Comentarii i recomandri de proiectare.

Exemple de proiectare a lucrrilor de intervenie

structural la cldiri existente, vulnerabile seismic
la

COD DE PROIECTARE SEISMIC PARTEA A III-A

PREVEDERI PRIVIND EVALUAREA SEISMIC A
CLDIRILOR EXISTENTE INDICATIV P 100-3/2008

C-1

ANEXA 1 la OMDRAP nr. ../...2013

(Anexa G - informativ la OMDRL nr.704/2009)

COMENTARII I RECOMANDRI DE PROIECTARE

REFERITOARE LA PREVEDERILE P 100-3/2008

C-2

ANEXA G (informativ)
COMENTARII SI RECOMANDARI DE PROIECTARE
CAPITOLELE 1 8
C.1 ASPECTE GENERALE
Codul de evaluare seismic a cldirilor existente, P 100-3/2008, are la baza principiile
recunoscute ale ingineriei seismice actuale i preia elemente eseniale ale metodologiilor de
evaluare prevzute n codurile i ghidurile de proiectare din rile cele mai avansate n acest
domeniu.
n mod firesc, Romnia fiind ar membr a Uniunii Europene, la elaborarea codului s-a
urmrit o apropiere n ct mai mare msur de standardul european EN 1998 3:2005
(denumit, n continuare, EC 8-3).
Acest aspect reprezint un reper obligatoriu pentru reglementrile tehnice de proiectare
naionale, avnd n vedere faptul c, la nivel european, se preconizeaz ca standardele
europene de proiectare cu anexele lor naionale s fie utilizate pe scar larg.
Cu toate acestea, aplicarea metodologiilor din EC 8-3 pe un numr semnificativ de situaii a
ntmpinat numeroase dificulti i a ntrit convingerea c aceast lucrare, dei declarat
versiune final, mai trebuie mbuntit.
Printre chestiunile cele mai contestabile trebuie menionate, n primul rnd, definirea confuz a
cerinelor de performan i a hazardului seismic asociat acestora, precum i metoda curent de
evaluare, extrem de greoaie i uneori inaplicabil.
n aceste condiii, autorii codului P 100-3/2008 au fost obligai s elaboreze o norm destul de
diferit, pe alocuri, de norma european, n care s-au preluat i procedee considerate valoroase
din practica tradiional n domeniu, din ara noastr.
C.2. CERINE DE PERFORMAN I CRITERII DE NDEPLINIRE
C.2.1 Cerine fundamentale
n privina cerinelor fundamentale avute n vedere n evaluarea seismic, codul P 100-3/2008
se distaneaz esenial de EC 8-3.
Se poate remarca, n mod surprinztor, c cerinele fundamentale prescrise n EC 8-3 difer
substanial de cele din standardul european destinat proiectrii seismice pentru cldirile noi,
EN 1998-1:2004 (denumit, n continuare, EC 8-1), att n denumirea i semnificaia strilor
limit, ct i a nivelului de hazard (cutremurul cu intervalul mediu de recuren) asociat.
Din compararea acestor prevederi se evideniaz, de asemenea, surprinztor, faptul c
exigenele construciilor noi sunt inferioare celor reabilitate.
ntruct o asemenea abordare este neraional i generatoare de confuzii serioase, codul P 1003/2008 fixeaz, n mod firesc, aceleai exigene i nivel de hazard cu codul de proiectare
seismic a construciilor noi.
Este de remarcat c n codurile americane (vezi, de exemplu, ASCE 41 06) selectarea
obiectivelor de performan ale reabilitrii este mult mai nuanat i mult mai complex. n
C-3

aprecierea autorilor lui P 100-3/2008, metodologia din codurile americane este mult prea
pretenioas pentru condiiile din ara noastr.
C.2.2 Criteriile pentru satisfacerea cerinelor de performan
n EC 8-3, verificrile elementelor structurale sunt, de regul, exprimate n termeni de
deplasri. Chiar i n cazul metodologiei de tip curent, care utilizeaz calculul structural elastic,
verificrile sunt exprimate n termeni de deplasri, pe baza aa numitei reguli a deplasrii
egale (equal displacement rule) stabilite de Newmark i Hall [Earthquake Design and Spectra
- EERI], potrivit creia deplasrile seismice n rspunsul elastic reprezint o limit superioar a
deplasrilor rspunsului seismic neliniar, adic deplasrile cele mai probabile.
Modul concret de organizare a caculelor i, n special, stabilirea rigiditilor de proiectare, care
difer de la bar la bar, funcie de armare i starea de eforturi de care depinde distribuia
curburilor, este att de complicat nct poate fi considerat inoperabil.
O asemenea apreciere este justificat i de faptul c aplicarea metodei presupune cunoaterea
n ntregime a alctuirii seciunilor (la elementele de beton armat, a armrii longitudinale i
transversale). Ori, n cele mai multe situaii, la cldirile existente nu se dispune de planuri de
execuie, ceea ce face imposibil, sau extrem de nesigur, determinarea alctuirii seciunilor.
n cazul EC 8-3, verificarea n termeni de rezistene este tolerat numai n cazul metodei de
calcul simplificate.
Fa de aceast situaie, n P 100-3/2008 s-a procedat dup cum urmeaz:
atunci cnd se efectueaz un calcul neliniar al structurii, verificrile se fac n termeni de
deplasri (sau deformaii), comparnd cerinele cu valorile capabile ale deplasrilor sau
deformaiilor: deplasrile relative de nivel, rotirile n articulaiile plastice, etc.;
atunci cnd se efectueaz un calcul structural n domeniul elastic sub fortele seismice
de proiectare, verificarea se face in termeni de deplasri, n cazul strii limit de
serviciu, i n termeni de fore, la starea limit ultim.
n acest din urm caz, verificarea const n compararea valorilor de proiectare ale eforturilor
din combinaia seismic de ncrcri cu valorile de proiectare ale eforturilor capabile.
n cazul elementelor caracterizate de mecanisme de cedare ductil, rezistenele de proiectare se
stabilesc prin mprirea valorilor medii la factorii de ncredere i la coeficienii pariali de
siguran specifici fiecrui material structural.
Valorile de proiectare pot fi, la factori de ncredere egali, pentru un acelai nivel de calitate
(rezistena mecanic), mai mari dect valorile de proiectare utilizate la proiectarea
construciilor noi, care se obin prin mprirea valorilor caracteristice la coeficienii pariali de
siguran. Se procedeaz astfel pentru c determinarea rezistenelor pe elemente fizice prezint
un grad de ncredere mai mare dect rezistena presupus a unor elemente nc neexecutate.
n cazul cu cedare potenial fragil, cazul cel mai semnificativ fiind cel al elementelor expuse
la ruperi la fora tietoare, eforturile de proiectare sunt cele asociate mecanismului de
plastificare. De exemplu, forele tietoare de proiectare dintr-o grind sunt cele asociate
momentelor capabile dezvoltate la capetele grinzii.
Valorile de proiectare ale rezistenelor materialelor se obin, n scopul unei asigurri
superioare, prin mprirea valorilor caracteristice la factorii de ncredere i la factorii pariali
de siguran.
C-4

La verificarea la for tietoare, valorile momentelor capabile se determin pe baza acelorai

valori ale rezistenelor ca i cele pe baza crora se evalueaz capacitatea de rezisten la fora
tietoare. Se procedeaz astfel pentru c modelele de calcul la fora tietoare sunt, n general,
mai acoperitoare dect cele utilizate la evaluarea momentului capabil.
3. EVALUAREA SEISMIC
NESTRUCTURALE (CNS)

STRUCTURILOR

COMPONENTELOR

C.3.2 Operaiile care compun procesul de evaluare

n aceast seciune se prezint succint grupurile de operaii care alctuiesc metodologia de
evaluare seismic.
Succesiunea detaliat a operaiilor care trebuie efectuate la evaluarea cldirilor se precizeaz la
capitolul 8 din cod, dup ce aceste operaii au fost descrise n aspectele lor eseniale.
C.4. COLECTAREA INFORMAIILOR PENTRU EVALUAREA STRUCTURAL
C.4.1 Informaii generale i istoric
Informaii utile pentru caracterizarea strii construciei mai pot fi obinute din interviurile cu
proprietarii i /sau chiriaii cldirilor, cu proiectanii iniiali i cu executanii lucrrii.
De asemenea, pot fi foarte utile informaiile de diverse naturi referitoare la construciile
similare structurii, situate n vecintate i/sau construite n aceeai perioad de timp.
C.4.2 Informaii iniiale necesare
Informaiile colectate trebuie s fie suficiente pentru a efectua un calcul structural al cldirii.
n categoria informaiilor necesare prezentate la 4.2. sunt mai puin evideniate cele referitoare
la teren i fundaii. Acestea sunt i cel mai greu de obinut, n absena proiectului de execuie al
construciei. Ele se obin prin mijloacele cercetrii geotehnice, prin foraje, penetrri, etc. n
mod special trebuie examinate situaiile n care terenul este n pant, instabil, cu tendin de
alunecare, sau prezint risc de lichefiere.
Identificarea sistemului de fundare este o cerin important, avnd n vedere importana
comportrii acestuia asupra rspunsului seismic.
Cercetarea nu trebuie s se limiteze la construcia obiect al expertizei n mod individual, ci n
interaciunea sa cu cldirile adiacente. De multe ori, aceste construcii au fost construite dup
construcia cercetat. Suprasarcinile pe tlpile fundaiilor, sau pierderea local a sprijinului
lateral n unele situaii, datorate construciilor vecine, pot influena negativ rspunsul
construciei la un viitor cutremur.
La construcii mai vechi apar uneori situaii n care un anumit element, de exemplu, un perete,
este comun cldirilor vecine neseparate prin rost. O posibil micare n sens opus a celor dou
cldiri va afecta nendoios integritatea elementului comun i, eventual, stabilitatea local a
cldirilor.
O alt preocupare a cercetrii trebuie s aib ca obiect componentele nestructurale i msura n
care acestea, fapt dorit, sau nu, de ctre constructor, particip la rezistena lateral a cldirii.
Asemenea informaii pot duce la identificarea unor deficiene poteniale la aciunea
C-5

cutremurului, cum sunt discontinuitate n traseul normal al ncrcrilor ctre teren, legturile
slabe, neregularitatea sau capaciti de rezisten i de deformare insuficiente.
C.4.3 Niveluri de cunoatere
Este de domeniul evidenei c un numr mai mare de informaii sigure despre cldire va
conduce ctre o evaluare cu un grad de credibilitatea mai mare.
Pe de alt parte, dac informaiile sunt incomplete, mai cu seam dac alctuirea elementelor
structurale nu este cunoscut n detaliu (de exemplu, dac nu se cunoate armarea elementelor
de beton armat), evaluarea structurii prin metodele avansate ale calculului neliniar static sau
dinamic nu este posibil pentru c aceste metode sunt metode de verificare i se adreseaz unor
structuri complet cunoscute din punct de vedere al alctuirii i al calitii materialelor de
construcie.
Pentru a ine seama de calitatea i cantitatea informaiilor, eseniale pentru calitatea evalurii,
la calculul structural rezistena materialelor, beton, oel, zidrie, este ajustat prin mprirea la
factorul de ncredere CF din tabelul 4.1 din cod.
Organizarea tabelului este similar cu cea dat n EC 8-3. Aceasta, la rndul su, este inspirat
din metodologia de colectare a informaiilor dat n normele americane, de exemplu ASCE 39
(FEMA 2002), de unde s-au luat i modul de definire al calitii inspeciei, limitat, extins sau
complet, i modul de testare a proprietilor materialelor, la rndul su, limitat, extins sau
cuprinztor.
O discuie anume necesit execuia testrilor pe materiale n teren.
Este recomandabil ca fixarea zonelor care trebuie cercetate s fie fcut n urma unor calcule
simple, care s poat identifica zonele n care este indicat s se efectueze ncercrile pentru a
obine rezultate semnificative, precum i zonele n care nu este indicat s se opereze carotri
sau alte operaii care afecteaz elementele (de exemplu, decopertarea armturilor), pentru a
evita eventualele accidente.
Numrul testrilor prevzute n tabelul 4.2 este mult mai mic dect cel prevzut n EC 8-3.
Aceast opiune are n vedere realitatea efecturii cercetrii n teren, construciile expertizate
fiind, de cele mai multe ori, funcionale.
n condiiile n care nici acest numr de ncercri nu este practic posibil, evaluatorul trebuie s
corecteze adecvat (mrindu-le) valorile factorilor de ncredere prevzute n ultima coloan a
tabelului.
n toate cazurile n care informaiile obinute prin teste nu au fost n msur s determine
suficient de exact calitatea materialelor i modul de punere n oper a acestora, n zonele
eseniale pentru asigurarea rezistenei la fore verticale i laterale este indicat ca investigaiile
s fie continuate dup nceperea execuiei lucrrilor de intervenie, cnd cercetarea structurii a
devenit posibil. Pe aceast baz, evaluatorul poate mbunti valorile factorilor CF i, dac
este cazul, poate relua verificarea structurii existente.
Pentru o comparaie cu prevederile codului P 1001-3/2008 n aceast privin, n tabelul C1 se
reproduc din ASCE 41 06 cerinele referitoare la colectarea datelor pentru evaluare,
mpreun cu valorile factorilor de ncredere. Este de remarcat diferena semnificativ a acestor
factori fa de norma american. Acetia se aplic ca un factor de siguran global rezistenei
elementelor la un anumit efort (M, V, N), i nu valorilor rezistenei materialului. Factorii sunt
subunitari i nmulesc expresia capacitii, spre deosebire de factorii dai n P 100-3/2008,
care se afl la numitorul valorilor rezistenelor.
C-6

Nivelurile de cunoatere minim, obinuit, cuprinztor (complet), corespund nivelurilor KL1,

KL2 i KL 3 din codul P 100-3/2008.
TABEL C1 - Cerinele de colectare a informaiilor
NIVEL DE CUNOATERE

DATE

MINIM

OBINUIT

OBISNUIT

CUPRINZATOR

OBIECTIV DE
REABILITARE

OBIECTIV DE BAZ SAU

INFERIOR ACESTUIA

OBIECTIV DE BAZ SAU

INFERIOR ACESTUIA

SPORIT

COMPLET

PROCEDEU DE
CALCUL

LSP, LDP

ORICE PROCEDEU

ORICE PROCEDEU

ORICE PROCEDEU

TESTE

FR TESTE

TESTE DE TIP CURENT

TESTE DE TIP CURENT

TESTE COMPLETE

PLANURI
(DESENE)

PLANURI DE PROIECT SAU

ECHIVALENTE

PLANURI DE PROIECT
SAU ECHIVALENTE

PLANURI DE PROIECT
SAU ECHIVALENTE

DOCUMENTE DE
CONSTRUCIE (PROIECT
AS BUILT)

TIPUL DE
EVALUARE

VIZUAL

CUPRINZTO
R

VIZUAL

CUPRINZTO
R

VIZUAL

CUPRINZTO
R

VIZUA
L

CUPRINZTOR

PROPRIETIL
E
MATERIALELO
R

DIN
PROIECT
SAU
FORFETAR
E

VALORI
FORFETARE

DIN
PLANUR
I I
TESTE

DIN TESTE
UZUALE

DIN
PLANUR
I I
TESTE

DIN TESTE
OBINUITE

DIN
LISTE

DIN TESTE
CUPRINZTOAR
E

FACTORUL DE
CUNOATERE k

0,75

0,75

1,00

1,00

0,75

0,75

1,00

1,00

LSP reprezint metoda de calcul static neliniar, iar LDP metoda de calcul dinamic liniar.
Factorul k se numete factor de cunoatere, corespunznd factorului de ncredere CF din
normele europene.
Valorile stabilite forfetar au n vedere proprietile mecanice ale materialelor aflate n uz la
data construciei.
C.5. EVALUAREA CALITATIV
C.5.1 Obiectul evalurii calitative
Capitolele 11 i 12 din normativul P 100-92, care reprezint reglementarea de proiectare
anterioar codului P 100-3/2008, referitoare la evaluarea i masurile de intervenie asupra
construciilor, cuprindeau practic numai exigene formulate la nivel declarativ pentru
structurile i elementele structurale.
Spre deosebire de acestea, P 100-3/2008 impune criterii detaliate pentru evaluarea n termeni
calitativi a msurii n care o cldire existent ndeplinete condiiile impuse de codurile
moderne de proiectare seismic.

C-7

C.5.2 C.5.8 Condiii privind traseul ncrcrilor/redundana/configuraia cldirii/

interaciunea structurii cu alte construcii sau elemente/ diferitele categorii de structuri/
diafragmele orizontale ale cldirilor/ infrastructura i terenul de fundare.
Sunt avute n vedere dou categorii de condiii, unele referitoare la alctuirea structurii sub
toate aspectele, iar celelalte la starea de uzur fizic a cldirilor. Primele se refera in special la:
traseul continuu i ct mai direct al ncrcrilor verticale i al aciunii orizontale ctre
terenul de fundare
redundana structurii
regularitatea, respectiv neregularitile cldirilor din vecintate
interaciunea construciei cu cldirile din vecintate
componentele nestructurale, inclusiv aspectele necontrolate prin concepia cldirii, ale
interaciunii acestora cu elementele structurale
plaeele (diafragmele orizontale) ale cldirilor
infrastructura i sistemul de fundaie
terenul de fundare
Pe lng caracteristicile care privesc ansamblul structurii cldirii, trebuie analizate
caracteristici specifice structurilor realizate din diferite materiale structurale, beton armat, oel,
zidrie, etc.
Avantajul pe care l ofer aceast abordare, n raport cu caracterul imprecis al prevederilor din
cap. 11 i 12 din P 100-92, este c se asigur o tratare unitar, n toate situaiile, a ansamblului
de condiii de ordin calitativ.
Spre deosebire de perioada anterioar, n care expertizele tratau opional una sau alta dintre
condiiile de alctuire ale cldirii, P 100-3/2008 impune liste precise cu condiiile i criteriile
care trebuie verificate.
Analiza msurii n care aceste condiii sunt ndeplinite permite caracterizarea global, din acest
punct de vedere, a construciei, printr-un indicator unic, definit la 8.2, propus numai n codul P
100-3/2008.
Listele de condiii sunt ntocmite separat pentru construciile din diferite materiale, n anexele
B, C i D.
n bun msur, aceste liste sunt asemntoare cu listele din codul american FEMA 178.
ntruct categoriile de condiii de ordin calitativ nemenionate mai sus au fost (i n
comentariile la acestea prezentate pe larg, att n prevederile codului P 100-1), precum i n
cuprinsul capitolului 5 al codului P 100-3/2008, nu se mai justific comentarea lor i aici.
C.6. EVALUAREA PRIN CALCUL
C.6.4 Metodele de calcul
Rspunsul seismic la atacul cutremurelor puternice este, n general, un rspuns neliniar, cu
importante incursiuni n domeniul postelastic. Este evident c metodele de calcul neliniar
reflect mult mai fidel comportarea structurilor la cutremur.
C-8

Aplicarea metodelor de calcul neliniar presupune ca alctuirea elementelor structurale i a

conexiunilor dintre acestea s fie bine cunoscut, cel mai bine, complet cunoscut. De
exemplu, n cazul structurilor de beton armat trebuie s fie cunoscute armarea longitudinal i
cea transversal ale elementelor i ale nodurilor de legtur ale acestora. n cazul structurilor
de oel, trebuie s fie cunoscute seciunile elementelor, care, de multe ori, sunt seciuni
compuse prevzute cu rigidizri ale mbinrilor, precum i prinderile sudate, bulonate sau
nituite .
Tabelul 4.1 din cod stabilete cu claritate condiiile n care pot fi folosite metodele de calcul
neliniar. Dintre cele dou metode de calcul neliniar, static i dinamic, prima este mai potrivit,
n general, n problemele de evaluare structural, pentru c ofer un control mai sigur al
rezultatelor obinute i pentru c, desigur, este mult mai simplu de aplicat. Asemenea avantaje,
potrivit unui termen tot mai folosit, confer metodei caracterizarea de metod robust.
Metoda este prezentat n detaliu la CB 7.
Metoda de calcul dinamic neliniar implic cunotine inginereti la cel mai nalt nivel pentru o
aplicare corect i pentru interpretarea sigur a numrului foarte mare de rezultate pe care le
ofer.
Aplicarea metodei este, n general, recomandabil la evaluarea performanelor construciilor
foarte importante, n special pentru variantele consolidate.
Pentru cazurile curente se folosesc metodele de calcul n domeniul liniar, care pot fi
considerate convenionale dac se are n vedere caracterul esenial neliniar al rspunsului
seismic.
Aa cum se arat la 6.8.2, prin organizarea calculului i a relaiilor de verificare se ine seama,
ntr-un mod indirect i aproximativ, de condiiile rspunsului seismic neliniar.
Opiunea pentru selectarea metodei de calcul, metoda forelor orizontale echivalente sau
metoda de calcul modal cu spectru de rspuns, precum i opiunea pentru adoptarea unui
model spaial sau plan, trebuie s respecte condiiile date n tabelul 4.1, funcie de modul de
ndeplinire al criteriilor de regularitate structural.
C.6.6 Metodologii de evaluare
La evaluarea (expertizarea) seismic a cldirilor este necesar, n egal msur, s se stabileasc
dac structura ndeplinete condiiile de corect conformare de ansamblu i s se evalueze
capacitatea de rezisten i de deformare ale structurii.
Asocierea unui set de condiii de evaluare calitativ cu o metod de evaluare cantitativ
constituie esena metodologiei de evaluare.
Codul prevede 3 metodologii de evaluare. n mod firesc, o evaluare calitativ sumar este
asociat cu o metod de calcul aproximativ, iar o evaluare calitativ complet cu o metod de
calcul mai performant.
Metodologia de nivel 1 este cea mai simpl i se adreseaz construciilor de mai mic
importan din zone cu seismicitate mai mic (seciunea 6.7).
Metodologia de nivel 2 este metodologia de baz utilizat n mod obinuit.
Metodologia de nivel 3 reprezint metodologia de complexitate maxim, folosit la analiza
cldirilor importante la care se urmrete s se stabileasc ct mai fidel rspunsul seismic al
construciei.
C-9

C.6.7 Metodologia de nivel 1

C.6.7.1 Domeniul de aplicare
Seciunea precizeaz condiiile n care se aplic metodologia de nivel 1.
Din aceast categorie fac parte numai construcii din clasa de importan II, respectiv
construcii de tip curent, situate n zone cu acceleraii de proiectare mici. Numrul de niveluri
admis depinde de sistemul structural.
Metodologia poate fi utilizat pentru o evaluare preliminar, foarte aproximativ n toate
cazurile, n scopul obinerii unor informaii iniiale care s orienteze desfurarea ulterioar a
evalurii.
n cazurile n care rezultatul cercetrii cu metodologia de nivel 1 este nesatisfctoare,
investigarea poate fi continuat prin utilizarea unei metodologii de nivel superior, care poate
dovedi prin mijloace mai performante c structura cldirii respect condiiile necesare.
Metodologia de nivel 1 se poate aplica i n cazul unor cldiri existente, proiectate
gravitaional, cum sunt cele antebelice, cu structura lateral extrem de slab i care, cu
eviden, trebuie consolidate. La aceste cldiri, un efort de investigare mai amplu nu este
justificat i, de multe ori, nici posibil, din lips de informaie, rmnnd ca metodele mai
avansate s fie utilizate pentru stabilirea performanelor cldirii consolidate.
C.6.7.2 Evaluarea prin calcul
Metoda de calcul aferent metodologiei de nivel 1 corespunde aproximativ metodei factorului
q din EC 8-3. n standardul european, att metodele de calcul neliniar, dar i metodele de
calcul n domeniul liniar, sunt nsoite de verificri n termeni de deplasri.
Metoda factorului q, cu verficri n termeni de rezistene, pare oarecum tolerat n
ansamblul codului european.
Motivul principal pare s fie faptul c pentru construciile existente nu se poate stabili un
factor de comportare controlat, avnd n vedere i faptul c asigurarea diferitelor componente
structurale este extrem de diferit.
Din acest motiv, valorile q recomandate sunt foarte mici, 1,5 pentru structuri de beton armat i
2,0 pentru construcii de oel, corespunznd structurilor fr ductilitate (DCL, clasa de
ductilitate joas).
EC 8-3 nu prevede limitri pentru utilizarea acestei metode. Metoda implic determinarea
valorilor eforturilor din calculul structural n combinaia de ncrcri seismic sub forele
seismice evaluate pe baza valorilor q menionate.
Pentru comparaie, n tabelul C2 se reproduc condiiile n care se poate aplica metoda
simplificat de evaluare, n conformitate cu prevederile din ASCE 31-02 i ASCE 41-06.

C-10

Tabel C2 Limitri pentru utilizarea metodei simplificate de calcul

Numrul maxim de niveluri, funcie de nivelul
seismic n amplasament

Tipul de structur

1. Cadre de lemn

jos

mediu

nalt

6
4

4
4

3
3

2. Cadre de oel
- cu planee (diafragme) rigide
- cu planee flexibile
3. Cadre contravntuite de oel
- cu planee rigide
- cu planee flexibile
4. Cadre de oel cu perei de beton armat

6
3

4
3

3
3

5. Cadre de oel cu panouri de umplutur din

zidrie:
- cu planee rigide
- cu planee flexibile

3
3

3
3

nepermis
nepermis

6. Cadre de beton armat

nepermis

nepermis

6
3

4
3

3
3

3
3

nepermis
nepermis

nepermis
nepermis

7. Perete de beton armat

- cu planee rigide
- cu planee flexibile
8. Cadre de beton armat cu perei de
umplutur din zidrie
- cu planee rigide
- cu planee flexibile

9. Perei structurali de zidrie armat

- cu planee rigide
6
3
3
- cu planee flexibile
3
3
3
10. Perei structurali de zidrie simpl
- cu planee rigide
3
3
2
- cu planee flexibile
3
3
2
Nivelul de seismicitate este definit de valorile spectrale de acceleraii pentru perioade scurte T< Tc:
Nivel de seismicitate
- sczut
- moderat
- nalt

ags
0,167 m/sec.2
> 0,167 m/sec.2
< 0,500 m/sec.2
> 0,500 m/sec.2
C-11

Comparaia cu condiiile date n P 100-3/2008 nu se poate face direct din urmtoarele motive:
tipurile structurale utilizate n SUA difer de cele folosite n Romnia;
metoda simplificat din ASCE 41 este mai complex dect cea din codul P 100-3/2008;
evaluarea este corelat cu reabilitarea, care implic, de asemenea, calcule mai
complexe pentru stabilirea msurilor de intervenie.
Spre deosebire de standardul european, P 100-3/2008 prevede att un calcul simplificat al
eforturilor, ct i criterii simple, foarte aproximative, de verificare.
Valorile q din tabelul 6.1 din P 100-3/2008 sunt uor mai mari dect cele din EC 8-3 i mai
nuanate, opiuni explicabile prin preteniile mai mici fa de aceste metodologii din cod.

a)

b)
Fig. C 1.

C.6.8 Metodologia de nivel 2

Metoda de nivel 2 reprezint metoda curent, aplicabil n toate cazurile. Aceasta difer
semnificativ de metoda corespunztoare din EC 8-3, dei ambele reprezint metode de calcul
liniar.
n metoda din standardul european, verificarea se face n termeni de deplasri. Procedeul se
bazeaz pe constatarea statistic c spectrul elastic de deplasare reprezint nfurtoarea
spectrelor neliniare de deplasare pentru domeniul de perioade T > Tc [Tc este perioada de
control a spectrului de proiectare (Fig. C 1.a)].
De aici rezult regula deplasrii egale (Fig. C 1.b), conform creia deplasarea seismic
(deplasarea n rspunsul neliniar) poate fi aproximat acoperitor prin deplasarea elastic sub
ncrcarea seismic neredus prin factorul de comportare q.
Verificrile constau n compararea rotirilor corzii (secanta care unete nodul cu punctul de
inflexiune al deformatei) astfel calculate cu rotirile capabile determinate cu expresii empirice,
funcie de parametrii de alctuire ai elementelor structurale.
Avnd n vedere faptul c n majoritatea rilor europene valorile Tc sunt mici, excluznd din
aceast procedur de verificare un domeniu relativ mic, standardul european nu prevede
ajustarea valorilor cerinelor de deplasare n domeniul 0 Tc.
Procedeul din EC 8-3 s-a dovedit extrem de miglos i consumator de timp n aplicare. n plus,
este necesar s se cunoasc cu suficient precizie alctuirea elementelor i starea de solicitare
pentru a putea evalua capacitile de deformare.
Spre deosebire de procedeul din EC 8-3, codul P 100-3/2008 prevede verificri n termen de
fore, mult mai familiare inginerilor proiectani.
C-12

Eforturile obinute din calculul structural sub ncrcrile seismice nereduse se mpart la valori
q difereniate de la element la element, funcie de ductilitatea potenial a acestora, de alctuire
i de valoarea normalizat a eforturilor de compresiune i forfecare.
Valorile q sunt date n anexele pentru structuri din diferite materiale.
Verificarea rezistenei seciunilor se stabilete din compararea eforturilor nsumate din
ncrcrile verticale i cele seismice (calculate ca mai sus) cu eforturile capabile (vezi relaia
6.6. din cod).
C.8. EVALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR
C.8.1 Aspecte generale ale activitii de evaluare
n aceast seciune sunt identificate operaiile eseniale ale procesului de evaluare.
Finalizarea evalurii (expertizei) seismice se realizeaz, n primul rnd, prin determinarea
vulnerabilitii construciei n raport cu aciunea seismic de proiectare. Practic, aceasta const
n ncadrarea cldirii ntr-una din cele 4 clase de risc seismic.
Este surprinztor c EC 8-3 se limiteaz numai la descrierea operaiilor de evaluare, fr s
prevad nici o finalitate a acestuia. Nu se specific nici n ce condiii este necesar
consolidarea structurii cldirii i nici cum se dimensioneaz aceasta, respectiv ce nivel de
rezisten i deformabilitate n raport cu hazardul seismic trebuie s asigure intervenia asupra
construciei.
La sfritul capitolului 8 din P 100-3/2008 se d o schem logic a operaiilor de evaluare, care
evideniaz sugestiv succesiunea necesar a acestor operaii. S-a considerat c aceast poziie
este cea mai potrivit, avnd n vedere c o parte dintre operaii sunt definite abia n acest
capitol.
C.8.2 Stabilirea clasei de risc a construciilor
Prevederile codului P 100-3/2008 au nlocuit prevederile cap.11 i 12 din P 100-92, care
reglementau diferitele aspecte ale aciunii de evaluare (expertizare) a construciilor din stocul
existent.
ncadrarea construciilor examinate n clasele de risc seismic, care coincid practic cu cele din P
100-3/2008, se fcea pe baza gradului de asigurare seismic R, definit ca raport ntre Scap,
ncrcarea seismic convenional capabil a construciei (fora tietoare de baz) i Snecesar,
adic ncrcarea seismic convenional (fora tietoare seismic de baz), determinate
conform seciunii 5.3.
Verificarea structurii este astfel fcut n termeni de fore (rezisten).
Definiia factorului R nu este suficient de clar. Calculul valorii Scap presupune c mecanismul
de disipare de energie este cunscut, dar calculul structural n domeniul elastic nu este n msur
s-l determine. Pe de alt parte, structura poate s-i piard stabilitatea i dac unul sau mai
multe elemente vitale pentru structura cldirii se rup n mecanisme locale care nu antreneaz
toat structura. Snecesar nu se poate evalua dect cu totul aproximativ, avnd n vedere c nu se
poate stabili o valoare potrivit a factorului de comportare la o construcie existent, iar
diferitele elemente structurale pot fi nzestrate cu proprieti de ductilitate foarte diferite.
Codul P 100-3/2008 stabilete o procedur mult mai cuprinztoare pentru evaluarea siguranei
structurii la aciuni seismice.
C-13

Cercetarea msurii n care structura i elementele acesteia respect regulile de corect

conformare i alctuire se finalizeaz printr-un indicator separat. Acest indicator, denumit
gradul de ndeplinire a condiiilor de alctuire n zone seimice, se cuantific pe baza
condiiilor identificate i strnse n liste de criterii specifice diferitelor tipuri de structuri i
materiale structurale.
Uzura structurii produse de exploatare neadecvat, de lipsa msurilor de ntreinere, de aciuni
chimice, climatice, etc., se cuantific prin indicatorul gradul de afectare structural,
determinat pe baza verificrii criteriilor din liste specifice fiecrui material structural.
La acestea se adaug indicatorul cantitativ referitor la capacitatea de rezisten i/sau
deformaii, respectiv gradul de asigurare structural seismic.
Prin natura ei, evaluarea seismic a cldirilor existente nu poate fi, de multe ori, suficient de
precis. Din acest motiv, la redactarea codului P 100-3/2008 a fost necesar introducerea unor
texte de comentariu i interpretare a prevederilor acestuia. Esena aciunii de ncadrare a
construciilor existente n clasele de risc seismic este discutat n nota de la finalul seciunii 8.2
a codului.
Se subliniaz i aici importana extrem a competenei i experienei inginerilor care abordeaz
problemele de evaluare, fa de complexitatea maxim a acestei activiti.
De asemenea, trebuie subliniat faptul c prevederile actualului cod sunt mult mai ample i mai
precise dect n ediia anterioar (capitolele 11 i 12 din P 100-92), pentru o ct mai bun
orientare a evaluatorilor n ceea ce privete natura operaiilor de investigare i evaluare.
Cele 3 metodologii sunt caracterizate de grade diferite de precizie i complexitate n ceea ce
privete aspectele evalurii cantitative a siguranei prin calcul.
Primele dou metode, aparinnd metodologiilor 1 i 2, sunt inspirate de metodologiile din
documentele americane FEMA (FEMA 178, FEMA 273, FEMA 274), finalizate n
documentele ASCE 31 i, respectiv, ASCE 41.
Din raiuni expuse anterior, n codul P 100-3/2008 s-a preferat expunerea n termeni de
rezisten a condiiei de siguran.
Verificarea din metodologia 1 este una foarte simpl i aproximativ. Se determin msura n
care elementele structurale pot asigura o limitare inferioar a eforturilor unitare conveionale
de forfecare sau axiale, n raport cu mrimea aciunilor de proiectare.
Verificarea prin metodologia de nivel 2 se aplic att elementelor structurale individuale, ct i
structurii n ansamblu, n msura n care este posibil s exprime echilibrul la limit al acesteia.
Este de menionat c valorile forelor tietoare VEd1 din relaia (8.3) nu trebuie s depeasc
pe cele corespunztoare cedrii prin ncovoiere, atunci cnd asigurarea la momentul de
rsturnare este inferioar asigurrii la fora tietoare.
Metodologia de nivel 3 utilizeaz metodologii de calcul neliniar, iar verificrile se efectueaz
n termeni de deplasri. Detalii suplimentare pentru aplicarea acestei metodologii la structuri
de beton armat se dau n comentariile pentru anexa B.
C.8.4 Necesitatea interveniei structurale
Din examinarea EC 8-3 se constat c nu se fac precizri privind nivelul de vulnerabilitate de
la care sunt necesare msuri de intervenie i nici n ceea ce privete nivelul necesar al
msurilor de consolidare.
C-14

Din moment ce, n capitolul destinat precizrii cerinelor de performan la evaluarea

construciilor, acestea se asociaz strii limit de degradare semnficativ pentru cutremurul cu
IMR =475 ani i strii limit apropiate prbuirii pentru cutremure cu IMR = 2475 ani, nu se
poate trage dect o singur concluzie i anume aceea c aceste cerine de performan
reprezint reperul i pentru nivelul interveniilor.
n standardul american ASCE/SEI 41-06 privind reabilitarea seismic a construciilor
existente, opiunile pentru obiectivele de performan ale reabilitrii construciei i nivelurile
de performan asociate diferitelor niveluri de hazard sunt cele reproduse n tabelul C 3.
Tabel C 3. Obiective de performan conform ASCE 41 -06
Nivel de hazard
(cutremur cu
IMR n ani)

Operaional
(O)

Nivel de performan int

Ocupan
Sigurana vieii
imediat
(SV)
(OI)

Prevenirea
prbuirii
(PP)

72

225

475

2475

a,f,k,p obiective de siguranta de baza

b,c,d,g,h,l obiective limitate
e,n,j,m,n,o obiective imbunatatite
n normele americane, nivelurile de performan (strile limit) sunt mai nuanate dect n
cazul normelor europene. Aceste niveluri de performanta sunt precizate aproximativ in curba
capacitatii forta deplasare laterale din Fig. C 2.
Obiectivele k sau p (oricare dintre ele) reprezint obiective de baz. Cu alte cuvinte,
cutremurele de proiectare pentru strile limit (SV) i (PP) sunt cele pentru construcii noi.
n Romnia, avnd n vedere numrul foarte mare de construcii cu vulnerabilitate (de diferite
grade) seismic i posibilitile economice limitate, nu exist nc o asemenea abordare n
stabilirea nivelului de intervenie.
Potrivit practicii inginereti naionale, s-a optat pentru selectarea unui nivel inferior de
siguran pentru construciile consolidate n raport cu construciile nou proiectate, aa cum se
procedeaz i n alte ri cum este, de exemplu, Noua Zeeland.

C-15

Fig. C 2.
innd seama c durata de exploatare a unei construcii existente consolidate este mai scurt
dect a cldirilor noi, P 100 3/2008 prevede ca asigurarea primelor s se fac la cele dou
stri limit la acceleraia de proiectare reprezentnd 2/3 din valorile precizate pentru
construciile noi. Aceast valoare redus se aplic construciilor din orice clas de importan.
n felul acesta, construciile eseniale vor fi consolidate la un nivel apropiat de siguran cu cel
prevzut pentru construciile noi de tip curent.

C-16

ANEXA B STRUCTURI DIN BETON ARMAT

CB.1 Domeniu de aplicare
Comentariile privesc cteva chestiuni deosebite referitoare la aplicarea prevederilor din
Anexa B a codului referitoare la specificul structurilor de beton armat.
CB.3 Criterii pentru evaluarea calitativ
CB.3.1 Lista de condiii de alctuire a structurilor de beton n zone seismice
Una din normele care are n vedere considerarea de seturi de criterii de ordin calitativ la
evaluarea construciilor este FEMA 178.
n codul P 1001-3/2008, aceste condiii sunt adaptate la practica din ara noastr privind
tipologia structurilor de beton armat i tipurile de soluii pentru alctuirea elementelor de
beton armat, ambele destul de diferite de cele din SUA.
Condiiile avute n vedere n evaluarea calitativ sunt prezentate n liste de condiii specifice
diferitelor tipuri de structuri i tipurilor uzuale de elemente: grinzi, stlpi, noduri, perei,
grinzi de cuplare.
n mod firesc, lista de condiii este mai scurt i mai puin precis pentru metodologia de
nivel 1, fa de celelalte dou metodologii. Sunt dou motive: informaiile sunt mult mai
srace i sunt i mai puin precise, n acest caz verificarea rezumndu-se la cteva criterii
eseniale.
Pentru metodologiile de nivel 2 i 3, listele de condiii sunt comune.
Se atrage atenia c, de la caz la caz, unele sau altele dintre condiii au relevan i, funcie de
tipul particular de construcie, poate fi necesar i considerarea altor condiii pe care expertul
tehnic trebuie s le identifice.
Pe baza analizei atente a alctuirii unei anumite cldiri, expertul tehnic poate da alte ponderi,
mai potrivite punctajelor propuse n lista din anexa B.
CB.5 Valori admisibile ale eforturilor unitare medii n cazul aplicrii metodologiei
de nivel 1
Este totdeauna indicat ca la construciile n cadre slabe de beton, conlucrnd cu zidria de
umplutur a compartimentrilor i nchiderilor, construcia s fie verificat nu numai ca
structur n cadre pure, ci i ca structur cu perei de zidrie cu elemente de ntrire din beton
armat.
CB.6 Coeficienii de reducere pentru elemente structurale n metodologia de nivel 2
Criteriile pentru estimarea factorilor de comportare q pentru diferitele tipuri de elemente,
aflate n situaii diferite din punctul de vedere al alctuirii i al strii de sollicitare, au fost
determinate plecnd de la valorile propuse n normele americane, n spe ASCE 41-06,
ajustarea lor fcndu-se apoi pe baza analizei unui numr limitat de cazuri de construcii
specifice practicii de la noi din ar.

C-17

Valorile q din tabelul B 2 au fost obinute din convertirea i ajustarea valorilor rotirilor
capabile n articulaiile plastice ale elementelor de beton armat din ASCE / SEI 41-06
(tabelele CB 1 i CB 2).
n normele americane, comportarea elementelor de beton armat este schematizat sub forma
diagramei schelet din Fig. CB 1.

/y

Fig. CB 1.

reducerea rezistenei intervenite la un anumit prag al deformaiei (C,D) i rezistena rezidual,

disponibile pentru susinerea ncrcrilor verticale.
Exemplicativ se reproduc din documentul evocat mai sus (ASCE/SEI 41-06) tabelele cu
proprietile de deformare ale elementelor de beton ncovoiate (grinzi) i solicitate la
compresiune excentric (stlpi), funcie de armarea transversal i de valoarea eforturilor
normalizate de compresiune i de forfecare.
Tabel CB 1. Parametrii de modelare pentru grinzi de beton armat
Parametrii modelului

Condiii

Rotiri plastice (rad)

( ) bal

Armtura
transversal

Rezistena
rezidual c

0,025

0,05

0,2

0,02

0,04

0,2

0,5

0,02

0,03

0,2

0,5

0,015

0,02

0,2

nc

0,02

0,03

0,2

nc

0,01

0,015

0,2

0,5

nc

0,01

0,015

0,2

0,5

nc

0,005

0,01

0,2

V/(bwdd

f c' )

C-18

S-a notat:

coeficienii armturilor din zona ntins i, respectiv, comprimat

bal

coeficientul de armare n zona ntins a elementelor de beton simplu armate,

corespunztoare situaiei de balans

c, nc

armtura transversal este conform, respectiv, neconform; condiiile de

armare transversal privesc distana dintre etrieri

fora tietoare

bwd, d dimensiunile seciunii

fc

rezistena (caracteristic) la compresiune a betonului

(1)

Se aplic interpolarea liniar ntre valorile date n tabel;

(2)

n expresia V/(bwdd

f c' ), valorile V i f c' sunt exprimate n uniti anglo-saxone.

Dac aceast relaie se nlocuiete cu relaia din codurile romneti, V/(bwddfctd), n care fctd
este rezistena la ntindere a betonului, iar unitile de msur sunt cele din SI, valorile
coeficienilor din coloana 3 din tabelele CB 1 si CB 2 (3 i 6) devin, aproximativ, 1 i 2.
Tabel CB 2. Parmetrii de modelare pentru stlpi de beton armat
Parametrii modelului

Condiii

Rotiri plastice (rad)

N
Ac f c'

Armtura
transversal

0,1

0,1

Rezistena
rezidual c

0,02

0,03

0,2

0,016

0,024

0,2

0,4

0,015

0,025

0,2

0,4

0,012

0,02

0,2

0,1

nc

0,006

0,015

0,2

0,1

nc

0,005

0,012

0,2

0,4

nc

0,003

0,01

0,2

0,4

nc

0,002

0,008

0,2

V/(bwdd

f c' )

unde
N este fora axial din stlp.
Ac este aria seciunii de beton a stlpului.
Este clar c aceste valori pot fi mbuntite i numrul de situaii amplificat n msura n care
vor fi disponibile studii suplimentare cu acest obiectiv.
C-19

CB.7 Valori de calcul utilizate n cazul aplicrii metodologiei de nivel 3

CB 7.1 i CB 7.2. Expresii empirice pentru determinarea capacitii de rotire plastic.
Model analitic pentru determinarea capacitii de rotire plastic
Metodele de evaluare bazate pe calculul static sau dinamic neliniar prezint un grad de
ncredere al rezultatelor superior metodologiilor de nivel 1 si 2. Din acest motiv utilizarea lor
este ntotdeauna recomandabil, dac se dispune de datele necesare (proiectul sau un releveu
complet al structurii). Totusi, pentru utilizarea metodei este necesara experien n domeniul
proiectrii neliniare a structurilor.
Avantajul major al acestor metode este c permite evidenierea consecvent a comportrii
neliniare a structurii prin identificarea mecanismelor de cedare probabile. Prin exprimarea
condiiei de siguran n termeni de deplasare, se pune n eviden parametrul cel mai
semnificativ pentru rspunsul seismic al structurii, deplasarea lateral i deformaiile
corespunztoare, de care depinde direct nivelul de degradare al cldirii (att a elementelor
structurale, ct i a celor nestructurale). n prezent sunt disponibile numeroase programe de
calcul structural care pot efectua acest tip de analiz, att pentru elementele liniare (grinzi,
stlpi), ct i pentru elementele de suprafa, pereii de beton armat.
Pentru simplitatea interpretrii rezultatelor, dar i urmnd principiul proiectrii capacitii de
rezisten, modelul structural va lua n considerare neliniaritatea la ncovoiere (cu sau fr
for axial), considernd o comportare elastic la forfecare. n acest fel verificrile au n
vedere doi parametri de baz ai rspunsului seismic. Unele se refer la verificarea ncadrrii
rotirilor n articulaiile plastice sub momente ncovoietoare n capacitile de rotire ale
acestora, determinate pe baza alctuirii seciunilor de beton armat. Celelalte identific
eventualele cedri fragile din for tietoare, n situaiile n care capacitatea la for tietoare a
elementelor este depit de valorile nregistrate n rspunsul seismic al modelului descris
anterior.
Excitaia modelului va fi, potrivit principiilor de siguran stabilite la 8.4, cel puin cea
corespunztoare unei fraciuni de 0.65 din valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru
proiectare conform P 100-1/2006. Bazele metodei de calcul static neliniar i procedeele de
verificare ale deplasrilor laterale sunt stabilite in anexele D i respectiv, E din P 100-1,
ultima ediie. Se recomanda utilizarea rezistentelor medii ale materialelor pentru estimarea
capacitailor de rezistenta la moment ncovoietor.
Pentru determinarea cerinei de deplasare se recomand ns folosirea spectrelor inelastice
construite pentru un set de accelerograme compatibile cu spectrul elastic de acceleraii din
amplasament. Folosirea valorii spectrului elastic de deplasri corectat cu factorul de
amplificare c din anexa E a P 1001/2006 este descoperitoare pentru structurile care au o
rezistenta la forte laterale mai mica dect cea prevzuta in codul P 100-1/2006.
Verificarea cedrilor fragile din for tietoare sau compresiune excentrica trebuie fcut la
valorile asociate mecanismului de plastificare (local sau global) i nu la cerina de deplasare,
n general mai mic dect deplasarea corespunztoare atingerii mecanismului de plastificare.
Anexa B propune dou formule de evaluare a capacitii de rotire plastic preluate din EC 83. Prima dintre acestea se bazeaz pe integrarea curburilor n lungul elementelor, n timp ce a
doua este pur empiric determinate din teste experimentale.
O prim observaie necesar este c relaia (B1.b) din codul de evaluare i reabilitare este
incorect. Forma corect a expresiei este:

C-20

 um

'
=
4

0,3

0, 2
c

L
V
h

0 , 35

25

f yw
fc

Expresia a fost stabilita n urma prelucrrii rezultatelor unui mare numr de ncercri de
laborator de tip ciclic. Studiul a fost ntocmit la universitatea din Patras (Grecia), n pregtirea
standardului european EN 1998-3, pentru estimarea rotirii plastice la rupere in zonele
plastice. Ca urmare a varietii foarte mari a tipurilor de elemente ncercate (grinzi, stlpi,
perei cu seciuni i armri foarte diverse) variabilitatea rezultatelor este nalt. Prin adoptarea
unor coeficieni de siguran adecvai (1.8) expresiile furnizeaz rezultate convenabile pentru
proiectare.
Lungimea plastic din ecuaia (B.3) nu are o semnificaie fizic (nu corespunde lungimii ntre
seciunile n care, teoretic, se dezvolt deformaii plastice), ci este calibrat statistic astfel
nct, mpreun cu modelul de confinare folosit s furnizeze valori ct mai aproape de
mediana rezultatelor experimentale. Expresia lungimii plastice ncorporeaz termeni specifici
fiecrui fenomen ce produce deformaii: termenul proporional cu nlimea seciunii
cuantific deformata din forfecare, cel proporional cu lungimea de forfecare cuantific
efectul ncovoierii, n timp ce ultimul termen introduce deformaia datorat lunecrii
armturii n beton.
Verificarea la cedrile fragile, provocate de fora tietoare se face utiliznd un coeficient
global de sigurana egal cu 1.5. Forele tietoare capabile se determina utiliznd rezistentele
medii ale materialelor mprite la factorul de cunoatere. Alternativ, se pot utiliza formule de
determinare a forei tietoare capabile obinute experimental.
Deplasarea ultima se obine in urma ruperii unuia sau mai multor elemente importante (de
regula verticale) ce provoac cel puin o prbuire locala prin pierderea stabilitii la aciuni
verticale. Ruperile pot fi ductile, prin depirea rotirilor plastice capabile, sau fragile, prin
depirea rezistentei la fora tietoare (sau compresiune excentrica in cazul II). Se recomanda
utilizarea programelor de calcul care pot lua in considerare ruperea elementelor si
redistribuirea corespunztoare a eforturilor ctre celelalte elemente. In cazul in care nu se
poate modela ruperea, iar elementele ce ies din lucru nu provoac prbuiri (cazul grinzilor)
se recomanda utilizarea modelelor de calcul la care aceste elemente lipsesc, estimnd astfel
comportarea dup ruperea acestor elemente.
Utilizarea calculului dinamic neliniar se recomanda a se face in paralel cu calculul static
neliniar, pentru depistarea eventualelor erori de modelare, iar in lipsa nregistrrilor
accelerogramelor pe amplasament se pot utiliza accelerograme artificiale compatibile cu
spectrul de proiectare. Calculul dinamic neliniar se recomanda in special structurilor cu
neregulariti pe nlime si in plan. Determinarea factorului R este dificil de estimat in cazul
calculului dinamic neliniar. O varianta acceptata ar fi ca valoarea lui R sa fie determinata ca
raportul intre acceleraia spectrala care produce o prbuire locala (sau globala) si acceleraia
spectrului de proiectare pe amplasament (0.65 din acceleraia corespunztoare construciilor
noi). Din pcate, aceasta definiie impune utilizarea IDA (Incremental Dynamic Analysis)
dificil de realizat in cazul utilizrii a mai multor accelerograme. Din aceste motive se
recomanda ca metodele dinamice sa fie utilizate cu precauie, iar rezultatele calculului sa fie
certificate de ingineri cu experiena in domeniul calculului dinamic.

C-21

ANEXA E - COMPONENTE NESTRUCTURALE (CNS)

CE.1. Generaliti
Principalele realizri obinute n ingineria seismic n ultimele decenii s-au canalizat n
special ctre mbuntirea siguranei structurale. Dei s-au nregistrat unele progrese,
preocuprile privind sigurana seismic a componentelor nestructurale (CNS) ale cldirilor
nu s-au dezvoltat la nivelul celor relative la sigurana structural cu toate c avarierea
acestora poate avea, chiar dac la scar mai redus, aceleai categorii de consecine.
Primele coduri de proiectare seismic nu au insistat asupra proteciei CNS deoarece aveau ca
obiectiv declarat asigurarea proteciei vieii, inclusiv prin msuri care s permit evacuarea n
siguran a cldirii, dar nu aveau n vedere nivelul de avariere care putea n multe cazuri s
conduc la ieirea din funciune, pe durate de timp mai mici sau mai mari i/sau s fac
inacceptabile din punct de vedere economic operaiile de reparare.
CE.1.1. Obiectivele evalurii seismice
Evaluarea riscului seismic al CNS din cldirile existente i stabilirea msurilor de intervenie
necesare pentru reducerea riscului sunt probleme importante crora expertul tehnic trebuie s
le dea un rspuns bazat pe criterii obiective. Examinarea n profunzime a acestor categorii de
probleme nu a constituit, pn n ultimul deceniu, o preocupare consecvent a specialitilor
acetia concentrndu-se, aproape n exclusivitate, pe domeniul siguranei seismice a
structurii i avnd n vedere numai obiectivele legate de protecia vieii, n principal, evitarea,
prin msuri de consolidare, a colapsului parial sau total al cldirii. n acest context, au fost
neglijate, aproape complet, preocuprile referitoare la fundamentarea msurilor pentru
eliminarea sau reducerea celorlalte categorii de consecine directe i/sau indirecte care sunt
asociate n exclusivitate avariilor CNS. n prezent, pe plan mondial, se fac eforturi susinute
pentru gsirea unor rezolvri adecvate tehnic i, mai ales, economic, ale acestor probleme.
n literatura de specialitate au nceput s apar lucrri care trateaz problemele evalurii i
reducerii riscului seismic al CNS dintre care menionm publicaiile FEMA [FEMA Reducing
the Risks on Nonstructural Earthquake Damage A practical Guide FEMA 74. September 1994; FEMA
NEHRP Handbook for the Seismic Evaluation of Existing Buildings Building Seismic Safety Council, FEMA
178/June 1992; FEMA NEHRP Handbook of Techniques for the Rehabilitation of Existing Buildings Building
Seismic Safety Council, FEMA 172/June 1992 FEMA 412 Installing Seismic Restraints for Mechanical
Equipment december 2002 FEMA 413 Installing Seismic Restraints for Electrical Equipment january 2004
FEMA 414 Installing Seismic Restraints for Duct and Pipe january 2004 FEMA 460 Seismic Considerations for
Steel Storage Racks Located in Areas Accessible to the Public september 2005 FEMA 461 Interim Testing
Protocols for Determining the Seismic Performance Characteristics of Structural and Nonstructural
Components June 2007], reglementarea canadian [Travaux publics et services gouvernementaux Canada
Lignes directrices pour l'valuation sismique et la protection parasismique des lments non structuraux des
btiments. Dcembre 1995] i documentul specializat destinat evalurii riscului seismic al
spitalelor,inclusiv ca urmare a avarierii CNS [World Health Organization Principles of Disaster
Mitigation in Health Facilities. Washington D.C.2000 ].

n Romnia, Normativul P 100-92, inclusiv completarea i modificarea Cap.11 i 12 din

1996, nu a fcut dect precizri sumare la evaluarea i reducerea riscului seismic al CNS.
Astfel, n art. 11.3.3., din capitolul "Evaluarea calitativ", se stipula c evaluarea calitativ
are ca obiect :
".. i elementele nestructurale interioare i exterioare care pot produce accidente n caz de
cutremur (perei despritori, parapei, ornamente,calcane, couri de fum, etc.)"
i, de asemenea, c:

C-61

"se va analiza dac, n caz de cutremur, fluxurile de evacuare (scri, culoare, lifturi) sunt
corespunztoare i dac exist pericolul de producere de explozii, incendii i/sau degajri de
noxe"
Anexa E a Codului P 100-3 are ca scop stabilirea unui cadru normativ unitar pentru evaluarea
siguranei seismice a CNS iar cap. F7 din Anexa F are ca scop prezentarea i comentarea
celor mai rspndite procedee de reducere a riscului seismic al CNS. Comentariile au, pe de o
parte, rolul de explica raiunea unor prevederi din textul Codului iar, pe de alt parte,
urmresc i informarea specialitilor privind modul de abordare a acestor probleme n rile
avansate.
(C2) Primul pas care trebuie fcut de ctre expertul tehnic se refer la stabilirea, mpreun cu
investitorul, a obiectivelor (cerinelor) de performan seismic reglementate pentru cldirea
n ansamblu, sau numai pentru unele subsisteme ale cldirii, urmrite de ctre acesta pentru
perioada de exploatare "post intervenie", cu respectarea legislaiei n vigoare. Pentru alegerea
acestora se pot folosi, ca reper, obiectivele de performan pentru cldirile noi, aa cum
acestea sunt prezentate n Codul P 100-1. ntr-o prim etap se sugereaz utilizarea procedurii
propuse pentru CNS n documentul ATC [ ATC 3-06 Tentative
Provisions
for
the
Development of Seismic Regulations for Buildings. U.S.Department of Commerce, National
Science Foundation, National Bureau of Standards. 1978.] care are avantajul simplitii.
Obiectivele de performan pentru anumite componente similare pot fi difereniate n funcie
de consecinele previzibile ale avariilor componentelor respective. Astfel, pentru unele
componente arhitecturale (tavane false sau placaje ale pereilor, de exemplu) amplasate pe
cile de evacuare din cldire se pot impune obiective de performan mai severe dect pentru
componentele similare situate n ncperi cu un numr redus de personal sau n depozite
pentru produse/mrfuri de uz curent. n cazul n care unele componente arhitecturale zidriile de placare, de exemplu - condiioneaz i alte condiii de calitate (protecia termic a
cldirii, de exemplu) obiectivele de performan pot fi, de asemenea, difereniate.
Fixarea prealabil a acestor obiective este util expertului tehnic pentru a rspunde la dou
categorii de probleme:

n ce msur nivelul de performan disponibil al diferitelor componente nestructurale

asigur satisfacerea obiectivelor fixate;

Care sunt msurile de intervenie cele mai raionale n cazul n care nivelul de
performan disponibil este inferior celui necesar pentru satisfacerea acestor obiective.

Pentru a rspunde la prima categorie de probleme este necesar, n primul rnd, evaluarea
nivelului de performan disponibil al componentelor nestructurale.
Aceasta implic, mai nti inventarierea, pe tipuri i numr de componente similare din
fiecare tip, i localizarea acestora pe planurile cldirii.
Obiectivele de performana seismic impuse cldirii i, n particular CNS, n raport cu care
se face evaluarea trebuie s fie corelate cu intervalul mediu de recuren al cutremurelor
stabilit pentru proiectarea cldirilor noi.
Un exemplu n acest sens este dat de propunerile SEAOC (Performance Based Seismic
care grupeaz / difereniaz obiectivele de
performan n trei categorii:

Engineering. Vision 2000 Committee, Sacramento. 1995}

obiective de baz: se refer la cldirile curente

obiective suplimentare

obiective speciale: se refer la cldirile cu funciuni eseniale.

C-62

Valorile IMR pentru care se asigur obiectivele de performan sunt date n tabelul urmtor:
Categoria obiectivelor de
performan
Obiective de baz
Obiective suplimentare
Obiective speciale

Tabelul CE.1
Nivelul de performan al cldirii
CO
CF
SV
PC
frecvent
ocazional
rar
foarte rar
ocazional
rar
foarte rar
maxim
maxim
credibil
rar
foarte rar
credibil

Intervalul mediu de recuren (IMR) se determin, n funcie de probabilitatea de depire

(pd) i de durata de referin/exploatare Te, prin relaia

IMR =

Te
ln(1 - pd )

(CE.1)

n tabelul CE.2 sunt date denumirile curente folosite pentru cutremure, din punct de vedere al
frecvenei de repetare, i valorile IMR asociate conform ATC 1997, SEAOC 1999 i FEMA
2003
Tabelul CE.2
Categoria
cutremurului
Frecvent
Ocazional
Rar
Foarte rar
Maxim credibil

Parametrii de calcul
pd
Te (ani)
50 %
30
50%
50
10%
50
10%
100
2%
50

IMR (ani)
43
72
475
970
2500

Conform SR EN 1998-1 limitarea degradrilor este cerina impus pentru un cutremur cu

IMR = 95 de ani (probabilitate de depire de 10% n 10 ani) iar evitarea prbuirii
corespunde cutremurului cu IMR = 475 de ani (probabilitate de depire de 10% n 50 de
ani).
Abordarea din reglementrile japoneze se bazeaz pe conceptul de reparabilitate a avariilor
care reprezint un nivel intermediar ntre cerinele de siguran a vieii i de limitare a
avariilor. Acest criteriu trebuie asigurat att cldirilor noi ct i, prin lucrrile de reducere a
riscului, cldirilor existente. Cteva precizri privitoare la acest nivel de performan sunt
citate n continuare.
"Avarii reparabile (engl. Reparability): cldire al crui nivel de afectare este limitat la
avarii reparabile cu uurin din punct de vedere tehnic i tehnologic i fr cheltuieli
exagerate.

elementele nestructurale de construcie, interioare i exterioare, nu au suferit avarii, manifestate prin

pierderea capacitii portante i/sau prin deformaii excesive, pentru care reparaiile necesare depesc
un nivel prestabilit din considerente tehnice i economice;

instalaiile i echipamentele nu au suferit, datorit deformaiilor sau vibraiilor structurii, avarii pentru
care reparaiile necesare depesc un nivel prestabilit;

mobilierul i dotrile din cldire nu au suferit, datorit deformaiilor sau vibraiilor structurii, avarii
pentru care reparaiile necesare depesc un nivel prestabilit.

CE.1.2. CNS care sunt supuse evalurii seismice

CE.1.2.1. Criterii pentru stabilirea CNS care sunt supuse evalurii seismice
C-63

(C1) Nivelul de vulnerabilitate potenial al CNS depinde n mare msur de condiiile de

protecie seismic iniial asigurat la proiectare prin prevederile reglementrilor tehnice.
Pentru orientarea experilor tehnici n ceea ce privete nivelul de protecie disponibil al CNS
reamintim c n reglementrile anterioare din Romnia prevederile referitoare la proiectarea
seismic a CNS au avut urmtoarea cronologie:

P 13-63 : a stabilit fora seismic de calcul SCNS = cCNSQCNS unde coeficientul global cCNS era multiplu
al coeficientului Ks (Ks = 0.05 pentru gradul seismic 8 MSK); s-a dat un numr foarte restrns de
prevederi referitoare la "elemente care nu fac parte din structura principal de rezisten"

P 13-70 : a pstrat, n principal, acelai nivel de fore seismice de proiectare ca i P 13-63; idem n ceea
ce privete prevederile constructive

P 100-78 : a prevzut unele sporuri ale nivelului de fore seismice de proiectare dar prevederile
constructive pentru CNS lipseau complet

P 100-81 : a meninut nivelul forelor seismice din P 100-78; a aprut un capitol important Msuri
privind proiectarea i execuia instalaiilor pentru construcii

P 100-92 : a meninut nivelul forelor seismice din P 100-81 (cu unele precizri) iar capitolul referitor
la proiectarea instalaiilor a cptat o dezvoltare mai mare (inclusiv o anex explicativ).

n ceea ce privete consecinele avarierii seismice a CNS (riscul potenial), acestea trebuie s
fie examinate n raport cu obiectivele de performan seismic stabilite pentru cldire.
Din acest punct de vedere, CNS se pot clasifica n patru mari categorii, dup cum urmeaz:
a) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate afecta sigurana vieii persoanelor din
exteriorul cldirii, poate bloca accesele n cldire i/sau poate provoca pagube materiale
cldirii i terilor:

perei exteriori nestructurali (faade grele i uoare/perei cortin), inclusiv

placajele/finisajele i decoraiile ataate acestora, copertinele de la intrri;

elemente de protecie termic de pe pereii structurali din beton armat;

elemente decorative sau ataate pe faade: parapei, jardiniere, firme, antene i

similare;

elemente de construcie aflate la nivelul acoperiului: lucarne, cornie, atice, couri de

fum i de ventilaie, piese ale nvelitorilor ceramice;

garduri de incint.

b) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate afecta sigurana vieii persoanelor din
interiorul cldirii, poate mpiedica accesul echipelor de intervenie sau evacuarea n
siguran a cldirii:

perei de compartimentare, mai ales cei de pe cile de acces/evacuare;

tavane suspendate, inclusiv corpurile de iluminat;

instalaii sau echipamente a cror avariere poate provoca accidente: boilere, cazane
sub presiune, transformatoare electrice, etc.

c) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate conduce la scoaterea din funciune a
unor cldiri cu funciuni eseniale (de exemplu, n cazul spitalelor, centrelor de
comunicaii, etc.). CNS din aceast categorie (aparatura specific, reelele de alimentare,
mobilierul tehnologic) trebuie s fie identificate, n fiecare cldire n parte, de ctre
specialitii utilizatori;

C-64

d) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate provoca numai pagube materiale
legate de nlocuirea/repararea lor i/sau de ntreruperea activitii n cldire pe durate
diferite de timp.
Consecinele negative ale avarierii seismice a CNS pot fi grupate, n funcie de criterii
obiective de apreciere a gravitii lor, n mai multe categorii situate ntre producerea de
pierderi care sunt evident ireparabile/irecuperabile i producerea de pagube materiale care
sunt recuperabile prin sistemele de asigurri sau irecuperabile pentru cei care nu sunt
asigurai.
1. Riscul pentru sigurana vieii:
Riscul pentru sigurana vieii este cel mai important dintre toate cele care pot fi asociate
cutremurelor. Acest risc se manifest prin:

pierderi de viei omeneti;

persoane rnite;

epidemii (n unele situaii cu inciden rar).

Pierderile de viei omeneti i rnirea persoanelor se pot produce ca efect direct al

ruperii/cderii unor CNS sau, n anumite situaii, ca urmare a unor consecine indirecte
(ntreruperea surselor de alimentare de rezerv, incendii, explozii, etc.).
Observatie: Experienele cutremurelor din ultimele decenii ilustreaz potenialul de producerea a victimelor n
rndul persoanelor aflate n interiorul sau n exteriorul cldirilor.
Cutremurul de la San Fernando, SUA - 1971

Singura victim din Los Angeles (la peste 30 km distan de epicentru) a fost un pieton ucis de un
parapet care a czut de pe o cldire veche din centrul oraului.

Cutremurul Miyagiken-oki, Japonia -1978

Au fost avariate garduri de incint din zidrie pe o lungime total de circa 21 km care, n cdere, au
ucis 18 persoane ( din totalul de 28 de victime nregistrate la acest cutremur).

Cutremurul de la Northridge, SUA -1994

La una din colile din districtul Los Angeles tavanele din slile de clas au czut acoperind pardoseala
cu fragmente de panouri. Se apreciaz c nu s-au nregistrat rnii printre elevi numai datorit faptului
c seismul s-a produs la o or la care coala era neocupat (ora 4.31 a.m.) [Staff of Los Angeles Times.
1994. 4.31, Images of the 1994 Los Angeles Earthquake. Los Angeles Calif.: Los Angeles Times].

Un pacient dintr-un spital, aflat la terapie intensiv, a decedat deoarece s-a ntrerupt alimentarea cu
energie electric a aparaturii medicale. [Reitherman, Robert , et al. 1994 Nonstructural Components In
"Northridge Earthquake, January 17, 1994 Preliminary Reconnaissance Report. Edited by John Hall ,
Oakland, Calif.: Earthquake Engineering Research Institute]

Cutremurul din prefectura Niigata, Japonia - 2004

Circa 50 de persoane au fost rnite de sticl sau de alte obiecte czute din rafturile din magazine n
oraele Tokamachi i Ojiya.

n multe cazuri, avarierea CNS poate avea i alte consecine, care conduc la riscuri pentru
sigurana vieii sau amplific acest tip de risc:

contribuie la amplificarea panicii deoarece cderea unor CNS pe coridoare sau pe

scri mpiedic locatarii s prseasc rapid cldirea;

provoac incendii, explozii sau scurgeri

sntatea/viaa oamenilor.

de substane periculoase pentru

C-65

Observatie:
Cderea tavanelor grele (finisaje din tencuial, ipsos) din slile de spectacole constitue un pericol pentru
sigurana vieii [Rihal,S.S. ,Freeman,S.A.,Gates,W. i Sabol,T Lessons and seismic design implication of nonstructural componnt damage during the 1994 Northridge earthquake - selected case studies. Proceedings of the
NEHRP Conference and Workshop on Research on the Northridge Earthquake of Jan.17, 1994, Vol.3-8,
CUREE, Richmond,CA 1998].
Avarierea dispozitivelor de fixare ale instalaiilor de iluminat sau ale rafturilor, lipsa de lumin ntr-un
amfiteatru care poate cauza panic, sunt exemple de periclitare a vieii n cldiri care pot fi complet neafectate
din punct de vedere structural [P.C.Jennings & D.A.Foutch: Recorded response of buildings during strong
earthquake motions - Simpozion UNESCO - Bucureti 1974 ].

2. Pierderea valorilor culturale

O categorie special de pierderi sunt cele legate de avarierea/distrugerea unor valori culturale.
Acestea, chiar dac sunt evaluate n preurile curente de pia, sunt de fapt "de nepreuit",
nlocuirea unor piese distruse sau degradate fiind practic imposibil. Din acest motiv,
pierderile valorilor culturale pot fi asemnate, fornd puin comparaia, cu pierderile de viei
omeneti.
Exist numeroase cazuri n care, n muzee i n alte cldiri care adpostesc valori culturale
semnificative, s-au produs pierderi importante.
Observatie:
Cutremurul de la Loma Prieta, SUA -1989
Verificrile fcute la opt muzee din zona Golfului San Francisco au artat c peste 150 de exponate, dintr-un
total circa 500.000, au suferit avarii cu grade diferite de importan, cifrate la suma de 10 milioane de dolari. La
o singur unitate - Asian Art Museum din San Francisco, pierderile rezultate din avarierea a 26 de exponate s-au
ridicat la 3 milioane de dolari reprezentnd circa 1 din valoarea de pia a patrimoniului (3 miliarde de dolari).
Este de subliniat faptul c toate aceste opt muzee adoptaser, nainte de cutremur, msuri specifice de reducere a
riscului seismic ceea ce a fcut ca valoarea pierderilor s rmn relativ redus [Ding Day, Christofer Arnold, et
al. 1990 Loma Prieta Earthquake Reconnaissance Report: Architecture, Building Contents, and Building
System Earthquake Spectra, Supplement to Volume 6] [ Nigbor,Robert,L.1993 Seismic Protection of Museum
Contents" presented at the fall seminar of the Structural Engineers Association of Northern California, San
Francisco; Structural Engineers Association of Northern California].

3. Pierderea valorilor materiale

Pierderile de valori materiale se refer att la valoarea de nlocuire a componentelor
arhitecturale, a instalaiilor i a echipamentelor avariate, ct i la bunurile adpostite n
cldire care sunt distruse sau degradate.
Valoarea pierderilor provocate de avarierea CNS (inclusiv a bunurilor adpostite n cldire)
poate fi important deoarece acestea reprezint o pondere major n costul total al cldirii. n
ceea ce privete pierderile materiale provocate de distrugerea sau degradarea bunurilor
adpostite n cldire se poate aprecia c acestea reprezint circa 1/3 din totalul pierderilor
cauzate de cutremur. [FEMA, 1981, An Assessment of the Consequences and Preparations for a
Catastrophic California Earthquake: Finding and Actions Taken Washington D.C.].

Pierderile directe i indirecte cauzate de afectarea seismic a CNS la unele cutremure din
SUA dein o pondere ridicat n ansamblul cheltuielilor generale de reabilitare post seism i
justific atenia pe care specialitii au nceput s o acorde proiectrii seismice a CNS.
Observatie:
Dup cutremurul de la San Fernando (1971) bilanul mediu al avariilor pentru un numr de 25 de cldiri
comerciale a artat urmtoarea structur a pierderilor materiale:

C-66

avarii structurale: 3%;

avarii la instalaiile electrice i la echipamentele mecanice: 7%;

avarii ale finisajelor exterioare: 34%;

avarii ale finisajelor interioare: 56%.

La acelai cutremur, examinarea unui numr de 50 de cldiri nalte aflate la o distan relativ mare de falia care
a generat cutremurul, astfel nct au fost solicitate la un oc de intensitate relativ mic, a artat urmtoarea
structur a avariilor:

nici o cldire nu a suferit avarii structurale majore;

43 de cldiri au suferit avarii la pereii despritori uori;

18 cldiri au suferit avarii la ascensoare;

15 cldiri au avut geamurile sparte;

8 cldiri au suferit avarii la sistemul de condiionare a aerului.

[Steinbrugge, Karl,V & Eugene E. Schader, 1973, "Earthquake Damage and Related Statistics" In "San
Fernando California , Earthquake of February 9,1971. Edited by Leonard Murphy . Vol. 1A, pp.709-710 and
713. Washington D.C.: National Oceanic and Atmospheric Administration].

De asemenea, n multe cazuri, consecinele unor avarii ale CNS pot amplifica mult costurile
directe, legate de valoarea de nlocuire.
Cteva situaii de acest tip au fost semnalate dup unele cutremure importante din trecut:

ca urmare a pierderilor de ap provocate de avarierea unui rezervor sau chiar numai a

unei conducte de ap sub presiune poate fi necesar refacerea unor suprafee mari de
finisaje degradate; din aceeai cauz se poate produce degradarea documentelor aflate
n dulapuri sau pe rafturi sau distrugerea calculatoarelor mpreun cu bazele de date
respective;

n cazul n care ruperea unei conducte de gaz provoac un incendiu, pagubele totale
pot fi incomparabil mai mari dect valoarea de nlocuire a conductei;

rsturnarea calculatoarelor poate provoca pierderea informaiilor stocate cu consecine

deosebit de grave pentru desfurarea activitii ntreprinderilor mergnd pn la
blocarea activitii pe o perioad important de timp.

CE.1.3. Niveluri de performan seismic pentru CNS

innd seama de caracterul aleator al aciunii seismice i al proprietilor mecanice ale
structurilor i ale componentelor nestructurale, caracterizarea obiectivelor de performan
descrise n cele ce urmeaz trebuie neleas n sens probabilistic (nivel de performan
seismic probabil).
Obiectivul de performan seismic reprezint reperul/inta de proiectare i cunoaterea sa
prealabil fundamenteaz, pentru o anumit cldire sau pentru o anumit clas de cldiri, i
determin nivelul de performan proiectat.
Nivelul de performan proiectat (corespunztor prevederilor din proiect, inclusiv n ceea ce
privete calitatea materialelor) este, n general, mai mare dect nivelul de performan iniial
(efectiv realizat la intrarea n exploatare) datorit posibilelor influene ale variaiilor negative
ale calitii materialelor i ale manoperei.

C-67

Nivelul de performan disponibil al unei cldiri, la un moment dat, pe parcursul duratei de

exploatare, devine inferior nivelului de performan iniial datorit uzurii fizice normale n
timp a materialelor sau unor evenimente cu caracter excepional (cutremure, incendii, etc).
innd seama c obiectivele de performan legate de meninerea funcionalitii sunt
asociate unor cutremure relativ frecvente este posibil ca, n timpul duratei de exploatare, CNS
s fie solicitate la capacitatea proiectat de dou sau chiar mai multe cutremure de intensitate
moderat.
Prin urmare, nivelul de performan disponibil al cldirii n ceea ce privete comportarea
CNS trebuie s fie meninut aproximativ constant pe ntreaga durat de exploatare a cldirii.
Acest deziderat se poate realiza prin efectuarea, cu regularitate, a lucrrilor de ntreinere,
precum i a lucrrilor de remediere/ nlocuire a CNS avariate de cutremure.
CE.2.Evaluarea siguranei seismice a CNS
(C1) Analiza calitativ trebuie s pun n eviden premizele unei eventuale comportri
nefavorabile n cazul cutremurului, cum ar fi:

lipsa unor legturi eficiente cu structura, n planul elementului sau perpendicular pe

acest plan (armturi de continuitate, piese sudate, buloane de ancoraj, etc.), sau
deteriorarea acestor legturi;

deteriorarea materialelor ca urmare a unor suprasolicitri precedente sau datorit

aciunilor diferiilor ageni fizici, chimici sau biologici;

raportul "nlime/dimensiunea minim a bazei" pentru elementele simplu rezemate pe

planee (parapei, atice, couri de fum, etc.);

lipsa unor spaii de separare ntre elementele nestructurale i structura principal a

cldirii (de exemplu, situaia panourilor vitrate n cazul structurilor alctuite din
cadre);

existena unor rosturi antiseismice care nu traverseaz componentele arhitecturale (de

exemplu, prezena pereilor despritori continui peste rost) sau de instalaii (de
exemplu, conducte fr dispozitive de compensare a deplasrilor la rost);

existena unor legturi rigide, necontrolate, ntre elementele nestructurale i structura

principal care pot crea premizele unor avarii structurale (de exemplu, "scurtarea"
stlpilor prin buiandrugi sau centuri din beton armat);

existena unor materiale/utilaje/echipamente care pot produce incendii sau explozii.

CE.2.1. Criterii de evaluare calitativ a CNS

Unul dintre parametrii n raport cu care se judec nivelul disponibil de siguran seismic al
CNS este starea de avariere care se constat n momentul evalurii (expertizrii). Din acest
motiv este util s se stabileasc criterii unitare pentru definirea strii de avariere a CNS.
n general, starea de avariere a CNS se definete pe o scar cu 45 trepte ntre 0 nici o
avarie i 4(5) distrugere total dar, n prezent, nu exist o definire unitar i unanim
acceptat a diferitelor trepte de avariere caracteristice pentru CNS. De asemenea, nu exist o
relaie exprimat explicit ntre nivelul de avariere individual al unor elemente ale sistemului
CNS i caracterizarea comportrii ansamblului CNS. Asemenea relaii sunt propuse numai
pentru aprecierea gradului de avariere constat dup cutremur.

C-68

Pentru a putea fi folosit ca instrument de proiectare pe baza conceptului de performan

seismic, descrierea avariilor CNS ca amploare i gravitate trebuie s in seama de
urmtoarele criterii:
1. Starea de afectare fizic a CNS i numrul componentelor afectate, separat, pentru:

Componentele arhitecturale

Instalaii i echipamente.

2. Consecinele probabile ale avarierii CNS pentru sigurana vieii persoanelor din

interiorul i din exteriorul cldirii.

3. Msurile de intervenie necesare pentru reluarea funcionrii cldirii, inclusiv

estimarea duratei i a costurilor lucrrilor.

4. Considerente privind utilizarea preconizat a cldirii.

n literatura de specialitate se gsesc mai multe propuneri de caracterizare a strii de avariere

a CNS care difer, n mod esenial, unele de altele.
Astfel, n funcie de cele patru criterii menionate mai sus, n documentele FEMA se definesc
patru niveluri de performan seismic pentru CNS, dup cum urmeaz:
Nivel de performan seismic A:
A1.1. Componentele arhitecturale sunt practic neafectate.
A1.2. Cele mai multe sisteme de instalaii i echipamente necesare pentru folosirea
normal a cldirii inclusiv iluminat, sanitare, nclzire i ventilaie, sistemele
informatice - sunt funcionale.
A2. Riscul pentru sigurana vieii provocat de avarierea CNS este practic inexistent.
A3. Pot fi necesare lucrri minore de curire sau reparare pentru unele componente.
A4. Cldirea poate fi utilizat imediat n condiii normale de exploatare.
Not. Funcionalitatea sistemelor de instalaii este condiionat, n afar de realizarea corespunztoare a
msurilor de montare/fixare pe structura cldirii de care rspund constructorii (ingineri i arhiteci), de:

capacitatea echipamentelor eseniale de a funciona n timpul sau dup un oc puternic

calificrii seismice a componentei respective);

funcionarea utilitilor sau a surselor de rezerv.

(asigurarea

Nivel de performan seismic B:

B1.1. Se pot produce spargerea unui numr redus de geamuri i alte avarii uoare la
cteva componente arhitecturale.
B1.2. n general, componentelor sistemelor mecanice i electrice i menin rezistena i
stabilitatea i trebuie s fie capabile s funcioneze dac utilitile necesare sunt
disponibile. Unele componente ale acestor sisteme pot suferi deplasri din poziia
iniial sau avarii interne i din aceste motive funcionarea sistemelor poate fi
ntrerupt temporar.
B2.

Riscul pentru sigurana vieii provocat de avarierea CNS este foarte sczut.

B3.

Pot fi necesare unele lucrri de curire, inspectare i remediere pentru unele

componente.

B4.

n cazul n care din punct de vedere structural cldirea este sigur, ocupanii pot
rmne n cldire n siguran chiar dac folosirea normal poate fi afectat
C-69

datorit ntreruperii utilitilor necesare (energia electric, apa, gazul natural,

liniile de comunicaii, etc.).
Nivel de performan seismic C:
C1.1. Se produc avarii semnificative i costisitoare ale CNS ns acestea nu sunt
dislocate i nu cad. Cile de ieire din interiorul cldirii nu sunt blocate extensiv
ns pot fi parial afectate prin cderea tencuielilor i a altor finisaje.
C1.2. Sistemele de nclzire/ventilaie, sanitare i de stingere a incendiilor pot fi avariate
rezultnd astfel inundaii locale i ieirea lor din funciune.
C2.

Dei se poate produce rnirea unor persoane n timpul cutremurului prin cderea /
ruperea unor CNS, n general, riscul pentru sigurana vieii este foarte sczut.

C3.

Refacerea CNS poate cere un efort mare (intervenii extinse).

C4.

Posibilitatea de ocupare a cldirii este limitat de severitatea avariilor structurale.

Nivel de performan seismic D:

D1.1

Se produce avarierea extins a CNS dar piesele de dimensiuni mari i/sau grele,
care pot pune n pericol un mare numr de persoane cum sunt parapeii,
panourile de zidrie, tavanele grele din tencuial sau rafturile de depozitare,
rmn asigurate mpotriva cderii.

D1.2.

Riscurile asociate cu elementele exterioare ale cldirii aflate n domeniul public

sunt reduse.

D2.

Se pot produce rniri serioase pentru persoane din interiorul i/sau exteriorul
cldirii din cauza unor elemente de dimensiuni mici care cad. Exist o
probabilitate sczut de cdere a elementelor grele care pot conduce la pierderea
mai multor viei.

D3.

Este posibil ca, n corelare cu fezabilitatea lucrrilor de consolidare a structurii,

refacerea CNS s nu se justifice din punct de vedere tehnic i mai ales
economic.

D4.

Avarierea structurii impune prsirea cldirii.

Aa cum s-a menionat mai sus, nivelurile de performan ale CNS trebuie corelate cu
performanele seismice ale cldirii n ansamblu.
n cldirile corect proiectate, nivelurile de avariere pentru CNS trebuie s fie corelate cu
nivelurile de performan pentru cldirea n ansamblu, dup cum urmeaz:
Cldirea n ansamblu

CNS

complet funcional (CF)

avarii uoare

funcional (F)

avarii moderate

asigur sigurana vieii (SV)

avarii extinse

n stadiul de precolaps (CPC)

avarii generale

Pentru proiectarea seismic a cldirilor pe baza conceptului de performan este necesar

stabilirea corelaiei dintre nivelurile de performan stabilite/definite i tipurile i/sau
amploarea avariilor, inclusiv descrierea calitativ, ct mai amnunit a acestora, astfel nct
inginerul proiectant s poat aprecia suficient de exact msura n care obiectivele de
performan sunt satisfcute.

C-70

Un exemplu de descriere detaliat a comportrii structurii i CNS corespunztor celor patru

niveluri de performan seismic este dat n [FEMA 356 noiembrie 2000], dup cum urmeaz:
1. Nivel operaional avarii foarte uoare
1a. Structura:

nu s-au produs deplasri permanente;

structura i menine, n mare, rezisten i rigiditatea iniiale;

fisurare minor la cteva elemente structurale.

1b. CNS:
Starea de avariere dup cutremur n care CNS sunt capabile s satisfac funciunile pe care
le ndeplineau n cldire nainte de cutremur.
Se caracterizeaz prin:

fisuri minore la faade, perei despritori i tavane;

toate sistemele importante pentru exploatarea normal funcioneaz (cu alimentare

eventual din surse de rezerv)

Comentarii FEMA 356 (Nivel de performan nestructural A )

Cele mai multe sisteme nestructurale necesare pentru funcionarea normal a cldirii (iluminat, sanitare,
condiionare, sisteme de calculatoare) sunt funcionale cu toate c pot fi necesare unele lucrri minore de
curire sau reparare. La realizarea acestui nivel de performan, n afara prevederilor din proiectul de structur
referitoare la montarea i ancorarea de structur a CNS, sunt i alte categorii de msuri care trebuie luate,
privind:

asigurarea surselor de alimentare de rezerv;

efectuarea unor teste riguroase de calificare seismic pentru instalaiile i echipamentele electrice i
mecanice (funcionarea acestora n timpul i dup cutremur); folosirea documentaiei de la productor.

2. Nivel ocupare imediat avarii uoare

2a. Structura:

nu s-au produs deplasri permanente;

structura i menine, n mare, rezistena i rigiditatea iniiale;

fisurare minor la cteva elemente structurale.

2b. CNS :
Starea de avariere dup cutremur care include avarii la CNS dar n care este asigurat
disponibilitatea i operabilitatea (dac energia electric este disponibil) cilor de acces i
a sistemelor vitale inclusiv ui, scri, ascensoare, iluminat de siguran, alarma de
incendiu, instalaiile de stingere a incendiului.
Se caracterizeaz prin:

fisuri minore la faade, perei despritori i tavane;

ascensoarele pot fi repornite;

instalaia de stingere a incendiilor este funcional;

echipamentele i coninutul sunt n general n siguran dar nu funcioneaz datorit

avarierii mecanice sau lipsei de utiliti.

C-71

Comentarii FEMA 356 (Nivel de performan nestructural B )

Se produc avarii minore la unele CNS i spargerea izolat a unor geamuri. Dac din punct de vedere al structurii
nu exist deteriorri care ar putea genera riscuri privind integritatea fizic a acestora, ocupanii pot rmne n
cldire cu toate c utilizarea normal poate fi diminuat i pot fi necesare anumite verificri i lucrri de
curire. n general, instalaiile i echipamentele electrice i mecanice au rmas fixate n poziiile iniiale i
trebuie s poat funciona dac sursele de alimentare sunt disponibile. Totui unele componente pot fi deplasate
de pe poziia lor sau pot suferi unele avarii interne devenind astfel neutilizabile. Se poate produce ntreruperea
alimentrii cu energie electric, ap, gaz, a sistemului de comunicaii i a altor utiliti necesare pentru folosirea
normal a cldirii. Riscul pentru sigurana vieii rnirea datorit avariilor nestructurale este foarte sczut.

3. Nivel sigurana vieii avarii moderate

3a. Structura

unele reducere de rezisten i rigiditate ale structurii la toate nivelurile;

s-au produs anumite deplasri laterale permanente;

elementele portante pentru ncrcri verticale funcioneaz.

3b. CNS
Starea de avariere post seism include avarii importante la CNS dar acestea nu constituie un
pericol pentru sigurana vieii.

nu s-a produs ieirea din plan a pereilor sau rsturnarea parapeilor;

avarii la perei despritori;

riscul de cdere de CNS este redus;

cele mai multe sisteme de CNS sunt avariate.

Not. La acest nivel de avariere este posibil ca reparaiile s nu fie acceptabile din punct de vedere economic.
Comentarii FEMA 356 (Nivel de performan nestructural C )
Starea de avariere dup cutremur este caracterizat prin producerea unor avarii semnificative i costisitoare
pentru CNS dar acestea nu au fost deplasate i nu au czut, afectnd sigurana vieii n interiorul sau exteriorul
cldirii. Cile de evacuare din cldire nu sunt blocate n mod deosebit, dar folosirea lor poate fi mai dificil
datorit cderii unor fragmente uoare de finisaj. Instalaiile de condiionare, sanitare i de stingere a incendiilor
pot fi avariate i pot produce inundaii locale sau pot fi inutilizabile. Dei se poate produce rnirea ocupanilor n
timpul cutremurului datorit cderii unor CNS, n general, riscul ca acestea s pun n pericol viaa este foarte
sczut. Refacerea CNS poate s cear eforturi mari (tehnice i, mai ales, financiare).

4. Nivel evitarea prbuirii avarii severe (cldirea este n stadiul de pre-colaps)

4a. Structura

rigiditatea i rezistena au suferit reduceri drastice dar elementele portante (stlpi i

perei) asigur preluarea ncrcrilor gravitaionale;

s-au produs deplasri laterale permanente mari.

4b. CNS:
Starea de avariere post seism include avarii ale CNS care pot conduce la riscul de cdere a
unor elemente/subansambluri ns componentele cu risc ridicat (de exemplu, cele
menionate la Comentariul CE.2.1., aliniatul D1.1 i n comentariul FEMA 356, dat n
continuare) sunt bine fixate i nu pot cdea n spaiile accesibile publicului. Asigurarea
cilor de evacuare, protecia instalaiilor de stingere a incendiului i alte sisteme vitale nu
mai sunt asigurate.

unele ci de evacuare sunt blocate;

C-72

pereii de umplutur i parapeii care nu sunt sprijinii au czut sau sunt pe cale s
cad;

avarii extinse la toate CNS.

Comentarii FEMA 356 (Nivel de performan nestructural D )

Se produce avarierea extins a CNS dar elementele de mari dimensiuni i grele, care, n caz de prbuire ar
prezinta pericol mare pentru un mare numr de persoane (parapei, perei din zidrie, tavane grele din ipsos,
rafturi de depozitare) sunt nc stabile (asigurate mpotriva cderii). Riscurile legate de elementele exterioare n
zonele accesibile publicului din jurul cldirii sunt reduse. Dei se pot produce, izolat, rniri grave prin
fragmentele de CNS care cad, este limitat rnirea unui numr mare de persoane din interior / exterior. CNS de
dimensiuni mici, uoare sau aezate aproape de sol pot s cad ns fr a produce rnirea grav. CNS de
dimensiuni mari, amplasate n zone care sunt mai puin probabil s fie populate, pot s cad, de asemenea.

CE.2.3. Criterii de evaluare prin calcul a CNS

Particularitile rspunsului seismic al CNS
Rspunsul seismic al CNS prezint numeroase particulariti care conduc la folosirea unor
concepte i metode de proiectare specifice, diferite substanial de cele folosite curent pentru
proiectarea elementelor structurale.
Diferenele principale provin din:

Comportarea la aciunea seismic direct: Datorit amplificrii rezultate din rspunsul

dinamic al structurii, acceleraia seismic la care sunt supuse CNS amplasate peste
nivelul de ncastrare al suprastructurii este mult superioar acceleraiei seismice a
terenului. Msurtorile efectuate pe diferite tipuri de cldiri arat c acceleraia la
nivelul planeelor crete pe nlimea cldirii ajungndu-se pn la amplificri de 34
ori ale acceleraiei terenului la ultimul planeu al cldirii. Ca atare, n afar de
caracteristicile micrii terenului i de caracteristicile dinamice ale structurii
principale, rspunsul seismic al unei CNS depinde i de poziia acesteia n cldire.

Comportarea la aciunea seismic indirect : Elementele subsistemului CNS care au

prinderi multiple de structur sau care se afl n contact direct cu elementele structurii
sunt solicitate prin deformaiile impuse de micarea structurii principale n timpul
cutremurului.

Solicitarea seismic a unei CNS poate conduce la micri diferite ale fiecarui punct de
prindere i, n unele cazuri, defazate (de sens opus) fa de micarea celorlalte;
intensitatea acestei solicitri depinde direct de msura n care distanele ntre punctele
de prindere se modific n timpul cutremurului.

Proprietile dinamice ale CNS (masa, rigiditatea i amortizarea proprie ale CNS)
sunt, de regul, mult mai mici dect masa, rigiditatea i amortizarea structurii.
Perioada proprie de vibraie a unei CNS poate fi, uneori, apropiat de perioada unuia
dintre modurile de vibraie ale structurii, rezultnd din aceast cauz, i fiind
favorizat i de amortizarea proprie redus, o situaie de cvasi-rezonan cu
amplificarea foarte important a micrii la baza CNS (la nivelul unde aceasta este
rezemat). n cazurile, mai rare, n care masa i rigiditatea CNS au mrimi apropiate
de cele ale structurii principale se poate produce un fenomen de interaciune,
semnificativ ca intensitate, ntre CNS i structura principal. Ca urmare sistemul
compus "structur + CNS" poate cpta perioade proprii apropiate astfel nct
rspunsul seismic maxim poate fi determinat de contribuia a dou sau chiar trei
perioade proprii ale structurii.

C-73

Proprietile mecanice ale materialelor i echipamentelor pot avea unele

particulariti, care pot amplifica efectele aciunii seismice:
-

de regul, materialele din care sunt alctuite CNS nu sunt adecvate pentru
preluarea solicitrilor seismice: au comportare fragil (sunt lipsite de ductilitate) i
au rezistene mecanice reduse, n particular la eforturi unitare de ntindere;

componentele echipamentelor i, mai ales, prinderile (asamblrile) dintre acestea

pot fi deteriorate / desfcute cu uurin de micarea construciei n timpul
cutremurului conducnd la ieirea din funciune a instalaiei / echipamentului.

Ca atare, rspunsul seismic al fiecrei CNS este diferit n funcie de domeniul de comportare
fragil sau ductil - al materialului din care aceasta este alctuit.
n cazul echipamentelor electro-mecanice rspunsul seismic depinde i de capacitatea
acestora de a suporta deplasrile individuale diferite ale componentelor sistemului n timpul
cutremurului.
Problemele proteciei seismice a subsistemelor nestructurale din cldiri sunt abordate n mod
complex n codurile de proiectare din multe ri avansate dintre care, pe primul loc, se gsete
SUA. n majoritatea acestor ri, n care hazardul seismic reprezint o ameninare serioas
pentru viaa i bunurile populaiei, au fost promovate reglementri care conin numeroase
prevederi referitoare la protecia iniial, prin proiectare, a componentelor nestructurale din
cldirile noi, precum i la evaluarea gradului de asigurare i la reducerea riscului seismic al
CNS din cldirile existente.
1. Avarierea/ruperea CNS prin efectul direct al cutremurului se produce prin:

depirea rezistenei materialului;

rsturnare datorit ancorrii insuficiente sau lipsei de ancorare;

deplasare prin lunecare, datorit ancorrii insuficiente sau lipsei de ancorare.

Msurile pentru reducerea riscului de avarie prin efectul direct al cutremurului constau n
principal n:

asigurarea unei ancorri corespunztoare;

prevederea unor msuri constructive speciale pentru asigurarea stabilitii

(elemente/subansambluri care au ca rol asigurarea stabilitii).

2. Avarierea/ruperea CNS prin efectul indirect al cutremurului se poate produce din una
dintre urmtoarele cauze:

deplasarea relativ de nivel excesiv a structurii;

incompatibilitatea rigiditii CNS cu rigiditatea structurii;

interaciunile necontrolate ntre elementele structurii i CNS alturate;

prinderea CNS de dou structuri (tronsoane) independente;

prinderea CNS de structur n mai multe puncte.

Msurile pentru reducerea riscului de avarie prin efectul indirect al cutremurului constau,
pentru aceast categorie de elemente, n:

limitarea deplasrilor relative de nivel pentru structura principal;

proiectarea CNS pentru a putea prelua deplasrile estimate fr cedarea prinderilor i

C-74

fr avarierea componentei respective.

n cazul CNS sensibile la aciunea direct, interaciunea structur/CNS datorat deplasrilor
reazemelor are o importan redus. CNS sensibile la aciunea direct pot fi avariate prin
lunecare, nclinare sau rsturnare (echipamentele mecanice/electrice dar i piesele de mobilier
sunt, de regul, sensibile la aciunea direct).
Intensitatea celor dou efecte asupra CNS depinde i de amploarea incursiunilor structurii n
domeniul post-elastic. Pentru structurile cu ductilitate mare (proiectate pentru valori mari ale
factorului de comportare q) valoarea acceleraiei de nivel este mai mic dect cea
corespunztoare structurilor cu rspuns cvasielastic (orientativ cele proiectate pentru q
1.52.0) i, din acest motiv, CNS care sunt sensibile la aciunea direct a cutremurului sunt
mai puin solicitate. n schimb, n cazul structurilor proiectate cu valori mari ale
coeficientului q, CNS care sunt sensibile la aciunea indirect a cutremurului trebuie s poat
prelua deplasri relative sporite.
(C3) Prevederea se refer la faptul c unele avarii sunt provocate de aciunea seismic
direct. De exemplu, fisurarea rostului orizontal la panourile din zidrie nrmate n cadre sub
efectul ncrcrii normale pe plan din cutremurul SLS reduce, n msur important,
capacitatea de rezisten la lunecare n rost orizontal.
Efectul incursiunilor structurii n domeniul post elastic este prezentat n Cap. F7, figura F.7.1.
Relaia "rspuns structural tip/nivel de avariere structural tip/nivel de avariere
CNS"
Relaia rspuns structural tip/nivel de avariere structural poate fi modelat cu unul
dintre indicatorii de avariere cunoscui (indicele Ang-Park, de exemplu). Aceast relaie
poate fi stabilit pe baza cunoaterii comportrii diferitelor categorii de CNS sub efectul
acceleraiei de nivel i/sau al deplasrii relative de nivel.
O relaie aproximativ dintre indicele de avariere Ang i Park (notat D) i posibilitile de
reparare (condiie de performan n conceptul japonez) este dat n lucrarea [Bracci si colab.
Deterministic Model for Seismic Damage Evaluation of RC Structures, Technical Report NCEER 89-0033,
State University of New York, Buffalo, N.Y,1989] n care se stabilesc urmtoarele domenii:

D < 0. 33

cldire funcional

0.33 D < 0.66

cldire reparabil

Prin urmare se poate aprecia c dac D < 0.33 avariile pot fi ncadrate n categoria "puine"
eventual "distribuite".
Un alt indicator al nivelului de avariere este legat de valoarea maxim a coeficientului de
degradare a rigiditii (softening index, notat Dm) exprimat prin relaia

Dm = 1

Tinitial
Tmax

(CE.2)

n [DiPasquale, E & Cakma, A.S. Relation between global damage indices and local stiffness degradation
Journal of Structural Engineering, ASCE, vol 116, no.5,1989 ] se dau curbe de fragilitate din care
rezult, de exemplu, c valoarea Dm = 0.4 implic o probabilitate de avarii nestructurale de
circa 65%.

C-75

Figura CE.1.Curbe de fragilitate pentru CNS

Estimarea strii de avariere a CNS din cldiri trebuie fcut separat pe tipuri de componente
n funcie de parametrii care caracterizeaz tipul aciunii seismice, care conduce la avariere:

n cazul avarierii prin "aciunea seismic direct", parametrul care definete nivelul de
avariere este valoarea de vrf a acceleraie seismice de etaj;

n cazul avarierii prin "aciunea seismic indirect" parametrul care definete nivelul
de avariere este indicele deplasrii relative de nivel.

Costurile de reparare / nlocuire a CNS avariate de cutremur

Costurile de reparaie / nlocuire a CNS avariate de cutremur, pe ntreaga durat de
exploatare, depind de mai muli factori:
1. Volumul /ponderea CNS n cldire;
2. Categoria / particularitile constructive ale CNS avariate;
3. Amploarea i tipul avariilor nregistrate;
4. Evoluia prognozat a preurilor.
n etapa de proiectare, costul total al sistemului de CNS, rezultat din volumul, calitatea i
costul iniial al acestora este, n mare, cunoscut.
Not. Gradul de precizie cu care este determinat costul total depinde de nivelul de detaliere al fazei de proiectare
la care se face evaluarea.

n cea ce privete ceilali trei factori menionai, manifestarea acestora are caracter puternic
aleator i pentru estimarea efectului lor este necesar acceptarea unor ipoteze de lucru.
Criterii orientative privind aspectele economice ale reabilitrii seismice a CNS
Adoptarea soluiilor de intervenie asupra CNS afectate de cutremur trebuie s in seama,
ntre altele, de implicaiile economice ale diferitelor procedee propuse/posibile. n acest scop,
este necesar ca expertul tehnic s in seama de mai multe considerente, aa cum se sugereaz
n cele ce urmeaz.
Relaia ntre tipul structurii i costurile avarierii CNS
Informaiile privind aceast relaie provin din datele statistice obinute la cutremurele trecute;
extinderea acestora pentru a fi folosite pe ntreaga durata de via a cldirii implic acceptarea
unor modele specifice de prognoz economic (preurile materialelor i ale manoperei sunt
deosebit de sensibile la evenimente conjuncturale).
C-76

n scopul evalurii costului probabil al reparaiilor Cr,CNS este necesar ca pentru fiecare
categorie de CNS i pentru fiecare tip/amploare de avariere s se stabileasc o valoare a
costului specific .
Un studiu recent [Takahashi, N., Shiohare, H. Life Cycle Economic Loss Due to Seismic Damage of
Nonstructural Elements 13th WCEE- paper no.203,2004 ] propune un procedeu relativ riguros, pentru
estimarea corelaiei ntre caracteristicile structurii i tipul/valoarea pagubelor suferite de CNS
n timpul cutremurului
Instrumentul de analiz folosit este "valoarea probabil anual a costului reparaiilor"
(VACR) (cu denumirea n l.englez EARC : Expected value of Annual Repair Cost). Acesta
este valoarea costului total (Ctot) mprit la durata de exploatare Texpl stabilit prin tema de
proiectare i se exprim n "uniti monetare/an"
Pe baza analizelor economice, pentru o anumit construcie, considerat individual,
investitorul poate solicita prin tema de proiectare un obiectiv de performan prin care se
realizeaz un grad de asigurare mai ridicat dect cel minim prevzut de reglementrile
tehnice, dac prin aceasta se obine o minimizare a costului total (Ctot) al cldirii pe durata de
exploatare prevzut [Petrovici,R., Reabiltarea seismic a cldirilor. ase prelegeri pentru arhiteci.
Ed.Universitar "I.Mincu" Bucureti,2010].

Costul total este constituit din (a se vedea i F7.3, alin.G):

costul investiiei iniiale (Ci);

costul lucrrilor de reparaie/consolidare (Cr) care devin necesare dup cutremurele

ateptate pe durata de exploatare prevzut pentru cldire;

costurile indirecte (Cind) rezultate din ntreruperea funcionrii cldirii.

Atunci cnd se examineaz eficiena economic a proteciei seismice a CNS expresia costului
total poate fi particularizat sub forma:

Ctot,CNS = Ci,CNS + Cr,CNS + Cind,CNS + C0,CNS

(CE.3)

n care notaiile sunt:

Ci,CNS costul iniial (de investiie) al subsistemului CNS;

Cr,CNS costul total al reparaiilor/nlocuirii elementelor subsistemului CNS ca

urmare a avarierii produse de cutremure pe toat durata de exploatare a cldirii
(aceast valoare nu include costurile legate de reparaiile/nlocuirile rezultate necesare
din uzura normal a cldirii);

Cind,CNS - costul indirect al avarierii CNS (pierderi de beneficii i alte costuri, n

funcie de durata probabil de nefuncionare a cldirii).

C0,CNS sunt costurile legate de rnirea sau pierderea vieii locatarilor, care, de fapt, nu
pot fi cuantificate n valori monetare ci pot fi numai asociate unor costuri sociale i
valorilor de asigurare.

Reprezentarea grafic a relaiei (CE.3) indic valoarea optim a nivelului de asigurare care
trebuie adoptat prin proiectare (n fapt este vorba de o "zon/domeniu optim" n vecintatea
valorii teoretice) excluznd costurile indirecte.

C-77

Figura CE.2. Stabilirea domeniului optim de asigurare n funcie de costul total

Rezult deci c estimarea valorii Ctot implic analizarea influenelor specifice costurilor
legate de cutremur.
Pentru estimarea acestei valori sunt necesare date de intrare privind:
1. Scenariul seismic : cunotinele privind hazardul seismic la amplasamentul cldirii permit
prognoza statistic a producerii cutremurelor de o intensitate (exprimat prin acceleraia
seismic de vrf a terenului) dat pe durata de exploatare prevzut.
Not n cazul amplasamentelor care pot fi afectate de cutremure din mai multe surse de suprafa i/sau de
adncime este necesar i cunoaterea caracteristicilor spectrale ale acestora.

2. Rspunsul seismic structural: cunotinele de inginerie seismic permit prognozarea

parametrilor rspunsului seismic structural care afecteaz CNS:

pentru aciunea direct: acceleraia de nivel

pentru aciunea indirect: deplasarea relativ de nivel.

Evaluarea acestor parametri trebuie s fie fcut complet (de la solicitare "zero" pn la
ruperea structurii) deci n domeniul elastic domeniul post elastic
Datorit incertitudinilor legate de manifestarea cutremurelor i de rspunsul seismic al
structurii i al CNS, costurile reparaiilor pe durata de exploatare i pierderile indirecte
trebuie concepute ca mrimi definite pe baze probabilistice (cost total probabil) asociate cu
probabilitile respective de realizare astfel nct costul mediu probabil rezult din relaia:

Cmediu = (Ci,CNS*Pi,CNS + Cr,CNS*Pr,CNS + Cind,CNS*Pind,CNS + C0,CNS*P0.CNS) (CE.4)

unde Pi,CNS, Pr,CNS, Pind,CNS, i P0,CNS, sunt probabilitile de producere a pierderilor Ci, Cr, Cind
i C0. Suma se refer la toate cutremurele cu probabilitate rezonabil de a se produce n
perioada de exploatare prevzut de investitor.
Deoarece avariile componentelor nestructurale sunt, de regul, proporionale cu severitatea
avariilor structurale, ntre costurile necesare pentru reabilitarea acestora exist o corelare
evident.
Costurile reabilitrii/nlocuirii componentelor nestructurale, precum i cele asociate, necesare
pentru refacerea finisajelor, depind direct de valoarea iniial a acestora. Menionm ns i o
concluzie logic simpl: sporirea valorii componentelor nestructurale i a finisajelor n
cldirile noi sau n cele reabilitate oblig la mbuntirea performanelor structurii dar i a
CNS pentru a asigura o protecie sporit a acestora la cutremur i deci pentru reducerea
cheltuielilor de reabilitare/nlocuire.
Examinarea costului pierderilor seismice (exprimat prin costul lucrrilor de reabilitare
structural) trebuie fcut n raport cu nivelul de siguran obinut, care determin i
cheltuielile probabile asociate avariilor pe care le-ar putea produce cutremurele urmtoare.
Evident, prin msuri iniiale mai ample, nivelul de siguran crete i, implicit, cresc i

C-78

costurile investiiei. n acelai timp, realizarea unui nivel de siguran superior reduce
vulnerabilitatea cldirii i, pe aceast cale, reduce costurile de reparare/consolidare necesare
dup urmtoarele cutremure. n consecin, pentru fiecare intensitate seismic, se poate
determina un nivel de siguran care corespunde costului probabil minim pe durata de
exploatare (de fapt, este vorba de un domeniu de valori n care se realizeaz un cost apropiat
de valoarea minim teoretic).

Fig.CE.3.Costul total minim dup intervenie

[Petrovici,R., Reabiltarea seismic a cldirilor. ase prelegeri pentru arhiteci. Ed.Universitar "I.Mincu"
Bucureti,2010].
I1- reparaii; I2 - consolidare la nivelul de siguran dinainte de cutremur (mai mic dect cel iniial) I3 - consolidare
peste nivelul de siguran iniial

Dac se iau n considerare toate cutremurele care au o probabilitate rezonabil de a se

produce pe durata de exploatare prevzut de investitor, pentru costul probabil corespunztor
nivelului de risc admisibil rezult o valoare intermediar, din cumularea principalelor
cheltuieli previzibile.
CE.2.3.1. Verificarea prin calcul a CNS pentru efectul direct al aciunii seismice
n cazul proiectrii pentru efectul direct, este necesar att verificarea condiiilor de
stabilitate, de rezisten i de rigiditate ale CNS componentelor nestructurale, ct i a
condiiilor de rezisten, de rigiditate i de ductilitate ale prinderilor acestora de structura
principal. Aceast verificare se poate face folosind regulile de baz ale mecanicii i ale
rezistenei materialelor din care sunt alctuite CNS componentele respective i prinderile lor
de structura principal.
CE.2.3.1.1. Fore seismice de proiectare
CE.2.3.2. Verificarea prin calcul pentru efectul indirect al aciunii seismice
n cazul proiectrii pentru efectul indirect, performanele componentelor nestructurale sunt
condiionate decisiv de performanele structurii. Astfel, structurile proiectate cu niveluri de
ductilitate ridicate pentru cutremure rare sunt susceptibile de a avea, n cazul unor cutremure
frecvente sau ocazionale, deplasri laterale incompatibile cu capacitatea de deformare a
componentelor nestructurale. Din acest motiv, n reglementrile tehnice internaionale se
recomand, n primul rnd, limitarea driftului (IDI interstory drift index) n mod
difereniat, n funcie de nivelurile de performan int. Din aceste considerente este necesar
ca expertul tehnic s cunoasc, n prealabil, driftul probabil al cldirii sub aciunea
cutremurului pentru care se verific integritatea/stabilitatea CNS. Pentru orientarea experilor
tehnici se prezint cteva dintre valorile cerute n diferite documente de referin:

Codul seismic japonez (1998):

-

pentru cutremur L1 (vezi Nota):

IDI= 0.5%;

C-79

pentru cutremur L2:

IDI= 1.0%;

pentru cutremur L3:

IDI= 2.0%.

SEAOC [Performance Based Seismic Engineering. Vision 2000 Committee, Sacramento. 1995]
-

nivel de performan funcional:

IDI= 0.5%;

nivel de performan protecia vieii:

IDI= 1.5%;

- nivel de performan precolaps:

IDI= 2.5%.

Bertero, R.D, Bertero, V. [Application of a Comprehensive Approach for the Performance -Based
Earthquake-Resistant Design of Buildings. 12th World Conference on Earthquake Engineering, New
Zeeland 2000] :
-

complet operaional:

IDI= 0.3%

funcional:

IDI= 0.6%

protecia vieii:

IDI= 1.5%

precolaps:

IDI= 2.0%

Se precizeaz ca valorile de mai sus trebuie considerate n contextul general (tehnic,

tehnologic i economic) din rile n care se propune folosirea acestora.
Not. Codului seismic japonez elaborat de BRI (Building Research Institute) ia n considerare trei niveluri de
severitate ale aciunii seismice:

cutremur moderat (L1), cu IMR 30-50 de ani;

cutremur major (L2), cu IMR 500 de ani;

cutremur extrem (L3).

Intensitile cutremurelor de niveluri L1 i L2 sunt stabilite prin codul de proiectare. Intensitatea cutremurului L3,
i, implicit, stabilirea IMR al acestuia, este lsat la alegerea inginerului proiectant, cu condiia ca aceasta s
fie mai mare dect intensitatea cutremurului de nivel L2.

CE.2.3.3. Alte prevederi privind verificarea prin calcul

Verificarea prin calcul a rezistenei i stabilitii pereilor despritori din zidrie proiectai pe
baza prevederilor Normativelor P 13-63(70) i P 2-75(85) este dat n exemplele prezentate
in Anexa H a codului P 100-3/2008.
Valorile coeficienilor seismic globali (raportai la greutatea proprie a CNS) stabilite prin
reglementrile menionate sunt date n tabelul CE.3.
P 13-63 i P 13-70
7
8
9
0.025
0.050
0.100
c = 3Ks
c = 3Ks
c = 3Ks
Perei nestructurali
c = 0.075 c = 0.150 c = 0.300
c = 14 Ks c = 14 Ks c = 14 Ks
Parapei i perei n
consol(*)
c = 0.350 c = 0.700 c = 1.400
c = 14 Ks c = 14Ks c = 14Ks
Ornamente, statui,
turnulee, couri de fum c = 0.350 c = 0.700 c = 1.400
c= 10 Ks c= 10 Ks c= 10 Ks
Balcoane, cornie,
alte console minore
c = 0.250 c = 0.500 c = 1.000
------Tavane suspendate
------Normativul
Grad seismic
Coeficientul Ks

Tabelul CE.3
P 100-78(81)
7
8
9
0.120
0.200
0.320
c = Ks
c = Ks
c = Ks
c = 0.120 c = 0.200 c = 0.320
c = 3Ks
c = 3Ks
c = 3Ks
c = 0.360 c = 0.600 c = 0.960
c = 4Ks
c = 4Ks
c = 4Ks
c = 0.480 c = 0.800 c = 1.280
c = 2.5Ks c = 2.5Ks c = 2.5Ks
c = 0.300 c = 0.500 c = 0.800
c = Ks
c = Ks
c = Ks
c = 0.120 c = 0.200 c = 0.320

C-80

Not. n normativele P 13-63 i P 13-70 nu au existat prevederi referitoare la proiectarea

seismic a tavanelor suspendate
CE.2.4. ncadrarea CNS n categorii de vulnerabilitate
ncadrarea CNS n categorii de vulnerabilitate permite ca stabilirea msurilor de intervenie
s se fac difereniat, pentru fiecare categorie de CNS componente nestructurale i pentru
fiecare element din cadrul unei categorii, innd seama, n principal, de urmtorii parametri:

consecinele probabile ale nendeplinirii nivelurilor de performan propuse;

raportul ntre nivelul de performan disponibil i nivelul de performan necesar

pentru satisfacerea obiectivelor investitorului;

raportul dintre "costul lucrrilor de intervenie" (determinat n funcie de

complexitatea tehnic i de amploarea acestor lucrri) i "beneficiul" obinut prin
aceste lucrri (exprimat prin diminuarea pagubelor ateptate, directe i indirecte,
produse de cutremurele ulterioare).

C-81

ANEXA D - CL DIRI DIN ZID RIE

CD.1. Obiectul prevederilor
Necesitatea evalu rii siguran ei seismice a cl dirilor din zid rie este evident i stringent
deoarece acestea constituie o parte important a fondului construit existent n Romnia i,
prin natura lor constructiv , acestea prezint un nivel ridicat de vulnerabilitate seismic .
n sprijinul acestei afirma ii reamintim unele date statistice.
Recens mntul din 1992 a nregistrat, pentru cl dirile de locuit din Romnia urm toarele
categorii de cl diri cu pere i din zid rie :
M2 - construc ii cu pere i din c mid , piatr sau nlocuitori cu plan ee din beton
armat;
M3 - construc ii cu pere i din c mid , piatr sau nlocuitori cu plan ee din lemn;
n func ie de aceste categorii de materiale, locuin ele din ora e cu structura din zid rie,
raportate la totalul locuin elor au fost nregistrate dup cum urmeaz (valori rotunjite):
Locuin e cu structura din zid rie
Material
Total
M2
M3

Total locuin e
4.000.000 (100%)
900.000 (22.5%)
500.000 (12.5%)

Tabelul CD.1
Locuin e n cl diri
Locuin e n cl diri
P, P+1E
P+2E
1.100.000 (27.5%)
2.900.000 (72.5%)
230.000 (6.0%)
670.000 (16.5%)
480.000 (12.0%)
20.000 (0.5%)

Procentele se refer la num rul total de locuin e (4.000.000)

Din tabel rezult c , din punct de vedere al ponderii n fondul construit existent de locuin e,
cl dirile din zid rie reprezint peste 1/3 din total.
Dintre acestea, reparti ia n func ie de perioada de construc ie este dat n tabelele CD.2a i
CD.2b. Din aceste tabele trebuie s se re in faptul c o mare parte dintre aceste cl diri au
vechime mare i, implicit, sunt afectate de uzura fizic i moral .
Locuin e n cl diri P, P+1E
Material
Total
M2
M3

Total
1.100.000
100%
220.000
20.0%
480.000
43.6%

< 1944
450.000
41.0%
85.000
7.7%
220.000
20.0%

1945-1960
250.000
22.7%
40.000
3.6%
100.000
9.1%

Tabelul CD.2a.
1961-1980 1981-1991
340.000
60.000
30.9%
5.4%
75.000
20.000
6.8%
1.8%
140.000
20.000
12.7%
1.8%

Procentele se refer la num rul total de locuin e n cl diri P, P+1E (1.100.000)

Din tabel rezult c circa 2/3 din totalul acestor cl diri sunt construite nainte de anul 1960
(deci f
m suri de protec ie seismic ) i, ca atare constituie un obiectiv principal al
prezentului Cod avnd n vedere vulnerabilitatea ridicat i num rul mare de persoane
ad postite.

C-22

Locuin e n cl diri

P+2E (tip bloc).

Material
Total
M2
M3

Total
2.900.000
100%
670.000
23.1%
18.000
0.6%

< 1944
190.000
6.6%
120.000
4.1%
15.000
0.5%

1945-1960
120.000
4.1%
90.000
3.1%
1.100
0.03%

Tabelul CD.2b.
1961-1980 1981-1991
1.450.000 1.140.000
50.0%
39.3%
350.000
110.000
12.0%
3.8%
1.300
600
0.04%
0.02%

Procentele se refer la num rul total de locuin e n cl diri P+2E (2.900.000)

Tabelul CD.2b arat existen a n ora e a unui num r important de locuin e n cl diri cu
n ime P+2E cu pere i structurali din zid rie nearmat i plan ee din lemn (M3), alc tuire
structural care este una dintre cele mai vulnerabile n cazul producerii cutremurului de
proiectare ( i, n unele cazuri, chiar la cutremure mai pu in severe).
Cazul particular al Municipiului Bucure ti
Cunoa terea datelor specifice pentru Capital este semnificativ deoarece, din cauza
concentr rii mari de popula ie, aceasta reprezint i o concentrare deosebit de mare de
construc ii de locuin e n raport cu celelalte ora e din ar i, n special, cele cu peste 200.000
locuitori i ca atare problema reducerii riscului seismic prin reabilitarea fondului construit
mbrac aspecte mult mai complexe.
Datele care urmeaz au fost preluate din [Georgescu, E.S.: Modele analitice i abord ri integrate de
evaluare i reducere a riscului seismic, cu aplica ii n managementul prevenirii dezastrelor. Tez de doctorat,
UTCB, 1999] i se bazeaz , n principal, tot pe rezultatele recens mntului din 1992. Perioadele
de construc ie avute n vedere n studiul men ionat pentru ora ul Bucure ti sunt aproximativ
acelea i ca i cele folosite pentru ansamblul rii iar clasificarea din punct de vedere al
materialelor de construc ie este identic .
Datorit diversit ii tipologiei arhitectural-structurale i a nivelului de protec ie seismic
ini ial ale fondului existent de cl diri din zid rie i datorit num rului ridicat de persoane
ad postite riscul seismic al acestei categorii de cl diri este ridicat n special n mediul urban
(mai ridicat dect n mediul rural).
Num rul i ponderea cl dirilor din Bucure ti cu pere i structurali din zid rie n func ie
de perioada de construc ie (valori rotunjite)
Num r/
Material pondere
cl diri
108.000
Total
100%
27.500
M2
25.5%
33.000
M3
30.7%

Tabelul CD.3
Num rul i ponderea cl dirilor n func ie de
Num r
perioada de construc ie
locuitori
<1945 1946-63 1964-70 1971-77 1978-90 1991-92
2.000.000 52.600 31.900 9.900 6.300 6.700 275
100%
48.9% 29.6% 9.3%
5.8%
6.2%
0.3%
360.000 17.500 6.000 1.900 1.150 800
100
18.0%
16.4% 5.6%
1.8%
1.1%
0.7%
0.1%
129.000 20.900 8.000 2.050 1.200 860
60
6.4%
19.4% 7.4%
1.9%
1.1%
0.8%
0.06%

C-23

Num rul i ponderea cl dirilor cu pere i structurali din zid rie i plan ee flexibile din
Bucure ti n func ie de regimul de n ime i de perioada de construc ie (valori rotunjite)
Num r/
Material n ime pondere
cl diri
32.300
P
P+1E
97.8%
710
P+2E
2.14%
P+4E
21
P+5E
M3
0.06%
P+7E
3
> P+7E
0.009%
33.000
Total
M3
30.7%

Tabelul CD.4.
Num rul i ponderea cl dirilor n func ie de
perioada de construc ie
<1945 1946-63 1964-70 1971-77 1978-90 1991-92
20.200 7.900
2.100
1.200
860
60
61.1% 24.0%
6.3%
3.6%
2.6%
0.2%
665
27
2
4
6
2
2.00% 0.08% 0.006% 0.012% 0.018% 0.006%
21
----------0.06%
----------3
----------0.009%
----------20.900 8.000
2.050
1.200
860
60
19.4%
7.4%
1.9%
1.1%
0.8%
0.06%

CD.2.Informa ii specifice necesare pentru evaluarea siguran ei construc iilor din zid rie
CD.2.1. Date generale privind construc ia
(C1-a) Informa iile privitoare la data (perioada) execu iei servesc pentru identificarea
premizelor de degradare n timp a calit ii fondului construit (inclusiv degrad ri din cauze
neseismice) i a nivelului de siguran disponibil al cl dirilor.
Datele referitoare la anul de construc ie sunt grupate, de regul , n cinci etape majore, fiecare
cu anumite elemente caracteristice, esen iale pentru aprecierea nivelului de vulnerabilitate:
A. Protec ia seismic ini ial (prin proiectare).
B. Num rul i severitatea cutremurelor suportate de la data construc iei pn n momentul
expertiz rii.
Aceste etape sunt:
nainte de anul 1944: cl diri
protec ie seismic ini ial i care au suportat
cutremurul din 1940
ntre 1945 1960: cl diri
protec ie seismic ini ial dar care nu au suportat
cutremurul din 1940
ntre 1961 1978(80): cl diri cu protec ie seismic ini ial insuficient ,
corespunz toare normativelor P 13-63 i P 13-70 i h ii de zonare seismic din
STAS 2963-63
ntre 1981-1991: cl diri cu protec ie seismic ini ial satisf toare corespunz toare
normativului P 100 -78(81) i h ii de zonare seismic din STAS 11100/0-77.
Dup 1992: cl diri cu protec ie seismic ini ial bun , asigurat prin Normativul P 100-92 i
harta de zonare seismic din acesta.
(C1-b) Sistemul de construc ie cu pere i structurali din zid rie este caracteristic pentru cele
mai vechi cl diri de cult sau laice existente n Romnia.
n domeniul cl dirilor laice, ca destina ie, cl dirile cu pere i structurali din zid rie acoper n
ntregime gama func iunilor de locuit, social-culturale i industriale.
n fondul construit existent pot fi identificate cteva categorii distincte de cl diri cu pere i
structurali din zid rie care au caracteristici comune i ca atare au niveluri de vulnerabilitate
similare.
Cl diri de locuit modeste, pentru una sau dou familii, cu parter sau parter i etaj
C-24

(denumite i locuin e ieftine).

Cl diri de locuit modeste cu mici unit i comerciale la parter (centrul istoric al
Capitalei, de exemplu).
Cl diri de locuit individuale pentru popula ia nst rit (a a numitele "palate", de
exemplu, n Bucure ti: tirbei, Ghica, Cantacuzino etc)- figura CD.1a.

(a)

(b)
Fig.CD.1. Cl diri reprezentative din zid rie
(a) Palatul Kre ulescu, str. tirbei Vod , Bucure ti (b) Abatorul din Timi oara -1905

Cl diri publice cu dimensiuni mici sau moderate pentru administra ie, nv mnt,
cultur ( colile din programul "Spitu Haret", cl dirile administra iilor financiare, etc).
Cl diri publice monumentale (de exemplu, n Bucure ti: Tribunalul, sediul CEC,
Cercul Militar, etc.,).
Cl diri industriale cu dimensiuni mici sau moderate (figura CD.1b).
Din punct de vedere al conform rii arhitectural-structurale cl dirile cu pere i structurali din
zid rie se caracterizeaz printr-o mare varietate de forme att n plan ct i n eleva ie.
Alc tuirea structurilor pentru aceste tipuri de cl diri se ncadreaz , n general, ntr-una din
urm toarele categorii:
Cl diri cu pere i structurali din zid rie simpl (nearmat ) i cu plan ee din:
-

bol i masive din zid rie;

profile metalice laminate i bolti oare din c
grinzi din lemn;
beton armat monolit;
elemente prefabricate de dimensiuni mici.

mid ;

Cl diri cu pere i structurali din zid rie cu centuri i stlpi ori din beton armat (zid rie
confinat ) cu plan ee din:
-

beton armat monolit;

elemente prefabricate de dimensiuni mici;
elemente prefabricate de dimensiuni mari (semi-panouri, panouri, predale cu
suprabetonare).

Clasificarea dat mai sus poate fi asociat cu evolu ia n timp a tehnicilor i materialelor de
C-25

construc ii.
Alc tuirea cl dirilor cu pere i structurali din zid rie realizate la sfr itul secolului XIX i
nceputul secolului XX, este bazat n exclusivitate pe conceptul "gravita ional" i se
caracterizeaz , n principal, prin:
amplasare neuniform a pere ilor n plan ceea ce conduce la disimetrii pronun ate;
alc tuire neuniform a pere ilor n plan vertical;
goluri de u i i ferestre care nu se suprapun pe vertical (la pere i interiori i, de multe
ori, i la fa ade);
discontinuit i n fluxul for elor verticale (pere i interiori i exteriori rezema i pe
grinzi - de cele mai multe ori datorit interven iilor ulterioare);
reduceri ale rezisten ei i rigidit ii prin goluri verticale (pentru co uri de fum sau
ventila ii) sau sli uri orizontale pentru conducte (n cazul unor interven ii ulterioare).
Cl dirile susmen ionate sunt, n general, cl diri de locuin e unifamiliale de dimensiuni mici
dar i cl diri publice curente sau monumentale. Din punct de vedere al alc tuirii n plan se
ntlnesc n general forme simple, uneori compacte, iar n cazul cl dirilor monumentale
forme n plan cu geometrie riguroas . Cele mai simple cl diri au fost realizate n
"autoconstruc ie", f
proiecte, n timp ce cl dirile monumentale au fost proiectate de
arhitec i binecunoscu i (unii chiar din str in tate). Din informa iile existente disponibile,
numai pentru foarte pu ine dintre aceste cl diri au fost f cute calcule de rezisten .
Cl dirile sunt dezvoltate pe subsol general sau par ial i au 12 niveluri. Aproape toate aceste
cl diri au poduri nalte. La multe dintre aceste cl diri s-au f cut, n timp, diferite interven ii
(supraetaj ri, modific ri de goluri, desfiin ri de pere i structurali, n special la fa ade pentru
crearea de vitrine, etc.) care au constituit surse pentru diminuarea capacit ii de rezisten .
Zidurile portante au grosimi mari, care ajung pn la 23 lungimi de c mid
(circa 75 85 cm), dar sunt executate din materiale cu rezisten e slabe sau mediocre. De i sau folosit c mizi din argil ars , rezisten a medie de rupere la compresiune a acestora nu
dep
te dect rareori 7.5 N/mm2. Mortarele folosite pentru zid rie sunt mortare de var, dar
cu con inut redus de liant (raport var:nisip de 1:5 sau chiar 1:7), iar la confec ionarea lor s-a
folosit, de multe ori, nisip cu con inut ridicat de argil . Din acest motiv, rezisten a la
compresiune a mortarelor respective, nu dep
te dect n cazuri izolate 0.4 N/mm2
(mortare M4 conform clasific rilor anterioare). Efectul cumulat al rezisten elor slabe ale
materialelor i, n multe cazuri, al manoperei necorespunz toare constituie sursa unei
vulnerabilit i ridicate pentru aceast categorie de structuri.
Pere ii de subsol sunt executa i, n cele mai multe cazuri, tot din zid rie ca i funda iile.
Uneori se ntlnesc funda ii din piatr i, cu totul izolat la aceast categorie, funda ii din
beton simplu, de calitate slab sau foarte slab . La subsol, cl dirile nu au izola ie hidrofug
ceea ce, n multe cazuri, a dus la deteriorarea zid riei aflate n contact cu umiditatea.
Plan eele sunt realizate, n cele mai multe cazuri, dup cum urmeaz :
Plan eul peste subsol:
- din bol i masive de c mid rezemate pe zidurile portante sau pe arce de zid rie
n zonele n care unele ziduri au fost suprimate pentru a face loc unor func iuni
care necesitau spa ii libere mai mari (este cazul cl dirilor cele mai vechi);
- din profile laminate din o el (de form I sau din in de cale ferat ) i bol oare
din c mid ; solu ia a fost folosit cu prec dere n ultimul deceniu al secolului
XIX i n primele dou decenii ale secolului XX;
- din grinzi din lemn (solu ie mai rar folosit deoarece condi iile de umiditate din
C-26

subsoluri conduceau rapid la degradarea/putrezirea lemnului).

Plan eele nivelurilor curente:
-

din profile laminate i bol oare de c

din grinzi i podin din lemn.

mid ;

Fig. CD.2 Tipuri de plan ee la cl diri vechi

Toate aceste tipuri de alc tuire constructiv se ncadreaz n categoria plan eelor cu rigiditate
nesemnificativ n plan orizontal.
nvelitoarea, din materiale ceramice ( igl sau olane) sau din tabl este sus inut n toate
cazurile pe arpante de diferite forme din lemn ecarisat. Din alc tuirea nvelitorii rezult , la
pod, de cele mai multe ori, calcane i/sau frontoane cu n imi mari, neancorate de arpant ,
care prezint un pericol ridicat de c dere n cazul cutremurului.

Fig. CD.3 Cl dire avariat prin c derea calcanului al turat (Bucure ti, 1977)

Cl dirile proiectate i realizate dup introducerea betonului armat (orientativ dup anul 1915)
se dezvolt n eleva ie cu subsol, parter i 23 niveluri (atingnd uneori n imi chiar mai
mari - P+5E, de exemplu), uneori cu retrageri la nivelurile superioare. Nici aceste cl diri nu
beneficiaz de o concep ie general de alc tuire adecvat zonelor seismice. n condi iile
evolu iei continue a ora elor, forma n plan a acestor cl diri a nceput s devin predominant
neregulat urm rind formele parcelelor de teren disponibile. Toate aceste cl diri sunt
realizate pe baza unor proiecte ntocmite de arhitec i iar structurile au fost, n mai multe
cazuri, calculate de ingineri, dar numai pentru efectul nc rc rilor verticale, astfel nct
rezisten a lor la cutremur se datoreaz numai rezervelor "naturale" de rezisten ale pere ilor
structurali.
Din punct de vedere func ional, cl dirile sunt att locuin e unifamiliale (bine cunoscutele
"vile") dar i cl diri/blocuri cu mai multe apartamente de locuit sau cu alte func iuni (hoteluri,
de exemplu).
Alc tuirea structural cu grinzi i stlpi de beton armat a reprezentat o posibilitate nou
pentru arhitec i i pentru promotorii cl dirilor cu multe apartamente de a ob ine o flexibilitate
C-27

sporit a spa iilor (cerut de multe ori i de dorin a de a amenaja magazine la parter) prin
solu ii constructive care nu ar fi fost posibile n varianta zid riilor portante.
Structura vertical este realizat n aceast etap , n majoritatea cazurilor, tot din pere i
structurali din zid rie simpl (f centuri i stlpi ori), dispu i n special pe conturul cl dirii,
i este completat , dup nevoie, cu stlpi i grinzi din beton armat, la interior, destina i s
preia nc rc rile verticale n zonele n care nu s-au prev zut pere i structurali pentru a se crea
spa ii libere mai mari.
Rezisten ele materialelor sunt ceva mai bune dect cele de la categoria precedent de cl diri.
Astfel c mizile ajung, aproape ntotdeauna, la marca C100 iar mortarul utilizat este, de
multe ori, de tip "var-ciment" ceea ce permite atingerea n mod curent a rezisten ei de 10
daN/cm2 (M10) i, izolat, chiar mai mare.
Participarea inginerilor structuri ti la proiectarea acestor cl diri a avut ca rezultat reducerea
densit ii i grosimii pere ilor portan i la strictul necesar pentru preluarea nc rc rilor
verticale (o parte dintre amintitele rezerve "naturale" care rezultau din grosimea mare a
zidurilor portante, a disp rut pe aceast cale). Astfel grosimile pere ilor exteriori variaz ntre
11 c mizi (2842 cm) iar pere ii structurali interiori s-au redus pn la grosimea de
mid (14 cm). n multe cazuri, n special atunci cnd la parter au fost amenajate
magazine, o parte din pere ii structurali de la etaje sunt rezema i pe grinzi (de beton armat sau
metalice).
Adesea se ntlnesc i pere i structurali din a a numita zid rie american (perete dublu strat
cu gol interior, conform defini iei actuale) constituit din dou straturi de c mid a ezat pe
cant (7.0 cm grosime) i gol interior de 14 cm astfel nct, aparent, grosimea peretelui este tot
de 28 cm.
La multe dintre aceste cl diri, pere ii subsolului au fost realiza i, ca i nainte, din zid rie dar
i din beton slab (de regul , nearmat) iar funda iile din beton simplu de calitate slab (n fapt
s-a urm rit numai eliminarea zid riei de c mid la care, sub efectul umezelii din p mnt, sau constatat degrad ri rapide).
Pentru aceast categorie de cl diri, plan eele au fost executate aproape n exclusivitate din
beton armat monolit, dar f
centuri. n unele cazuri, la cl diri mai vechi, plan eul peste
subsol a fost executat din profile metalice i bol oare de c mid iar plan eul peste ultimul
nivel din lemn.
nvelitorile au fost realizate, de obicei, din materiale ceramice sau tabl (n care caz sunt
sus inute pe arpante din lemn) dar, uneori, spre sfr itul deceniului 4 al secolului XX se
ntlnesc i nvelitori de tip teras a ezate pe plan eul din beton de peste ultimul nivel
locuibil.

C-28

Fig.CD.4 Cl dire ieftin P+E+M n Bucure ti (vil )

CD.2.2.Date privind starea fizic a construc iei

(C1-a) Formele de afectare /degradarea fizic a materialelor structurii men ionate n acest
paragraf se produc ca urmare a unui complex de cauze primare:
Lipsa m surilor ini iale de protec ie
-

alegerea necorespunz toare a materialelor n raport cu condi iile de solicitare

materiale cu rezisten e slabe;
materiale foarte deformabile;
materiale neomogene;

*
*
*
-

detalii constructive inadecvate pentru condi iile de solicitare i expunere

lipsa elementelor de protec ie ( or uri, ape,etc)
lipsa unor elemente de reparti ie;
lipsa de leg turi sau realizarea de leg turi necorespunz toare ntre elemente;
plan ee cu rezem ri insuficiente;
lipsa hidroizola iei verticale la subsoluri i a hidroizola iei orizontale sub
pere ii de c mid ;

*
*
*
*
*
-

execu ie necorespunz toare

* zid rii cu rosturi neumplute.

Exploatare necorespunz toare

- condi ii higrotermice care favorizeaz producerea condensului.
Lipsa lucr rilor de ntre inere i/sau de repara ii curente
pierderi de ap din conducte i canaliz ri interioare i exterioare;
lipsa/defec iunile sistemului de jgheaburi i burlane;
lipsa tencuielilor pe fa ade.

Cauzele primare ale deterior rilor structurilor din zid rie provenite din interac iunea cu
terenul de fundare pot proveni din:
teren de fundare necorespunz tor:
- teren n pant supus alunec rilor active;
- teren compresibil sau sensibil la umezire;
- teren cu rezisten insuficient ;
C-29

teren neuniform.

varia ia nivelului apelor subterane (inclusiv efectul apelor de infiltra ie sau al

pierderilor din re ele):
- coborrea nivelului apelor;
- ridicarea nivelului apelor.

(a)

(b)

Fig.CD5.Efectul ridic rii nivelului apei subterane

Alura ruperii din figura CD.5(b) indic prezen a unei zid rii cu elemente slabe i mortar cu
rezisten ridicat (ruperea prin elemente).
modific ri ale terenului n vecin tatea construc iei:
turi sau demolarea construc iilor al turate;
- umpluturi sau executarea unor construc ii al turate.

(a)

(b)

(c)

Fig.CD6. Avarierea zid riei din cedarea terenului de fundare

(a) Avariere grav produs de o s tur adnc pentru o cl dire al turat nainte de subzidire
(b)(c) Cedarea terenului de fundare prin umezire ndelungat provenit de la re eaua de canalizare

n multe situa ii deteriorarea cl dirilor din zid rie se poate produce din cauza interac iunii
necontrolate ntre teren i structur care poate proveni din:
alc
-

tuirea necorespunz toare a funda iilor:

funda ii cu dimensiuni insuficiente;
nc rc ri neuniforme pe funda ii;
adncimi de fundare insuficiente fa de limita de nghe ;
fundare pe terenuri cu caracteristici geotehnice diferite;
lipsa leg turilor ntre funda ii.

amenajarea necorespunz toare a spa iului exterior:

C-30

amenajare exterioar care nu asigur ndep rtarea apelor de ploaie de construc ie.

ac iuni dinamice asupra terenului de fundare:

- vibra ii din trafic;
- vibra ii/ ocuri produse de lucr ri de construc ii (baterea pilo ilor);
- cutremure.
Cunoa terea funda iilor existente i, n special, identificarea cotelor de fundare i a naturii
terenului de fundare se realizeaz prin: sondaje geotehnice, gropi deschise sau sondaje
geoelectrice. Se recomand ca sondajele s se execute n subsolul cl dirii (pentru a se reduce
volumul de s tur i a se evita acumularea apei din precipita ii n gropi). Pozi iile
sondajelor se consemneaz n planuri care fac parte integrant din raportul de expertiz .

Fig. CD.7a.Indicarea pozi iei sondajelor (S) la funda iile unei

cl diri cu pere i structurali din zid rie

(C2) Releveul avariilor/degrad rilor care face parte integrant din raportul de evaluare
consemneaz sub form de desene constat rile expertului tehnic. Desenele sunt de regul
completate/explicitate prin fotografii (releveu foto).

Fig. CD.7b.Releveul avariilor la subsolul unei cl diri cu pere i structurali din zid rie

CD.2.3. Date privind geometria structurilor din zid rie

(C1) Dintre datele privind geometria structurilor din zid rie enumerate n acest paragraf
continuitatea pe vertical a pere ilor structurali are o importan deosebit deoarece:
define te regularitatea /neregularitatea structural ;
constituie reper privind interven iile n timp asupra structurii (suprimarea/ ad ugarea
unor pere i);
ofer informa ii privind fluxul nc rc rilor spre funda ii i zonele/elementele unde se
produc concentr ri de eforturi.
C-31

Din acest motiv, n cazul n care prin examinarea vizual se constat discontinuitatea pe
vertical a pere ilor se recomand ntocmirea unor planuri care s materializeze aceste
situa ii.

(c)
(d)
Fig.CD.7c.Identificarea continuit ii pe vertical a pere ilor structurali
Fig.CD.7d.Releveul unei cl diri cu pere i structurali din zid rie i
plan eu din profile metalice i bol isoare de c mid .

Releveul trebuie s consemneze i:

pozi ionarea i dimensiunile n plan i n eleva ie ale golurilor (u i, ferestre) i ale
zonelor de perete cu grosime redus (ni e);
pozi ionarea n plan i dimensiunile elementelor principale ale plan eelor din lemn sau
metalice, grosimea pl cilor de beton;
existen a unor plan ee par iale sau cu goluri mari.
CD.2.4. Detalii constructive specifice structurilor din zid rie
Examinarea vizual a alc tuirii i st rii de afectare a zid riei se poate face numai dup
ndep rtarea tencuielilor.
Expertul tehnic trebuie s indice executantului condi iile/m surile necesare pentru aceast
opera ie dintre care men ion m:
Pentru desfacere nu se vor folosi utilaje care pot deteriora construc ia sau pot
transmite vibra ii cl dirilor nvecinate;
Lucr rile vor ncepe numai dup debran area tuturor instala iilor i, n special, a
instala iilor electrice i de gaz;
Molozul rezultat nu se va depozita pe plan ee;
Executarea lucr rilor de decopertare se va face cu respectarea tuturor prevederilor
privind protec ia muncii, paza i stingerea incendiilor, precum i normele sanitare;
Constructorul va sesiza de urgen a expertului tehnic toate anomaliile constatate cu
ocazia decopert rilor i va opri lucr rile pn la examinarea situa iei.
(C1) Informa iile privind detaliile constructive specifice structurilor din zid rie sunt necesare
pentru:
Identificarea calit ii zid riei:
-

aspectul c mizilor (omogenitatea culorii care indic i gradul de ardere)

omogenitate (numai cu c mizi, mixt - c mid i piatr );
esere/umplerea rosturilor
C-32

Cunoa terea calit ii efective a zid riei, exprimat n principal prin aceste caracteristici,
permite expertului tehnic s aprecieze oportunitatea aplic rii unor coeficien i de reducere a
rezisten elor zid riei fa de valorile recomandate n Cod (la paragraful D.3.4.1.3.1)

(a)
(b)
Fig.CD.8 Zid rie neomogen (c mid i piatr de ru),
(a) Vedere general
(b) Detaliu zid rie realizat cu multe fragmente de c mizi i cu raport de esere necorespunz tor

Identificarea alc tuirii buiandrugilor/riglelor de cuplare n cazul pere ilor cu goluri:

materiale (beton/lemn/arc plat din zid rie)
condi ii de rezemare
starea de afectare (reazeme suprimate, de exemplu)

Pe baza acestor constat ri expertul tehnic va aprecia capacitatea efectiv a buiandrugilor /

riglelor de cuplare de a asigura leg tura ntre montan i (capacitatea de rezisten la
ncovoiere/forfecare) i va decide asupra modelului de calcul (console izolate, legate prin
plan ee sau cadru echivalent).

(a)
(b)
Fig.CD.9 Buiandrugi din lemn cu rezisten nesemnificativ la ncovoiere
(a) Buiandrug din lemn cu rezemare insuficient pe zid rie degradat
(b) Buiandrug din lemn rezemat pe montan i din lemn (cadrul u ii ?)

Existen a arpantelor care dau mpingeri n pere ii de reazem contribuie la cedarea pere ilor
prin ncovoiere perpendicular pe plan sau prin r sturnare.

C-33

Fig.CD.10 Efectul mpingerilor laterale date de arpante

[Marini,A.,Plizzzari,G., Tecniche di analisi, di rinforzo e di miglioramento sismico di edifici storici,
Corso di perfezionamento, Universita di Brescia , 2007.]

Identificarea capacit ii de rezisten la ncovoiere a buiandrugilor (capacitate de cuplare a

montan ilor) este necesar pentru stabilirea modelului de calcul n cazul pere ilor cu goluri de
i/ferestre.
De asemenea, investigarea tipului i calit ii leg turilor ntre pere i la col uri, ramifica ii i
intersec ii serve te pentru stabilirea modelului de calcul al sec iunii transversale a pere ilor
structurali.

Fig.CD.11. Modelarea intersec iilor de pere i pentru calcul

n lunga lor existen , cl dirile vechi din zid rie au schimbat de mai multe ori proprietarul.
Din punct de vedere al siguran ei, aceste schimb ri au generat, aproape n toate cazurile,
interven ii brutale la pere ii structurali, n special deschiderea, modificarea dimensiunilor
i/sau pozi iei sau nchiderea improvizat a unor goluri i chiar supra n area pere ilor.

(a)
(b)
Fig.CD12.Interven ii n timp asupra pere ilor structurali din zid rie
(a) Supran area pere ilor (la schimbarea func iunii cl dirii)
(b) Modificarea golurilor la fa ad cu deteriorarea bol ilor plate de peste goluri

C-34

(c)
(d)
Fig. CD.12. Interven ii n timp asupra pere ilor structurali din zid rie
(c) nchiderea unui gol cu materiale eterogene (elemente din BCA + c mizi)
(d) Mic orarea n imii unui gol

(C2) Num rul minim al elementelor de construc ie dintr-o anumit categorie care se
inspecteaz este stabilit prin reglement rile tehnice specifice. Valorile date n SR EN 1998-3
sunt superioare celor din Codul P 100-3. Este evident c sporirea num rului de
verific ri/ncerc ri, de i reprezint costuri suplimentare n faza de expertizare, asigur
premizele unei cunoa teri mai exacte a propriet ilor cl dirii i posibilitatea de a adopta valori
CF mai mici
Procentajul elementelor care trebuie verificate pentru detalii
Documentul
Standard SR EN 1998-3
Cod P 100-3

Limitat
20
15

Tabelul CD.5a
Tipul inspec iei
Extins
Complet
50
80
30
50

Num rul elementelor care trebuie testate pentru fiecare nivel al cl dirii
Tabelul CD.5b
Documentul
Standard EN 1998-3
Cod P 100-3

Limitat
1
0

Tipul test rii

Extins
2
1

Cuprinz toare
3
3

CD.2.5. Propriet ile materialelor

Opera iile de relevare a structurii i de testare a materialelor sunt dificil de realizat n condi ii
corespunz toare (uneori chiar imposibil de executat!) deoarece la faza ntocmirii expertizei
cl dirile sunt, de regul , n exploatare, iar structura este acoperit de finisaje care nu pot fi
desf cute f
a afecta func ionarea cl dirii. n aceste condi ii, expertul tehnic recurge la
folosirea datelor ob inute la cl diri presupuse "similare" din punct de vedere al
caracteristicilor constructive f
posibilitatea de a verifica n ce m sur aceast similitudine
exist cu adev rat.
Calitatea zid riei poate fi apreciat numai dup ndep rtarea finisajelor (tencuieli, placaje,
lambriuri).
ndep rtarea limitat pentru examinarea prin sondaj poate conduce la informa ii incomplete
mai ales n cazul cl dirilor vechi pentru care s-au folosit materiale eterogene, fie la
construc ia ini ial , fie la interven iile ulterioare.
Ob inerea datelor privitoare la caracteristicile zid riei se poate face prin:
C-35

examinare vizual ;
extragerea carotelor i ncercarea lor n laborator;
ncerc ri in-situ.
Al turi de cercetarea vizual n prezent, pe plan mondial, exist numeroase procedee
tehnologice avansate pentru cercetarea instrumental a calit ii zid riei.
Principalul avantaj al acestor metode este posibilitatea de a extinde rezultatele investiga iilor
locale (punctuale) privitoare la propriet ile mecanice, determinate pe epruvete, pe arii mai
mari (prin corelare, pe baze experimentale) dnd astfel o imagine mai complet a
caracteristicilor structurii. De asemenea, prin astfel de metode este posibil i urm rirea
eficien ei lucr rilor de interven ie (de exemplu, prin verificarea modific rii densit ii
materialului, dac se execut injectarea cr turilor/golurilor).
Radiografiere (cu raze gamma): permite identificarea neomogenit ilor /
discontinuit ilor profunde n zid rie (identificarea golurilor, arm turilor, altor
elemente nglobate n zid); n general sunt necesare aparate cu radia ii puternice ceea
ce implic i m suri corespunz toare de protec ie;
Termografie n infraro u: permite identificarea stratifica iei (de exemplu straturi vechi
de tencuial ) i existen a unor goluri sau discontinuit i (de exemplu, starea de
fisurare, fracturi sau goluri incomplet umplute); permite i verificare operativ n faza
de interven ie prin vizualizarea traseului materialelor introduse n fisuri/cr turi;
Metode magnetice: permit pozi ionarea elementelor metalice nglobate n zid rie
(arm turi, ancore, etc.);
Metode radar: se bazeaz pe recep ionarea energiei electrice, transmis sau reflectat
i permit identificarea diferitelor straturi de zid rie (mai ales n cazul zidurilor mixte,
groase) a golurilor i a altor elemente nglobate n zid rie (beton, de exemplu);
ncerc ri cu ultrasunete: se folosesc cu prec dere pentru materiale omogene cum este
zid ria din piatr natural ; n cazul zid riei de c mid adncimea de p trundere este
insuficient pentru a furniza informa ii concludente;
Endoscopie: permite verificarea alc tuirii interne a zid riei prin mini camere introduse
n goluri de mici dimensiuni (cu diametrul de 10 20 mm) practicate n perete;
adncimea pe care se face cercetarea este de circa 1000 1200 mm n func ie de tipul
aparatului folosit; zonele cu fisuri mari pot fi cercetate cu aparate prev zute cu tub
flexibil care se adapteaz traseului; aceste aparate, dotate cu fibra optic , furnizeaz
fotografii sau imagini video ale structurii interioare a zid riei.

(a)

(b)

Fig.CD.13 Procedee de cercetare nedistructiv a zid riei

(a) Imaginea n infraro u a unei cl diri din zid rie (b) Instala ie pentru ncerc ri cu ultrasunete

C-36

(a)

(b)

Fig. CD.14 Cercetarea zid riei prin endoscopie

(a) vederea general a ncerc rii
(b) zon de zid rie cu degradare n dreapta sus (c) zon de zid rie f

(c)

degrad ri

Totodat , prin aceast abordare nu se pot c ta informa iile necesare referitoare la

omogenitatea calit ii materialelor pe ansamblul cl dirii.
Pe de alt parte, este evident c sporirea num rului de teste i extinderea acestora la un num r
mai mare de elemente conduce la cre terea gradului de ncredere n valorile ob inute. Nivelul
de cunoa tere a propriet ilor mecanice ale zid riei determin i tipul metodelor de calcul
care pot fi folosite.
De exemplu, precizia rezultatelor ob inute prin folosirea metodelor de tip element finit, cu
urm rirea comport rii postelastice a structurii, depinde de cunoa terea ct mai exact a
legilor constitutive - i - ceea ce nu se poate realiza f executarea unui num r suficient
de mare de ncerc ri in-situ i/sau n laborator.
Sporirea num rului de teste este necesar i n cazurile n care mpr tierea rezultatelor
ob inute pe num rul minim de teste prev zut de reglement ri este mare (orientativ, cu
coeficient de varia ie 25%).
Din acest motiv stabilirea planului de investigare este o problem deosebit de dificil pentru
inginerul evaluator deoarece inspec iile i testele trebuie s furnizeze informa ii ct mai multe
i ct mai precise n condi iile unor interven ii asupra cl dirii care se doresc a fi ct mai
limitate.
n lipsa ncerc rilor, sau cu un num r mic de ncerc ri, valorile de calcul folosite nu sunt
individualizate pentru a ine seama de propriet ile efective ale materialelor din cl dire i de
omogenitatea acestora i, n consecin , erorile care rezult pot fi n ambele sensuri i din
acest motiv reglement rile prev d penalizarea valorilor forfetare cu factori de ncredere care
conduc la reduceri substan iale, acoperitoare, ale rezisten elor de calcul. Subestimarea
rezisten elor efective poate conduce la m suri mai ample de interven ie, i deci mai
costisitoare, n timp ce supraestimarea acestora poate ascunde vulnerabilitatea real a cl dirii.
n normele americane [FEMA 356 Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of
Buildings, November 2000] nivelurile de cunoa tere i factorii de cunoa tere (k) care nmul esc
valorile medii ale propriet ilor mecanice, se determin n func ie de:
obiectivele de performan stabilite pentru lucr rile de interven ie;
procedeele de calcul;
conditiile de evaluare;
sursele de informare privind detaliile i materialele.
n cazul ncerc rilor uzuale, num rul minim de probe pentru cazul n care nu este cunoscut
rezisten a de proiectare a zid riei este de cel pu in ase probe pentru ntreaga cl dire, dar cel
pu in cte una pentru fiecare tip de element de construc ie. Num rul ncerc rilor se dubleaz
dac valoarea medie a rezultatelor ncerc rilor este mai mic dect valoarea forfetar dat n
C-37

tabelul 6 din reglementarea [ FEMA 356 Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of
Buildings, November 2000 ]. Dac se realizeaz cel pu in num rul minim de ncerc ri, factorul de
cunoa tere se ia k=1.0. n absen a testelor pe materialele din lucrare, valorile forfetare sau
cele din documenta ie se corecteaz prin reducere cu factorul de cunoa tere k = 0.75. Tot
reglement rile americane [ FEMA 310 Seismic Evaluation Handbook ] impun obliga ia ca pentru
cl dirile cu pere i structurali din zid rie nearmat i cu plan ee cu rigiditate nesemnificativ
n plan orizontal (de regul , plan ee din lemn) valorile de calcul ale rezisten ei medii la
forfecare n rost orizontal vte i cele ale rezisten elor ancorelor s se stabileasc prin ncerc ri
(nu se admite folosirea valorilor forfetare date n text).
Teste specifice pentru evaluarea propriet ilor mecanice ale zid riei
Pentru cl dirile cu pere i structurali din zid rie se utilizeaz cu prec dere ncerc ri de tip
nedistructiv, care sunt definite astfel pentru c nu afecteaz echilibrul static al elementului
sau al cl dirii din care acesta face parte. Extragerea de carote este considerat tot ncercare
nedistructiv dac dimensiunile acestora sunt nesemnificative n raport cu dimensiunile
elementului respectiv.
ncerc rile pentru determinarea propriet ilor mecanice ale zid riei necesare pentru evaluarea
prin calcul a rezisten ei i rigidit ii acesteia se pot executa in-situ sau n laborator.
Ambele categorii de ncerc ri permit determinarea valorilor rezisten elor la compresiune, la
ntindere din ncovoiere i la forfecare precum i a legilor constitutive ale zid riei ( - i/sau
- ), i, implicit, a modulilor de elasticitate E i G.
n cazul cl dirilor cu pere i structurali din zid rie nearmat , SR EN 1998-3, Anexa C,
prevede n exclusivitate teste in-situ i nu men ioneaz posibilitatea unor teste de laborator pe
epruvete de zid rie extrase din lucrare sau confec ionate cu elemente din lucrare care
reprezint o practic curent n multe ri. Preluarea standardului european EN 1998-3 ca
standard na ional (SR EN) impune cunoa terea acestor procedee, nsu irea i utilizarea lor.
ncerc ri de laborator
ncerc ri pentru determinarea rezisten ei la compresiune
Forma i dimensiunile epruvetelor care se extrag prin carotare din zid ria existent i
procedeul de ncercare se stabilesc prin reglement rile fiec rei ri sau prin reglement ri cu
caracter interna ional (standardele europene de proiectare, de exemplu).

Fig. CD.15 Piesele componente ale carotierei

[Brencich, A Tecniche diagnostiche et loro analisi critiche Universita degli Studi di Genova , DISEG Dipartamento di Ingegneria Strutturale et Geotecnica, 2003]

Epruvetele extrase prin carotare permit, de asemenea, identificarea structurii interne a zid riei
(de exemplu, straturile din care aceasta este alc tuit ).
n SUA, reglement rile [FEMA 274 NEHRP Commentary on the guidelines for the seismic rehabilitation
of buildings , october 1997 ] i [FEMA 310 Seismic Evaluation Handbook] permit determinarea
rezisten ei la compresiune i prin ncerc ri pe prisme confec ionate cu c mizi extrase din
construc ie i cu mortar proiectat pe baza rezultatelor analizei chimice a mortarului existent
C-38

[ACI 530.1/ASCE 6TMS 602 Specifications for Masonry Structures, Section 1.4.B.3] solu ie care evit

degradarea inerent a mortarului la extragerea din perete. Acest tip de ncercare nu poate ine
ns seama de efectele reologice sau fizice care au afectat zid ria originar .
ncerc ri pentru determinarea rezisten ei la ntindere din ncovoiere
ncerc rile pentru determinarea rezisten ei la ntindere se efectueaz pe epruvete (fragmente
de perete) alc tuite din mai multe elemente pentru zid rie suprapuse, solicitate la ncovoiere
perpendicular pe plan. Proba este solicitat la ncovoiere n raport cu axa minor i ruperea se
produce prin dep irea aderen ei ntre mortar i elementul de zid rie n zona ntins din
ncovoiere. ncercarea furnizeaz date mai exacte dect ncercarea de ntindere direct care
este influen at , n mare m sur , de neomogenitatea contactului ntre mortar i element i de
comportarea fragil a ansamblului ncercat.
n SUA ncercarea este reglementat prin standardele ASTM C1072-99 i ASTM E518-00.

Fig.CD.16. Schema ncerc rii la ntindere din ncovoiere (wrench bond)

De i ncerc rile pe epruvete extrase din lucrare sunt cele mai simple, trebuie men ionate i
unele limit ri ale utiliz rii acestora care sunt determinate de urm toarele considerente:
epruvetele trebuie s fie de dimensiuni mari pentru a fi reprezentative pentru
comportarea de ansamblu a zid riei; aceast condi ie nu poate fi realizat n toate
cazurile (n special n cazul monumentelor istorice pentru care interven iile trebuie s
fie ct mai pu in invazive);
ncerc rile pe epruvete extrase din cl dire implic i costuri legate de transportul la
laborator, regia laboratorului i, nu n ultimul rnd, costurile pentru refacerea pere ilor
din care s-au extras epruvetele;
n zid riile vechi, datorit rezisten ei sc zute a mortarului (sau degrad rii acestuia n
timp) prelevarea epruvetelor f
a fi deteriorate implic folosirea unor procedee
complicate i, n consecin , costisitoare.
ncerc ri in-situ
ncerc ri cu prese plate (engl. flatjacks, ital. martinetti piatti)
ncerc rile de laborator pe epruvete extrase din lucrare pot fi nlocuite cu ncerc ri in-situ de
tip nedistructiv cu prese plate (procedeu preluat din geologie).
Aceste ncerc ri permit determinarea urm toarelor caracteristici ale zid riei existente:
a.
b.
c.
d.

Efortul unitar de compresiune ntr-un punct oarecare al peretelui;

Rezisten a de rupere la compresiune;
Propriet ile de deformabilitate (legea constitutiv - i modulul de elasticitate);
Rezisten a de rupere prin forfecare n rost orizontal.
C-39

ncerc rile se pot face n orice zon a elementului de construc ie (perete, stlp, arc) i, astfel,
permit ob inerea unei imagini cuprinz toare a st rii de eforturi pentru ansamblul cl dirii.
n raport cu ncerc rile n laborator pe epruvete extrase din lucrare, ncerc rile in-situ cu
prese plate prezint , n primul rnd, avantajul rapidit ii de execu ie a ncerc rii propriu-zise
i de ob inere a rezultatelor. Aceste avantaje, la care se poate ad uga i faptul c ncercarea se
poate repeta imediat dac rezultatele apar ca fiind mult diferite, fac posibil utilizarea acestui
tip de ncerc ri att n etapa de expertizare, ct i pe parcursul lucr rilor de interven ie, de
exemplu, dac n urma decopert rilor se constat existen a unor zone de zid rie cu
caracteristici mecanice inferioare celor medii pe cl dire.
Pentru determinarea efortului unitar de compresiune n zid rie se folose te o singur pres
dou linii de repere pentru m surarea deforma iilor verticale.

Presa se introduce ntr-o fant creat n rostul orizontal al zid riei existente, n pozi ia n care
se dore te m surarea efortului unitar de compresiune. La t ierea fantei, ca urmare a elimin rii
efortului interior din rostul respectiv se produce o deforma ie a peretelui care este nregistrat
de reperele de m surare. Presiunea la pres care anuleaz deforma ia produs la t ierea fantei
soar efortul unitar de compresiune n zid rie. n cazul pere ilor cu forme complexe
(I,L,U) nc rca i neuniform la nivelul plan eelor, procedeul permite evaluarea corect a
distribu iei eforturilor unitare de compresiune n inima i n t lpile profilului.

Fig.CD17. ncercare cu presa plat pentru determinarea efortului unitar de compresiune

Pentru determinarea efortului unitar de rupere la compresiune i a legii - se folosesc dou

prese plate paralele dispuse la o distan de circa 50 cm pe vertical .
Zid ria aflat ntre cele dou prese este supus la compresiune axial cu efort unitar
determinat de presiunea la prese iar ntre punctele de m surare se citesc deforma iile laterale
i axiale. Repetnd opera ia pentru mai multe valori ale for ei axiale se poate trasa curba pe care se determin modulul de elasticitate la compresiune. Presiunea n prese poate fi
sporit pn la ruperea zid riei determinnd astfel rezisten a ultim a acesteia.
Rezisten a zid riei la forfecare n rost orizontal n prezen a unei for e de compresiune se
poate determina folosind montajul cu dou prese plate i o pres cilindric sau plat care
"mpinge" un element de zid rie legat n masiv numai prin mortarul din rosturile orizontale
(Shove test).
Exist trei variante ale acestui procedeu n func ie de elementele pentru zid rie care sunt
afectate de interven ie. Cea mai redus interven ie asupra peretelui implic numai desfacerea
rosturilor verticale adiacente elementului care se ncearc . ntr-unul din rosturile desf cute se
introduce o pres plat care mpinge elementul, genernd astfel forfecarea rosturilor
orizontale (rupere prin lunecare n rost orizontal) iar cel lalt rost este desf cut pentru a
permite deplasarea elementului f
a fi mpiedicat de cel al turat. Cunoscnd efortul unitar
de compresiune ( 0), determinat tot cu prese plate, se poate determina direct, cu una din
formulele cunoscute, efortul unitar tangen ial.

C-40

(a)

(b)
Fig.CD.18 ncerc ri cu dou prese plate
(a). ncercare pentru determinarea rezisten ei la compresiune
(b). Incercare pentru determinarea rezisten ei la forfecare

ncercare in-situ la compresiune diagonal

ncercarea este, de fapt, o ncercare distructiv care impune izolarea unui panou de zid rie de
dimensiuni semnificative i solicitarea lui cu for e aplicate pe una sau pe ambele diagonale

Fig. CD.19. ncercare in-situ la compresiune diagonal

n SUA desf urarea ncerc rii este reglementat prin standardul ASTM E519-81.
Rezultatele ob inute reprezint numai aproximativ propriet ile peretelui real deoarece, spre
deosebire de acesta, starea de eforturi normale i tangen iale din panoul ncercat este n
general neuniform , iar redistribu ia eforturilor dup amorsarea fisur rii nu se poate produce.
Ca atare, valorile ob inute prin acest procedeu nu pot fi folosite pentru evaluarea comport rii
postelastice.
Trebuie men ionat i faptul c , pentru a se ob ine rezultate ct mai exacte, panoul ncercat
trebuie s aib dimensiuni importante (peste 1.20 x 1.20 m) ceea ce este greu de realizat
pentru un num r semnificativ de probe. n plus opera ia este costisitoare deoarece implic i
lucr ri importante de refacere a continuit ii peretelui.
Evaluarea rezisten ei mortarului prin proba de smulgere
Const n introducerea n mortarul din rost a unui urub cu diametrul de circa 6 mm i
surarea for ei necesare pentru extragerea acestuia. Valoarea for ei la care se produce
smulgerea permite calculul rezisten ei mortarului la compresiune, ncovoiere i ntindere
folosind rela ii stabilite pe baza experiment rilor.

C-41

Fig. CD.20. ncercarea rezisten ei mortarului prin proba de smulgere (pull-out)

CD.3. Evaluarea siguran ei seismice

Evaluarea siguran ei seismice a cl dirilor trebuie f cut pentru:
ac iunea seismic aplicat succesiv pe ambele direc ii principale ale cl dirii;
pentru efectele ac iunii seismice n planul peretelui i perpendicular pe plan.

Figura CD21Efectul ac iunii seismice asupra unei cl diri simple

[Tomaevi , M Earthquake Resistant Design of Masonry Buildings - Imperial College Press, 2006]

CD.3.3. Evaluarea calitativ a cl dirilor din zid rie

Evaluarea calitativ urm re te s stabileasc m sura n care regulile de conformare general a
structurilor i de detaliere a elementelor structurale i nestructurale sunt respectate n
construc iile analizate. Natura deficien elor de alc tuire i mpr tierea/amploarea acestora
reprezint criterii esen iale pentru decizia i solu iile de reabilitare seismic .
Principalele componente ale evalu rii calitative privesc urm toarele categorii de condi ii:
Condi ii privind traseul nc rc rilor
Aceste condi ii au n vedere existen a unui sistem structural continuu i suficient de puternic
care s asigure un drum nentrerupt, ct mai scurt, n orice direc ie, al for elor verticale
(permanente i utile) i al for elor seismice din orice punct al structurii pn la terenul de
fundare.

Fig.CD.22 Etaje slabe (exemple)

C-42

Condi ii privind redundan a

Evaluarea va stabili dac exist pericolul ca la atingerea rezisten ei de rupere ntr-unul din
elementele structurii, sau n cteva elemente, cl direa s prezinte riscul de pierdere a
stabilit ii generale sau par iale (de exemplu, numai la un etaj).
Condi ii privind regularitatea / neregularitatea configura iei cl dirii
Evaluarea trebuie s eviden ieze lipsa sau existen a unor abateri de la condi iile de
compactitate, simetrie i regularitate, care pot afecta negativ r spunsul seismic. Astfel vor fi
identificate discontinuit ile n distribu ia rigidit ii i a rezisten ei la for e laterale (etaje
slabe), a geometriei, a maselor.
Aceste condi ii se verific , separat, n plan i pe vertical .
Condi ii pentru plan eele cl dirilor
Evaluarea seismic trebuie s stabileasc m sura n care plan eele pot distribui n condi ii
sigure for ele seismice orizontale la elementele structurale verticale (de exemplu, la pere ii
structurali).
Comportarea plan eelor este optim atunci cnd acestea sunt realizate ca diafragme rigide i
rezistente pentru for e aplicate n planul lor. Aceste condi ii sunt ndeplinite, la nivel
maximal, de plan eele de beton armat monolit.
n figura CD.23 sunt prezentate dou cazuri n care plan eele nu respect
indeformabilitate n plan orizontal:

condi ia de

plan ee mixte constituite att din pl ci din beton armat, ct i din grinzi i podin din
lemn;
plan ee cu goluri mari (AGol > 0.5 XY).

Fig. CD.23 Plan ee cu rigiditate nesemnificativ n plan (exemple de alc tuire)

Condi ii privind infrastructura i terenul de fundare

Se identific , n aceast etap , urm toarele elemente:
-

sistemul funda iilor i al infrastructurii i se evalueaz rigiditatea acestuia;

natura terenului i eventualele efecte ale acestuia asupra structurii.

CD.3.3.1. Evaluarea calitativ preliminar (pentru metodologia de nivel 1)

(C1-a) Evaluarea calitativ preliminar are n vedere caracteristicile alc tuirii arhitectural
structurale care, conform experien ei acumulate cu ocazia cutremurelor anterioare,
influen eaz decisiv caracterul r spunsului seismic al cl dirii:
1. Regimul de n ime
2. Rigiditatea plan eelor n plan orizontal
3. Regularitatea geometric i structural .

C-43

Pentru metodologia de nivel 1 condi iile de regularitate geometric i structural se identific

prin prezen a/absen a deficien elor de alc tuire general /de ansamblu a construc iei:
Cl diri cu deficien e de alc tuire n eleva ie (DAE)
-

discontinuit i flagrante ale structurii pe vertical care conduc la formarea unor etaje "slabe"
(parter flexibil, s li mari sus inute pe "grinzi cadru", etc.);
etaje n consol (bowindow-uri);
retrageri din planul fa adelor cu rezem ri de ordinul II (stlpi rezema i pe grinzi).

Cl diri cu deficien e de alc tuire n plan (DAP)

-

forme complexe n plan (convexe, concave, neregulate);

cl diri cu excentricit i mari ntre centrul maselor i centrul de rigiditate (care au pere ii structurali
sau nucleele dispuse excentric fa de centrul de greutate al plan eului);
forma alungit n plan (raport lungime/l ime > 4 5, de exemplu);
plan ee incomplete (supante) sau plan ee cu goluri mari.

Cl diri f
-

deficien e importante de alc tuire (FDA )

cl diri care se apropie de prevederile generale de alc tuire din Codul P 100-1/2006.

(C6) Avariile caracteristice n pere ii din zid rie, care se iau n considerare pentru evaluarea
calitativ preliminar conform acestui paragraf, depind n mare m sur de alc tuirea
geometric a pere ilor i de dispunerea golurilor.

(a)

(b)

(c)

(d)
(e)
Fig. CD.24. Avarii caracteristice n pere ii de zid rie
(a) Perete plin (b) Pere i cu goluri dispuse neregulat (c) Pere i cu goluri dispuse regulat
(d) Perete cu un montant suprimat la parter
(e) Perete cu montan i cu dimensiuni diferite i elemente orizontale cu deschidere mare

C-44

Avariile plan eelor cu grinzi metalice i bol oare de c mid pot fi avarii grave,
caracterizate prin fisuri cu deschidere peste 1 mm n bol oare, paralele cu grinzile i nso ite
de multe fisuri transversale.

.
Fig. CD.25 Avarierea unui plan eu cu grinzi metalice i bol oare din zid rie

CD.3.3.2. Evaluare calitativ detaliat (pentru metodologia de nivel 2 i 3)

(C2) Criteriile de evaluare calitativ au fost selec ionate n principal pe baza experien elor
acumulate dup cutremurele severe, care s-au manifestat n ultimele decenii.
Au fost luate n considerare att experien a rilor avansate din punct de vedere tehnologic,
ct i experien a rilor n curs de dezvoltare n care nivelul de calitate al materialelor i al
punerii n oper sunt similare cu cele din Romnia
S-a considerat c prevederile din Codul de proiectare P 100-1 reprezint nivelul general
acceptabil n condi iile actuale din Romnia att din punct de vedere tehnic i tehnologic, ct
i din punct de vedere al efortului material.
n particular se recunoa te, n primul rnd, efectul favorabil al:
calit ii alc tuirii generale arhitectural-structurale n plan i n eleva ie;
calit ilor zid riei (materiale componente i execu ie);
efectelor negative provenite din mediul natural i antropic.
Valorile punctajelor acordate sunt f ndoial orientative. Judecata expertului tehnic, bazat
pe experien a sa, trebuie s intervin pentru a "personaliza" nivelul notelor acordate fiec rui
criteriu (de exemplu, acordarea unui punctaj maxim pentru elemente nestructurale ntr-o
cl dire n care acestea reprezint un procent minim din valoare, modific " birocratic" scorul
general dar nu contribuie la eviden ierea vulnerabilit ii reale a cl dirii).
CD.3.4. Evaluarea prin calcul a siguran ei cl dirilor din zid rie
CD.3.4.1. Siguran a fa

de efectele ac iunii seismice n planul peretelui

CD.3.4.1.1. Determinarea for ei t ietoare de baz pentru ansamblul cl dirii pentru

metodologiile de nivel 1 i 2
(C3) De i din punctul de vedere al criteriilor generale, calculul modal bazat pe spectrul de
spuns trebuie efectuat dac sunt ndeplinite condi iile pentru care procedeul de calcul static
cu for e laterale statice echivalente nu mai este acceptabil, expertul tehnic trebuie s analizeze
cazurile n care adoptarea acestui procedeu este absolut necesar . Printre criteriile de analiz
trebuie avute n vedere:
nivelul hazardului seismic la amplasament;
C-45

clasa de importan

i de expunere a cl dirii la cutremur;

nivelul performan elor seismice impus prin tema de proiectare.

(C4) Cele trei modele de calcul men ionate la acest paragraf se diferen iaz prin contribu ia
riglelor de cuplare la preluarea for elor laterale.
CD.3.4.1.3. Calculul capacit ii de rezisten
pere ilor

pentru ac iunea seismic

n planul

CD.3.4.1.3.1. Rezisten ele de proiectare ale zid riei

n condi iile testelor limitate, n unele ri care dispun de baze de date importante privitoare la
rezisten ele zid riei din cl dirile existente, reglement rile tehnice specifice prev d valori
forfetare, acoperitoare, ale principalelor caracteristici mecanice ale zid riei. Cit m n
continuare prevederi din cele mai importante reglement ri n domeniu
Prevederi ale reglement rilor din Italia
Reglementarea din Italia [Norme tecniche per il progetto, la valutazione e ladeguamento sismico degli
edifici. Testo integrato dellAllegato 2 Edifici allOrdinanza 3274 come modificato dallOPCM 3431 del
3/5/05] include un tabel de valori minime i maxime ale caracteristicilor mecanice ale
zid riilor de diverse alc tuiri de zid rie specifice cl dirilor existente n aceast ar .
Spre exemplu, n cazul zid riilor cu c mizi pline i mortare slabe de var i esere
neregulat , sunt date valorile din tabelul CD.6.
Caracteristicile mecanice ale zid riilor vechi n Italia
Caracteristica mecanic
Rezisten a medie la compresiune
Rezisten a medie la forfecare
Modulul de elasticitate longitudinal
Modulul de elasticitate transversal

Nota ie
fm
0

E
G

Tabelul CD.6
Valoare (N/mm2)
minim
maxim
1.80
2.80
0.060
0.092
1800
2400
300
400

Pentru a se ine seama de calitatea zid riei puse n oper , valorile de calcul pot fi determinate,
la aprecierea expertului tehnic, prin multiplicarea valorile din tabel cu factori supraunitari,
astfel:
1.5 - dac se constat existen a unui mortar de bun calitate;
l.3 - dac eserea este apropiat de cea corect .
Valorile de proiectare ale rezisten elor medii se aleg n func ie de nivelurile de cunoa tere
dup cum urmeaz :
KL1 valorile tabelare minime
KL2 valorile tabelare medii
KL3
valori stabilite n func ie de num rul de probe ncercate:
- pentru trei probe valorile rezisten elor i ale modulilor de elasticitate se iau egale
cu media rezultatelor ncerc rilor; alternativ, valorile modulilor de elasticitate se
iau egale cu mediile tabelare;
- pentru o singur prob ncercat , dac valoarea rezultat este cuprins n intervalul
din tabel sau este mai mare, valoarea rezisten ei medii se ia egal cu media
valorilor din tabel; dac valoarea rezultat este mai mic dect limita inferioar
din tabel, valoarea medie se ia egal cu valoarea experimental .

C-46

Prevederile de mai sus ncurajeaz , astfel, efectuarea unui num r mai mare de ncerc ri
pentru cunoa terea ct mai exact a datelor de intrare pentru calcul.
Reglementarea italian citat mai sus permite autorit ilor locale s stabileasc valori diferite
de cele din tabele pe baza datelor constructive identificate ca fiind specifice fondului
construit din zon .
Prevederi ale reglement rilor din SUA
n standardul [Building Code Requirements and Specification for Masonry Structures TMS/ACI/ASCE -08] sunt date valori forfetare, considerate limite inferioare pentru principalele
caracteristici mecanice ale zid riei. Valorile sunt diferen iate n func ie starea n care se
se te zid ria, stabilit prin examinarea vizual :
bun , dac degrad rile nu dep esc nivelul nesemnificativ sau
acceptabil , dac degrad rile nu dep esc nivelul moderat;
slab pentru care degrad rile sunt grele sau extreme.

or;

Definirea nivelului degrad rilor este detaliat n [FEMA 306,307,308].

Valorile medii probabile ale caracteristicilor respective (N/mm2) se deduc din valorile
forfetare prin nmul ire cu factorul 1.3. Folosirea valorilor forfetare este permis numai
pentru calcule liniar elastice.
Caracteristicile mecanice ale zid riilor vechi n SUA
Caracteristica mecanic

Nota ie

Rezisten a la compresiune
Rezisten a la ntindere din ncovoiere
Rezisten a la forfecare
Modulul de elasticitate longitudinal
Modulul de elasticitate transversal

fme
fte
vme
Eme
Gme

bun
8.2
0.18
0.25
4500
1800

Tabelul CD.7
Starea zid riei
acceptabil
slab
5.5
2.7
0.09
0.00
0.18
0.12
3000
1500
1200
600

n cazul absen ei testelor, pentru obiectivele de performan de baz , valorile din tabel se
nmul esc cu factorul de cunoa tere k = 0.75; idem n cazul obiectivelor de performan
superioare dac nu se dispune dect de ncerc ri uzuale.
Valorile ridicate ale rezisten elor medii forfetare ale zid riei existente sunt explicabile, n
primul rnd, prin rezisten a mare a c mizilor folosite n SUA chiar din primele dou decenii
ale secolului 20. Astfel, un raport din 1929, bazat pe datele produc torilor, ar ta c 92% din
produc ia na ional de c mizi avea media rezisten elor la compresiune de 50 N/mm2 (circa
7.200 psi) [FEMA 274, sect.7.2.2]
CD.3.4.1.3.2 Capacitatea de rezisten

a pere ilor structurali pentru for e n plan

(C1) For a t ietoare asociat ced rii prin compresiune excentric (Vf1) a unui perete din
zid rie nearmat solicitat de o for axial date (Nd) se poate exprima mai exact dect prin
rela ia (D.5) din Cod, folosind rela ii analitice care in seama de forma legii la compresiune
- specific zid riei respective i de parametrii acestei legi.
For a t ietoare Vf se poate exprima prin rela ia
Vf 1

M d ( Nd )
H echiv

(CD.1)

unde
C-47

Md este momentul ncovoietor capabil asociat for ei axiale Nd

Hechiv este n imea la care se aplic rezultanta for elor seismice de etaj (for a
ietoare de baz ) pentru a se ob ine momentul Md
n cazul cl dirilor monotone, care au aceea i n ime (het) i aceia i mas (m) la fiecare nivel
i pentru care forma de vibra ie a modului fundamental se poate aproxima printr-o linie
dreapt , astfel nct distribu ia for ei t ietoare se face cu rela ia (4.6) din Codul P100-1,
valoarea H echiv este dat n tabelul CD.8.
n
nniv

imea Hechiv pentru cl diri cu nniv 5

n=2
1.666 het
0.833 Htot

Hechiv

n=3
2.33 het
0.777Htot

Tabelul CD.8
n=4
3.00 het
0.75 Htot

n=5
3.66 het
0.733 Htot

Se define te valoarea adimensional a momentului ncovoietor (Md) prin rela ia

Md
M izr ,d

md

(CD.2)

unde valoarea de proiectare a momentului izorezistent ultim pentru un perete dreptunghiular

din zid rie cu lungime lw i grosime t, se calculeaz cu rela ia:

M izr ,d

tlw2
fd
6

(CD.3)

n expresia momentului izorezistent fd este valoarea de proiectare a rezisten ei la compresiune

fm
a zid riei calculat cu rela ia f d
(a se vedea D.3.4.1.3.1.- expresia corectat prin erata
CF
la P 100-3/2008)
n graficul din figura CD.27 este dat varia ia valorii md n func ie de intensitatea relativ a
efortului axial de compresiune sd din rela ia (CD.4) i pentru urm toarele categorii de zid rie:
zid rie cu legea - de tip liniar (la care
ceramice din grupa 2S;
zid rie cu legea
uz

m1

uz)

- de regul zid rie cu elemente

de tip "liniar-dreptunghiular" cu ductilitatea conven ional

2 .5 .

m1

Aceast lege este denumit n literatura de specialitate i lege de comportare "elastic -perfect
plastic , cu ductilitate limitat "

C-48

Fig.CD.26 Rela ii

- pentru zid rie cu elemente din argil ars din grupele 1 i 2

Intensitatea relativ a efortului axial de compresiune pe perete se calculeaz cu rela ia

sd

fd

Nd
tlw f d

(CD.4)

Fig.CD.27 Varia ia momentului capabil asociat unei for e de compresiune date (perete dreptunghiular)

Din examinarea graficului de mai sus rezult urm toarele concluzii:

Pentru valori sd 0.25 valorile md calculate cu rela ia (D.5) din Cod sunt practic egale
cu cele calculate pentru cele dou legi constitutive de referin ;
n cazul zid riilor cu lege constitutiv de tip liniar (f
palier de deformare post
elastic ) pentru valori 0.40 < sd
0.70 valorile date de rela ia (D.5)din Cod
supraevalueaz momentul capabil cu procente care variaz ntre 20 40%;
n cazul zid riilor cu lege constitutive de tip"liniar-dreptunghiular " pentru valori s d
0.45 rela ia (D.5) din Cod subevalueaz momentul capabil cu 20 30%.
Ca atare se recomand ca rela ia (D.5)din Cod s fie folosit
sd 0.25.

numai pentru pere ii cu

(C2) Referitor la calculul valorii de proiectare a for ei t ietoare de cedare prin lunecare n
rostul orizontal se men ioneaz c rela ia (D.7) trebuie aplicat avnd n vedere caracterul
alternant al ac iunii seismice.

(a)
(b)
Fig.CD.28. Echilibrul sec iunii orizontale a peretelui solicitate de for

t ietoare produs de cutremur

n figura CD.28(a) este ar tat situa ia de echilibru pentru ac iunea seismic orizontal
"stnga dreapta". Pe zona comprimat , cu lungimea lc D, rezisten a este asigurat att de
aderen a mortarului (fvk0), ct i de frecare (0.4 0). La inversarea sensului ac iunii seismice

C-49

"dreapta stnga" pe zona care a fost fisurat n ciclul precedent (lw - lc) aderen a a fost rupt
i ac ioneaz numai frecarea.
Aceast observa ie se reg se te i n [ATC 43-FEMA 306, 1998] care afirm c modelul MohrCoulomb este mai potrivit pentru estimarea rezisten ei nainte de fisurare deoarece, dup
fisurare, aderen a este deteriorat i rezisten a este, probabil, asigurat numai prin frecare.
Fenomenul de degradare semnificativ a rezisten ei s-a constatat experimental pentru valori
ale driftului de 34 care corespund, probabil, anihil rii complete a aderen ei. Deoarece
conform prevederilor din mai multe coduri de proiectare seismic (inclusiv P 100-1/2006)
driftul pentru cutremurul de serviciu (SLS) este de 5, aceast observa ie va trebui luat n
considerare pentru evaluarea cl dirilor din zid rie care au suferit mai multe cutremure severe
[Petrovici,R., 2008].
Valoarea rezisten ei unitare de proiectare (fvd) pentru pere ii solicita i la for t ietoare se
stabile te n func ie de mecanismul de rupere, folosind ca reper valorile medii ale
rezisten elor zid riei la lunecare i la compresiune.
-

Pentru ruperea prin lunecare n rost orizontal, rezisten a unitar de proiectare (fvd) se
calculeaz cu rela ia (D.3) din Cod :
=

unde fvm este rezisten a unitar medie de rupere la forfecare n rost orizontal.
Rezisten a unitar medie de rupere la forfecare n rost orizontal (fvm) se ob ine din rezisten a
unitar caracteristic la forfecare (fvk) cu rela ia
fvm = 1.33 fvk

(CD.5)

n care rezisten a unitar caracteristic la forfecare (fvk) se calculeaz cu formula

=

+ 0.7

unde valorile fvk0 i

au semnifica iile date n Codul CR 6.

n cazul n care se utilizeaz standardele de proiectare bazate pe calculul n stadiul de rupere

(STAS 1031-50, STAS 1031-56 i STAS 1031-71 - standarde anulate) acestea dau direct
valorile rezisten elor medii de rupere la forfecare n rost orizontal (fvm).
Pentru zid riile vechi, cu c
la forfecare a zid riei se ia:

mizi pline i cu mortar de var, rezisten a unitar caracteristic

fvk0 = 0.045 N/mm2

-

Pentru rupere n scar sub efectul eforturilor principale de ntindere, rezisten a unitar
de proiectare (ftd) se calculeaz cu rela ia (D.4) din Cod:
=

unde fm este rezisten a medie de rupere la compresiune a zid riei stabilit ca mai sus.
I. Valoarea rezisten ei de proiectare de cedare prin lunecare n rostul orizontal:
V f 2l

1.33
CF M

f vk 0

lad
lc

0.7

tlc

(CD.6)

Cu nota iile din figura CD.28 lungimea zonei comprimate din compresiune excentric (lc) n
cazul unui perete dreptunghiular cu grosimea t depinde de excentricitatea for ei de
compresiune i se calculeaz din rela ia:
C-50

lc

1.5lw

Md
Nd

(CD.7)

unde
Md este momentul ncovoietor de proiectare
Nd este for a axial de proiectare
lad este lungimea pe care aderen a este activ
lad

2lc

Pentru

i se calculeaz cu rela ia:

lw

Md
lw N d

1
ntreaga sec iune este comprimat
6

i, astfel, lc

lw i

1 Md
1
lungimea redus (lad) pe care ac ioneaz aderen a (fvk0) dup
6 lw N d 3
inversarea excentricit ii, adic pe zona care pe care nu s-a produs fisurarea rostului
orizontal, este

Pentru

lad

lc

lw

lc

2l w 1 3

Md
lw N d

(CD.8)

Md
1
avem lad < 0, adic rostul orizontal a fost fisurat n totalitate prin
lw N d 3
ac iunea alterant a momentului i, prin urmare, for a t ietoare este preluat numai
prin for a de frecare corespunz toare efortului unitar mediu ( d) pe zona comprimat
(lc) care satisface egalitatea dlct
0lwt = Nd .
Pentru

Valoarea de proiectare a for ei t ietoare de rupere se calculeaz n acest caz cu rela ia:
= 1.33 0.7

= 0.93

(CD.9)

II. Valoarea de proiectare a for ei t ietoare de rupere prin fisurare diagonal (n scar ) se
bazeaz pe ipotezele din lucrarea [Turnek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of
brick masonry walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156 ]:
1. se neglijeaz anizotropia zid riei (permite s se foloseasc un singur parametru de
rezisten : rezisten a conven ional la ntindere a zid riei ftu);
2. se admite c panoul este suficient de zvelt pentru a se accepta ipoteza lui Saint
Venant;
3. ruperea se produce cnd efortul principal de ntindere n zid rie atinge valoarea limit
ftu .
n aceste ipoteze rezult formula:
Vu

f tu Ap
b

f tu

(CD.10)

C-51

N
este efortul unitar mediu de compresiune pe sec iunea transversal a
Ap
peretelui (Ap = lwt) iar b este un coeficient care depinde de propor iile panoului h/l.
n care

Pentru aplicarea formulei la panouri scunde, n [ Turnek,V., Sheppard, P The shear and flexural
resistance of masonry walls Proc.of the Intern. Research Conference on Earthquake Engineering, Skopje,1980,
pp.517-573] [Benedetti, D.,Tomaevic, M. Sulla verifica sismica di costruzioni in muratura Ingegneria
Sismica, vol.1 no.2 ,1984] se propune corectarea rezultatelor ob inute cu formula pentru panouri

zvelte prin folosirea unor valori "b", diferen iate n func ie de raportul h/lw dup cum
urmeaz :
b = 1.5 pentru h/lw 1.5
b = 1.0 pentru h/lw < 1.0
b = h/lw pentru 1.0

h/lw < 1.5

Rezisten a conven ional la ntindere (ftu) se poate lua aproximativ ftu = 0.05fk, unde fk este
rezisten a caracteristic la compresiune a zid riei.
Ruperea n scar se poate produce:
prin rosturi verticale i orizontale (mortar slab n raport cu elementele)
prin rosturi i elemente (elemente slabe).

(a)
(b)
(c)
Fig.CD.29 Ruperea zid riei din eforturi principale de ntindere
(a) vedere general a unei cl diri avariate (b) zid rie cu mortar slab n raport cu elementele
(c) zid rie cu elemente i mortar cu rezisten e apropiate

CD.3.4.2. Siguran a fa

de ac iunea seismic perpendicular pe planul pere ilor

(C1) Avarierea pere ilor de zid rie sub efectul ac iunii seismice perpendiculare pe planul
peretelui este un fenomen constatat n special n urm toarele situa ii:
la cl dirile cu plan ee sus inute de elemente liniare (grinzi metalice sau din lemn);
la panourile de umplutur la cadre de beton armat sau metalice i, n special , la pere ii
dublu strat cu gol interior;
la toate categoriile de panouri de zid rie n consol (elemente majore de tip
fronton/calcan/timpan i la elemente minore de tip parapet).
Cedarea se produce cel mai adesea prin ie irea din plan sau r sturnarea unui perete ntreg sau
a unor fragmente de perete.

C-52

Fig.CD.30. Mecanismul de avariere de etaj prin ac iunea seismic perpendicular pe planul peretelui

Comportarea zid riei nearmate la aceast solicitare este deosebit de complex i reprezint un
domeniu insuficient cunoscut al proiect rii seismice a a cum se subliniaz i n lucrarea de
referin [Paulay T., M.J.N. Priestley, Seismic design of reinforced concrete and masonry buildings John
Wiley & Sons, 1992].
Spre exemplu, sunt insuficient cunoscute i verificate experimental influen ele condi iilor
efective de fixare pe laturile verticale i la nivelul plan eelor, efectul de amplificare dat de
mi carea plan eului n timpul cutremurului (n special n cazul plan eelor cu rigiditate
nesemnificativ n plan), caracteristicile mecanice ale zid riei pe cele dou direc ii, etc.
n ultimele decenii s-au desf urat, n multe ri, cercet ri pentru elucidarea acestor aspecte.
Unele dintre primele cercet ri n acest domeniu au avut ca scop practic stabilirea ra ional a
raportului limit ntre n ime/grosime n cazul solicit rii cu for e de iner ie perpendiculare
pe plan date de ac iunea seismic [ABK A joint venture, Methodology for Mitigation of Seismic
Hazards in Existing Unreinforced Masonry Buildings: Wall Testing, Out-Of-Plane, Topical Report 04, El
Segundo, California, 1981].

Introducerea n practica de proiectare a unor metode de calcul mai exacte, de exemplu, cele
bazate pe rotirea de corp rigid a fragmentelor de perete, a fost facilitat de ncerc ri mai
complexe, pe modele la scar mare (1:2), desf urate n ultimii ani. [Doherty K., B. Rodolico,
N.T.K. Lam, J.L. Wilson, M.C. Griffith, Displacement-based seismic analysis for out-of-plane bending of
unreinforced masonry walls Earthquake Engineering and Structural Dynamics, 2002, Vol. 31,pp. 833850][Griffith M.C., N.T.K. Lam, J.L. Wilson, K. Doherty, Experimental investigation of unreinforced brick
masonry walls in flexure, Journal of Structural Engineering, 2004, Vol. 130, No. 3, pp. 423-432.(2004)].

Cea mai frecvent situa ie de nc rcare cu for e perpendiculare pe planul peretelui este dat
de ac iunea "direct " a cutremurului care se exercit asupra tuturor pere ilor dintr-o cl dire.
Aceast solicitare, care rezult din accelera ia imprimat peretelui n timpul cutremurului,
afecteaz pere ii exteriori i interiori dintr-o cl dire cu consecin e care privesc att starea
limit ultim (avarii care ajung pn la r sturnare), ct i starea limit de serviciu (se produce
fisurare mai mult sau mai pu in extins ).
Pierderea stabilit ii (r sturnarea) pere ilor structurali de zid rie este un fenomen care se
produce, n special, n cazul pere ilor care nu sunt ancora i corespunz tor de plan ee sau n
cazul elementelor majore de zid rie care lucreaz n consol (calcane, frontoane nalte).
Aceste avarii sunt tipice pentru cl dirile vechi, cu plan ee care au rigiditate nesemnificativ
n plan orizontal.
Trebuie men ionat, ns , faptul c n cl dirile mai vechi la care zidurile portante aveau
grosimi importante (23 c mizi), modulul de rezisten , propor ional cu p tratul grosimii
peretelui, asigura peretelui o rezisten satisf toare pentru for e seismice relativ ridicate.
Schemele de rupere indicate n figura CD.31 arat variantele posibile ale mecanismului de
sturnare dintr-o cl dire (r sturnare par ial sau a ntregului fronton - figura CD.31a).
Probabilitatea cea mai ridicat de r sturnare exist n cazul pere ilor care, n cazul plan eelor
care descarc pe dou laturi, sunt paraleli cu grinzile principale (figura CD.31b).
C-53

(a)
(b)
Fig.CD.31 Mecanismul de avariere de ansamblu prin ac iunea seismic perpendicular pe planul peretelui

n cazul pere ilor nestructurali din cl dirile noi, reglement rile moderne de proiectare au n
vedere faptul c solicitarea seismic perpendicular pe plan poate avea drept consecin e
deterior ri cu diferite niveluri de severitate, de la fisurarea superficial a pere ilor pn la
distrugerea complet a acestora. Aceste deterior ri pot avea consecin e minore, care s
impun numai refacerea finisajelor, sau mai grave mergnd pn la r nirea persoanelor din
nc pere. n nc perile cu func iuni speciale (s li de opera ii, de exemplu) deteriorarea
pere ilor nestructurali poate avea drept consecin ntreruperea activit ii.
Mai multe studii men ionate n literatur pun n eviden existen a unui fenomen de
"rezonan " ntre oscila iile corespunz toare celor dou categorii de excita ii (n plan i
perpendicular pe planul peretelui). Acest fenomen poate fi cuantificat cu suficient precizie
numai prin procedee de calcul dinamic neliniar ceea ce este imposibil de realizat pentru
practica curent de proiectare. [Paulay,T.,Priestley,M.J.N. Seismic design of Reinforced Concrete and
Masonry Buildings, John Wiley& Sons, Inc,1992]. Din acest motiv toate reglement rile tehnice
disociaz cele dou verific ri stabilind cerin e i proceduri specifice pentru fiecare situa ie n
parte.
Calculul momentelor ncovoietoare n pere ii solicita i de nc rc ri perpendiculare pe
plan
Sub efectul nc rc rilor perpendiculare pe planul lor, pere ii de zid rie se deformeaz lund
forma unei suprafe e cilindrice sau cu dubl curbur n func ie de:
dimensiunile panoului;
condi iile de rezemare de pe cele patru laturi;
pozi ia i forma golurilor (dac acestea exist ).
n cazul general, ruperea se produce pe trasee care sunt dictate de ace ti parametri i care
parcurg zonele cu rezisten a cea mai redus .

Fig. CD.32 Traseul liniilor de rupere pentru pere i solicita i perpendicular pe plan (exemple)

Alura liniilor de rupere identificate mai sus este ar tat , n detaliu, n figura CD.33.

C-54

Fig.CD.33.Detalii ale traseelor posibile ale liniilor de rupere

Figura CD.33A corespunde ruperii pe un plan paralel cu rosturile orizontale iar figurile
CD.33B i C corespund ruperii pe un plan perpendicular pe rosturile orizontale (acestea sunt
mecanismele de rupere fundamentale men ionate n SR EN 1996-1-1:2005+A1:2013).
Detaliile de rupere pe trasee nclinate sunt ar tate n figurile CD.33D i E.
Ruperile pe traseele indicate n figurile CD.33C i D sunt specifice zid riilor cu mortare slabe
n raport cu elementele iar ruperile din figurile CD.33B i E sunt specifice zid riilor n care
elementele i mortarul au rezisten e apropiate.
Pere ii care sunt rezema i numai la partea inferioar i la cea superioar i sunt liberi pe cele
dou laturi verticale se deformeaz n plan vertical dup o suprafa cilindric . ncovoierea n
plan vertical sub ac iunea for elor perpendiculare pe plan produce momente ncovoietoare
care dau na tere la eforturi unitare de ntindere/compresiune perpendicular pe rosturile de
ezare. n acest caz, comportarea pere ilor este liniar elastic pn n momentul dep irii
rezisten ei unitare la ntindere a mortarului sau a rezisten ei de aderen a acestuia la
elementele pentru zid rie, cnd, de regul , deforma iile cresc brusc (rupere fragil ).
Valoarea de proiectare a acestor momente, pentru unitatea de lungime a peretelui, este cea
mai mare dintre valorile momentelor ncovoietoare calculate folosind teoria grinzilor drepte
cu considerarea condi iilor de reazem respective:
reazeme simple la ambele extremit

moment maxim la jum tatea n

f wh 2
8
reazeme cu continuitate total la ambele extremit
nivelul plan eelor
Mw

imii etajului
(CD.11a)

moment maxim n sec iunile de la

f wh 2
(CD.11b)
12
reazem cu continuitate total la una din extremit i i reazem simplu la cealalt
extremitate
moment maxim n sec iunea cu continuitate.
Mw

Mw

f wh 2
8

(CD.11c)

Tot o deformat cilindric se realizeaz dac peretele este rezemat numai lateral. Aceast
situa ie poate fi ntlnit n cazul unui perete care nu este fixat la partea superioar iar la
partea inferioar este rezemat pe un strat de rupere a capilarit ii (situa ia este foarte rar
ntlnit la proiectarea cl dirilor curente).
Examinarea modului de rupere n acest caz are ns o valoare metodologic deoarece
ncovoierea cu plan vertical de rupere reprezint o component a comport rii reale a pere ilor
rezema i pe toate cele patru laturi.
n cazul pere ilor rezema i pe trei sau pe patru laturi, forma deformat este o suprafa
dubl curbur (se produce ncovoiere att n plan vertical ct i n plan orizontal).

cu

C-55

n aceast situa ie calculul momentelor ncovoietoare prezint dificult i care provin din dou
surse principale:
anizotropia zid riei face ca rezisten a i rigiditatea peretelui s fie diferite pe cele dou
direc ii ortogonale (paralel cu rosturile de a ezare i perpendicular pe acestea);
modelarea condi iilor de margine.
Din cauza anizotropie zid riei, reprezentarea mai exact a comport rii la ncovoiere
perpendicular pe plan, implic folosirea unui model mai complex.
Astfel reprezentarea comport rii bidirec ionale se poate face prin
momentele principale i unghiul

al axelor principale cu axele peretelui;

cele trei componente ale momentului (Mxx,Myy,Mxy).

n cazul pere ilor rezema i pe trei sau patru laturi, conform standardului SR EN 1996-11:2005+A1:2013) momentele de calcul date de nc rcarea lateral WEd se determin astfel:
dac planul de rupere este paralel cu rosturile de a ezare, adic n direc ia fxk1,
momentul ncovoietor pe unitatea de lungime:
M Ed1

WEd lw2

(CD.12a)

dac planul de rupere este perpendicular pe rosturile de a ezare, adic n direc ia fxk2
momentul ncovoietor pe unitatea de n ime:
M Ed2

WEd lw2

(CD.12b)

n care:
1

sunt coeficien i care in seama de:

anizotropia zid riei (raportul rezisten elor pe cele dou direc ii

= fxd1/fxd2

fxk1/fxk2);

condi iile de fixare pe laturile peretelui;

raportul ntre n

lw

imea i lungimea peretelui;

este lungimea peretelui ntre reazeme;

WEd este nc rcarea lateral de proiectare pe unitatea de suprafa ; n cazul nc rc rii

din cutremur avem WEd fa,E
n anexa E (informativ ) a SR EN 1996-1-1:2005+A1:2013) sunt da i coeficien ii
func ie de raportul ntre rezisten ele de proiectare = fxd1/fxd2.

Se precizeaz faptul c utilizarea acestor coeficien i este pemis numai pentru:

pere i cu grosimea

250 mm;

pere i din zid rie cu mortar de utilizare general (G) cu toate verticale umplute.

C-56

Fig.CD.34 Coeficien i pentru calculul momentelor ncovoietoare

la pere i nc rca i perpendicular pe planul median

Aceste valori s-au determinat folosind metoda "liniilor de rupere" (a se vedea comentariul C8
n continuare)
n cazul pere ilor nestructurali, condi iile de margine pot fi:
ncastrate: perete nestructural legat prin esere cu un perete structural cu grosime cel
pu in dubl ;
cu continuitate: perete nestructural intersectat de un alt perete perpendicular;
cu simpl rezemare: n aceast situa ie se afl marginea inferioar a peretelui
(rezemat pe plan eul inferior) i marginea superioar (fixat de plan eul superior); de
asemenea marginile verticale ale panourilor de zid rie de umplutur al turate stlpilor
/ pere ilor de beton;
laturi libere: marginea superioar a pere ilor par ial dezvolta i pe n ime i marginile
laterale lng goluri (chiar dac golul nu se dezvolt pe toat n imea panoului).
(C2) Modelele de calcul pentru identificarea efectelor ac iunii seismice perpendiculare pe
planul peretelui se stabilesc, pentru fiecare mecanism de avariere al panoului de perete, n
primul rnd n func ie de caracteristicile constructive ale peretelui i, n particular, n func ie
de legarea panourilor pe marginile verticale:
1. existen a sau lipsa pere ilor perpendiculari, la ambele extremit i sau la o singur
extremitate.
2. geometria peretelui: raportul ntre lungime (distan a ntre pere ii perpendiculari "l" ) i
n ime (distan a ntre plan ee "h").

(a)
(b)
Fig.CD.35 Condi ii de fixare pentru pere i nestructurali
(a) Perete rezemat pe ambele laturi verticale
(b) Perete rezemat pe o latur vertical i liber pe cea de a doua

Pere ii care nu sunt fixa i la partea superioar , de exemplu cei de la grupurile sanitare sau de
la coridoarele cu supra lumin prezint riscul cel mai ridicat de r sturnare.

C-57

Fig.CD.36. Perete liber (nerezemat) la partea superioar

(C3) Verificarea prin calcul a stabilit ii i rezisten ei pere ilor la ac iunea seismic
perpendicular pe plan este stabilit de diferite reglement ri tehnice n func ie de:
pozi ia panoului pe n

imea cl dirii;

modul de fixare a panoului de structura principal a cl dirii;

nivelul accelera iei seismice de proiectare la amplasament.
Totodat , n func ie de concep ia fundamental de "performan seismic " stabilit de fiecare
reglementare, r spunsul seismic al pere ilor la ac iunea perpendicular pe plan se diferen iaz
n func ie de:
categoria de importan i de expunere a cl dirii sau a zonei din cl dire n care se afl
peretele;
comportarea cerut pentru cutremurul "moderat" (SLS) sau pentru cutremurul "sever"
(ULS):
- nefisurat;
- fisurat dar reparabil (necesit /nu necesit nlocuirea);
- fisurat/cr pat dar stabil n pozi ia din proiect.
(C5) Mecanismele de r sturnare sub ac iunea seismic perpendicular pe planul peretelui
depind, n primul rnd, de:
alc tuirea peretelui/zonele sl bite de goluri (materiale, zvelte e, dimensiunea
golurilor);
prezen a unor solicit ri neseismice (mpingeri date de bol i, arpante, alte elemente
similare);
modul de fixare la nivelul plan eelor sau de al i pere i structurali.

(a)
(b)
Fig.CD.37.Ruperea pere ilor n func ie de modul de prindere
(a) Prindere numai la baz (b) Prindere la ambele extermit i

(C7) Pentru starea limit ultim (ULS), momentul capabil al sec iunii transversale a peretelui
la rupere din compresiune excentric perpendicular pe plan se poate calcula acceptnd
diagrama de eforturi de compresiune dreptunghiular , cu valoarea de proiectare egal cu
0.85fd (neglijnd rezisten a la ntindere a zid riei). Aceast situa ie de echilibru implic
C-58

acceptarea unei st ri avansate de fisurare a peretelui. n cazul zid riilor cu elemente din argil
ars cu pere i sub iri (grupa 2S) aceast ipotez nu mai este integral aplicabil (n zonele
marcate cu p trate din fig.CD.38 este posibil ca l imea zonei comprimate (0.1t) s fie
superioar grosimii peretelui exterior al elementului pentru zid rie!)

Figura CD.38. Starea limit ultim pentru un perete solicitat perpendicular pe plan

(C8) Pentru evaluarea capacit ii unui perete la ac iunea seismic perpendicular pe plan n
starea limit ultim (ULS), se poate lua n considerare formarea liniilor de rupere pe trasee
compatibile cu geometria i condi iile de fixare pe contur ale peretelui.

Figura CD.39 Linii de rupere pentru pere i solicita i normal pe plan

Coeficientul momentului ncovoietor

2
2

1.5
1

se ob ine din rela ia

(CD.13)

n care, coeficientul define te pozi iile liniilor de rupere (figura CD.39)

1.5

(CD.14)

n cazul zid riei, metoda "f iilor" (folosit pentru pl cile din beton armat) poate fi
particularizat pentru a ine seama de ortotropia zid riei, folosind valori diferite ale rigidit ii
zid riei pentru f iile verticale i orizontale.
p h + pv = p
ph

pE z ,h I h h 4
E z ,h I h h 4 E z ,v I v lw4

pv

pE z ,v I vlw4
E z ,h I h h 4 E z ,v I vlw4

C-59

Fig.CD.40. Metoda f iilor pentru pere i din zid rie nc rca i normal pe plan

nc rc rile pe cele dou categorii de f ii se pot determina, egalnd s ge ile n centrul

peretelui, din rela iile din figura CD.40, unde:
Ez,h i Ez,v sunt modulii de elasticitate ai zid riei pe orizontal
vertical ;
Ih i Iv momentele de iner ie ale zid riei pe orizontal
lw i h , lungimea i respectiv n

i respectiv pe

i, respectiv pe vertical ;

imea peretelui.

Pentru proiectarea pere ilor cu forme neregulate sau a celor cu goluri se poate folosi un calcul
bazat pe o metod recunoscut de determinare a momentelor ncovoietoare n pl cile plane,
de exemplu, metoda elementului finit, sau analogia liniilor de rupere, innd seama, dup caz,
de anizotropia zid riei. Pentru aplicarea metodei liniilor de rupere innd seama de
anizotropia zid riei n standardul SR EN 1996-1-1:2005+A1:2013) nu sunt date nici un fel
de indica ii.

C-60

ANEXA 2 la OMDRAP nr. ../...2013

(Anexa H - informativ la OMDRL nr.704/2009)

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE

INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI EXISTENTE,
VULNERABILE SEISMIC

E1

CUPRINS

CONSTRUCTII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Exemplul 1: Structuri in cadre de beton armat
EBA1-1
Evaluarea vulnerabilitatii utilizand procedura bazata pe calculul neliniar static prevazuta in
codul P100-3
EBA1-4
Proiectarea unei solutii de consolidare prin camasuirea stalpilor si a grinzilor
EBA1-33
Proiectarea unei solutii de consolidare prin dispunerea unor panouri de beton armat dispuse
intre stalpi.
EBA1-51
Proiectarea unei solutii de consolidare prin dispunerea unor contravantuiri
EBA1-71
Exemplul 2: Structuri cu pereti de beton armat si parter flexibil
EBA2-1
Evaluare seismic a cldirii
EBA2-3
Proiectarea solutiei de reabilitare seismic
EBA2-9
Exemplul 3: Structuri cu pereti de beton armat
EBA3-1
Evaluarea vulnerabilitatii utilizand procedura bazata pe calculul neliniar static si dinamic
prevazuta in codul P100-3
EBA3-3
Proiectarea unei solutii de consolidare traditionale prin camasuirea peretilor
EBA3-30
Proiectarea unei solutii de consolidare prin utilizarea solutiei izolarii seismice
EBA3-40
CONSTRUCTII CU STRUCTURA DE OTEL
Exemplul 1: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite centric:
Cedarea unei contravantuiri
Exemplul 2: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite centric:
Articulatii plastice in grinzi
CONSTRUCTII CU STRUCTURA DE ZIDARIE
Exemplul 1: Cladire P+2E Zidarie nearmata si planee din grinzi metalice i
bolioare de crmid
Exemplul 2: Cladire P+2E Zidarie nearmata i planee din beton armat
Metodologie de nivel 1
Exemplul 3: Cladire P+2E Zidarie nearmata i planee din beton armat
Metodologie de nivel 2
Exemplul 4: Cladire P+2E Zidarie nearmata i planee din beton armat
Metodologie de nivel 2 neregularitate geometrica si structural
Exemplul 5: Cladire P+2E Zidarie confinata i planee din beton armat
Metodologie de nivel 2 zona seismica de grad 7 MSK
Exemplul 6: Cladire P+2E Zidarie confinata i planee din beton armat
Metodologie de nivel 2 zona seismica de grad 9 MSK
ELEMENTE NESTRUCTURALE
Exemplul 1: Evaluarea siguranei pereilor despritori proiectai conform
Normativelor P13 - 63&70 i P100 -78(81)
Exemplul 2: Verificarea peretilor despartitori din zidarie de caramida
Exemplul 3: Verificarea prinderilor cu buloane pentru un echipament
Exemplul 4: Calculul unei conducte de apa fierbinte

ECM1-1
ECM2-2
EZ-1
EZ-5
EZ-16
EZ-24
EZ-36
EZ-39
EZ-57
ECNS-1
ECNS-3
ECNS-7
ECNS-11
ECNS-13

E2

T
C
E
I
O
R

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE

INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

ANEXA B

CONSTRUCII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Exemplul 1. Structur n cadre de beton armat

EBA1-1

Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................... 4
2. Prezentarea structurii....................................................................................... 4

T
C
E
I
O
R

3. Evaluarea calitativa a structurii ....................................................................... 8

3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica ......................... 8

3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale ....................................... 13

4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3.............. 15

4.1. Ipotezele calculului static neliniar .......................................................... 15

4.1.1. Rigiditatea de calcul ......................................................................... 15

4.1.2. Modelarea neliniariii .................................................................... 15
4.1.3. Rezistentele materialelor .................................................................. 16

4.1.4. Evaluarea momentelor capabile ....................................................... 16

4.2. Analiza static neliniara ........................................................................... 16

4.3. Determinarea cerintei seismice de deplasare .......................................... 17
4.4. Evaluarea performantelor sesimice ........................................................ 18

4.4.1. Identificarea tipului de mecanism .................................................... 18

4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente........................................ 21

4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ............. 24

4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa ................. 32
4.5. Concluzii ................................................................................................. 32

4.6. Solutii de consolidare ............................................................................. 32

5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului
structural .............................................................................................................. 33
5.1. Proiectarea solutiei de consolidare ......................................................... 33
5.1.1. Rezistenta materialelor ..................................................................... 33
5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare ........................................ 34
5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare............................................. 35

EBA1-2

5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare ....................................... 40

5.2.1. Analiza static neliniara ..................................................................... 40
5.2.2. Determinarea cerintei seismice de deplasare ................................... 41
5.2.3. Identificarea tipului de mecanism .................................................... 41

T
C
E
I
O
R

5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente........................................ 44

5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ............. 47

5.3. Concluzii ................................................................................................. 51
6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului
structural .............................................................................................................. 51

6.1. Pereti de beton armat .............................................................................. 51

6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare ................................................... 51
6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare ..................................................... 61

6.1.3. Concluzii........................................................................................... 71
6.2. Contravantuiri metalice .......................................................................... 71
6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare ................................................... 71
6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare
elastica 72

6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai

la intindere..................................................................................................... 87

6.2.4. Concluzii......................................................................................... 104

EBA1-3

1. Introducere
Prezentul exemplu demonstreza aplicarea procedurilor din codul de evaluare si
reabilitare seismica P 100-3: 2008 pentru cazul unei structuri tip cadru, proiectate si executate
in anii 60 ai secolului trecut. Structura analizata este tipica pentru constructiile in cadre din
stocul existent realizate inaintea cutremurului distrugator din 1977 pe baza cunostintelor de
inginerie seismica si inginerie structurala din epoca respectiva. Proiectarea cladirii a fost
efectuata pe baza normativului P 13-70, document normativ ce poate fi considerat complet
depasit in raport cu nivelul codurilor in vigoare astazi.

T
C
E
I
O
R

Structurile in cadre din aceasta categorie sunt caracterizate de o rigiditate si rezistenta

laterale insuficiente in raport cu cerintele seismice ale teritoriului Romaniei, fara un control
eficient al mecanismelor structurale de disipare de energie.

Lucrarea trateaza atat aspectele evaluarii seismice cat si pe cele ale reabilitarii
structurale, investigand mai multe solutii posibile de interventie. Analizele utilizeaza
instrumentele de calcul cele mai performante care evidentiaza caracterul spatial, neliniar si
dinamic al raspunsului seismic al constructiilor de beton armat.

2. Prezentarea structurii

Sistemul structural al construciei evaluate corespunde cunotinelor i practicii

timpului n care a fost construit cdirea, respectiv mijlocul anilor 60 din secolul trecut.

Primele prescripii de proiectare seismic, P1363, aprute cu numai un an nainte de anul

ntocmirii proiectului, dei au reprezentat prin elaborarea lor un pas nainte semnificativ n
aciunea de proiectare seismic a cldirilor, erau departe de codurile de proiectare moderne,
att conceptual, ct i la nivelul regulilor de detaliere.

Cu toate acestea, din examinarea planurilor de execuie ale structurii construciei

rezult c proiectul a fost ntocmit cu un spirit ingineresc remarcabil, n care au fost
considerate i aspectele eseniale ale proiectrii seismice a structurilor de beton armat.
Structura prezinta un subsol partial, situata intre traveile centrale si are un regim de intaltime
parter + 6 etaje. Inaltimea subsolului este de 3.30m, a parterului de 3.25m, iar cea a nivelului
curent de 3.13m.
Structura vertical de rezisten este constituit din cadre ortogonale de beton armat
monolit. Stlpii sunt dispui n punctele de intersecie ale celor 16 axe transversale (15 travei
de 3,6 m) i ale celor 2 axe longitudinale (2 deschideri de 6,00 m).

Stalpii, att cei interiori, ct i cei marginali, au seciune variabila pe inaltime, pornind
de la 35x70 sau 30x60 la parter si subsol pana la 30x40 sau 30x50 cm la ultumul nivel. Stalpii
sunt orientai cu latura lung pe direcia transversal.
Grinzile cadrelor transversale au dimensiunile seciunii transversale variind pe
vertical: 30x65 cm la parter, 30x60 cm la primele 2 etaje, 30x55 la etajele 3 i 4 i 35 x 50 la
ultimile 2 niveluri.

EBA1-4

Grinzile cadrului longitudinal central au dimensiunile seciunii 30x40 cm, la toate

nivelurile, iar grinzile cadrelor longitudinale din faade, 30x45 cm, de asemenea pe toat
nlimea cldirii.
Din compararea proprietilor de rigiditate i rezisten ale celor 2 serii de cadre, apare
cu eviden c structura principal este mai puternic n direcia transversal dect n direcia
longitudinal.
Structura vertical este completat cu nuclelul de perei care mbrac golurile
ascensoarelor. Legtura acestuia cu planeul de nivel este realizat numai pe una dintre laturi,
astfel nct transmiterea forelor ineriale, care acioneaz la nivelul planeelor, la pereii
lifturilor, este una limitat.

T
C
E
I
O
R

Placa planeului este completat de grinzile secundare care susin peretele longitudinal
al culoarului. Acestea au seciunea 30x40 cm pe toat nlimea cldirii. Placa planeului are
grosimea de 10 cm.
Armarea este realizat cu oel cu suprafaa neted OB37.

Examinarea planurilor de armare evideniaz prezena unei cantiti substaniale de

armtur, att n stlpi, ct i n grinzi. Aceasta se datoreaz i faptului c ncrcrile
considerate, 350 kgf/m2, pentru ncrcarea permanent, i 300 kgf/m2, pentru ncrcare util,
sunt sensibil mai mari dect cele efective, ct i, posibil, inteniei de a obine o asigurare
suficient fa de aciunile orizontale. Aceast ipotez este dovedit de reducerea armrii
grinzilor de la baz ctre partea superioar a construciei.
Pe de alt parte, prevederea unei cantiti importante de armatura continua la
reazemele grinzilor reprezint, de asemenea, o caracteristic de alctuire favorabil pentru
comportarea la cutremur.
Principalul deficit constatat din examinarea planurilor de armare este cantitatea mai
mic de armare transversal, prevzut n grinzi i stlpi, n raport cu practica actual
rezultat din cerinele mai mari prevzute de codurile de proiectare n vigoare astzi.
Subsolul este dezvoltat pe suprafaa definit de axele 5 i 13, respectiv A i C.

Pereii de contur ai subsolului sunt realizai din beton, fiind dublai de o zidrie de
crmid, probabil pentru o protecie termic superioar.

Fundaiile stlpilor structurii sunt realizate cu grinzi de fundaie de tip cuzinet de beton
armat i tlpi de beton simplu. Este de remarcat c fundaiile tuturor stlpilor sunt situate la
aceeai adncime, stlpii din afara subsolului cobornd pn la cota de fundare a stlpilor
zonei cu subsol a cldirii.

EBA1-5

T
C
E
I
O
R

Fig. 2.1: Plan cofraj etaj curent

EBA1-6

Atat dimensiunile elementelor, cat si armarea longitudinala si transversala din grinzi si

stalpi sunt sintetizate in tabelele de mai jos.
Grinzi

Cadru
transversal
curent

Amplasare

b [cm]

h [cm]

Plong. superior [%]

Plong. inferior [%]

Ptrans. [%]

Curenta

30

50-65

1.25-1.63

0.42-0.75

0.17

T
C
E
I
O
R
Stalpi

Amplasare

b [cm]

h [cm]

Ptotal [%]

Ptrans. [%]

Marginal

30

40-60

2.43-2.53

0.28

Central

30-35

50-60

1.94-3.00

0.24-0.28

Grinzi

Cadru
longitudinal
de fatada

Amplasare

b [cm]

h [cm]

Plong. superior [%]

Plong. inferior [%]

Ptrans. [%]

Curenta

30

45

0.74-1.17

0.30-0.73

0.14

Stalpi

Amplasare

b [cm]

h [cm]

Ptotal [%]

Ptrans. [%]

Marginal

40-60

30

2.60-2.90

0.28

Central

40-60

30

2.43-2.53

0.28

Tab. 2.1: Dimensiuni elemente si procente de armare longitudinal/transversal

Din tabelul de mai sus se poate observa cu usurinta ca structura in cauza prezinta o
rigiditate mai mare pe directia transversala, avand stalpii orientati pe aceasta directie si grinzi
mai inalte. De asemenea armarea longitudinala, cat si transversala este mai consistenta pe
directia transversala a structurii decat pe cea longitudinala. Inca din acest stadiu al evaluarii ne
putem astepta ca structura sa aibe o comportare nesatisfacatoare la actiuni seismice, in special
pe directia longitudinala. Analiza modala prezentata in tabelul 2.2, confirma ca directia mai
flexibila este cea longitudinala. Primul mod de vibratie este translatie pe directia
longitudinala, al doilea este tot un mod preponderent de translatie, insa pe directia
transversala, iar cele de-al treilea un mod de torsiune.

Fatori de participare modali

Mod

T [s]

UX

UY

RZ

1.35

0.75

0.00

0.00

1.15

0.00

0.72

0.00

1.07

0.00

0.00

0.72

Tab. 2.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri

EBA1-7

3. Evaluarea calitativa a structurii

3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica
Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de
indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica - R1" stabileste masura in care sunt respectate
regulile de conformare generala a structurilor si de detaliere a elementelor structurale si
nestructurale, reguli care sunt prezentate in Codul de proiectare P 100-1:2006.

T
C
E
I
O
R

Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea

factiorului R1 sunt enuntate in tabelul B.2 din Anexa B a codului P 100-3:2008

In continuare sunt detaliate criteriile de evaluare si sunt facute observatii si comentarii

lamuritoare pentru stabilirea punctajelor componente ale indicatorului R1.
(i)

(i1)

Conditii privind configuratia structurii

Criteriul este indeplinit

- punctaj maxim 50

Criteriul este neindeplinit in masura moderata

- punctaj 30-49

Criteriul este neindeplinit in masura majora

- punctaj 0-29

traseul incarcarilor este continuu.

La fecare nivel exista o grinda secundara in dreptul holului. Doar casa scarii de la
nivelul acoperisului are stalpisori rezemati pe grinzi principale.
(i2)

sistemul este redundant.

Structura de rezistenta este formata din cadre de beton armat pe ambele directii (16
cadre transversale cu cate doua deschideri si 3 cadre longitudinale cu cate 15 travee) si tubul
liftului. Stalpii au capacitati de rezistenta, in general, mai mari decat grinzile si sunt multe
zone plastice potentiale. Constructia are subsol si nu este in pericol de rasturnare.
(i3)
(i4)

nu exista zone slabe din punct de vedere al rezistentei.

nu existe niveluri flexibile in raport cu superioare sau inferioare.

(i5)
nu exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la
nivel la nivel.
Atat stalpii cat si grinzile isi reduc inaltimea succesiv pe verticala. In general stalpii
pornesc de la nivelul fundatiei cu dimensiuni de 30 x60 cm si se termina la ultimul nivel cu
dimensiuni de 30x40 cm. Grinzile transversale peste susbol au dimensiuni 35x70 cm si ajung
la ultimul nivel 30x50 cm. Grinzile longitudinale sunt constante, 30x45 cm la fatade si 30x40
cm la interior.

EBA1-8

(i6)
nu exista discontinuitati pe verticala; toate elementele verticale sunt continue pana la
fundatii.
Atat stalpii cat si tubul liftului sunt continui pe toata verticala pana la nivelul
fundatiilor.
(i7)

nu exista diferentele intre masele de nivel mai mari de 50%.

T
C
E
I
O
R

Ultimul nivel este mai inalt cu 1.3 m decat nivelul curent si, in consecinta, masa
acestuia este mai mare decat cea a etajului inferioar. Si parterul este ceva mai inalt decat
nivelul curent.
(i8)

efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate.

Raportul laturilor este de 54 m la 12 deci 1:4,5. De asemenea elementele structurale

sunt dezvoltate pe directia transversala, rigiditatea constructiei in ansamblu este net mai mica
pe directia longitudinala decat pe directia transversala. In consecinta efectele torsiunii de
ansamblu sunt semnificative.
(i9)
infrastructura (fundatiile) este in masura sa transmita la teren fortele verticale si
orizontale.

Toti stalpii reazema pe fundatii cu caracteristici de rezistenta si rigiditate net

superioare.

Terenul de fundare si fundatia liftului (un radier local cu dezvoltare redusa) nu au

capacitati portante si de rezistenta corelate cu capacitatea de rezistenta a tubului liftului. Pe de
alta parte angajarea tubului liftului prin intermediul planseelor este redusa, contactul direct
fiind facut doar in dreptul usilor, pe trei din cele patru laturi ale tubui fiind amplasata scara
principala.

Pentru incarcarile de lunga durata presiunea medie este 250 kPa, valoare moderata
pentru terenul de fundare.
Pentru criteriul (i) gradul de neindeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca
fiind 40 din maximul de 50.
(ii)

(ii1)

Conditii privind interactiunea structurii

Criteriul este indeplinit

- punctaj maxim 10

Criteriul este neindeplinit in masura moderata

- punctaj 5-9

Criteriul este neindeplinit in masura majora

- punctaj 0-4

distantele pana la cladirile invecinate.

Pe latura dreapta exista o cladire invecinata cu regim de inaltime parter.

EBA1-9

(ii2)

planseele intermediare (supantele) au structura laterala proprie sau sunt ancorate

adecvat de structura principala.

Nu sunt supante.
(ii3)

Peretii nestructurali sunt izolati sau sunt legati flexibil de structura.

Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida sau gips-carton. Nu

sunt vizibile detalii de executie care sa confirme modul corect de de ancorare de structura. In
practica vremii acesti pereti erau realizati fara masuri speciale de izolare structurala de
rezistenta.
(ii4)

T
C
E
I
O
R

nu exista stalpi scurti captivi.

La nivelul subsolului datorita ferestrelor din dreptul curtilor de lumina si la ultimul

nivel exista stalpi scurti.
Pentru criteriul (ii) gradul de neindeplinire este moderat si se valuaeza punctajul ca
fiind 5 din maximum de 10.
(iii)

Conditii privind alcatuirea (armarea) elementelor structurale

Structuri tip cadru de beton armat.
Criteriul este indeplinit

- punctaj maxim 30

Criteriul este neindeplinit in masura moderata

- punctaj 20-29

Criteriul este neindeplinit in masura majora

- punctaj 0-19

(iii1) ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism

favorabil de disipare a energiei seismice; la fiecare nod suma momentelor capabile ale
stalpilor este mai mare decat suma momentelor capabile ale grinzilor.

Din cauza reducerii inerente a eforturilor axiale in stalpi cumulat cu reducerea

inaltimii sectiunilor acestora pe verticala, la ultimele niveluri aceasta conditie nu este
indeplinita consecvent.
(iii2) incarcarea axiala de compresiune a stalpilor este moderata <0.55
Stalpiii din axul central B nu indeplinesc acesta conditie.

(iii3) in structura nu exista stalpi scurti; raportul intre inaltimea sectiunii si inaltimea libera a
stalpuluil este <0.30.
Stalpii de la subsol din dreptul curtilor de lumina sunt scurti; la fel si cei de la ultimul
nivel situati intre grinda de la cota planseului de acoperis si grinda de deasupra ferestrelor.

EBA1-10

(iii4) rezistenta la forta taietoare a elementelor cadrelor este suficienta pentru a de putea
mobiliza rezistenta la incovoiere la extremitatile grinzilor si stalpilor.
Aceasta conditie este, in general, indeplinita.
(iii5) Innadirile armaturilor in stalpi se dezvolta pe 45 diametre, cu etrieri la distanta de
10 pe zona de innadire.

T
C
E
I
O
R

Innadirea armaturilor verticale ale stalpilor este deficitara mai ales pentru barele cu
diametrul mai mare. Aderenta redusa a barelor netede din OL38 este partial compensata de
prezenta carligelor la capete.
(iii6) Innadirile armaturlior in grinzi se realizeaza in afara zonelor critice.
Aceasta conditie este realizata cu consecventa de grinzile principale.

(iii7) etrierii in stalpi sunt dispusi astfel incat fiecare bara verticala se afla la coltul unui
etrier sau agrafe.

Modul de armarea transversala asigura partial indeplinirea acestei conditii. Barele de

pe latura scurta sunt, in general, situate la un colt de etrier in timp ce barele intermediare de pe
latura lunga sunt la coltul unui etrier cu unghi obtuz foarte mare, intre 130o si 145o, prin
urmare legatura colt etrier-bara verticala nu functioneaza corect. O parte dintre stalpii de la
subsol si parter au bare verticale nesituate la coltul vreunui etrier.
(iii8) distantele dintre etrieri in zonele critice ale stalpilor nu depasesc 10 iar in restul
stalpului 1/4 din latura.
Etrierii nu sunt indesiti decat pe lungimile de innadire, in rest sunt situati la pas de 20
cm ceea ce reprezinta intre 2/7 si 1/2 din latura stalpilor pe directia transversala, respectiv
intre 4/7 si 2/3 din latura stalpilor pe directia longitudinala.

(iii9) distantele intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 10 si 1/2 din
inaltimea grinzii.

Etrierii grinzilor nu sunt indesiti la capete, in zonele plastice potentiale. Pasul etrierilor
este de 20 cm pe toata deschiderea grinzilor, ceea ce reprezinta 2/7 pana la 2/5 din inaltimea
grinzilor transversale, respectiv 1/2 din inaltimea grinzilor longitudinale.
(iii10) armarea transversala a nodurilor este cel putin cea necsara in zonele critice ale
stalpilor.
Pe inaltimea nodurilor etrierii sunt la acelasi pas de 20 cm, nu sunt indesiti.

(iii11) rezisterta grinzilor la momente incovoietoare pozitive este cel putin 30% din rezistenta
la moment incovoietor negativ in aceiasi sectiune.

EBA1-11

Aceasta conditie nu este indeplinita de grinzile transversale de la nivelurile superioare.

In general la fata stalpilor armatura inferioara este sub 50% din armatura superioara. O
problema este si ancorarea insuficienta a armaturilor inferioare ale grinzilor longitudinale.
(iii12) la partea superioara a grinzilor sunt prevazute cel putin 2 bare continue, neintrerupte in
deschidere.

T
C
E
I
O
R

Conditie indeplinita de toate grinzile principale.

Pentru criteriul (iii) gradul de neindeplinire este major, estimand un scor de 10 puncte
dintr-un maxim de 30.

Aplicarea criteriului (iii) pentru tubul de beton armat al liftului conduce catre acelasi
punctaj redus mai ales din cauza capacitatii la forta taietoare care nu este corelata cu
capacitatea tubului la moment incovoietor, cedarea acestuia fiind casanta pentru ambele
directii principale.
(iv)

Conditii referitoare la plansee

Criteriul este indeplinnit

- punctaj maxim 10

Criteriul este neindeplinit in masura moderata

- punctaj 6-9

Criteriul este neindeplinit in masura majora

- punctaj 0-5

(iv1) placa planseelor are o grosime de minim 100 mm si este realizata din beton armat
monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvata.
Conditie indeplinita la limita, placile din beton armat monolit avand grsosimea de 100
mm inclusiv deasupra subsolului.

(iv2) armaturile centurilor si armaturile distribuite in placa asigura rezistenta necesara la

incovoiere si la forta taietoare pentru fortele seismice aplicate in planul planseului.
Conditie indeplinita.

(iv3) fortele seimice din planul planseului pot fi transmise la elementele structurii verticale
prin eforturi de lunecare si compresiune in beton si/sau prin conectori si colectori din
armatura cu sectiune suficienta.

Stalpilor le revin forte seismice relativ reduse la nivelul fiecarui planeu. Tubul liftului
are contact limitat cu placile planseelor si transmiterea fortelor orizontale din plansee catre
tubul liftului este deficitara.
(iv4)

golurie in plansee sunt bordate de armaturi suficiente, ancorate adecvat.

Golurile scarilor sunt bordate de grinzi. Golurile de instalatii au dimensiuini reduse si

nu au efect practic in comportarea planseelor.

EBA1-12

Pentru criteriul (iv) gradul de neindeplinire este minor si apreciat cu un punctajul 9 din
maxim de 10.
In consecinta punctajul total pentru indicatorul R1 este:
40 (i) + 5 (ii) + 10 (iii) + 9 (iv) = 64 (din maximul de 100 de puncte)

T
C
E
I
O
R

Valoare indicatorului R1 este 64 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc
seismic II, din punct de vedere al indeplinirii conditiilor de alcatuire seismica.
3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale

Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de degradare a

elementelor structurale R2" stabileasc dac integritatea materialelor din care este realizat
structura a fost afectat pe durata de exploatare a construciei i, dac este cazul, msura
degradrii. La cercetarea construciei trebuie s se aib n vedere c degradrile pot fi ascunse
sub finisaje bine ntreinute.
Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea factiorului
R2 sunt enuntate in tabelul B.3 din Anexa B a codului P100-3:2008.
(i)

Degradri produse de aciunea cutremurelor

Sunt vizibile fisuri inclinate la colturile unor goluri de usa si in unele panori de zidarie
din ochiurile cadrelor. Eventualele fisuri in stalpi sau grinzi sunt ascunse de finisajele noi.
Punctaj estimat din punctajul maxim 35/50.
(ii)

Degradari produse de incarcarile verticale

Nu au fost identificate fisuri longitudinale in stalpi sau fisuri normale la intradosul

grinzilor sau placilor. Finisajele noi pot ascunde unele fisuri cu deschidere moderate.
Punctaj estimat din punctajul maxim 18/20.

(iii)

Degradri produse de ncrcarea cu deformaii

Nu sunt vizibile defecte din tasari de reazeme le elementele structurale de la parter si

subsol. La nivelul terasei este marcata pozitia placii prin aparitia unei crapaturi orizontale la
baza aticului ca martor al fenomenului de dilatatie-contractie diferentiata.
Punctaj estimat din punctajul maxim 8/10.
(iv)

Degradri produse de o execuie defectuoas

In unele dintre zonele de innadire a armaturii, indeosebi la unii dintre stalpii de la

parter, lipseste betonul de acoperire, armatura fiind descoperita si ruginita. Exista local si la

EBA1-13

alte elemente structurale defecte in ceea ce priveste grosimea stratului de acoperire cu beton si
omogenitatea betonului turnat.
De-a lungul timpului s-au efectuat interventii locale care nu au fost rezolvate
corespunzator: s-au practicat goluri in peretii de inchidere si in placi fara masuri de
consolidare locala.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.
(v)

T
C
E
I
O
R

Degradri produse de factorii de mediu

La elementele de acoperis si in zona casei scarii sunt degradari produse de infiltratia

apei meteorice, cu probabile influente asupra stari armaturii si a betonului de acoperire.

In zona grupurilor sanitare lipsa de etanseitate a instalatiilor a condus la umiditate

excesiva si corodarea locala a armaturii acolo unde nici acoperirea cu beton nu a fost
corespunzatoare si s-au practicat goluri in placi fara masuri de protectie.
La subsol , local, peretii exteriri din zidarie de caramida placata cu beton simplu
prezinta igrasie.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.

CRITERII

Punctaj estimat /
Punctaj maxim

Degradri produse de aciunea cutremurelor

35 / 50

Degradri produse de ncrcrile verticale

18 / 20

Degradri produse de ncrcarea cu deformaii

8 / 10

Degradri produse de o execuie defectuoas

7 / 10

Degradri produse de factorii de mediu

7 / 10

Total

75/100

Tab. 3.1: Evaluarea indicatorului R2

EBA1-14

Valoarea indicatorului R2 este 75 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc
seismic III.

4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3

Pentru o evaluarea cat mai riguroasa a structurii se propune ca principala metoda de
evaluare metodologia de nivel 3 prezentata in P100-3:2008, bazata pe analize neliniare ale
structurilor. Acest tip de analize permit o evaluare globala a unei structuri si o corelare mai
exacta intre cerintele impuse de actiunea seismica si capacitatea structurii de a prelua aceste
solicitari. Metodologia de nivel 3, reprezinta cea mai avansata metoda de evaluare prezentata
de P100-3:2008. Metodologia este recomandata, insa numai in situatia in care exista proiectul
original al structurii avand in vedere nesitatea cunoasterii cu precizie ridicata a armarii
elementelor structurale.

T
C
E
I
O
R

Se recomanda ca prima modalitate de evaluare, analizele static neliniare, intrucat acest

tip de analize sunt relativ usor de realizat, timpul de analiza este mic, iar informatiile oferite
au un grad sporit de transparenta.
4.1. Ipotezele calculului static neliniar

n continuare se vor prezenta ipotezele care au stat la baza calculului neliniar, precum i
cele luate n calcul la stabilirea eforturilor capabile pentru seciunea de perete considerat.
4.1.1. Rigiditatea de calcul

Pentru elementele structurale s-a considerat o rigiditate n domeniul fisurat egal cu jumtate
din rigiditatea n domeniul nefisurat.

(EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale

4.1.2. Modelarea neliniariii

Pentru modelarea elementelor de tip bara (grinzi si stalpi) s-au utilizat modelele de
articulaie plastic punctual de tip moment (M) pentru grinzi i de tip for axial moment
(PMM) pentru stlpi. Pentru ambele tipuri de articulaii plastice s-a optat pentru o lege de tip
elastic perfect plastic fr consolidare post-elastic.

Structura a fost considerata incastrata la cota inferioara a subsolului. S-a preferat acest
tip de modelare datorita rigiditatii reduse a subsolului, acesta fiind partial si realizat din pereti
de zidarie inramata. Zidaria a fost modelata prin intermediul unor diagonale echivalente ce
pot prelua numai compresiune. Pentru determinarea grosimii diagonalelor, in absenta unor
prevederi in codurile nationale, s-au utilizat prevederile din codul FEMA 356. Planseele au
fost considerate diafragme rigide.

EBA1-15

4.1.3. Rezistentele materialelor

La evaluarea structurilor existente se utilizeaza rezistentele medii ale materialelor.
Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos pentru beton si armatura.
Material

Tip

Solicitare

B250

Intindere

Otel

Notatie
fcd
fck
fcm
fctd
ftk
fctm
fyd
fyk
fym

Valoare
11.07
16.60
19.37
0.95
1.43
1.66
210
242
284

U.M.
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2

T
C
E
I
O
R
Compresiune

Beton

Rezistenta
de calcul
caracteristica
medie
de calcul
caracteristica
medie
de calcul
caracteristica
medie

OL 38

Compresiune/Intindere

Tab. 4.1: Rezistentele materialelor

4.1.4. Evaluarea momentelor capabile

Pentru evaluarea momentelor capabile ale elementelor modelului de analiza nelinara sau utilizat rezistentele medii ale materialelor. Se recomanda utilizare unui program de calcul
sectional ce aplica metoda generala de calcul.
4.2. Analiza static neliniara

Analiza static neliniar realizata cu ajutorul programului de calcul structural Perform 3D.

Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala,
respectiv modul 2 pentru directia transversala).

n figurile urmtoare se prezint curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o

deplasare la varf de 0.8m.

Fig. 4.1: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia longitudinala

EBA1-16

T
C
E
I
O
R

Fig. 4.2: Curba for adimenisonalizata Deplasare pe direcie transversala

4.3. Determinarea cerintei de deplasare

Cerinta seismica de deplasare se va determina cu metoda spectrelor neliniare de

raspuns pentru modul principal de vibratie in directia de calcul. Metoda este prezentata in
anexa D a codului P100-1/2006
Directia longitudinala

Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 4.1 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 5015 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.09 (unde cy reprezint raportul ntre
fora de curgere i greutatea total a structurii).
Cerinta seismica de deplasare impusa structurii de actiunea cutremurului de cod
asociat SLU (Starea limit ultim) cu IMR = 100ani s-a determinat cu ajutorul programului
SINEL i s-au considerat 10 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul. n tabelul 4.2
se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

Directia transversala

Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 4.2 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 9308 kN , for ce corespunde unui factor cy = 0.16. n tabelul 4.3 se prezint cerinele de
deplasare obinute pentru fiecare accelerogram

EBA1-17

Cerinta seismica de
deplasare SLU

Cerinta seismica de
deplasare SLU
Acc.01

0.375

Acc.01

0.377

Acc.02

0.465

Acc.02

0.278

Acc.03

0.515

Acc.03

0.372

Acc.04

0.606

Acc.04

0.521

Acc.05

0.440

Acc.05

0.489

Acc.06

0.532

Acc.06

0.397

Acc.07

0.374

Acc.07

0.262

Acc.08

0.475

Acc.08

0.290

Acc.09

0.423

Acc.09

0.355

Acc.10

0.396

Acc.10

0.340

Media

0.460

Media

0.368

T
C
E
I
O
R

Tab. 4.2: Cerinta seismica de deplasare

Tab. 4.3: Cerinta seismica de deplasare

pe direcia longitudinala [m]

pe directia transversala [m]

4.4. Evaluarea performantelor sesimice

La evaluarea performantelor seismice prin metodologia de nivel 3 se urmaresc:

Identificarea tipului de mecanism (mecanism de grinda, mecanism de stalp)

Verificarea cedarilor fragile din elemente
Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor

4.4.1. Identificarea tipului de mecanism

Directia longitudinala

Figurile 4.3,4.4,4.5 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei seismice de

deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de
plastificare cu grinzi slabe-stalpi puternici, insa nu unul ideal datorita aparitiei unor
mecanisme locale de salpi slabi la partea superioara a etajului 4. Mai mult mecanismul de
plastificare nu se dezvolta pe intreaga inaltime a suprastructurii. Acest lucru are ca efect
concentrarea deformatiilor induse de catre cutremur intr-un numar mai redus de etaje ce
conduce la crestrea rotirilor plastice in elementele din mecanism. Acest fenomen cuplat cu
rezistenta redusa la forte laterale pe directia longitudinala conduce la rotiri plastice ridicate in
grinzi la cerinta seismica de deplasare indusa de cutremurul de cod asocita SLU.

EBA1-18

T
C
E
I
O
R

Fig. 4.3: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Fig. 4.4: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

EBA1-19

T
C
E
I
O
R

Fig. 4.5: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Directia transversala

Figura 4.6 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia

transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe
intreaga inaltime a structurii, cu grinzi slabe-stalpi tari. Datorita capacitatii mari la incovoiere,
atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta seismica de deplasare asociata cutremurului de cod
pentru SLU stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile
plastice sunt reduse.

EBA1-20

T
C
E
I
O
R

Fig. 4.6: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulelor transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]
4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente

Fortele taietoare sunt asociate mecanismului de plastificare la cerinta seismica de

deplasare in valori absolute, avand in vedere ca la determinarea capacitatii la incovoiere a
elementelor sau folosit rezistentele medii ale materialelor.

Evaluarea capactiatii la fortat taietoare s-a realizat conform prevederilor din STAS
10107/0-90. Anexa B din codul P100-3 prevede utilizarea rezistenele medii ale materialelor,
rezultatul obinut este afectat de un coeficient global de siguran = 1.5 si un factor de
cunoastere CF. Pentru structura analizat au exista planurile originale de armare, precum i
rezultatele unei expertize mai vechi efectuate dup cutremurul din 1977, din acest motiv s-a
considerat c exist un grad ridicat de cunoatere a structurii, iar factorul de cunoatere s-a
considerat CF = 1.
Vcap ef. = Vcap med / (CF * )

unde: Vcap ef. efortul capabil efectiv;

Vcap med. efortul capabil obinut cu rezistene medii;
CF factor de cunoatere;
factor global de siguran.

EBA1-21

Directia longitudinala
Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

102

141

94

Fragila

15

252

168

Ductila

137

206

138

Ductila

72

257

172

Ductila

E1

114

188

125

Ductila

E1

88

277

185

Ductila

E2

114

188

125

Ductila

E2

80

280

187

Ductila

E3

91

177

118

Ductila

E3

64

290

193

Ductila

E4

91

177

118

Ductila

E4

54

292

195

Ductila

E5

76

168

112

Ductila

E5

28

339

226

Ductila

E6

76

168

112

Ductila

E6

22

347

231

Ductila

T
C
E
I
O
R

Tab. 4.4: Forte taietoare grinzi cadru

longitudinal de fatada [kN]

Tab. 4.5: Forte taietoare stalpi marginali

cadru longitudinal de fatada [kN]

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

21

248

166

Ductila

120

251

167

Ductila

E1

98

266

178

E2
E3
E4
E5
E6

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

93

171

114

Ductila

Ductila

E1

93

171

114

Ductila

104

269

179

Ductila

E2

76

120

80

Ductila

90

281

188

Ductila

E3

76

120

80

Ductila

65

283

189

Ductila

E4

70

114

76

Ductila

60

324

216

Ductila

E5

70

114

76

Ductila

36

355

237

Ductila

E6

70

114

76

Ductila

Tab. 4.6: Forte taietoare stalpi centrali

cadru longitudinal de fatada [kN]

Tab. 4.7: Forte taietoare grinzi cadru

longitudinal central [kN]

EBA1-22

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g Cedare

22

266

178

122

287

E1

109

290

E2

107

336

224

Ductila

E2

104

269

179

Ductila

E3

89

340

227

Ductila

E3

90

281

188

Ductila

E4

68

382

255

Ductila

E4

65

283

189

Ductila

E5

61

387

258

Ductila

E5

60

324

216

Ductila

E6

33

391

260

Ductila

E6

36

355

237

Ductila

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Ductila

21

248

166

Ductila

191

Ductila

120

251

167

Ductila

193

Ductila

E1

98

266

178

Ductila

T
C
E
I
O
R

Tab. 4.8: Forte taietoare stalpi marginali

cadru longitudinal central [kN]

Tab. 4.9: Forte taietoare stalpi centrali

cadru longitudinal central [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala, in general,

elementele au o compoartare ductila. Exista insa si grinzi longitudinale cu o comportare
fragila, insa acestea reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare
capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.
Directia transversala

Etaj
S
P
E1
E2
E3
E4
E5
E6

P
Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

190

298

199

Ductila

110

283

188

Ductila

190

298

199

Ductila

180

288

192

Ductila

179

280

186

Ductila

E1

180

347

231

Ductila

179

280

186

Ductila

E2

162

350

233

Ductila

156

261

174

Ductila

E3

135

380

253

Ductila

156

261

174

Ductila

E4

134

383

255

Ductila

138

242

161

Ductila

E5

108

453

302

Ductila

105

203

135

Ductila

E6

55

461

307

Ductila

Tab. 4.10: Forte taietoare grinzi cadru

transversal de fronton [kN]

Tab. 4.11: Forte taietoare stalpi marginali

cadru transversal de fronton [kN]

EBA1-23

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

150

333

222

Ductila

216

350

233

Ductila

250

392

261

Ductila

204

330

220

Ductila

E1

210

397

264

Ductila

E1

192

309

206

Ductila

E2

225

449

299

Ductila

E2

192

309

206

Ductila

E3

190

454

302

Ductila

E3

168

289

192

Ductila

E4

175

496

331

Ductila

E4

168

289

192

Ductila

E5

140

501

334

Ductila

E5

149

267

178

Ductila

E6

60

504

336

Ductila

E6

105

203

135

Ductila

T
C
E
I
O
R

Tab. 4.12: Forte taietoare stalp central

cadru transversal de fronton [kN]

Tab. 4.13: Forte taietoare grinzi cadru

transversal curent [kN]

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

110

278

186

Ductila

150

330

220

Ductila

180

281

188

Ductila

250

382

255

Ductila

E1

180

333

222

Ductila

E1

210

386

257

Ductila

E2

162

336

224

Ductila

E2

225

436

291

Ductila

E3

135

369

246

Ductila

E3

190

441

294

Ductila

E4

134

371

247

Ductila

E4

175

487

325

Ductila

E5
E6

P
108

436

291

Ductila

E5

140

507

338

Ductila

55

448

299

Ductila

E6

60

563

375

Ductila

Tab. 4.14: Forte taietoare stalpi marginali

cadru transversal curent [kN]

Tab. 4.15: Forte taietoare stalp central

cadru transversal curent [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general,

elementele au o compoartare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate.
4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor

In vederea determinarii capacitatii de rotire plastica in grinzi si stalpi s-a utilizat

formula emipirca din Anexa B din P100-3/2008. Rotirea plastic maxim (diferena ntre
rotirea ultim i cea de la iniierea curgerii n armtur) pe care se poate conta n verificrile la
SLU n elemente solicitate la ncovoiere, cu sau fr fora axial (grinzi, stlpi i perei), n
regim de ncrcare ciclic se poate determina cu expresia:

EBA1-24

pl
um

=
4

'

0,3

0, 2
c

L
V
h

0 , 35

25

f yw
fc

n care:

este un coeficient cu valoarea 0,01 pentru stlpi i grinzi i 0,007 pentru perei ;

este nlimea seciunii transversale ;

Lv = M/V

braul de forfecare n seciunea de capt ;

N
bhf c

T
C
E
I
O
R

(limea zonei comprimate a elementului, N fora axial considerat pozitiv n

cazul compresiunii);

',

coeficienii de armare a zonei comprimate, respectiv ntinse, incluznd

armtura din inim; n cazul n care valorile i au valori mai mici dect
0,01, valoarea este 0,01 ;

fc i fyw

rezistenele betonului la compresiune i ale oelului din etrieri (MPa), stabilite

prin mprirea valorilor medii la factorii de ncredere corespunztori nivelului
de cunoatere atins n investigaii;

s = As (bw sh ) coeficientul de armare transversal paralel cu direcia x (sh = distana

x

dintre etrieri)

factorul de eficien al confinrii, determinat cu relaia

2

sh
sh bi

= 1
1
1

2bo 2ho 6ho bo

bo, ho

sunt dimensiunile miezului confinat msurat la axul etrierilor;

bi

distana interax ntre armturile longitudinale aflate n colul unui etrier sau al
unei agrafe, n lungul perimetrului seciunii.

In continuare este prezentat modul de calcul al rotirii plastice capabile pentru o

grinda curenta din cadru longitudinal . Sectiunea de calcul este prezentata in figura de
mai jos. Calculul prezentat este realizat pentru moment negativ.

Fig. 4.7: Sectiune de calcul grinda de fatada directia longitudinala

EBA1-25

0.01

450 mm

Lv = M/V

1780 mm (se determina din echilibru static al grinzii aplicand momentele

capabile la capete si incarcarea uniform distribuita pe grinda din gruparea
speciala ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face
verificarea).

T
C
E
I
O
R

0 (forta axiala in grinda se considera egala cu 0)

bhf c

'

Ay

Ay

inf

f ymed

Ac f cmed
sup

f ymed

Ac f cmed

= 0.068

= 0.133

0.0013

0.084 (pentru grinzi valoarea lui poate sa fie considerata egala cu 0).

Astfel rotirea capabila se calculeaza :

pl
um

0.01 0.068
= 0

4 0.133

0, 3

19.37

0, 2

1780

450

0 , 35

25

0.0840.0013

284.50
19.37

= 0.024 radiani

Rotirea obtinuta trebuie conform prevederilor din Anexa B a codului P100-3/2008

afectata o serie de coeficienti subunitari functie de:

Profilatura armaturii: armatura neteda, coeficient 0.5.

Detalierea zonelor critice: nu sunt aplicate reguli de armare transversala ale

zonelor critice, coeficient 0.8.

Ancorajul barelor longitudinale: barele nu sunt ancorate suficient la noduri,

coeficientul de reducere se determina ca raport intre lungimea de ancoraj
efectiva si lungimea de ancoraj necesara. In cazul sectiunii alese pentru
exemplificare, barele sunt ancorate corestunzator, ca atare coeficientul de
reducere este 1.

In concluzie rotirea plastic capabila se va reduce cu 0.5 0.8 1 = 0.4 si va fi egala cu

0.010 radiani.
EBA1-26

In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice capabile
minime, maxime si respectiv medii pe inaltimea structurii ale grinzilor cadrului transversal
curent si ale cadrelor longitudinale de fatada. Semnele + sau se refera la modul in care
este incovoiata grinda (cu + intinderea este la partea inferioara, iar cu la partea superioara).

T
C
E
I
O
R

Rotire
plastica

pl

Minima

0.030

Maxima 0.054
Med

0.039

0.4pl

pl

0.4pl

Rotire
plastica

0.012

0.022

0.009

Min

0.023

0.009

0.019

0.008

0.022

0.027

0.011

Max

0.042

0.017

0.026

0.010

0.016

0.025

0.010

Med

0.035

0.014

0.024

0.009

Tab. 4.16: Rotirile plastice capabile ale

grinzilor cadrului transversal curent [radiani]

pl

0.4pl

pl

0.4pl

Tab. 4.17: Rotirile plastice capabile ale

grinzilor cadrelor longitudinale de fatada
[radiani]

Un exemplu similar de calcul al capaciatii de rotire plastica pentru un stalp este

prezentat in continuare. Sectiunea de calcul este prezentata in figura de mai jos. Directia de
calcul a stalpului este paralela cu latura lunga.

P
0.01

600 mm

Lv = M/V

Fig. 4.8: Sectiune de calcul stalp marginal curent

N
bhf c

1490 mm (se determina din echilibru static al stalpului aplicand momentele de

calcul la capete ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face
verificarea).
0.30

EBA1-27

'

Ay

Ay

f ymed

Ac f cmed
int insa

f ymed

Ac f cmed

comp

= 0.20

= 0.31

0.0029

T
C
E
I
O
R

20
20 6 8 2 + 4 27 2

= 0.252
(dimensiunile
pentru
1
1
1
6 23 53
2 23 2 53
calculul factorului de eficienta a confinarii sunt prezentate in figura de mai jos).

Fig. 4.9: Distante bi pentru calculul factorului de eficienta a confinarii

Astfel rotirea capabila se calculeaza :

pl
um

0.01 0.20
= 0.30

4
0.31

0, 3

19.37

0, 2

1490

600

0, 35

0.2520.0029

25

284.50
19.37

= 0.015 radiani

Rotirea capabila a stalpilor trebuie si ea afectata cu coeficientii subunitari descrisi la

calculul rotirii plastice capabile a grinzilor, avand in vedere ca si stalpii sunt armati tot cu
armatura neteda, nu au detaliate corespunzator zonele plastice, in general armatura la baza
stalpilor este continua din subsol peste primul etaj.
In concluzie rotirea plastica capabila va fi egala cu 0.006 radiani.

In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat rotirile plastice capabile la baza
stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si ale cadrelor longitudinale de
fatada si respectiv central.

EBA1-28

Cadru fronton

Cadru curent

Element

Cadru fatada

Cadru central

Element
pl

0.4pl

pl

0.4pl

Stalp
central

0.017

0.007

0.015

0.006

Stalp
marginal

0.019

0.008

0.018

0.007

pl

0.4pl

pl

0.4pl

Stalp
curent

0.020

0.008

0.018

0.007

Stalp
marginal

0.022

0.009

0.021

0.008

T
C
E
I
O
R

Tab. 4.18: Rotirile plastice capabile la

baza stalpilor cadrelor transversale
[radiani]

Tab. 4.19: Rotirile plastice capabile la

baza stalpilor cadrelor longitudinale
[radiani]

Directia longitudinala

Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre

cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 4.3,4.4,4.5.

Daca se compara rotirile plastice capabile, in special ale grinzilor, cu rotirile plastice la
cerinta seismica de deplasare, se poate observa cu usurinta o depasire generalizata a rotirilor
capabile, in special la incovoiere la partea superioara a grinzilor.

In figurile 4.10 si 4.11 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe

directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.

Fig. 4.10: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala

EBA1-29

T
C
E
I
O
R

Fig. 4.11: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%,
pe directia longitudinala

Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:

R3 = 0.24/0.46 = 0.52,

daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv

R3 = 0.16/0.46 = 0.35,

daca se reduc rotirile capabile cu 60%.

In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.

Directia tansversala

Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre

cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 4.6.

Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta

seismica de deplasare stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa
rotirile plastice sunt reduse.

In figurile 4.12 si 4.13 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe

directia transversala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.

EBA1-30

T
C
E
I
O
R

Fig. 4.12: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia transversala

Fig. 4.13: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%,
pe directia transversala

Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:

R3 = 0.51/0.37 = 1.38,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv

R3 = 0.24/0.37 = 0.65,
EBA1-31

daca se reduc rotirile capabile cu 60%.

In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.

4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa

In coluzie, valoarea minima a indicatorului R3 este 0.35, fiind asociata clasei de risc
seismic II.

T
C
E
I
O
R

4.5. Concluzii

Cladirea evaluata are o vechime de cca. 45 de ani, fiind proiectata intr-o perioada de timp
in care cunostintele inginerilor proiectanti in domeniul ingineriei seismice erau forte limitate;
prima reglementare de proiectare seismica (P 13 - 63 aparuta inainte de proiectarea
constructiei expertizate) avand valori mult inferioare codurilor de proiectare actuale. In aceste
conditii, constructia a fost proiectata intr-o conceptie preponderent gravitationala, reflectata in
planurile de executie ale constructiei.
Intr-o perioada de exploatare relativ lunga, pe amplasamentul constructiei s-au manifestata
trei cutremure importante, in 1977, 1986 si 1990.

Desi degradarile vizibile ale structurii si ale elementelor nestructurale sunt limitate
(indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fara indoiala, efecte mai extinse, neevidentiate prin
finisajele existente, asupra integritatii elementelor structurale si nestructurale.
Structura prezinta si o serie de deficiente de alcatuire in raport cu prevederile codurilor de
proiectare actuale (sintetizate de indicatorl R1) si de rezistenta si deformabilitate
O alta deficienta majora a structurii este flexibilitatea inalta la forte orizontale de tip
seismic, in special pe directia longitudinala.
Pe baza celor prezentate mai inainte constructia se incadreaza in clasa II de risc seimic
(RsII), ceea ce implica necesitatea consolidarii contructiei in vederea aducerii ei la nivelul de
siguranta impus de codurile actuale.

4.6. Solutii de consolidare

Solutiile de consolire urmaresc sa elimine principalele neajunsuri semnalate in cazul fazei

de evaluare a structurii si anume lipsa de rigiditate si rezistenta la incarcari laterale, in special
pe directia longitudinala, precum si cresterea capacitatii de deformabilitate a elementelor
structurale. In cazul prezentei de elemente cu cedare fragila se va urmari eliminarea acestora
prin cresterea capacitatii la forta taietoare.
Consolidarea structurii se poate face in doua moduri:

Prin solutii ce nu implica modificarea sistemului structural de preluarea a incarcarilor

laterale.
Acest mod de consolidarea presupune pastrarea sistemului existent de preluarea a
incarcarilor laterale si corectarea neajunsurilor acestuia. De regula, pentru structurile in care
se foloseste camasuirea stalpilor si/sau a grinzilor, introducerea de noi elemente (de exemplu
grinzi suplimentare, adiacente). In cazul de fata se recomanda camasuriea tuturor stalpilor cu
beton, pentru crestrea rigiditatii si a rezistentei la actiuni laterale si rezolvarea unor probleme
de ancoraj ale barelor longitudinale din grinzi. De asemenea pentru a compensa deficitul de
EBA1-32

rezistenta pe directia longitudinala sa vor introduce grinzi aditionale exterioare la nivelul

cadrelor de fatada.
Prin solutii ce implica modificarea sistemului structural de preluarea a incarcarilor
laterale
Acest mod de consolidare presupune introducerea unui sistem nou de preluarea a
fortelor laterale si descarcarea sistemului existent. Astfel consolidarea se poate realiza fie prin
introducerea de prereti de beton armat, fie prin introudcerea de alte elemente disipative, cum
ar fi diagonale metalice, linkuri metalice, diagonale cu flambaj impiedicat.

T
C
E
I
O
R

Prin solutii ce implica izolarea seismica a sistemului structural de preluare a

incarcarilor laterale

Acest mod de consolidare presupune izolarea sistemului structural existent, prin

introducerea sub fiecare stalp a unui izolator si respectiv a unui numar de amortizori.

5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului

structural
5.1. Proiectarea solutiei de consolidare

In vederea limitarii spargerilor in strucutura existenta si a limitarii dezvoltarii

exagerate a elementelor structurale la interior, se propune o solutie de consolidare a cadrelor
longitudinale de fatada prin camasuirea stalpilor si prevederea unei grinzi noi la exteriorul
structurii existente. Singurele spargeri vor fi la nivel de placa si vor fi detaliate in cele ce
urmeaza. Stalpii cadrului central vor fi camasuiti si ei pentru a corecta problemele de ancoraj
ale grinzilor transversale si mai mult pentru a creste rigiditatea structurii pe directia
transversala.

Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii

existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 5x1.35=6.75.

5.1.1. Rezistenta materialelor

In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul atat pentru

materialele existente cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 5.1.
Material

Beton

Tip

Solicitare

Compresiune

Rezistenta

Notatie

Valoare

U.M.

de calcul

fcd

13.33

N/mm2

caracteristica

fck

20.00

N/mm2

medie

fcm

28.00

N/mm2

de calcul

fctd

1.00

N/mm2

caracteristica

ftk

1.50

N/mm2

medie

fctm

2.20

N/mm2

C20/25
Intindere

EBA1-33

Otel

Compresiune
/Intindere

PC52

de calcul

fyd

300

N/mm2

caracteristica

fyk

345

N/mm2

medie

fym

405

N/mm2

Tab. 5.1: Rezistentele materialelor nou intoruse

T
C
E
I
O
R

5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare

Se realizeaza in principal pe criterii de rigiditate structurala la actiuni laterale. Pentru

inceput se propune ca dimensiunea grinzii existente sa fie la fel cu cea a grinzii curente de
fatada si anume 25x45cm. Camasuirea stalpilor se realizeaza pe considerente constructive,
judecata inginereasca, intruziuni minime la interior si realizarea unor detalii adecvate de
conectarea a elementelor noi introduse si conlucrare cu cele existente. Astfel stalpii de fatada
se camasuiesc cu 20 de cm de beton pe laturile lungi si cu 15cm, respectiv 25cm pe laturile
scurte. Camasuirea de 25 cm este necesara pentru a putea reliza grinda de consolidare fara a
sparge stalpii. Stalpul central se va camasui uniform pe fiecare latura cu 15cm.
Analiza modala a structurii consolidate este prezentata in Tabelul 5.2. Se poate
observa ca in urma consolidarii cadrelor de fatada, primul mod de translatie este pe directia
transversala, al doilea mod este torsiune, iar al treilea mod este translatie pe directia
longitudinala.
Fatori de participare modali

Modul

T [s]

UX

UY

RZ

0.92

0.00

0.72

0.00

0.79

0.00

0.00

0.73

0.73

0.75

0.00

0.00

Tab. 5.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri

Tabelele de mai jos prezinta deplasarile relative pe inaltimea structurii dupa

consolidarea elementelor. Se poate observa ca drifturile pe directia longitudinala sunt sub
valorile acceptate de P100-1/2006, atat pentru SLS, cat si pentru SLU. Pe directia transversala
insa la SLS deplasarile relative de nivel depasesc deplasarea limita impusa de codul P1001/2006. Cresterea sectiunilor de stalp insa nu se justifica avand in vedere ca depasirea
deplasarilor este de maxim 12%.

Etaj
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P

Hnivel Solicitare
2.4
4.43
3.13
3.13
3.13
3.13
3.52

SXP
SXP
SXP
SXP
SXP
SXP
SXP

Deplasare
elastica

Deplasare
relativa

0.219
0.201
0.179
0.150
0.117
0.080
0.042

0.018
0.022
0.028
0.034
0.037
0.038
0.042

Depl. rel. Depl. adm. Depl. rel. Depl. adm. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU /
SLS
SLS
SLU
SLU
Depl. rel. SLS
Depl. rel. SLU
0.007
0.009
0.011
0.013
0.015
0.015
0.017

0.012
0.022
0.016
0.016
0.016
0.016
0.018

0.022
0.026
0.033
0.040
0.044
0.045
0.050

0.060
0.111
0.078
0.078
0.078
0.078
0.088

1.63
2.52
1.39
1.16
1.06
1.04
1.04

2.76
4.26
2.35
1.97
1.80
1.75
1.76

Tab. 5.3: Deplasari relative pe directia longitudinala [m]

EBA1-34

Etaj
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P

Hnivel Solicitare
2.4
4.43
3.13
3.13
3.13
3.13
3.52

Deplasare
elastica

Deplasare
relativa

0.302
0.255
0.215
0.172
0.128
0.083
0.043

0.047
0.040
0.043
0.045
0.044
0.040
0.043

SYP
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP

Depl. rel. Depl. adm. Depl. rel. Depl. adm. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU /
SLS
SLS
SLU
SLU
Depl. rel. SLS
Depl. rel. SLU
0.019
0.016
0.017
0.018
0.018
0.016
0.017

0.012
0.022
0.016
0.016
0.016
0.016
0.018

0.047
0.040
0.043
0.045
0.044
0.040
0.043

0.060
0.111
0.078
0.078
0.078
0.078
0.088

0.63
1.39
0.92
0.87
0.88
0.97
1.02

1.27
2.79
1.83
1.74
1.77
1.94
2.05

T
C
E
I
O
R

Tab. 5.4: Deplasari relative pe directia transversala [m]

5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare
5.1.3.1.

Proiectarea grinzii de consolidare

Avand in vedere urmatoarele aspecte: armarea similara a grinzilor existente intre

deschideri, armarea longitudinala se reduce pe inaltime si ca grinzile existente au un deficit de
armatura la parea inferioara se propune ca grinda de consolidare sa fie armata simetric si
constanta pe inaltime. Acest mod de armare are avantaje, atat din punct de vedere al
comportarii elementului la actiuni ciclice, cat si din punct de vedere tehnologic si de detaliere.

Etaj

Solicitare

Moment din
combinatie
seismica

M capabil
grinda
existenta

Moment
nescesar
grinda noua

Moment mediu
necesar grinda
noua

E6

GSXNP

76

43

33

75

E5

GSXNP

84

43

41

75

E4

GSXNP

128

68

60

75

P
E3

GSXNP

163

68

96

75

E2

GSXNP

193

106

87

75

E1

GSXNP

209

106

103

75

GSXNP

199

106

94

75

GSXNP

155

68

87

75

1208

607

601

601

Tab. 5.5: Momente pozitive in grinzile de fatada [kNm]

Etaj

Solicitare

Moment din
combinatie
seismica

M capabil
grinda
existenta

Moment
nescesar
grinda noua

Moment mediu
necesar grinda
noua

E6

GSXNP

-111

-80

-30

-64

E5

GSXNP

-109

-80

-29

-64

E4

GSXNP

-153

-98

-55

-64

EBA1-35

E3

GSXNP

-189

-98

-91

-64

E2

GSXNP

-219

-126

-92

-64

E1

GSXNP

-235

-126

-109

-64

GSXNP

-226

-184

-42

-64

GSXNP

-187

-125

-61

-64

T
C
E
I
O
R
-1429

-919

-510

-510

Tab. 5.6: Momente negative in grinzile de fatada [kNm]

Din tabele de mai sus se poate observa necesitatea unui spor de capacitate la
incovoiere doar la partea inferioara a grinzilor. Insa trebuie avut in vedere faptul ca
elementele existente nu au detaliere corespunzatoare actiunilor seismice si mai mult exista
probleme de ancoraj ale barelor, atat la partea inferioara, cat si la partea superioara. Astfel
avand in vedere aspectele amintite anterior si urmarind sa se reduca solicitarea seismica
asupra structurii existente grinzile se vor arma simetric cu cate 4 bare de 20. Momentul
capabil rezultat fiind de 143kNm. Armare transversala a grinzii se va realiza la forta taietoare
asociata de mecanismului local de plastificare a grinzii. Trebuie precizat faptul ca grinda de
consolidare nu are incarcari gravitationale intrucat acestea sunt transmise la momentul
realizarii ei prin grinda existenta. Astfel forta taietaore de calcul se calculeaza dupa cum
urmeaza:

Armarea la forta taietoare se realizeaza conform STAS10107-1 si va consta intr-un

etrier 8 dispus la 100mm in zonele critice si la 200mm in zonele necritice. Figura de mai jos
prezinta sectiunea grinzii de consolidare.

Fig. 5.1: Sectiune grinda de consolidare

EBA1-36

5.1.3.2.

Consolidaridarea stalpilor marginali

In cazul stalpilor se propune armarea din schita de mai jos. Armarea se pastreaza
constanta pe intreaga inaltime.
Armarea stalpilor marginali va fi confirmata prin verificarea mecanismului de
plastificare si verificare la forta taietoare. Verificarea mecanismului de plastificare este pentru
directia longitudinala sens pozitiv fiind prezentata in taleblul de mai jos. Se poate observa ca
raportul intre capacitatea stalpilor si a grinzilor depaseste cu mult valoarea de 1.3, indicata de
P100-1/2006, pentru asigurarea unui mecanism favorabil de plastificare.

T
C
E
I
O
R

Momente capabile grinzi (kNm)

Stanga nodului
Dreapta nodului
Existenta Consolidare Existenta Consolidare
80
143
32
143
80
143
32
143
98
143
50
143
98
143
50
143
126
143
78
143
126
143
78
143
184
143
119
143
125
143
50
143

Etaj
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
S

Momente capabile stalpi (kNm)

Mcap

Mcap

Mcap stalpi /

Sub Nod

Peste nod

grinzi

stalpi

Mcap grinzi

797
831
871
901
950
980
1100
1223

805
838
879
908
958
988
1109

398
398
434
434
491
491
589
461

797
1636
1709
1779
1859
1939
2089
2332

2.00
4.11
3.93
4.10
3.79
3.95
3.54
5.05

Tab. 5.7: Verificarea mecanismului de plastificate stalp marginal curent [kNm]

Pe directia transversala verificarea mecanismului de plastificare nu mai este necesara

pentru situatia de fata, avand in vedere ca din analizele realizate la partea de evaluare s-a
observat dezvoltarea unui mecanism favorabil de plastificare. Camasuirea stalpilor nu a facut
decat sa sporeasca capacitatea acestora si implicit pastrarea mecanismului favorabil avand in
vedere ca nu s-a intervenit la nivelul grinzilor.

Tabelul 5.8 prezinta verificarea unui stalp marginal curent la forta taietoare. Forta
taietoare de calcul a fost determinata conform prevederilor din P100-1/2006, fiind asociata
mecanismului global de plastificare. Capacitatea la forta taietoare a fost calculata conform
prevederilor din STAS 10107-0/90, utilizand rezistentele de calcul ale materialelor.

Etaj

Hliber
(m)

E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
S

3.93
2.63
2.58
2.53
2.53
2.48
2.63
2.57

Momente capabile
(kNm)
Jos
805
838
879
908
958
988
1109
1353

Sus
797
831
871
901
950
980
1100
1223

Moment de calcul la forta

Forta taietoare de
taietoare (kNm)
calcul (kN)
Jos
Sus
245
498
189
266
253
197
268
277
211
300
275
227
303
314
244
349
310
266
1386
388
674
335
431
298

Forta taietoare
capabila (kN)
685
687
709
711
730
732
785
840

Tab. 5.8: Verificarea forta taietoare stalp marginal curent

EBA1-37

5.1.3.1.

Consolidarea stalpilor centrali

In cazul stalpilor se propune armarea din schita de mai jos. Armarea se pastreaza
constanta pe intreaga inaltime. In cazul stalpilor centrali verificarile necesare sunt limitate
avand in vedere ca nu se consolideaza grinzile care intra in stalpi, cerintele asupra stalpilor
asociate mecanismului de plastificare raman neschimbate, mai putin la baza acestora.

T
C
E
I
O
R

Fig. 5.2: Sectiuni consolidare stalpi marginali

EBA1-38

T
C
E
I
O
R

Fig. 5.3: Sectiuni consolidare stalpi centrali

EBA1-39

5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare

Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in
continuare.

T
C
E
I
O
R

5.2.1. Analiza static neliniara

Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia transversala,
respectiv modul 3 pentru directia longitudinala).
n figurile urmtoare se prezint curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o
deplasare la varf de 0.8m.

Fig. 5.4: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia longitudinala

Fig. 5.5: Curba for adimenisonalizata Deplasare pe direcie transversala

EBA1-40

5.2.2. Determinarea cerintei de deplasare

Directia longitudinala
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 5.4 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 15782 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.28 (unde cy reprezint raportul ntre
fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 5.9 se prezint cerinele de deplasare
obinute pentru fiecare accelerogram.

T
C
E
I
O
R

Directia transversala

Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 5.5 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 20935 kN , for ce corespunde unui factor cy = 0.37. n tabelul 5.10 se prezint cerinele
de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

Cerinta seismica
de deplasare SLU

Cerinta seismica
de deplasare SLU

Acc.01

0.279

Acc.01

0.333

0.177

Acc.02

0.246

0.160

Acc.03

0.235

0.181

Acc.04

0.240

0.222

Acc.05

0.283

0.211

Acc.06

0.269

0.161

Acc.07

0.216

0.182

Acc.08

0.243

0.213

Acc.09

0.291

0.242

Acc.10

0.299

0.203

Media

0.265

Acc.02
Acc.03
Acc.04
Acc.05
Acc.06
Acc.07
Acc.08
Acc.09

P
Acc.10
Media

Tab. 5.9: Cerinta seismica de deplasare

Tab. 5.10: Cerinta seismica de deplasare

direcia longitudinala [m]

pe directia transversala [m]

5.2.3. Identificarea tipului de mecanism

Directia longitudinala

Figurile 5.6,5.7,5.8 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe

directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare cu
articulatii plastice in grinzi si la baza stalpilor, de tip grinzi slabe-stalpi tari.

EBA1-41

T
C
E
I
O
R

Fig. 5.6: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Fig. 5.7: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

EBA1-42

T
C
E
I
O
R

Fig. 5.8: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Directia transversala

Figura 5.9 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia

transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe
intreaga inaltime a structurii, de tip grinzi slabe-stalpi tari.

Fig. 5.9: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]
EBA1-43

5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente

Directia longitudinala

T
C
E
I
O
R
Grinda existenta

Etaj

Grinda de consolidare

Cedare

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

112

141

94

133

335

223

Fragila

152

206

138

133

335

223

Fragila

E1

125

188

125

133

335

223

Ductila

E2

125

188

125

133

335

223

Ductila

E3

99

177

118

133

335

223

Ductila

99

177

118

133

335

223

Ductila

82

168

112

133

335

223

Ductila

82

168

112

133

335

223

Ductila

E4
E5
E6

Tab. 5.11: Forte taietoare grinzi cadru longitudinal de fatada [kN]

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

14

1060

707

Ductila

90

1051

701

Ductila

440

1064

710

Ductila

300

1053

702

Ductila

E1
E2
E3
E4
E5
E6

P
200

1108

739

Ductila

E1

420

1086

724

Ductila

260

1111

740

Ductila

E2

335

1088

725

Ductila

180

1133

755

Ductila

E3

320

1116

744

Ductila

160

1135

757

Ductila

E4

235

1117

745

Ductila

120

1227

818

Ductila

E5

205

1199

799

Ductila

50

1233

822

Ductila

E6

160

1277

851

Ductila

Tab. 5.12: Forte taietoare stalpi marginali

cadru longitudinal de fatada [kN]

Tab. 5.13: Forte taietoare stalpi centrali

cadru longitudinal de fatada [kN]

EBA1-44

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

165

970

647

Ductila

93

171

114

Ductila

170

1013

675

Ductila

E1

93

171

114

Ductila

E1

90

1016

678

Ductila

E2

76

120

80

Ductila

E2

120

1094

729

Ductila

E3

76

120

80

Ductila

E3

75

1098

732

Ductila

E4

70

114

76

Ductila

E4

70

1166

777

Ductila

E5

70

114

76

Ductila

E5

1170

780

Ductila

E6

70

114

76

Ductila

E6

-53

1172

782

Ductila

T
C
E
I
O
R

Tab. 5.14: Forte taietoare grinzi cadru

longitudinal central [kN]

Tab. 5.15: Forte taietoare stalpi marginali

cadru longitudinal central [kN]

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

80

963

642

Ductila

330

996

664

Ductila

E1

110

999

666

Ductila

E2

135

1072

714

Ductila

E3

80

1075

717

Ductila

E4

75

1148

765

Ductila

E5

25

1237

825

Ductila

E6

25

1267

845

Ductila

Tab. 5.16: Forte taietoare stalpi centrali cadru longitudinal central [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala, in general,

elementele au o compoartare ductila. Unele grinzi de fatada prezinta o comportare fragila insa
ele sunt dublate cu grinzile de consolidare. In situatia unei cedari fragile a unei grinzi
existente momentul incovoietor va fi redistribuit grinzilor de consolidare ce prezinta rezistenta
suficienta la forta taietoare.

Directia transversala
EBA1-45

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

197

298

199

Ductila

225

350

233

Ductila

196

298

199

Ductila

212

330

220

Ductila

E1

185

E2

183

E3

162

E4

161

E5

143

E6

108

T
C
E
I
O
R
280

186

Ductila

E1

199

309

206

Ductila

280

186

Ductila

E2

199

309

206

Ductila

261

174

Ductila

E3

174

289

192

Ductila

261

174

Ductila

E4

174

289

192

Ductila

242

161

Ductila

E5

154

267

178

Ductila

203

135

Ductila

E6

107

203

135

Ductila

Tab. 5.17: Forte taietoare grinzi cadru

transversal de fronton [kN]

Tab. 5.18: Forte taietoare stalpi marginali

cadru transversal de fronton [kN]

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

220

1342

894

Ductila

216

350

233

Ductila

520

1275

850

Ductila

204

330

220

Ductila

E1

150

1280

853

Ductila

E1

192

309

206

Ductila

E2

275

1377

918

Ductila

E2

192

309

206

Ductila

E3

1381

921

Ductila

E3

168

289

192

Ductila

1466

978

Ductila

E4

168

289

192

Ductila

1471

981

Ductila

E5

149

267

178

Ductila

1474

983

Ductila

E6

105

203

135

Ductila

E4
E5
E6

220
190
140
80

Tab. 5.19: Forte taietoare stalp central cadru

transversal de fronton [kN]

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Tab. 5.20: Forte taietoare grinzi cadru

transversal curent [kN]

75

1361

907

Ductila

EBA1-46

90

1125

750

Ductila

260

1331

888

Ductila

E1

325

1254

836

Ductila

650

1254

836

Ductila

E2

225

1256

837

Ductila

E1

180

1258

839

Ductila

E3

225

1333

889

Ductila

E2

300

1348

899

Ductila

E4

190

1335

890

Ductila

E3

230

1353

902

Ductila

E5

155

E6

70

T
C
E
I
O
R
1479

986

Ductila

E4

210

1443

962

Ductila

1503

1002

Ductila

E5

170

1476

984

Ductila

E6

80

1609

1073

Ductila

Tab. 5.21: Forte taietoare stalpi marginali

cadru transversal curent [kN]
Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Tab. 5.22: Forte taietoare stalp central cadru

transversal curent [kN]

Cedare

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general,

elementele au o compoartare ductila.

5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor

Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura
neconsolidata.

Probleme speciale apar in evaluarea capacitatii la rotire a grinzilor din cadrele

longitudinale consolidate. Grinzile se compun din grinda existenta si grinda de consolidare.
Aceste doua elemente au capacitati de rotire substantial diferite in primul rand datorita
folosirii armaturii netede si a nedatierii corespunzatoare ale grinzilor existente. Modul prudent
si acoperitor de evaluare a capacitatii la rotire a ansamblului de grinzi este sa se considere ca
rotire capabila rotirea capabila a grinzii existente.

Evaluarea capacitatii la rotire a stalpilor camasuiti se realizeaza similar cu evaluarea

prezentata pentru stalpii neconsolidati. In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat
rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si
ale cadrelor longitudinale de fatada si central. In cazul evaluarii capacitatii de rotire a stalpilor
consolidati apar probleme la reducerii capacitatii de rotire datorita utilizarii de armatura
neprofila si detaliere necorespunzatoare a zonelor plastice in stalpul existent. Astfel reducerea
capacitatii de rotire datorita utilizarii de armatura neprofilata in stalpul existent se recomanda
a fi 0.75 in loc de 0.5, avand in vedere ca momentul capabil este dat in principal de armatura
din camasuire. Reducerea asociata cu nedetalierea corespunzatoare a zonei plastice din stalpul
existent se recomanda a fi 0.9 in loc de 0.8, avand in vedere detalierea corespunzatoare a
camasuirii. In concluzie rotirile plastice capabile ale stalpilor se vor reduce cu un coeficient
egal cu 0.75 0.90 1 0.70

Element

Cadru fronton

Cadru curent

EBA1-47

pl

0.7pl

pl

0.7pl

Stalp
central

0.022

0.015

0.019

0.013

Stalp
marginal

0.022

0.015

0.020

0.014

Cadru fatada

Cadru central

Element
pl

0.7pl

pl

0.7pl

Stalp
curent

0.019

0.013

0.020

0.014

Stalp
marginal

0.022

0.015

0.024

0.017

T
C
E
I
O
R

Tab. 5.23: Rotirile plastice capabile la baza

stalpilor cadrelor transversale [radiani]

Tab. 5.24: Rotirile plastice capabile la baza

stalpilor cadrelor longitudinale [radiani]

Directia longitudinala

Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre

cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 5.6, 5.7, 5.8.

Cerinta de rotire in articulatiile plastice indusa de cutremurul de cod asociat SLU sunt
reduse, unele grinzi ne avand incursiuni in domeniul plastic. Rotirile plastice capabile ale
grinzilor si stalpilor sunt in general mai mari decat rotirile la cerinta seismica de deplasare
asociata cutremurului de cod pentru SLU.

In figurile 5.10 si 5.11 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe

directia longitudinala. Pe curba sunt marcate, atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.

Fig. 5.10: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala

EBA1-48

T
C
E
I
O
R

Fig. 5.11: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala

Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:

R3 = 0.46/0.20 = 2.30,

daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv

R3 = 0.31/0.20 = 1.55,

daca se reduc rotirile capabile.

In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.

Directia tansversala

Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre

cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 5.9.

Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta

seismica de deplasare asociata cutremurului de cod pentru SLU, stalpii nu se plastifica la
baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile plastice sunt reduse cu mult sub
capacitatea lor de rotire plastica.

In figurile 5.12 si 5.13 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe

directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.

EBA1-49

T
C
E
I
O
R

Fig. 5.12: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala

Fig. 5.13: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala

Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:

R3 = 0.44/0.27 = 1.63,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv

R3 = 0.30/0.27 = 1.11,
daca se reduc rotirile capabile.
EBA1-50

In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.

5.3. Concluzii
Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3,
principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.11, in
cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia
consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al
evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic,
absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in
special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice
importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.

T
C
E
I
O
R

6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului

structural
6.1. Pereti de beton armat

6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare

O modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente, si anume

procentele mari de armare longitudinala din stalpi, este sa se realizeze un sistem structural cu
pereti din beton armat la care stalpii existenti sa aiba rol de bulbi. Vor fi introduse inimi de
beton cu grosime de 30 cm in ochiurile de cadru, atat pe directia longitudinala, cat si pe
directia transversala. Pe directia longitudinala pentru a nu afecta functionalitatea structurii si a
pastra configuratia acesteia peretii pot fi introdusi doar in ochiurile cadrului central. In aceasta
situatie este indicata consolidarea structruii si pe directia transversala pentru a crea o structura
cu torsiune impiedicata si cu rezistente comparabile pe cele doua directii principale.
Amplasarea pretilor de consolidare este prezentata in figura 18.

Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii

existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60.

EBA1-51

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.1: Plan amplasare pereti de consolidare

EBA1-52

6.1.1.1.

Rezistenta materialelor

In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru

materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 6.1.
Material

T
C
E
I
O
R

Tip

Solicitare

Compresiune

Beton

C25/30

Intindere

Otel

PC52

Rezistenta

Notatie

Valoare

U.M.

de calcul

fcd

16.67

N/mm2

caracteristica

fck

25.00

N/mm2

medie

fcm

33.00

N/mm2

de calcul

fctd

1.20

N/mm2

caracteristica

ftk

1.80

N/mm2

medie

fctm

2.50

N/mm2

de calcul

fyd

300

N/mm2

fyk

345

N/mm2

fym

405

N/mm2

Compresiune/Intindere caracteristica
medie

Tab. 6.1: Rezistentele materialelor nou intoruse

6.1.1.2.

Predimensionarea solutiei de consolidare

Predimensionarea grosimii peretilor se face pe criteriul limitarii fortei taietoare din

pereti. In urma predimensionarii s-au propus pereti cu grosimi de 30 cm pe ambele directii,
sensibil mai mari decat valorile rezultate la predimensionare, in principal din considerente
tehnologice si anume pentru a se realiza cofrajul la fata stalpului, dar si din considerente
arhitecturale.

Tabelul 6.2 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se

observa ca structura devine mult mai rigida in directia longitudinala, perioada scazand de la
1.35s la 0.72s.
Fatori de participare modali

Modul

T [s]

UX

UY

RZ

0.72

0.64

0.00

0.00

0.66

0.00

0.61

0.00

0.58

0.00

0.00

0.63

Tab. 6.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri

EBA1-53

Tabelele de mai jos prezinta deplasarile relative pe inaltimea structurii dupa

consolidarea elementelor. Se poate observa ca drifturile pe ambele directii sunt sub valorile
acceptate de P100-1/2006, atat pentru SLS, cat si pentru SLU.

Etaj

Hnivel

E6
E5
E4
E3
E2
E1
P

2.4
4.43
3.13
3.13
3.13
3.13
3.52

Solicitare Deplasare

Depl.
Depl. rel.
Depl. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU
Deplasare Deplasare Depl. rel.
elastica relativa
SLS
adm. SLS
SLU
adm. SLU Depl. rel. SLS / Depl. rel. SLU

T
C
E
I
O
R

SXP
SXP
SXP
SXP
SXP
SXP
SXP

0.03
0.0239
0.0194
0.015
0.0106
0.0066
0.0034

0.203
0.161
0.131
0.101
0.072
0.045
0.023

0.041
0.030
0.030
0.030
0.027
0.022
0.023

0.016
0.012
0.012
0.012
0.011
0.009
0.009

0.012
0.022
0.016
0.016
0.016
0.016
0.018

0.049
0.036
0.036
0.036
0.032
0.026
0.028

0.060
0.111
0.078
0.078
0.078
0.078
0.088

0.73
1.82
1.32
1.32
1.45
1.81
1.92

1.21
3.04
2.20
2.20
2.42
3.02
3.20

Tab. 6.3: Deplasari relative pe directia longitudinala [m]

Etaj

Hnivel

E6
E5
E4
E3
E2
E1
P

2.4
4.43
3.13
3.13
3.13
3.13
3.52

Solicitare Deplasare
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP

0.0257
0.0199
0.0159
0.012
0.0083
0.005
0.0025

Depl.
Depl. rel.
Depl. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU
Deplasare Deplasare Depl. rel.
elastica relativa
SLS
adm. SLS
SLU
adm. SLU Depl. rel. SLS / Depl. rel. SLU
0.173
0.134
0.107
0.081
0.056
0.034
0.017

0.039
0.027
0.026
0.025
0.022
0.017
0.017

0.016
0.011
0.011
0.010
0.009
0.007
0.007

0.012
0.022
0.016
0.016
0.016
0.016
0.018

0.053
0.053
0.053
0.053
0.053
0.053
0.053

0.060
0.111
0.078
0.078
0.078
0.078
0.088

0.77
2.05
1.49
1.57
1.76
2.32
2.61

1.14
2.10
1.48
1.48
1.48
1.48
1.67

Tab. 6.4: Deplasari relative pe directia transversala [m]

6.1.1.3.

Dimensionarea solutiei de consolidare

Avand in vedere faptul ca stalpii existenti reprezinta bulbii peretiilor de consolidare

acestia vor fi doar verificati la incovoiere si dimensionati la forta taietoare. Verificarea
peretiilor la incovoiere este prezentata in tabelul de mai jos. Avand in vedere faptul ca
armatura verticala de pe inima peretelui se conecteaza prin grinzile existente aportul ei a fost
neglijat, in favoarea sigurantei la evaluarea capacitatii la incovoiere a peretiilor.
Armare la forta taietoare se predimensioneaza pe consideretente de asigurare
ancorajului la capete prin ancoraj chimic. Rezulta astfel un diametru maximal al barelor
precum si o distanta minimala intre acestea. Astfel se dispun doua randuri de bare orizontale
cu diametru de 14 pe primele 3 nivelui si 12 in rest. Distanta intre barele orizontale pe
intreaga inaltime este de 200mm.

Directia longitudinala

Etaj

Zona

Moment din
combinatie
seismica

Moment de
calcul

Moment
capabil

Moment de calcul /
Moment capabil

E6

-711

1045

10913

10.45
EBA1-54

E5

1815

2665

14541

5.46

E4

5259

7724

17874

2.31

E3

10200

14981

24695

1.65

E2

16304

23945

27833

1.16

E1

23069

33882

34995

1.03

T
C
E
I
O
R
33638

33638

38004

1.13

22236

27635

38401

1.39

Tab. 6.5: Verificare la incovoiere perete central pe directia longitudinala [kNm]

Etaj

Zona

E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
S

B
B
B
B
B
B
A
I

Forta taietoare din

Forta taietoare
combinatie
de calcul
seismica
408
1294
1703
2151
2519
2835
3361
1100

612
1942
2555
3227
3778
4252
5042
1840

Forta taietoare
capabila

Forta taietoare
capabila asociata
cedarii bielei
comprimate

Forta taietaore
capabila/Forta
taietoare de calcul

Forta taietoare capabila

asociata cedarii bielei
comprimate / Forta
taietoare de calcul

5330
5501
5663
5822
5986
6145
4848
4848

6795
6795
6795
6795
6795
6795
6795
6795

8.71
2.83
2.22
1.80
1.58
1.45
0.96
2.64

11.10
3.50
2.66
2.11
1.80
1.60
1.35
3.69

Tab. 6.6: Verificare la forta taietoare perete central pe directia longitudinala [kN]

Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.2, iar conectare barelor este
prezentata in figurile 6.3.

Directia transversala

Moment din
combinatie
seismica

Moment de
calcul

Moment
capabil

Moment de calcul /
Moment capabil

1676

2204

6371

2.89

2241

2948

8425

2.86

4207

5534

10430

1.88

7312

9618

12352

1.28

Etaj

Zona

E6

E5

E4

E3

E2

10729

14113

14196

1.01

E1

14446

14446

15901

1.10

19198

19198

19426

1.01

14699

16361

18710

1.14

Tab. 6.7: Verificare la incovoiere perete marginal pe directia transversala [kNm]

EBA1-55

Etaj

Zona

E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
S

B
B
B
B
B
B
A
I

Forta taietoare din

Forta taietoare
combinatie
de calcul
seismica
576
452
966
1306
1435
1578
1544
218

864
678
1449
1959
2153
2367
2315
327

Forta taietoare
capabila

Forta taietoare
capabila asociata
cedarii bielei
comprimate

Forta taietaore
capabila/Forta
taietoare de calcul

Forta taietoare capabila

asociata cedarii bielei
comprimate / Forta
taietoare de calcul

4028
4157
4286
4413
4538
4656
3547
3470

6000
6000
6000
6000
6000
6000
6000
6000

4.66
6.13
2.96
2.25
2.11
1.97
1.53
10.62

6.95
8.85
4.14
3.06
2.79
2.53
2.59
18.37

T
C
E
I
O
R

Tab. 6.8: Verificare la forta taietoare perete marginal pe directia transversala [kN]

Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.4, iar conectare barelor este
prezentata in figurile 6.5.

EBA1-56

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.2: Detaliere armare inima perete de consolidare central pe directia longitudinala

EBA1-57

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.3: Detaliere conectare armare inima perete de consolidare central pe directia
longitudinala
EBA1-58

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.4: Detaliere armare inima perete de consolidare marginal pe directia transversala
EBA1-59

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.5: Detaliere conectare armare inima perete marginal pe directia transversala
EBA1-60

6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare

Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in
continuare.

6.1.2.1.

Analiza static neliniara

T
C
E
I
O
R

Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 2 pentru directia transversala,
respectiv modul 1 pentru directia longitudinala).

Fig. 6.6: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia longitudinala

Fig. 6.7: Curba for adimenisonalizata Deplasare pe direcie transversala

EBA1-61

6.1.2.2.

Determinarea cerintei de deplasare

Directia longitudinala
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 6.6 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 11605 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.185(unde cy reprezint raportul ntre
fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 6.9 se prezint cerinele de deplasare
obinute pentru fiecare accelerogram.

T
C
E
I
O
R

Directia transversala

Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 6.7 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 14741 kN , for ce corespunde unui factor cy = 0.235. n tabelul 6.10 se prezint
cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

Cerinta seismica
de deplasare SLU

Cerinta seismica
de deplasare SLU

Acc.01

0.251

Acc.01

0.222

Acc.02

0.170

Acc.02

0.127

Acc.03

0.152

Acc.03

0.119

Acc.04

0.217

Acc.04

0.191

Acc.05

0.303

Acc.05

0.249

Acc.06

0.248

Acc.06

0.139

Acc.07

0.193

Acc.07

0.186

Acc.08

0.159

Acc.08

0.145

Acc.09

0.255

Acc.09

0.174

Acc.10

0.208

Acc.10

0.175

Media

0.216

Media

0.173

Tab. 6.9: Cerinta seismica de deplasare

Tab. 6.10: Cerinta seismica de deplasare

Pe direcia longitudinala [m]

pe directia transversala [m]

6.1.2.3.

Identificarea tipului de mecanism

Directia longitudinala

Figurile 6.8,6.9,6.10 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare

pe directia longitudinala. Pe langa curgerea preretiilor, se pot observa rotiri plastice la nivelul
grinziilor insa acestea sunt relativ mici. Local se dezvolta si mecanisme de stalp slab insa
datorita prezentei peretiilor acestea sunt nesemnificative in evaluarea comportarii de
ansamblu. Trebuie insa acordata o atentie deosebita grinzilor care intra in pereti, care au la
EBA1-62

cerinta seismica de deplasare rotiri mari. In situatia in care nu se intervine pentru consolidarea
acestora pentru cresterea capacitatii de rotire, la actiunea unui cutremur major acestea vor fi
avariate ca urmare a rotirilor mari impuse de deformatia peretilor.

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.8: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Fig. 6.9: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B

la cerinta seismica de deplasare [radiani]
EBA1-63

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.10: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Directia transversala

Figura 6.11 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe

directia transversala. Plastificarile la nivelul stalpilor sunt inexistente, iar la nivelul grinzilor
limitate cu cerinte de rotire plastica redusa.

Fig. 6.11: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]
EBA1-64

6.1.2.4.

Verificarea cedarilor fragile din elemente

Avand in vedere ca introducerea peretiilor de consolidare modifica tipul de sistem

structural, din structura in cadre in structura cu pereti, ne intereseaza in special ca peretii sa nu
fie depasiti la forta taietoare. In tabelele de mai jos este prezentata verificarea la forta taietoare
a unui prete longitudinal si unul trasversal.

T
C
E
I
O
R

Directia longitudinala
Etaj

Vstatic neliniar

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Vcap. max

Vcap.max/g

Cedare

E6

114

172

8675

5784

14723

9815

Ductila

E5

2234

3351

8847

5898

14723

9815

Ductila

E4

2589

3883

9009

6006

14723

9815

Ductila

E3

3111

4666

9167

6112

14723

9815

Ductila

E2

3708

5563

9331

6221

14723

9815

Ductila

E1

3845

5767

9490

6327

14723

9815

Ductila

3208

4812

6137

4091

14723

9815

Fragila

Tab. 6.11: Forte taietoare perete longitudinal

Directia transversala

Vstatic

Etaj

neliniar

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Vcap. max

Vcap.max/g

Cedare

E6

909

1364

6755

4504

13000

8667

Ductila

E5

349

524

6885

4590

13000

8667

Ductila

E4

1295

1942

7014

4676

13000

8667

Ductila

E3

1849

2774

7141

4760

13000

8667

Ductila

E2

2010

3014

7265

4844

13000

8667

Ductila

E1

2436

3655

7384

4923

13000

8667

Ductila

1477

2215

4315

2877

13000

8667

Ductila

Tab. 6.12: Forte taietoare perete transversal

Din tabele de mai sus se poate observa ca pe directia trasversala au o comportare

ductila, in timp ce pe directia longitudinala se recomanda cresterea armarii orizontale pe
primele doua niveluri.
EBA1-65

6.1.2.5.

Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor

Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura
neconsolidata.
Probleme speciale apar in evaluarea capacitatii la rotire a peretiilor de consolidare.

T
C
E
I
O
R

De aceea, in continuare se va detalia calculul rotirii plastice a peretelui din axul 2. Se

presupune ca sectiunea peretelui respecta ipoteza lui Bernoulli, rotirea efectiva se va calucula
ca diferenta dintre deplasarile verticale ale capetelor peretelui de la primului nivel raportata la
inaltimea de nivel. Procedeul se aplica pentru primul nivel deoarece forma deformata arata
clar ca deformatiile plastice au fost localizate numai in aceasta zona.

Fig. 6.12: Sectiune de calcul rotire capabila perete

Fig. 6.13: Calculul rotirii plastice a peretelui

Se va detalia calculul rotirilor plastice pentru peretele din axul 2 cu metoda empirica.
Se vor lua in calcul numai armaturile longitudinale din bulbi din motivele specificate anterior.
EBA1-66

Caracteristicile de confinare se vor calcula numai pentru zonele de capat. Calculul se

realizeaza conform anexei B din P100-3/2008. Etapele de calcul sunt urmatoarele:
1) Se calculeaza caracteristicile geometrice ale bulbului

b0 = b 2 c sw = 35 2 2 0.8 = 30.2cm
h0 = h 2 c sw = 60 2 2 0.8 = 55.2cm

T
C
E
I
O
R

30.2
55.2
b = 6 3 + 4 2 = 3633.03cm2
2
i

2) Se calculeaza factorul de eficienta al confinarii al bulbului comprimat

b2

1
1 i = 1
= 1
1

h
2

b
6

h
2

55
.
2
2

30
.
2

0
0
0
0

20

20

3633.03

1
= 0.819 0.669 0.637 = 0.349
6 30.2 55.2

3) Se calculeaza armarea transversala de confinare

Aswx = 2
Aswy

0.82

+ 2 0.932

0.82

= 1.94cm2
4
4
0.82
0.82
= 2
+ 2 0.36
= 1.37cm2
4
4

4) Se calculeaza coeficientul de armare transversala. Se va considera coeficientul mediu de

armare.

Aswx
1.94
=
= 0.00277
b s 35 20
A
1.37
= 0.00114
swy = swy =
h s 60 20
+ swy 0.00277 + 0.00114
sw = swx
=
= 0.00196
2
2

swx =

5) Se calculeaza aria de armatura intinsa si comprimata

As = 12 25 + 2 20 = 12

2.5 2

+ 2

22

= 65.18cm 2

4
4
2
2.5
22
As ' = 8 25 + 2 20 = 8
+ 2
= 45.55cm 2
4
4

EBA1-67

6) Se calculeaza coeficientii mecanici de armare

As f ym
65.18
283.5
=
= 0.047
Ac f cm 60 35 2 + 540 30 19.37

' =

As ' f ym
45.55
283.5
=
= 0.033
Ac f cm 60 35 2 + 540 30 19.37

T
C
E
I
O
R

7) Se calculeaza forta axiala normalizata. Se considera in mod acoperitor ca forta axiala de

calcul este cea datorata incarcarilor gravitationale, fara a lua in calcul cuplajul moale dat de
grinzile existente.

N Ed
3665.5 103
=
=
= 0.06
( Ac fcm ) 5400 300 33 + 2 600 350 19.37

8) Peretii sunt usor cuplati, deci se va considera ca bratul de forfecare este egal cu inaltimea
peretelui de la planseul peste subsol.
Lv = 23.36m

9) In final rezulta urmatoarea rotire plastica capabila:

'
0. 2 L
= f cm v
4
h
0.3

pl
um

25

0.349 0.0020

283.5
19.37

0.35

sw

25

f ywm
f cm

0. 3

0.007 0.033
0.2 23.36
= 0.06
19.37

4
0.047
6 .6

0.35

= 0.01686 rad 1.7% rad

In zona de capat distanta dintre etrieri este de 200mm, iar distanta dintre 2 bare
longitudinale aflate la colt de etrier este mai mare de 200mm. Rezulta ca aceasta zona nu
respecta prevederile codurilor actuale de proiectare. De aceea, conform anexei B din P1003/2008 rotirea plastica capabila se va multiplica cu 0.8. Mai mult, pentru ca se folosesc bare
netede tip OB37, aderenta dintre armatura si beton este scazuta si rotirea plastica va fi
multiplicata si cu 0.5. Astfel rotirea plastic capabila se va reduce cu 0.5 0.8 1 = 0.4 si va fi
egala cu 0.007 radiani.

Element
Perete

Directi
logitudianala

Directia
trasversala

pl

0.4pl

pl

0.4pl

0.0149

0.006

0.017

0.007

Tab. 6.13: Rotirile plastice capabile [radiani]

EBA1-68

Directia longitudinala
In figurile 6.14 si 6.15 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.

T
C
E
I
O
R
``

Fig. 6.14: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasariea asociata ruperii perimului
perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala

Fig. 6.15: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarea asociata ruperii primului
perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
EBA1-69

R3 = 0.44/0.22= 2.00,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv

R3 = 0.24/0.22 = 1.10,
daca se reduc rotirile capabile.

T
C
E
I
O
R

Directia transversala

In figurile 6.16 si 6.17 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe

directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.

Fig. 6.16: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasariea asociata ruperii perimului
perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala

Fig. 6.17: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarea asociata ruperii primului
perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala
EBA1-70

Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:

R3 = 0.44/0.17= 2.59,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv

R3 = 0.24/0.17 = 1.41,

T
C
E
I
O
R

daca se reduc rotirile capabile.

6.1.3. Concluzii

Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3,

principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.10, in
cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia
consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al
evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic,
absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in
special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice
importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.

6.2. Contravantuiri metalice

6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare

Solutia consolidarii structurii prin introducerea de contravantuiri metalice aduce un

impact minor asupra functionarii cladirii pe durata executiei lucrarilor, limiteaza spargerile in
structura existenta si limiteaza dezvoltarea exagerata a elementelor structurale la interior.

Contravantuirile metalice pot fi folosite in diferite configuratii in functie de

mecanismul de plastificare dorit.

Astfel o modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente este de a
introduce in ochiurile de cadru diagonale metalice in X cu comportare in domeniul elastic.
Diagonalele vor fi introduse in locul peretiilor de consolidare din figura 18. Modul de
comportare al structurii consolidate se va apropia foarte mult de cel al structurii consolidate
cu pereti de beton armat. Disiparea de energie se va realiza prin intermediul curgerii armaturii
din bulbi existenti, iar diagonalele metalice sunt proiectate astfel incat sa ramana in domeniul
elastic la formarea mecanismului global de plastificare.

Un alt mecanism de plastificare se poate obtine prin dirijarea disiparii de energie in

diagonalele nou introduse. Acest tip de sistem structural aparea mai vantajos in prima faza
avand in vedere faptul ca articulatiile plastice vor fi dirijate in elemente noi, detaliate
corespunzator disiparii histeretice de energie. Se propune intorducerea de diagonale centrice
atat pe directia longitudinala, cat si pe directia transversala. In functie de modul de
comportare histeretica se disting doua configuratii structurale. Un prim sistem structural este
cel in care se va conta doar pe aportul diagonalelor intinse la preluarea solicitarilor seismice,
diagonalele comprimate flamband in domeniul elastic. Un al doilea sistem structural este cel
in care se vor folosi diagonale cu comportare simetrica la intindere si compresiune, flambajul
diagonalei comprimate fiind impiedicat.

EBA1-71

Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii

existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60
pentru sistemul de consolidare cu diagonale metalice cu comportare elastica, 4 pentru sistemul
de consolidare cu diagonale metalice la care se conteaza doar pe aportul diagonalei intinse.

6.2.1.1.

Rezistenta materialelor

T
C
E
I
O
R

In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru

materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 6.14.
Material

Tip

Otel

S355

Solicitare

Rezistenta

Compresiune/Intindere de calcul

Notatie

Valoare

U.M.

fy

355

N/mm2

Tab. 6.14: Rezistentele materialelor nou introduse

6.2.1.2.

Dimensionarea solutiei de consolidare

In cazul urmaririi unei comportari elastice a diagonalelor valorile de proiectare ale

fortei axiale din diagonale se obtin prin multiplicarea solicitarii seismice de cod cu factorul
1.1xgovxW. Acesta are valoare 1.39 pe directia transversala si respectiv 1.55 pe directia
longitudinala. Se asigura astfel dimensionarea diagonalelor la solicitarea maxima, asociata
mecanismului de plastificare.
Pentru celelalte doua solutii de consolidare, cand disiparea de energie are loc in
diagonale eforturile de dimensionare se obtin in mod direct din solicitarile seismice. Urmand
ca pentru verificarea elementelor structurii existente actiunea seismica sa fie multiplicata cu
factorul 1.1xgovxW.

Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in
special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a
diagonalelor eforturile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si
capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor eforturile din
structura existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rigiditate comparabila
cu cea a sistemului de contravantuire. Prin cresterea participarii structurii existente la
preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii prin solutii
ce implica modificarea sistemului structural si anume descarcarea structurii existente si
limitarea cerintelor seismice asupra acesteia. Din acest motiv consolidarea structurilor in
cadre de beton armat prin intermediul sistemelor de contravantuire cu disipare de energie in
diagonale apare ca o solutie neviabiala, intr-o prima evaluare.

6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare elastica

6.2.2.1.

Dimensionarea si modelarea contravantuirilor

Dimensiunile sectionale ale contravanturilor au rezultat dintr-un proces iterativ de

verificare a eforturilor efective de compresiune, rezultate din analiza static neliniara, cu
eforturile capabile de compresiune ale sectiunilor, calculate dupa stas 10108/78 asfel:
EBA1-72

Calculul C.V., cadrul longitudinal, Ax B, P, Tv 244.5x25:

L := 4.38m
Definirea sectiunii:

D := 244.5mm

T
C
E
I
O
R

t := 25mm

Definirea materialului folosit (S355JR):

R := 355

mm

E := 2.1105

mm

Verificarea supletii (clasa 1):

Rol37 := 240

mm

Rol37
:=

50

0.5

= 0.822

= 41.111

D
< 50
t

= 9.78

Caracteristici sectionale:

A :=

D ( D 2t)
4

Iy :=

D ( D 2t)
64

Iz :=

D ( D 2t)
64

A = 0.017m

Iy = 1.052 10 4 m

Iz = 1.052 10 4 m

EBA1-73

iy :=

Iy
A

iy = 0.078m

iz :=

Iz
A

iz = 0.078m
VERIFICAREA DE ZVELTETE

T
C
E
I
O
R

lfy := L
lfz :=

lfy = 4.38m

lfz = 2.19m

lfy
y
iye

yry:=:=

:=

lfz
iz

:=

rz

:=

E
R

z
e

= 56.077

= 28.039

= 76.409

ry

= 0.734

rz

= 0.367

1.30 < ry , rz

< 2.0

pe axa y-y, z-z se va alege curba A

3621
:= 0.6465 +

2
y

0.6465 + 3621 7242

2
2
y
y

3621
:= 0.6465 +

2
z

3621
7242

0.6465 + 2 2
z
z

:= min( y , z )

= 0.834

= 0.966

= 0.834

Nc := AR

Nc = 5.102 106 N

Nt := AR

Nt = 6.12 106 N

EBA1-74

Pentru contravantuirile verticale din cadrul longitudinal central amplasate la parter,

efortul de compresiune maxim are valoarea de 4630 kN. Forta axiala de compresiune
capabila a sectiunii este de 5102 kN.
Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezistenta de 20% la solicitari de intindere si o pierdere de rezistenta cuprinsa
in intervalul de 70%-80% pentru solicitarile de compresiune. Pentru determinarea
deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.18: Curba Forta-Deformatie diagonala metalica, parter, cadru longitudinal

Acelasi mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare

etaj al cladirii, atat pe directia longitudinala, cat si pe ceea transversala. Au fost dimensionate
mai intai contravantuirile de pe cadrul longitudinal, unde s-a urmarit marirea rigiditatii astfel
incat rotirile efective sa aiba valori mai mici decat cele capabile. Pe directia transversala,
acolo unde rotirile efective nu depasesc cu mult valorile rotirilor capabile, s-a urmarit marirea
rigiditatii astfel incat perioadele de vibratie pe cele 2 directii sa fie asemanatoare.

Dimensiunile finale ale diagonalelor metalice sunt prezentate in figurile 6.19 si 6.20.

EBA1-75

T
C
E
I
O
R
Fig. 6.19: Dimensiuni diagonale cadru longitudinal

Fig. 6.20: Dimensiuni diagonale cadru transversal

EBA1-76

Tabelul 6.15 prezinta rezultatele analizei modale in urma aplicarii solutiei de

interventie. Se observa ca structura devine mult mai rigida pe directia longitudinala, perioada
scazand de la 1.35s la 0.83s.

Modul

T [s]

Fatori de participare
modali
UX

UY

RZ

T
C
E
I
O
R
1

0.833

0.688

0.00

0.00

0.826

0.00

0.704

0.00

0.715

0.00

0.00

0.69

Tab. 6.15: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri
6.2.2.2.

Evaluarea solutiei de consolidare

6.2.2.2.1.

Analiza static neliniara

Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala,
respectiv modul 2 pentru directia transversala).
n figurile urmtoare se prezint curbele forta adimensionalizata-deplasare pentru
direcia longitudinala si respectiv directia transversala.

Fig. 6.21: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia longitudinala

EBA1-77

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.22: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia trasversala

6.2.2.2.2.

Determinarea cerintei de deplasare

Directia longitudinala

Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.21 s-a obinut o for de curgere egal
cu Fy = 12240 KN, for ce corespunde unui factor cy = 0.215 (unde cy reprezint raportul
ntre fora de curgere i greutatea total a structurii).

Directia transversala

Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.22 s-a obinut o for de curgere egal
cu Fy = 14518 kN, for ce corespunde unui factor cy = 0.255.

Tab. 6.16: Cerinta seismica de deplasare

pe direcia longitudinala [m]

Tab. 6.17: Cerinta seismica de deplasare

pe directia transversala [m]
EBA1-78

6.2.2.2.3.

Identificare tipului de mecanism

Directia longitudinala
Figurile 6.23, 6.24, 6.25 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de
deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii, acest lucru are ca efect scaderea cerintei de
deformatie a articulatiilor plastice din mecanism. Cu toate acestea rotirile plastice raman
ridicate, in cadrele A si C la partea superioara a stalpilor de la ultimul nivel, si in cadrul B la
extremitatile grinzilor adiacente cadrelor contravantuite. In cadrul A, in axele 8, 9 si 10 apar
mecanisme locale de stalpi.

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.23: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Fig. 6.24: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B

la cerinta seismica de deplasare [radiani]
EBA1-79

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.25: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Se poate observa o imbunatatire a mecanismului de plastificare al structurii

consolidate si o reducere generalizata a rotirilor plastice.

Directia transversala

Figura 6.26 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe

directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii. Valoarea rotirilor plastice ale grinzilor din cadrele
necontravantuite au scazut sub valoarea de 0.010 rad, iar in cadrele contravantuite rotirile
plastice au crescut usor in grinzile adiacente. Datorita capacitatii mari la incovoiere cat si a
cerintei de deplasare care a scazut, nu se mai formeaza articulatii plastice la baza stalpilor.

EBA1-80

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.26: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrului transversal de fronton, cadrulului
curent si cadrului contravantuit la cerinta seismica de deplasare [radiani]

6.2.2.2.4.

Verificarea cedarilor fragile din elemente

Directia longitudinala

Etaj

Vcerinta

102

137

Vcapabil Vcapabil/g Cedare

Etaj

Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare

141

94

Fragila

145

258

172

Ductila

206

138

Ductila

90

171

114

Ductila

188

125

Ductila

E1

90

171

114

Ductila

188

125

Ductila

E2

75

120

80

Ductila

E1

114

E2

114

E3

89

177

118

Ductila

E3

75

120

80

Ductila

E4

85

177

118

Ductila

E4

67

114

76

Ductila

E5

76

168

112

Ductila

E5

67

114

76

Ductila

E6

55

168

112

Ductila

E6

65

114

76

Ductila

Tab. 6.18: Grinzi cadru longitudinal de fatada

[kN]

Tab. 6.19: Grinzi cadru longitudinal central

[kN]
EBA1-81

Etaj

Vcerinta

Vcapabil Vcapabil/g Cedare

31

252

168

61

257

172

E1

72

E2

76

E3

52

E4

62

E5

25

E6

73

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Ductila

266

178

Ductila

Ductila

38

287

191

Ductila

T
C
E
I
O
R
277

185

Ductila

E1

57

290

193

Ductila

280

187

Ductila

E2

54

336

224

Ductila

290

193

Ductila

E3

43

340

227

Ductila

292

195

Ductila

E4

42

382

255

Ductila

339

226

Ductila

E5

32

387

258

Ductila

347

231

Ductila

E6

38

391

260

Ductila

Tab. 6.20: Stalpi marginali cadru longitudinal

Tab. 6.21: Stalpi marginali cadru longitudinal

de fatada [kN]

central [kN]

Etaj

Vcerinta

70

125

E1

115

E2

110

E3

85

Vcapabil Vcapabil/g Cedare

E4

85

E5

60

E6

95

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

248

166

Ductila

34

248

166

Ductila

251

167

Ductila

118

251

167

Ductila

266

178

Ductila

E1

97

266

178

Ductila

269

179

Ductila

E2

84

269

179

Ductila

281

188

Ductila

E3

68

281

188

Ductila

283

189

Ductila

E4

67

283

189

Ductila

324

216

Ductila

E5

58

324

216

Ductila

355

237

Ductila

E6

48

355

237

Ductila

Tab. 6.22: Stalpi centrali cadru longitudinal de

Tab. 6.23: Stalpi centrali cadru longitudinal

fatada [kN]

central [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala elementele au o

comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind evitate.

Directia transversala

Vcapabil/g Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Ductila

225

350

233

Ductila

199

Ductila

210

330

220

Ductila

280

186

Ductila

E1

190

309

206

Ductila

280

186

Ductila

E2

190

309

206

Ductila

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

185

298

199

185

298

E1

175

E2

175

EBA1-82

E3

155

261

174

Ductila

E3

165

289

192

Ductila

E4

155

261

174

Ductila

E4

165

289

192

Ductila

E5

135

242

161

Ductila

E5

140

267

178

Ductila

E6

80

203

135

Ductila

E6

110

203

135

Ductila

Tab. 6.24: Grinzi cadru transversal de fronton

Tab. 6.25: Grinzi cadru transversal

T
C
E
I
O
R
[kN]

contravantuit [kN]

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g Cedare

190

283

188

Fragil

215

278

186

Fragil

150

288

192

Ductila

210

281

188

Fragil

E1

185

347

231

Ductila

E1

215

333

222

Ductila

E2

140

350

233

Ductila

E2

165

336

224

Ductila

E3

120

380

253

Ductila

E3

135

369

246

Ductila

E4

148

383

255

Ductila

E4

170

371

247

Ductila

E5

102

453

302

Ductila

E5

120

436

291

Ductila

E6

65

461

307

Ductila

E6

135

448

299

Ductila

Tab. 6.26: Stalpi marginali cadru transversal de

Tab. 6.27: Stalpi marginali cadru transversal

fronton [kN]

contravantuit [kN]

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

227

333

222

Fragil

222

330

220

Fragil

392

261

Ductila

165

382

255

Ductila

397

264

Ductila

E1

180

386

257

Ductila

449

299

Ductila

E2

120

436

291

Ductila

454

302

Ductila

E3

95

441

294

Ductila

496

331

Ductila

E4

125

487

325

Ductila

501

334

Ductila

E5

110

507

338

Ductila

504

336

Ductila

E6

50

563

375

Ductila

P
E1
E2
E3
E4
E5
E6

P
223

223
187
155
177
130
78

Vcapabil Vcapabil/g Cedare

Tab. 6.28: Stalp central cadru transversal de

Tab. 6.29: Stalp central cadru transversal

fronton [kN]

contravantuit [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general,

elementele au o comportare ductila. Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea
sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este
depasita de regula cu cel mult 10%.
EBA1-83

6.2.2.2.5.

Verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor

In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului
transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada.
Semnele + sau se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la
partea inferioara, iar cu la partea superioara).

T
C
E
I
O
R

Rotiri capabile

Rotiri efective

Rotiri capabile

Rotiri efective

Rotire
plastica

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

Minima

0.030

0.012

0.006

0.022

0.009

0.004

Maxima

0.054

0.022

0.020

0.027

0.011

0.018

Medie

0.039

0.016

0.013

0.025

0.010

0.011

Tab. 6.30: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal
contravantuit [radiani]
Rotiri capabile
Rotire
plastica

Rotiri efective
+

Rotiri capabile

Rotiri efective

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

Minima

0.033

0.013

0.003

0.023

0.009

0.002

Maxima

0.051

0.021

0.010

0.026

0.010

0.009

Medie

0.04

0.016

0.007

0.025

0.010

0.006

Tab. 6.31: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada
[radiani]
Rotiri capabile

Rotire
plastica

Rotiri efective
+

Rotiri capabile
-

Rotiri efective
-

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

Minima

0.029

0.012

0.0075

0.022

0.009

0.0035

Maxima

0.041

0.016

0.027

0.026

0.010

0.025

Medie

0.037

0.015

0.017

0.024

0.009

0.014

Tab. 6.32: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]
EBA1-84

Rotire
plastica

Rotiri efective
+

Rotiri capabile +

Rotiri capabile

Rotiri efective
-

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

Minima

0.023

0.009

0.0035

0.019

0.008

0.004

Maxima

0.042

0.017

0.013

0.026

0.010

0.012

Medie

0.035

0.014

0.008

0.024

0.009

0.008

T
C
E
I
O
R

Tab. 6.33: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada
[radiani]

Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o
valoare medie mai mare.
Cadrul longitudinal

Rotire plastica

Minima
Maxima
Medie

Cadrul transversal

Rotiri efective +

Rotiri efective -

Rotiri efective +

Rotiri efective -

pl ef

pl ef

pl ef

pl ef

0.013

0.012

0.012

0.009

0.027

0.025

0.020

0.018

0.020

0.019

0.016

0.014

Tab. 6.34: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravantuite [radiani]

In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale
cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.

Element

Stalp central

Stalp marginal

Cadrul fronton

Cadrul contravantuit

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

0.013

0.005

elastic

0.012

0.005

0.0042

0.015

0.006

elastic

0.014

0.006

elastic

Tab. 6.35: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale
[radiani]

EBA1-85

Cadrul fronton

Element

Cadrul central

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

Stalp central

0.015

0.006

elastic

0.015

0.006

0.0138

Stalp marginal

0.018

0.007

elastic

0.017

0.007

elastic

T
C
E
I
O
R

Tab. 6.36: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale
[radiani]
Directia longitudinala

Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre

cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.23, 6.24, 6.25. In
cadrele de fatada, rotirile plastice de la extremitatile grinzilor nu depasesc valorile rotirilor
capabile, iar in cadrul central valorile rotirilor plastice capabile sunt depasite doar in grinzile
adiacente ochiurilor de cadru contravantuite.
Rotirile capabile de la baza stalpilor sunt depasite local, numai in cadrul central B, la
stalpii din axul 6 si 12. In cadrele de fatada, la partea superioara a stalpilor de la ultimul etaj,
se formeaza articulatii plastice ce depasesc usor valoare rotirii plastice capabile de 0.009 rad
(0.4pl cap ).

Directia tansversala

Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre

cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 6.26. Valoarea
rotirilor plastice capabila este depasita doar in grinzile adiacente ochiurilor de cadru
contravantuite, la partea superioara. La baza stalpilor de la parter, cat si in grinzile cadrelor
necontravantuite, valorile rotirilor efective nu depasesc valorile capabile.

In figurile 6.27 si 6.28 este prezentat, pentru articulatia de la baza stalpului din axul
B6, graficul Forta axiala deformatie si graficul Moment rotire obtinut din analiza static
neliniara.
Deformatia ultima, asociata SLU, are valoarea de 6,5 si corespunde unei forte
axiale de intindere in stalp de 1292 kN. Rotirea efectiva are valoarea de 0.014 rad, si
reprezinta valoarea maxima monitorizata la baza tuturor stalpilor din structura.
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului stalp la intindere si capacitatea de deformare sunt:

R3 = 0.100/0.065= 1.53,

daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv

R3 = 0.050/0.065 = 0.92,

daca se reduc rotirile capabile cu 0.5.

EBA1-86

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.27: Forta axiala si deformatia

maxima de intindere la baza stalpului din
cadrul contravantuit central [kN]
6.2.2.3.

Fig. 6.28: Momentul si rotirea maxima la

baza stalpului din cadrul contravantuit
central [kNm]

Concluzii

Introducerea in structura a sistemului de contravantuiri cu comportare elastica are ca

efecte scaderea perioadei proprii de vibratie pe directia longitudinala de la 1.35sec. la 0.83sec.
si cresterea capacitatii de preluare a fortelor laterale. Factorul cy se majoreaza, pe directia
longitudinala, de la valoarea de 0.09 la 0.215, iar pe directia transversala, de la valoarea de
0.16 la valoarea de 0.255.
Elementele cu o comportare fragila, atat de pe directia transversala cat si de pe cea
longitudinala, sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura, iar fortele taietoare
capabile din acestea sunt depasite cu cel mult 10%. Majoritatea cedarilor sunt de natura
ductila, datorate momentului incovoietor.

Valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au scazut drastic (0.025rad), si in general
nu depasesc valorile rotirilor plastice capabile. Local, la partea superioara a stalpilor de la
ultimul nivel si in grinzile adiacente ochiurilor de cadru contravantuite, rotirile efective le
depasesc, cu valori reduse, pe cele capabile. Aceste zone, de la extremitatile grinzilor,
trebuiesc atent detaliate astfel incat sa li se mareasca ductilitatea si capacitatea de rotire.
Astfel se poate aprecia conform valorii indicatorului R3, ca structura consolidata se
incadreaza in clasa a III-a de risc seismic, sistemul de consolidare reducand cerintele de
deformare plastica asupra sistemului existent. Trebuie insa acordata o atentie deosebita
grinzilor adiacente ochiului de cadru consolidate.

6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai la

intindere
6.2.3.1.

Dimensionarea si modelarea contravantuirilor

Dimensiunile preliminare ale contravantuirilor au rezultat din eforturile axiale de

intindere din diagonalele grinzii cu zabrele. Aceasta grinda cu zabrele s-a format intre stalpii
EBA1-87

B6 si B7 si diagonala intinsa dintre acestia. Efortul de intindere in diagonala a fost obtinut,

din echilibrul de nod, considerand ca stalpul B6 este solicitat la forta axiala capabila de
intindere.
Dimensiunile finale ale contravantuirilor au rezultat prin scaderea progresiva a
sectiunilor preliminare, in modelul de calcul, pana in momentul in care in stalpul din axul B6,
la parter, s-a obtinut forta axiala capabila de intindere. Contravantuirile au fost verificate dupa
stas 10108/78. S-a urmarit ca toate diagonalele metalice nou introduse sa se palstifice la
intindere, iar aceste deformatii au fost monitorizate astfel incat sa nu depaseasca valorile
capabile determinate cu ajutorul prescriptilor din FEMA 273.

T
C
E
I
O
R

Calculul C.V., cadrul longitudinal; Ax B; P; Tv 114.3x8.8:

L := 4.38m
Definirea sectiunii:

D := 114.3mm
t := 8.8mm

Definirea materialului folosit (S355JR):

R := 355

N
2

mm

E := 2.1105

mm

Verificarea supletii (clasa 1):

P
N

Rol37 := 240

mm

Rol37

50

D
t

0.5

:=

= 41.111

= 12.989

D
t

= 0.822

< 50

EBA1-88

Caracteristici sectionale:
2

D ( D 2t)

A :=

D ( D 2t)

Iy :=

D ( D 2t)
64

iy :=

Iy

iz :=

Iz

Iy = 4.086 10 6 m

T
C
E
I
O
R

64

Iz :=

A = 2.917 10 3 m

Iz = 4.086 10 6 m

iy = 0.037m

iz = 0.037m

VERIFICAREA DE ZVELTETE

lfy := L
lfz :=

lfy = 4.38m

lfz = 2.19m

:=

lfy

:=

lfz

iy
iz

:=

ry

:=

rz

:=

y
e

z
e

= 117.02

= 58.51

= 76.409

ry

= 1.531

rz

= 0.766

1.30 < ry , rz

< 2.0

EBA1-89

pe axa y-y, z-z se va alege curba A

2

3621
:= 0.6465 +

3621
7242

0.6465 + 2 2
y
y

3621
:= 0.6465 +

3621
7242

0.6465 + 2 2
z
z

T
C
E
I
O
R
z

:= min( y , z )

Nc := AR
Nt := AR

Ncr :=

= 0.362

= 0.816

= 0.362

Nc = 3.752 105 N
Nt = 1.035 106 N

EIy
2

lfy

Ncr = 4.415 105 N

Pentru contravantuirile din cadrul longitudinal central amplasate la parter, deformatia

la intindere se afla in jurul valorii de 0.006. Deformatia capabila la intindere inainte de
pierderea de rezistenta este de 0.0203.

Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezistenta de 20% din forta de intindere capabila a sectiunii, la solicitari de
intindere. Pentru solicitarile de compresiune s-a modelat flambajul sectiunii ca o pierdere
drastica de rezistenta pana la valori de 0.01 din forta critica de flambaj. Pentru determinarea
deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.

EBA1-90

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.29: Curba forta-deformatie diagonala metalica, parter, cadrului longitudinal

Acelasi mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare

etaj al cladirii, atat pe directia longitudinala cat si pe ceea transversala. In final, deformatiile
efective la intindere din diagonalele de pe cadrul longitudinal se afla in intervalul 0.0050.0125, iar cele de pe cadrele transversale in intervalul 0.004-0.008, in timp ce valoarea
capabila a deformatiei inainte de pierderea de rezistenta este de 0.0203.
Au fost dimensionate mai intai contravantuirile de pe cadrul longitudinal, iar mai apoi
cele de pe cadrul transversal, unde s-a urmarit marirea rigiditatii astfel incat perioadele de
vibratie pe cele 2 directii sa fie asemanatoare.
In final diagonalele de metal au rezultat cu urmatoarele dimensiuni:

Fig. 6.30: Dimensiuni diagonalelor cadru longitudinal central

EBA1-91

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.31: Dimensiunile diagonale de pe cadrele transversale consolidate

Tabelul 6.37 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se

observa ca structura devine mai rigida pe directia longitudinala, perioada scazand de la 1.35s
la 1.017s.
Modul

T [s]

Fatori de participare
modali

UX

UY

RZ

1.017

0.728

0.00

0.00

0.955

0.00

0.703

0.00

0.845

0.00

0.00

0.712

Tab. 6.37: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri

EBA1-92

6.2.3.2.

Evaluarea solutiei de consolidare

6.2.3.2.1.

Analiza static liniara

Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala,
respectiv modul 2 pentru directia transversala).
n figurile urmtoare sunt prezinte curbele forta adimensionalizata-deplasare obinut
pentru direcia longitudinala si respectiv directia transversala.

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.32: Curba forta adimensionalizata deplasare Directia longitudinala

Fig. 6.33: Curba for adimenisonalizata Deplasare pe direcie transversala

EBA1-93

6.2.3.2.2.

Determinarea cerintei de deplasare

Directia longitudinala
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.32 s-a obinut o for de curgere egal
cu Fy = 7914 KN, for ce corespunde unui factor cy = 0.139 (unde cy reprezint raportul ntre
fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 6.38 se prezint cerinele de
deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

T
C
E
I
O
R

Directia transversala

Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.33 s-a obinut o for de curgere egal
cu Fy = 11671 kN, for ce corespunde unui factor cy = 0.205. n tabelul 6.39 se prezint
cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

Cerinta seismica
de deplasare
SLU

Cerinta seismica
de deplasare
SLU

Acc.01

0.350

Acc.01

0.291

Acc.02

0.241

Acc.02

0.227

Acc.03

0.349

Acc.03

0.259

Acc.04

0.520

Acc.04

0.397

Acc.05

0.454

Acc.05

0.290

Acc.06

0.419

Acc.06

0.336

Acc.07

0.263

Acc.07

0.297

Acc.08

0.266

Acc.08

0.280

Acc.09

0.314

Acc.09

0.249

Acc.10

0.327

Acc.10

0.262

Media

0.350

Media

0.304

Tab. 6.38: Cerinta seismica de deplasare

pe direcia longitudinala [m]

6.2.3.2.3.

Tab. 6.39: Cerinta seismica de deplasare

pe directia transversala [m]

Identificare tipului de mecanism

Directia longitudinala

Figurile 6.34,6.35,6.36 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de

deplasare pe directia longitudinala. Introducerea contravantuirilor metalice, ce lucreaza numai
la intindere, nu a putut schimba mecanismul global de plastificare al structurii, deformatiile
plastice concentrandu-se in continuare in primele 5 nivele ale structurii. Singura schimbare
notabila, a acestei solutii de consolidare, este scaderea generalizata a rotirilor plastice cu
aproximativ 0.015 rad.

EBA1-94

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.34: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Fig. 6.35: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B

la cerinta seismica de deplasare in radiani [radiani]

EBA1-95

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.36: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C

la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Figura 6.37 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila, a
contravantuirilor metalice din cadrul longitudinal central B, la cerinta seismica de deplasare
asociata SLU. Deformatiile plastice se concentreaza in primele 6 nivele ale structurii, iar
valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.65. Contravantuirile de la
ultimul etaj raman in domeniul elastic de comportare.
Marirea sectiunilor contravantuirilor de la etajele 3 si 4, duce la schimbarea
mecanismului de plastificare al structurii in cel ideal, in care deformatiile se dezvolta pe toata
inaltimea structurii. Atat in contravantuirile metalice, cat si in grinzile de la ultimele 2 nivele
ar aparea articulatii plastice, insa in sectiunile de la baza stalpiilor de la parter ar exista forte
axiale de intindere mai mari decat cele capabile, ca urmare a de sectiunile prea mari ale
diagonalelor. In aceasta solutie de consolidare se urmareste disiparea de energie numai in
elementele nou introduse.

EBA1-96

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.37: Deformatile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului longitudinal B

la cerinta, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si deformatia capabila

Directia transversala

Figura 6.38 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe

directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii.

Fig. 6.38: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrulor transversale de fronton, cadrulului
curent si cadrelor contravantuite la cerinta seismica de deplasare [radiani]

EBA1-97

Figura 6.39 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila a
contravantuirilor metalice din cadrul transversal 13 si 15, la cerinta seismica de deplasare
asociata SLU. Valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.40 .

T
C
E
I
O
R

Fig. 6.39: Deformatiile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului transversal 13 si 15

la cerinta seismica de deplasare, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si
deformatia capabila

6.2.3.2.4.

Verificarea cedarilor fragile din elemente

Directia longitudinala

Etaj
S
P
E1
E2
E3
E4
E5
E6

Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare

95

141

94

Fragila

165

258

172

Ductila

175

206

138

Fragila

100

171

114

Ductila

110

188

125

Ductila

E1

100

171

114

Ductila

110

188

125

Ductila

E2

80

120

80

Ductila

90

177

118

Ductila

E3

80

120

80

Ductila

90

177

118

Ductila

E4

67

114

76

Ductila

73

168

112

Ductila

E5

65

114

76

Ductila

32

168

112

Ductila

E6

50

114

76

Ductila

Tab. 6.40: Grinzi cadru longitudinal de fatada

Tab. 6.41: Grinzi cadru longitudinal central

[kN]

[kN]

EBA1-98

Etaj

Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

25

252

168

Ductila

92

266

178

Ductila

72

257

172

Ductila

78

287

191

Ductila

E1

90

277

185

Ductila

E1

78

290

193

Ductila

E2

82

280

187

Ductila

E2

62

336

224

Ductila

E3

65

290

193

Ductila

E3

56

340

227

Ductila

E4

50

292

195

Ductila

E4

55

382

255

Ductila

E5

34

339

226

Ductila

E5

25

387

258

Ductila

E6

32

347

231

Ductila

E6

10

391

260

Ductila

T
C
E
I
O
R

Tab. 6.42: Stalpi marginali cadru longitudinal

Tab. 6.43: Stalpi marginali cadru longitudinal

de fatada [kN]

central [kN]

Etaj

Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g

15

146

E1

120

E2

115

E3

90

E4

73

E5

65

E6

40

Cedare

Etaj

Vcerinta Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

248

166

Ductila

135

248

166

Ductila

251

167

Ductila

140

251

167

Ductila

266

178

Ductila

E1

150

266

178

Ductila

269

179

Ductila

E2

105

269

179

Ductila

281

188

Ductila

E3

102

281

188

Ductila

283

189

Ductila

E4

70

283

189

Ductila

324

216

Ductila

E5

50

324

216

Ductila

355

237

Ductila

E6

25

355

237

Ductila

Tab. 6.44: Stalpi centrali cadru longitudinal de

Tab. 6.45: Stalpi centrali cadru longitudinal

fatada [kN]

central [kN]

Directia transversala

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

185

298

199

Ductila

220

350

233

Ductila

185

298

199

Ductila

210

330

220

Ductila

E1

170

280

186

Ductila

E1

195

309

206

Ductila

E2

170

280

186

Ductila

E2

195

309

206

Ductila

E3

150

261

174

Ductila

E3

170

289

192

Ductila

E4

150

261

174

Ductila

E4

170

289

192

Ductila

E5

135

242

161

Ductila

E5

140

267

178

Ductila

E6

80

203

135

Ductila

E6

105

203

135

Ductila

Tab. 6.46: Grinzi cadru transversal de fronton

Tab. 6.47: Grinzi cadru transversal

[kN]

contravantuit [kN]
EBA1-99

Etaj

Vcerinta Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g

Cedare

96

283

188

Ductila

95

278

186

Ductila

190

288

192

Ductila

225

281

188

Fragil

E1

185

347

231

Ductila

E1

220

333

222

Ductila

E2

160

350

233

Ductila

E2

185

336

224

Ductila

E3

130

380

253

Ductila

E3

175

369

246

Ductila

E4

140

383

255

Ductila

E4

162

371

247

Ductila

E5

90

453

302

Ductila

E5

122

436

291

Ductila

E6

60

461

307

Ductila

E6

115

448

299

Ductila

T
C
E
I
O
R

Tab. 6.48: Stalpi marginali cadru transversal de

Tab. 6.49: Stalpi marginali cadru transversal

fronton [kN]

contravuit [kN]

Etaj

Vcerinta

Vcapabil

Vcapabil/g

Cedare

Etaj

140

333

222

Ductila

215

330

220

Ductila

260

392

261

Ductila

285

382

255

Fragil

E1

230

397

264

Ductila

E1

280

386

257

Fragil

E2

225

449

299

Ductila

E2

240

436

291

Ductila

E3

190

454

302

Ductila

E3

220

441

294

Ductila

E4

160

496

331

Ductila

E4

170

487

325

Ductila

E5

135

501

334

Ductila

E5

155

507

338

Ductila

65

504

336

Ductila

E6

75

563

375

Ductila

E6

Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare

Tab. 6.50: Stalp central cadru transversal de

Tab. 6.51: Stalp central cadru transversal

fronton [kN]

contravantuit [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca atat pe directia longitudinala, cat si pe cea
transversala elementele au o comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate.
Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea sunt reduse ca numar si amplasate
izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.

6.2.3.2.5.

Verificarea verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor

In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului
transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada.
Semnele + sau se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la
partea inferioara, iar cu la partea superioara).

EBA1-100

Rotiri capabile
Rotire
plastica

Rotiri efective
+

Rotiri capabile
-

Rotiri efective
-

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

Minima

0.030

0.012

0.007

0.022

0.009

0.005

Maxima

0.054

0.022

0.019

0.027

0.011

0.015

Medie

0.039

T
C
E
I
O
R
0.016

0.013

0.025

0.010

0.010

Tab. 6.52: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal
contravantuit [radiani]
Rotiri capabile
Rotire
plastica

Rotiri efective
+

Rotiri capabile
-

Rotiri efective
-

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

Minima

0.033

0.013

0.007

0.023

0.009

0.004

Maxima

0.051

0.021

0.018

0.026

0.010

0.015

Medie

0.04

0.016

0.013

0.025

0.010

0.010

Tab. 6.53: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada
[radiani]
Rotiri capabile
Rotire
plastica

Rotiri efective
+

Rotiri capabile
-

Rotiri efective
-

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

Minima

0.029

0.012

0.009

0.022

0.009

0.007

Maxima

0.041

0.016

0.031

0.026

0.010

0.027

Medie

0.037

0.015

0.020

0.024

0.009

0.017

Tab. 6.54: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]
Rotiri capabile

Rotire
plastica

Rotiri efective
+

Rotiri capabile
-

Rotiri efective
-

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

Minima

0.023

0.009

0.009

0.019

0.008

0.005

Maxima

0.042

0.017

0.027

0.026

0.010

0.025
EBA1-101

Medie

0.035

0.014

0.018

0.024

0.009

0.015

Tab. 6.55: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada
[radiani]
Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o
valoare medie mai mare.

T
C
E
I
O
R
Cadrul longitudinal

Rotire plastica

Cadrul transversal

Rotiri efective +

Rotiri efective -

Rotiri efective +

Rotiri efective -

pl ef

pl ef

pl ef

pl ef

0.012

0.010

0.007

0.005

0.031

0.027

0.019

0.015

0.022

0.019

0.013

0.010

Minima
Maxima
Medie

Tab. 6.56: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravantuite [radiani]

In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale
cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.

Element

Stalp central
Stalp
marginal

Cadrul fronton

Cadrul contravantuit

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

0.013

0.005

elastic

0.012

0.005

0.001

0.015

0.006

elastic

0.014

0.006

0.001

Tab. 6.57: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale

Element

Cadrul fronton

Cadrul central

pl cap

0.4pl cap

pl ef

pl cap

0.4pl cap

pl ef

Stalp central

0.015

0.006

0.008

0.015

0.006

0.013

Stalp
marginal

0.018

0.007

0.017

0.007

0.002

elastic

Tab. 6.58: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale

EBA1-102

Directia longitudinala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.34,6.35,6.36.
Rotirile plastice efective din grinzi, la incovoiere la partea superioara si inferioara, depasesc
rotirile plastice capabile.

T
C
E
I
O
R

Atat in cadrul central, cat si in cel de fronton, exista stalpi izolati, unde rotirile plastice
efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.

Directia tansversala

Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre

cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figura 6.38. In grinzi, la
partea superioara, rotirile plastice efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.
In cadrele de fronton, la baza stalpilor de la parter nu se formeaza articulatii plastice;
in cadrul central se formeaza articulatii plastice insa valoarea rotirilor este foarte mica.
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primei diagonale la intindere si capacitatea de deformare sunt:

R3 = 1.54

6.2.3.3.

Concluzii

Aportul de rigiditate al sistemului de contravantuiri cu comportare in domeniul plastic

a scazut perioada proprie de vibratie a structurii, de la 1.35sec. la 1.02sec pe directia
longitudinala si a crescut usor capacitatea de preluare a fortelor laterale. Astfel factorul cy s-a
majorat de la 0.09 la 0.139 pe directia longitudinal, iar pe directia transversala de la valoarea
de 0.16 la 0.205.

Mecanismul de plastificare al structurii ramane asemanator cu cel din structura

neconsolidata, deformatiile plastice concentrandu-se in primele 5 nivele ale structurii. In
elementele ultimelor 2 etaje nu se pot realiza articulatii plastice din cauza limitarii fortelor
axiale de intindere in stalpi.
La fel ca si in cazul sistemului de consolidare cu contravantuiri in domeniul elastic,
elementele cu o comportare fragila sunt limitate ca numar, iar fortele taietoare capabile, din
acestea, sunt depasite cu maxim 10%.

Comparand valorile rotirilor plastice din figurile 4.3,4.4,4.5 cu cele din figurile
6.34,6.35,6.36 se poate observa ca, in general, valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au
scazut cu 0.015rad. O valoare care nu este suficienta, astfel incat rotirile capabile sa nu fie
depasite de cele efective. Valorile capabile ale rotirilor sunt drastic afectate de lipsa detalierii
corespunzatoare a zonelor potential plastice si de folosirea armaturilor netede.

Astfel cu toate ca valoarea minima a indicatorului R3, pentru elementele de

consolidare este ridicata, clasa de risc seismic este II, ca urmare a incapacitatii sistemului de
consolidare de a reduce rotirile palastice din elementele neconsolidate, manifestandu-se o
depasiere generalizata a rotililor plastice capabile, in special la nivelul grinzilor de pe directia
longitudinala. Valoarea indicatorului R3 asociata depasirii rotiri capabile pentru grinzile de pe
directia longitudinala este egala cu:
EBA1-103

R3 = 0.024/0.017= 1.41,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv

R3 = 0.009/0.017 = 0.53,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.4.

T
C
E
I
O
R

6.2.4. Concluzii

Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in
special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a
diagonalelor solicitarile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si
capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor solicitarile
asupra structuri existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rezistenta
comparabila cu cea a sistemului de contravantuiri. Prin cresterea participarii structurii
existente la preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii,
si anume descarcarea structurii existente si limitarea cerintelor seismice asupra acesteia.

EBA1-104

T
C
E
I
O
R

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE

INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

ANEXA B

CONSTRUCII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Exemplul 2. Structur cu perei de beton armat i parter flexibil

EBA2-1

Cuprins
1

Bloc de locuine..............................................................................................3

1.1 Descrierea cldirii.........................................................................................3

T
C
E
I
O
R

1.2 Evaluare seismic a cldirii..........................................................................5

1.3 Obiectivele soluiei de consolidare i strategii de intervenie......................7

1.4 Proiectarea soluiei de reabilitare seismic ..................................................9

EBA2-2

1. Bloc de locuine
In acest exemplu se prezint calculele efectuate pentru unul dintre proiectele pilot
realizate de Centrul National pentru Reducerea Riscului Seismic i de Proiect Bucureti in
cadrul Proiectului JICA de Cooperare Tehnica pentru Reducerea Riscului Seismic la Cladiri
si Structuri in Romania. Proiectul de Cooperare Tehnica a fost finantat de Agenia de
Cooperare Internaional a Japoniei, JICA. La proiectul pilot prezentat au colaborat experii
japonezi dr. ing. Matsutaro Seki i dr. ing. Tateyoshi Okada. Scopul proiectului pilot a fost de
a implementa soluii inovative pentru consolidarea blocurilor cu parter flexibil din Bucureti,
[Seki et al, 2007]. Detalierea soluiei de intervenie a fost fcut de specialitii din Proiect
Bucureti.

T
C
E
I
O
R

1.1 Descrierea cldirii

Cldirea aleas este situat n municipiul Bucureti, a fost construit n anii 1960, i are
11 etaje (S+P+10E). Destinaia principal a cldirii este de bloc de locuine cu spaii
comerciale la parter. Sistemul structural este format din cadre de beton armat la parter, Figura
1-1, i perei structurali de beton armat la etaje, Figura 1-2. Parterul formeaz astfel un nivel
slab si flexibil, fr perei structurali de beton armat. Cldirea este format din trei tronsoane
(A, B i C) din care, n cele ce urmeaz, este analizat doar corpul A. Acest corp se ncadreaz
ntr-o baz rectangular cu dimensiunile de 11,42 x 32,85 m. Casa scrii unete cele doua
corpuri A i B, lsnd loc unui rost seismic de doar 3 cm [Chesca et al, 2007], [Vcreanu et
al, 2007].
nlimea de nivel a parterului este de 4,80 m n timp ce nlimea etajelor curente este
de 2,73 m. Terenul de fundare este constituit din straturi de nisip cu pietri care asigur,
conform studiului geotehnic, o presiune convenional de 3 daN/cm2.

Seciunea grinzilor de beton armat variaz de la 15 x 55 cm pn la 37,5 x 60 cm. Seciunile

stlpilor de beton armat variaz de la 40 x 55 cm pn la 80 x 50 cm. n parter exist doi
stlpi alungii de 170 x 50 cm n axele 9 i 10. Betonul folosit este B250 (echivalent cu
C16/20) i oelul folosit este OB37 i TOR47.

Grosimea pereilor structurali de beton armat variaz ntre 15 i 20 cm. Plcile de beton
armat au ntre 8 i 11 cm grosime. Infrastructura este de tip cutie rigid care reazem pe un
sistem de fundaii continue sub toate elementele structurale verticale. Greutatea total a
cldirii este de 5528 tf. Perioada fundamental de vibraie a cldirii este de 0,68 s, a doua
perioad este 0,56 s i a treia perioad este 0,45 s. Primul mod de vibraie este o translaie n
direcie longitudinal, al doilea mod este o translaie n direcie transversal asociat cu o
rotaie iar modul trei este o rotaie n jurul axei verticale, Figura 1-3.

EBA2-3

T
C
E
I
O
R
Figura 1-1: Planul parterulu
i

T1=0.68s

Figura 1-2: Planul etajului curent

T2=0.56s

T3=0.45s

Figura 1-3: Formele modale i perioadele de vibraie ale cldirii

EBA2-4

1.2 Evaluare seismic a cldirii

Evaluarea seismic a cldirii a fost fcut n dou etape. Prima etap, evaluarea
calitativ, a scos n eviden punctele slabe ale sistemului structural. Tipologia cldirii este
foarte vulnerabil la cutremure datorit parterului flexibil i slab. Seciunile transversale ale
stlpilor sunt n general mai mici dect cele din practica actual de proiectare din Romnia
pentru o cldire cu 10 etaje. Procentele de armare longitudinal a stlpilor se situeaz ntre
1,3% i 1,5%, mai mari dect prevederile minime din codurile actuale de proiectare. Cu toate
acestea, etrierii nu sunt ndesii la capetele stlpilor i exist barele longitudinale care nu se
situeaz la col de etrier. Grinzile prezint un deficit evident de armatur n zona momentelor
pozitive de pe reazeme, n unele cazuri procentul de armare scznd pn la 0,2%. Lungimile
de ancorare a barelor sunt mai mici de 40-50d. Armarea la for tietoare a pereilor
structurali de beton armat nu corespunde normelor de proiectare n vigoare n Romnia.
55

275

70 x 45

15

330

15

330

65

30

300

35

170

421

15

40

C21 - 37 x 35

10

30

10

30

10

C33-15 x 54

C6-15 x 54

330

15

15

45

C32-15 x 54

30 10

S102
30 x 75

15

460

60

0,1

1,3

45

50

300

300

cm

15 15

15

30
125

hp =

8 cm

1515

40

15

40 x 35

35

S100

S15

45 x 50

45

11

460

5
5

45

C22 -

S14

45 x 50

300

15

40

45

15

30

S105

45 x 50

300

15

5
5

45

330

30

S13

45 x 50

300

15

C32-15 x 54

330

C6- 15 x 54

C6-15 x 54

380
40

S12

50 x 50

300

C22 - 40 x 35

hp

530

530

15

C8-15 x 54

45

15

30

S11

45 x 50

300

330

S10

45 x 50
300

15

40

40

40

S9

S8

60

30

C22 - 40 x 35
60 x 55

130

335

30

15

37,5

C23-37.5 x 50
10

15

220

330

380

15

C6-15 x 54

30 x 75

80

75

S114

1140

21

15

15 x 54

530

330

C31-15 x 54

15
15

30 x 155

70

20

C33-15 x 54

20

C4 -

200

S101

93

105 x 40

10 10

50

S104

400

15

C25 - 15 x 54

65

105

30 x 115

20

S106

50

30 x 135

145

145

15

15

22,5

15

22,5

15

20

S117
15

60

S120
22.5 x 15

C3 - 15 x 16

15

30 x 135

60

60

15

12cm
hp =

4 12

15

S108

15

C2 -

15 x 16

180

S119
22.5 x 15

60

10

25 x 65

710

60

25 x 65

180

60

S111 S109

15 x 16

60

15

15

115

P1

10

C2 -

15

30 x 135

115 x 30

60

57,5
57,5

C24-15 x 50

S118

30 x 130

15

60

S115

1515

+6.75 (+7.45)
+9.48 (+10.18)

S113

15

15

S7

60 x 40

25

37

25 10

15

60

80 x 40

75

200

365

S16

11
cm

15

80

515

280

290

S6

55 x 45

15

15

C21 - 37 x 35

10 25

70

S107

515

15

290

S5

50 x 45

520

200

50

15

37

15 10

Sta
ir c
as
e

15

280

S4

50 x 45

hp

35

hp = 8cm
1142

50

40 x 40

C6-15 x 54

330

180

S110

C21 - 15 x 133

10

15

520

330

40

40 x 40

C6-15 x 54

30 x 75

250

S112

10 15

C31- 15 x 54

S116

40

37

80

10 25

75

180

S3

50 x 45

37

C21 - 37 x 35

50

15

50

475

280

S2

50 x 45

15

37

C30-37 x 50

T
C
E
I
O
R

50

+9.13 (+9.83)
+6.40 (+7.10)

280

S1

70 x 42

15

70

512

130

475

10

30 x 175

30 x 185

300

30

430

30 15

32,85

Figura 1-4: Plan etaj curent cu indicarea seciunilor pereilor

n etapa a doua a evalurii seismice s-a efectuat analiza static neliniar (de tip pushover) a structurii. Pentru evaluarea capacitaii seismice a cldirii au fost efectuate analize de
tip push-over pentru fiecare direcie principal a cldirii folosind programele de calcul
ETABSTM [Computers and Structures, 2007] i SNAP [Kozo System/Kentiku Pivot Co.,
Ltd.]. Pentru fiecare direcie a aciunii seismice, au fost analizate doua distribuii ale forei
seismice, o distribuie triunghiular i o distribuie uniform. Figura 1-5 i Figura 1-6 prezint
rezultatele analizei de tip push-over pe cele dou direcii principale ale cldirii obinute
utiliznd programul ETABSTM. Figura 1-7 i Figura 1-8 prezint rezultatele analizei de tip
push-over pe cele dou direcii principale ale cldirii obinute utiliznd programul de analiz
structural SNAP.

EBA2-5

T
C
E
I
O
R

Figura 1-5 Curba push-over - direcie

longitudinal, distribuie triunghiular a forei
seismice (rou) i distribuie uniforma a forei
seismice (albastru)- rezultate ETABSTM

Figura 1-7: Curba push-over - direcie

longitudinal; rezultate SNAP

Figura 1-6: Curba push-over - direcie transversal,

distribuie triunghiular a forei seismice (rou) i
distribuie uniforma a forei seismice (albastru)rezultate ETABSTM

Figura 1-8: Curba push-over - direcie transversal;

rezultate SNAP

Indicatorul R3 - gradul de asigurare structural seismic - din Codul de Proiectare Seismic

Partea a III-a Prevederi pentru Evaluarea Seismic a Cldirilor Existente, indicativ P100d
3/2008, se determin cu relaia R3 = u unde:
ds
ds

deplasarea lateral impus structurii de cutremur la vrful construciei, si

du

deplasarea lateral ultim (capabil) a structurii la acelai nivel.

EBA2-6

Pentru cazul particular al acestei structuri, pentru care au fost efectuate o serie de
analize dinamice liniare, deplasarea laterala impus structurii de cutremurul de proiectare (ds)
2

T
T
se determina cu relaia d s = cSe modificata prin nlocuirea termenului Se cu
2
2
valoarea deplasrii obinute la vrful cldirii n urma calculului dinamic liniar. Astfel, valorile
indicatorului R3 sunt:

T
C
E
I
O
R

- Directie longitudinala
du, cm = 12

c = 1,94

ds, cm =

1,94x8.9=17.2

R3=0,69

c = 2,00

ds, cm =

2,00x5.3=10.6

R3=0,66

- Directie transversala
du, cm = 7

Valorile obtinute pentru indicatorului de performan R3 sunt orientative; avnd n

vedere cazul particular al acestei cldiri, o mare parte din degradrile provocate de cutremur
se vor concentra la nivelul parterului, valoarea reala a indicatorului R3 putand fi mult mai
mic.

n urma analizelor efectuate se constata insuficienta capacitate de ductilitate a

structurii la nivelul parterului. Aceasta lips de ductilitate poate fi foarte uor evideniata si
prin cedarea la fora tietoare a stlpilor ntini. Astfel, o fisura inclinata la 45 de grade printrun stlp intersecteaz 3,41x2 ramuri de etrieri cu diametrul de 8 mm, ceea ce produce o
capacitate la for tietoare de 4,83 tone (utiliznd rezistenta medie a otelului), valoare cu
mult mai mica dect fora tietoare asociata plastifierii ambelor capete ale stlpilor de la
nivelul parterului.

1.3 Obiectivele soluiei de consolidare i strategii de intervenie

Obiectivul principal al soluiei de consolidare este mbuntirea performanei seismice

a cldirii cu o afectare ct mai mic a funciunii rezideniale. Din acest motiv s-a considerat
c orice intervenie structural trebuie concentrat la nivelul parterului i subsolului limitnd
astfel interveniile n apartamentele locatarilor. Pereii structurali din etajele superioare
prezint un deficit de capacitate de preluare a forei tietoare, n timp ce stlpii din parter nu
au suficient capacitate de ductilitate.
Au fost considerate mai multe strategii de reabilitare seismic:

creterea capacitii de preluare a forelor seismice prin extinderea pereilor structurali

din etajele superioare la parter si subsol, eliminnd astfel diferenele de rigiditate de
pe nlimea cldirii;
reducerea cerinei seismice pentru suprastructur prin izolarea seismic la nivelul
superior al stlpilor din parter;

EBA2-7

creterea capacitii de preluare a forelor seismice prin cmuirea metalic a

stlpilor de la parter i a pereilor structurali din suprastructur i reducerea cerinei
seismice prin folosirea disipatorilor de energie (amortizori cu fluid vscos).

Soluiile de reabilitare seismica au fost analizate comparativ din punct de vedere tehnic,
social i economic.
Pentru evaluarea soluiilor de reabilitare seismica au fost folosite analize dinamice liniare
utiliznd programul de calcul structural ETABSTM. Micarea seismic a fost reprezentat
prin componenta N-S a accelerogramei nregistrate la INCERC Bucureti pe data de 4 Martie
1977 si scalata pentru o valoare de varf a acceleratiei terenului de 0,24g.

T
C
E
I
O
R

Figura 1-9 prezint modificarea calitativ a rspunsului cldirii exprimat acceleraii

spectrale pentru cele trei strategii de reabilitare seismica. Creterea perioadei fundamentale a
cldirii prin izolarea bazei conduce la cea mai drastic diminuare a forei tietoare n pereii
structurali din suprastructur dar i la o cretere a deplasrii absolute la vrf a cldirii.
Extinderea pereilor de beton armat la parter si subsol duce la o cretere a forelor tietoare n
pereii structurali din suprastructur. Introducerea amortizorilor cu fluid vscos la nivelul
parterului duce att la o diminuare a forei tietoare n pereii din suprastructur ct i la o
diminuare a cerinelor de ductilitate pentru stlpii de la parter. Figura 1-10 i Figura 1-11
prezint efectele celor trei soluii de reabilitare seismic analizate asupra forei tietoare n
pereii structurali de peste nivelului parterului. Soluia clasic, extinderea pereilor structurali
la parter si subsol, nu a fost adoptat deoarece determin o cretere a forei tietoare n pereii
din suprastructur. Aceast cretere a forei tietoare necesit consolidarea pereilor, fapt care
nu corespunde obiectivelor reabilitrii seismice, i anume un deranj ct mai mic pentru
ocupanii cldirii. Soluia de izolare a bazei, cu toate c este cea mai spectaculoas i
eficient din punct de vedere al reducerii eforturilor i deformaiilor, a fost eliminat din
cauza rostului seismic foarte mic intre corpurile A i B ct i din cauza faptului c este cea
mai scump. Soluia de reabilitare seismica ce ndeplinete obiectivele propuse este cea care
presupune cmuirea metalic a stlpilor de la parter, cmuirea metalic a pereilor de
beton armat din etajele superioare i folosirea amortizorilor cu fluid vscos ca disipatori de
energie la nivelul parterului.

SA

Continuarea pereilor

Introducere
amortizori

Izolarea Bazei

Figura 1-9: Reprezentarea schematic a modificrii acceleraiilor spectrale

pentru soluiile de reabilitare seismic analizate

EBA2-8

T
C
E
I
O
R

Figura 1-10: Variaia forei tietoare pe direcia

principal n pereii structurali de la etajul 1 pentru
diferite soluii de reabilitare sesimic

Figura 1-11: Variaia forei tietoare pe direcia

secundar n pereii structurali de la etajul 1 pentru
diferite soluii de reabilitare seismic

1.4 Proiectarea soluiei de reabilitare seismic

Soluia de reabilitare seismic adoptat pentru corpul A al cldirii analizate const n

introducerea amortizorilor cu fluid vscos n parter, cmuirea metalic a stlpilor din parter
i cmuirea pereilor structurali din suprastructur. Odat stabilit soluia de reabilitare
seismic au fost efectuate analize dinamice liniare detaliate ale cldirii echipate cu amortizori
cu fluid vscos cu comportare liniar i neliniar utiliznd programul de analiz structural
ETABSTM. n acelai timp, au fost efectuate analize dinamice neliniare folosind programul de
calcul SNAP.

Att pentru analizele liniare, ct i pentru analizele neliniare ale cldirii consolidate,
micarea seismic a fost reprezentat printr-un set de cinci accelerograme artificiale
compatibile cu spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru componentele
orizontale ale micrii terenului pentru Bucuresti conform codului de proiectare antiseismic
P100-1/2006.

Amplasarea n plan a amortizorilor cu fluid vscos a fost stabilit lund n considerare

poziia pereilor structurali la etajele superioare. Unul sau cel mult doi amortizori sunt
amplasai sub fiecare perete structural. Motivul acestei amplasri este asigurarea unui transfer
corespunzator al forei tietoare ntre amortizori i sistemul structural existent n
suprastructur. Astfel, amortizorii sunt amplasai n cadrele de sub pereii structurali. Pentru a
se evita aparitia de forte axiale suplimentare n stlpii de la parter, amortizorii au fost
amplasai orizontal n contravntuiri de tip chevron la partea superioar a parterului. Figura
1-12 prezint cu linii ngroate poziiile amortizorilor de la nivelul parterului.

EBA2-9

T
C
E
I
O
R
Figura 1-12: Amplasarea amortizorilor n parter (linii ngroate)

Dupa stabilirea poziiei amortizorilor, urmtoarele probleme ce necesit rezolvare se

refer la stabilirea caracteristicilor amortizorilor i a altor msuri de consolidare ce trebuie
luate pentru reabilitarea seismic a cldirii.
Prima etap a calibrrii caracteristicilor amortizorilor este o analiz dinamic liniar a
structurii echipate cu amortizori. Constanta de amortizare a fost variat intre 5kN*s/mm i 25
kN*s/mm. Figura 1-13 i Figura 1-14 prezint variaia forei tietoare n pereii structurali de
la etajul 1 pentru diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru structura existent (C=0)
i pentru structura consolidat prin prelungirea pereilor de beton armat la nivelul parterului
(Perei).

Figura 1-13 Fora tietoare maxim pe direcia

principal a pereilor structurali de la etajul I pentru
diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru
structura existent (C0) i pentru structura
consolidat prin continuarea pereilor la nivelul
parterului (Perei)

Figura 1-14: Fora tietoare maxim pe direcia

secundar a pereilor structurali de la etajul I pentru
diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru
structura existent (C0) i pentru structura
consolidat prin continuarea pereilor la nivelul
parterului (Perei)

EBA2-10

Pentru elemente disipative de tip amortizor liniar cu fluid vscos relaia ntre
constanta de amortizare C i fraciunea din amortizarea critic s este [FEMA 356, 2000]:

T C jrj cos 2 j
2

s =

4 mi si

T
C
E
I
O
R

unde s este fraciunea din amortizarea critic vscoas adiional provenit din utilizarea
elementelor vscoase de disipare a energiei, T este perioada proprie fundamentala de vibratie
a structurii, Cj este constanta de amortizare a amortizorului j, rj este deplasarea relativ pe

direcie orizontal a amortizorului j corespunztoare primei forme proprii de vibraie, si este

componenta formei fundamentale de vibraie pe direcia gradului de libertate dinamic de
translaie la nivelul i, mi este masa nivelului i i j este unghiul fcut de amortizorul j cu
orizontala.
Pentru structura echipata cu 8 amortizorii identici pe fiecare direcie, amplasai
orizontal (j=0) n contravntuiri de tip chevron la nivelul parterului, relaia anterioara
devine:

s =

T C jrj 2
j

4 mi si 2
i

Pentru cldirea analizata componentele formei fundamentale de vibraie si si masele

de nivel mi sunt prezentate n tabelul 1-1.
Tabel 1-1. Valorile maselor de nivel si a componentelor formei fundamentale de vibratie

Nivel

mi

si

ETAJ10

502,5

0,0643

ETAJ09

502,5

0,0601

ETAJ08

502,5

0,0557

ETAJ07

502,5

0,0511

ETAJ06

502,5

0,0463

ETAJ05

502,5

0,0415

ETAJ04

502,5

0,0367

ETAJ03

502,5

0,0320

ETAJ02

502,5

0,0276

ETAJ01

502,5

0,0235

PARTER

495,5

0,0196

m s

i i

10,75

EBA2-11

Pentru o fraciune de amortizare critic adiional (suplimentar) de 30% i un numr de 8

amortizori, constanta de amortizare pentru un amortizor este:

C=

s 4 mi si 2

T rj

0,30 4 10,75
= 19325kN s / m = 19,3kN s / mm
8 0,68 0,0196 2

T
C
E
I
O
R

Constanta de amortizare a fost verificat i prin analize dinamice liniare i aleas cu

valoarea C=20 kN*s/mm. Din Figurile 1-13 si 1-14 se poate observa c pentru C=25
kN*s/mm, fora tietoare n pereii structurali de la nivelul etajului 1 nu mai scade. Figura
1-15 si Figura 1-15 prezint variaia n raport cu timpul a deplasrii relative la nivelul
planeului peste parter pentru cldirea echipat cu amortizori cu fluid vscos i pentru
cldirea existent. Se poate observa o reducere de aproximativ 50% a deplasrii maxime ct
i o reducere a ciclurilor cu amplitudini semnificative.

Figura 1-15: Variaia n timp a deplasrii laterale pe

direcie longitudinal a structurii iniiale la nivelul
planeului peste parter i a structurii echipate cu
amortizori vscoi

Figura 1-16: Variaia n timp a deplasrii laterale pe

direcie transversal a structurii iniiale la nivelul
planeului peste parter i a structurii echipate cu
amortizori vscoi

n etapa urmtoare a fost analizat posibilitatea folosirii amortizorilor neliniari cu

fluid vscos, Figura 1-15 si Figura 1-15. Caracteristicile amortizorilor neliniari s-au stabilit pe
principiul egalitii ntre energia disipat de un amortizor liniar i energia disipat de un
amortizor neliniar la un ciclu cu amplitudinea corespunztoare cutremurului de proiectare.

Caracteristicile amortizorilor neliniar sunt exprimate prin constanta de amortizare C i

exponentul vitezei. Parametrii amortizorilor exprimai n funcie de constanta de amortizare
i exponentul vitezei sunt: C= 250 kN*(s/mm)^0,3 si =0,3. Caracteristicile amortizorilor
EBA2-12

neliniari au fost relaxate datorit faptului c la deplasri mici amortizarea echivalent a unei
structuri echipat cu amortizori neliniari este mare.

T
C
E
I
O
R

Figura 1-17: Curba histetic a unui amortizor liniar

Figura 1-18: Curba histetic a unui amortizor

neliniar

Pentru confirmarea caracteristicilor amortizorilor au fost efectuate calcule dinamice

neliniare folosind programul de calcul SNAP i o accelerogram artificial. Analizele au fost
efectuate att pentru structura existent ct i pentru structura reabilitat seismic cu
amortizori liniari i neliniari. Figura 1-19 i Figura 1-20 prezint relaia ntre fora tietoare
de baz i deplasarea relativ a parterului pe direcie longitudinal i transversal pentru
cldirea existent.

Figura 1-19: Relaia for tietoare de baz

deplasare relativ a parterului pe direcia
longitudinal a cldirii existente

Figura 1-20: Relaia for tietoare de baz

deplasare relativ a parterului pe direcia
transversal a cldirii existente

EBA2-13

Figura 1-21 i Figura 1-22 prezint relaia ntre fora tietoare de baz i deplasare
relativ a parterului pe direcie longitudinal i transversal pentru cldirea echipat cu
amortizori liniari cu fluid vscos.

T
C
E
I
O
R

Figura 1-21: Relaia for tietoare de baz

deplasare relativ a parterului pe direcia
longitudinal a cldirii echipat cu amortizori
liniari (C=20kN*s/mm)

Figura 1-22: Relaia for tietoare de baz

deplasare relativ a parterului pe direcia
transversal a cldirii echipat cu amortizori liniari
(C=20kN*s/mm)

Not: pentru uurina comparaiei, figurile folosesc aceeai scara ca Figura 1-19 i Figura 1-20.

Figura 1-23 i Figura 1-24 prezint relaia ntre fora tietoare de baz i deplasarea
relativ a parterului pe direcie longitudinal i transversal pentru cldirea echipat cu
amortizori neliniari cu fluid vscos.

Figura 1-23: Relaia for tietoare de baz

deplasare relativ a parterului pe direcia
longitudinal a cldirii echipat cu amortizori
neliniari

Figura 1-24: Relaia for tietoare de baz

deplasare relativ a parterului pe direcia
transversal a cldirii echipat cu amortizori
neliniari

EBA2-14

n urma reabilitrii seismice a cldirii folosind amortizori cu fluid vscos, valoarea

indicatorului R3 devine:
- Directie longitudinala
du, cm = 12

c = 1,94

ds, cm =

1,94x5,3=10,3

R3=1,16

- Directie transversala

T
C
E
I
O
R

du, cm = 7

c = 2,00

ds, cm =

2,00x4,4=8,7

R3=0,80

n cazul introducerii amortizorilor la nivelul parterului se elimin deficienele

structurale majore concentrate la acest nivel. Valorile indicatorului de performan R3 pot fi
sensibil mai mari dect cele prezentate in tabelul precedent daca se neglijeaz valoarea
coeficientului de amplificare al deplasrilor c, care ine seama c pentru T<Tc (Tc este
perioada de control a spectrului de rspuns) deplasrile seismice calculate in domeniul
inelastic sunt mai mari dect cele corespunztoare rspunsului seismic elastic deoarece
creterea amortizrii diminueaz efectele acoperite prin acest coeficient.
Figura 1-25 prezint detaliile de introducere a amortizorilor sub un perete structural
de beton armat. Au fost analizate mai multe posibiliti de amplasare a amortizorilor pe
direcie orizontal. Soluia aleas a fost s se conecteze amortizorii de stlpul central de beton
armat pentru a se evita solicitarea defavorabil a stlpilor marginali, acetia avand o
capacitate slbit de preluare a forelor tietoare datorit eforturilor de ntindere provenite din
forele orizontale.

Figura 1-25: Detaliu de introducere a amortizorilor

EBA2-15

Referine
Chesca, A.B., M. Seki, R. Vacareanu, T. Okada, B. Georgescu, T. Kaminosono, H.
Kato, 2007, Seismic Rehabilitation of an Existing Soft and Weak Groundfloor
Building. Case Study, Proceedings of the International Symposium on
Seismic Risk Reduction, ISSRR2007, Bucharest
Computers and Structures, 2007, ETABS 2007, v9.2.0

T
C
E
I
O
R

FEMA 356, 2000, Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of
Buildings, FEDERAL EMERGENCY MANAGEMENT AGENCY,
Washington D.C.
Seki M., Vacareanu, R., Chesca, A.B., Pavel, M., Lozinc E., Cotofana D., Georgescu
B., Kaminosono, T., 2007, Overview on Seismic Evaluation and Retrofitting
within JICA Technical Cooperation Project on Reduction of Seismic Risk in
Romania, Proceedings of the International Symposium on Seismic Risk
Reduction, ISSRR2007, Bucharest, Romania
Vacareanu, R., Chesca, A. B., Georgescu, B., Seki M., 2007, Case study on the
expected seismic losses of soft and weak groundfloor buildings, Proceedings
of the International Symposium on Strong Vrancea Earthquakes and Risk
Mitigation, p. 388-401, Bucharest, Romania

EBA2-16

T
C
E
I
O
R

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE

INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

ANEXA B

CONSTRUCII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Exemplul 3. Structur cu perei de beton armat

EBA3-1

Cuprins
1

Prezentare structur ............................................................................................3

Prezentarea condiiilor de amplasament..............................................................7

Evaluarea seismic a structurii:

T
C
E
I
O
R

3.1 Prezentarea metodologie de nivel 3 .................................................................8

3.2 Evaluarea coeficientului R1 .............................................................................9

3.3 Evaluarea coeficientului R2 ...........................................................................11

3.4 Evaluarea coeficientului R3

3.4.1 Prezentarea modelului de calcul ...................................................................12

3.4.2 Prezentare rezultate Calcul Static neliniar.....................................................18

3.4.3 Prezentare rezultate Calcul Dinamic neliniar................................................26
3.4.4 Evaluarea coeficientului R3 .........................................................................28
3.5 Concluzii ........................................................................................................29
4

Propunerea unor soluii de consolidare ............................................................30

4.1 Consolidare prin metod clasic (cmuire perei).......................................31

4.2

Consolidare prin izolare seismic a bazei ....................................................40

5 Concluzii .........................................................................................................51

EBA3-2

Prezentare structur

T
C
E
I
O
R

Introducere

n exemplul de fa se prezint algoritmul de evaluare a performanelor seismice a unei

structuri cu perei de beton armat proiectat n anul 1966 conform normelor romneti n vigoare.
Problema principala a evalurii este estimarea capacitii la for tietoare a elementelor
structurale pentru cldirea n discuie, estimare care s-a fcut conform metodologiei de nivel 3
(P100-3/2008) avnd la baz codul romnesc n vigoare privind calculul pereilor de beton armat
CR2-1-1.1 coroborat cu prevederile din codul P100-3. n paralel s-a determinat capacitatea la
for tietoare i conform coduri i prevederi europene de evaluare a performanelor structurii la
aciunea seismic (EUROCODE8-3). Pentru exemplul de fata a fost considerata de interes
comparaia intre valorile oferite de P100-3 si valorile determinate din conform codului EN19983.
Exemplul de fa face trateaz att problema evalurii seismice ct i pe cea a consolidrii
acestor structuri, consolidare ce se poate realiza prin metode clasice (cmuirea pereilor
structurali), fie prin metode noi (la noi n ar) ce presupun izolarea seismic a bazei.

Prezentarea structurii

Structura n discuie este o structur cu perei de beton armat, proiectat n anii 60, fiind
caracteristic pentru structurile proiectate n aceea perioad. Regimul de nlime este de P+10E
iar conformarea n plan este prezentat n figura 1.
Modelarea structurii s-a fcut cu ajutorul programului Perform 3D n care au fost modelate
cu o comportare neliniar toate elementele structurale. Rezultatele prezentate n exemplu au fost
obinute printr-o analiz static neliniar de tip Push-Over precum i o analiz dinamic neliniar
Time History.

Se poate observa c sistemul de preluare al forelor laterale induse de seismic este dominat
de doi perei puternic dezvoltai att pe direcia X ct i pe Y. Cei doi perei au o seciune de tip
T i sunt dispui la capetele structurii. Pentru direcia X acetia sunt practic singurii perei ce
particip n preluarea forei laterale iar pe direcia Y mai apar o serie de perei lamelari. Fiind
puternic dezvoltai n plan aceti perei prezint n mod natural o capacitate foarte mare n
preluarea momentelor ncovoietoare. Problema major care apare este dac aceti perei sunt
capabili s preia i fora tietoare asociat acestor momente ncovoietoare.
Considernd c rspunsul acestor perei cu seciune T domin n mare parte rspunsul la
aciuni laterale pentru ntreaga structur (n special pe direcia X), pentru studiul de fa acetia
au fost alei n evaluarea seismic, n continuare acetia se vor numi perei DT.

Betonul utilizat pentru realizarea acestor perei este de tip B200 iar armtura este realizat
din oel cu suprafa neted de tip OB37. Planeele de beton armat au o grosime de 9 cm n zona
apartamentelor i de 13 cm n zonele de acces.
EBA3-3

T
C
E
I
O
R
Figura 1 : Plan cofraj etaj curent
EBA3-4

Din punct de vedere al armrii longitudinale i transversale a acestor perei de tip DT n

tabelul urmtor se prezint procentele de armare utilizate pentru fiecare etaj n parte.

T
C
E
I
O
R
Longitudinal

Transversal

Etaje

E1-E2

Bulb(%)

Inima(%)

Bulb(%)

0.65

0.38

0.188

0.497

0.334

0.107

0.863

0.334

0.134

0.668

0.214

0.094

0.447

0.254

0.188

0.485

0.254

0.094

0.631

0.048

0.094

0.389

0.111

0.188

0.631

0.216

0.094

0.387

0.246

0.188

E3-E9

Inima(%)

0.223

0.126

nu exist

E10

0.126

Tabel 1: Procente de armare longitudinal/transversal perete DT

Figura 2 : Seciune perete DT

EBA3-5

Se poate observa c n dreptul etajelor E3 pn la E9 armtura transversal n inim nu mai

este dispus, fapt des ntlnit pentru cldirile proiectate n aceea perioad. Din figura 2 se poate
observa de asemenea c inima peretelui DT are o grosime mic (15cm) raportat la lungime (
730cm pe X i 875cm pe Y).
n tabelul urmtor sunt prezentai factorii de participare modal corespunztori fiecrui
mod de vibraie n parte. Trebuie menionat faptul c n determinarea caracteristicilor modale ale
structurii s-a considerat pentru toate elementele structurale o rigiditate fisurat egal cu jumtate
din rigiditatea nefisurat (EbIb=0.5 EI).

T
C
E
I
O
R
Mod

T (s)

Factori de participare modal

(%)
UX

UY

RZ

0.59

0.02

69.74

0.02

0.56

25.06

0.00

45.86

0.48

49.66

0.05

23.64

Tabel 2: Perioada de vibraie i factorii de participare modal pentru primele trei moduri

Din tabelul 2 se poate observa c primul mod de vibraie este pur de translaie pe direcia Y
n timp ce modul 2 respectiv modul 3 sunt caracterizate de un anumit grad de cuplare ntre
translaie pe direcia X respectiv torsiune.
Sistemul de fundare a cldiri este pe tlpi continue de beton armat cu o lime medie de
2.2m (sub pereii structurali). Acest sistem este alctuit dintr-un cuzinet de beton simplu (marc
B140) respectiv tlpi continue de beton armat (marca B50). Armtura utilizat pentru armarea
tlpilor este de tip OL 38. Cota de fundare a structurii este de 3.25, structura fiind prevzut i
cu subsol.

Prezentarea condiiilor de amplasament

Cldirea selectat pentru a fi evaluat este amplasat n Bucureti i conform P100-1/2006

zona este caracterizat de o acceleraie de vrf a terenului pentru proiectare ag = 0.24g i o
perioad de control(col) a spectrului de rspuns Tc = 1.6 sec.
Forma spectrului normalizat de rspuns elastic pentru acceleraii asociat componentelor
orizontale ale micrii terenului pentru municipiul Bucureti este prezentat n Fig. 3.

EBA3-6

T
C
E
I
O
R

Figura 3 : Spectrul normalizat de acceleraii pt. Tc=1.60 s, conform P100-1/2006

Cldirea este situat n sectorul 3 din Bucureti pe strada Postvarul (figura 4). Aceasta are
un regim de nlime de 10 etaje, funciunea de locuine i este realizat dintr-un singur tronson.
Cldirea a fost proiectat i executat n anul 1966, proiectul de rezisten fiind elaborat de
Institutul Proiect Bucureti (proiect numr 3505 din 1966).
Structura are o amprent la sol de form rectangular, cu dimensiunile 24.50 m (pe direcia
longitudinal) respectiv 19.00 m pe direcie transversal. nlimea total a cldirii este de 30.35
m.

Figura 4 : Strada Postvarul, Sector 3 Bucureti

EBA3-7

Evaluarea seismic a structurii:

Evaluarea seismic a structurilor de cldiri const dintr-un ansamblu de operaii care

trebuie s stabileasc vulnerabilitatea acestora n raport cu natura i modul de manifestare al
diferitelor categorii de hazard seismic pe amplasament. Evaluarea este precedat de colectarea
informaiilor referitoare la geometria structurii, calitatea detaliilor constructive i a calitii
materialelor utilizate n construcie. Pe baza informaiilor prezentate anterior trebuie stabilit care
este nivelul adecvat de cunoatere. P100-3/2008 definete trei niveluri de cunoatere: KL1:
Cunoatere limitat; KL2: Cunoatere normal; KL3: Cunoatere complet. Astfel, nivelul de
cunoatere selectat determin metoda de calcul permis i valoarea factorului de ncredere (CF).

T
C
E
I
O
R

n cazul structurii analizate exist n arhive proiectul tehnic i de execuie complet.

Cldirea n discuie a fost supus unui proces amplu de urmrire a comportrii n timp; iar dup
fiecare eveniment seismic major ( 1977, 1986 respectiv 1990) un releveu complet al degradrilor
a fost fcut. Avnd n vedere toate aspectele menionate mai sus precum i faptul c autorii
exemplului de fa au avut acces la rezultatele obinute n cadrul unui studiu privind comportarea
post-elastic a aceleai structuri (studiu fcut n anul 1990 n cadrul institutului IPCT) s-a
considerat c exist un grad ridicat de cunoatere a structurii, grad corespunztor nivelului KL3.

3.1

Prezentarea metodologie de nivel 3

Metodologia de nivel 3 se aplic la construcii importante i complexe la care se dorete o

analiz mai precis a performanelor seismice ale construciei i la construcii care nu ndeplinesc
condiiile de regularitate care s permit utilizarea metodologiei de nivel 2.
Metodologia de nivel 3 implic evaluarea calitativ constnd n verificarea listei complete
de condiii de alctuire structural dat n anexele codului corespunztoare structurilor din
diferite materiale i o evaluare prin calcul care ia n considerare n mod explicit comportarea
inelastic a elementelor structurale sub aciunea cutremurelor severe.
Pentru aplicarea metodologiei de nivel 3 este preferabil s se dispun de proiectul iniial al
cldirii analizate, datorit necesitii unor detalii de execuie precise.

Se pot utiliza dou metode de calcul i anume:

- metoda bazat pe calculul static neliniar
- metoda bazat pe calculul dinamic neliniar.

n cazul structurii de fa, avnd n vedere faptul c proiectul complet era disponibil
precum i faptul c armarea pereilor la for tietoare este discontinu pe nlime s-a preferat o
evaluare de nivel 3 considerat mult mai exact dect celelalte metodologii prezentate n cod.
Metoda de calcul static neliniar realizeaz:

EBA3-8

- evaluarea direct a structurii n ansamblul ei i nu prin intermediul unor verificri pe elemente

structurale considerate individual. Rezultatul evalurii prezint un grad de ncredere superior
celui obinut prin aplicarea metodologiilor de nivel 1 i 2;
- verificarea structurii prin intermediul caracteristicii celei mai semnificative pentru rspunsul
seismic, respectiv deformaiile structurii.

T
C
E
I
O
R

Metoda este indicat n cazul structurilor la care contribuia modurilor superioare de

vibraie este puin important pentru comportarea n regim dinamic. n cazul structurilor la care
se ateapt amplificri dinamice majore a deplasrilor la anumite niveluri se recomand folosirea
metodei calculului dinamic neliniar.
3.2

Evaluarea coeficientului R1

Gradul de ndeplinire a condiiilor de conformare structurale, de alctuire a elementelor

structurale i a regulilor constructive pentru structuri care preiau efectul aciunii seismice este
cuantificat cu ajutorul unui indicator. Acesta se noteaz cu R1 i se denumete prescurtat gradul
de ndeplinire al condiiilor de alctuire seismic.

Pentru structurile din beton armat, criteriile i condiiile utilizate pentru determinarea
factorului R1<sunt enumerate n tabelul B.2. din Anexa B a codului P100-3:2008. Construciei
analizate i s-au atribuit urmtoarele punctaje:

(i) Condiii privind configuraia structurii 30 de puncte (dintr-un maxim de 50)

Sistemul este redundant i prezint un traseu clar i continuu a ncrcrilor. Nu exist

discontinuiti pe vertical iar efectele de torsiune sunt moderate.

Ca puncte slabe, structura nu prezint un numr suficient de zone potenial plastice i cel
mai important aspect ce trebuie menionat este acela c structura prezint diferene mari de
rezisten pe nlime. ntre etajele 3 i 9 n inima pereilor structurali nu exist armtur
transversal pentru preluarea forei tietoare.

(ii) Condiii privind interaciunile structurii 5 puncte (dintr-un maxim de 10)

Structura nu prezint stlpi scuri captivi dar distana pn la cldirile nvecinate nu are
dimensiunea minim impus de cod. Pereii nestructurali sunt legai rigid de structura de
rezisten.

(iii) Condiii privind alctuirea (armarea) elementelor structurale 15 puncte (din maxim de
30)

Dei pereii structurali au grosimi egale cu 150mm iar ncrcarea axial pe acetia are
valori moderate, structura a fost depunctat n special din cauza faptului c pereii
structurali prezint tlpi extinse i forme complicate n plan.
Distribuia pe nlime a momentelor capabile nu respect variaia cerut n codurile n
vigoare astfel nct s se asigure formarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei
seismice. Rezistena la for tietoare este mic i insuficien pentru a mobiliza rezistena
la ncovoiere.
EBA3-9

nndirea armturilor nu respect o lungime minim de 45 de diametre iar procentele

minime de armare orizontal respectiv vertical nu sunt respectate.
(iv) Condiii referitoare la planee 5 puncte (dintr-un maxim de 10)
Grosimea planeelor de 9 cm nu respect condiia de grosime minim dar cu toate acestea
avnd n vedere faptul c golurile din planeu sunt reduse ca dimensiune se poate considera
c acesta ndeplini rolul de diafragm infinit rigid.

T
C
E
I
O
R

Armtura din planeu nu este suficient pentru a transmite forele seismice la elementele
verticale, o serie de fisuri la nivelul acestor planee a fost pus n eviden dup fiecare
eveniment seismic major.

Cumulnd punctajul obinut la fiecare criteriu n parte obinem valoarea indicelui R1=
30+5+15+5 = 55 puncte. Conform tabelului prezentat n codul P100-3:2008 i conform indicelui
R1, structura poate s fie ncadrat n clasa II de risc seismic. Conform aceluiai cod n Clasa II
de risc seismic se ncadreaz construciile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi
degradri structurale majore, dar care, cu probabilitate nalt, nu-i pierd stabilitatea.

Tabel 3: Valori R1 asociate claselor de risc seismic (codul P100-3:2008)

3.3

Evaluarea coeficientului R2

Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale se cuantific prin calculul valorii

gradului de afectare structural - R2. Determinarea lui se face pe baza punctajului dat conform
tabelului B.3 din Anexa B a codului P100-3, pentru diferitele tipuri de degradri identificate.
Alte tipuri de degradare pot fi considerate ulterior printr-o reducere a factorului R2.
Distribuia punctajului din tabelul B.3 pe categorii de degradri este orientativ, inginerul
evaluator putnd corecta aceast distribuie atunci cnd consider c prin aceasta se poate stabili
o evaluare mai realist a efectelor diferitelor tipuri de degradri asupra siguranei structurale a
construciei examinate.
Astfel pentru evaluarea factorului R2 s-au stabilit urmtoarele punctaje:

a. Fisuri i deformaii remanente n zonele critice (zonele plastice) ale stlpilor, pereilor

i grinzilor. Se evideniaz degradri moderate. Punctaj - 6 puncte (dintr-un maxim de

10 atunci cnd nu exist degradri)

b. Fracturi i fisuri remanente nclinate produse de aciunea forei tietoare n grinzi. Se

EBA3-10

evideniaz degradri majore. Punctaj - 0 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci cnd

nu exist degradri)
c. Fracturi i fisuri longitudinale deschise n stlpi i/sau perei produse de eforturi de
compresiune. Se evideniaz degradri minore. Punctaj - 15 puncte (dintr-un maxim de 20

T
C
E
I
O
R

atunci cnd nu exist degradri)

d. Fracturi sau fisuri nclinate produse de fora tietoare n stlpi i/sau perei. Se

evideniaz degradri majore. Punctaj - 0 puncte (dintr-un maxim de 30 atunci cnd

nu exist degradri)

e. Fisuri de forfecare produse de lunecarea armturilor n noduri. Nu se evideniaz

degradri. Punctaj - 10 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci cnd nu exist degradri)

f. Cedarea ancorajelor i nndirilor barelor de armtur. Nu se evideniaz degradri.
Punctaj - 10 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci cnd nu exist degradri)

g. Cedarea sau fisurarea pronunat a planeelor. Se evideniaz degradri majore. Punctaj 0 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci cnd nu exist degradri)

h. Cedri ale fundaiilor sau terenului de fundare. Nu Se evideniaz degradri. Punctaj 10 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci cnd nu exist degradri)

Cumulnd punctajul obinut la fiecare criteriu n parte obinem valoarea indicelui R2=
6+0+15+0+10+0+10 = 41 puncte. Conform tabelului prezentat n codul P100-3:2008 i conform
indicelui R2 structura poate s fie ncadrat n clasa II de risc seismic.

Tabel 4: Valori R2 asociate claselor de risc seismic (codul P100-3:2008)

3.4 Evaluarea coeficientului R3

3.4.1 Prezentarea modelului de calcul

Pentru o evaluarea ct mai riguroas a structurii se propune ca principal metod de
evaluare metodologia de nivel 3 prezentata in P100-3/2008, bazat pe calculul neliniar al
structurilor. Acest tip de calcul permite o evaluare global a unei structuri i o corelare mai
EBA3-11

exact ntre cerinele impuse de aciunea seismic i capacitatea structurii de a prelua aceste
solicitri. Metodologia de nivel 3 reprezint cea mai avansat metod de evaluare prezentat de
P100-3/2008. Metodologia este recomandat ns numai n situaia n care exist proiectul
original al structurii avnd n vedere necesitatea cunoaterii cu precizie ridicat a armrii
elementelor structurale.

T
C
E
I
O
R

Se recomanda ca prim modalitate de evaluare analizele static neliniare, ntruct acest tip
de analize sunt relativ uor de realizat, timpul de analiza este mic, iar informaiile oferite au un
grad sporit de transparenta.
Ipotezele calculului static neliniar

n continuare se vor prezenta ipotezele care au stat la baza calculului neliniar precum i
cele luate n calcul la stabilirea eforturilor capabile pentru seciunea de perete considerat.

Rigiditatea de calcul:

Pentru elementele structurale s-a considerat o rigiditate n domeniul fisurat egal cu

jumtate din rigiditatea n domeniul nefisurat.
(EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale

Rezistenele materialelor:

Din punct de vedere al rezistenelor materialelor utilizate pentru determinarea eforturilor

capabile ale seciunii de perete considerat s-au ales valorile medii afectate de factori de
siguran specifici fiecrei norme considerate n parte:

Cod Romnesc (P100-3 i CR2-1-1.1)

Conform normelor romneti n vigoare rezistenele materialelor luate n calcul pentru o

evaluare a performanelor seismice ale unei structuri pe baza metodologiei de nivel 3 sunt cele
medii afectate de un coeficient de ncredere i un coeficient de siguran. Coeficientul de
ncredere este funcie de nivelul de cunoatere al structurii (cunoaterea planurilor de armare,
existena i accesul la proiectul tehnic de execuie etc.). Pentru structura analizat au exista
planurile originale de armare precum i rezultatele unei expertize mai vechi efectuate dup
cutremurul din 1977, din acest motiv s-a considerat c exist un grad ridicat de cunoatere a
structurii iar factorul de cunoatere s-a ales CF = 1. Anexa B din codul P100-3 prevede ca la
determinarea forei tietoare capabile s se utilizeze rezistenele medii i rezultatul obinut s fie
afectat de un coeficient global de siguran = 1.5 :
Vcap ef. = Vcap med / (CF * )

EBA3-12

unde:

Vcap ef. efortul capabil efectiv;

Vcap med. efortul capabil obinut cu rezistene medii;
CF factor de cunoatere;

T
C
E
I
O
R
factor global de siguran;

Cod European (EuroCode 8 partea 3)

Estimarea capacitaii la fora tietoare a elementelor de beton armat si cu precdere a

pereilor de beton armat la aciuni ciclice a reprezentat o preocupare constanta pe plan mondial.
Din pcate, din cauza complexitii comportrii elementelor de beton armat la fora tietoare nu
exista la ora actuala un model de calcul unanim acceptat care sa ofere valori cu o precizie
acceptabila. In proiectare se prefera estimarea acoperitoare a capacitaii la fora tietoare bazata
pe modele simple. Ca o excepie codul european EN1998-3 de evaluare a performanelor
seismice ale unei structuri existente, prevede utilizarea unei relaii empirice determinate
experimental, pe un numr totui restrns de cazuri. Pentru exemplul de fata a fost considerata de
interes comparaia intre valorile oferite de P100-3 si valorile determinate din formula prevzuta
in EN1998-3. Pentru estimarea capacitaii la fora tietoare conform EN1998-3 s-au folosit
rezistenele medii afectate de coeficieni de siguran pentru material, s = 1.15 pentru oel
respectiv c = 1.5 pentru beton.
Vcap ef. = funct( fym/ s ; fcm/ c)

unde: fym rezistena medie la curgere a oelului;

fcm rezistena medie a betonului;

Modelarea neliniaritii:

Elementele structurale au fost modelate cu o comportare neliniar utilizndu-se diferite

modele neliniare n funcie de tipul elementului structural:
Elemente de tip bar (grinzi i stlpi)

Pentru acest tip de elemente s-au utilizat modelele de articulaie plastic punctual de tip moment
(M) pentru grinzi i de tip for axial moment (PMM) pentru stlpi. Pentru ambele tipuri de
articulaii plastice s-a optat pentru o lege de tip elastic perfect plastic fr consolidare postelastic (Fig. 5).

EBA3-13

T
C
E
I
O
R

Figura 5 : Tipul modelelor neliniare utilizate la grinzi (stnga) i stlp (dreapta)

Elemente de tip perete

Pentru acest tip de element structura s-a optat pentru un model de tip fibr. n acest model
fiecare seciune de perete a fost discretizat ntr-un numr de fibre ce au fost modelate s aib o
comportare neliniar la ncovoiere, respectiv o comportare liniar la forfecare. Pentru fiecare
fibr n parte s-a introdus coeficientul de armare longitudinal iar comportarea aleas a fost de
tip elastic perfect plastic fr consolidare s-au cdere de capacitate.

Figura 6 : Model de fibr pentru un element de perete

Algoritmul utilizat pentru determinarea eforturilor capabile

n continuare sunt prezentai pe scurt algoritmii ce au stat la baza determinrii eforturilor

capabile pentru seciunea de perete prezentat mai sus. Rezistenele utilizate n calcul sunt cele
prezentate mai sus.

EBA3-14

 Moment ncovoietor
Pentru determinarea momentului ncovoietor capabil s-a utilizat metoda general de calcul.
Calculul a fost fcut cu ajutorul programului de calcul secional Xtract.

T
C
E
I
O
R

For tietoare

Determinarea forei tietoare capabile a seciunii peretelui pentru cele dou direcii (X
respectiv Y) s-a fcut utiliznd normative romneti i europene. n continuare se prezint ntr-un
mod sintetic algoritmul de calcul prezentat n normativul romnesc precum i spre comparaie
algoritmul recomandat de norma European (EUROCODE 1998-3).

Cod Romnesc (P100-3 i CR2-1-1.1)

Calculul la for tietoare se face n seciuni nclinate n cazul pereilor structurali cu

raportul ntre nlimea n elevaie a peretelui i nlimea seciunii H/h>1, determinarea
capacitaii la for tietoare n seciunile nclinate se face pe baza relaiei:
Qcap= Qb + 0,8AaoRa

unde:

Aao = suma seciunilor armturilor orizontale intersectate de o fisura nclinat la

45,incluznd armturile din centuri i armtura continu din zona aferent de plac
(nglobnd dou grosimi de plac de fiecare parte a peretelui) a planeului, dac fisura
traverseaz planeul;
Qb = fora tietoare preluat de beton, care se ia cu valorile:
Qb = 0.3 b h 0 < 0.6 b h Rt

n zona A

Qb = b h (0.7 Rt + 0.2 0) > 0

n zona B.

0 efortul unitar mediu n seciune.

b, h limea respectiv nlimea seciunii de beton.

EBA3-15

Cod European (EuroCode 8 partea 3)

Conform normei europene rezistena la forfecare a unui perete de beton armat este
determinat n funcie de modul de cedare asociat:

T
C
E
I
O
R

Rezistena la forfecare ciclic VR:

Rezistenta la forfecare ciclica, VR , se reduce cu cerina de ductilitate, exprimat n raport

cu factorul de ductilitate al sgeii transversale, a deschiderii de forfecare sau al rotirii la captul
elementului: pl = - 1. In acest scop pl se poate calcula ca raportul dintre partea plastica a
rotirii, , mprit la rotirea la curgere, y.
Expresia urmtoare se poate folosi pentru rezistena la forfecare:

VR =

el

h x
min( N , 0.55 Ac f c ) + 1 0.05 min(5, pl )
2 Lv

Lv

0.16 max(0.5,100 tot ) (1 0.16 min(5, h )) f c + VW

unde:

el - este egal cu 1.15 pentru elemente principale i 1 pentru elementele secundare;

h - este nlimea seciunii transversale;

x este nlimea zonei comprimate;

N este fora axial de compresiune (pozitiv, luat egala cu 0 pentru ntindere);

Lv= M / V reprezint raportul moment / fora tietoare n seciunea din captul elementului;
Ac este aria seciunii transversale;

fc - este rezistenta de compresiune a betonului (MPa) vezi cap.3,

tot este indicele de armare longitudinal;

VW - este contribuia armturii transversale la rezisten la forfecare, luat egal cu:

VW = W bW z fyW

n care:
EBA3-16

W este coeficientul de armare transversal;

bW grosimea seciunii;
z este lungimea braului de prghie intern;

T
C
E
I
O
R

fyW este limita de curgere a armaturii transversale(MPa) vezi cap3.

Rezistena la for tietoare controlat de cedarea inimii VR,max

Rezistena la forfecare a peretelui de beton, VR, nu poate fi luat mai mare dect valoarea
corespunztoare cedrii prin strivirea inimii, VR,max, care, sub ncrcri ciclice, se poate calcula
folosind urmtoarea expresie:

0.85 1 0.06 min(5, )

N
1 + 1.8 min(0.15,
)
A
f
el
c c

L
(1 + 0.25 max(1.75,100 tot )) (1 0.2 min(2, v )) f c bw z
h

VR ,max =

pl

Rezistena la for tietoare sub ncrcri ciclice controlat de zdrobirea inimii peretelui,
anterioar curgerii la ncovoiere, este obinut din expresia de mai sus pentru pl = 0.

3.4.2 Prezentare rezultate Calcul Static neliniar

Analiza static neliniar a fost fcut cu ajutorul programului de calcul structural Perform
3D. n acest program toate elementele structurale au fost modelate avnd o comportare neliniar.
Pentru modelarea pereilor structurali s-a utilizat un model de tip macro cu fii, fiecare fie
fiind de fapt o anumit zon de perete pentru care s-a atribuit caracteristici geometrice i de
material. Pentru fiecare seciune de perete s-a definit de asemenea i o lege de comportare
neliniar. Pentru elementele de tip grind i stlp s-au utilizat modele de articulaii plastice
punctuale dispuse la capetele elementului. Materialele utilizate n analiz au fost beton de tip
B200 respectiv armtur de tip OB37, legile de comportarea pentru fiecare tip de material s-au
ales cele date de ctre codul european EUROCODE2.

Structura analizat n exemplul de fa prezint un deficit cert de capacitate la for

tietoare i o capacitate mare la moment ncovoietor (n principal datorit seciunilor de perei
puternic dezvoltate). n modelul de calcul utilizat elementele structurale au fost modelate astfel
nct s avem o comportare n domeniul neliniar pentru componenta de moment ncovoietor i o
comportare n domeniul liniar pentru solicitarea de forfecare. Cu alte cuvinte n modelare s-a
EBA3-17

impus un mecanism de cedare din ncovoiere. S-a preferat acest mod de modelare a structurii n
principal datorit faptului c unul dintre dezideratele procesului de consolidare este de a obine
un mecanism de plastificare ductil (din ncovoiere). Astfel din modelul de calcul se poate obine
ntr-un mod direct fora tietoare asociat plastificrii la ncovoiere a peretelui cu alte cuvinte
fora tietoare cerin.

T
C
E
I
O
R

Analiza Push-Over s-a fcut pornind de la o distribuie pe nlime a forelor

corespunztoare modului de vibraie fundamental pe direcia n discuie (modul 1 pentru direcia
Y respectiv modul 2 pentru direcia X).

n figura 7 se prezint de asemenea i o propunere de biliniarizare a curbei for

deplasare. Biliniarizarea s-a obinut prin egalizarea arilor de sub cele dou curbe i considerarea
unei rigiditi iniiale tangente la curb. Prin biliniarizare s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 8460 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.21 (unde cy reprezint raportul ntre fora
de curgere i greutatea total a structurii).
Curba PD pt. x

10000

9000
8000

Base Shear

7000
6000
5000
4000

Curba PD

3000

Curba PD(bl)

2000

1000

0.2

0.4

0.6

0.8

Deplasare (m )

Figura 7 : Curba For - Deplasare pe direcia X

Pornind de curba biliniarizat prezentat mai sus s-au determinat cerinele de deplasare
impuse structurii pentru trei nivele de performan SLS (Stare limit de serviciu) caracterizat de
un IMR = 50 ani, SLU (Starea limit ultim) cu IMR = 100ani respectiv SLSV(Starea limit de
supravietuire) cu IMR= 475ani. Determinarea cerinelor de deplasare s-a fcut cu ajutorul
programului SINEL n care s-au considerat 5 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul.
Aceste accelerograme au fost scalate n PGA pentru a obine gradul de intensitate corespunztor
nivelului de performan considerat. n tabelul urmtor se prezint cerinele de deplasare obinute
pentru fiecare accelerogram n parte i pentru fiecare nivel de performan n parte:
EBA3-18

Average (m)

Cerinta deplasare
(PGA=0.24g)
0.2043
0.1549
0.1214
0.1075
0.1536
0.1483

Cerinta deplasare
(PGA=0.12g)
0.0520
0.0500
0.0448
0.0444
0.0487
0.0480

Cerinta deplasare
(PGA=0.36g)
0.4852
0.3149
0.3474
0.2885
0.3069
0.3486

Drift demand

0.0049

0.0016

0.0115

Acc1
Acc2
Acc3
Acc4
Acc5

T
C
E
I
O
R
Tabel 5: Cerin deplasare pe direcia X

Trebuie menionat c cerinele de deplasare prezentate n tabelul 3 sunt n metri si au fost

obinute considernd o perioad fundamental pe direcia X egal cu Tx = 0.56s.
n figura urmtoare se prezint curba obinut pentru direcia Y:

Curba PD pt. y

Base Shear

10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000

Curba PD

3000
2000

Curba PD(bl)

1000
0

0.2

0.4

0.6

0.8

Deplasare (m )

Figura 8 : Curba For - Deplasare pe direcia Y

Prin biliniarizare s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 7920 KN , for ce

corespunde unui factor cy = 0.19. n tabelul urmtor se prezint cerinele de deplasare obinute
pentru fiecare accelerogram n parte i pentru fiecare nivel de performan n parte:

Acc1
Acc2
Acc3

Cerinta deplasare
(PGA=0.24g)
0.2360
0.1818
0.1535

Cerinta deplasare
(PGA=0.12g)
0.0687
0.0654
0.0557

Cerinta deplasare
(PGA=0.36g)
0.5124
0.3396
0.3847

EBA3-19

Acc4
Acc5
Average(m)

0.1247
0.1768
0.1746

0.0480
0.0595
0.0595

0.3253
0.3291
0.3782

Drift demand

0.0057

0.0020

0.0125

Tabel 6: Cerin deplasare pe direcia Y

T
C
E
I
O
R

Deplasarile prezentate n tabelul 4 sunt n metri si au fost obinute considernd o perioad

fundamental pe direcia Y egal cu Ty = 0.59s.
Evaluarea performanelor seismice (Calcul Static Neliniar)

La evaluarea performantelor seismice prin metodologia de nivel 3 se urmresc:

Identificarea tipului de mecanism.

Verificarea cedrilor fragile din elemente.

Evaluarea capacitii de deformaie plastica a elementelor.

Avnd n vedere c n cazul structurii analizate mecanismul de cedare la fore laterale este
dominat strict de cedarea la for tietoare a pereilor structurali DT n continuare se prezint
evaluarea prin calcul a capacitii la for tietoare a peretelui DT conform codului P100-3. De
asemenea pentru a forma o imagine mai ampl asupra capacitii la for tietoare a acestor
perei s-a considerat util ca aceasta s se determine i conform codului european EUROCODE83 .La final se va face o sintez a rezultatelor i se va prezenta o concluzie a procesului de
evaluare.
Direcia X

Evaluare conform codului romnesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)

Evaluarea structurilor existente la aciunea seismic se face la noi n ar conform codului

P100-3 COD DE EVALUARE SI PROIECTARE A LUCRRILOR DE CONSOLIDARE LA
CLDIRI EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC. Din punct de vedere al evalurii
performanei seismice a pereilor de beton armat se face trimitere la codul ce reglementeaz
calcului i proiectarea pereilor de beton armat din structuri noi (CR2-1-1.1).
Rezistenele utilizate n evaluare capacitii de preluare a forelor laterale a peretelui n
discuie (DT) au fost cele medii afectate cu un coeficient de ncredere. Avnd n vedere c
nivelul de cunoatere privind proiectul de execuie al structurii studiate este ridicat (exist date
privind armarea i detalierea elementelor structurale) n procesul de evaluare s-a considerat un
nivel ridicat de ncredere ce corespunde unui coeficient de ncredere egal cu 1.

EBA3-20

n continuare se prezint rezultatele obinute la baza perete DT, considernd aciunea

seismic pe direcia X n ambele sensuri de aciune. Rezultatele sunt prezentate printr-o curb la
baza peretelui unde pe abscis este rotirea () n seciunea de la baza peretelui iar n ordonat
fora tietoare (Ft) n aceeai seciune.

T
C
E
I
O
R

De asemenea pe grafic sunt evideniate i rotirile la baz corespunztoare fiecrui nivel de

performan considerat.
DT-PushX stg-dr(Base)

7000

7000
6000

PushX
CR2
2.5bhRt
SLS(PGA=0.12g)
SLU(PGA=0.24g)
SLSV(PGA=0.36g)

5000
4000
3000
2000
1000
0

Forta taietoare (KN)

Forta taietoare (KN)

8000

DT-PushX DT dr-stg (Base)

6000
5000

PushX
CR2
2.5bhRt
SLS(PGA=0.12g)
SLU(PGA=0.24g)
SLSV(PGA=0.36g)

4000
3000
2000
1000

0.002

0.004 0.006 0.008

0.01

0.012

0.002 0.004 0.006 0.008

(rad)

0.01

0.012

(rad)

Figura9 : Curba For Rotire la baz perete DT

FT_DTc_SLU (CR2-1-1.1)

E9
E8

Etaje

E7
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P

1000

2000

E10

Qcap (CR2)

E9

Qcap (CR2)

FT (IMR 100)

E8

FT (IMR 100)

E7

E6

Etaje

E10

FT_DTi_SLU (CR2-1-1.1)

E5

E4
E3
E2

E1
P

3000

Forta taietoare (KN)

4000

5000

2000

4000

6000

Forta taietoare (KN)

Figura 10 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) i For tietoare capabil pentru DT
n figura 9 se prezint curbele de for tietoare rotire la baza peretelui DT pentru ambele
sensuri ale aciunii, compresiune n talpa profilului T (dreapta) respectiv compresiune n inima
EBA3-21

profilului T (stnga). De asemenea pe figur este reprezentat capacitatea la for tietoare a

peretelui funcie de rotirea seciunii de la baz (notat cu CR2 - magenta) respectiv limita
maxim admis de cod pentru nivelul de for tietoare n perete (2,5bhRt - galben). Se poate
observa c pentru ambele sensuri ale aciunii capacitatea peretelui este depit nainte de
atingere nivelului de rotire corespunztor SLS.

T
C
E
I
O
R

n figura 10 sunt prezentate de asemenea eforturile efective n perete pe toat nlimea,

precum i capacitatea la forfecare la fiecare etaj. Situaia din figura 6 corespunde nivelului de
performan SLU.
Evaluare conform codului european EUROCODE8-3

Evaluare structurilor existente conform normelor europene se face innd cont de

prevederile din codul EUROCODE8 partea a treia. n acest cod capacitatea la for tietoare se
consider ca fiind valoare minim dintre capacitatea considernd o cedare prin armtura dispus
pentru preluarea efortului de forfecare (VR) i capacitatea obinut cnd se consider o cedare
prin diagonala comprimat de beton (VRmax). n continuare se vor prezenta rezultatele obinute
pentru acelai perete al structurii, peretele DT respectiv pentru ambele sensuri ale solicitrii.

DT PushX-DTc (Base)

DT PushX-DTi (Base)

Forta taietoare (KN)

7000
6000

5000
4000
3000
2000
1000

0.002

Forta taietoare (KN)

7000

8000

PushX
VR
VRmax
SLS
SLU
SLSV

6000

PushX
VR
VRmax
SLS
SLU
SLSV

5000
4000
3000
2000
1000
0

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

0.002 0.004 0.006 0.008

(Rad)

0.01

0.012

(Rad)

Figura 11 : Curba For Rotire la baz perete DT

n figura 1 se poate observa c pentru sensul aciunii care conduce la o compresiune in

talp (figura 11 dreapta) capacitatea peretelui la forfecare este determinat de capacitatea
diagonalei de beton comprimat(VR,max linia galben) la o valoare a rotirii asociat nivelului
SLS. Pe de alt parte n situaia n care solicitarea conduce la o zon comprimat n inima
peretelui (figura 11 stnga) capacitatea la forfecare a peretelui este dictat de componenta de

EBA3-22

cedare prin armtur (VR linia magenta) iar cedarea se produce la o rotire mult mai mic dect
rotirea asociat nivelului SLS.
n figura 12 sunt prezentate diagramele de for tietoare efectiv i for tietoare capabil
conform EC8 pentru tot peretele DT, asociate Strii Limit Ultime, pentru ambele sensuri ale
solicitrii. Se poate observa cum capacitatea la for tietoare conform codului european este
influenat de fora axial din perete, dar avnd n vedere complexitatea formulelor propuse
pentru evaluarea capacitii la forfecare precum i a multitudinii de factori care intervin n aceste
formule, modul n care capacitatea la forfecare este influenat de fora axial este greu de
cuantificat.

T
C
E
I
O
R

FT_DTi_SLU (EC8-3)

E10

E10
E9

Vcap (EC8-3)

E8

FT (IMR 100)

E9

Vcap (EC8-3)

E8

FT (IMR 100)

E7

E7
E6

Etaje

Etaje

FT_DTc_SLU (EC8-3)

E5

E6

E5

E4

E4

E3

E3

E2

E2

E1

E1

2000

4000

Forta taietoare (KN)

6000

1000

2000

3000

4000

5000

Forta taietoare (KN)

Figura 12 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) i For tietoare capabil pentru DT

Direcia Y

n continuare sunt prezentate o serie de date obinute pentru aceeai seciune de perete
analizat pe direcia Y de solicitare.

Din figura 13 se poate observa c pentru direcia Y conform codului romnesc peretele i
atinge capacitate (CR2 linia magenta) la o rotire asociat strii limit de serviciu (SLS). Cu
toate aceste limita de for tietoare admis (2.5bhRt linia galben) nu este atins.

EBA3-23

 Evaluare conform codului romnesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)

T
C
E
I
O
R
DT-PushY (Base)

Forta taietoare (KN)

4500
4000
3500
3000

PushY
CR2

2500
2000

2.5bhRt

SLS(PGA=0.12g)

SLU(PGA=0.24g)

1500

SLSV(PGA=0.36g)

1000
500
0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

(rad)

Figura 13 : Curba For Rotire la baz perete DT

FTy_DT_SLU (CR2-1-1.1)

E10

Qcap (CR2)

E9
E8

FT (IMR 100)

Etaje

E7
E6
E5
E4
E3
E2

E1
P

1000

2000

3000

4000

Forta taietoare (KN)

Figura 14 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) i For tietoare capabil pentru DT

Din figura 14 se observ c la o rotire la baza asociat Strii limit ultime, pe baza evalurii
capacitii la for tietoare pentru toat nlimea peretelui conform codului CR2 capacitate de
preluare a forei tietoare este depit aproape toate etajele.

EBA3-24

 Evaluare conform codului european EUROCODE8-3

T
C
E
I
O
R
DT PushY-DT (Base)

Forta taietoare (KN)

5000

4000

3000

2000

PushX
VR
VRmax
SLS
SLU
SLSV

1000

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

(Rad)

Figura 15 : Curba For Rotire la baz perete DT

FTy_DT_SLU (EC8-3)

E10
E9

Vcap (EC8-3)

E8

FT (IMR 100)

E7

E6

Etaje

Din figura 15 se poate

observa c pentru direcia Y
conform codului european peretele
i atinge capacitate la o rotire
apropiat strii limit de serviciu
(SLS). De menionat faptul c
nainte de atingere a rotirii asociat
nivelului SLU sunt depite att
valorile forei capabile controlat
de cedarea armturii (VR linia
magenta) ct i valoarea forei
capabile controlate de cedare prin
diagonala de beton comprimat
(VR,max linia galben).

E5

E4
E3
E2

E1
P

1000

2000

3000

4000

Forta taietoare (KN)

Figura 16 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) i

For tietoare capabil pentru DT

Din figura 16 se poate observa c la o rotire la baz egal cu cea asociat strii limit
ultim capacitatea de a prelua for tietoare a peretelui calculat conform formulelor din codul
european este depit aproape pe toat nlimea peretelui.
EBA3-25

3.4.3 Prezentare rezultate Calcul Dinamic neliniar

n aceast faz a studiului s-a dorit o verificare a rezultatelor obinute prin calculul static
neliniar cu ajutorul unul calcul dinamic neliniar. Calculul dinamic neliniar a fost efectuat tot cu
ajutorul programului Perform3D.

T
C
E
I
O
R

Ipotezele considerate la calculul static neliniar privind rigiditatea structurii, modelarea

neliniaritii respectiv rezistenele de calcul considerate sunt valabile i pentru calculul dinamic.
Pentru a modela comportarea histeretic a elementelor de beton armat s-a optat pentru un
model triliniar cu degradare de rigiditate.
ncrcarea seismic a fost modelat cu ajutorul accelerogramei nregistrate n timpul
seismului din 1977 la INCERC Bucureti. Pe lng accelerograma natural i pornind de la
aceasta au fost utilizate i accelerograme scalate n PGA pentru a obine nivelul acceleraiei
corespunztoare strilor limit prevzute de cod : Starea limit de serviciu (PGA = 0.12g), Starea
limit ultim (PGA = 0.24g) respectiv Starea limit de supravieuire (PGA = 0.36g). n
continuare se vor prezenta rezultatele obinute prin analiza dinamic neliniar rezultate obinute
pentru accelerograma natural nregistrat n martie 1977 respectiv accelerograma scalat pentru
nivelul asociat la SLU (figura 17).

Accelerograme Input

Acc (m/s^2)

2
1
0

-1 0
-2
-3

VN_SLU0.24g
VN_Nat

10

15

20

25

30

35

40

Time

Figura 17 : Accelerograme input n analiza dinamic

n figura 18 sunt prezentate diagrame de for tietoare pe direcia X obinute prin analiza
dinamic neliniar att pentru accelerograma natural (Stnga) ct i pentru cea asociat SLU
(Dreapta). Se poate observa c prin calculul dinamic neliniar sunt confirmate concluziile la care
s-a ajuns n urma calculului static neliniar (cap.6). Capacitate la for tietoare este depit pe
aproape ntreaga nlime a peretelui DT.

EBA3-26

 Evaluare conform codului romnesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)

Direcia X

T
C
E
I
O
R

FT_Max/Min_VN77nat
E10

FT_Max/Min_VN77-0.24g

Qcap(neg)

E10

Qcap(neg)
Qcap(poz)

Qcap(poz)

E8

E8

Ftneg(0.24g)
FTpoz(0.24g)

Ftneg(Natura)

Etaje

E4

-7500

-5000

E6

Etaje

FTpoz(Natura)

E6

E4

E2

E2

-2500

2500

5000

-7500 -5000 -2500

7500

2500

5000

7500

Forta taietoare (KN)

Forta taietoare (KN)

Figura 18 : Diagram For Tietoare Capabil (Qcap) respectiv For tietoare efectiv (Ft) pe
direcia X
Direcia Y

FT_Max/Min_VN77-0.24g

FT_Max/Min_VN77nat

E10

E10

Qcap(neg)

-6000 -4000 -2000

E8

Qcap(neg)

Qcap(poz)

E8

Ftneg(Natura)

E6

Qcap(poz)

E7
E6
E5

FTpoz(Natura)

E4

Etaje

Etaje

E9

Ftneg(0.24g)

FTpoz(0.24g)

E4

E3

E2

E2
E1

2000 4000 6000

Forta taietoare (KN)

-6000 -4000 -2000

2000

4000

6000

Forta taietoare (KN)

Figura 19 : Diagram Qcap respectiv Ft pe direcia Y

n figura 19 sunt prezentate diagrame de for tietoare pe direcia Y obinute prin analiza
dinamic neliniar att pentru accelerograma natural (Stnga) ct i pentru cea asociat SLU

EBA3-27

(Dreapta). De asemenea rezultatele obinute confirm rezultatele rezultate din calculul static
neliniar.

3.4.4 Evaluarea coeficientului R3

T
C
E
I
O
R

Concluzia general a evalurii seismice este c peretele analizat este nzestrat cu o

capacitate mare n preluarea momentului ncovoietor (n principal datorit faptului c seciunea
este puternic dezvoltat pe ambele direcii) dar cu un deficit clar de capacitate la for tietoare.
Codurile de evaluare utilizate n studiu au artat c capacitatea la for tietoare la baza peretelui
DT este atins pentru rotiri mult mai mici dect cele asociate Strii Limit Ultim.
Conform definiiei din codul P100-3:2008 indicele R3 se obine din raportarea dintre
deplasarea laterale impuse structurii la vrf de solicitarea seismic asociat strii limit ultime i
deplasarea lateral capabil a ntregii structuri. Cum se poate observa din rezultatele procesului
de evaluare, mecanismul de cedare asociat structurii analizate este unul de forfecare deci n
aceast situaie raportarea indicelui R3 n deplasri devine irelevant. Din acest motiv valoare
indicelui R3 s-a obinut prin raportarea forei tietoare cerin asociat strii limit ultim, la
fora tietoare capabile asociat fiecrui caz de solicitare. n cele ce urmeaz sunt prezentai
indicii R3 obinui pentru fiecare situaie de ncrcare.

Direcia X

SLU DTI : R3 =

Direcia Y

877
= 0.18(18%)
4813

SLU DT : R3 =

SLU DTC : R3 =

877
= 0.23(23%)
3802

1048
= 0.32(32%)
3183

Conform tabelului prezentat n codul P100-3:2008, conform indicelui R3 structura poate s

fie ncadrat n clasa I de risc seismic. n aceast clas fac parte construciile cu risc ridicat de
prbuire la cutremurul de proiectare corespunztor strii limit ultime.

EBA3-28

T
C
E
I
O
R

Tabel 7: Valori R3 asociate claselor de risc seismic (codul P100-3:2008)- n procente

3.5 Concluzii

n cazul structurii n discuie, evaluarea seismic a confirmat presupunerile iniiale privind

comportarea sistemului structural. Avnd n vedere c pereii de beton armat analizai (DT) sunt
puternic dezvoltai n plan pe ambele direcii, aceste posed n mod natural o capacitate mare la
moment ncovoietor. Principala problem ce reiese ca o concluzie a evalurii seismice este lipsa
de capacitate n preluare forei tietoare impuse de aciunea seismic. Aceast problem a fost
relevat att prin evaluare capacitii peretelui conform normelor romneti ct i conform
normelor europene. Cu alte cuvinte orice strategie de reabilitare i consolidare a structurii
presupune n primul rnd asigurarea capacitii de preluare a forelor tietoare de ctre perei.
De asemenea se poate observa c pe direcia X a structurii (vezi fig.1) pereii DT analizai
reprezint singurele elemente structurale care preiau forele seismice, din acest motiv pe aceast
direcie lipsa de capacitate la for tietoare prelevat prin calcul este mult mai mare dect pentru
direcia Y.

Cldirea are o vechime de aproximativ 45 de ani, fiind proiectat ntr-o perioad de timp n
care cunotinele inginerilor proiectani n domeniul ingineriei seismice erau limitate; prima
reglementare de proiectare seismic (P 13 - 63 apruta inainte de proiectarea construciei
expertizate) avnd valori mult inferioare codurilor de proiectare actuale. n aceste condiii,
construcia a fost proiectata ntr-o concepie preponderent gravitaionala, reflectata n planurile
de execuie ale construciei.

Intr-o perioada de exploatare relativ lunga, pe amplasamentul construciei s-au manifestata

trei cutremure importante, n 1977, 1986 i 1990.

Dei degradrile vizibile ale structurii i ale elementelor nestructurale sunt moderate
(indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fr ndoial, efecte mai extinse, neevideniate prin
finisajele existente, asupra integritii elementelor structurale i nestructurare.

Structura prezint i o serie de deficiente de alctuire n raport cu prevederile codurilor de

proiectare actuale (sintetizate de indicator R1) i de rezistenta/deformabilitate (vezi valorile
indicatorului R3). O alta deficienta majora a structurii este capacitatea extrem de mic la for
tietoare a pereilor structurali ceea ce conduce la o vulnerabilitate ridicat la aciune seismice.
EBA3-29

Prin evaluarea indicilor R1 respectiv R2 s-a ajuns la concluzia general c structura

evaluat poate s fie ncadrate n clasa II de risc seismic. Evaluare indicelui R3 pune n schimb n
eviden un mecanism de cedare nefavorabil (de forfecare) i de asemenea un deficit
semnificativ de capacitate la for tietoare. Conform acestui indice structura face parte din clasa
I de risc seismic. innd cont c prin lipsa evident de capacitate la forfecare structura prezint o
vulnerabilitate ridicat n cazul unui eveniment seismic major, autorii consider c o ncadrare n
clasa I de risc seismic (RsI ) este mult mai aproape de realitate.
4

T
C
E
I
O
R

Propunerea unor soluii de consolidare

Conform codului romnesc P100-3 Volumul 2, consolidarea i reabilitarea unei structurii

avnd sistemul structural realizat din perei de beton armat trebuie s realizeze n funcie de
cerin :
-

creterea capacitii la ncovoiere;

creterea capacitii la preluarea forei tietoare;

creterea ductilitii (respectiv ca capacitii de deformaie a structurii);

cretere rigiditii.

n cazul structurii n discuie, evaluarea seismic a confirmat presupunerile iniiale privind

comportarea sistemului structural. Avnd n vedere c pereii de beton armat analizai (DT) sunt
puternic dezvoltai n plan pe ambele direcii, aceste posed n mod natural o capacitate mare la
moment ncovoietor. Principala problem ce reiese ca o concluzie a evalurii seismice este lipsa
de capacitate n preluare forei tietoare impuse de aciunea seismic. Aceast problem a fost
relevat att prin evaluare capacitii peretelui conform normelor romneti ct i conform
normelor europene. Cu alte cuvinte orice strategie de reabilitare i consolidare a structurii
presupune n primul rnd asigurarea capacitii de preluare a forelor tietoare de ctre perei.

De asemenea se poate observa c pe direcia X a structurii (vezi fig.1) pereii DT analizai

reprezint singurele elemente structurale care preiau forele seismice, din acest motiv pe aceast
direcie lipsa de capacitate la for tietoare prelevat prin calcul este mult mai mare dect pentru
direcia Y.

Rezolvarea problemei privind preluarea forei tietoare de ctre pereii de beton armat
presupune n esen dou abordri diferite:

1. O abordare tradiional ce presupune creterea capacitii peretelui prin

introducerea unor ntriri a elemente structurale cu rol n preluarea efortului
(cmuirea inimilor pereilor), avnd ns n vedere ca aceste in cazul acestor

EBA3-30

elemente structurale s nu creasc i capacitatea la moment ncovoietor (pentru

asigurarea unui mecanism de plastificare corect ).
2. O abordare ce presupune reducerea cerinei, respectiv a nivelului de for pe care
structura trebuie s-l preia. Aceast reducere a cerinei se poate realiza prin izolarea
seismic a structurii. Aceast izolare a structurii la aciuni seismice se realizeaz cu
ajutorul unor dispozitive speciale numite izolatori seismici, care mpreun cu o
amortizori de diverse tipuri pot s reduc semnificativ nivelul de fore la care este
supus structura n timpul unui eveniment seismic, i de asemenea s asigure un
control al rspunsului structural mult mai mare.

T
C
E
I
O
R

n studiul de fa ambele abordri au fost analizate iar rezultatele obinute precum i modul
efectiv de realizare a consolidrii acestei structuri este prezentat n continuare.
4.1

Consolidare prin metod clasic (cmuire perei)

Aceast abordare presupune dispunerea unor inimi de beton armat paralele cu inima deja
existen n vederea creterii capacitii de preluarea a forei tietoare a peretelui existent.
n continuare este prezentat ntr-un mod sintetic modul de proiectare a unei astfel de soluii
de consolidare, precum i verificarea ei printr-un calcul static neliniar. Trebuie menionat faptul
ca pentru evaluarea capacitii de preluare a forei tietoare se vor folosii de asemenea codurile
romneti n vigoare precum i codul european.

Rezistenele materialelor:

n vederea consolidrii s-au ales ca materiale un beton de clas C25/30 respectiv armtur
de clas S500. n calcul s-au utilizat rezistenele medii afectate de coeficieni de siguran (vezi
capitolul 1).

Rigiditatea elementelor:

Pentru elementele structurale nou introduse s-a considerat o rigiditate n domeniul fisurat
egal cu jumtate din rigiditatea n domeniul nefisurat.
(EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale

Modelarea neliniaritii:

Modelarea neliniaritii elementelor nou introduse s-a fcut similar cu modul n care au fost
modelate elementele existente.
EBA3-31

Dimensionarea cmuirilor de beton armat.

Dimensionarea cmuirilor din beton armat s-a fcut pornind de la deficitul de for
tietoarea capabil a pereilor observat la mecanism. Dimensionarea s-a fcut conform codului
romnesc de calcul a structurilor cu perei (CR2.1.1-1) i s-a fcut o verificare a soluiei i
conform codului european EUROCODE8-3.

T
C
E
I
O
R

Algoritmul de dimensionare presupune urmtorii pai ce trebuie s fie parcuri:

1. Propunerea materialelor utilizate la consolidare (n cazul nostru beton clasa C25/30

respectiv oel S500).

2. Determinarea deficitului de capacitate la for tietoare a peretelui ce urmeaz s fie

consolidat (n cazul nostru determinarea deficitului de for tietoare s-a fcut la
nivelul de fore asociate SLU).
3. Determinarea unei grosimi a cmuirii necesare respectiv a unui diametru de
armtur necesar i a pasului la care se dispune acesta (n situaia de fa s-a ales ca
normativ de calcul codul romnesc n vigoare la data realizrii acestui studiu pentru
a determina capacitatea noului element introdus, s-a ales o grosime respectiv un pas
de dispunere a armturii i s-a determinat diametrul necesar)
4. Stabilirea modului constructiv de punere n practic a soluiei obinut la punctul
anterior.

5. Reevaluarea seismic a structurii pentru a determin rspunsul sistemului structural

dup consolidare.

n tabelele urmtoare se prezint modul de dimensionare a cmuielii att pentru direcia

X ct i pentru direcia Y.

EBA3-32

FT [KN]
Qb [KN]
Qa [KN]
QCap [KN]
2.5bhRt
[KN]
Diferenta
[KN]

5200
931.0025
642.0141
1048.678
4156.25

CR2
bexistent [mm]
bprop. [mm]
pas prop. [mm]
h [mm]
Ra m [Mpa]
GS

-4151.32

T
C

SLU base peX

SLU base pe Y

E
I

150
140
150
8750
586

N [KN]
AbVechi [m2]
AbNou[m2]
GLDVechi [N/mm2]
GLDnou [N/mm2]
Rtm (Vechi) [MPa]
Rtm (Nou) [MPa]
QbVechi [KN]
QbNou [KN]
Aanec [mm2]
Aanec1rand [mm2]
anec [mm]
aef [mm]
QCap [KN]
QCapTot [KN]

-8393.8
3.55
2.24
1.298783
2.364451
1.91
2.6
511.3957
620.6683
11958.86
173.3169
10.50414
12
7316.764
6060.562

Diferenta [KN]

593

O
R

FT [KN]
Qb [KN]
Qa [KN]
QCap [KN]
2.5bhRt
[KN]
Diferenta
[KN]

6384
784.9804
531.846
877.8842
3467.5

-5506.12

CR2
bexistent [mm]
bprop. [mm]
pas prop. [mm]
h [mm]
Ra m [Mpa]
GS

150
140
150
7300
586

N [KN]
AbVechi [m2]
AbNou[m2]
GS
Vechi [N/mm2]
GSnou [N/mm2]
Rtm (Vechi) [MPa]
Rtm (Nou) [MPa]
QbVechi [KN]
QbNou [KN]
Aanec [mm2]
Aanec1rand [mm2]
anec [mm]
aef [mm]
QCap [KN]
QCapTot [KN]

-7134.41
3.55
2.24
1.103915
2.009692
1.91
2.6
362.6362
440.1226
16678.86
290.5725
13.60089
16
8284.674
6412.853

Diferenta [KN]

593

Tabel 8: Dimensionarea cmuielii pe direcia X (dreapta) respectiv pe direcia Y (stnga)

EBA3-33

Detalierea constructiv a soluiei

Dup cum s-a artat la punctul anterior se propune o soluie de cmuire ce const n
introducerea unei inimi de beton armat de grosime 14 cm ( 7cm de o parte i de alta a inimii
existente) , inim ce urmeaz s fie armat cu bare 16/15cm pentru direcia X respectiv
12/15cm pentru direcia Y. Aceast cmuire trebuie s se realizeze astfel nct s nu
conduc la o cretere de capacitate la moment ncovoietor.

T
C
E
I
O
R

n figura 20 este prezentat un detaliu privind modul de dispunere a cmii de beton armat.

Figura 20 : Dispunea elementului de B.A nou

Figura 21 : Armare pe direcia X transversal

EBA3-34

n figura 21 este prezentat un mod posibil de realizare a armturii orizontale pe direcia X

din noul element de beton armat. La intersecia elementului de B.A nou introdus cu inima
peretelui de pe direcia Y pentru a se evita o perforare n exces a inimii existenta s-a preferat
dispunerea unei armturi mai mari ca diametru dar la un pas mai mare (marca 2). Determinarea
diametrului necesar pentru marca 2 s-a fcut astfel nct s se asigure aceeai capacitate la for
tietoare.

T
C
E
I
O
R

n figura 22 este prezentat un mod posibil de realizare a armturii orizontale pe direcia Y

din noul element de beton armat. La intersecia elementului de B.A nou introdus cu inima
peretelui de pe direcia X pentru a se evita o perforare n exces a inimii existenta s-a preferat
dispunerea unei armturi mai mari ca diametru dar la un pas mai mare (marca 4).

Figura 22 : Armare pe direcia Y transversal

Pentru c nu se dorete o cretere a capacitii la moment ncovoietor a peretelui structural,

cmuirea de beton armat introdus n vederea sporirii capacitii la for tietoare se va dispune
discontinuu pe nlimea peretelui fr a se strpunge planeele de etaj. De asemenea pentru a
evita sporirea capacitii la moment ncovoietor armtura vertical din elementul nou (armatur
dispus din procent minim) nu se va ancora la capete.

Trebuie menionat c la evaluarea conform EUROCODE 8 consolidarea a necesitat o

cmuire de o grosime de h= 300mm (15 cm de o parte i de alta a inimii existente), armare
14/15cm pe direcia X respectiv 12/15cm pe Y i a necesitat o clas superioar pentru beton
(C30/37).

EBA3-35

Verificarea soluiei printr-o analiza static neliniar

Pentru a verifica eficiena soluiei de consolidare propus i detaliat n figurile din
capitolul precedent s-a efectuat un nou calcul static neliniar. Ipotezele utilizate n analiz au fost
aceleai cu cele utilizate la etapa de evaluare.

T
C
E
I
O
R

Elementele noi din beton armat au fost introduse n analiz utiliznd aceleai metode de
modelare a neliniaritii. Prin introducerea acestor noi elemente de consolidare, pe lng
creterea capacitii la for tietoare a structurii, a fost crescut i rigiditatea sistemului
structural.
n continuare se vor prezenta rezultatele obinute pentru acelai perete structural (DT) ce a
fost prezentat la etapa de evaluare seismic.
Direcia X

Evaluare conform codului romnesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)

DT-PushX dr-stg(Base)

9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

PushX
CR2

P
0

2.5bhRt
SLS(PGA=0.12g)

SLU(PGA=0.24g)

SLSV(PGA=0.36g)

0.002 0.004 0.006 0.008

0.01

0.012

Forta taietoare (KN)

Forta taietoare (KN)

DT-PushX stg-dr(Base)

9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

PushX
CR2
2.5bhRt
SLS(PGA=0.12g)
SLU(PGA=0.24g)
SLSV(PGA=0.36g)

0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012

(rad)

(rad)

Figura 23 : Curba For Rotire la baz perete DT

n figura 23 sunt prezentate curbele For Rotire la baz pentru peretele DT pe direcia X
cnd avem compresiune n inima profilului (stnga) respectiv n talpa profilului (dreapta). Se
poate observa c pentru ambele situaii n discuie soluia de consolidare propus i atinge
scopul de a crete capacitatea la for tietoare peste cerina impus la nivelul asociat SLU (linia
maro vertical).
n figura 25 sunt prezentate curbele obinute pentru peretele DT pentru direcia X pentru
situaia n care aven compresiune pe inima profilului (stnga) respectiv compresiune n talpa

EBA3-36

profilului (dreapta). Se poate observa c pentru ambele situaii fora tietoare capabil este mai
mare dect fora tietoare maxima asociata mecanismului de plastificare i de asemenea se mai
poate observa c fora tietoare capabil pentru ambele situaii este controlat de componenta de
cedare prin zdrobirea diagonalei de beton comprimat (VR,max linia galben).

T
C
E
I
O
R
DT PushX-DTc (Base)

10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

Forta taietoare (KN)

Forta taietoare (KN)

DT PushX-DTi (Base)

PushX
VR
VRmax
SLS
SLU
SLSV

10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

PushX
VR
VRmax
SLS
SLU
SLSV

0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012

0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012

(Rad)

(Rad)

Figura 25 : Curba For Rotire la baz perete DT

FT_DTi_SLU (EC8-3)
E10

FT_DTi_SLU (EC8-3)

E10

E9

E9

Vcap (EC8-3)

E7

Etaje

E6

E5
E4
E3
E2

E1
P

2000

E8

Vcap (EC8-3)

E7

FT (IM R 100)

FT (IM R 100)

E6

Etaje

E8

E5

E4
E3
E2

E1
P

4000

6000

Forta taietoare (KN)

8000

2000

4000

6000

8000

Forta taietoare (KN)

Figura 26 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) i For tietoare capabil pentru DT
n figura 26 sunt prezentate diagramele de for tietoare capabil conform EUROCODE83 i for tietoare efectiv pentru peretele DT la nivelul de fore asociat strii limit ultim SLU
EBA3-37

respectiv pentru ambele situaii de solicitare, compresiune n inima profilului (stnga) i

compresiune n talpa profilului (dreapta). Se poate observa c pentru soluia de consolidare
propus fora tietoare capabil este mai mare dect cerina pentru ntreaga nlime a peretelui i
pentru ambele situaii.

T
C
E
I
O
R

Direcia Y
Pentru direcia Y de solicitare concluziile precizate la direcia X rmn valabile n
continuare se vor prezenta rezultatele obinute.

Evaluare conform codului romnesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)

DT-PushY(Base)

Forta taietoare (KN)

12000
10000

8000

PushX
CR2
2.5bhRt
SLS(PGA=0.12g)
SLU(PGA=0.24g)
SLSV(PGA=0.36g)

6000
4000
2000

0.004

0.008

0.012

0.016

0.02

(rad)

Figura 27 : Curba For Rotire la baz perete DT

FT_DT_SLU (CR2-1-1.1)

E9
E8

Etaje

E10

E7

Qcap (CR2)

E6

FT (IM R 100)

E5
E4
E3
E2

E1
P

2000

4000

6000

8000

Forta taietoare (KN)

Figura 28 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) i For tietoare capabil pentru DT

EBA3-38

 Evaluare conform codului european EUROCODE8-3

Trebuie menionat faptul c la evaluare soluiei conform codului european soluia de
consolidare propus iniial nu a fost suficien pentru a asigura o capacitate mai mare dect
cerina la starea limit ultim din acest motiv s-a propus o alt soluie de consolidare (grosime
inim 16cm respectiv armare 12/15 cm, clas de beton C30/37.

T
C
E
I
O
R

n continuare se prezint rezultatele obinute conform codului european i considernd n

calcul noua soluie de consolidare.
DT PushX-DTi (Base)

9000

Forta taietoare (KN)

8000
7000
6000
5000

PushX

4000

VR

3000

VRmax
SLS

2000

SLU

1000

SLSV

0.004

0.008

0.012

0.016

0.02

(Rad)

Figura 29 : Curba For Rotire la baz perete DT

FT_DTi_SLU (EC8-3)

Vcap (EC8-3)

E9

FT (IM R 100)

E8

E7

E6

Etaje

E10

E5

E4
E3
E2

E1
P

2000

4000

6000

Forta taietoare (KN)

Figura 30 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) i For tietoare capabil pentru DT

EBA3-39

Concluzii
n concluzie, prin introducerea unor noi elementele de beton armat sub forma unei
cmuiri de o parte i de alta a inimilor existente crete capacitatea la for tietoare a ntregului
ansamblu structural. Cu toate aceste soluia propus este o soluie ce presupune intervenii
majore la elementele structurale ridicnd o serie de dificulti de ordin tehnologic i nu n ultimul
rnd aceasta este costisitoare din punct de vedere financiar. De asemenea n cazul adoptrii unei
astfel de intervenii majore funciunea principal a cldirii, aceea de locuine, nu mai poate s fie
asigurat.

T
C
E
I
O
R

4.2 Consolidare prin izolare seismic a bazei

Concept izolarea bazei

In esen, izolarea seismic const n instalarea unui sistem special care s decupleze
structura de micarea terenului cauzat de cutremure ce pot provoca pagube materiale i/sau
omeneti. Aceasta decuplare se obine prin creterea flexibilitii laterale a sistemului mpreuna
cu prevederea unui nivel potrivit de amortizare. n cele mai multe cazuri, dei nu n toate, acest
sistem de izolare seismic este montat sub structur i denumit sistem de izolare a bazei (figura
31).

Figura 31 : Concept izolarea bazei (structura neizolat stnga respectiv structura izolat
dreapta)

Izolarea seismic reprezint o soluie eficient pentru o paleta larg de probleme de

proiectare antiseismic. De exemplu, n cazul cldirilor cu funciuni deosebite, a cror integritate
pe durata cutremurelor este vital pentru protecia civil (staii de pompieri, sedii de poliie,
spitale, staii de producere i distribuie a energiei etc.), nivelul redus de avariere a elementelor
EBA3-40

structurale i nestructurale impus poate fi obinut prin folosirea unui sistem de izolare seismic
care limiteaz mult deformaiile structurale i cerinele de ductilitate.
In izolarea seismic, principalul scop este reducerea substanial a forelor seismice i a
energiei transmise n structur. Acest lucru este obinut prin aezarea structurii pe un strat
izolator (care n final va fi dispus ntre structura i fundaie) cu rigiditate lateral foarte sczuta
astfel nct, n timpul unui cutremur, cnd terenul vibreaz puternic sub structur, n aceasta s
fie induse doar micri moderate. Datorita rigiditii laterale sczute a acestui strat de izolare
structura are o perioad fundamental mult mai mare dect perioada fundamental a aceleiai
structuri dar cu baza fixata.(figura32)

T
C
E
I
O
R
rigid

flexibil

2 a Izolare ideala

2 b Structura izolata
seismic

Izolator

Figura 31 : Concept izolarea bazei

Creterea perioadei fundamentale peste valoarea perioadei de col adic dup domeniul de
amplificare dinamic duce la scderea pseudo-acceleraiei i implicit a forelor induse de ctre
cutremur n structura dar n acelai timp duce i la creterea deplasrilor.

Aceste deplasri se concentreaz n mare msura la nivelul sistemului de izolare, n

structura dezvoltndu-se doar deformaii mici . Valorile reale ale deplasrii maxime,
neamortizate pot atinge i 1 m n cazul unor cutremure severe. Amortizarea poate reduce aceste
valori la 50-400mm. Toate cldirile izolate seismic trebuie prevzute cu un aa-numit gol
seismic care s permit aceste deplasri n timpul cutremurelor.

Astfel, un sistem de izolare practic se obine n urma unei negocieri ntre gradul de izolare
(n alte cuvinte gradul de reducere a forelor seismice transmise n structur) i deplasrile
relative acceptabile la nivelul izolatorilor n timpul unui cutremur. Pe msur ce rigiditatea
lateral a izolatorilor scade, micarea relativ a structurii fa de teren poate deveni problematic
n cazul unor ncrcri laterale aplicate deasupra cotei sistemului de izolare, precum aciunea
vntului. Prin prevederea sistemului de izolare cu un nivel de amortizare potrivit i rigiditate
laterala redus se pot obine deplasri acceptabile la nivelul izolatorilor concomitent cu un grad
EBA3-41

mare de izolare. Un sistem de izolare seismic cu caracteristici histeretice de amortizare poate

asigura proprietile dorite: rigiditate lateral sczut a izolatorului, amortizare considerabil i
limitare a forelor induse n structur n aciunea seismica precum i rigiditate lateral mare sub
aciunea unor ncrcri orizontale reduse pentru a limita micrile induse de aciunea vntului.

T
C
E
I
O
R

Dispozitive utilizate

n exemplu de fa s-a preferat utilizarea unui sistem de izolare clasic alctuit din izolatori
din cauciuc natural i amortizor de plumb, sistem intens utilizat n Japonia. Dei n practica
internaional curenta se prefer utilizarea unor izolatori ce conin un miez de plumb n interior,
n lucrarea de fa s-a preferat utilizarea acestui sistem pentru a distinge n mod clar participarea
i influena fiecrui tip de dispozitiv n parte.
Izolatori

Dispozitivele de izolare trebuie s posede:

- rigiditate laterala redus pentru a obine efectul dorit de decuplare a structurii de micarea
terenului

- rigiditate vertical mare pentru a permite transmiterea forelor gravitaionale la fundaii n

condiii de stabilitate.
Izolatori din cauciuc natural, NRB (Natural Rubber Bearing) fig.31
Aceti izolatori sunt formai din mai multe
straturi de cauciuc natural cu grosimi cuprinse ntre
3 i 9 mm, intercalate cu plcute de oel cu grosimi
ntre 2.5 i 4.5 mm. Principalul parametru care
controleaz rigiditatea vertical este coeficientul de
form S1 care pentru un izolator circular de
diametru D i grosime a stratului de cauciuc tR este
S1= D/4tR.

Figura 31 : Natural Rubber Bearing

Valorile uzuale ale lui S1 sunt cuprinse ntre 30 40 i pot merge pn la o valoare maxim
de 45. Rigiditatea vertical asociat cu valorile coeficientului S1 mai sus menionate are valori
cuprinse ntre 2.5 3.0 106 kN/m. Al doilea coeficient de form S2 este definit ca S2 = D/ntR (n
este numrul straturilor de cauciuc). Valorile S2 au o influen important asupra comportrii la
flambaj a izolatorului. Valorile uzuale pentru S2 se afla n jurul lui 4 datorit faptului c pentru S2
> 4 nu exist risc de flambaj.

EBA3-42

Productorii ofer n general trei tipuri de izolatori n funcie de proprietile cauciucului

folosit. Modulul de elasticitate transversal poate fi ales dintre 0.35, 0.4 sau 0.45 N/mm2. Efortul
unitar de compresiune de lung durat variaz ntre 10 i 15 N/mm2 iar cel de scurt durat (sub
aciunea seismic) variaz ntre 20 i 30 N/mm2. Deformaia de forfecare de proiectare este de
aproximativ 250-300% iar deformaia de forfecare ultim, corespunztoare flambajului sau
cedrii este de aproximativ 400%.

T
C
E
I
O
R

Izolatorii de tip NRB pot fi modelai n analiz structural ca resorturi lineare. Deoarece
NRB nu posed proprieti de amortizare semnificative este obligatoriu cuplarea acestora cu
amortizori.
Amortizori de plumb

Amortizorii de plumb sunt alctuii dintr-o bara de

plumb rsucita i curbata n forma de U prins la capete de
doua tlpi rigide. Forma curbat previne deformaia plastica
localizat i asigur o comportare histeretic stabil pentru
un numar mare de cicluri.

Legea de comportare histeretic rezultat este modelat

ca o funcie biliniar fr nici un fel de rigiditate postelastica. Diametrul barei de plumb variaz ntre 180 i 260
mm iar nlimea zonei deformabile este de aproximativ 950
mm. Rigiditatea iniial este destul de ridicat (ntre 12000 i
32000 kN/m pentru diametru de 180 i respectiv 260 mm).
Fora tietoare de curgere este relativ sczut avnd valori
cuprinse ntre 100 i 230 kN pentru diametre de 180 i
respectiv 260 mm.

Figura 32 : Lead damper

Un avantaj major al amorizorilor de plumb este ca pot susine un numr mare de cicluri cu
deformaii mari fr degradri semnificative. Deplasarea maxim este de 600 800 mm. Nu
necesit reparaii nici n urma unor deformaii mari iar inspecia vizual este suficient.
Datorita forelor de curgere mici amortizarea asigurat de amortizorii de plumb este
modest i deseori acetia sunt utilizai n combinaie cu amortizori histeretici de oel sau cu
amortizori vscoi. Datorit rigiditii iniiale semnificative amortizorii de plumb sunt proiectai
pentru a prelua frecventele fore laterale mici produse de aciunea vntului.

EBA3-43

Proiectarea nivelului de izolare (metoda simplificat)

Proiectarea sistemului de izolare amortizare se face n prim faz printr-o metod
simplificat ce const n modelarea sistemului de izolare biliniar ntr-un sistem liniar cu rigiditate
secant (figura 33). n prim faz se consider c suprastructura situat deasupra nivelului de
izolare se comport ca un solid rigid.

T
C
E
I
O
R

Figura 33 : Echivalarea sistemului biliniar cu un sistem liniar echivalent

Aceasta metoda simplificata poate fi aplicat daca sunt ndeplinite urmtoarele condiii:

1. Distana de la amplasament la sursa seismic poteniala (falie) cea mai apropiat cu

o magnitudine Ms 6.5 este mai mare de 15 km.
2. Dimensiunea cea mai mare n plan a suprastructurii este de maxim 50 m;

3. Infrastructura este suficient de rigid astfel nct efectele deplasrilor difereniale

ale terenului s fie minime;

4. Toate dispozitivele izolatoare sunt dispuse deasupra elementelor infrastructurii ce

preiau ncrcrile verticale;

5. Perioada efectiv, Teff satisface urmtoarele condiii:

3Tf Teff 3s

unde Tf este perioada fundamentala a suprastructurii cu baza fixata.

Dac condiiile de mai sus sunt ndeplinite atunci se poate trece la proiectarea efectiv a
sistemului de izolare. Aceast proiectare presupune parcurgerea unui anumit algoritm:
-

Predimensionarea izolatorilor pornind de la limitarea efortului axial de compresiune

din gruparea de lung durat : prin limitarea efortului axial n izolator se obine un
diametru necesar iar prin impunerea unui factor de form S2 (vezi subcapitolul
precedent) se determin o nlime a dispozitivului;
EBA3-44

 iz =

N iz
150daN = iz .adm
Aiz

N iz

d2

N iz

T
C
E
I
O
R
Aiz =

iz .adm

iz .adm

diz = 4 Niz / iz .adm

S2 =

d
4 hiz
hiz

Pornind de la dimensiunile izolatorului se pot determina proprietile mecanice ale

acestuia

F =

G Aiz
F

G Aiz
=
= k iz
h

h iz

Cu proprietile mecanice ale izolatorilor i propunnd un nivel de amortizare se

construiete sistemul biliniar a nivelului de izolare.

Sistemul biliniar se
echivaleaz cu un
sistem liniar (vezi fig.
33) i cu ajutorul
spectrelor de
proiectare
recomandate de
normative ce
determin cerina de
deplasare pentru acest
sistem (algoritmul
este prezentat n
figura 34)

Figura 34 : Algoritm dimensionare izolatori

EBA3-45

Dup determinarea cerinei de deplasare de la nivelul izolatorilor acesta se verific cu

deplasare capabil a izolatorilor, dac aceasta este depit se redimensioneaz izolatorii
i se repet algoritmul de mai sus.

Pe baza algoritmului prezentat mai sus s-a predimensionat sistemul de izolare i amortizare
pentru structura studiat. n continuare se va prezenta soluia propus precum i modul ales de
amplasare a dispozitivelor la nivelul infrastructurii.

T
C
E
I
O
R
Solutie izolare

Numar Iz

28

Diam Iz

500

Numar Am

20

Tip Am

U-180

Tabel 5: Soluia de izolare i amortizare propus

Sistem biliniar

Sistem echivalent

F0(KN)

F0(KN)

Fy(KN)

2000

Fu(KN)

4021.042

Fu(KN)

4021.042

0(m)

0(m)

u(m)

0.281412

y(m)

0.008333

keff

14288.65

u(m)

0.281412

Teff(s)

3.527578

kNivAMR=k1

240000

kNivIZ=k2

7400.867

T1(s)

0.860729

T2(s)

4.901522

Tabel 6: Caracteristicile sistemului biliniar i a sistemului liniar echivalent

Sistem Iz-Am

Forta (KN)

5000
4000
3000
2000

Sistem Biliniar

1000

Sistem Echivalent

0
0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

Deplasare (m )

Figura 35 : Sistemul biliniar respectiv liniar echivalent

EBA3-46

n tabelul 6 respectiv n figura 35 este prezentat sistemul biliniar obinut precum i sistemul
liniar echivalent utilizat n algoritmul metodei simplificate. n tabelul 5 este prezentat ntr-un
mod sintetic soluia de izolare propus (numr de amortizori respectiv de izolatori). Amplasarea
izolatorilor i amortizorilor la nivelul infrastructurii trebuie s se fac astfel nct s se evite
introducerea unor excentriciti de rigiditate respectiv de rezisten la nivelul de izolare. Prezena
unor astfel de excentriciti n nivelul de izolare poate c conduc la un rspuns al structurii
izolate n care componenta de torsiune s ocupe un rol important, fapt ce ar conduce la o cerin
de deplasare mult mai mare la nivelul izolatorilor dispui la colurile structurii, deplasare ce nu a
fost cuantificat n nici un mod n etapa de dimensionare.

T
C
E
I
O
R

O modalitate de a dispune izolatorii i amortizorii sub structur este prezentat n figura 36.

Figura 36 : Amplasare izolatori i amortizori n plan

Evaluarea performanelor seismice ale suprastructurii (metoda simplificat)

Dup proiectarea nivelului de izolare s-a trecut la evaluarea performanelor seismice ale
suprastructurii considernd noul nivel de for obinut prin izolare seismic. n prim etap
evaluarea suprastructurii s-a fcut cu ajutorul metodei forelor statice echivalente.

n urma izolrii seismice se obine o reducere a coeficientului seismic de baz, reducere

cauzat de flexibilizarea structurii, respectiv de introducerea structurii n zona de des-amplificare
a spectrul de rspuns.

EBA3-47

Considerarea aciunii seismice

Aciunea seismic a fost modelat cu ajutorul spectrelor de rspuns recomandate de codul

de proiectarea seismic:

T
C
E
I
O
R
F =

Unde:

a g T eff
q s tr u c .iz

s tr

I =1.0 coeficient de importan a cldirii;

ag =0.24g acceleraia de vrf a terenului n amplasament;

Teff =0.707 coeficient de amplificare a accelerailor;

qstruct.iz = 1.5 factor de comportare a suprastructurii izolate;

= 1 factor de corecie

= 0.536 coeficient de corecia a spectrului (ine cont de amortizarea efectiv)

Mstruct masa structurii

Avnd n vedere faptul c modul fundamental al structurii este izolat, cu alte cuvinte pe
modul fundamental structura are o micare de tip solid rigid (vezi figura 31) distribuia forei
tietoare de baz de nlimea structurii se face proporional cu masa de etaj.

P
fi =

mi
F
m
i

unde

mi masa nivelului i

Valorii utilizate n calcul sunt prezentate n tabelul de mai jos.

E10
E9

3320.9
3690.5

Masa
nivel
338.5219
376.1978

E8

3690.6

376.208

1090.928

E7

3690

376.1468

1467.074

E6

Etaje

Greutate
nivel

Masa
cumulata
338.5219
714.7197

FTB (KN)

Ftniv
(KN)
331.96
368.90

368.91

4021.00229

368.85

3691

376.2487

1843.323

E5

3690

376.1468

2219.47

368.95
368.85

E4

3691

376.2487

2595.719

368.95

E3

3690

376.1468

2971.865

368.85

EBA3-48

E2

3691

376.2487

3348.114

368.95

3690

376.1468

3724.261

368.85

3691
3956.86

376.2487
403.3496

4100.51
4503.859

368.95
395.53

E1
P
Base

Tabel 9: Forele de nivel aplicate pe structura izolat (metoda forelor static echivalente)

T
C
E
I
O
R

Forele prezentate n tabelul 9 au fost dispuse la nivelul centrelor de greutate ale fiecrei
diafragme de nivel, de ambele direcii ale structurii. Forele tietoare obinute n peretele DT au
fost comparate cu capacitatea la for tietoare a peretelui obinut conform capitolului 4 a
prezentului studiu. Verificarea s-a fcut la nivelul de fore asociat strii limit ultime (SLU).
Rezultatele obinute sunt prezentate n continuare.
Direcia X

Evaluare conform codului romnesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)

FT_DTc_SLU (CR2-1-1.1)

FT_DTi_SLU (CR2-1-1.1)
E10

E8
E7
E6
E5
E4
E3

FT(structIZ)

E9

Qcap (CR2)

E8

Qcap (CR2)

FT (IMR 100)

E7

FT (IMR 100)

Etaje

Etaje

E10

FT(structIZ)

E9

E6

E5

E4
E3
E2

E2

E1

E1

1000

2000

3000

4000

Forta taietoare (KN)

5000

1000

2000

3000

4000

Forta taietoare (KN)

Figura 37 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) structur neizolat, For

tietoare efectiv (SLU) structur izolat i For tietoare capabil pentru DT

n figura 37 sunt reprezentate fora capabil calculat conform CR2 respectiv fora tietoare
obinut pentru structura izolat FT(structIZ) pentru situaia n care profitul DT este comprimat
n inim (stnga) respectiv n talp (dreapta). De asemenea pentru comparaie n diagram a fost
reprezentat i fora tietoare obinut pentru structura neizolat FT(IMR 100). Se poate observa
c dei fora tietoare cerin pentru structura izolat este semnificativ redus n raport cu
structura neizolat, capacitatea la for tietoare calculat conform codului romnesc este
depit. n situaia n care avem compresiune n inima profitului (stnga) fora tietoare capabil
este depit pe primele patru nivele, respectiv pentru situaia n care avem compresiune n talpa
profitului (dreapta) capacitatea este depit pentru primele dou etaje.
EBA3-49

Se poate considera c n acest caz izolarea structurii nu rezolv pe deplin problema lipsei
de capacitate la for tietoare a peretelui fiind necesare n continuare msuri de cretere a
capacitii. O cretere a eficienei soluiei de izolare este un alt mod de rezolvare a problemei dar
avnd n vedere caracteristicile micrilor seismice de tip vrncean (perioade de col mari)
aceast soluie este greu de aplicat (presupune o flexibilizare suplimentar a sistemului de
izolare, fapt ce poate conduce la probleme de stabilitate pentru izolatori).

T
C
E
I
O
R

Evaluare conform codului european EUROCODE8-3

FT_DTc_SLU (EC8-3)

FT_DTi_SLU (EC8-3)

E10

E10
E9

FT(StructIZ)

E8

Vcap (EC8-3)
FT (IMR 100)

Etaje

Etaje

E7
E6
E5

E9

FT (StructIZ)

E8

Vcap (EC8-3)

E7

FT (IMR 100)

E6

E5

E4

E4

E3

E3

E2

E2

E1

E1

1000

2000

3000

4000

Forta taietoare (KN)

5000

1000

2000

3000

4000

5000

Forta taietoare (KN)

Figura 38 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) structur neizolat, For tietoare
efectiv (SLU) structur izolat i For tietoare capabil pentru DT

n figura 38 sunt reprezentate fora capabil calculat conform CR2 respectiv fora tietoare
obinut pentru structura izolat FT(structIZ) pentru situaia n care profitul DT este comprimat
n inim (stnga) respectiv n talp (dreapta). De asemenea pentru comparaie n diagram a fost
reprezentat i fora tietoare obinut pentru structura neizolat FT(IMR 100). Se poate observa
c n cazul n care capacitatea la for tietoare a peretelui este evaluat conform codului
EUROCODE8 partea 3 aceasta este mai mare dect fora tietoare cerin obinut n cazul
structurii izolate, spre deosebire de cazul n care capacitate este calculat conform codului
romnesc.

EBA3-50

Direcia Y

Evaluare conform codului romnesc CR2-1-1.1 (coroborat cu P100-3)

FTy_DT_SLU (CR2-1-1.1)

T
C
E
I
O
R
FT(StrucIZ)

E9

Qcap (CR2)

Etaj e

FT (IMR 100)

E6

E3

1000

2000

3000

4000

Forta taietoare (KN)

Figura 39 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) structur neizolat, For tietoare efectiv
(SLU) structur izolat i For tietoare capabil pentru DT

Evaluare conform codului european EUROCODE8-3

FTy_DT_SLU (EC8-3)

FT(StructIZ)

E10

E9

Vcap (EC8-3)

E8

FT (IMR 100)

Etaje

E7
E6
E5
E4
E3
E2

E1
P

1000

2000

3000

4000

Forta taietoare (KN)

Figura 39 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) structur neizolat, For tietoare efectiv
(SLU) structur izolat i For tietoare capabil pentru DT

Se poate observa c i pe direcia Y avem aceeai situaie ca pe direcia X, respectiv fora

tietoare obinut pentru structura izolat este mult mai mic dect cea pentru structura neizolat
dar n cazul evalurii capacitii conform codului romnesc aceast capacitate este depit pe
cnd prin evaluare conform codului european aceasta nu este depit.

EBA3-51

5 Concluzii

Soluia de reabilitate la aciunea seismic prin izolarea bazei este o soluie de care trebuie
s se in seama n momentul n care se stabilete strategia de reabilitate i consolidare a unei
cldirii. Dei prin utilizarea unei astfel de soluii de consolidare se reduce semnificativ nivelul de
fore din suprastructur trebuie s se in seama c nu acesta este n mod necesar cel mai mare
avantaj al aceste metode. Cel mai mare avantaj al soluiei de izolare seismic a bazei const n
evitarea degradrii structurale si nestructurale a unei cldiri, cu alte cuvinte structura i pstreaz
funcionalitate att n timpul ct i imediat dup evenimentul seismic, fapt extrem de important
mai ales n cazul structurilor a cror funcionalitate este imperios necesar imediat dup seism
(spitale, staii de pompieri, centre administrative de coordonare n cazul calamitilor etc.). De
asemenea, aceast soluie de consolidare poate reprezenta un bun candidat n cazul reabilitrii
seismice a unor structuri rigide, cu rezistenta la fora laterale considerabila, dar cu cedare fragila
fara posibilitatea de disipare a energiei induse de cutremur. Intervenia este totui costisitoare,
deasupra stratului de izolare trebuind construita un sistem de grinzi de fundare, iar sisteme de
fundare. Cheltuielile sunt nsa justificate in cazul in care se urmrete pstrarea funcionalitii
structurii, sau a protejrii coninutului cldirii in cazul atacului unui cutremur important.

T
C
E
I
O
R

EBA3-52

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE

INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

T
C

E
I
O

CONSTRUCII DIN OEL

R
P

Exemplul 1: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite

centric cedare contravantuire

ECM1-1

Cuprins

1. Introducere......................................................................................................3

T
C

2. Descrierea structurii analizate........................................................................ 3

3. Evaluarea starii fizice a cladirii analizate.......................................8

4. Evaluarea calitativa ........................................................................................8

E
I
O

5. Evaluarea cantitativ(prin calcul)................................................................ 15

6. Evaluarea final i formularea concluziilor.................................................
42

7. Solu ia de reabilitare....................................................................................
42

R
P

8. Calcul structur consolidat......................................................................... 43

9. Concluzii...................................................................................................... 67

ECM1-2

1.

INTRODUCERE

Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii unei
constructii existente in conformitate cu prevederile din P100-3/2008. In urma unui cutremur
s-a constatat ca una dintre contravantuiri a flambat (si-a pierdut stabilitatea generala).
Contravantuirea care a flambat se afla in cadrul transversal de pe axul 3 la nivelul etajului 1
(fig.4).

T
C

Calculul structural al structurii analizate s-a realizat pe structura deformata si a fost efectuat
cu programul spatial ETABS.

2.

DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE

Documentatia de proiectare si de executie originala si completa a fost gasita in Cartea

Tehnica a constructiei.

E
I
O

Constructia analizata are destinaia de birouri avnd dimensiunile in plan de:

-

2 deschideri de 7.5m + 2 deschideri de 6.0m.

6 travei de 9.0m

Regimul de inaltime considerat in calcule este P+7E+E8partial avnd:

Hparter=4.8m; HE1=4.5m; Hetaj curent=3.6m, HE8=3.0m, inaltimea totala fiind de 33.9m.

Intre axele H-K construcia are regimul de inaltime P+7E, iar intre axele K-L, P+1E.

Construcia analizata, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual format din
cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite.

R
P

Pe direcia transversala sunt prevzute 4 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite. Pe

direcia longitudinala exista 2 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite.
Otelul folosit in grinzi si stlpi este S355JO, iar in contravntuiri este S355JOH.
Contravntuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de X pe doua
nivele , realizate din evi rectangulare avnd clasa de seciune 1.
Zvelteea diagonalelor este
P100-1/2006.

=102 care se ncadreaz in valorile prevzute in normativul

Sistemul de prindere a contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin prevederea

unui singur bolt.
Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu seciune dublu T din profile
laminate HEA cu clasele de seciune 1 si 2. Pe direcie transversala s-a efectuat o variaie de
seciune, tinand seama de mrimea eforturilor, rezultnd grinzi cu clase de seciune 2 pentru
ultimele 3 nivele.
Stlpii sunt proiectai cu seciune in Cruce de Malta, seciune convenabila att din punct de
vedere al prelurii eforturilor cat si din punct de vedere al realizrii prinderilor grind-stlp.
Seciunea stlpilor este realizata din profile laminate HEB (la primele 2 nivele) si HEA
(pentru urmtoarele nivele) rezultnd clas de seciune 1.

ECM1-3

Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura lunga) si sunt de tip HAMBRO
care asigura conlucrarea cu planseele din beton armat.
Conlucrarea spaiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de planeele din beton armat
cu grosimea de 15cm.
Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda stalp sunt realizate in sistem rigid, cu
flanse si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9
pretensionate 50%.

T
C

mbinrile din uzin sunt realizate cu sudur n adncime cu ptrundere complet, cu nivel B
de acceptare conform C150 / 99.
Structura se ncadreaz in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile transversale de la
ultimele nivele au clasa de seciune 2.

Determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale s-a realizat cu

programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalp si grinzi
element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat element finit de tip membrana.

E
I
O

Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii
din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit
rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile
solicitate axial.

R
P

ECM1-4

O
R
P

T
C
E
I

Fig.1 - Vederi 3D

ECM1-5

T
C
E
I

O
R
P
Fig.2 Elevatie ax 1

Fig.3 Elevatie ax 2

Fig.4 Elevatie ax 3

Fig.5 Elevatie ax 4

Fig.7 Elevatie ax 6

Fig.6 Elevatie ax 5

ECM1-6

O
R
P

T
C
E
I

Fig.9 Elevatie ax H

Fig.8 Elevatie ax 7

Fig.11 Elevatie ax J

Fig.10 Elevatie ax I

Fig.13 Elevatie ax L

Fig.12 Elevatie ax K

In figurile 1 13 este prezentata configurarea geometrica a structurii.

ECM1-7

3.

Evaluarea starii fizice a cladirii analizate

n vederea evalurii construciei analizate, s-au strans datele necesare din surse cum sunt:
- documentaia tehnic de proiectare i de execuie a construciei examinate (inclusiv
documentele referitoare la eventualele intervenii pe durata exploatrii);
- reglementrile tehnice n vigoare la data realizrii construciei;
- investigaii pe teren;
- msurtori i teste n situ i/sau n laborator.

T
C
E
I

In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite a

Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel
4.1 (pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 cunoastere completa, factorul de incredere fiind
CF=1.

Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2008 capitolul 6,

se vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru constructii
obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii de o
importanta deosebita si constructii curente).

4.

Evaluarea calitativa

4.1 Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R1 )

O
R

Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a

metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008,
care cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.

Criteriu

(i) Condiii privind configuraia structurii

Conform criteriu (i) din Tabelul C.1

Punctaj total realizat

(ii) Condiii privind interaciunile structurii

TABEL 1

Criteriul
Criteriul nu este ndeplinit
Nendeplinire
Nendeplinire
este
ndeplinit
moderat
major
Punctaj maxim:
50 puncte

50 puncte
Punctaj maxim:

10 puncte

Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1

Punctaj total realizat

(iii) Condiii privind alctuirea elementelor structurale

10 puncte
Punctaj maxim:

30 puncte

EMC1-8

(b) Structuri cu cadre contravntuite centric

- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale
asigur dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice astfel nct plastificarea
diagonalelor
ntinse sse produc nainte de formarea articulaiilor plastice
sau de pierderea stabilitii generale / locale n grinzi i stlpi

T
C
E
I

- Prinderile grind-stlp sunt de tip rigid astfel nct cadrele,

cu sau fr contravntuiri pot prelua cel puin 25% din
aciunea seismic n ipoteza n care contravntuirile verticale
au ieit din lucru.
- Diagonalele dispuse n X au zvelteea
1.3

>

<2

- Zvelteea stlpilor n planul contravntuit este

Condiii referitoare la planeu

Placa planeelor au grosimea de 120mm 100 mm si este
realizat din beton armat monolit. Armturile distribuite n
plac asigur rezistena necesar la ncovoiere i fora
tietoare pentru forele seismice aplicate n planul planeului

O
R

Forele seismice din planul planeului pot fi

transmise

la

elementele structurii

(grinzi principale i secundare) prin intermediul

conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi
Golurile n planeu sunt bordate cu armturi

suficiente,
ancorate
adecvat.
Punctaj
total
realizat

(i)
-

30 puncte

Punctaj maxim: 10 puncte

10 puncte

R1 = 100 puncte

Conditii privind configurarea structurii (conf. criteriu "i" din Tabelul C1 - P100-3)
Traseul incarcarilor este continuu
Sistemul este redundant
Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei
Nu exista niveluri flexibile
Nu exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la
un nivel la altul.
Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3.
Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse.
Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea
eforturilor

EMC1-9

In concluzie criteriul (i) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este maxim de 50
puncte.
(ii)
-

Conditii privind interactiunile structurii (conf. criteriu "ii" din Tabelul C1-P100-3)
Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost
Nu exista supante
Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala

T
C
E
I

In concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.
(iii)

Conditii privind alcatuirea elementelor structurale (conf. criteriu "iii" Tabelul C2P100-3)

a) Structuri de tip cadre necontravantuite

-

Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din
cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite.
Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la captele grinzilor in
vecinatatea imbinarilor grinda-stalp.
Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite
Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite
Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite

O
R

In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de
puncte.
(iv)

Conditii referitoare la planseu (conf. criteriu "iv" din tabelul C2-P100-3)

- Placa planseelor are grosimea de 15 cm si este realizata monolit.
- Fortele seismice din planul planseului se transmit la elementele structurii prin
intermediul conectorilor elastici
- Golurile in planseu sunt bordate corespunzator

In concluzie criteriul (iv) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10
puncte.

Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate

(gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=100 puncte.

Conform Tabel 8.1 structura se incadreaza in clasa de risc seismic IV.

EMC1-10

4.2 Evaluarea gradului de afectare structurala ( R2 )

Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut
in tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari
identificate.

T
C
E
I
TABEL 2

Tipul de degradare

Fr
degradri

(i) Degradari produse de actiunea cutremurului

1. Grinzi: deformaii extinse, voalarea pereilor seciunii,

formarea de articulaii plastice, fisuri i ruperi pariale

2. Stlpi: deformaii moderate, voalri ale tlpilor,

incursiuni n domeniul plastic (la unii stlpi)

3. Prindere grind / bare disipative stlp: deformaii

pronunate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu diminuarea
rezistenei capabile (fr a fi afectate ns mijloacele de
prindere care transmit fora tietoare)

4. Nodul de cadru: deformaii pronunate, voalare n

domeniul plastic, fisuri i ruperi pariale ale sudurilor

Degradare
Moderata
Sever
Punctaj maxim: 50 de puncte

O
R

5. Prinderi de continuitate ale stlpilor i grinzilor:

incursiuni n domeniul plastic fr ruperi ale elementelor

de continuitate sau a mijloacelor de prindere

6. Contravntuiri verticale: flambaj, deformaii plastice,

cedarea prinderilor a flambat o contravantuire

7. Baza stlpilor: deformaii plastice ale plcii de baz,
traverselor, deformaii plastice / ruperea uruburilor de
prindere n fundaii

8. Diafragme orizontale:

20

metalice: deformaii pronunate, flambajul unor bare de

contravntuire. Ruperea mijloacelor de prindere a
barelor
contravntuirii i /sau panourilor metalice de structur de
rezisten

din beton armat: fisurarea sau ruperea planeelor.

Distrugerea prinderii plcii din beton armat de structur
metalic (smulgerea din conectori / ruperea conectorilor)
(ii) Degradari produse de incarcari verticale
-

Punctaj maxim: 20 de puncte

Nu exista fisuri si degradari in placile planseelor.

Nu exista pierderea stabilitatii locale a stalpilor si
grinzilor

20

EMC1-11

Punctaj maxim: 10 puncte

(iii) Degradari produse de incarcarea cu deformatii
(tasarea reazemelor, contractii, actiunea temperaturii,
curgerea lenta a betonului)
(v)

Degradari produse de o executie defectuoasa

(dezaxari ale stalpilor, contravantuirilor, defecte
in imbinari sudate, defecte in imbinari cu
suruburi)
Degradari produse de factori de mediu: agenti
corozivi chimici sau biologici etc., asupra otelului
(coroziune , exfolieri)

(vi)

10

T
C
E
I
Punctaj maxim: 10 puncte

10
10

Punctaj total pentru ansamblul conditiilor de lucru

NOTA :

Punctaj maxim: 100 puncte

Punctaj realizat R2: 70puncte

1. Tipurile de degradri considerate n tabelul 2 sunt numai cele produse de aciunea seismic. Dac n urma
examinrii structurii se constat c aceasta prezint degradri produse de alte cauze, de exemplu, degradri de
material produse de coroziune, de incendii sau degradri produse de ncrcarea cu deplasri, cum sunt cele din
tasarea diferenial a reazemelor sau variaia de temperatur, efectul acestora asupra siguranei structurale se ia n
considerare prin reducerea suplimentar a punctajului R2, funcie de natura i efectul structural al acestor degradri.

2. Distribuia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradri este orientativ. Expertul evaluator poate corecta
aceast distribuie atunci cand consider c prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realist a efectelor diferitelor
tipuri de degradare asupra siguranei structurale.

O
R

In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat :

Contravantuirea situata in ax 3, etaj 1 este avariata prin pierderea stabilitatii generale.

Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte.

Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II.
4.3

Evaluarea gradului de asigurare structural seismic ( R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru

fiecare din elementele structurale cu expresia :

n care:

Ed ,Rd - efortul secional de proiectare i, respectiv, efortul capabil, n elementul j

q - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat n anexa C (conform 6.8.4)
P100-3/2008.

EMC1-12

4.3.1 Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza

datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).
TABEL 3

T
C
E
I

Element structural

Grinzi:
-- Comportare ductil 1)

clasa 1 de seciuni

clasa 2 de seciuni

Bare disipative:
-- Comportare ductil

clasa 1 de seciuni

clasa 2 de sectiuni

Stlpi:
-- Comportare ductil

clasa 2 de seciuni

O
R

Contravntuiri verticale cu diagonale n X :

-- Comportare ductil

clasa 1 de seciuni

mbinri rigl-stlp :
-- Comportare ductil1)

1) Comportare ductil nseamn c stlpul, grinda, contravntuirea, mbinrile rigl-stlp, prinderile

ndeplinesc toate condiiile de alctuire i de detaliere prevzute n normativele de proiectare a
construciilor noi, specifice acestor tipuri de structuri. De asemenea trebuie ndeplinite toate condiiile
privind formarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei printr-o comportare histeretic ct mai
stabil. Se admit interpolri ale valorilor q corespunztoare comportrii ductile, respectiv neductile pentru
cazul ndeplinirii pariale a condiiilor prevzute n normativele de proiectare a structurilor noi.

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element

se ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu
precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situatii se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1
deoarece nu se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni in domeniul
elasto-plastic. Elementele sunt deformate si raman cu tensiuni.
Pentru determinarea coeficientului R3 in exemplul analizat valoarea factorului de
comportare q al elementului a fost estimat la valoarea q=1, deoarece un element disipativ
(contravantuire) a iesit din lucru, a cedat prin ruperea imbinarii, iar celelalte
contravantuiri au ramas in pozitie deformata (in domeniul elasto-plastic) consumandu-si

EMC1-13

practic toata rezerva de ductilitate (se reaminteste ca ductilitatea structurilor in cadre

contravantuite este data de capacitatea de deformatie sub efort constant a diagonalelor
intinse).

T
C
E
I

Calculul starii de eforturi pentru structura reala, cu deformatii remanente, cu o diagonala

iesita din lucru (din modelul de calcul s-a scos bara respectiva) s-a realizat cu coeficientul
de comportare global q=1.
Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul
8.2.b.-P100-3/2008) pentru contravantuirile cele mai solicitate din axul 3/H-I rezulta:

Din calculul static efectuat rezulta:

O
R

unde :

Rd efortul capabil la intindere al contravantuirii ;

Ed efortul sectional de proiectare al contravantuirii;

rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.

EMC1-14

T
C
E
I

5. EVALUARE CANTITATIVA (prin calcul)

5.1 Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare
5.1.1 Evaluarea aciunilor permanente
Pentru evaluarea aciunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.

TABEL 4

Tipul aciunilor

Valoarea caracteristica

Relaia de calcul

[kN/m2]

1. Aciuni permanente

O
R
P

1.1 greutatea proprie a structurii

---

1.2 greutate grinzi secundare

estimat

1.2 pardoseala

estimat

1.3 greutate instalaii suspendate de

planee
1.4 plafoane false

estimat
estimat

1.5 perei despritori

estimat

2. Aciuni variabile
2.1 zpada

is

c e ct

Norme

determinata automat cu ajutorul programului de

calcul utilizat

---

0.15

---

1,54

---

0,20

---

0,20

---

0,50

---

1,28

CR 1-1-3/2012

sk

EMC1-15

2.2 vnt

T
C
E
I

we(ze) = iw x cpe x qp(ze)

2.3 ncrcri datorita exploatrii:

- utila pe acoperi

---

-utila peste etaj 8

2,0

STAS 10101/2A1-87

5,0

- utila pe planeele curente

---

3. Aciuni accidentale
3.1 seism

CR 1-1-4/2012

Fb ,k

S d Tk m k

O
R
P

3,0

STAS 10101/2A1-87

P100-1/2006

EMC1-16

5.1.2 Evaluarea incarcarilor variabile

(1) Evaluarea aciunii zpezii (CR 1-1-3/2012)
Valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe acoperi, sk :

is

Ce Ct

T
C
E
I

sk

((4.1)- CR-1-1-3/2012)

in care:

is - coefficient de importanta si expunere la zapada

- coeficientul de forma pentru ncrcarea din zpada pe acoperi care se

determina in funcie de forma acoperiului;

i

1=0,8

- acoperi de tip terasa:

=00 (Tabel 3.1, pct. 3.1);

Ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construciei;

ce = 0,8 - acoperi cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2);

O
R

Ct - coeficientul termic;

Ct = 1,0 acoperi cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2);

sk - valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe sol [kN/m2], in amplasament;

sk=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Braov (tabel A1, Anexa A);

1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,28kN / m 2

(2) Evaluarea aciunii vntului (CR 1-1-4/2012)

Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului:

we(ze) = iw x cpe x qp(ze)

((3.1) CR 1-1-4/2012)

in care:

qref presiunea de referin a vntului;

qref=0,6kPa amplasament Braov (Anexa A, harta de zonare figura A.2)

EMC1-17

ce(z) factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului;

ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1)
cg(z) factorul de rafala

T
C
E
I

cr(z) factorul de rugozitate

cg(z)=1+g[2I(z)]
in care:
g=3,5 factorul de vrf

2I(z) =2 x 0,23 = 0,46 dublul coeficientului de variaie a fluctuaiilor vitezei

amplasament Braov (Anexa A, tabelul A1)
cg(z)=1+3,5 x 0,46=2,61
cr ( z )

k r2 ( z0 )(ln

z 2
)
z0

kr(z0) = 0,24 factor funcie de tipul de teren

O
R

zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2)

z =30,9m inaltimea construciei deasupra terenului

z0 = 1,0m lungimea de rugozitate in funcie de teren

zona urbana dens construita (pct. 7.2, tabelul 1)

cr ( z ) 0,24 2 (ln

30,9 2
)
1,0

0,68

ce(z)=2,61x0,68=1,78

cp coeficientul aerodinamic de presiune

cp=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)

cp=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)

Presiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,8=0,71kPa = 0,71kN/m2

Suctiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,3=0.27kPa = 0,27kN/m2

(3) Evaluarea ncrcrilor datorit exploatrii

Pentru evaluarea ncrcrilor datorita exploatrii a se vedea valorile din Tabelul 4.

EMC1-18

5.1.3 Evaluarea aciunii seismice (P100-1/2006)

Se adopta Metoda de calcul cu spectru de rspuns ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006.

T
C
E
I

Fora tietoare de baz Fb,k aplicat pe direcia de aciune a micrii seismice n modul propriu de
vibraie k este
Fb ,k

((4.8 P100)-1/2006)

Sd Tk mk

unde:

mk este masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k ;

Tk perioada proprie n modul propriu de vibraie k ;

in care :
I=1,2

este factorul de importanta-expunere al construciei ;

clasa de importanta II (Tabel 4.2);

Sd T

- spectrul de proiectare pentru acceleraii, exprimat in m/s2;

O
R

Tc=0,7s si TB=0,07s amplasament Braov (pct. 3.1, fig. 3.2);

Sd (T)

ag

(T )
deoarece T>TB (T perioada fundamentala este estimata la
q

0 ,75 s 0 ,85 s );

ag =0,2g=0,2x9,81=2,16m/s2 - acceleraia terenului pentru proiectare;

amplasament Braov ( fig. 3.1);

S-a considerat in calcul :

q=1 - structura avariata (P100-3/2008)

q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)

(T ) - spectru normalizat de rspuns elastic funcie de perioada de colt (vezi fig.14);

EMC1-19

TC 0.7s
=0.05

T
C
E
I

TC = 0.7s

Fig.14

Spectrul normalizat de rspuns elastic

este in fig.14 pentru Tc=0,7s.

In programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare Sd(T) conform pct. 3.2 din
P100-1/2006.

O
R

5.2 Modelarea structurii

Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii, cu structura
in stare avariata prin modelarea structurii fara contravantuirea care a flambat. (se stabileste
capacitatea portanta a structurii). Determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele
structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar.

Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de
tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.

Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din
beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid
denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate
axial.
Structura in stare avariata se modeleaza fara contravantuirea care a flambat (contravantuire ax 3,
etaj 1).

5.3 Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS)

5.3.1 Evaluarea maselor
Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evalueaz din combinaia de ncrcri conform
tabel 4.1 din CR 0-2005:

EMC1-20

TABEL 5

ncrcarea
Greutatea proprie
Instalaii suspendate de planeu
Pardoseala
Plafon fals
Perei despartitori
Grinzi secundare
Utila

Factor
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
0,4

T
C
E
I

Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5.

Predimensionarea elementelor structurii, se realizeaz pe baza experienei de proiectare si a unor

relaii simplificate de calcul pentru determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele
structurale.

5.3.2 Analiza modala

O
R

5.3.2.1 Modelul elastic

Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu programul de calcul spaial
ETABS.
Modelul realizat este tridimensional in care planeele din beton armat au fost modelate cu
elemente finite de tip membrana (in programul ETABS).
5.3.2.2 Etapele analizei modale:

1. Configurarea geometrica a structurii ;

2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui

Poison, rezistenta la curgere si rezistenta la rupere);
3. Definirea seciunilor (tipul seciunii cu dimensiunile acesteia);
4. Discretizarea structurii toate barele structurii au fost definite cu elemente
finite de tip beam;

5. Definirea plcii de beton armat cu elemente finite de tip membran;

6. Definirea rspunsului spectral - se introduce spectrul normalizat de rspuns elastic in
cazul structurii analizate s-a introdus spectrul din fig.14;

7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2);

8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;
9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista);

EMC1-21

10. Atribuirea tipului de seciune pentru fiecare element;

11. Atribuirea incarcarilor pe elemente;
12. Atribuirea numrului gradelor de libertate;
13. Atribuirea parametrilor analizei modale (numrului de moduri proprii de vibraie);

T
C
E
I

Se definesc attea moduri proprii de vibraie pana cnd suma maselor modale
sa fie de cel puin 90% din masa totala, pe ambele direcii.

14. Definirea ipotezelor de ncrcare pentru rspunsul spectral pe cele 2 direcii

principale (UX si UY) se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul
static echivalent;
15. Definirea ipotezelor de ncrcare;
16. Definirea combinaiilor de ncrcri;
17. Se ruleaz analiza static liniar;

Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraie, vectori si
valori proprii, factorii de participare a maselor).

O
R

Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 6.

EMC1-22

T
C
E
I

5.3.2.3 Rezultatele analizei modale STRUCTURA AVARIATA

TABEL 6

Mod

Perioada

Mase modale de translaie pe

Suma maselor modale de
Mase modale de rotaie pe direciile
direciile principale ale
translaie pe direciile principale
principale ale structurii (%)
structurii (%)
ale structurii (%)
UX

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

0,89
0,86
0,60
0,36
0,32
0,24
0,21
0,19
0,15
0,15
0,14
0,12

73,45
0,03
1,17
0,04
15,71
0,01
0,00
2,98
0,79
1,60
0,96
0,71

UY
0,03
73,46
0,03
15,36
0,05
0,26
5,40
0,00
1,45
1,06
0,06
0,25

SUM

SUM

UX

UY

UZ
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00

73,45
73,48
74,65
74,69
90,40
90,40
90,41
93,39
94,18
95,79
96,75
97,46

0,03
73,48
73,51
88,88
88,93
89,19
94,59
94,59
96,04
97,10
97,16
97,41

SUM
UZ
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00

RX

O
R
P

Comentarii :

RY

0,04
99,14
0,00
0,68
0,00
0,00
0,09
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00

98,07
0,04
1,35
0,00
0,30
0,00
0,00
0,13
0,02
0,01
0,00
0,02

RZ

1,15
0,06
73,42
0,01
0,03
14,04
0,21
0,00
0,73
0,06
1,25
3,43

Mase modale de rotaie pe direciile

principale ale structurii (%)

SUM RX

0,04
99,18
99,18
99,86
99,87
99,87
99,96
99,96
99,96
99,96
99,96
99,97

a) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 73.45% ;

b) modul 2 de vibraie:

translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 73.46%;

c) modul 3 de vibraie:

torsiune cu factor de participare a maselor 74,65% pe direcia X si 73,51% pe direcia Y;

d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.

EMC1-23

SUM RY

98,07
98,11
99,46
99,47
99,77
99,77
99,77
99,91
99,92
99,93
99,93
99,95

SUM RZ
1,15
1,20
74,62
74,63
74,66
88,70
88,91
88,91
89,64
89,69
90,95
94,38

5.4
Calculul static liniar considernd structura omogena cu structura avariata (fara
contravantuirea care a flambat -contravantuire ax 3, etaj 1).
Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial
in domeniul elastic pentru stabilirea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale in
combinaiile de aciuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.

T
C
E
I

Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata
prin modelarea structurii fara contravantuirea care a flambat (contravantuire ax 3, etaj 1).
Au fost definite 11 combinaii de incarcari:

- cinci combinaii de ncrcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.- GF),

- patru combinaii de ncrcare in gruparea speciala (S.L.U.- GS)
- doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.)

Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7.

O
R

Combinaia

Ipoteze

Factor

Tipul ipotezei

1,35

Static

greutate grinzi secundare

1,35

Static

utila

1,5

Static

instalaii suspendate de planeu

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

greutate grinzi secundare

1,35

Static

utila

1,5

Static

instalaii suspendate de planeu

1,35

Static

vnt X

1,05

Static

pardoseala

1,35

Static

plafoane false

1,35

Static

perei despartitori

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

greutate grinzi secundare

1,35

Static

utila

1,05

Static

instalaii suspendate de planeu

1,35

Static

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA FUNDAMENTALA

greutate proprie

Gruparea fundamentala
de calcul
(SLU)

Gruparea fundamentala
de calcul cu vnt pe
direcia X
(SLU-U-vx)

Gruparea fundamentala
de calcul cu vnt pe
direcia X
(SLU-u-Vx)

TABEL 7

plafoane false

perei despartitori

EMC1-24

vnt X

1,5

Static

pardoseala

1,35

Static

plafoane false

1,35

Static

perei despartitori

1,35

Static

T
C
E
I

greutate proprie

Gruparea fundamentala
de calcul cu vnt pe
direcia Y

1,35

Static

greutate grinzi secundare

1,35

Static

utila

1,5

Static

instalaii suspendate de planeu

1,35

Static

vnt Y

1,05

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

greutate grinzi secundare

1,35

Static

utila

1,05

Static

1,35

Static

1,5

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

(SLU-U-vy)
pardoseala
plafoane false
perei despartitori
greutate proprie

Gruparea fundamentala
de calcul cu vnt pe
direcia Y

instalaii suspendate de planeu

O
R

(SLU-u-Vy)

vnt Y

pardoseala

plafoane false

perei despartitori
greutate proprie

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA SPECIALA

Gruparea speciala pe
direcia X
(SLUSX)

Gruparea speciala pe
direcia Y
(SLUSY)

1,0

Static

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

0,4

Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

seism X

1,0

Spectru

plafoane false

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

0,4

Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

seism Y

1,0

Spectru

plafoane false

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

EMC1-25

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

0,4

Static

Gruparea speciala pe
direcia X si 0.3 pe
directia Y

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

(SLUSX0.3Y)

seism X

T
C
E
I
1,0

Spectru

0,3

Spectru

1,0

Static

1,0

Static

1,0

Static

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

0,4

Static

seism Y
plafoane false
perei despartitori
greutate proprie

Gruparea speciala pe
direcia Y si 0.3 pe
directia X

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

(SLUSY0.3X)

seism Y

1,0

Spectru

0,3

Spectru

1,0

Static

1,0

Static

seism X
plafoane false

O
R
perei despartitori

greutate proprie

greutate grinzi secundare

Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

utila

Gruparea fundamentala
normata cu vnt pe
direcia X (SLS-VX)

Gruparea fundamentala
normata cu vnt pe
direcia Y (SLS-VY)

1,0

Static

1,0

Static

1,0

Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

vant X

0,7

Static

1,0

Static

1,0

Static

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

1,0

Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

vant Y

0,7

Static

pardoseala

plafoane false

perei despartitori

pardoseala

1,0

Static

plafoane false

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static

5.4.1 Verificarea deformaiilor STRUCTURA AVARIATA

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100-1/2006.

EMC1-26

ds

q de

0 ,0075 h (Exemplul de calcul la P100-1/2006 Structura duala cu cadre

contravantuite centric Anexa - pct. F6 Tabel F8)

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
ds

c q de

0 ,025 h

T
C
E
I

(P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).

in care:

ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice;
q = 1 - factorul de comportare structura avariata;

de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic
sub incarcari seismice de proiectare;

O
R

=0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice

asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);

h inaltimea de nivel (h=3,00m)

c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)

In Fig.15
Y.

Fig.22 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia

EMC1-27

T
C
E
I

O
R

Fig.15 Deplasarea SLU-SX-structura avariata

la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=16,5cm

Fig.17 Deplasarea SLU-SY-structura avariatala etaj 8 ax 3J dy,ax3J=14,99cm

Fig.16 Deplasarea SLU-SX-structura avariata

etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=15,3cm

la

Fig.18 Deplasarea SLU-SY-structura avariata la etaj 7 ax

3J - dy, ax3J=14,57cm

EMC1-28

Rezulta :
dex=16,50cm - 15,30cm =1.2cm ;
dey=14,99cm - 14,57cm =0.4cm

T
C
E
I

unde :
de x ; dey

deplasari relative de nivel, reprezinta diferena intre deplasarea nivelului superior si

deplasarea nivelului inferior

Verificarea la SLU

direcia transversal: dr X

direcia longitudinal: dr y

c q de X

c q de Y

1 1 0,012

1 1 0,004

Verificarea la SLS

dr X

direcia
q de X

dr y

direcia
q de Y

0,012m 0,025h

0,075m

0,004m 0,025h 0,075m

transversal:

0,4 1 0,012

0,0048m 0,0075h

0,0225m

longitudinal:

0,0016m 0,0075h

O
R

0,4 1 0,004

0,0225m

Fig.19 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru

fora laterala data de seism pe direcia X structura avariata [m]
Conform fig.19 rezulta : dex,max=16,0cm

EMC1-29

T
C
E
I

O
R

Fig.20 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru

fora laterala data de seism pe direcia Y structura avariata [m]

Conform fig.20 rezulta : dey,max=15,0cm

EMC1-30

T
C
E
I

O
R
P

Fig.21 - Deformata structurii avariate din gruparea speciala SLUSX

Fig.22 - Deformata structurii avariate din gruparea speciala SLUSY

EMC1-31

T
C
E
I

5.4.2 Starea de eforturi structura in stare avariata

O
R
P

Fig.23 - Diagrama de moment Ax 3

Fig.24 - Diagrama de forta axiala Ax 3

Fig.25 - Diagrama de forta tietoare Ax 3

din gruparea speciala

din gruparea speciala

din gruparea speciala

direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kNm]

pe direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kN]

EMC1-32

pe direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kN]

5.4.3. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata

ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
STRUCTURA AVARIATA

T
C
E
I

O
R

Fig.26 Ax 1 - Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-33

T
C
E
I

O
R

Fig.27 Ax 2 - Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-34

T
C
E
I

O
R

Fig.28 Ax 3 - Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-35

T
C
E
I

O
R

Fig.29 Ax 4- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-36

T
C
E
I

O
R

Fig.30 Ax 5- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-37

T
C
E
I

O
R

Fig.31 Ax 6- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-38

T
C
E
I

O
R

Fig.32 Ax 7- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-39

5.4.4 VERIFICARE DIAGONALA ax3/H-I - din combinatia cea mai defavorabila

T
C
E
I

unde:
Nt,Rd efortul capabil la intindere a diagonalei
NEd efortul de proiectare

Diagonalele se verifica la ntindere, la efortul din aciunea seismica amplificata cu 2 (la cadrele
contravantuite centric, conform P100-1/2006 se considera ca diagonala comprimata a ieit din
lucru si lucreaza doar bara intinsa). In program se verifica automat la efortul cel mai defavorabil
(compresiune).

5.4.4.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE DIAGONALA [cm]

O
R

Din calculul static rezulta (conform Fig.33):

NEd =2 x 4937kN = 9874kN diagonala parter ax 3/H-I (vezi Fig. 33)

Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN diagonala parter ax 3/H-I
Rezulta :

EMC1-40

T
C
E
I

O
R

Fig. 33 VERIFICARE DIAGONALA CONFORM EC3-2005

Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

Verificare diagonala ax3/H-I - conform EC3-2005

EMC1-41

6. EVALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR

Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma
verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea
constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor
probabile ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind
imperios necesara inlocuirea contravantuirii flambate.

T
C
E
I

Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II, n care construciile sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradri structurale majore, dar la care pierderea
stabilitii este puin probabil;
7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)
-

Inlocuirea integrala a contravantuirii avariate.

Se va efectua cu rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea contravantuirii
in situatia nou aparuta.

O
R

EMC1-42

T
C
E
I

8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA

8.1 Rezultatele analizei modale STRUCTURA CONSOLIDATA

TABEL 8

Mod Perioada

Mase modale de translaie pe

direciile principale ale
structurii (%)
UX

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

0,88
0,86
0,60
0,36
0,32
0,24
0,21
0,19
0,15
0,15
0,14
0,12

73,11
0,00
1,14
0,03
16,08
0,00
0,00
3,18
0,83
1,70
0,93
0,69

UY
0,00
73,48
0,03
15,39
0,03
0,26
5,40
0,00
1,49
1,02
0,06
0,25

Suma maselor modale de

translaie pe direciile
principale ale structurii (%)
SUM

SUM

UX

UY

UZ
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00

73,11
73,11
74,25
74,28
90,36
90,36
90,36
93,54
94,37
96,07
97,00
97,69

0,00
73,48
73,51
88,90
88,93
89,19
94,59
94,59
96,08
97,10
97,16
97,41

SUM
UZ
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00

Mase modale de rotaie pe direciile

principale ale structurii (%)

RX

0,00
99,18
0,00
0,68
0,00
0,00
0,09
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00

O
R
P

Comentarii :

RY

RZ

98,11
0,00
1,28
0,00
0,36
0,00
0,00
0,15
0,02
0,01
0,00
0,02

Mase modale de rotaie pe direciile

principale ale structurii (%)

SUM RX

1,06
0,07
73,44
0,01
0,04
14,06
0,21
0,00
0,74
0,07
1,27
3,44

SUM RY

0,00
99,18
99,18
99,87
99,87
99,87
99,96
99,96
99,96
99,96
99,96
99,97

e) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 73,11% ;

f) modul 2 de vibraie:

translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 73,48%;

g) modul 3 de vibraie:

torsiune cu factor de participare a maselor 74,25% pe direcia X si 73,51% pe direcia Y;

h) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.

EMC1-43

98,11
98,11
99,39
99,39
99,76
99,76
99,76
99,91
99,93
99,94
99,94
99,96

SUM RZ
1,06
1,12
74,56
74,57
74,61
88,68
88,89
88,89
89,63
89,69
90,96
94,40

8.2
Calculul static liniar considernd structura omogena cu structura consolidata (s-a
inlocuit contravantuirea care a flambat -contravantuire ax 3, etaj 1).
Cu elementele definite la punctul 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul
spaial in domeniul elastic pentru stabilirea strii de eforturi si deformaii in elementele
structurale in combinaiile de aciuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.

T
C
E
I

Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura

consolidata.
Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7 punctul 5.4.

Suplimentar pentru structura consolidata mai avem doua combinatii de incarcari pentru gruparea
speciala si anume:
TABEL 9

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA SPECIALA

greutate proprie

Gruparea speciala pe
direcia X

1,0

Static

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

0,4

Static

1,0

Static

1,0

Static

2,0

Spectru

1,0

Static

1,0

Static

1,0

Static

greutate grinzi secundare

1,0

Static

utila

0,4

Static

instalaii suspendate de planeu

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

seism Y

2,0

Spectru

plafoane false

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static

instalaii suspendate de planeu

O
R

(SLU2SX)

pardoseala
seism X

plafoane false

perei despartitori
greutate proprie

Gruparea speciala pe
direcia Y
(SLU2SY)

8.3 Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100-1/2006.
ds
q d e 0 ,0075 h (Exemplul de calcul la P100-1/2006 Anexa pct. F6 Tabel F8 )
Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
d s c q d e 0 ,025 h (P100-1/2006 Anexa E pct. E2).

EMC1-44

in care:
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice;

Valoarea coeficientului q de ductilitate al structurii consolidate se va lua din Tabelul 6.3

din P100-1/2006, diminuat intre 25% si 50% functie de nivelul de amploare al incursiunilor
in domeniul elasto-plastic ce pot fi cuantificate prin valorile deformatiilor remanente.

T
C
E
I

Pentru calculul structurii consolidate se alege q=3 - factorul de comportare structura

consolidata (vezi tabel 6.1 din P100-3/2008)
S-a ales valoarea q=3 deoarece elementele structurale au avut incursiuni in domeniul
elasto-plastic, structura are deformatii remanente si deci ductilitatea este scazuta fata de o
structura noua.
de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic sub
incarcari seismice de proiectare;
=0,4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice
asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h inaltimea de nivel (h=3,00m)
c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Fig.34 Fig.39 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia
Y.

O
R

Fig.34 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata

Fig.35 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata

la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=5,76cm

la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=5,30cm

EMC1-45

O
R

Fig.36 Deplasarea SLU-SY-structura consolidata

la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=5,03cm

Rezulta :

dex=5,76cm 5,30cm =0,46cm ;

dey=5,03cm 4,87cm =0.16cm

unde :

de x ; dey

T
C
E
I

Fig.37 Deplasarea SLU-SY-structura consolidata

la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=4,87cm

deplasari relative de nivel, reprezinta diferena intre deplasarea nivelului superior si

deplasarea nivelului inferior

Verificarea la SLU

direcia transversal: dr X

direcia longitudinal: dr y

Verificarea la SLS

dr X

dr y

c q de X

direcia
q de X
direcia
q de Y

0,4 3 0,0046

0,4 3 0,0016

c q de Y

1 3 0,0046

1 3 0,0016

0,0138m 0,025h

0,075m

0,0048m 0,025h 0,075m

transversal:
0,0055m 0,0075h

0,0225m

longitudinal:

0,0019m 0,0075h 0,0225m

EMC1-46

T
C
E
I

Fig. 38 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala

O
R

data de seism pe direcia X. structura consolidata [m]

Conform fig.25 rezulta : dex,max=5,36cm

Fig. 39 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala

data de seism pe direcia Y structura consolidata - [m]
Conform fig.25 rezulta : dex,max=5,0cm

EMC1-47

T
C
E
I

8.4 Starea de eforturi STRUCTURA CONSOLIDATA

O
R
P

Fig.40 - Diagrama de moment Ax 3

Fig.41 - Diagrama de forta axiala Ax 3

Fig.42 - Diagrama de forta tietoare Ax 3

din gruparea speciala

din gruparea speciala

din gruparea speciala

direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kNm]

pe direcia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

pe direcia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

EMC1-48

8.5. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata

ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
STRUCTURA CONSOLIDATA -

T
C
E
I

O
R

Fig.43 Ax 1- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-49

T
C
E
I

O
R

Fig.44 Ax 2- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-50

T
C
E
I

O
R

Fig.45 Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-51

T
C
E
I

O
R

Fig.46 Ax 4- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-52

T
C
E
I

O
R

Fig.47 Ax 5- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-53

T
C
E
I

O
R

Fig.48 Ax6 - Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC1-54

T
C
E
I

O
R

Fig.49 Ax7- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

8.6 VERIFICARE DIAGONALA ax3/H-I - din combinatia cea mai defavorabila structura
consolidata

unde:

EMC1-55

Nt,Rd efortul capabil la intindere a diagonalei

NEd efortul de proiectare

T
C
E
I

Diagonalele se verifica la ntindere, la efortul din aciunea seismica amplificata cu 2 (la cadrele
contravantuite centric, conform P100-1/2006 se considera ca diagonala comprimata a ieit din
lucru si lucreaza doar bara intinsa). In program se verifica automat la efortul cel mai defavorabil
(compresiune).

8.6.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE DIAGONALA [cm]

O
R

Din calculul static rezulta (conform Fig. 50)

NEd =2 x 1670,65kN = 3341,3kN diagonala parter ax 3/H-I (vezi Fg.50)

Nt,Rd=A x fy== 0.013056 x 355000=4635kN diagonala parter ax 3/H-I
Rezulta :

EMC1-56

T
C
E
I

O
R

Fig. 50 VERIFICARE DIAGONALA CONFORM EC3-2005

Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

Verificare diagonala ax3/H-I - conform EC3-2005

EMC1-57

8.7. Calcul static neliniar STRUCTURA CONSOLIDATA.

8.7.1 Elemente generale
Incarcarile gravitaionale din gruparea speciala sunt meninute constante iar ncrcarea seismica
se aplica, folosind rezultatele analizei modale, dupa fiecare mod propriu de vibratie in parte. De
regula, se aplica dupa modurile proprii de vibratie care au factorii de participare ai maselor
maximi pe doua directii ortogonale. Incarcarea din fiecare mod propriu de vibratie se aplica
monoton crescator pana la atingerea deplasrii orizontale maxime, acceptate de norma dup care
se proiecteaz construcia. Creterea monotona a incarcarilor seismice va continua si dup
depirea valorii limita a deplasrii orizontale pana la atingerea coeficientului 1,1 ov (Tabel

T
C
E
I

F.2, Anexa F din P100-1/2006), amplificat cu 1,2 1,5. Aceasta cretere este necesara pentru a
putea compara energia disipata de structura cu cea indusa de seism.
In aceasta etapa de calcul se urmrete:

- ordinea formarii articulaiilor plastice si distribuia acestora pe structura;

- evitarea formarii articulaiilor plastice in stlpi, cu excepia prii inferioare a stlpilor de la

primul nivel si a prii superioare a stlpilor de la ultimul nivel;

O
R

- ncadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara sau zona disipativ.

Dirijarea articulaiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop se realizeaz

prin:
- " jocul " rigiditilor grinda - stlp la cadre necontravantuite (mrirea caracteristicilor
geometrice a stlpilor) ;
- mrirea rigiditii stlpilor i/sau realizarea continuitatii grinzilor pe stlpi

Rotirile maxime admisibile au aceleai valori, practic in toata literatura tehnica de specialitate.
Pentru ncadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se mrete rigiditatea de ansamblu a
structurii.

8.7.2 Etapele analizei statice neliniare:

1. Definirea tipurilor de articulaiilor plastice si stabilirea caracteristicilor acestora pentru

fiecare element:
(1) stlpi articulaii plastice de tip P-M2-M3 (axiala-moment pe direcia 2-moment
pe direcia 3)

(2) grinzi articulaie plastica de tip M3 (moment pe direcia 3)

(3) contravntuiri articulaie plastica de tip P (axiala)

2. Atribuirea articulaiilor plastice pentru fiecare element ;

La elementele de tip beam (grinzi si stlpi) zonele potenial plastice se definesc la

EMC1-58

fata nodului grinda stlp (in program se seteaz valorile relative 0 si respectiv 1).
La elementul de tip beam dublu articulat se definete o singura zona potenial plastica
pe lungimea barei (se seteaz 0 sau 1).
3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar

T
C
E
I

(1) Ipoteza 1 PUSH - este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si

incarcarile datorate exploatrii cu coeficienii specifici combinaiei care conine

aciunea seismica;

(2) Ipoteza 2 PUSH X structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza PUSH, si
se aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 1 de vibraie care
este in cazul nostru pe direcia X. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii
UX;
(3) Ipoteza 3 PUSH Y structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza PUSH, si
se aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 2 de vibraie, care
este in cazul nostru pe direcia Y. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii
UY;

O
R

4. Se ruleaz analiza statica neliniar .

Pentru zonele potenial plastice cu comportare caracteristica curba ductila este data in Fig. 51.
Coordonatele punctelor A, B, C, D si E care definesc curba au fost date dup FEMA 273.

Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care
coincid cu FEMA 273.
Pentru contravntuirile in X punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor si
deformaiilor specifice limita.

La elementele ncovoiate sau ncovoiate cu fora axiala (grinzi, respectiv stlpi) zonele potenial
plastice se definesc la capetele barei.
La diagonalele contravntuirilor incrucisate in X este suficient sa se considere zona potenial
plastica amplasata la unul dintre capetele barei.
Pentru PMM respectiv M3 curbele caracteristice sunt generate automat de ctre program, n
conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 51).

EMC1-59

T
C
E
I

a)

b)

Fig.51 - Curba caracteristica fora (generalizata) - deplasare (generalizata):

a) Fora normalizata (Q/QCE) Deformaie (rotire, deplasare)

b) Fora normalizata (Q/QCE) Deformaie normalizata ( / y; /

unde:
- rotire
- deplasare

y; sau

/h)

O
R

In funcie de deplasarea maxima se definesc criterii de performanta (vezi Fig.52).

Fig. 52 - Criterii de performanta

Criteriile de performan pentru cele 3 nivele sunt:

(1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy)

(2) LS - Sigurana Vieii (Life Safety)

(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)

Valorile deformaiilor (sau rotirilor de bara) acceptate pentru criteriile de mai sus difer in
funcie de tipul de seciune si de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaiile sunt
date in cap. 5 din FEMA 273.

EMC1-60

In prezentul exemplu de calcul pentru grinzi si stlpi (ncovoiere, respectiv ncovoiere cu fora
axiala) s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele date de
FEMA273.
Valorile setate in program pentru contravntuirile in X la care bara comprimata iese din lucru
prin pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.53, conform valorilor stabilite
experimental si prezentate in FEMA273 cap.5 functie de tipul sectiunii si supleti. Pentru
compresiune valoarea data in FEMA273 se amplifica cu coeficientul de flambaj ( calculat
conform SR EN 1993-1-1).

T
C
E
I

O
R

Fig. 53 Curba de interactiune caracteristica - pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica
la ntindere si compresiune. (Pierderea stabilitatii barei se definete prin setarea valorilor
coordonatelor E, D, C, B conform FEMA273)

EMC1-61

8.7.1 Rezultatele analizei statice neliniare STRUCTURA CONSOLIDATA

T
C
E
I

O
R
Fig.54 - Curba de capacitate P max,X =

din ipoteza PUSH X [kNm]

64cm

Fig.55 - Curba de capacitate P max,Y =

din ipoteza PUSH Y [kNm]

80cm

EMC1-62

T
C
E
I

O
R

Fig.56 - PUSH X - pasul 11

Fig. 57 - PUSH X - pasul 28

EMC1-63

T
C
E
I

O
R

Fig. 58 - PUSH X - pasul 104

Fig. 59 - PUSH Y - pasul 97

EMC1-64

T
C
E
I

O
R

Fig. 60 - PUSH Y - pasul 104 (pas final)

Evaluarea gradului de asigurare structural seismic ( R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru

fiecare din elementele structurale cu expresia :

n care:

Ed ,Rd - efortul secional de proiectare i, respectiv, efortul capabil, n elementul j

q - factorul de comportare pentru fiecare element

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element

se ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu
precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situatii se va considera q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele
structurale care au avut incursiuni in domeniul elasto-plastic. Elementele sunt deformate si
raman cu tensiuni.

EMC1-65

Se alege q=1
Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul
8.2.b.-P100-3/2008) pentru contravantuirea cea mai solicitata din axul 3/H-I -parter rezulta:

T
C
E
I

Din calculul static rezulta (conform fig.50) :

unde :
Rd efortul capabil al elementului ;
Ed efortul sectional de proiectare al elementului;
rezulta R3 > 100 conform P100-3/2008.

O
R

9. CONCLUZII

Structura consolidata indeplineste cerintele de conformare in cazul aparitiei unui nou

cutremur conform cerintelor de cod.

EMC1-66

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE

INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

T
C

E
I
O

CONSTRUCII DIN OEL

R
P

Exemplul 2: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite

centric articulatii plastice in grinzi

ECM 2-1

Cuprins
1. INTRODUCERE .................................................................................................. 3

T
C

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE ..................................................... 3

3. EVALUAREA STARII FIZICE A CLADIRII ANALIZATE ............................ 8

4. EVALUAREA CANTITATIVA (PRIN CALCUL) .......................................... 16

E
I
O

5. EVALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR .................... 35

6. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE) ........................................ 35

7. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA ...................................................... 36

R
P

8. CONCLUZII ....................................................................................................... 52

ECM 2-2

1. INTRODUCERE
Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii
unei constructii existente in conformitate cu prevederile din P100/3-2008. In urma unui
cutremur s-a constatat ca in patru grinzi au aparut articulatii plastice la ambele capete.

T
C

Grinzile in care au aparut articulatii plastice se afla pe cadrele longitudinale de pe axele 1

intre B-C, E-F si 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului (fig.2 si 3).

Calculul structural al structurii analizate s-a realizat pe structura deformata si a fost

efectuat cu programul spatial ETABS.

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE

E
I
O

Documentatia de proiectare si de executie originala si completa a fost gasita in Cartea

Tehnica a constructiei.
Constructia analizata are destinaia de birouri avnd dimensiunile in plan de:
-

1 deschidere de 13,05m + plansee iesite in consola pe 3,10m.

5 travei de 5,80m

Regimul de inaltime considerat in calcule este P+3E avnd:

Hetaj = 3,5m, inaltimea totala la atic fiind de 15,40m.

Construcia analizata, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual
format din cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite.

R
P

Pe direcia transversala sunt prevzute 2 cadre contravantuite + 3 cadre

necontravantuite. Pe directia longitudinala exista doua cadre necontravantuite.
Otelul folosit in grinzi si stlpi este S355JO, iar in contravntuiri este S355JOH.

Contravntuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de X

amplasate intre axele 1-2/B si 1-2/F, realizate din evi rotunde avnd clasa de seciune 1.
Sistemul de prindere al contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin
prevederea unui singur bolt.
Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu seciune dublu T din
profile laminate HEA si IPE cu clasele de seciune 1 si 2.
Stlpii sunt proiectai cu seciune in Cruce de Malta, seciune convenabila att din
punct de vedere al prelurii eforturilor cat si din punct de vedere al realizrii prinderilor
grind-stlp.
Seciunea stlpilor este de
nesimetrica, astfel:

tip Cruce de Malta , realizata din table sudate,

la Parter:
- pe directia axei Y (intre axele 1-2) - talpi 30x370; inima 18x540
- pe directia axei X (intre axele B-F) - talpi 30x300; inima 18x658
ECM 2-3

la celelalte etaje:
- pe directia axei X (intre axele 1-2) : talpi 20x330; inima 15x560
- pe directia axei Y (intre axele B-F) : talpi 30x300; inima 15x655
Protectia la foc a stalpilor metalici este realizata cu torcret.
Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura scurta) si asigura
conlucrarea cu placa din beton armat. Grinzile secundare se comporta asemenea unor nervuri
si au rolul de a mari rigiditatea la ncovoiere a planeelor ceea ce permite utilizarea unei placi
de grosime redusa. Grinzile secundare au schema statica simplu rezemata si sunt calculate ca
grinzi compozite (cu conlucrarea placii de beton in zona comprimata).

T
C

Conlucrarea spaiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de placile din beton
armat cu grosimea de 15cm.

Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda stalp sunt realizate in sistem
rigid, cu flanse si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9
pretensionate 50%.

E
I
O

mbinrile din uzin sunt realizate cu sudur n adncime cu ptrundere complet, cu

nivel B de acceptare conform C150 / 99.

Structura se ncadreaz in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile si stalpii au

clasa de seciune 1 si 2.

Determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale s-a realizat cu

programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element
finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element
finit de tip membrana.

R
P

Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a
placii din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu
infinit rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din
grinzile solicitate axial.

ECM 2-4

O
R
P

T
C
E
I

Fig.1-Vederi 3D

ECM 2-5

T
C
E
I

O
R
P

Fig.2 Elevatie ax 1

Fig.5 Elevatie ax B

Fig.3 Elevatie ax 2

Fig.4 Elevatie ax 3

Fig.6 Elevatie ax C

Fig.7 Elevatie ax D
ECM 2-6

T
C
E
I

O
R
P

Fig.8 Elevatie ax E

Fig.11 Plan etaj 1

Fig.10 Plan parter

Fig.9 Elevatie ax F

Fig.12 Plan etaj 2

Fig.13 Plan etaj 3

In figurile 1 13 este prezentata configurarea geometrica a structurii.

ECM 2-7

3. Evaluarea starii fizice a cladirii analizate

n vederea evalurii construciei analizate, s-au strans datele necesare din surse cum sunt:
- documentaia tehnic de proiectare i de execuie a construciei examinate (inclusiv
documentele referitoare la eventualele intervenii pe durata exploatrii);
- reglementrile tehnice n vigoare la data realizrii construciei;
- investigaii pe teren;
- msurtori i teste n situ i/sau n laborator.

T
C
E
I

In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite

a Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel
4.1 (pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 cunoastere completa, factorul de incredere fiind
CF=1.
Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2008 capitolul
6, se vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru
constructii obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii
de o importanta deosebita si constructii curente).

O
R

4. Evaluarea calitativa

4.1.1. Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R1 )

Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a

metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008, care
cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.

(i)

Criteriu

Condiii privind configuraia structurii

Tabel 1

Criteriul
Criteriul nu este ndeplinit
Nendeplinire
Nendeplinire
este
ndeplinit
moderat
major
Punctaj maxim:
50 puncte

Conform criteriu (i) din Tabelul C.1

Punctaj total realizat

(ii) Condiii privind interaciunile structurii

40 puncte
Punctaj maxim:

10 puncte

Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1

Punctaj total realizat

(iii) Condiii privind alctuirea elementelor structurale

10 puncte
Punctaj maxim:

30 puncte

EMC2-8

(b) Structuri cu cadre contravntuite centric

- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale
asigur dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice astfel nct plastificarea diagonalelor ntinse
sse produc nainte de formarea articulaiilor plastice sau de
pierderea stabilitii generale / locale n grinzi i stlpi

T
C
E
I

- Prinderile grind-stlp sunt de tip rigid astfel nct cadrele,

cu sau fr contravntuiri pot prelua cel puin 25% din
aciunea seismic n ipoteza n care contravntuirile verticale
au ieit din lucru.
- Diagonalele dispuse n X au zvelteea
1.3

>

<2

- Zvelteea stlpilor n planul contravntuit este

30 puncte

Condiii referitoare la planeu

Punctaj maxim: 10 puncte
Placa planeelor au grosimea de 150mm 100 mm si este
realizat din beton armat monolit. Armturile distribuite n
plac asigur rezistena necesar la ncovoiere i fora tietoare
pentru forele seismice aplicate n planul planeului

O
R

Forele seismice din planul planeului pot fi

transmise

la

elementele structurii

(grinzi principale i secundare) prin intermediul

conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi
Golurile n planeu sunt bordate cu armturi

suficiente,total
ancorate
adecvat.
Punctaj
realizat

(i)
nivel

10 puncte

R1 = 90 puncte

Conditii privind configurarea structurii (conf. criteriu i din Tabelul C1-P100-3)

Traseul incarcarilor este continuu
Sistemul este redundant
Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei
Nu exista niveluri flexibile
Exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la un

la altul (plansee in consola).

Planseele in consola descarca prin intermediul contravantuirilor si grinzilor pe stalpii
principali din axul 2.
Exista o mica modificare a dimensiunilor in plan de la etajul 1 pana la etajul 3 fata de
parter , zona dintre axele 2 si 3 este in consola.
Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3.
Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse.

EMC2-9

Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea

eforturilor
In concluzie criteriul (i) este indeplinit partial, iar punctajul acodat este de 40 puncte.
(ii)
-

Conditii privind interactiunile structurii (conf. criteriu ii din Tabelul C1-P100-3)

Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost
Nu exista supante
Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala

T
C
E
I

In concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.

(iii) Conditii privind alcatuirea elementelor structurale (conf. criteriu iii Tabel C2-P1003)
Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre
contravantuite centric + cadre necontravantuite pe directie transversala si cadre necontravantuite
pe directie longitudinala.
Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la capetele grinzilor in vecinatatea
imbinarilor grinda-stalp.
Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite.
Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite.
Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite

O
R

In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de
puncte.

(iv)
Conditii referitoare la planseu (conf. criteriu iv din Tabel C2-P100-3)
Placa planseelor are grosimea de 15 cm si este realizata monolit.
Fortele seismice din planul planseului se transmit la elementele structurii prin
intermediul conectorilor elastici.
Golurile in planseu sunt bordate corespunzator

In concluzie criteriul (iv) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.

Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate (gradul
de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=90 puncte.
Conform Tabel 8.1 structura se incadreaza in clasa de risc seismic III.
4.1.2. Evaluarea gradului de afectare structurala ( R2 )

Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut in

tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari
identificate.

EMC2-10

Tabel 2.
Tipul de degradare

Fr
degradri

(i) Degradari produse de actiunea cutremurului

formarea de articulaii plastice, fisuri i ruperi pariale
articulatii plastice la capetele a 4 grinzi

2. Stlpi: deformaii moderate, voalri ale tlpilor,

incursiuni n domeniul plastic (la unii stlpi)

3. Prindere grind / bare disipative stlp: deformaii

pronunate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu
diminuarea rezistenei capabile (fr a fi afectate ns
mijloacele de prindere care transmit fora tietoare)

4. Nodul de cadru: deformaii pronunate, voalare n

domeniul plastic, fisuri i ruperi pariale ale sudurilor

5. Prinderi de continuitate ale stlpilor i grinzilor:

incursiuni n domeniul plastic fr ruperi ale elementelor
de continuitate sau a mijloacelor de prindere

20

O
R

cedarea prinderilor
7. Baza stlpilor: deformaii plastice ale plcii de baz,
traverselor, deformaii plastice / ruperea uruburilor de
prindere n fundaii
8. Diafragme orizontale:
metalice: deformaii pronunate, flambajul unor bare
de contravntuire. Ruperea mijloacelor de prindere a
barelor

contravntuirii i /sau panourilor metalice de structur de

rezisten

Moderata
Sever
Punctaj maxim: 50 de puncte

T
C
E
I

1. Grinzi: deformaii extinse, voalarea pereilor seciunii,

6. Contravntuiri verticale: flambaj, deformaii plastice,

Degradare

din beton armat: fisurarea sau ruperea planeelor.

Distrugerea prinderii plcii din beton armat de structur
metalic (smulgerea din conectori / ruperea
conectorilor)

(ii) Degradari produse de incarcari verticale

Nu exista fisuri si degradari in placile planseelor.

Nu exista pierderea stabilitatii locale a stalpilor si

grinzilor
(iii) Degradari produse de incarcarea cu deformatii
(tasarea reazemelor, contractii, actiunea temperaturii,
curgerea lenta a betonului)
(v)
Degradari produse de o executie defectuoasa
(dezaxari ale stalpilor, contravantuirilor, defecte in
imbinari sudate, defecte in imbinari cu suruburi)

(vi)
Degradari produse de factori de mediu: agenti
corozivi chimici sau biologici etc., asupra otelului
(coroziune , exfolieri)

Punctaj maxim: 20 de puncte

20
Punctaj maxim: 10 puncte

10
Punctaj maxim: 10 puncte
10
10

EMC2-11

Punctaj total pentru ansamblul conditiilor de lucru

Punctaj maxim: 100 puncte

Punctaj realizat R2: 70puncte

NOTA :
1. Tipurile de degradri considerate n tabelul 2 sunt numai cele produse de aciunea seismic. Dac n urma
examinrii structurii se constat c aceasta prezint degradri produse de alte cauze, de exemplu, degradri de material
produse de coroziune, de incendii sau degradri produse de ncrcarea cu deplasri, cum sunt cele din tasarea
diferenial a reazemelor sau variaia de temperatur, efectul acestora asupra siguranei structurale se ia n considerare
prin reducerea suplimentar a punctajului R2, funcie de natura i efectul structural al acestor degradri.

T
C
E
I

2. Distribuia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradri este orientativ. Expertul evaluator poate corecta
aceast distribuie atunci cand consider c prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realist a efectelor diferitelor
tipuri de degradare asupra siguranei structurale.

In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat :

Grinzile situate in axele 1 si 2 intre axele B-C si E-F la parter sunt deformate datorita
aparitiei articulatiilor plastice la ambele capete.
Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte.

Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II.

O
R

4.1.3. Evaluarea gradului de asigurare structural seismic ( R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare
din elementele structurale cu expresia :

n care:

Ed ,Rd - efortul secional de proiectare i, respectiv, efortul capabil, n elementul j

q - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat n anexa C (conform 6.8.4)
P100-3/2008.
4.1.4. Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza
datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).

EMC2-12

TABEL 3
Element structural

Grinzi:
-- Comportare ductil 1)

T
C
E
I

clasa 1 de seciuni

clasa 2 de seciuni

Bare disipative:
-- Comportare ductil

clasa 1 de seciuni

clasa 2 de sectiuni

Stlpi:
-- Comportare ductil

clasa 2 de seciuni

Contravntuiri verticale cu diagonale n X :

-- Comportare ductil

O
R
clasa 1 de seciuni

mbinri rigl-stlp :
-- Comportare ductil1)

1)
Comportare ductil nseamn c stlpul, grinda, contravntuirea, mbinrile rigl-stlp, prinderile ndeplinesc
toate condiiile de alctuire i de detaliere prevzute n normativele de proiectare a construciilor noi, specifice acestor
tipuri de structuri. De asemenea trebuie ndeplinite toate condiiile privind formarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei printr-o comportare histeretic ct mai stabil. Se admit interpolri ale valorilor q corespunztoare
comportrii ductile, respectiv neductile pentru cazul ndeplinirii pariale a condiiilor prevzute n normativele de
proiectare a structurilor noi.

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se

ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu
precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situatii se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1
deoarece nu se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni in domeniul
elasto-plastic. Elementele sunt deformate si raman cu tensiuni.
Pentru exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al elementului a fost estimat la
valoarea q=1, deoarece in patru grinzi situate la planseul de peste parter, la capetele
grinzilor s-au format articulatii plastice.
Calculul starii de eforturi pentru structura reala cu deformatii remanente (cu articulatiii
plastice aparute la capetele grinzilor situate in axele 1 si 2 intre B-C si E-F) s-a realizat cu
coeficientul de comportare global q=1.

EMC2-13

In modelul de calcul cu structura avariata s-au articulat grinzile (situate in axele 1 si 2 intre B-C si
E-F) la capete.
Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul
8.2.b.-P100-3/2008) pentru elementul structural cel mai solicitat (ax 2D) (vezi fig.14 si fig.15),
rezulta:

T
C
E
I

unde :
Rd efortul capabil al elementului;
Ed efortul sectional de proiectare al elementului;

rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.

O
R

Fig. 14 VERIFICARE CONFORM EC3-2005

EMC2-14

Ed/Rd in combinaia cea mai defavorabila (ax1)

T
C
E
I

Fig. 15 VERIFICARE CONFORM EC3-2005

O
R

Ed/Rd in combinaia cea mai defavorabila (ax2)

EMC2-15

T
C
E
I

5. EVALUAREA CANTITATIVA (prin calcul)

5.1. Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare
5.1.1. Evaluarea aciunilor permanente
Pentru evaluarea aciunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.

TABEL 4

Valoarea caracteristica

Relaia de calcul

O
R
P

1. Aciuni permanente

1.1 greutatea proprie a structurii

1.2 pardoseala
1.3 spatiu tehnic

---

---

1,00

---

0,25

---

0,50

---

1,20

---

estimat
estimat

1.5 termoizolatie pe terasa

estimat

1.6 granit pe terasa

estimat

1.7 sapa pe terasa

estimat

Norme

determinata automat cu ajutorul programului de

calcul utilizat

estimat

1.4 perei despritori

[kN/m2]

0,75
1,50

---

2. Aciuni variabile
2.1 zpada
2.2 vnt

is

c e ct

sk

1,28

CR 1-1-3/2012

we(ze) = iw x cpe x qp(ze)

CR 1-1-4/2012

EMC2-16

T
C
E
I

2.3 ncrcri datorita exploatrii:

- utila pe terasa

2,0

---

STAS 10101/2A1-87

si 5,0 pe zonele situate in B-C/2-3; E-F/2-3

- utila pe planeele curente

---

3. Aciuni accidentale
3.1 seism

Fb ,k

S d Tk m k

O
R
P

3,0

STAS 10101/2A1-87

P100-1/2006

EMC2-17

5.1.2. Evaluarea incarcarilor variabile

(1) Evaluarea aciunii zpezii (CR 1-1-3/2012)

T
C
E
I

Valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe acoperi, sk :

is

Ce Ct

((4.1)- CR-1-1-3/2012)

sk

in care:
is - coeficient de importanta si expunere la zapada

- coeficientul de forma pentru ncrcarea din zpada pe acoperi care se

determina in funcie de forma acoperiului;

i

1=0,8

- acoperi de tip terasa:

=00 (Tabel 3.1, pct. 3.1);

O
R

Ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construciei;

Ce = 0,8 - acoperi cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2);
Ct - coeficientul termic;

Ct = 1,0 acoperi cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2);

sk - valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe sol [kN/m2], in amplasament;

sk=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A);

1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,28kN / m 2

(2) Evaluarea aciunii vntului (CR 1-1-4/2012)

Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului:

we(ze) = iw x cpe x qp(ze)

((3.1) CR 1-1-4/2012)

in care:

EMC2-18

iw - coeficient de importanta si expunere la vant

qp presiunea de referin a vntului;
qref=0,5kPa amplasament Bucuresti (Anexa A, harta de zonare figura A.2)

T
C
E
I

ce(z) factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului;

ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1)
cg(z) factorul de rafala
cr(z) factorul de rugozitate
cg(z)=1+g[2I(z)]
in care:
g=3,5 factorul de vrf

2I(z) =2 x 0,24 = 0,48 dublul coeficientului de variaie a fluctuaiilor vitezei

amplasament Bucuresti (Anexa A, tabelul A1)
cg(z)=1+3,5 x 0,48=2,68
cr ( z )

k r2 ( z0 )(ln

O
R

z 2
)
z0

kr(z0) = 0,22 factor funcie de tipul de teren

zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2)

z =15,0m inaltimea construciei deasupra terenului

z0 = 0,3m lungimea de rugozitate in funcie de teren

zona urbana cu densitate redusa a constructiilor
si zone impadurite (pct. 7.2, tabelul 1)

c r ( z) 0,22 2 (ln

15,0 2
)
0,3

0,74

ce(z)=2,68x0,74=1,98

cp coeficientul aerodinamic de presiune

cp=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)

cp=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)

Presiune : w(z)n = 0,5 x 1,98 x 0,8=0,80kPa = 0,80kN/m2
Suctiune: w(z)n = 0,5 x 1,98 x 0,3=0,80kPa = 0,30kN/m2

EMC2-19

(3) Evaluarea ncrcrilor datorit exploatrii

T
C
E
I

Pentru evaluarea ncrcrilor datorita exploatrii a se vedea valorile din Tabelul 4.

5.1.3. Evaluarea aciunilor accidentale

(1) Evaluarea aciunii seismului (P100-1/2006)

Se adopta Metoda de calcul cu spectru de rspuns ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006.

Fora tietoare de baz Fb,k aplicat pe direcia de aciune a micrii seismice n modul propriu de
vibraie k este
Fb ,k

Sd Tk mk

unde:

((4.8 P100)-1/2006)

O
R

mk este masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k ;

Tk perioada proprie n modul propriu de vibraie k ;

in care :

este factorul de importanta-expunere al construciei ;

I=1,2

clasa de importanta II (Tabel 4.2);

Sd T

- spectrul de proiectare pentru acceleraii, exprimat in m/s2;

Tc=1,6s si TB=0,16s amplasament Bucuresti (pct. 3.1, fig. 3.2);

Sd (T)

ag

(T )
deoarece T>TB (T perioada fundamentala este estimata la 0 ,75 s 0 ,85 s );
q

ag =0,24g=0,2x9,81=2,16m/s2 - acceleraia terenului pentru proiectare;

amplasament Bucuresti ( fig. 3.1);

S-a considerat in calcul :

q=1 - structura avariata (P100-3/2008)

q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)

(T ) - spectru normalizat de rspuns elastic funcie de perioada de colt (vezi fig.16);

EMC2-20

T
C
E
I

Fig.16

Spectrul normalizat de rspuns elastic

este in fig.16 pentru Tc=1,6s.

In programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare Sd(T) conform pct. 3.2 din
P100-1/2006.

O
R

5.2. Modelarea structurii

Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii (pozitie
stabilita in urma unui releveu amanuntit), cu structura in stare avariata prin modelarea structurii in
stare deformata (se stabileste capacitatea portanta a structurii). Determinarea strii de eforturi si
deformaii in elementele structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar.
Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de
tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.

Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din
beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid
denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate
axial.
Structura se modeleaza cu grinzile articulate la capete (cele 4 grinzi amplasate in axul 1 intre B-C,
E-F si axul 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului).

5.3. Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS)

5.3.1. Evaluarea maselor

Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evalueaz din combinaia de ncrcri conform
tabel 4.1 din CR 0-2005:

EMC2-21

TABEL 5

ncrcarea
Greutatea proprie
Spatiu tehnic
Pardoseala
Perei despartitori
Termoizolatie
Granit pe terasa
Sapa pe terasa
Utila

Factor
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
0,4

T
C
E
I

Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5.

Predimensionarea elementelor structurii, se realizeaz pe baza experienei de proiectare si a unor

relaii simplificate de calcul pentru determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele
structurale.

O
R

5.3.2. Analiza modala

5.3.2.1.

Modelul elastic

Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu programul de calcul spaial ETABS.

Modelul realizat este tridimensional in care planeele din beton armat au fost modelate cu
elemente finite de tip membrana (in programul ETABS).
5.3.2.2.

Etapele analizei modale:

1. Configurarea geometrica a structurii ;

2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poison,
rezistenta la curgere si rezistenta la rupere);
3. Definirea seciunilor (tipul seciunii cu dimensiunile acesteia);
4. Discretizarea structurii toate barele structurii au fost definite cu elemente
finite de tip beam;

5. Definirea plcii de beton armat cu elemente finite de tip membran;

6. Definirea rspunsului spectral - se introduce in cazul structurii analizate spectrul de proiectare
Sd(T) (conform punctului 3.2 din P100-1/2006) functie de spectrul normalizat de raspuns elastic
dat in fig. 16;

7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2);

8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;

EMC2-22

9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista);

10. Atribuirea tipului de seciune pentru fiecare element;
11. Atribuirea incarcarilor pe elemente;
12. Atribuirea numrului gradelor de libertate;

T
C
E
I

13. Atribuirea parametrilor analizei modale (numrului de moduri proprii de vibraie);

Se definesc attea moduri proprii de vibraie pana cnd suma maselor modale
sa fie de cel puin 90% din masa totala, pe ambele direcii.

14. Definirea ipotezelor de ncrcare pentru rspunsul spectral pe cele 2 direcii

principale (UX si UY) se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul
static echivalent;
15. Definirea ipotezelor de ncrcare;
16. Definirea combinaiilor de ncrcri;
17. Se ruleaz analiza static liniar;

O
R

Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraie, vectori si valori
proprii, factorii de participare a maselor).
Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 6.

EMC2-23

5.3.2.3.

T
C
E
I

Rezultatele analizei modale STRUCTURA AVARIATA

TABEL 6

Mod

Perioada

Mase modale de translaie

pe direciile principale ale
structurii (%)
UX

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

0.77
0.35
0.27
0.25
0.20
0.15
0.14
0.13
0.12
0.10
0.10
0.10

81.45
0.00
0.01
0.07
11.61
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.23

UY
0.00
83.15
0.00
0.00
0.00
0.20
0.20
12.20
0.51
3.18
0.06
0.00

Suma maselor modale de

translaie pe direciile
principale ale structurii (%)
SUM

SUM

UX

UY

UZ
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

81.45
81.45
81.46
81.53
93.14
93.14
93.14
93.14
93.14
93.14
93.14
93.37

0.00
83.15
83.15
83.15
83.15
83.35
83.55
95.74
96.25
99.43
99.50
99.50

SUM
UZ
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

Mase modale de rotaie pe direciile

principale ale structurii (%)

RX

0.00
99.28
0.00
0.00
0.00
0.01
0.01
0.06
0.00
0.61
0.01
0.00

O
R
P

Comentarii :

RY

99.69
0.00
0.02
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.02

RZ

0.03
0.00
84.07
0.20
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
12.92

Mase modale de rotaie pe direciile

principale ale structurii (%)

SUM RX

0.00
99.28
99.28
99.28
99.28
99.29
99.30
99.36
99.36
99.97
99.98
99.98

a)

primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 81.45% ;

b)

modul 2 de vibraie:

translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 83.15%;

c)

modul 3 de vibraie:

torsiune cu factor de participare a maselor 81.46% pe direcia X si 83,15% pe direcia Y;

d)

suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.

EMC2-24

SUM RY

99.69
99.69
99.71
99.71
99.71
99.71
99.71
99.71
99.71
99.71
99.71
99.73

SUM RZ
0.03
0.03
84.10
84.30
84.30
84.30
84.30
84.30
84.30
84.30
84.30
97.22

5.4. Calculul static liniar considernd structura omogena cu structura avariata

(cu grinzile din axul 1/B-C; 1/E-F; 2/B-C; 2/E-F modelate articulat la ambele capete)
Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial
in domeniul elastic pentru stabilirea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale in
combinaiile de aciuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.

T
C
E
I

Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata
prin modelarea structurii in stare deformata conform releveucu grinzile ce prezinta articulatii
plastice la capete (ax 1/B-C; ax1/E-F, ax2/B-C, ax 2/E-F) modelate articulat.
Au fost definite 11 combinaii de incarcari:

- cinci combinaii de ncrcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.- GF),

- patru combinaii de ncrcare in gruparea speciala (S.L.U.- GS)
- doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.)

Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7.

TABEL 7
Combinaia

O
R
Ipoteze

Factor

Tipul ipotezei

1,35

Static

1,35

Static

1,5

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

utila

1,5

Static

Gruparea fundamentala
de calcul cu vnt pe
direcia X

spatiu tehnic

1,35

Static

vnt X

1,05

Static

(SLU-U-vx)

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

perei despartitori

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

utila

1,05

Static

spatiu tehnic

1,35

Static

greutate proprie
pardoseala

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA FUNDAMENTALA

utila

Gruparea fundamentala
de calcul
(SLU)

spatiu tehnic

termoizolatie pe terasa
granit pe terasa

Gruparea fundamentala
de calcul cu vnt pe
direcia X
(SLU-u-Vx)

sapa pe terasa

perei despartitori

EMC2-25

vnt X

1,5

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

T
C
E
I

perei despartitori

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,5

Static

1,35

Static

1,05

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,05

Static

1,35

Static

1,5

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,0

Static

1,0

Static

utila

0,4

Static

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

seism X

1,0

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

perei despartitori

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

utila

0,4

Static

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

greutate proprie
pardoseala
utila
Gruparea fundamentala
de calcul cu vnt pe
direcia Y

spatiu tehnic

(SLU-U-vy)

termoizolatie pe terasa

vnt Y

granit pe terasa
sapa pe terasa
perei despartitori
greutate proprie
pardoseala

O
R
utila

Gruparea fundamentala
de calcul cu vnt pe
direcia Y

spatiu tehnic

(SLU-u-Vy)

termoizolatie pe terasa

vnt Y

granit pe terasa
sapa pe terasa

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA SPECIALA

Gruparea speciala pe
direcia X

perei despartitori
greutate proprie
pardoseala

(SLUSX)

Gruparea speciala pe
direcia Y
(SLUSY)

EMC2-26

seism Y

1,0

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

perei despartitori

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

T
C
E
I

pardoseala
utila
Gruparea speciala pe
direcia X si 0.3 pe
directia Y

termoizolatie pe terasa

(SLUSX0.3Y)

granit pe terasa

spatiu tehnic

seism X
seism Y
sapa pe terasa
perei despartitori
greutate proprie
pardoseala
utila

O
R

Gruparea speciala pe
direcia Y si 0.3 pe
directia X
(SLUSY0.3X)

spatiu tehnic

termoizolatie pe terasa
granit pe terasa
seism Y
seism X

sapa pe terasa

Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

Gruparea fundamentala
normata cu vnt pe
direcia X (SLS-VX)

Gruparea fundamentala
normata cu vnt pe
direcia Y (SLS-VY)

perei despartitori
greutate proprie
pardoseala

1,0

Static

0,4

Static

1,0

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,0

Spectru

0,3

Spectru

1,35

Static

1,0

Static

1,0

Static

1,0

Static

0,4

Static

1,0

Static

1,35

Static

1,35

Static

1,0

Spectru

0,3

Spectru

1,35

Static

1,0

Static

1,0

Static

1,0

Static

utila

1,0

Static

spatiu tehnic

1,0

Static

vant X

0,7

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

perei despartitori

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

utila

1,0

Static

spatiu tehnic

1,0

Static

vant Y

0,7

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

pamant pe terasa

1,0

Static

perei despartitori

1,0

Static

EMC2-27

5.4.1. Verificarea deformaiilor STRUCTURA AVARIATA

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100-1/2006.
ds

q de

0 ,0075 h (Exemplul de

calcul la P100-1/2006 Structura duala cu cadre

T
C
E
I

contravantuite centric Anexa - pct. F6 Tabel F8)

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
ds

c q de

0 ,025 h

(P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).

in care: ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice;
q = 1 - factorul de comportare structura avariata;

de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic
sub incarcari seismice de proiectare;

=0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice

O
R

asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);

h inaltimea de nivel

c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)

In Fig.17
Y.

Fig. 24 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia

Fig.17 Deplasarea SLU-SX-structura avariata

Fig.18 Deplasarea SLU-SX-structura avariata

la parter, ax 1F - dx, ax1F=15,19cm

la parter, ax 1F - dx, ax 1F=11,85cm

EMC2-28

T
C
E
I

Fig.19 Deplasarea SLU-SY-structura avariata

Fig.20 Deplasarea SLU-SY-structura avariata

la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F=3,21cm

la etaj 3 ax 1F - dy, ax1F=2,70cm

Rezulta :
dex=15,19cm - 11,85cm =3.34cm ;

O
R

dey=3,21cm - 2,70cm =0.51cm

unde :
de x ; dey

deplasari relative de nivel, reprezinta diferena intre deplasarea nivelului superior si

deplasarea nivelului inferior

Verificarea la SLU

direcia transversal: d r X

c q de X

direcia longitudinal: d r y

c q deY

Verificarea la SLS

direcia transversal: d r X

direcia longitudinal: d r y

q de X

q deY

1 1 0,0334

0,0334m

0,025h

0,1225m

1 1 0,0051 0,0051m 0,025h

0,1225m

0,4 1 0,033

0,037m

0,013m

0,0075h

0,4 1 0,0051 0,0020m 0,0075h

0,037m

EMC2-29

T
C
E
I

O
R

Fig.21 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru

fora laterala data de seism pe direcia X structura avariata [m]

Conform fig.19 rezulta : dex,max=17,6cm

Fig.22 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru

fora laterala data de seism pe direcia Y structura avariata [m]

Conform fig.20 rezulta : dey,max=3,85cm

EMC2-30

O
R
P

T
C
E
I

Fig.23 - Deformata structurii gruparea speciala SLUSX

Fig.24 - Deformata structurii din gruparea speciala SLUSY

EMC2-31

T
C
E
I

5.4.2. Starea de eforturi structura in stare avariata

O
R
P

Fig.25 - Diagrama de moment Ax 1

Fig.26 - Diagrama de forta axiala Ax 1

Fig.27 - Diagrama de forta tietoare Ax 1

din gruparea speciala

din gruparea speciala

din gruparea speciala

direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kNm]

pe direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kN]

pe direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kN]

EMC2-32

5.4.3. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005

exprimata ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
STRUCTURA AVARIATA

T
C
E
I

O
R

Fig.28 Ax 1- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

Fig.29 Ax 2- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC2-33

Se constata depasirea capacitatii portante a stalpilor de la parter in axele 1 si 2 cu aproximativ 50%

(vezi fig.28 si fig.29).
5.4.4. VERIFICARE stalpi parter ax1/B-C - din combinatia cea mai defavorabila

T
C
E
I

unde:

NRd; MRd efortul capabil la compresiune , respectiv la incovoiere a stalpului

NEd; MEd efortul de proiectare

O
R

Fig. 30 VERIFICARE STRUCTURA CONFORM EC3-2005

Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila
Verificare stalpi parter - conform EC3-2005

EMC2-34

6. VALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR

Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma
verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea
constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile
ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind imperios
necesara inlocuirea integrala a grinzilor de la planseul peste parter din axele 1 si 2 intre B-F si
consolidarea stalpilor de la parter.

T
C
E
I

Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II, n care construciile sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradri structurale majore, dar la care pierderea stabilitii
este puin probabil.

7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)

7.1. SOLUTIA 1 (solutie analizata in modelul de calcul)

- Inlocuirea integrala a grinzilor deformate de peste parter cu altele noi avand aceeasi sectiune
(HEA360) deoarece structura a avut o comportare foarte buna la seismul major.. Se va efectua cu
rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea grinzilor in situatia nou aparuta.
- Imbinarile fiind cu suruburi, se inlocuiesc suruburile.
- Consolidarea stalpilor de la parter prin completarea crucei de Malta cu platbande sudate de
grosime 30mm pe toata inaltimea parterului (vezi fig.31). Se va efectua cu rigurozitate un releveu
amanuntit in vederea stabilirii cu exactitate a dimensiunilor platbenzilor. Consolidarea rezulta
necesara deoarece structura in urma miscarii seismice asa cum s-a aratat si anterior a ramas in
pozitie deformata, apar eforturi de ordinul 2 in elementele solicitate axial (stalpi) motiv pentru care
s-a propus si marirea eforturilor capabile ale acestora.

O
R

Fig. 31 SECTIUNE CRUCE DE MALTA CONSOLIDATA

EMC2-35

T
C
E
I

8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA

8.1

Rezultatele analizei modale STRUCTURA CONSOLIDATA

TABEL 8

Mod Perioada

Mase modale de translaie pe

Suma maselor modale de
Mase modale de rotaie pe direciile Mase modale de rotaie pe direciile
direciile principale ale structurii translaie pe direciile principale
principale ale structurii (%)
principale ale structurii (%)
(%)
ale structurii (%)
UX

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

0.70
0.35
0.27
0.25
0.19
0.15
0.14
0.12
0.12
0.10
0.10
0.09

77.93
0.00
0.02
0.05
13.28
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.04

UY

SUM

SUM

UX

UY

UZ

0.00
81.47
0.00
0.00
0.00
0.14
0.11
9.16
1.95
0.08
5.95
0.00

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

77.93
77.93
77.94
77.99
91.27
91.27
91.27
91.27
91.27
91.27
91.27
91.31

0.00
81.47
81.47
81.47
81.47
81.61
81.72
90.87
92.82
92.91
98.85
98.85

SUM
UZ
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

O
R
P

Comentarii :

RX

RY

0.00
99.14
0.00
0.00
0.00
0.01
0.01
0.04
0.02
0.02
0.71
0.00

99.37
0.00
0.03
0.00
0.15
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

RZ

0.04
0.00
81.97
0.29
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
11.65

SUM RX

0.00
99.14
99.14
99.14
99.14
99.16
99.16
99.21
99.22
99.24
99.95
99.95

e)

primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 77,93% ;

f)

modul 2 de vibraie:

translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 81,47%;

g)

modul 3 de vibraie:

torsiune cu factor de participare a maselor 77,94% pe direcia X si 81,47% pe direcia Y;

h)

suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.

EMC2-36

SUM RY

99.37
99.37
99.40
99.40
99.55
99.55
99.55
99.55
99.55
99.55
99.55
99.55

SUM RZ
0.04
0.04
82.01
82.30
82.30
82.30
82.30
82.30
82.30
82.30
82.31
93.96

8.2 Calculul static liniar considernd structura omogena cu structura consolidata

Solutia de consolidare aleasa consta in inlocuirea grinzilor din axele 1/B-C, 1/E-F, si 2/B-C,
respectiv 2/E-F si consolidarea stalpilor de la parter).
Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial
pentru stabilirea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale in combinaiile de aciuni la
Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.

T
C
E
I

Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii cu structura consolidata.

Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7 punctul 5.4.

Suplimentar pentru structura consolidata mai avem doua combinatii din gruparea speciala de incarcari
si anume:
TABEL 9

greutate proprie
pardoseala

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA SPECIALA

utila
spatiu tehnic

O
R

Gruparea speciala pe
direcia X

termoizolatie pe terasa
granit pe terasa

(SLU3SX)

seism X

sapa pe terasa

perei despartitori
greutate proprie

pardoseala
utila

spatiu tehnic

1,0

Static

1,0

Static

0,4

Static

1,0

Static

1,35

Static

1,35

Static

3,0

Spectru

1,35

Static

1,0

Static

1,0

Static

1,0

Static

0,4

Static

1,0

Static

Gruparea speciala pe
direcia Y

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

(SLU2SY)

granit pe terasa

1,35

Static

seism 2Y

1,0

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

perei despartitori

1,0

Static

8.3 Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
1/2006.
ds

q de

0 ,0075 h (Exemplul de

P100-

calcul la P100-1/2006 Structura duala cu cadre

contravantuite centric Anexa - pct. F6 Tabel F8)

EMC2-37

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
d s c q d e 0 ,025 h (P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).
in care:
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice;

T
C
E
I

Valoarea coeficientului q de ductilitate al structurii consolidate se va lua din Tabelul 6.3 din
P100-1/2006, diminuat intre 25% si 50% functie de nivelul de amploare al incursiunilor in
domeniul elasto-plastic ce pot fi cuantificate prin valorile deformatiilor remanente.

Pentru calculul structurii consolidate se alege q=3 - factorul de comportare structura

consolidata (vezi tabel 6.1 din P100-3/2008)

S-a ales valoarea q=3 deoarece elementele structurale au avut incursiuni in domeniul elastoplastic, structura are deformatii remanente si deci ductilitatea este scazuta fata de o structura
noua.
de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static sub incarcari
seismice de proiectare;
=0,4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice
asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h inaltimea de nivel
c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Fig.32 Fig.37 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.

O
R

Fig.32 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata

Fig.33 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata

la etaj 3 ax1F - dx, ax1F = 4,24cm

la etaj 2 ax 1F - dx, ax 1F = 3,17cm

EMC2-38

T
C
E
I

Fig.35 Deplasarea SLU-SY-structura consolidata

Fig.34 Deplasarea SLU-SY-structura consolidata

la etaj 2 ax 1F - dy, ax1F = 0,91cm

la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F = 1,19cm

Rezulta :

O
R

dex=4,24cm 3,17cm =1,07cm ;

dey=1,19cm 0,91cm =0.28cm
unde :
de x ; dey

deplasari relative de nivel, reprezinta diferena intre deplasarea nivelului superior si

deplasarea nivelului inferior

Verificarea la SLU

direcia transversal: d r X

c q de X

direcia longitudinal: d r y

c q deY

Verificarea la SLS

direcia transversal: d r X

direcia longitudinal: d r y

q de X

q deY

1 3 0,0107

0,0321m 0,025h

1 3 0,0028 0,0084m 0,025h

0,4 3 0,0107

0,1225m

0,1225m

0,01284m 0,0075h

0,4 3 0,0028 0,00336m 0,0075h

0,03675m

0,03675m

EMC2-39

T
C
E
I

O
R

Fig. 36 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala

data de seism pe direcia X. structura consolidata [m]
Conform fig.36 rezulta : dex,max=5,04cm

Fig. 37 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala

data de seism pe direcia Y structura consolidata - [m]
Conform fig.37 rezulta : dex,max=1,27cm

EMC2-40

8.4

T
C
E
I

Starea de eforturi STRUCTURA CONSOLIDATA

O
R
P

Fig.38 - Diagrama de moment Ax 1

Fig.39 - Diagrama de forta axiala Ax 1

Fig.40 - Diagrama de forta tietoare Ax 1

din gruparea speciala

din gruparea speciala

din gruparea speciala

direcia X si 0.3Y SLU3SX0.3Y [kNm]

pe direcia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

pe direcia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

EMC2-41

8.5

Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata ca

raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
STRUCTURA CONSOLIDATA -

T
C
E
I

O
R

Fig.41 Ax 1- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC2-42

T
C
E
I

O
R

Fig.42 Ax 2- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

8.6

unde:

Verificare - STRUCTURA CONSOLIDATA

Rd (Scap) momentul capabil

Ed (Sef ) efortul de calcul

Verificarile de rezistenta si stabilitate conform SR N 1993-1-1 efectuate cu eforturile determinate

printr-un calcul static liniar sunt toate indeplinite (vezi fig. 41 si 42). Elementele structurale
indeplinesc conditiile de rezistenta si stabilitate in domeniul elastic.

EMC2-43

8.7 Calcul static neliniar STRUCTURA CONSOLIDATA.

8.7.1 Elemente generale
Incarcarile gravitaionale din gruparea speciala sunt meninute constante iar ncrcarea seismica se
aplica, folosind rezultatele analizei modale, dupa fiecare mod propriu de vibratie in parte. De regula,
se aplica dupa modurile proprii de vibratie care au factorii de participare ai maselor maximi pe doua
directii ortogonale. Incarcarea din fiecare mod propriu de vibratie se aplica monoton crescator pana la
atingerea deplasrii orizontale maxime, acceptate de norma dup care se proiecteaz construcia.
Creterea monotona a incarcarilor seismice va continua si dup depirea valorii limita a deplasrii
orizontale pana la atingerea coeficientului 1,1 ov (Tabel F.2, Anexa F din P100-1/2006), amplificat

T
C
E
I

cu 1,2 1,5. Aceasta cretere este necesara pentru a putea compara energia disipata de structura cu
cea indusa de seism.
In aceasta etapa de calcul se urmrete:

- ordinea formarii articulaiilor plastice si distribuia acestora pe structura;

- evitarea formarii articulaiilor plastice in stlpi, cu excepia prii inferioare a stlpilor de la

primul nivel si a prii superioare a stlpilor de la ultimul nivel;

O
R

- ncadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara sau zona disipativ.

Dirijarea articulaiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop se realizeaz prin:

- " jocul " rigiditilor grinda - stlp la cadre necontravantuite (mrirea caracteristicilor geometrice a
stlpilor) ;
- mrirea rigiditii stlpilor i/sau realizarea continuitatii grinzilor pe stlpi

Rotirile maxime admisibile au aceleai valori, practic in toata literatura tehnica de specialitate. Pentru
ncadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se mrete rigiditatea de ansamblu a structurii.

8.7.2

Etapele analizei statice neliniare:

1. Definirea tipurilor de articulaiilor plastice si stabilirea caracteristicilor acestora pentru

element:
(1) stlpi articulaii plastice de tip P-M2-M3 (axiala-moment pe direcia 2-moment
pe direcia 3)

(2) grinzi articulaie plastica de tip M3 (moment pe direcia 3)

(3) contravntuiri articulaie plastica de tip P (axiala)
2. Atribuirea articulaiilor plastice pentru fiecare element ;
La elementele de tip beam (grinzi si stlpi) zonele potenial plastice se definesc la
fata nodului grinda stlp (in program se seteaz valorile relative 0 si respectiv 1).
La elementul de tip beam dublu articulat se definete o singura zona potenial plastica

EMC2-44

fiecare

pe lungimea barei (se seteaz 0 sau 1).

3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar
(1) Ipoteza 1 PUSH - este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si
incarcarile datorate exploatrii cu coeficienii specifici combinaiei care conine aciunea seismica;

T
C
E
I

(2) Ipoteza 2 PUSH X structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza PUSH, si se aplica
incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 1 de vibraie care este in cazul nostru pe
direcia X. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii UX;

(3) Ipoteza 3 PUSH Y structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza PUSH, si se aplica
incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 2 de vibraie, care este in cazul nostru pe
direcia Y. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii UY;
4. Se ruleaz analiza statica neliniar .

Pentru zonele potenial plastice cu comportare caracteristica curba ductila este data in Fig. 43.
Coordonatele punctelor A, B, C, D si E care definesc curba au fost date dup FEMA 273.

Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care coincid cu
FEMA 273.

O
R

Pentru contravntuirile in X punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor si

deformaiilor specifice limita.
La elementele ncovoiate sau ncovoiate cu fora axiala (grinzi, respectiv stlpi) zonele potenial
plastice se definesc la capetele barei.

La diagonalele contravntuirilor incrucisate in X este suficient sa se considere zona potenial

plastica amplasata la unul dintre capetele barei.
Pentru PMM respectiv M3 curbele caracteristice sunt generate automat de ctre program, n
conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 43).

a)

b)

Fig.43 - Curba caracteristica fora (generalizata) - deplasare (generalizata):

a) Fora normalizata (Q/QCE) Deformaie (rotire, deplasare)
b) Fora normalizata (Q/QCE) Deformaie normalizata ( / y; /

y; sau

/h)

EMC2-45

unde:
- rotire
- deplasare
In funcie de deplasarea maxima se definesc criterii de performanta (vezi Fig. 44).

T
C
E
I

Fig. 44 - Criterii de performanta

Criteriile de performan pentru cele 3 nivele sunt:

(1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy)

O
R

(2) LS - Sigurana Vieii (Life Safety)

(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)

Valorile deformaiilor (sau rotirilor de bara) acceptate pentru criteriile de mai sus difer in funcie de
tipul de seciune si de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaiile sunt date in cap. 5
din FEMA 273.
In prezentul exemplu de calcul pentru grinzi si stlpi (ncovoiere, respectiv ncovoiere cu fora axiala)
s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele date de FEMA273.

Valorile setate in program pentru contravntuirile in X la care bara comprimata iese din lucru prin
pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.45, conform valorilor stabilite experimental si
prezentate in FEMA273 cap.5 functie de tipul sectiunii si supleti. Pentru compresiune valoarea data in
FEMA273 se amplifica cu coeficientul de flambaj ( calculat conform SR EN 1993-1-1).

EMC2-46

T
C
E
I

O
R

Fig. 45 Curba de interactiune caracteristica - pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica la
ntindere si compresiune. (Pierderea stabilitatii barei se definete prin setarea valorilor
coordonatelor E, D, C, B conform FEMA273)

8.7.3

Rezultatele analizei statice neliniare STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.46 - Curba de capacitate P max,X =

din ipoteza PUSH X [kNm]

50cm

EMC2-47

Fig.47 - Curba de capacitate P -

T
C
E
I

din ipoteza PUSH Y [kNm]

O
R
max,Y =

48cm

Fig.48 - PUSH X - pasul 12

EMC2-48

T
C
E
I

Fig. 49 - PUSH X - pasul 20

O
R

Fig. 50 - PUSH X - pasul 22

EMC2-49

T
C
E
I

Fig. 51 - PUSH Y - pasul 12

O
R

Fig. 52 - PUSH Y - pasul 20

EMC2-50

T
C
E
I

Fig. 53 - PUSH Y - pasul 28

8.7.4

O
R

Evaluarea gradului de asigurare structural seismic ( R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare din
elementele structurale cu expresia :

n care:

Ed ,Rd - efortul secional de proiectare i, respectiv, efortul capabil, n elementul j

q - factorul de comportare pentru fiecare element

Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q pe element) se face pe baza

datelor obtinute din tabelul 6.1 (vezi tabel C4 pag. 75, pag.76, P100-3/2008).
Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se ia
din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu precizie
ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.

EMC2-51

Pentru toate celelalte situatii se va considera q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele
structurale care au avut incursiuni in domeniul elasto-plastic. Elementele sunt deformate si
raman cu tensiuni.

T
C
E
I

Se alege q=1

Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul 8.2.b.P100-3/2008) pentru stalpul cel mai solicitat din axul 2/E rezulta:
Din calculul static a rezultat (conform Fig. 42)

rezulta:

O
R

unde :

Rd efortul capabil al elementului ;

Ed efortul sectional de proiectare al elementului;

rezulta R3 > 100 conform P100-3/2008.

9.

CONCLUZII

Structura consolidata indeplineste cerintele de conformare in cazul aparitiei unui nou cutremur
conform cerintelor de cod.

EMC2-52

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE

INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

T
C

E
I
O

CLDIRI DIN ZIDRIE

R
P

- 6 exemple -

EZ-1

CUPRINS

EXEMPLUL NR.1

T
C

1.1. DATE GENERALE ............................................................................................................ 5

1.2. REZISTENELE ZIDRIEI............................................................................................. 5
1.3. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CLDIRII I STRUCTURII ......................... 6
1.4. GREUTATEA DE PROIECTARE A NIVELULUI .......................................................... 6

E
I
O

1.5. CALCULUL FOREI SEISMICE STATIC ECHIVALENTE ......................................... 7

1.6. CALCULUL FOREI SEISMICE I AL MOMENTULUI NCOVOIETOR (DE
RSTURNARE) LA BAZA GRUPURILOR DE PEREI Z1Z9 ........................................... 8
1.7.CALCULUL VALORII DE PROIECTARE A MOMENTULUI NCOVOIETOR
CAPABIL (MRD) LA BAZA PEREILOR TRANSVERSALI I LONGITUDINALI.......... 9

1.8. CALCULUL REZISTENEI PEREILOR STRUCTURALI LA FOR TIETOARE

.................................................................................................................................................... 9
1.9 CALCULUL PEREILOR STRUCTURALI PENTRU ACIUNEA SEISMIC
PERPENDICULAR PE PLAN. ............................................................................................ 11

R
P

1.10. NCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC ...................................... 12

1.11. LUCRRI DE INTERVENIE ..................................................................................... 13
EXEMPLUL NR.2.

16

2.1. DATE GENERALE .......................................................................................................... 16

2.2. CALCULUL NCRCRILOR I FORELOR AXIALE PE PEREII
STRUCTURALI ...................................................................................................................... 16
2.3.

FORE AXIALE PE PEREII STRUCTURALI ......................................................... 18

2.4. VERIFICAREA CONDIIILOR DE REGULARITATE................................................ 19

2.5. DETERMINAREA FOREI TIETOARE DE BAZ PENTRU ANSAMBLUL
CLDIRII. ............................................................................................................................... 22
2.6. VERIFICAREA PRELIMINAR A CAPACITII DE REZISTEN CU
METODOLOGIA DE NIVEL 1 .............................................................................................. 22

EZ-2

24

EXEMPLUL NR.3

3.1. DATE GENERALE .......................................................................................................... 24

3.2. DETERMINAREA FOREI TIETOARE DE BAZ PENTRU .................................. 24
ANSAMBLUL CLDIRII. ..................................................................................................... 24

T
C

3.3. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE BAZ PE NLIMEA CLDIRII ......... 24

3.4. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE ETAJ NTRE PEREII STRUCTURALI . 25
3.5. REZISTENELE ZIDRIEI............................................................................................ 29
3.7 NCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC ......................................... 33

E
I
O

3.8. LUCRRI DE INTERVENIE ....................................................................................... 33

EXEMPLUL NR.4

37

4.1 DATE GENERALE ........................................................................................................... 37

4.2. RECALCULAREA POZIIEI CENTRULUI DE RIGIDITATE ................................... 37
4.3. RIGIDITATEA LA TORSIUNE ...................................................................................... 38
4.4 RAZELE DE GIRAIE LA TORSIUNE .......................................................................... 38

R
P

EXEMPLUL NR. 5

40

5.1. DATE GENERALE .......................................................................................................... 40

5.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMIC INIIAL A CLDIRILOR ............... 42
5.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P100-81 ...................................... 42
5.4. NCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL ............................................................ 42
5.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P2-85 ..................................................................... 43
5.6. CALCUL NCRCRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA SEISMIC
.................................................................................................................................................. 45
5.7. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DE COMPRESIUNE PE GRUPURI DE
PEREI (ZONE) ...................................................................................................................... 46
5.8. CALCULUL FORELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREII
STRUCTURALI ...................................................................................................................... 47
5.9. METODOLOGII DE EVALUARE .................................................................................. 50

EZ-3

5.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECIONALE DE PROIECTARE

(NECESARE) N PEREII STRUCTURALI ....................................................................... 55
5.11. CALCULUL INDICATORULUI R3 .............................................................................. 55
5.12. NCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC ......................................................... 56
5.13. PROPUNEREA LUCRRILOR DE CONSOLIDARE ................................................ 56

T
C
58

EXEMPLUL NR. 6

6.1. DATE GENERALE .......................................................................................................... 58

6.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMIC INIIAL A CLDIRILOR ............... 59

E
I
O

6.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P100 -81 ..................................... 59

6.4. NCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL ............................................................ 59
6.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P2-85 ..................................................................... 59
6.6. CALCUL NCRCRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA SEISMIC 61
6.7. CALCULUL FORELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREII
STRUCTURALI ...................................................................................................................... 62
6.8. CALCULUL FORELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREII
STRUCTURALI ...................................................................................................................... 62

R
P

6.9. METODOLOGII DE EVALUARE .................................................................................. 63

6.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECIONALE DE PROIECTARE
(NECESARE) N PEREII STRUCTURALI ....................................................................... 65
6.11. CALCULUL INDUCATORULUI R3 ............................................................................ 65
6.12. NCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC ......................................................... 66
6.13. PROPUNEREA LUCRRILOR DE CONSOLIDARE ................................................ 66

EZ-4

EXEMPLUL NR.1
Cldire de locuit P+2E cu perei structurali din zidrie nearmat i planee
din grinzi metalice i bolioare de crmid
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de evaluare pentru cldiri cu
planee fr rigiditate n plan orizontal

T
C

1.1. DATE GENERALE

Amplasament: Bucureti
Anul construciei : aprox.1900
Funciune: cldire de locuit.
Structura: identic la toate nivelurile
Perei structurali din zidrie simpl nearmat. Crmid plin i mortar de var
Planee din grinzi metalice i bolioare de crmid fr suprabetonare (cu rigiditate
nesemnificativ n plan orizontal)
Inlimea nivelului: Hniv = 3.60 m
nlimea totala cldirii: Htot = 10.80 m
Grosimea pereilor : t = 42 cm la toate nivelurile
Starea actual : n exploatare, complet finisat. Nu sunt vizibile deteriorri/degradri
din cauze seismice i/sau neseismice
Nu exist planurile iniiale ale cldirii i nici informaii privind comportarea cldirii la
cutremurele din secolul XX.
S-a efectuat un releveu de arhitectur al cldirii (figura 1.1)

E
I
O

R
P

Figura 1-1. Releveul nivelului curent

Not. n figura 1.1. au fost notate cu Z grupurile de perei care conlucreaz pentru preluarea
ncrcrilor verticale i orizontale.
1.2. REZISTENELE ZIDRIEI
Cldirea fiind n exploatare nu a fost posibil s se efectueze:
- decopertri pentru identificarea unor eventuale deteriorri anterioare;
- teste asupra materialelor.
Avnd n vedere nivelul de inspectare i testare limitat s-a considerat:
- Nivel de cunoatere: KL.1. - cunoatere limitat
EZ-5

Factor de ncredere : CF = 1.35

Pentru verificrile analitice rezistenele zidriei au fost luate prin raportare la

rezultatele ncercrilor pe construcii similare i prin confruntare cu datele existente n
literatur (conf. P100-3,D.3.4.1.3.1.) :
-

rezistena medie a zidriei la compresiune: fm = 3.0 N/mm2 300 tone/m2

rezistena caracteristic iniial la forfecare (lunecare n rostul de aezare)

fvk0 = 0.045 N/mm2 4.5 tone/m2

rezistena unitar de proiectare la lunecare n rost orizontal (conf. Erata)

Coeficientul parial de siguran pentru zidrie M = 3.0

rezistena de proiectare la compresiune:
f m 3.00
fd
2.22 N / mm2 222tone / m 2
CF 1.35
rezistena de proiectare la forfecare n N/mm2

rezistena de proiectare la forfecare (rupere n scar)

R
P
f td

0.04 f m
M CF

0.04 3.00
3.0 1.35

T
C

E
I
O

Cu valorile de mai sus rezistenele de proiectare au rezultat:

0.0296 N / mm

1.3. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CLDIRII I STRUCTURII

Aria nivelului : Aniv = 121.18 m2
Aria planeelor pe nivel : Apl,niv = 95.70 m2
Aria zidriei n plan pe nivel (s-au sczut parapeii ): Azid,niv = 16.83 m2
Volumul zidriei pe nivel :Vzid,niv = 75.146 m3
1.4. GREUTATEA DE PROIECTARE A NIVELULUI
Greutatea volumetric a zidriei zid = 1.800 tone/m3
Greutatea zidriei pe nivel Gzid,niv = 1.8 75.146 = 135.2 tone
Greutatea unitar a planeelor peste parter (nivel 1) i peste etajul I(nivel 2) :
-

bolisoare de crmid
200 kg/m2
profile IPN
25 kg/m2
tavan
50 kg/m2
umplutur 8 cm moloz (medie) 100 kg/m2
pardoseala (grinzioare i podin) 50 kg/m2
perei despritori uori
120 kg/m2
ncrcare util
0.30 150 = 45 kg/m2
Total
590 kg/m2

Greutatea unitar a planeului peste etajul II (nivel 3)

EZ-6

- planeu + arpant + nvelitoare (estimat)

790 kg/m2

Greutatea de proiectare a planeelor:

-

planeu peste nivelul 1 i peste nivelul 2 Gpl,1 Gpl,2 = 56.5 tone

planeu peste nivelul 3
Gpl,3 = 75.6 tone

T
C

Figura 1-2 Calculul greutii nivelurilor pentru calculul forei seismice echivalente

E
I
O

Greutatea nivelurilor pentru calculul forei seismice echivalente:

-

G1 = 0.5 (Gzid,1 + Gzid,2) + Gpl,1 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone

G2 = 0.5 (Gzid,2 + Gzid,3) + Gpl,2 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
G3 = 0.5 Gzid,3 + Gpl,3 = 0.5 135.2 + 75.6 = 143.2 tone

Greutatea total a cldirii pentru calculul forei seismice echivalente:

-

Gtot = G1 + G2 + G3 = 2 191.7 +143.2 = 526.6 tone

1.5. CALCULUL FOREI SEISMICE STATIC ECHIVALENTE

Factorul de importan (cldire de locuit) : I = 1.00
Acceleraia terenului pentru proiectare (Bucureti) ag = 0.24g
Valoarea spectrului elastic 0 = 2.75
Factorul de reducere pentru cldiri cu nniv>2 : = 0.85
Factorul de reducere pentru amortizare
= 0.88
Factorul de comportare (zidrie nearmat) q = 1.5
Coeficientul seismic (aplicat la greutatea cldirii pentru gruparea seismic)

R
P
c

ag

1.0 0.24 2.75 0.85 0.88

1.5

0.329

Fora seismic total (fora tietoare de baz)

Fb = c Gtot = 0.329 526.6 = 173.3 tone

Distribuia forei seismice pe nlimea cldirii se face cu relaia

Fi

Gi zi
Fb
Gi zi

unde zi este cota planeului "i" peste seciunea de ncastrare

Au rezultat valorile:

F3 = 74.1 tone
F2 = 66.1 tone
F1 = 33.1 tone
EZ-7

nlimea echivalent a forei tietoare pentru calculul momentului de rsturnare:

Fi zi

H ech

Fb

74.1 10.8 66.1 7.20

173.3

33.1 3.6

8.05 m

ncrcarea vertical de proiectare pe grupurile de perei s-a stabilit ca sum a ncrcrii

provenite din greutatea proprie a pereilor i din ncrcrile aduse de planee.

T
C

E
I
O

Figura 1-3 Distribuia ncrcrilor din planee pe pereii structurali

1.6. CALCULUL FOREI SEISMICE I AL MOMENTULUI NCOVOIETOR

(DE RSTURNARE) LA BAZA GRUPURILOR DE PEREI Z1Z9

R
P

Valorile sunt date n tabelul 1.1

Elem.

Z1
Z2
Z3
Z4
Z5
Z6+Z7
Z8
Z9

Gzid
nivel
1,2,3
tone
9.551
13.852
3.947
18.298
14.216
17.142
16.778
12.478

Apl
Gpl
Gpl
nivel
nivel
nivel
1,2,3
1,2
3
m2
tone
tone
5.715 3.372 4.515
9.728 5.740 7.686
------19.253 11.359 15.21
11.635 6.863 9.189
16.203 9.560 12.801
10.686 6.305 8.442
6.278 3.704 4.960

Gtotal
nivel
1,2
tone
12.923
19.592
3.947
29.657
21.079
26.702
23.083
16.182

Gtotal
nivel
3
tone
9.291
14.612
1.974
24.359
16.297
21.372
16.831
11.199

Tabelul 1.1

NRd
baz

Azid

d
baz

Fb

Mb

tone
39.912
60.722
11.841
92.822
65.563
83.347
71.386
49.802

m2
1.191
1.854
0.357
2.432
1.802
2.169
2.222
1.558

t/m2
33.51
32.75
33.17
38.17
36.38
38.43
32.13
31.97

tone
11.6
17.7
3.2
27.5
19.2
24.6
20.7
14.3

tm
93.4
142.5
25.8
221.4
154.6
198.0
166.6
115.1

EZ-8

1.7.CALCULUL
VALORII
DE
PROIECTARE
A
MOMENTULUI
NCOVOIETOR CAPABIL (MRD) LA BAZA PEREILOR TRANSVERSALI I
LONGITUDINALI.
Calculul s-a fcut, pentru ambele direcii principale (T i L), cu relaia (D.5) din
Codul P100-3 scris sub forma:
( 1 1.15
2

M Rd

N d lw

T
C

Fora tietoare (Vf1) corespunztoare atingerii valorii MRd s-a calculat cu relaia
Vf 1

M Rd
H ech

Valorile sunt date n tabelele 1.2a i 1.2b

TRANSVERSAL

E
I
O

Tabelul 1.2a

Elem.
Z1T
Z2T
Z3T
Z4T
Z5T
Z6T&Z7T
Z8T
Z9T

d
t/m2
33.51
32.75
33.17
38.17
36.38
38.43
32.13
31.97

d=d/fd

1-1.15d

0.151
0.148
0.149
0.172
0.164
0.173
0.145
0.144

0.826
0.830
0.829
0.802
0.811
0.801
0.833
0.834

R
P

LONGITUDINAL
Element

Z1L
Z2L
Z3L
Z4L
Z5L
Z6L&Z7L
Z8L
Z9L

d
t/m2
33.51
32.75
33.17
38.17
36.38
38.43
32.13
31.97

d=d/fd
0.151
0.148
0.149
0.172
0.164
0.173
0.145
0.144

lwT
m
1.92
3.50
--3.96
2.46
2.46
3.50
1.92

NdT
tone
27.0
48.1
--63.5
37.6
39.7
47.2
25.8

MRdT
tm
21.4
69.9
--100.8
37.5
39.1
68.8
20.7

lwL
m
1.335
1.335
0.85
21.335
21.335
3.125
2.21
2.21

NdL
tone
18.8
18.4
11.8
221.4
220.4
50.4
29.8
29.7

MRdL
tm
10.4
10.2
4.1
211.5
211.0
63.1
27.4
27.4

Vf1T
tone
2.65
8.68
--12.52
4.65
4.85
8.55
2.56

Tabelul 1.2b

1-1.15d
0.826
0.830
0.829
0.802
0.811
0.801
0.833
0.834

Vf1L
tone
1.29
1.27
0.52
21.42
21.37
7.84
3.41
3.40

1.8. CALCULUL REZISTENEI PEREILOR STRUCTURALI LA FOR

TIETOARE
Pentru dezvoltarea calculului a se vedea i Erata la Codul P100-3/2008
Calculul s-a fcut cu relaia (D.6)
Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin lunecare n rost orizontal s-a calculat
cu relaia (D.7- a se vedea Erata) avnd n vedere caracterul reversibil al aciunii seismice.
Lungimea zonei comprimate (lc) s-a calculat cu relaia (D.7a). iar lungimea zonei pe care este
activ aderena (lad) s-a calculat cu relaia (D.7b) .
Rezultatele sunt date n tabelul 1.3.

EZ-9

Tabelul 1.3.
Elem.
Z1
Z2
Z3
Z4
Z5
Z6&Z7
Z8
Z9

NdT
tone
27.0
47.9
--63.5
37.6
39.7
47.2
25.8

TRANSVERSAL
lc
lw
lad
m
m
m
0.686
1.92
0.00
1.182
3.50
0.00
------1.566
3.96
0.00
0.927
2.46
0.00
0.979
2.46
0.00
1.164
3.50
0.00
0.636
1.92
0.00

Vf21
tone
6.21
11.02
--14.61
8.65
9.13
10.86
5.93

LONGITUDINAL
lc
lw
lad
m
m
m
0.464
1.335
0.00
0.451
1.335
0.00
0.291
0.85
0.00
0.528
21.335
0.00
0.503
21.335
0.00
1.243
3.125
0.00
0.735
2.21
0.00
0.733
2.21
0.00

NdL
tone
18.8
18.3
11.8
221.4
220.4
50.4
29.8
29.7

Vf21
tone
4.32
4.21
2.71
24.92
24.69
11.59
6.85
6.83

T
C

Din tabelul 1.3 se observ c lad 0 pentru toi pereii structurali de pe ambele direcii.
Prin urmare valoarea Vf21 a rezultat din relaia simplificat (D.7c)
V f 21

0.93
Nd
M CF

0.93
Nd
3.00 1.35

0.23 N d

E
I
O

Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin fisurare diagonal s-a calculat cu
relaia (D.8). Valorile rezultate sunt date n tabelul 1.4.
Tabelul 1.4
Elem

d
tone/m2

Z1
Z2
Z3
Z4
Z5
Z6&Z7
Z8
Z9

33.51
32.57
33.17
38.17
36.38
38.43
32.13
31.97

3.510
3.465
3.494
3.728
3.646
3.739
3.443
3.435

R
P

TRANSVERSAL
AwT
Vf22

LONGITUDINAL
AwL
Vf22

m2

tone

m2

tone

0.806
1.470
--1.663
1.033
1.033
1.470
0.806

5.58
10.05
--12.23
7.43
7.62
9.99
5.46

0.561
0.561
0.357
20.561
20.561
1.313
0.928
0.928

3.89
3.84
2.46
24.13
24.04
9.69
6.28
6.29

Cu valorile din tabelele 1.3 i 1.4 s-au determinat forele tietoare capabile i modul de rupere
"ductil " (D) sau "fragil" (F) (tabelul 1.5). Valorile de proiectare sunt date n casetele poate.

Elem.

Z1
Z2
Z3
Z4
Z5
Z6&Z7
Z8
Z9

Vf1
tone
2.65
8.68
--12.52
4.65
4.85
8.55
2.56

TRANSVERSAL
Vf21
Vf22
tone
tone
6.21
5.58
11.02
10.05
----14.61
12.23
8.65
7.43
9.13
7.62
10.86
9.99
5.93
5.46

Tabelul 1.5

Rupere
D
D
--F
D
D
D
D

Vf1
tone
1.29
1.27
0.52
21.42
21.37
7.84
3.41
3.40

LONGITUDINAL
Vf21
Vf22
tone
tone
3.25
3.89
3.17
3.84
2.04
2.46
23.70
24.13
23.53
24.04
8.72
9.69
5.15
6.28
5.14
6.29

Rupere
D
D
D
D
D
D
D
D

Verificarea siguranei pentru fiecare perete (pe ambele direcii) s-a fcut cu relaia (D.14).
Valorile indicatorului R3i sunt date n tabelul 1.6 n care sunt poate valorile
R3i 0.30 care se iau n considerare pentru calculul indicatorului R3 cu relaia (D.15),

EZ-10

Tabelul 1.6
Fora
de proiectare
Element
Fbi
tone
Z1
11.6
Z2
17.7
Z3
3.2
Z4
27.5
Z5
19.2
Z6&Z7
24.6
Z8
20.7
Z9
14.3

TRANSVERSAL
Fora
capabil
R3i
tone
2.65
0.228
8.29
0.468
----10.99
0.400
4.65
0.242
4.85
0.197
8.17
0.395
2.56
0.179

= 47.01 tone

LONGITUDINAL
Fora
capabil
R3i
tone
1.29
0.111
1.27
0.071
0.52
0.163
2.84
0.103
2.74
0.143
7.84
0.319
3.41
0.165
3.40
0.238

T
C

= 23.6 tone

Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii calculat cu relaia (D.15) n care se introduc numai
elementele care au R31 0.3 (casetele poate din tabelul 1.6) are valoarea

E
I
O

1.9 CALCULUL PEREILOR STRUCTURALI PENTRU ACIUNEA SEISMIC

PERPENDICULAR PE PLAN.
n absena sondajelor pentru determinarea condiiilor de fixare la nivelul planeelor pentru
pereii paraleli cu profilele IPN (axele AD) nu se poate stabili cu exactitate nivelul
solicitrilor produse de aciunea seismic perpendicular pe planul acestora.

Avnd n vedere c soluia de consolidare (a se vedea 1.11) prevede suprabetonarea

planeului existent i deci posibilitatea ancorrii pereilor respectivi la nivelul planeelor
(reazeme simple), s-a efectuat verificarea peretelui de la nivelul 3 (etajul II) de pe axul A
ntre axele 1 i 2 pentru aciunea perpendicular pe plan.

R
P

(a)
(b)
Figura 1-4. Schema de calcul pentru aciunea perpendicular pe planul peretelui

ncrcarea seismic normal pe planul peretelui se calculeaz conform P100-1/2006, formula

(10.1) i P100-3, D.3.4.2. (3)
fw( z )

ag
g

qw

Kz

gw

lund valorile:
qw = 1.5
w = 2.0 (element fixat pe dou laturi)
EZ-11

w = 1.0
z
H
acceleraia seismic este ag = 0.24g
greutatea peretelui este gw = 0.42 1.800 = 0.756 tone/m2
Kz

1 2

Coeficientul Kz s++a calculeaz pentru pereii fixai sus i jos, cu relaia

z

z med

zinf

T
C

z sup
2

unde "zinf" este cota de rezemare (z = 7.20 m) iar "zsup H" este cota acoperiului
(H = 10.80 m)
Rezult zmed = 9.00 m i Kz = 2.66

Cu aceste valori ncrcarea seismic pe perete este fw = 0.644 tone/m2. Avnd n vedere
zonele aferente montantului ntre ferestre ncrcarea perpendicular pe perete este artat
n figura 1-4(b).

E
I
O

Momentul ncovoietor maxim (la mijlocul nlimii spaletului) este Mmax = 1.21 tm.
Modul de rezisten al spaletului n seciunea de moment mxim este
Ww

85 42 2
6

24990 cm 3

Fora axial de compresiune n elementul Z3 la ultimul nivel este N3 = 0.5 3.947 = 1.975
tone
Adncimea zonei comprimate se calculeaz cu relaia

R
P
xc

1.15 N 3
bf d

1.15 1975
85 2.19

2.47 cm

Momentul capabil perpendicular pe plan MRd este deci

MRd = 0.5 (42.0 - 2.47) 1975 39000 kgcm 0.39 tm

Indicatorul de siguran este

R3T

M RdT
M maxT

0.39
1.21

0.322

0.35

1.10. NCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

Din punct de vedere calitativ cldirea expertizat prezint deficiene importante concretizate
prin :
nlimi de etaj prea mari pentru cldiri din zidrie simpl;
absena planeelor rigide plan orizontal;
pereii structurali paraleli cu grinzile planseelor (axele AD) nu sunt ancorai.

Valorile indicatorilor R3 calculate pentru pereii structurali de pe direcia transversal sunt

n mare majoritate mai mici de 0.30 i indicatorul R3 pentru ansamblul cldirii calculat cu
relaia (D.15) este R3 =0.158. Pentru direcia longitudinal toi montanii au indicatorii R3i
<0.3 astfel nct indicatorul R3 nu poate fi calculat cu relaia (D.15)

EZ-12

Dac se face ipoteza, optimist, a conlucrrii tuturor montanilor n stadiile avansate de

solicitare rezult indicatorii
transversal R3,max = 0.271
longitudinal R3,max = 0.136
n consecin, cldirea expertizat se ncadreaz n clasa I de risc seismic
1.11. LUCRRI DE INTERVENIE
Avnd n vedere nivelul foarte redus de siguran exprimat prin indicatorul R3 se propun
urmtoarele lucrri de consolidare:

T
C

suprabetonarea planeelor cu o plac de beton monolit cu grosime de 6 cm armat cu

o plas de oel ductil 6/150 mm;
ancorarea pereilor de plcile de beton armat nou create;
solidarizarea profilelor IPN la faa inferioar prin sudarea unor diagonale din oel
beton;
consolidarea pereilor structurali de zidrie prin placarea acestora, ctre interior, cu
perei din beton armat cu grosime de 12 cm executai prin torcretare.

E
I
O

1.11.1. Reevaluarea greutii proprii a cldirii

Deoarece msurile de consolidare propuse sporesc n mod semnificativ greutatea

permanent a cldirii este necesar reevaluarea acesteia.
Greutatea suprabetonrii este de 0.06 2500 = 150 kg/m2 planeu
Greutile unitare de proiectare ale planeelor devin:

planeele peste nivelurile 1 i 2 : gpl1 = gpl2 = 590 + 150 = 740 kg/m2

planeul peste nivelul 3: gpl3 = 790 + 150 = 940 kg/m2

R
P
-

Greutile totale ale planeelor devin:

-

Gpl1 = Gpl2 = 70.9 tone

Gpl3 = 90.0 tone

Greutatea placrii cu beton este de gplacare = 0.12 2500 = 300 kg/m2perete. Adugnd
aceast greutate la greutatea zidriei gzid = 0.42 1800 = 756 kg/m2 rezult greutatea
zidriei consolidate gzid,cons = 1056 kg/m2 perete. Pentru calculul greutii zidriei
consolidate valorile din tabelul 1.1 se vor multiplica cu factorul cgcons = 1056/756
1.40.
Rezult greutatea zidriei pe nivel Gzid,cons = 1.4 135.2 = 189.3 tone/nivel
Greutile supuse aciunii seismice, dup consolidare, sunt:
-

G1,cons = G2,cons = 70.9 + 189.3 = 260.2 tone

G3,cons = 90.0 + 0.5 189.3 = 184.7 tone
Gtot,cons = 2 260.2 + 184.7 = 705.1 tone

1.11.2. Recalcularea forei seismice statice echivalente

Factorul de comportare se va lua q = 2.25 conform prevederilor din Codul P100-1
Coeficientul seismic (aplicat la greutatea cldirii pentru gruparea seismic)

EZ-13

ag

1.0 0.24 2.75 0.85 0.88

2.25

0.219

Fora seismic total (fora tietoare de baz) dup consolidare

Fb,cons = c Gtot,cons = 0.219 705.1 = 154.7 tone
Distribuia forei seismice pe nlimea cldirii se face cu relaia

Fi

T
C

Gi zi
Fb
Gi zi

unde zi este cota planeului "i" peste seciunea de ncastrare

Au rezultat valorile:
F3,cons = 66.2 tone
F2,cons = 59.0 tone
F1,cons = 29.5 tone

E
I
O

Valoarea total a forei seismice de proiectare static echivalente pentru cldirea consolidat
este 89% din fora static echivalent calculat pentru cldirea neconsolidat . Diferena
provine n special din adoptarea unei valori mai mari pentru factorul q (q = 2.25 n loc de
1.5).
1.11.3. Caracteristicile geometrice ale pereilor structurali consolidai

Pentru calculul forei tietoare de baz i pentru distribuia forelor seismice n pereii
consolidai se ia n considerare grosimea transformat a pereilor de zidrie placai cu beton
armat. Transformarea se face n funcie de raportul modulelor de elasticitate ale celor dou
materiale

R
P

Grosimea peretelui echivalent de zidrie se determin cu relaia

Placarea se execut cu beton C16/20 pentru care Eb = 27000 N/mm2

Modulul de elasticitate al zidriei Ez = 1000 fk = 1000 fm/1.3 2310 N/mm2

Grosimea echivalent (de calcul) a peretelui de zidrie este
t ech ,z

27000
12
2310

42

182.0 cm

n continuare calculul eforturilor secionale n structura consolidat se conduce ca n

Exemplul nr.3 avnd n vedere c, prin suprabetonarea prevzut i prin solidarizarea
grinzilor cu diagonale de oel, planeele pot fi considerate rigide n plan orizontal.
1.11.4. Calculul rezistenei pereilor placai cu beton armat.
Pentru calculul rezistenei pereilor placai cu beton se neglijeaz capacitatea de rezisten a
zidriei i a betonului (art.F.5.3.1.1.2.) i fora tietoare capabil este
asigurat numai de rezistena oelului.
Pentru detalierea etapelor calculului a se vedea Exemplul nr 3.

EZ-14

1.11.5. Detalierea lucrrilor de intervenie.

Proiectarea de detaliu a lucrrilor de intervenie se face numai dup decopertarea complet a
structurii pentru evidentierea eventualelor deficiene ascunse de tencuieli.
Pentru detalierea lucrrilor de intervenie se folosesc prevederile generale i de detaliu ale
Anexei F5 la Codul P100-3 Procedee de intervenie pentru cldiri cu structura din zidrie
dup cum urmeaz:

T
C

1. Suprabetonarea planeelor cu o plac de beton monolit cu grosime de 6 cm armat cu o

plas de oel ductil 6/150 mm
- Art. F.5.6.1.3.1. Planee din lemn. Pct. a. Consolidarea prin suprabetonare
2. Ancorarea pereilor consolidai de plcile de beton armat nou create
-

Legtura stratului de placare din beton armat de stratul de suprabetonare al planeului

se realizeaz prin continuitatea armturilor.

E
I
O

3. Solidarizarea profilelor IPN la faa inferioar prin sudarea unor diagonale din oel beton.
-

Art.F.5.6.2.1.3.2. Planee din profile metalice laminate i bolioare de crmid.

Figura F5.51

4. Consolidarea pereilor structurali de zidrie prin placarea acestora, ctre interior, cu perei
din beton armat cu grosime de 12 cm executai prin torcretare.
-

Art.F.5.6.1.1.1. Placare cu beton /mortar armat cu plase legate/sudate din oel beton.

nainte de placare :

A. Se reface continuitatea aparent a zidriei prin injectare.

- Art. F.5.5.3. Injectarea fisurilor / crpturilor

R
P

B. Se execut, dac este necesar, lucrri pentru asigurarea conlucrrii ntre

pereii de pe direciile principale ale cldirii:
- Art.F.5.6.2.1.1. Lucrri pentru realizarea conlucrrii ntre pereii de pe direciile
principale ale structurii

EZ-15

EXEMPLUL NR.2.
Cldire de locuit P+2E cu perei structurali din zidrie nearmat i
planee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 1
2.1. DATE GENERALE
Amplasament: zona seismic ag = 0.12g
Anul construciei : 1925
Funciune: cldire de locuit.
Structura: identic la toate nivelurile
Perei structurali din zidrie simpl nearmat.
Planee din beton armat monolit rezemate pe perei (fr centuri)
Buiandrugii nu constitue grinzi de cuplare
Grosimea pereilor (fr tencuial) : t = 42 cm la pereii exteriori i t = 28 cm la
pereii interiori (toate nivelurile)
Starea actual : n exploatare, complet finisat. Nu sunt vizibile deteriorri/degradri
din cauze seismice i/sau neseismice
Nu exist planurile iniiale ale cldirii i nici informaii privind comportarea cldirii la
cutremurele din secolul XX.
S-a ntocmit un releveu de arhitectur al cldirii (figura 2.1) i s-au efectuat
investigaii limitate in situ pentru determinarea proprietilor materialelor

T
C

E
I
O

R
P

Figura 2-1. Planul nivelului curent

2.2. CALCULUL NCRCRILOR I FORELOR AXIALE PE PEREII

STRUCTURALI
2.2.1.Date generale
Aria construit pe nivel: 10.56 x 10.56 = 111.5 m2
Aria util (aria planeului) pe nivel :(5.72+3.72) x (4.22 + 5.22) = 89.1 m2
nlimea nivelurilor het = 3.30 m
EZ-16

nlimea total a cldirii: P + 2E Htot = 9.90 m

2.2.2. Date referitoare la zidrie:
Elemente pline din argil ars (zid=1.80 t/m3) cu dimensiunile 67 130 270 mm
Rezistena medie la compresiune a elementelor 7.5 N/mm2 (75 daN/cm2)
Mortar var-ciment M2.5 (25 daN/cm2)
Tencuial pe ambele fee 2 cm greutate total 2 x 0.02 x 2.0 = 0.08 t/m2 perete
Greutate perete tencuit pe m2 perete
2
- perete t = 28 cm gz = 0.28 1.80 + 0.080 0.58 t/m
2
- perete t = 42 cm gz = 0.42 1.80 + 0.080 0.84 t/m

T
C

2.2.3. Greutate total din planeu n gruparea seismic

Greutate permanent:

E
I
O

0.375 t/m2
0.040 t/m2
0.140 t/m2
0.125 t/m2
Total 0.680 t/m2
ncrcare de exploatare:
-

placa b.a. - 15 cm
tencuiala 2 cm
pardoseala + ap
pereti despritori

locuine

0.30 0.150 t/m2

ncrcare total
-

1.00 x 0.680 + 0.3 x 0.150 = 0.725 t/m2

R
P

Greutate total planee/nivel

-

89.1 0.725

64.6 tone/nivel

2.2.4. Greutatea proprie a zidriei pe nivel

Zidrie cu grosime t = 42 cm
Ax 1 10.56 3.30 - 2.50 1.80 - 2.00 1.80 = 26.75 m2
Ax 3 10.56 3.30 - 2 1.50 1.50 = 30.35 m2
Ax A (5.72 + 3.72) 3.30 - 1.50 1.50 - 1.00 1.50 = 27.40 m2
Ax C (5.72 + 3.72) 3.30 - 2.00 1.50 - 1.50 1.50 = 25.90 m2
Total 110.40 m2
Zidrie cu grosime t = 28 cm
Ax 2 10.56 3.30 - 1.02 2.10 - 1.52 2.40 = 29.1 m2
Ax B (5.72 + 3.72) 3.30 - 1.52 2.40 - 1.02 2.10 = 25.40 m2
Total 54.50 m2
Greutate total pe nivel
Gz = 110.40 0.84 + 54.50 0.58 124.0 tone
2.2.5. Greutate total supus aciunii seismice

Greutate pe nivel : Gniv = 124.0 + 64.6 = 188.6 tone/nivel

Greutate echivalent (uniform distribuit) gniv = 188.6/ 10.56 10.56 = 1.69 tone/m2
Greutate total a cldirii Gtot = 3 Gniv 566 tone
EZ-17

2.3.

FORE AXIALE PE PEREII STRUCTURALI

2.3.1. ncrcarea vertical din planee pe pereii structurali

Planeele alctuite din plci de beton armat transmit ncrcrile pe dou direcii, indiferent de
tehnologia de realizare (monolit, prefabricat din panouri mari, mixt- predale cu
suprabetonare). Asupra pereilor se transmit efectele ncrcrilor aplicate pe poriunile de
plac aferente, determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile plcilor (l1 l2).

T
C

ncrcrile se consider uniform distribuite pe lungimea peretelui respectiv i se determin cu

relaiile cunoscute

qtotl1
4

p1

p2

p1 2

l1
l2

unde l1 este lungimea laturii mici a panoului de plac

E
I
O

ncrcarea total pe perete s-a obinut prin nmulirea ncrcrii p1 sau p2 cu lungimea
spaletului respectiv, la care, n cazul pereilor cu goluri de ui i/sau ferestre, s-a adaugat cte
din limea golurilor care mrginesc spaletul.

R
P
(a)

(b)
Figura 2-2. ncrcri din planee

2.3.2. Fore axiale i eforturi unitare de compresiune n perei pe nivel

Zona (axe)
Z1 (1&A)
Z2 (1 &B)
Z3 (1&C)
Z4 (2&A)
Z5 (2&B)
Z6 (2&C)
Z7 (3&A)
Z8 (3&B)
Z9 (3&C)

Azid
m2
2.16
1.43
1.74
1.43
2.30
1.78
1.53
1.85
1.11
15.33

Tabelul 2.1

Gzid
tone
16.95
12.75
14.25
11.75
17.20
15.00
12.00
14.95
9.60
124.45

Gplanee
tone
10.95
8.10
5.00
6.25
17.80
7.60
3.50
6.30
2.65
68.15

Ncalcul
tone
27.90
20.85
19.25
18.00
35.00
22.60
15.50
21.25
12.25
192.60

0
tone/m2
12.9
14.6
11.1
12.6
15.2
12.7
10.1
11.5
11.0
12.6

EZ-18

Azid este aria de zidrie n elevaie. Greutatea zidriei s-a determinat nmulind Azid cu
greutatea peretelui pe 1 m2.
A rezultat ncrcarea total de referin pe nivel
qetaj = Ncalcul / 10.56 10.56 = 1.727 tone/m2
(valoarea poate fi considerat reprezentativ pentru aceast clas de cldiri)

T
C

2.3.3.Fore axiale i eforturi unitare de compresiune la baza pereilor structurali (cota

0.00)
Tabelul 2.2.
Zona
Z1
Z2
Z3
Z4
Z5
Z6
Z7
Z8
Z9

Azid
m2
2.16
1.43
1.74
1.43
2.30
1.78
1.53
1.85
1.11
15.33

Ncalcul
tone
83.70
62.60
57.80
54.00
105.00
67.80
46.50
63.80
36.80
578.0

0(mediu)
tone/m2
38.8
43.8
33.2
37.8
45.7
38.1
30.4
34.5
33.2
37.7

E
I
O

2.4. VERIFICAREA CONDIIILOR DE REGULARITATE

Verificarea condiiilor (4.1a) i (4.1b) din Codul P100-1/2006

Centrul de greutate al maselor se afl n centrul geometric al planeului i are

coordonatele xG = 5.28 m i yg = 5.28 m fa de originea sistemului de axe de
referin.

R
P

Centrul de rigiditate al nivelului este "centrul de greutate" al rigiditilor pereilor

structurali ai unui nivel. Poziia acestuia, este definit prin coordonatele (xCR,yCR)
n raport cu sistemul de axe de referin (O,X,Y) i se obine folosind rigiditatea
geometric a pereilor (Kgxi i Kgyi) cu relaiile:
ny

xi K gyi

xCR

unde

i 1

K gy

nx

yi K gxi

yCR

i 1

K gx

xi sunt coordonatele centrelor de greutate ale seciunilor orizontale ale pereilor

paraleli cu axa "y";
yi sunt coordonatele centrelor de greutate ale seciunilor orizontale ale pereilor
paraleli cu axa "x".

EZ-19

Figura 2-3. Notaii pentru calculul poziiei centrului de rigiditate

Pereii structurali paraleli cu cele dou direcii principale sunt artai n figura 2.4

T
C

E
I
O

Figura 2-4 Perei activi transversal (T) i longitudinal (L)

Avnd n vedere c toi pereii unui nivel sunt executai cu acelai tip de zidrie (cu acelai
modul de elasticitate) pentru calculul caracteristicilor de rigiditate ale cldirii se va folosi
rigiditatea geometric a pereilor (Kg) definit prin relaia

Kg
unde

2
p

n metri

het
lw

R
P

Calculul valorilor xCR i yCR este sistematizat n tabelele 2.3a i 2.3b

Transversal (pereii paraleli cu axa OY)
Elem.
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

t
(m)
0.42
0.42
0.42
0.28
0.28
0.28
0.42
0.42
0.42

lw
(m)
1.78
2.50
1.78
1.78
3.98
2.28
2.28
3.50
1.78

Tabelul 2.3a

Az
(m2)
0.747
1.050
0.747
0.498
1.114
0.638
0.957
1.470
0.747
7.968

1.853
1.320
1.853
1.853
0.829
1.453
1.453
0.942
1.853

KgM 10
(m)
3.523
6.680
3.523
2.348
9.156
3.752
5.628
11.466
3.523
49.5

xi
(m)
0.28
0.28
0.28
6.28
6.28
6.28
10.28
10.28
10.28

xiKgM 102
(m2)
0.986
1.870
0.986
14.745
57.499
23.562
57.885
117.87
36.216
311.6

Rezult :

densitatea pereilor structurali :

ptr % = 7.968/10.5610.56 = 7.1 %
poziia centrului de rigiditate fa de originea sistemului de axe :
xCR = 3.116/0.495 =6.29 m

EZ-20

excentricitatea centrului de rigiditate:

e0x = xCG - xCR = 6.29 - 5.28 = 1.01 m
excentricitatea relativ a centrului de rigiditate
e0x/Lx = 0.908/ 10.56 = 0.085 < 0.10
Longitudinal (pereii paraleli cu axa OX)

T
C

Tabelul 23b
Elem.
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9

t
(m)
0.42
0.42
0.42
0.28
0.28
0.28
0.42
0.42
0.42

lw
(m)
3.78
2.50
1.78
1.78
4.50
1.78
2.78
3.00
1.28

Az
(m2)
1.587
1.020
0.747
0.498
1.260
0.498
1.167
1.260
0.537
8.574

p
0.873
1.320
1.853
1.853
0.733
1.853
1.187
1.100
2.578

KgM 10 yi
(m)
(m)
12.789 0.28
6.710
0.28
3.523
0.28
2.348
5.78
10.802 5.78
2.348
5.78
8.027
10.28
9.069
10.28
1.688
10.28
57.3

yiKgM 102
(m2)
3.580
1.878
0.986
13.571
62.435
13.571
82.517
93.229
17.352
289.1

E
I
O

Rezult :

densitatea pereilor longitudinali :

plong% = 8.574/10.56 10.56

7.70%

poziia centrului de rigiditate :

yCR = 2.891/0.573=5.045 m

R
P

excentricitatea centrului de rigiditate :

e0y = yCG - yCR = 5.28 - 5.045 = 0.235m

excentricitatea relativ a centrului de rigiditate

e0y/Ly = 0.235/ 10.56 = 0.022 < 0.10

VERIFICARE

Se reface calculul excentricitii considernd numai elementele a cror rigiditate este

30% din rigiditatea celui mai puternic element de pe fiecare direcie (P100-3, D.3.4.1.1)
Transversal T8 = 11.446102 m 0.3 11.446 102 = 3.433 102 m
Longitudinal L1 = 12.789 102 m 0.3 12.789 102 = 3.836 102 m
Elem.
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

t
(m)
0.42
0.42
0.42
0.28
0.28
0.28
0.42
0.42
0.42

Tabelul 2.4a
lw
(m)
1.78
2.50
1.78
1.78
3.98
2.28
2.28
3.50
1.78

p
1.853
1.320
1.853
1.853
0.829
1.453
1.453
0.942
1.853

KgM 102
(m)
3.523
6.680
3.523
2.348
9.156
3.752
5.628
11.466
3.523

xi
(m)
0.28
0.28
0.28
6.28
6.28
6.28
10.28
10.28
10.28

xiKgM 102
(m2)
0.986
1.870
0.986
14.745
57.499
23.562
57.885
117.87
36.216

EZ-21

xiKgM(T) = 2.969 m2

KgM(T) = 0.472 m

Tabelul 2.4b
Elem.
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9

t
lw
yi
KgM 102
yiKgM 102
p
(m)
(m)
(m)
(m)
(m2)
0.42
3.78 0.873 12.789 0.28
3.580
0.42
2.50 1.320 6.710
0.28
1.878
0.42
1.78 1.853 3.523
0.28
0.986
0.28
1.78 1.853 2.348
5.78
13.571
0.28
4.50 0.733 10.802 5.78
62.435
0.28
1.78 1.853 2.348
5.78
13.571
0.42
2.78 1.187 8.027 10.28
82.517
0.42
3.00 1.100 9.069 10.28
93.229
0.42
1.28 2.578 1.688 10.28
17.352
2
KgM(L) = 0.443 m
yiKgM (L) = 2.437m

T
C

Cu aceste valori coordonatele centrului de rigiditate devin:

E
I
O

Transversal xCR = 2.969/0.472 = 6.29m (diferena 0%)

Longitudinal yCR = 2.437 /0.443 = 5.50 m (diferena 9%)

2.5. DETERMINAREA FOREI TIETOARE DE BAZ PENTRU ANSAMBLUL

CLDIRII.
Conform D.3.4.1.1.(1) pentru metodologiile de nivel 1 i 2 fora tietoare de baz se
determin conform prevederilor de la 6.7.2 cu relaia (6.1) cu urmtoarele precizri:
factorul de suprarezisten se ia u/1 = 1.0 (zidrie simpl)
factorul de corecie pentru amortizare = 8.0% se ia = 0.88
perioada proprie a cldirii (relaia 6.2) cu kT = 0.045 este

R
P
T

0.045

H tot

0.75

0.045 13.20 0.75

0.31 sec

factorul de corecie pentru numrul de niveluri supraterane = 0.85

ordonata spectrului elastic Se (T= 0.31sec) = 0.12g 2.75 = 0.33g
factorul de comportare pentru zidrie nearmat q = 1.5 (tabelul 6.1)
factorul de importan I = 1.0 (cldire de locuit)
ordonata spectrului de proiectare Sd = Se/q = 0.33g/1.5 = 0.22g
fora tietoare de baz pentru proiectare este

Fb

Sd ( T1 )m

0.88 1.0 0.22 g

566
0.85
g

0.164 566.0

92.8tone

2.6. VERIFICAREA PRELIMINAR A CAPACITII DE REZISTEN CU

METODOLOGIA DE NIVEL 1
Cldirea ndeplinete cerinele din Codul P100-3 aliniatul D.3.2.(2) pentru utilizarea
metodologiei de nivel 1:
cldire din zidrie nearmat, cu regularitate n plan i n elevaie, cu planee din beton
armat monolit, avnd nlime P+2E n zone seismice cu
ag = 0,12g;

2.6.1. Evaluarea calitativ preliminar prin metodologia de nivel 1

Conform D.3.3.1. avem urmtoarele valori ale parametrilor de control:
Regimul de nlime P+2E 1.1
Planee rigide n plan orizontal 2.1
EZ-22

Cldire cu regularitate geometric i structural n plan i n elevaie 3.1

Din tabelul D.1a rezult indicatorul R1 = 100
2.6.2. Verificarea preliminar prin calcul prin metodologia de nivel 1
Din relaia (D.9) avem
0

3 1.727 111.50
7.968 8.574

T
C

35.0 tone / m 2

Pentru mortarul de var-ciment s-a luat valoarea medie k = 9.0 tf/m2. S-a apreciat o reducere
de 15% pentru avariile uoare de la cutremurele anterioare (1940 i 1977) despre care exist
informaii orale.
Rezult
calc = 0.85 9.0 = 7.65 t/m2

E
I
O

Din relaia (D.11), Az,min Az,transv = 7.968 m2 a rezultat:

Fb ,cap

7.968 7.65

2 35.0
3 7.65

Cu aceste date indicatorul R3 este

R3

122.7
92.8

1.322

1 .0

122.7.1tone

Condiia de siguran este satisfcut. Nu este necesar aplicarea unei metode superioare de
evaluare.

R
P

EZ-23

EXEMPLUL NR.3
Cldire de locuit P+2E cu perei structurali din zidrie nearmat i
planee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2
3.1. DATE GENERALE
Se verific cldirea din EXEMPLU NR.2 considerat ca fiind amplasat n zona
seismic ag = 0.20g
Nu sunt satisfcute condiiile de la D.3.2.(2) pentru folosirea metodologiei de nivel 1.
Se folosete metodologia de nivel 2.
Structura este modelat cu perei cu seciune dreptunghiular (figura 2.4) considerai
console independente.
ncrcrile verticale i caracteristicile geometrice ale structurii sunt cele din
EXEMPLULNR.2

E
I
O

T
C

Calculul din Exemplul nr.2 se continu ncepnd cu determinarea forei tietoare de baz
pentru ansamblul cldirii.
3.2. DETERMINAREA FOREI TIETOARE DE BAZ PENTRU

ANSAMBLUL CLDIRII.
Conform D.3.4.1.1.(1) pentru metodologiile de nivel 1 i 2 fora tietoare de baz se
determin conform prevederilor de la 6.7.2 cu relaia (6.1) cu urmtoarele precizri:
factorul de suprarezisten s-a luat u/1 = 1.0 (zidrie simpl)
factorul de corecie pentru amortizare = 8.0% s-a luat = 0.88
perioada proprie a cldirii (relaia 6.2) cu kT = 0.045 este

R
P
T

0.045

H tot

0.75

0.045 13.200.75

0.31 sec

factorul de corecie pentru numrul de niveluri supraterane = 0.85

ordonata spectrului elastic Se (T= 0.31sec) = 0.20g 2.75 = 0.55g
factorul de comportare pentru zidrie nearmat q = 1.5 (tabelul 6.1)
factorul de importan I = 1.0 (cldire de locuit)
ordonata spectrului de proiectare Sd = Se/q = 0.55g/1.5 = 0.366g
fora tietoare de baz pentru proiectare este

Fb

Sd ( T1 )m

0.88 1.0 0.366 g

566
0.85
g

0.273 566.0

154.4tone

3.3. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE BAZ PE NLIMEA CLDIRII

S-a utilizat relaia (4.6) din P100-1/2006.
Fora seismic la nivelul "i" s-a calculat cu relaia
Fi

Fb

mi zi

mi zi

i 1

unde zi = ihet i mi = m.
Pentru nniv = 3 avem zi = 1+2+3 =6 i forele seismice de etaj (Fi) i forele tietoare de etaj
(Vi) sunt date n tabelul 3.1
Tabelul 3.1
EZ-24

Fora
Fi (tone)
Vi (tone)

i=1
0.166 Fb = 25.7
V1 = Fb = 154.4

i=2
0.333Fb = 51.5
V2 = 0.833Fb = 128.7

i=3
0.5Fb = 77.2
V3 = 0.5Fb = 77.2

3.4. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE ETAJ NTRE PEREII

STRUCTURALI
3.4.1. Rigiditatea la torsiune

T
C

Rigiditatea geometric la torsiune a cldirii la un nivel oarecare se calculeaz cu relaia

ny

J gR

nx

xi 2 K gyi

xCR
i 1

yCR

yi 2 K gxi

i 1

Din exemplul nr.2 tabelele 2.1 i 2.2., poziia centrului de rigiditate are coordonatele:
xCR = 6.29 m

yCR = 5.05 m

E
I
O

Calculul este detaliat n tabelul 3.2.

Tabelul 3.2

KgM(T)
Elem.
102
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

xi

m
3.523
6.680
3.523
2.348
9.156
3.752
5.628
11.466
3.523
49.6

KgM(T)
KgM(L)
yi
102
102
2 Elem.
(xCR-xi)
m
m3
m
m
127.25
L1
12.789
6.01
241.28
L2
6.710
0.28
127.25
L3
3.523
---L4
2.348
0.01
---L5
10.802 5.78
---L6
2.348
89.60
L7
8.027
3.99
182.54
L8
9.069 10.28
56.09
L9
1.688
824.01
57.30

|xCR-xi|

m
0.28

6.28

R
P
10.28

KgM(L)
102
(yCR-yi)2
m
m3
290.98
4.77
152.67
80.16
1.25
0.73
5.75
1.25
219.56
5.23
248.06
46.17
1045.85

|yCR-yi|

A rezultat valoarea momentului de inerie de torsiune

JR

1870.0 m3

3.4.2. Razele de giraie la torsiune

Razele de torsiune pe cele dou direcii se obin din relaiile

JR
Kx

rx

J gR

K gx

ry

JR
Ky

J gR
K gy

Au rezultat valorile

r0 x

JR
Kx

1870.0
49.60

6.14 m

r0 y

JR
Ky

1870.0
57.30

5.71m

Verificarea relaiilor (4.1a) i (4.1b) din Codul P100-1/2006

Transversal e0x = 1.01 m < 0.3r0x = 0.3 6.14 = 1.84 m
Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 5.71 = 1.71 m
EZ-25

Concluzie: Condiiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt ndeplinite.

3.4.3. Excentricitate accidental (relaia 4.2 din Codul P100-1/2006)
e1i = 0.05 L1 = 0.05 10.56

0.53 cm

3.4.4. Distribuia forei tietoare de etaj ntre pereii structurali

T
C

Se utilizeaz relaiile (4.7) din Codul P100-1/2006 transformate pentru simplificare dup
cum urmeaz.

Fora lateral aferent fiecrui perete "i", la un nivel oarecare "j", se calculeaz cu
urmtoarele relaii condensate (pentru simplificarea scrierii s-a omis indicele "j" care se
refer la identificarea etajului):
pentru aciunea seismic pe direcia x
Vix

d iy e y
K ix
Vx 1
Kx
rox2

E
I
O

Vix ( tr ) 1

Vix ( rot )

pentru aciunea seismic pe direcia y

Viy

K iy
Ky

Vy 1

d ixex
roy2

Viy ( tr ) 1

n care
K ix
Vx i Viy ( tr )
Kx

K iy

Viy ( rot )

Vy sunt componentele forelor tietoare care rezult

Ky
din egalitatea deplasrilor de translaie pe direcia "x" i respectiv "y"
Vix ( tr )

R
P
diy

dix
ex sunt factorii de corecie care in seama de
r
roy2
compatibilitatea deplasrilor din rotire ale pereilor asigurat de planeul infinit rigid
n plan orizontal
Vix ( rot )

2
ox

ey i

Viy ( rot )

Kix i Kiysunt rigiditile relative de nivel ale pereilor pe direcia x i, respectiv, y,

ny

nx

Kix i

Kx

Ky

i 1

i 1

K ij

sunt rigiditile laterale ale structurii pe direcia "x"

i respectiv "y" la nivelul "j"

nx, ny este numrul pereilor paraleli cu axa "x" i, respectiv cu axa "y"
Vix , Viy sunt forele tietoare pentru peretele "i" la nivelul "j" n direcia x, respectiv y,
Vx ,Vy , sunt forele tietoare seismice pentru ansamblul structurii la nivelul "j" n
direcia x, respectiv y,
nx

JR

i 1

ny

K ixdix2 este momentul de inerie la tosiune la nivelul "j"

Kixdiy2

i 1

dix , diy sunt distanele n direcia x, respectiv y, care definesc poziia peretelui "i" n
raport cu centrul de rigiditate de la nivelul "j"; dac n raport cu sistemul general de
axe (OXY) se noteaz cu:

EZ-26

xCR , yCR - coordonatele centrului de rigiditate de la nivelul"j"

xi , yi

- coordonatele centrului de greutate al peretelui "i" la nivelul "j"

avem relaiile d ix

xCR

xi i d iy

yCR

yi

Semnele mrimilor dix i diy se stabilesc dup cum urmeaz:

dac xCG > xCR avem:
-

T
C

dix > 0 pentru toi pereii cu xi < xCR

dix < 0 pentru toi pereii cu xi > xCR

dac xCG < xCR avem

-

dix < 0 pentru toi pereii cu xi < xCR

dix > 0 pentru toi pereii cu xi > xCR

E
I
O

Pentru mrimile diy semnele se stabilesc n mod analog.

ex ,ey , sunt distanele n direcia x, respectiv y, care definesc poziiile deplasate ale

forelor seismice, aplicate n centrul maselor, fa de centrul de rigiditate calculate cu

relaiile
ex

e0 x

eax

ey

e0 y

unde
eox

xCR

xCG

eoy

yCR

eay

yCG

sunt distanele n direcia x, respectiv y, dintre centrul de mas (CG) i centrul de rigiditate
(CR) la nivelul "j"

R
P

eax ,eay , sunt excentricitile accidentale n direcia x, respectiv y, la nivelul "j",

Pentru parterul cldirii calculul este sistematizat n tabelele 3.3 i 3.4.

Pentru cldirea P+2E momentul de proiectare (Md) la baza peretelui s-a determinat n funcie
de fora tietoare la baz cu relaia
Mcalc = 2.33Vtot het

7.70 Vtot

Transversal
Perete
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

K
3.52
6.68
3.52
2.35
9.16
3.75
5.63
11.47
3.52

K/ K
0.071
0.135
0.071
0.047
0.185
0.076
0.114
0.231
0.071

Vi(transl)
10.95
20.84
10.95
7.25
28.56
11.72
17.44
35.66
10.95

Tabelul 3.3

d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot)

-2.68
8.26
-0.83
10.11
-6.01
-5.10
15.73
-1.59
19.24
-2.68
8.26
-0.83
10.11
---7.25
---7.25
---28.56
---28.56
-------11.72
---11.72
2.85
20.45
0.88
18.49
3.99
5.81
41.47
1.80
37.46
1.78
12.74
0.55
11.51

Mcalc
77.9
148.1
77.9
55.8
219.7
90.2
142.3
288.2
88.6

EZ-27

Longitudinal
Tabelul 3.4
Perete
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9

K
12.79
6.71
3.52
2.35
10.80
2.35
8.03
9.07
1.69

K/ K
0.223
0.117
0.061
0.041
0.188
0.041
0.140
0.158
0.029

Vi(transl)
34.42
18.06
9.41
6.33
29.02
6.33
21.61
24.39
4.47

d=yR-yi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot)

3.85
38.27
-1.18
33.24
4.765
2.01
20.08
-0.62
17.44
1.06
10.47
-0.32
9.09
-0.11
6.22
0.03
6.36
-0.735
-0.50
28.52
0.15
29.17
-0.11
6.22
0.03
6.36
-2.65
18.96
0.81
22.42
-5.235
-3.00
21.38
0.92
25.31
-0.56
3.97
0.17
4.69

Mcalc
255.5
134.2
70.0
49.0
224.4
49.0
172.4
194.7
36.1

T
C

Valorile de proiectare ale forei tietoare sunt valorile maxime notate V(tot) pentru ambele
valori ale excentricitii totale (ex i ey). Aceste valori sunt date n casetele poate. Valorile
momentelor (Mcalc) corespund valorilor de proiectare ale forelor tietoare. Atenie ! Suma
forelor de proiectare V(tot) este mai mare dect fora tietoare de baz (Fb) deoarece
cuprinde valorile maxime ale componentelor datorate rotirii de ansamblu corespunztoare
celor dou valori ale excentricitii accidentale (valorile din tabel nu se realizeaz simultan).

E
I
O

3.4.5. Refacerea distribuiei forei seismice n pereii structurali folosind ipoteza

consolelor legate prin planeele de beton armat

Calculul s-a refcut lund n considerare efectul planeului rigid, impunnd egalitatea
deformaiilor laterale la nivelul tuturor planeelor. S-a folosit pentru calculul componentelor
din translaie un program pentru cadre plane iar pentru calculul componentelor din rotaie sau folosit, pentru simplificare, rigiditile geometrice determinate mai sus.
Transversal

R
P

Tabelul 3.3a

Perete Vi(transl d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot)

T1
8.68
-2.32
6.36
-0.66
8.02
T2
19.6
-6.01
-4.41
15.19
-1.50
18.1
T3
8.68
-2.32
6.36
-0.66
8.02
T4
5.8
---5.8
---5.8
T5
35.7
---35.7
---35.7
----T6
10.5
---10.5
---10.5
T7
15.8
2.47
18.27
0.76
16.56
T8
41.0
3.99
5.04
46.04
1.55
42.55
T9
8.68
1.54
10.22
0.47
9.15

Longitudinal

Perete Vi(transl)
L1
38.6
L2
15.9
L3
7.1
L4
4.7
L5
36.5
L6
4.7
L7
20.1
L8
23.7
L9
3.0

Mcalc
51.6
129.4
51.6
36.7
321.0
72.7
126.9
400.0
63.9

Tabelul 3.4a

d=yR-yi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot)

4.09
42.69
-1.24
37.36
4.765
1.68
17.58
-0.52
15.38
0.76
7.86
-0.23
6.87
-0.08
4.62
0.02
4.72
-0.735
-0.63
35.87
0.19
36.69
-0.08
4.62
0.02
4.72
-2.46
17.84
0.75
20.85
-5.235
-2.92
20.78
0.89
24.59
-0.36
2.64
0.11
3.11

Mcalc
354.4
118.8
46.8
28.2
336.3
28.2
147.4
180.5
17.3

n tabelul 3.5a sunt artate comparativ rezultatele obinute prin cele dou modele. Rezultatele
din modelul cu console legate (M2) sunt artate i procentual n raport cu modelul console
indepentente (M1)
EZ-28

Transversal
Tabelul 3.5a
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

Fora tietoare la baz

M1
M2
%
10.11
8.02
-20.6
19.24
18.1
-5.9
10.11
8.02
-20.6
7.25
5.8
-20.0
28.56
35.7
+25.0
11.72
10.5
-10.4
20.45 18.27
-10.6
41.47 46.04 +11.0
12.74 10.22 -19.88

Moment ncovoietor
M1
M2
%
77.9
51.6
-33.8
148.1 129.4
-12.6
77.9
51.6
-33.8
55.8
36.7
-34.2
219.7 321.0 +46.1
90.2
72.7
-19.4
142.3 126.9
-10.8
288.2 400.0 +38.8
88.6
63.9
-27.9

Fora tietoare la baz

M1
M2
%
38.27 42.69 +12.2
20.08 17.58
-12.0
10.47
7.86
-24.5
6.36
4.72
-25.8
29.17 36.69 +25.8
6.36
4.72
-25.8
22.42 20.85
-7.0
25.31 24.59
-2.8
4.69
3.11
-33.7

Moment ncovoietor
M1
M2
%
255.5 354.4 +38.7
134.2 118.8
-11.5
70.0
46.8
-33.1
49.0
28.2
-42.4
224.4 336.3 +49.9
49.0
28.2
-42.4
172.4 147.4
-14.5
194.7 180.5
-7.3
36.1
17.3
-97.0

T
C

Longitudinal
Tabelul 3.5b
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9

E
I
O

Deoarece diferenele ntre rezultatele date de cele dou modele sunt semnificative, pentru
verificarea siguranei vor fi folosite rezultatele obinute cu modelul M2 care ine seama de
efectul planeelor rigide (egalitatea deformatiilor laterale la toate nivelurile).

R
P

3.5. REZISTENELE ZIDRIEI

n urma investigaiilor efectuate s-a considerat c s-a realizat nivelul de cunoatere KL2
(cunoatere normal) pentru care s-a luat CF = 1.2 (tabel 4.1 din P100-3)
3.5.1. Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei

Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei cu elemente fmed = 7.5 N/mm2 i M2.5, cu

rost longitudinal, s-a calculat astfel:
Pentru dimensiunile crmizilor pline din lucrare cu rezistena medie la compresiune
fmed (marca), rezistena standardizat la compresiune (fb) se calculeaz suficient de
exact cu relaia
fb

0.8 fmed = 0.8 7.5 = 6.0 N/mm2

Coeficientul de transformare 0.8 s-a luat din SR EN 772-1

Rezistena caracteristic a zidriei (fk) s-a calculat conform CR6/SR EN 1996-1-1
(zidrie cu rost longitudinal) cu relaia
fk = 0.8 K fb0.7 fm0.3 = 0.8 0.55 6.00.7 2.50.3 = 2.03 N/mm2
Rezistena medie la compresiune a zidriei
fm = 1.3fk =1.3 2.03 = 2.63 N/mm2
EZ-29

Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei

fd

fm
CF

2.63
1.20

2.19 N / mm 2

3.5.2. Rezistena de proiectare la forfecare a zidriei

3.5.2.1. Cedare prin lunecare n rostul orizontal

T
C

S-au folosit valorile rezistenelor din STAS 1031-51(56)(71) pentru M2.5 i efortul unitar
mediu de compresiune 0= 0.377N/mm2
A rezultat Rf = 0.25 N/mm2
Rezistena unitar medie
fvm Rf(0) = Rf + 0.7 0 = 0.25 + 0.7 0.377= 0.51 N/mm2

Rezistena unitar de proiectare a rezultat (cu relaia D.3 din P100-3- Erata)
f vm
M CF

f vd

E
I
O

0.51
2.75 1.2

0.155 N / mm2

3.5.2.2. Cedare prin rupere pe diagonal

Rezistena unitar de proiectare s-a obinut cu relaia (D.4) din P100-3

f td

0.04 f m
M CF

0.04 2.63
2.75 1.2

0.031N / mm2

3.6. REZISTENELE DE PROIECTARE ALE PEREILOR STRUCTURALI

R
P

Momentele capabile ale pereilor i forele tietoare asociate sunt date n tabelele
3.6a i 3.6b.
3.6.1. Fora tietoare asociat cedrii prin compresiune excentric
nlimea echivalent (a se vedea Comentarii) este
Hechiv = 0.75 Htot = 0.7779.90 = 7.692 m

Transversal
Element
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

d
tone/m2
38.8
43.8
33.2
37.8
45.7
38.1
30.4
34.5
33.2

Azid
m2
0.747
1.050
0.747
0.498
1.114
0.638
0.957
1.470
0.747

Tabelul 3.6a

d=d/fd

1-1.15d

0.177
0.200
0.152
0.173
0.209
0.174
0.139
0.158
0.152

0.796
0.770
0.825
0.801
0.760
0.800
0.840
0.818
0.825

lw
(m)
1.78
2.50
1.78
1.78
3.98
2.28
2.28
3.50
1.78

Nd
tone
29.0
46.0
29.0
18.8
50.9
24.3
29.1
50.7
24.8

MRd
tm
20.5
44.2
21.3
13.5
77.1
22.1
27.9
72.4
18.2

Vf1
tone
3.18
6.18
3.30
2.13
8.58
3.19
4.04
8.63
2.88

Vf1=42.05 tone

EZ-30

Longitudinal
Tabelul 3.6b
Element
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9

d
tone/m2
38.8
43.8
33.2
37.8
45.7
38.1
30.4
34.5
33.2

Azid
m2
1.587
1.020
0.747
0.498
1.260
0.498
1.167
1.260
0.537

d=d/fd

1-1.15d

0.177
0.200
0.152
0.173
0.209
0.174
0.139
0.158
0.152

0.796
0.770
0.825
0.801
0.760
0.800
0.840
0.818
0.825

lw
(m)
3.78
2.50
1.78
1.78
4.50
1.78
2.78
3.00
1.28

Nd
tone
53.6
44.7
24.8
18.8
57.6
19.0
35.5
43.5
17.8

MRd
tm
80.6
43.0
18.2
13.4
98.5
13.5
41.4
53.4
9.4

Vf1
tone
9.76
6.41
3.07
2.24
10.75
2.26
5.86
7.28
1.68

T
C

Vf1=49.31 tone
3.6.2. Fora tietoare asociat cedrii prin lunecare n rost orizontal

E
I
O

Determinarea zonei comprimate a peretelui corespunztoare momentului capabil s-a fcut

innd seama de alternana sensului de aciune al forei seismice (a se vedea Cod P100-3
Erata i Comentarii ).
Lungimea zonei comprimate (lc) s-a calculat cu relaia (D.7a- Erata) iar lungimea pe care
este activ aderena s-a calculat cu relaia (D.7b - Erata)
Din tabelul 3.7 rezult lad = 0.0 att pentru pereii transverali ct i pentru cei longitudinali.
Fora tietoare Vf21 s-a calculat cu relaia (D.7c -Erata)

Valorile corespunztoare sunt date n tabelul 3.7.

R
P

Elem.
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

NdT
tone
29.0
46.0
29.0
18.8
50.9
24.3
29.1
50.7
24.8

TRANSVERSAL
lc
lw
lad
m
m
m
0.725
1.78
0.00
1.150
2.50
0.00
0.725
1.78
0.00
0.705
1.78
0.00
1.909
3.98
0.00
0.911
2.28
0.00
0.727
2.28
0.00
1.268
3.50
0.00
0.620
1.78
0.00

Tabelul 3.7

Vf21
tone
8.18
12.97
8.18
5.30
14.35
6.85
8.21
14.30
6.99

Elem
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9

NdL
tone
53.6
44.7
24.8
18.8
57.6
19.0
35.5
43.5
17.8

LONGITUDINAL
lc
lw
lad
m
m
m
1.340
3.78
0.00
1.117
2.50
0.00
0.620
1.78
0.00
0.705
1.78
0.00
2.160
4.50
0.00
0.713
1.78
0.00
0.888
2.78
0.00
1.087
3.00
0.00
0.445
1.28
0.00

Vf21
tone
15.12
12.61
6.99
5.30
16.24
5.36
10.01
12.27
8.02

3.6.3. Fora tietoare asociat cedrii prin rupere pe seciuni nclinate

Valoarea forei tietoare asociat cedrii prin rupere pe seciuni nclinate s-a calculat cu
relaia (D.8) n care rezistena unitar s-a luat egal cu valoarea determinat la 3.5.2.2.
ftd = 3.1 tone/m2

Din tabelul 2.6 (exemplul nr.2) rezult pentru toi pereii valorile p> 1.5 deci n relaia (D.8)
s-a luat valoarea b = 1.5. Calculul este detaliat n tabelul 3.8.

EZ-31

Tabelul 3.8
TRANSVERSAL
AwT
Vf22

LONGITUDINAL
AwL
Vf22

m2

tone

m2

tone

0.747
1.050
0.747
0.498
1.114
0.638
0.957
1.470
0.747

5.68
8.44
5.28
3.74
9.13
4.81
6.50
10.58
5.28

1.587
1.020
0.747
0.498
1.260
0.498
1.167
1.260
0.537

12.05
8.20
5.28
3.74
10.32
3.74
7.93
9.07
3.80

Elem

tone/m2
T1 & L1
T2&L2
T3&L3
T4&L4
T5&L5
T6&L6
T7&L7
T8&L8
T9&L9

38.8
43.8
33.2
37.8
45.7
38.1
30.4
34.5
33.2

3.676
3.889
3.422
3.632
3.968
3.646
3.287
3.483
3.422

T
C

Determinarea forei tietoare de rupere i a modului de rupere sunt prezentate n tabelul 3.9
conform criteriilor stabilite la D.3.4.1.3.2
Tabelul 3.9
Elem.
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

E
I
O

TRANSVERSAL
Vf21
Vf22

Vf1
tone

tone

tone

3.18
6.18
3.30
2.13
8.58
3.19
4.04
8.63
2.88

8.18
12.97
8.18
5.30
14.35
6.85
8.21
14.30
6.99

5.68
8.44
5.28
3.74
9.13
4.81
6.50
10.58
5.28

R
P

Rupere
D
D
D
D
D
D
D
D
D

Elem.
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9

LONGITUDINAL
Vf21
Vf22

Vf1

tone

tone

tone

9.76
6.41
3.07
2.24
10.75
2.26
5.86
7.28
1.68

15.12
12.61
6.99
5.30
16.24
5.36
10.01
12.27
8.02

12.05
8.20
5.28
3.74
10.32
3.74
7.93
9.07
3.80

Rupere
D
D
D
D
F
D
D
D
D

Calculul indicatorului R3i pentru fiecare perete structural n parte este sintetizat n tabelele
3.10a i 3.10b.
Tabelul 3.10a
Elem.
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

Fcap

tone
3.18
6.18
3.30
2.13
8.58
3.19
4.04
8.63
2.88

e0x+eax

Fbi
tone
6.36
15.19
6.36
5.8
35.7
10.5
18.27
46.04
10.22

e0x-eax

R3i

0.500
0.407
0.519
0.367
0.240
0.304
0.221
0.187
0.282

Fbi
tone
8.02
18.1
8.02
5.8
35.7
10.5
16.56
42.55
9.15

R3i

0.397
0.341
0.397
0.367
0.240
0.304
0.193
0.203
0.315

Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii se calculeaz cu relaia (D.15) n care se introduc

numai pereii pentru care valorile Ri > 0.3 (casetele poate).
Au rezultat valorile
pentru e0x+eax R3= 17.98/154.4= 0.116
pentru e0x-eax R3= 20.86/154.4= 0.135

EZ-32

Tabelul 3.10b
Elem.
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9

ey = e0y+eay

Fcap

Fbi
tone
42.69
17.58
7.86
4.62
35.87
4.62
17.84
20.78
2.64

tone
9.76
6.41
3.07
2.24
10.32
2.26
5.86
7.28
1.68

R3i
0.229
0.365
0.391
0.485
0.288
0.489
0.328
0.350
0.636

ey=e0y-eay
Fbi
R3i
tone
37.36
0.261
15.38
0.417
6.87
0.447
4.72
0.475
36.69
0.281
4.72
0.479
20.85
0.281
24.59
0.296
3.11
0.540

T
C

Au rezultat valorile indicatorului R3 pentru ansamblul structurii:

pentru e0y+eay R3= 28.8/154.4= 0.186

E
I
O

pentru e0y-eay R3= 15.66/154.4= 0.101

3.7 NCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

Pe baza indicatorilor R3 calculai mai sus cldirea se ncadreaz n clasa de risc seismic I
conform tabelului 8.3.

3.8. LUCRRI DE INTERVENIE

Avnd n vedere nivelul foarte redus de siguran exprimat prin indicatorul R3 se propun
urmtoarele lucrri de consolidare:

consolidarea tuturor pereilor structurali de zidrie prin placarea acestora, pe ambele

fee cu perei din beton armat cu grosime de 6 cm executai prin torcretare.

R
P

3.8.1. Recalcularea greutii proprii a zidriei

Prin placarea fiecrui perete cu dou straturi de beton de 6 cm grosime, greutatea proprie a
zidriei sporete dup cum urmeaz:
Perete de 42.0 cm grosime

gw = 0.42 1800 + 2 0.06 2500 + 80 = 1136 kg/m2

Perete de 28.0 cm grosime

gw = 0.28 1800 + 2 0.06 x 2500 + 80 = 884 kg/m2

Greutatea total a zidriei pe nivel (a se vedea Exemplul nr.2)

Gzid = 110.4 1.136 +54.50 0.884 = 173.6 tone (cretere de 40%)
Greutatea total pe nivel supus aciunii seismice (a se vedea Exemplul nr.2)
Gzid = 173.6 + 64.6 = 238.2 tone (cretere de 26%)
Greutatea total a cldirii supus actiunii seismice
Gtot = 3 238.2 715.0 tone

EZ-33

3.8.2. Recalcularea forei seismice de proiectare

Soluia de consolidare propus cu placarea zidriei pe ambele fee permite
considerarea factorului de comportare cu valoarea adoptat pentru zidria cu inim
armat (ZIA).
Se va adopta valoarea q = 3.50 (conform tabel 8.4 din Codul P100-1) redus cu
factorul 0.75 pentru a ine seama de neomogenitatea probabil a stratului de placare i
a condiiilor de aderen. Deci s-a luat q = 0.75 3.50 = 2.625

T
C

Fora seismic de proiectare este prin urmare:

-

Fb

ordonata spectrului de proiectare Sd = Se/q = 2.75 0.20g/2.625 = 0.210g

fora tietoare de baz pentru proiectare este
I

S d ( T1 )m

0.88 1.0 0.210 g

715
0.85
g

0.157 715.0

112.3tone

E
I
O

(valoarea reprezint 73% din fora de proiectare pentru cldirea din zidrie nearmat)

Valorile maxime ale forelor tietoare de proiectare n pereii structurali consolidai se

detemin proporional cu valorile din tabelele 3.10a si 3.10b i sunt date n tabelul 3.11.
Tabelul 3.11
Element
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

R
P

Fbi
tone
5.85
13.2
8.85
4.23
26.1
7.67
13.34
33.61
7.46

Element
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9

Fbi
tone
31.16
12.83
5.73
3.45
26.78
3.45
15.22
17.95
2.27

3.8.3. Verificarea condiiei de siguran pentru pereii consolidai

Conform Codului P100-3, art. F.5.6.1.1.2. n cazul pereilor placai cu beton armat se
neglijez capacitatea de rezisten a zidriei existente i a betonului de placare (fora
tietoare se preia numai prin armturi).
Armarea fiecruia dintre cele dou straturi se face cu o plas 6/20 cm din oel OB37
cu fyd = 2.100 daN/cm2 2.1 tone/cm2
Capacitatea de for tietoare se calculeaz cu relaia
Vcap, placat / m= (0.8 Ash + 0.2Asv) fyd
Ariile de armtur sunt Ash = Asv = 2 0.283 /0.20 = 2.83 cm2/m
Fora tietoare preluat de armturi pe metru liniar de perete este

Vcap,placat /m= 2.1 2.83 = 5.94 tone/m

Pentru pereii cu lw > hniv Vcap = 5.94 hniv = 19.6 tone
Pentru pereii cu lw < hniv Vcap = 5.94 lw

n tabelul 3.12a.sunt date valorile forelor tietoare capabile i indicatorii R3,consolidat pentru
pereii transversali
EZ-34

Tabelul 3.12a
lw

Element
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

1.78
2.50
1.78
1.78
3.98
2.28
2.28
3.50
1.78

Fcap,consolidat
tone
10.6
14.85
10.6
10.6
19.64
13.6
13.6
19.64
10.6

Fbi
tone
5.85
13.2
8.85
4.23
26.1
7.67
13.34
33.61
7.46

R3i,consolid
>1.0
>1.0
>1.0
>1.0
0.752
>1.0
>1.0
0.584
>1.0

T
C

Din tabel se constat c pentru pereii T5 i T8 armtura aleas este insuficient i trebuie
majorat (casetele poate).
A. Pentru peretele T5 se folote plas 6/15cm

E
I
O

Asv = Ash = 2 0.283/0.15 = 3.77 cm2

Pentru aceasta armare avem

Vcap,placat/m = 2.1 3.77 = 7.92 tone/m

Vcap,placat (T5) = 3.3 7.92 = 26.1 tone Fb(T5) R3,consolidat (T5) 1.0
B. Pentru peretele T8 se folosete plasa 6/ 10
Asv = Ash = 2 0.283/0.10 = 5.65 cm2
Pentru aceasta armare avem

Vcap,placat/m = 2.1 5.65 = 11.87 tone/m

Vcap,placat (T8) = 3.3 11.87 = 39.2 tone > Fb(T8) = 33.6 tone R3,consolidat (T8) >1.0

R
P

n tabelul 3.12b.sunt date valorile forelor tietoare capabile i indicatorii R3,consolidat pentru
pereii longitudinali

Element
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
L8
L9

Tabelul 3.12b

lw

3.78
2.50
1.78
1.78
4.50
1.78
2.78
3.00
1.28

Fcap,consolidat
tone
19.63
14.85
10.57
10.57
19.63
10.57
16.51
17.85
7.6

Fbi
tone
31.16
12.83
5.73
3.45
26.78
3.45
15.22
17.95
2.27

R3i,consolid
0.630
>1.0
>1.0
>1.0
0.733
>1.0
>1.0
1.0
>1.0

Pentru pereii L1 i L5 pentru care, cu armtura propus, rezult indicatorul R3,consolid <1.0
(casetele poate) se adopt armturile urmtoare:
A. Pentru peretele L5 se folosete plas 6/15cm
Vcap,placat (L5) = 3.3 7.92 = 26.1 tone Fb(L5)= 26.78 R3,consolidat (L5) 1.0
B. Pentru peretele L1 se folosete plasa 6/10 cm
Vcap,placat (L1) = 3.3 11.87 = 39.2 tone > Fb(L1 ) = 31.6 tone R3,consolidat (L1) >1.0
EZ-35

nainte de placare:
A. Se reface continuitatea aparent a zidriei prin injectare.
- Art. F.5.5.3. Injectarea fisurilor / crpturilor
B. Se execut, dac este necesar, lucrri pentru asigurarea conlucrrii ntre
pereii de pe direciile principale ale cldirii:
- Art.F.5.6.2.1.1. Lucrri pentru realizarea conlucrrii ntre pereii de pe direciile
principale ale structurii.

T
C

R
P

E
I
O

EZ-36

EXEMPLUL NR.4
Cldire de locuit P+2E cu perei structurali din zidrie nearmat i
planee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 la cldiri cu
neregulariti geometrice i structurale

T
C

4.1 DATE GENERALE

Se consider partiul folosit la exemplele nr.2 i nr.3. n condiiile n care peretele structural de
pe axul 1 este perete de calcan (nu are goluri). Situaia aceasta se ntlnete n multe cazuri la
cldirile existente (plombe) i genereaz neregularitate structural n plan.

E
I
O

(a)

(b)

Figura 4-1. Cldirea "plomb"

R
P

(a) Planul nivelului (b) Pereii transversali

Modificarea afecteaz numai pereii activi n direcie transversal (T) care sunt artai n
figura 4-1b. Pereii longitudinali (L) rmn identici cu cei din exemplul nr.3.
4.2. RECALCULAREA POZIIEI CENTRULUI DE RIGIDITATE
S-a recalculat poziia centrului de rigiditate pentru pereii transversali (T).
Poziia CR pentru pereii longitudinali (L) nu se modific
Transversal (pereii paraleli cu axa OY)

Elem.
T1a
T4
T5
T6
T7
T8
T9

t
(m)
0.42
0.28
0.28
0.28
0.42
0.42
0.42

lw
(m)
10.56
1.78
3.98
2.28
2.28
3.50
1.78

Tabelul 4.1

Az
(m2)
4.435
0.498
1.114
0.638
0.957
1.470
0.747
9.859

p
0.312
1.853
0.829
1.453
1.453
0.942
1.853

KgM 10
(m)
43.4
2.348
9.156
3.752
5.628
11.466
3.523
79.273

xi
(m)
0.28
6.28
6.28
6.28
10.28
10.28
10.28

xiKgM 102
(m2)
12.152
14.745
57.499
23.562
57.885
117.87
36.216
319.93

EZ-37

Rezult :
densitatea pereilor structurali
ptr % = 9.859/10.5610.56 = 8.8 %
poziia centrului de rigiditate fa de originea sistemului de axe
xCR = 3.196/0.793 =4.035 m

T
C

excentricitatea centrului de rigiditate

e0x = xCG - xCR = 4.035 - 5.28 = -1.245 m
excentricitatea relativ a centrului de rigiditate
e0x/Lx = 1.245/ 10.56 = 0.117 > 0.10

4.3. RIGIDITATEA LA TORSIUNE

S-a recalculat rigiditatea la torsiune cu valorile obinute pentru coordonatele centrului de
rigiditate
xCR = 4.035 m

E
I
O

yCR = 5.05 m

Calculul este detaliat n tabelul 4.2.

Tabelul 4.2

TRANSVERSAL
Elem.

T1a

KgM(T)
102

xi

43.4

0.28

LONGITUDINAL
KgM(T)
KgM(L)
KgM(L)
|xCR-xi|
yi
|yCR-yi|
102
102
2
10
2 Elem.
(xCR-xi)
(yCR-yi)2
3
m
m
m
m
m
m3
L1
12.789
290.98
3.755
611.8
L2
6.710
0.28
4.77
152.67
L3
3.523
80.16
11.833
L4
2.348
1.25
2.245
46.146
L5
10.802 5.78
0.73
5.75
18.910
L6
2.348
1.25
219.49
L7
8.027
219.56
6.245
447.2
L8
9.069 10.28
5.23
248.06
137.4
L9
1.688
46.17
1192.8
57.30
1045.85

R
P
T4
T5
T6
T7
T8
T9

2.348
9.156
6.28
3.752
5.628
11.466 10.28
3.523
79.3

A rezultat valoarea momentului de inerie de torsiune

JR

2238.6 m3

4.4 RAZELE DE GIRAIE LA TORSIUNE

Razele de torsiune pe cele dou direcii se obin din relaiile

rx

JR
Kx

J gR
K gx

ry

J gR

JR
Ky

K gy

Au rezultat valorile

r0 x

JR
Kx

2238.6
79.30

5.31m

r0 y

JR
Ky

2238.6
57.30

6.25m

Verificarea relaiilor (4.1a) i (4.1b) din P100-1/2006

EZ-38

Transversal e0x = 1.245 m < 0.3r0x = 0.3 5.31 = 1.59 m

Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 6.25 = 1.875 m
CONCLUZIE: Condiiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt ndeplinite.
Calculul structurii poate fi continuat ca la Exemplul nr.3 folosind dou modele plane.

T
C

R
P

E
I
O

EZ-39

EXEMPLUL NR. 5
Cldire de locuit P+2E cu perei structurali din zidrie confinat i
planee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru
evaluarea siguranei seismice a unei cldiri proiectate
Normativului P2-85 pentru zona seismic de grad 7MSK
Normativului P100/81

conform
conform

T
C

5.1. DATE GENERALE

5.1.1. Descriere

Cldire etajat curent cu 3 niveluri (P+2E)

Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice (figura 5-1)
Funciune: locuine, 4 apartamente cu dou camere la scar, pe fiecare nivel
Structura: perei structurali din zidrie confinat cu elemente ceramice (GVP)
grosime t = 300 mm

E
I
O

R
P

Figura 5-1. Planul nivelului curent (inclusiv parter)

Materiale pentru zidrie: Crmid C75 i mortar M25

Beton pentru elementele de confinare: B150 echivalent Bc10 conform
Normativului C140-86 i echivalent C12/15.
Oel pentru elementele de confinare
- PC52 pentru barele longitudinale
- OB37 pentru etrieri
Planee din beton armat monolit
Teren normal de fundare
EZ-40

Amplasament, zona seismic (conform P100-1/2006) ag = 0.12g

nlimea nivelului : 2.75 m
Proiectarea iniial: conform Normativelor P2-85 i P100-81 pentru zona seismic de
grad 7 MSK
5.1.2. Dimensiuni i greuti
5.1.2.1. Arii de referin

T
C

Anivel = 18.00 11.10 + 4 1.80 3.90 = 227.88 m2

Aplaneu (ncperi) = 8 3.30 5.10 + 2 3.00 5.10 = 165.24 m2
Aplaneu (balcoane) = 4 1.80 3.90 = 28.08 m2
Aplaneu (total) = 193.32 m2
Azid (seciunea orizontal) = Anivel - Aplaneu = 227.88 - 193.32 = 34.56 m2
Azid,str (aria pereilor structurali) = Azid - Azid,0 = 34.56 - 8.73 = 25.83 m2

E
I
O

Aria pereilor structurali (care satisfac condiiile din CR6 art.1.3.4.) se calculeaz ca
diferena ntre aria de zidrie Azid i aria seciunilor orizontale n dreptul golurilor de ferestre
i ui (Azid,0).
Din figura 5-1, rezult aria seciunilor orizontale a golurilor de ui i ferestre (Azid,0)
Ferestre (4 2.10 + 6 1.20 + 4 0.90) 0.30 = 5.76 m2
Ui
(4 0.90 + 4 1.20 + 1 1.50) 0.30 = 2.97 m2
Total
8.73 m2
5.1.2.2. Volumul i greutatea zidriei

R
P

Vzid,b (volum brut) = Azid hetaj

- hetaj = 2.75 m Vzid,b = 34.40 2.75 = 94.6 m3
Volum goluri n perei
- Ferestre
2
* 4 2.10 2.40 = 20.16 m
2
* 6 1.20 1.50 = 10.80 m
2
* 4 0.90 0.90 = 3.24 m
2
Total 34.20 m
- Ui
2
* 4 0.90 2.10 = 7.56 m
2
* 4 1.20 2.10 = 10.08 m
2
* 1 1.50 2.10 = 3.15 m
Total
20.79 m2

Volum total goluri : Vgol = (34.20 + 20.79) 0.30 = 16.50 m3

Volum zidrie (net): Vzid,n = Vzid,b - Vgol Vzid,n = 94.60 - 16.50 = 78.1 m3

n tabelul 5.1 este dat greutatea pereilor cu grosime t = 300 mm, cu mortar pentru utilizare
general (G) pentru elemente ceramice cu 25% goluri (clasa C2 conform STAS 5185/1).
Tabelul 5.1
Densitatea
aparent
kg/m3

Greutate perete Greutate perete

netencuit
tencuit
kg/m2
kg/m2

Greutate
volumetric
kg/m3

EZ-41

1500

450

530

1770

S-au considerat perei tencuii pe ambele fee cu 2 cm de mortar de var-ciment

( = 2000 kg/m3). Greutatea tencuielii s-a luat gtenc = 2 0.02 2000 = 80 kg/m2
5.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMIC INIIAL A CLDIRILOR
5.2.1 Reglementri de referin
S-a considerat c proiectarea seismic
normative (n prezent abrogate):

T
C

s-a realizat pe baza urmtoarelor documente

Zonarea seismic . Macrozonarea seismic a teritoriului Republicii Socialiste

Romnia - STAS 11.100/1-77
Normativ de proiectare seismic, indicativ P100-81

Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie, indicativ

P2-85

E
I
O

Lucrri de zidrie - Calculul i alctuirea elementelor - STAS 10109/1-82

5.2.2. Condiii seismice la amplasament

S-au considerat condiiile de amplasament conform STAS 11.100/1-77 i P100-81

Cldire amplasat n zona seismic de grad 7 MSK cu coeficientul de intensitate

seismic ks = 0.12.
5.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P100-81
Conform P100-81, tabelul 4, pentru "cldiri cu perei portani de zidrie, cu o dispoziie
ordonat a structurii pe vertical, cu nlime pn la parter + 4 etaje" , se admite
determinarea simplificat a ncrcrilor seismice orizontale direct pe baza valorii
coeficientului seismic

R
P
c = 0.45ks

Pentru amplasamentul din zona de grad 7 MSK a rezultat c = 0.45 0.12 = 0.054
Not. n Normativul P100-81 valoarea factorului 0.45 care multiplic coeficientul de
intensitate seismic ks a fost calculat considernd coeficientul de reducere a efectelor
aciunii seismice = 0.30 (tabelul 3) independent de alctuirea zidriei (zidrie simpl sau
confinat).
5.4. NCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL
Standardul STAS 10109/1-82 stabilea urmtoarele moduri de alctuire a zidriei:
Zidrie simpl - zidrie simpl alctuit numai dintr-un singur tip de crmid sau
bloc de zidrie
Zidrie complex - alctuit din crmizi sau blocuri n asociere cu elemente de beton
armat monolit (stlpiori, centuri, centuri-buiandrugi) executate astfel nct s
conlucreze la preluarea ncrcrilor
Zidrie armat - alctuit din crmizi sau blocuri i armturi din oel beton prevzute
n mortarul din rosturile orizontale ale zidriei

Normativul P100-81, Cap.7 Construcii i elemente din zidrie prevedea c pentru

proiectarea cldirilor din zidrie portant se vor respecta prevederile normativului P2 privind
alctuirea i calculul structurilor din zidrie.
EZ-42

5.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P2-85

5.5.1. Clasificarea cldirii din punct de vedere al dispunerii pereilor structurali
Conform art. 3.4.2. cldirea examinat este de tip fagure care are
distana maxim ntre axele pereilor:
-

transversal 3.60 m < 5.00 m

longitudinal 5.40 m 5.00 m

T
C

aria delimitat de axele preilor structurali : 3.60 5.40 = 19.44 m2 < 25.0 m2
nlimea nivelului hniv = 2.75 m < 3.00 m

Cldirea examinat respect i limitele dimensionale impuse de Normativul P2-85:

lungimea maxim a tronsonului, prevzut n tabelul 3
nlimea i numrul maxim de niveluri, prevzute n tabelul 4

E
I
O

5.5.2. Poziionarea stlpiorilor de beton armat

S-a presupus c stlpiorii de beton armat au fost realizai n poziiile prevzute n tabelul 7,
i figura 12 din Normativul P2-85 pentru cldiri cu nniv = 3 i H < 9.00 m

R
P

Figura 5-2. Poziionarea stlpiorilor din beton armat conform P2-85

pentru cldiri amplasate n zona de grad 7 MSK

Pentru evaluarea analitic a siguranei s-a presupus c:

armarea stlpiorilor a fost realizat cu 412 PC52 i etrieri 6/20 cm ;
nu exist armare n rosturile orizontale ale zidriei.

EZ-43

5.5.3. Stabilirea rezistenelor de proiectare ale zidriei pentru evaluarea

siguranei seismice
Codul P100-3, Anexa D, art. D.2.5.(4) stabilete condiiile de evaluare a rezistenei
materialelor pentru zidrie n cazul cldirilor recente (orientativ, dup 1950):
(4) Pentru construciile proiectate i executate dup anul 1950, n cazurile n
care exist planuri i/sau piese scrise care menioneaz calitatea elementelor
pentru zidrie i a mortarului, i dac inspecia vizual, efectuat conform D.2.4.
i D.2.5, nu arat existena unor defeciuni majore de punere n oper,
rezistenele zidriei pot fi luate din standardele n vigoare la data
proiectrii/execuiei (ncepnd cu STAS 1031-50 inclusiv modificrile
ulterioare). n acest caz factorul de ncredere se ia CF=1.20 fr a se face
ncercri in-situ.

T
C

Pentru evaluarea analitic a siguranei cldirii s-au folosit valorile rezistenelor din
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienilor de material M asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-5075)

E
I
O

A. Rezistena unitar la compresiune

Rezistena unitar medie la compresiune se determin nmulind rezistena de calcul

din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.0 pentru a se obine valorile
medii din STAS 1031-75.
-

pentru zidrie cu C75 i mortar M25 fm = 2 1.10 = 2.20 N/mm2

Rezistena unitar de proiectare la compresiune se determin mprind rezistena

unitar medie la factorul de ncredere CF = 1.2 (atenie ! se folosete formula D.3
corectat n Erata)

R
P
-

pentru zidrie cu C75 i mortar M25 fd = fm/CF = 2.20 / 1.20 = 1.83 N/mm2

B. Rezistena la lunecare n rost orizontal (conform Erata)

Rezistena medie la lunecare n rost orizontal se determin nmulind rezistena de

calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.2 pentru a se obine
valorile medii din STAS 1031-75. Rezistenele depind numai de marca mortarului.
Rezult pentru mortar M25
fvm =2.2 0.110 = 0.242 N/mm2

Rezistena unitar de proiectare la lunecare n rost orizontal (fvd) se determin

mprind rezistena unitar medie la lunecare n rost orizontal (fvm) la coeficientul
parial de siguran (M) i la factorul de ncredere (CF)-rlaia (D.3). Pentru zidriile
recente (dup 1950) se ia M = 2.5.
Rezult pentru mortar M25
fvd = 0.242/1.2/2.5 = 0.081 N/mm2

C. Rezistena de proiectare la cedare pe sectiune nclinat (ruperea n scar)

Se calculeaz n funcie de rezistena medie la compresiune (fm) calculat la A. cu
relaia (D.4)
Rezult pentru crmid C75 i mortar M25
ftd = 0.04 2.20 / 1.20 /2.5 = 0.030 N/mm2

EZ-44

5.6. CALCUL NCRCRILOR

SEISMIC

DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA

5.6.1. ncrcri verticale

Conform Codului CR0 pentru gruparea seismic de ncrcri valorile de proiectare ale
efectelor cumulate ale ncrcrilor verticale, permanente i utile, se determin cu relaia

T
C

Ed = G + Q
unde
G - este suma efectelor ncrcrilor permanente
Q - este suma efectelor ncrcrilor variabile (utile/de exploatare)
= 0.3 pentru cldiri de locuit

Efectele totale de proiectare pentru gruparea seismic se obin prin nsumarea efectelor
ncrcrilor verticale cu efectele ncrcrilor seismice determinate conform P100-1 i CR6

E
I
O

5.6.2 Greutatea zidriei pe nivel (gruparea seismic)

Gzid,niv (total) = Vzid,n greutate volumetric perete tencuit

-

Gzid,niv(total) = 138.2 tone

Gzid,niv (unitar) = Gzid,niv / Anivel

-

Gzid,niv(unitar) = 0.607 tone/m2

5.6.3. Greutatea planeului de beton (gruparea seismic)

R
P

ncrcare util (locuine) conform CR0 i Anexa Naional la SR EN 1991-1-1:

- ncperi 1.50 kN/m2 (150 kg/m2)
- balcoane 2.50 kN/m2 (250 kg/m2)
Greutate total ncperi:

Placa hpl = 13 cm 0.13 2500 = 325 kg/m2

Pardoseala
125 kg/m2
Tencuiala intrados (2 cm)
40 kg/m2
Perei despritori uori
150 kg/m2
ncrcare util
0.3 150 = 45 kg/m2
Total 685 kg/m2
Greutate total balcoane:
-

Placa
0.13 2500 = 325 kg/m2
Pardoseala
125 kg/m2
Tencuiala intrados (2 cm)
40 kg/m2
Parapei beton t = 60 mm
220 kg/m2
ncrcare util
0.3 250 = 75 kg/m2
Total 785 kg/m2
Greutate de proiectare pe nivel pentru gruparea seismic
-

Gpl(nivel) = 165.24 685 + 28.08 785 = 135240 kg

135.2 tone

EZ-45

5.6.4. Greutatea total pentru calculul la cutremur (gruparea seismic)

Greutatea total a nivelului
Gniv = Gzid,niv + Gpl(nivel) Gniv = 138.2 + 135.2 = 273.4 tone
Greutatea unitar a nivelului
g niv

Gniv
gniv = 1.200 tone/m2
Aniv

T
C

Greutatea total pentru cldirea P+2E este

Gtotal = 3 273.4

820 tone

Efortul unitar mediu de compresiune la parter (n seciunea de ncastrare)

0, P

Gtotal
Azid , str

820
25.64

32.0tone / m2

0.32 N / mm2

E
I
O

5.6.5. Calculul forelor seismice

Din examinarea condiiilor de alctuire prezentate la 5.5.2. rezult urmtoarele concluzii:

Cldirea proiectat pentru zona seismic de grad 7 MSK trebuie considerat cldire
din zidrie simpl deoarece poziionarea elementelor de confinare nu satisface
cerinele din Codul P100-1/2006 pentru a fi considerat zidrie confinat;

Calculul forei tietoare de baz s-a fcut cu relaia (6.1) din Codul P100-3/2008 considernd
urmtoarele valori:

R
P

factorul de comportare q = 1.5 (conform tabel 6.1, pentru zidrie simpl) cu factorul
de suprarezisten u/1 = 1.00 (art. D.3.4.1.1.)
factorul de corecie pentru amortizarea structural
cldire P+2E = 0.85

= 0.88

Pentru spectrul elastic s-a luat valoarea maxim 0 = 2.75

Factorul de importan I = 1.00 (cldiri de locuit)

Rezult:

Fb = 1.0 0.12 x (2.75/1.50) 0.88 0.85 G = 0.165 G

Valoarea este de circa trei ori mai mare dect valoarea de proiectare iniial- diferena
provine, n principal, din modificarea valorii factorului de comportare q = 1/.
Pentru cldirea analizat:

G = 820 tone
Fb,nec 135.0 tone

5.7. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DE COMPRESIUNE PE GRUPURI

DE PEREI (ZONE)
Eforturile unitare de compresiune din ncrcrile verticale au fost determinate pentru grupuri
(zone) de perei structurali care, n seciunea de la baz (cota 0.00), pot fi considerate ca
avnd eforturi uniforme de compresiune din ncrcrile verticale. Delimitarea zonelor de
perei i a suprafeelor aferente de planeu este artat n figura 5-3.
EZ-46

T
C

E
I
O

Figura 5-3. Grupuri de perei (zone)

Pentru fiecare zon s-au determinat:

Greutatea pereilor n elevaie pe nlimea etajului (Gzid,etaj)

Aria seciunii orizontale a pereilor structurali (Azid) ncrcrile totale date de planeu pe element (qpl) - conform CR6, figura 6.1
Valorile sunt date n tabelul 5.2.

Tabelul 5.2

Element

Nr. elemente

ZA
ZB
ZC
ZD

4
4
4
2

Gzid,etaj
tone
6.46
8.14
8.36
23.24

R
P
138.26

qpl
tone
6.66
10.56
7.12
18.86

135.28

Ntotal,etaj
tone
13.12
18.70
15.48
42.10

Azid
m2
1.170
1.485
1.485
4.635

0
tone/m2
11.21
12.59
10.42
9.08

273.50

Fora axial la baz (parter), n tone, i valoarea de proiectare a efortului unitar de

compresiune 0,P pentru zonele ZA ZD - valori rotunjite - sunt date n tabelul 5.3
Numr
Element
elemente
ZA
4
ZB
4
ZC
4
ZD
2
Greutate cldire

Tabelul 5.3

N0
0,P
tone
tone/m2
39.4
33.6
56.1
37.8
46.4
31.3
126.3
27.2
820 tone

5.8. CALCULUL FORELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREII

STRUCTURALI
5.8.1. Identificarea pereilor structurali
Au fost identificai pereii structurali pe cele dou direcii principale ale cldirii
Toi pereii au fost considerai dreptunghiulari (s-a neglijat contribuia tlpilor).

EZ-47

T
C

E
I
O

Figura 5-4a. Perei structurali transversali

R
P

Figura 5-4b. Perei structurali longitudinali

5.8.2. Caracteristicile geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor

structurali
Caracteristicile geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor structurali sunt date n
tabelele urmtoare.
Perei transversali

Tip
elem.
T1
T2
T3
T4

Zona
ZA
ZB
ZC
ZD

Numr
elem.
4
4
4
6

Elemente

Tr1A,Tr1C; Tr6A,Tr6C;
Tr2A,Tr2C,T5A Tr5C
Tr3A,Tr3C,Tr4A,Tr4C
Tr1B,Tr2B,Tr3B,Tr4B,Tr5B,Tr6B

Tabelul 5.4a
lw
m
3.30
3.30
3.00
2.70

T
M
0.30
0.30
0.30
0.30

Azid
m2
0.990
0.990
0.900
0.810

Izid
m4
0.898
0.898
0.675
0.492

0,P
N/mm2
0.336
0.378
0.313
0.272

EZ-48

Perei longitudinali
Tabelul 5.4b
Tip
elem.
L1
L2
L3
L4

Numr
elem.
4
4
4
2

Zona
ZA
ZB
ZC
ZD

Elemente
LA1,LA6,LC1,LC6
LA2,LA5,LC2,LC5
LA3,LA4,LC3,LC4
LB1-3,LB4-6

lw
m
0.90
1.95
2.25
8.25

t
m
0.30
0.30
0.30
0.30

Azid
m2
0.270
0.585
0.675
2.475

Izid
m4
0.018
0.185
0.285
14.04

0,P
N/mm2
0.336
0.378
0.313
0.272

T
C

5.8.3. Verificarea condiiilor de regularitate n plan i pe vertical

Cldirea expertizat satisface n totalitate condiiile de regularitate n plan i n elevaie date

n Codul P100-1.
5.8.4. Verificarea densitii pereilor

E
I
O

Verificarea condiiilor din Codul P100-1, tabel 8.5

Transversal

Azid,tr = 8 0.99 + 4 0.90 + 6 0.810 = 16.38 m2

Azid ,tr
Aplanseu

ptr %

13.68
100
193.32

Longitudinal

8.47% > 5.5% (valoare necesar)

Azid,long = 4 0.270 + 4 0.585 + 4 0.675 + 2 2.475 = 11.07m2

Azid ,long

11.07
100
193.32

R
P
plong %

Aplanseu

5.73% > 5.5%

Verificarea raportului ntre ariile golurilor i ariile plinurilor n peretele longitudinal de faad
(grosimea fiind constant se compar lungimile golurilor cu lungimile plinurilor) conform
CR6, tabel 5.2
Lplin = 2 0.90 + 2 1.95 + 2 2.25 = 10.20 m
Lgol = 18.0 - Lplin = 7.8 m
Lgol

L plin

7.80
10.20

0.765 0.80 OK

5.8.5. Calculul rigiditilor laterale ale pereilor.

n modelul "console independente", rigiditatea geometric a peretelui s-a calculat cu relaia
t

3 4

2
p

cu notaiile
p

H
lw

t - grosimea peretelui
lw - lungimea peretelui
H - nlimea peretelui
EZ-49

Factorii de distribuie a forei tietoare de baz ntre pereii structurali s-au calculat cu relaia:
V ,i

Ri
Ri

Pentru cldirea expertizat cu H Htot = 3 hniv = 3 2.75 = 8.25 m, valorile rigiditilor

pereilor transversali i longitudinali i ale factorilor de distibuie V,i sunt date n tabelele
5.6a i 5.6b.

T
C

Perei transversali

Tabelul 5.6a
Element
T1
T2
T3
T4

Numr
elemente
4
4
4
6

lw
m
3.30
3.30
3.00
2.70

2.50
2.50
2.75
3.06

t
m
0.30
0.30
0.30
0.30

Ri
m
0.00429
0.00429
0.00328
0.00243

V,i

0.0692
0.0692
0.0528
0.0392

E
I
O

RT = 0.06202 m

Perei longitudinali

Tabelul 5.6b

Element
L1
L2
L3
L4

Numr
elemente
4
4
4
2

lw
m
0.90
1.95
2.25
8.25

9.17
4.23
3.67
1.00

t
m
0.30
0.30
0.30
0.30

Ri
M
0.000096
0.000951
0.001437
0.042857

V,i

0.001
0.010
0.015
0.448

RL = 0.09565 m

R
P

5.9. METODOLOGII DE EVALUARE

5.9.1. Metodologia de nivel 1

Cldirea ndeplinete criteriile de la art. D.3.2. pentru aplicarea metodologiei de evaluare de

nivel 1 deoarece:
are nlimea P+2E;
se afl n zon seismic cu ag = 0.12g;
pereii structurali sunt executai din zidrie simpl.

5.9.1.1. Evaluarea calitativ preliminar pentru metodologia de nivel 1

Pentru evaluarea calitativ preliminar, ncadrarea cldirii este urmtoarea:
Regim de nlime: P+2E cod 1.1
Rigiditatea planeelor n plan orizontal: rigide cod 2.1
Regularitatea geometric i structural: cu regularitate n plan i n elevaie cod 3.1

Cu aceti parametri, din tabelul D.1a rezult R1 = 100 puncte

Din informaiile existente, la cutremurele din 1986 i 1990 cldirea a suferit avarii
nesemnificative la elementele verticale i orizontale.
Se poate considera indicatorul R2 = 100 puncte

EZ-50

5.9.1.2. Verificarea preliminar prin calcul a capacitii de rezisten pentru ansamblul

cldirii.
Sunt ndeplinite condiiile de la D.3.4.1.4. (2) pentru folosirea metodologiei de nivel 1.
Efortul unitar mediu de compresiune n peretii structurali este

Gtot
0

AT

AL

820.0
16.38 11.07

29.9tone / m 2

0.30 N / mm2

T
C

Fora tietoare capabil a cldirii se calculeaz cu relaia (D.11) considernd

= 0.10 N/mm2 i Az,min AL = 11.07 m2 (apreciind raportul var:ciment = 0.25)
Fb ,cap

11.07 10.0

2 30
3 10

191.7 tone

Fb ,nec

135.0tone

Concluzie. Cldirea expertizat satisface condiia de siguran conform metodologiei de

nivel 1.

E
I
O

5.9.2. Metodologia de nivel 2

5.9.2.1. Evaluarea calitativ detaliat

5.9.2.1.1.ndeplinirea criteriilor de evaluare privind alctuirea arhitectural-structural

1. Calitatea sistemului structural

Conform prevederilor Normativului P2-85 pentru zona seismic de grad

MSK.
Corespunde cerinelor actuale pentru clduiri din zidrie simpl (nearmat)

R
P

Punctaj: 10

2. Calitatea zidriei

Conform prevederilor Normativului P2/85

Punctaj : 10

3. Tipul planeelor

Planee din beton armat monolit

Punctaj : 10

4. Configuraia n plan

Form compact, simetric n raport cu ambele direcii principale

Punctaj : 10

5.Configuraia n elevaie

Forma n plan i structura sunt constante n elevaie

Punctaj : 10

6. Distane ntre perei

Distana ntre axele pereilor longitudinali depete cu 8% distana limit prevzut
pentru structurile cu perei dei
EZ-51

 Punctaj : 8
7. Elemente care dau npingeri laterale
Nu exist elemente care dau mpingeri laterale
Punctaj :10
8. Tipul terenui de fundare i al fundaiilor

T
C

Teren de fundare normal

Fundaii continue din beton armat sub pereii structurali
Punctaj : 10
9. Interaciuni posibile cu cldirile adiacente
Cldire izolat; nu exist risc de coliziune cu cldirile adiacente
Punctaj : 10

E
I
O

10. Elemente nestructurale

Nu exist elemente nestructurale majore (frontoane/calcane)

Elemente nestructurale curente pentru cldiri de locuit.
Punctaj :10
Punctaj total : R1 = 98 puncte

5.9.2.1.2. ndeplinirea criteriilor de evaluare privind starea de avariere

Cldirea a suferit numai avarii nesemnificative la cutremurele din 1986 i 1990

R
P

Punctaj : 100

5.9.2.2. Evaluarea prin calcul a siguranei cldirii

5.9.2.2.1. Capacitatea de rezisten a pereilor la compresiune excentric

Se calculeaz considernd peretele n consol solicitat de fore orizontale distribuite
triunghiular.
Pentru cldirea P+2E nlimea echivalent la care se aplic ansamblul forelor laterale este
H ech

7
H tot
9

7
8.25
9

6.42 m

Rezistena de proiectare la compresiune

fd = 1.83 N/mm2 183.0 tone/m2

Fora axial (Nd) s-a calculat cu formula

Nd = 0,P lw t

Momentul capabil (MRd) s-a calculat cu formula

M Rd

Nd
( 1 1.15
2

)lw

Fora tietoare asociat cedrii la compresiune excentric este

EZ-52

V f ,as

M Rd
H ech

Rezultatele sunt date n tabelele 5.7a i 5.7b

Perei transversali
Tabelul 5.7a
Elem.
T1
T2
T3
T4

Nr.
elem
4
4
4
6

0,P
t/m2
33.6
37.8
31.3
27.2

lw
m
3.30
3.30
3.00
2.70

Perei longitudinali

t
m
0.30
0.30
0.30
0.30

Nd
tone
33.3
37.4
28.2
22.0

1-1.15d

0.184
0.207
0.171
0.149

0.789
0.760
0.803
0.829

T
C

MRd
tm
43.4
46.9
34.0
24.6

E
I
O

Vf,as
Tone
6.76
7.30
5.30
3.83

Tabelul 5.7b

Elem.
L1
L2
L3
L4*

Nr.
elem
4
4
4
2

0,P
t/m2
33.6
37.8
31.3
27.2

lw
m
0.90
1.95
2.25
8.25

t
m
0.30
0.30
0.30
0.30

Nd
tone
9.1
22.1
21.1
67.3

1-1.15d

0.184
0.207
0.171
0.149

0.789
0.762
0.803
0.829

MRd
tm
3.2
16.4
19.1
375.5*

Vf,as
tone
0.50
2.56
2.98
58.5*

Pentru elementele L4 * care sunt mrginite la ambele capete de stlpiori de beton armat s-a
adugat momentul capabil al armturilor longitudinale din stlpiori, calculat cu valoarea
medie a rezistenei oelului - conform D.3.4.1.3.1 (3).
M Rd As

ls As f yd ,med

MRd = (8.25 - 0.30) 4 1.13 1.35 3000 = 145.5 tone

R
P

5.9.2.1.2. Capacitatea de rezisten la for tietoare

Se calculeaz cu relaia (D.6)

5.9.2.1.2.1. Rezistena la lunecare n rost orizontal

S-a calculat cu relaia (vezi Erata)

I. Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin lunecare n rostul orizontal:

V f 2l

unde

1.33
CF M

f vk 0

lad
lc

0.7

tlc

(D.7)

lc = este lungimea zonei comprimate a seciunii care ine seama de efectul alternant al
forei seismice, determinat cu relaia

lc

1.5lw

Md
Nd

(D.7a)

unde
-

Md este momentul ncovoietor de proiectare

Nd este fora axial de proiectare

EZ-53

lad este lungimea pe care aderena este activ calculat cu relaia.

lad

2lc

(D.7b)

lw

Dac lad 0 valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere se calculeaz cu relaia

(D.7c)
Cu CF = 1.2 i M = 2.5 din relaia (D.7c) rezult valoarea

T
C

Vf2l = 0.31 Nd

Valorile de proiectare Md sunt valorile de proiectare Mbaz date n tabelele 5.10a i 5.10b.
Din relaiile (D.7a) i (D.7b) au rezultat valorile din tabelele urmtoare
Perei transversali

Tabelul 5.8a.
Nr.
elem
4
4
4
6

Elem.
T1
T2
T3
T4

Md
tm
60.0
60.0
45.8
34.0

Nd
tone
33.3
37.4
28.2
22.0

lw
m
3.30
3.30
3.00
2.70

lad
m
0.00
0.00
0.00
0.00

Md
tm
0.9
8.7
13.0
388.3

Nd
tone
9.1
22.1
21.1
67.3

lw
m
0.90
1.95
2.25
8.25

lad'
m
0.00
0.00
0.00
0.00

Vf21
tone
10.3
11.6
8.7
6.8

E
I
O

Perei longitudinali

Tabelul 5.8b

Nr.
elem
4
4
4
2

Elem.
L1
L2
L3
L4*

R
P

Vf21
tone
2.8
6.9
6.5
24.6

Pentru elementele L4 * care sunt mrginite la ambele capete de stlpiori de beton armat s-a
adugat rezistena la for tietoare a unui stlpior conform D.3.4.1.3.2.(7)
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd VRd (Asc) = 0.2 4 1.13 1.35 3000 = 3.7 tone

5.9.2.1.2.2. Rezistena la rupere pe seciune nclinat

Se calculeaz cu relaia (D.8) n care:
H ech
lw

ftd = 0.030 N/mm2 3.0 tone/m2

Au rezultat valorile din tabelele 5.9a i 5.9b

Perei transversali

lw

Tabelul5.9a
t

0,P

Elem.

Nr.
elem

t/m2

T1
T2
T3
T4

4
4
4
6

3.30
3.30
3.00
2.70

0.30
0.30
0.30
0.30

33.6
37.8
31.3
27.2

tlw
f td
b

1.50
1.50
1.50
1.50

1.98
1.98
1.80
1.62

Vf22

0 ,P

f td
3.49
3.69
3.38
3.17

tone
6.91
7.31
6.09
5.14

EZ-54

Perei longitudinali
Tabelul 5.9b
lw

0,P

Elem.

Nr.
elem

t/m2

L1
L2
L3
L4*

4
4
4
2

0.90
1.95
2.25
8.25

0.30
0.30
0.30
0.30

33.6
37.8
31.3
27.2

tlw
f td
b

1.50
1.50
1.50
1.00

0.54
1.17
1.35
7.43

Vf22
0 ,P

tone

f td
3.49
3.69
3.38
3.17

1.89
4.32
4.56
27.25*

T
C

Rezistena la for tietoare a fiecrui element este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i Vf22

5.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECIONALE DE PROIECTARE

(NECESARE) N PEREII STRUCTURALI
Fora tietoare de baz (Fb,nec) a fost distribuit pereilor structurali de pe ambele direcii
proporional cu rigiditatea lor. Vnec = V,I Fb,nec (valorile sunt date n tabelele 5.6a i
5.6b)

E
I
O

Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricitii accidentale (care are o
valoare redus deoarece tronsonul este scurt)
5.11. CALCULUL INDICATORULUI R3

5.11.1. Indicatorul R3M pentru rezistena pereilor la compresiune excentric

S-au comparat valorile Mbaz din relaia Mbaz = Fb,nec Hech cu valorile MRd
Rezultatele sunt date n tabelele 5.10a i 5.10b.
Perei transversali

R
P
Element
T1
T2
T3
T4

Numr
elemente
4
4
4
6

Tabelul 5.10a

V,i

0.0692
0.0692
0.0528
0.0392

Vnec
tone
9.34
9.34
7.13
5.29

Mbaz
tm
60.0
60.0
45.8
34.0

MRd
tm
43.4
46.9
34.0
24.6

R3M

0.723
0.782
0.742
0.724

Mbaz = 867.2 tm MRd = 644.8 tm R3med = 0.744

Perei longitudinali
Element
L1
L2
L3
L4*

Numr
elemente
4
4
4
2

Tabelul 5.10b

V,i

0.001
0.010
0.015
0.448

Vnec
tone
0.14
1.35
2.03
60.48

Mbaz
tm
0.9
8.7
13.0
388.3

MRd
tm
3.2
16.4
19.1
375.5*

R3M

>1.0
>1.0
>1.0
0.967*

Mbaz = 867.2 tm MRd = 905.8 tm R3med >1.00

5.11.2. Indicatorul R3V pentru rezistena pereilor la for tietoare

S-au comparat valorile Vcap cu Vnec pentru determinarea fractorului R3V .
S-au comparat valorile Vcap cu valorile Vas pentru determinarea modului de rupere
Rezistena la for tietoare a fiecrui element (Vcap) este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i
Vf22 .Rezultatele sunt date n tabelele 5.11a i 5.11b
EZ-55

Perei transversali
Tabelul 5.11a
Element
T1
T2
T3
T4

Numr
elemente
4
4
4
6

Vnec
tone
9.34
9.34
7.13
5.29

Vf21
tone
10.3
11.6
8.7
6.8

Vf22
tone
6.91
7.31
6.09
5.14

Vcap
tone
6.91
7.31
6.09
5.14

R3V
0.740
0.783
0.854
0.970

Vas
tone
6.76
7.30
5.30
3.83

Rupere
Ductil
Ductil
Ductil
Ductil

T
C

Vnec = 135.0 tone Vcap = 112.0 tone R3med = 0.830

Perei longitudinali

Tabelul 5.11b
Element
L1
L2
L3
L4

Numr
elemente
4
4
4
2

Vnec
tone
0.14
1.35
2.03
60.48

Vf21
tone
2.8
6.9
6.5
24.6*

Vf22
tone
1.89
4.32
4.56
27.25*

Vcap
tone
1.89
4.32
4.56
24.6*

R3V
>1
>1
>1
0.407

Vas
tone
0.50
2.56
2.98
58.5*

E
I
O

Rupere

Ductil
Ductil
Ductil
Fragil

Vnec = 135.0 tone Vcap = 92.3 tone R3med = 0.683

5.12. NCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC

ncadrarea cldirii n clase de risc s-a fcut n conformitate cu prevederile paragrafului
D.3.4.3. folosind tabelele 8.18.3 pentru indicatorii R1 R3
ndeplinirea condiiilor de alctuire seismic
R1 = 0.98 Clasa de risc seismic IV
Gradul de afectare structural

R1 = 1.00 Clasa de risc seismic IV

R
P

Capacitatea de rezisten a structurii

R3,min = 0.683 Clasa de risc seismic III

5.13. PROPUNEREA LUCRRILOR DE CONSOLIDARE

5.13.1. Criterii pentru adoptarea msurilor de consolidare

Pentru pereii transversali, deoarece indicatorii R3M (sigurana pereilor la ncovoiere)

i R3V (sigurana pereilor la for tietoare) sunt > 0.65 nu sunt necesare lucrri de
consolidare
Pentru pereii longitudinali :
-

Deoarece toi indicatorii R3M > 0.65, nu sunt necesare n mod obligatoriu lucrri
de consolidare pentru sporirea capacitii de rezisten la ncovoiere
Deoarece pentru elementul L4 indicatorul R3V = 0.407 sunt necesare lucrri de
consolidare pentru sporirea rezistenei la for tietoare.

Se propune consolidarea structurii prin placarea elementelor L4 cu tencuieli armate cu

grosime de 50 mm pe ambele fee cu mortar M10

5.13.2.Calculul rezistenei elementelor de consolidare

Se face conform prevederilor paragrafului F.5.6.1.1.2.

EZ-56

Vcap , placat

Rzid ,existent

Vcap ,existent

Rzid , placat
Rzid ,existent

1 Gzid Azid
k
H

Vcap ,existent 1

R placare

R placare
Rzid ,existent

1 G placare Aplacare
k
H

unde:

T
C

Gzid este modulul de elasticitate transversal al zidriei peretelui existent

Gplacare Gmortar este modulul de elasticitate transversal al mortarului
Azid este aria seciunii transversale a peretelui
Aplacare este aria seciunii transversale a straturilor de placare

Prin urmare, exprimnd ariile n funcie de grosimea zidului i, respectiv, de grosimea

placrii, avem

R placare

G placaret placare

Rzid ,existent

Gzid t zid

E
I
O

n cazul cldirii expertizate rezistena caracteristic a zidriei s-a calculat din rezistena medie
cu relaia
fk

fm
1.3 CF

2.20
1 .3 1 .2

1.41N / mm 2

Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaia

Gzid =0.4Ezid = 0.4 1000fk = 564 N/mm2

Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaia

R
P

Gmortar = 0.4 Emortar = 0.4 1000 Rmortar = 4000 N/mm2

Factorul de amplificare a rezistenei este

R placare

Rzid ,existent

4000 2 50
564 300

2.36

Prin urmare rezistena peretelui consolidat este 19.4 2.36 = 45.9 tone
Indicatorul de rezisten devine
R3V

45.9
60.48

0.758

Rezistena total la for tietoare pentru direcia longitudinal, dup consolidare, este
Vcap = 4(1.89+4.32+4.56) + 2 45.9 = 134.9 tone R3med 1.0

Concluzie. Prin consolidarea propus se realizeaz nivelul de asigurare corespunztor

cldirilor noi.

EZ-57

EXEMPLUL NR. 6
Cldire de locuit P+2E cu perei structurali din zidrie confinat i
planee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru evaluarea
siguranei seismice a unei cldiri proiectate conform Normativelor P2-85 i
P100-81 pentru zona seismic de grad 9 MSK

T
C

6.1. DATE GENERALE

6.1.1. Descriere

Cldire etajat curent cu 3 niveluri (P+2E)

Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice
Funciune: locuine, 4 apartamente cu dou camere la scar pe nivel
Structura: perei structurali din zidrie confinat cu elemente ceramice (GVP)
t = 300 mm

E
I
O

R
P

Figura 6-1. Planul nivelului curent (inclusiv parter)

Materiale pentru zidrie: crmid C100 i mortar M50

Beton pentru elementele de confinare B150 echivalent Bc10 conform
Normativului C140-86 i echivalent C12/15.
Oel pentru elementele de confinare
- PC52 pentru barele longitudinale
- OB37 pentru etrieri
Planee din beton armat monolit
Teren normal de fundare
Amplasament, zona seismic (conform P100-1/2006) ag = 0.32g
EZ-58

nlimea nivelului : 2.75 m

Proiectarea iniial conform Normativelor P2-85 i P100-81 pentru gradul
seismic 9 MSK
6.1.2.Dimensiuni i greuti
6.1.2.1. Arii de referin

T
C

A se vedea Exemplul nr.5. par.5.1.2.1.

6.1.2.2. Volumul i greutatea zidriei
A se vedea Exemplul nr.5 par.5.1.2.2.

6.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMIC INIIAL A CLDIRILOR

E
I
O

6.2.1 Reglementri de referin

A se vedea Exemplul nr.5, par.5.2.1.

6.2.2. Condiii seismice la amplasament

S-au considerat condiiile de amplasament conform STAS 11.100/1-77 i P100-81:

Cldire amplasat n zona seismic de grad 9 MSK cu coeficientul de intensitate

seismic ks = 0.32

6.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P100 -81

Conform P100-81, tabelul 4, pentru "cldiri cu perei portani de zidrie, cu o dispoziie
ordonat a structurii pe vertical, cu nlime pn la parter + 4 etaje" , se admite
determinarea simplificat a ncrcrilor seismice orizontale direct pe baza valorii
coeficientului seismic

R
P
c = 0.45ks

Pentru amplasamentul din zona de grad 9 MSK a rezultat c = 0.45 0.32 = 0.144.
Not. n Normativul P100-81 valoarea factorului 0.45 care multiplic coeficientul de
intensitate seismic ks a fost calculat considernd coeficientul de reducere a efectelor
aciunii seismice = 0.30 (q = 3.33) indiferent de alctuirea zidriei (zidrie simpl sau
confinat) .
6.4. NCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL
A se vedea Exemplul nr.5, par 5.4.
6.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P2-85
6.5.1. Clasificarea cldirii din punct de vedere al dispunerii pereilor structurali
A se vedea Exemplul nr.5, par.5.5.1.

EZ-59

6.5.2. Poziionarea stlpiorilor de beton armat

T
C

E
I
O

Figura 6-2 Poziionarea stlpiorilor pentru cldirea proiectat pentru gradul 9 MSK
S-a presupus c :

R
P

stlpiorii de beton armat au fost realizai n poziiile prevzute n tabelul 7 i figura

13 din P2-85 pentru cldiri cu nniv = 3 i H < 9.00 m n zona seismic de grad 9
MSK
armarea stlpiorilor a fost realizat cu 414 PC52 i etrieri 8/20 cm
nu exist armare n rosturile orizontale.

6.5.3. Stabilirea rezistenelor de proiectare ale zidriei pentru evaluarea siguranei

seismice
Codul P100-3, Anexa D, art. D.2.5.(4) stabilete condiiile de evaluare a rezistenei
materialelor pentru zidrie n cazul cldirilor recente (orientativ dup 1950):
(4) Pentru construciile proiectate i executate dup anul 1950, n cazurile n
care exist planuri i/sau piese scrise care menioneaz calitatea elementelor
pentru zidrie i a mortarului, i dac inspecia vizual, efectuat conform D.2.4.
i D.2.5, nu arat existena unor defeciuni majore de punere n oper,
rezistenele zidriei pot fi luate din standardele n vigoare la data
proiectrii/execuiei (ncepnd cu STAS 1031-50 inclusiv modificrile ulterioare).
n acest caz factorul de ncredere se ia CF=1.20 fr a se face ncercri in-situ.

EZ-60

Pentru evaluarea siguranei cldirii analizate s-au folosit valorile rezistenelor din
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienilor de material M asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-5075)
A. Rezistena unitar la compresiune
Rezistena unitar medie la compresiune s-a determinat nmulind rezistena de calcul
din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.0 pentru a se obine valorile
din STAS 1031-75.
Rezult pentru zidrie cu C100 i mortar M50

T
C

fm = 2 1.50 = 3.00 N/mm2

Rezistena unitar de proiectare la compresiune se determin mprind rezistena

unitar medie la factorul de ncredere CF = 1.2 (formula D.3 Erata )
Rezult pentru zidrie cu C100 i mortar M50
fd = 3.00/1.20 = 2.50 N/mm2

E
I
O

C. Rezistena la lunecare n rost orizontal (conform Erata)

Rezistena medie la lunecare n rost orizontal se determin nmulind rezistena de

calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.2 pentru a se obine
valorile medii din STAS 1031-75. Rezistenele depind numai de marca mortarului.
Rezult pentru mortar M50
fvm =2.2 0.160 = 0.352 N/mm2

Rezistena unitar de proiectare la lunecare n rost orizontal (fvd) se determin

mprind rezistena unitar medie la lunecare n rost orizontal (fvm) la coeficientul
parial de siguran (M) i la factorul de ncredere (CF)-relaia (D.3). Pentru zidriile
recente (dup 1950) se ia M = 2.5.
Rezult pentru mortar M50

R
P

fvd = 0.352/1.2/2.5 = 0.117 N/mm2

D. Rezistena de proiectare la cedare pe sectiune nclinat (ruperea n scar)

Se calculeaz n funcie de rezistena medie la compresiune (fm) calculat la A. cu
relaia (D.4)
Rezult pentru crmid C75 i mortar M25
ftd = 0.04 3.00 / 1.20 /2.5 = 0.04 N/mm2

6.6. CALCUL NCRCRILOR

SEISMIC

DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA

6.6.1. ncrcri verticale

Valorile sunt cele calculate n Exemplul nr.5, par.5.6.1.

6.6.2 Greutatea zidriei pe nivel (gruparea seismic)
Valorile sunt cele calculate n Exemplul nr.5, par.5.6.2.
6.6.3. Greutatea planeului de beton (gruparea seismic)
Valorile sunt cele calculate n Exemplul nr.5, par. 5.6.3.
EZ-61

6.6.4. Greutatea total pentru calculul la cutremur (gruparea seismic)

Valorile sunt cele calculate n Exemplul nr.5, par.5.6.4.
6.6.5. Calculul forelor seismice de proiectare pentru cldirea amplasat n zona
seismic de grad 9
Din examinarea condiiilor de alctuire rezult urmtoarele concluzii:

T
C

Cldirea proiectat pentru zona seismic de grad 9 MSK poate fi considerat cldire
din zidrie confinat deoarece poziionarea elementelor de confinare satisface cerinele
din Codul P100-1/2006. Atragem atenia c elementele longitudinale de pe axele A i C
(figura 6-2) trebuie s fie considerate elemente de zidrie simpl deoarece nu sunt
mrginite la ambele extremiti de stlpiori din beton armat. Aceste elemente preiau,
mpreun, numai 10.4% din fora seismic total i pot fi considerate elemente
structurale secundare

E
I
O

Calculul forei tietoare de baz se face cu relaia (6.1) din Codul P100-3 considernd
urmtoarele valori:
factorul de comportare q = 2.0 (conform tabel 6.1, pentru zidrie confinat) cu
factorul de suprarezisten u/1 = 1.20 (art. D.3.4.1.1.) q = 2.0 1.20 = 2.40
factorul de corecie pentru amortizarea structural
cldire P+2E = 0.85

= 0.88

Pentru spectrul elastic se ia valoarea maxim 0 = 2.75

Factorul de importan I = 1.00 (cldiri de locuit)

R
P

Rezult

Fb = 1.0 0.32 x (2.75/2.40) 0.88 0.85 G = 0.274 G

Valoarea este de circa dou ori mai mare dect valoarea de proiectare iniial.
Pentru cldirea analizat :
G = 820 tone
Fb 225.0 tone

6.6.6. Calculul eforturilor unitare de compresiune pe grupuri de perei (zone)

Valorile sunt cele calculate n Exemplul nr.5, par.5.6.6.

6.7. CALCULUL FORELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREII

STRUCTURALI
Valorile sunt cele calculate n Exemplul nr.5, par.5.7
6.8. CALCULUL FORELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREII
STRUCTURALI
6.8.1. Identificarea pereilor structurali
A se vedea Exemplul nr.5, par. 5.8.1.

EZ-62

6.8.2. Caracteristicile geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor structurali

Valorile sunt cele calculate n Exemplul nr.5, par.5.8.2.
6.8.3.Verificarea condiiilor de regularitate n plan i pe vertical
A se vedea Exemplul nr.5, par.5.8.3.

T
C

6.8.4. Verificarea densitii pereilor

Valorile sunt cele calculate n Exemplul nr.5, par. 5.8.4.
6.8.5. Calculul rigiditii laterale a pereilor.
Valorile sunt cele calculate n Exemplul nr.5, par.5.8.5.

E
I
O

6.9. METODOLOGII DE EVALUARE

6.9.1. Metodologia de nivel 1

Nu sunt ndeplinite condiiile pentru aplicarea metodologiei de nivel 1

6.9.2. Metodologia de nivel 2

6.9.2.1. Capacitatea de rezisten a pereilor structurali pentru fore n plan

6.9.2.1.1. Capacitatea de rezisten la compresiune excentric pentru zidria confinat

Se calculeaz considernd peretele n consol solicitat de fore orizontale distribuite

triunghiular.

R
P

Pentru cldirea P+2E nlimea echivalent la care se aplic ansamblul forelor laterale este
H ech

7
H tot
9

7
8.25
9

6.42 m

Rezistena de proiectare la compresiune fd = 2.50 N/mm2 250.0 tone/m2

Fora axial (Nd) se calculeaz cu formula
Nd = 0,P lw t

Momentul capabil (MRd) pentru zidria confinat se calculeaz cu formula

M Rd

Nd
( 1 1.15
2

)lw

Asc f yd ,med ls

M Rd 1

M Rd 2

Produsul Asc fyd,med = 4 1.54 1.35 3000 = 24.9 tone

Fora tietoare asociat cedrii la compresiune excentric este
Vf 1

M Rd
H ech

Rezultatele sunt date n tabelele 6.1a i 6.1b

EZ-63

Perei transversali
Tabelul 6.1a
Elem.
T1
T2
T3
T4

Nr.
elem
4
4
4
6

0,P
t/m2
33.6
37.8
31.3
27.2

lw
m
3.30
3.30
3.00
2.70

Nd
tone
33.3
37.4
28.2
22.0

1-1.15d

0.134
0.151
0.125
0.109

0.846
0.826
0.856
0.875

MRd1
tm
46.8
51.0
36.2
26.0

ls
m
3.00
3.00
2.70
2.40

MRd1
tm
3.5
17.8
20.3
242.9

ls
m
------7.95

MRd2
tm
74.8
74.8
67.4
59.9

MRd
Tm
121.6
125.8
103.6
85.9

Vf1
tone
18.9
19.6
16.1
13.4

T
C

Perei longitudinali

Tabelul 6.1b
Elem.
L1
L2
L3
L4

Nr.
elem
4
4
4
2

0,P
t/m2
33.6
37.8
31.3
27.2

lw
m
0.90
1.95
2.25
8.25

Nd
tone
9.1
22.1
21.1
67.3

1-1.15d

MRd2
tm
------198.0

E
I
O
0.134
0.151
0.125
0.109

0.846
0.826
0.856
0.875

6.9.2.1.2. Capacitatea de rezisten la for tietoare

Se calculeaz cu relaia (D.6)

6.9.2.1.2.1. Rezistena la lunecare n rost orizontal

MRd
Tm
3.5
17.8
20.3
440.9

Vf1
tone
0.5
2.8
3.2
68.7

Avnd n vedere observaiile de la exemplul nr.5, rezistena la lunecare s-a calculat direct
numai n funcie de componenta datorat frecrii la care s-a adaugat rezistena armturilor din
stlpiorul comprimat.

R
P

VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd VRd (Asc) = 0.2 4 1.54 1.35 3000 = 5.0 tone
Perei transversali

Elem.
T1
T2
T3
T4

Tabelul 6.2a

Nr.
elem
4
4
4
6

Nd
tone
33.3
37.4
28.2
22.0

Vf21z
tone
10.3
11.6
8.7
6.8

VRd(Asc)
tone
5.0
5.0
5.0
5.0

Nr.
elem
4
4
4
2

Nd
tone
9.1
22.1
21.1
67.3

Vf21z
tone
2.8
6.85
6.54
20.9

VRd(Asc)
tone
------5.0

Vf21
tone
15.3
16.6
13.7
11.81

Perei longitudinali

Elem.
L1
L2
L3
L4

Tabelul 6.2b
Vf21
tone
2.8
6.85
6.54
25.9

Valorile Vf21z corespund rezistenelor zidriei nearmate (a se vedea tabelele 5.8a i 5.8b)

EZ-64

6.9.2.1.2.2. Rezistena la rupere pe seciune nclinat

Se calculeaz cu relaia (D.8) n care

H ech
i ftd = 0.040 N/mm2 4.0 tone/m2
lw

Perei transversali

T
C

Tabelul 6.3a.
t

t/m2

3.30
3.30
3.00
2.70

0.30
0.30
0.30
0.30

33.6
37.8
31.3
27.2

Nr.
Elem.
elem
T1
T2
T3
T4

4
4
4
6

0,P

lw

tlw
f td
b

1.50
1.50
1.50
1.50

2.64
2.64
2.40
2.16

0 ,P

f td
3.06
3.23
2.97
2.79

Vf22z

VRd(Asc)

Vf22

tone

tone

tone

8.1
8.5
7.1
6.0

5.0
5.0
5.0
5.0

13.1
13.5
12.1
11.0

E
I
O

Perei longitudinali

Tabelul 6.3b

Nr.
Elem.
elem
L1
L2
L3
L4*

4
4
4
2

lw

0,P

t/m2

0.90
1.95
2.25
8.25

0.30
0.30
0.30
0.30

33.6
37.8
31.3
27.2

tlw
f td
b
b
1.50
1.50
1.50
1.00

0.72
1.56
1.80
9.91

Vf22z

VRd(Asc)

Vf22

tone

tone

tone

2.2
5.0
5.3
27.6

------5.0

2.2
5.0
5.3
32.6

0 ,P

f td

3.06
3.23
2.97
2.79

Valorile Vf22z corespund zidriei nearmate (a se vedea tabelele 5.9a i 5.9b)

Rezistena la for tietoare a fiecrui element este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i Vf22

R
P

6.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECIONALE DE PROIECTARE

(NECESARE) N PEREII STRUCTURALI
Fora tietoare de baz (Fb,nec) a fost distribuit pereilor structurali de pe ambele direcii
proporional cu rigiditatea lor. Vnec = V,I Fb,nec (valorile sunt date n tabelele 5.6a i
5.6b)
Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricitii accidentale (care are o
valoare redus deoarece tronsonul este scurt)
6.11. CALCULUL INDUCATORULUI R3

6.11.1. Indicatorul R3M pentru rezistena pereilor la compresiune excentric

Se compar valorile Mbaz calculate din relaia Mbaz = Fb,nec Hech cu valorile MRd
Rezultatele sunt date n tabelele 6.4a i 6.4b
Perei transversali
Element
T1
T2
T3
T4

Numr
elemente
4
4
4
6

Tabelul 6.4a
V,i
0.0692
0.0692
0.0528
0.0392

Vnec
tone
15.57
15.57
11.88
8.82

Mbaz
tm
100.0
100.0
76.3
56.6

MRd
tm
121.6
125.8
103.6
85.9

R3M
>1
>1
>1
>1

EZ-65

Perei longitudinali
Tabelul 6.4b.
Numr
elemente
4
4
4
2

Element
L1
L2
L3
L4

Vnec
tone
0.3
2.2
3.4
100.8

V,i
0.001
0.010
0.015
0.448

Mbaz
tm
1.9
14.1
21.8
647.1

MRd
tm
3.5
17.8
20.3
440.9

R3M
>1.0
>1.0
>1.0
0.681

T
C

6.11.2. Indicatorul R3 pentru rezistena pereilor la for tietoare

Se compar valorile Vcap cu pentru determinarea fractorului R3V . Se compar valorile Vcap cu
valorile Vas pentru determinarea modului de rupere.

E
I
O

Rezistena la for tietoare a fiecrui element (Vcap) este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i
Vf22
Rezultatele sunt date n tabelele 6.5a i 6.5b
Perei transversali

Tabelul 6.5a

Element
T1
T2
T3
T4

Numr
elemente
4
4
4
6

Vnec
tone
15.57
15.57
11.88
8.82

Vf21
tone
15.3
16.6
13.7
11.81

R
P

Vf22
tone
13.1
13.5
12.1
11.0

Vf2
tone
13.1
13.5
12.1
11.0

R3V

0.822
0.867
0.976
>1

Vf1
tone
18.9
19.6
16.1
13.4

Rupere
Fragil
Fragil
Fragil
Fragil

Vnec = 225 tone Vcap = 220.8 tone Rmed = 0.981

Perei longitudinali

Element
L1
L2
L3
L4

Numr
elemente
4
4
4
2

Vnec
tone
0.3
2.2
3.4
100.8

Tabelul 6.5b.

Vf21
tone
2.8
6.85
6.54
25.9

Vf22
tone
2.2
5.0
5.3
32.6

Vf2
tone
2.2
5.0
5.3
25.9

R3V

>1
>1
>1
0.257

Vf1
tone
0.5
2.8
3.2
68.7

Rupere
Ductil
Ductil
Ductil
Fragil

Vnec = 225.0 tone Vcap = 101.8 tone Rmed = 0.452

6.12. NCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC

ncadrarea cldirii n clase de risc se face n conformitate cu prevederile paragrafului
D.3.4.3. folosind tabelele 8.18.3 pentru indicatorii R1 R3
ndeplinirea condiiilor de alctuire seismic
R1 = 0.95
Clasa de risc seismic IV
Gradul de afectare structural
R2 = 1.00
Clasa de risc seismic IV
Capacitatea de rezisten a structurii
R3,min =0.452 >0.35 Clasa de risc seismic III

6.13. PROPUNEREA LUCRRILOR DE CONSOLIDARE

6.13.1. Criterii pentru adoptarea msurilor de consolidare
EZ-66

Pentru pereii transversali:

-

deoarece indicatorii R3M (sigurana pereilor la compresiune excentric) sunt >

1.00 nu sunt necesare msuri de consolidare pentru sporirea capacitii de
rezisten la compresiune excentric
deoarece indicatorii R3V > 0.65 nu sunt necesare msuri obligatorii de
consolidare pentru creterea rezistenei la for tietoare

Pentru pereii longitudinali

-

Se propune consolidarea structurii prin:

-

T
C

deoarece indicatorii R3M > 0.65 nu sunt necesare msuri obligatorii de

consolidare pentru sporirea rezistenei la compresiune excentric
pentru elementele L4, care preiau 90% din fora seismic de proiectare, deoarece
indicatorul R3V = 0.257 sunt necesare lucrri de consolidare pentru sporirea
rezistenei la for tietoare.

E
I
O

placarea elementelor L4 cu perei din beton armat cu grosimea de 8 10 cm

(executai prin torcretare) armai cu plas 8/20 cm PC52

6.13.2.Calculul rezistenei elementelor de consolidare

6.13.2.1. Calculul elementelor de consolidare prin placare cu perei din beton armat.
6.13.2.1.1. Consolidare pentru creterea capacitii de rezisten la for tietoare

Conform art. F.5.6.1.1.2. se neglijeaz aportul zidriei i al betonului de placare i rezistena

peretelui placat se determin numai n funcie de rezistena armturilor din straturile de
placare cu relaia

R
P
Vcap , placat

( 0.8 Ash

0.2 Asv ) f yd

Pentru armarea cu plas 8/20 PC52 la peretele cu Hhot = 8.25 m i lw = 8.25 m rezult c
fisura la 45o intersecteaz toate barele orizontale i verticale.
Avem deci pentru cele dou straturi de placare (o singur plas n fiecare strat)
Ash = Asv = 2 8.25 5 0.50 = 41.25 cm2

Vcap,placat = (0.8 41.25 + 0.2 41.25) 3.0 =123.8 tone Vnec = 100.8 tone

Condiia de siguran este satisfcut.

EZ-67

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE

INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI
EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

T
C
E
I
O
R
COMPONENTE NESTRUCTURALE

- 4 exemple -

ECNS-1

CUPRINS
EXEMPLUL CNS 1 .................................................................................................................. 3
1.1.Etapele procesului de evaluare a siguranei seismice .......................................................... 3
1.2. Calculul forei seismice de proiectare. ................................................................................ 3

T
C
E
I
O
R

1.2.2. Calculul conform reglementrilor anterioare Normativului P100-92(96). ...................... 3

1.3. Rezistena pereilor nestructurali din zidrie cu elemente din argil ars .......................... 4
1.4. ncadrarea pereilor nestructurali n clase de risc ............................................................... 6

EXEMPLUL CNS 2 .................................................................................................................. 7

EXEMPLUL CNS 2.1 - PERETE PLIN.................................................................................. 7

2.1.1. Date generale ................................................................................................................... 7
2.1.2. Materiale i rezistene de calcul ....................................................................................... 7

2.1.3.Caracteristicile de rezisten ale peretelui......................................................................... 8

2.1.4.Calculul forei seismice static echivalente ........................................................................ 8

2.1.6. ncadrarea peretelui n clase de risc ................................................................................. 9

2.1.7. Propuneri de intervenie ................................................................................................... 9

EXEMPLUL CNS 2.2 PERETE CU GOL DE U.............................................................. 10
2.2.1. Date generale ................................................................................................................. 10

2.2.2. Calculul momentelor ncovoietoare n perete ................................................................ 10

2.2.3. Calculul forei seismice i al momentului ncovoietor .................................................. 10

2.2.4. ncadrarea peretelui n clase de risc ............................................................................... 10

2.2.5. Propuneri de intervenie ................................................................................................. 10

EXEMPLUL CNS 3 Verificarea prinderilor cu buloane pentru un echipament ..................... 11

3.1. Date generale .................................................................................................................... 11

3.2. Calculul forei seismice..................................................................................................... 11

3.3.Eforturi de proiectare n buloane ....................................................................................... 12

EXEMPLUL CNS 4 - Calculul unei conducte de ap fierbinte .............................................. 13

4.1. Date generale .................................................................................................................... 13

4.2. Materiale i rezistene de calcul ........................................................................................ 13

4.3. Determinarea distanei ntre prinderi pentru realizarea T0 0.06 sec .............................. 13
4.4. Calculul forei seismice de proiectare ............................................................................... 13

4.5. Verificarea rezistenei conductei....................................................................................... 14

ECNS-2

EXEMPLUL CNS 1

EVALUAREA
SIGURANEI
PEREILOR
DESPRITORI
PROIECTAI CONFORM NORMATIVELOR P13 -63&70 I P100 78(81).
Obiectul exemplului : Aplicarea metodologiei generale de evaluare a
siguranei seismice a pereilor nestructurali

T
C
E
I
O
R

1.1.Etapele procesului de evaluare a siguranei seismice

Procesul de evaluarea a siguranei pereilor nestructurali solicitai de aciunea direct a

cutremurului necesit parcurgerea urmtoarelor etape:
Calculul forei seismice de proiectare

Calculul momentelor ncovoietoare n perete

Calculul rezistenei de proiectare a peretelui

Verificarea siguranei peretelui pentru SLU

Verificarea siguranei peretelui pentru SLS

1.2. Calculul forei seismice de proiectare.

1.2.1. Greutatea proprie a pereilor nestructurali din zidrie cu elemente din argil ars

Pentru zidrie s-au considerat greutile specifice cele mai dezavantajoase date de STAS
10101/1-78 Aciuni n construcii- Greuti tehnice i ncrcri permanente (n prezent
abrogat).
Pentru tencuial s-a considerat grosimea fiecrui strat de 2 cm i greutatea volumetric
maxim (pentru tencuiala din mortar de ciment ntrit - = 2000 daN/m3)
Valorile greutii proprii pentru zidria cu carmid plin i cu crmizi GVP n producia
curent la acea dat sunt date n tabelul 1.

Tabelul 1.1

Tipul crmizii

Poziia

t (cm)

Crmid plin
6.5 x 11.5x24.5
Crmid GVP 24 x 11.5

pe cant
pe lat
pe lat

6.5
11.5
11.5

gtotal (x)
(daN/m2)
205.0
300.0
270.0

(x) - valori rotunjite

1.2.2. Calculul conform reglementrilor anterioare Normativului P100-92(96).

Aceste reglementri au prevzut calculul forei seismice de proiectare normal pe planul
peretelui cu relaia:
S = Cq

ECNS-3

n care

c este coeficientul seismic global cu valorile c = 3ks n Normativele P13-63 i P13-70

i c = ks n Normativul P100-78(81); valorile ks sunt cele din harta de zonare seismic
asociat normativului;

Q este greutatea peretelui pe unitatea de suprafa .

Coeficient seismic global / ncrcri de proiectare (daN/m2) pentru perei cu grosime

nominal t = 12.5 cm conform Normativelor P13-63, P13-70 i P100-78(81)
Crmizi pline gperete = 300 daN/m2
Tabelul 1.2

T
C
E
I
O
R

Normativ / hrta seismic

Gr. seismic 7 Gr. seismic 8 Gr. seismic 9
0.075 / 22.5 0.150 / 45.0 0.300 / 90.0
P13-63 /STAS 2923-63
0.090 / 27.0 0.150 / 45.0 0.240 / 72.0
P13-70 /STAS 2923-63
P100-78(81)/ STAS 1100/1-77 0.120 / 36.0 0.200 / 60.0 0.320 / 96.0

Verificarea rezistenei prin calcul nu au fost obligatorie pentru pereii nestructurali care se
ncadrau n limitele maxime stabilite prin Normativele de proiectare (a se vedea tabelul1.3).
Din acest motiv necesitatea evalurii siguranei lor n raport cu nivelul de protecie seismic
constitue o problem de interes general.
Dimensiunile maxime ale pereilor nestructurali din zidrie nearmat conform Normativului
P2-85
Tabelul 1.3
Inlime maxim (m)
Grosime
(cm)
Gr.6 &7 Gr.8
Gr.9
7.5
2.70
2.40
2.00
12.5
3.50
3.15
2.60

Suprafa maxim (m2)

Gr.6 &7 Gr.8
Gr.9
9.00
8.10
6.75
21.00
18.90
15.60

Pentru pereii cu o latur liber (gol de u) s-a prevzut reducerea suprafeelor maxime cu
50%. Pentru pereii despritori de 7.5 cm marca mortarului a fost M50 i pentru cei de 12.5
cm marca M25.
1.2.3. Calculul momentelor ncovoietoare conform CR6-2006 i SR EN 1996-1-1

Valorile din tabel sunt date pentru = 0.5 (valoarea folosit de CR6 i Anexa Naional la
SR EN 1996-1-1)
MEx1 = lw2FE

MEx2 = lw2FE

Valorile coeficienilor pentru perei rezemai pe trei i patru laturi

Rezemare

Simplu rezemat
pe patru laturi
Simplu rezemat
pe trei laturi

Tabelul 1.4

0.30

0.50

Raportul laturilor h/lw

0.75
1.00
1.25
1.50

0.014

0.028

0.044

0.057

0.066

0.074

0.080

0.085

0.018

0.042

0.077

0.113

0.153

0.195

0.237

0.280

1.75

2.00

1.3. Rezistena pereilor nestructurali din zidrie cu elemente din argil ars
Rezistena pereilor nestructurali la ncovoiere perpendicular pe plan se calculeaz n
domeniul liniar elastic cu formulele

=  
=  
Modulul de rezisten W pentru perei
ECNS-4

Tabelul 1.5
Tipul crmizii
Crmid plin
6.5 x 11.5x24.5
Crmid GVP 24 x 11.5

Poziia
pe cant
pe lat
pe lat

t (cm)
6.5
11.5
11.5

Wperete(cm3/m)
0.70 103
2.20 103
2.20 103

Rezistenele medii de rupere (fxm1 i fxm2) corespunztoare rezistenelor caracteristice (fxk1 i

fxk2) din Anexa Naional la standardul SR EN 1996-1-1

T
C
E
I
O
R
Tabelul 1.6

Tipul efortului
fxm1 = 1.3fxk1
fxm2 = 1.3fxk2

Marca mortarului (daN/cm2)

M25
M50 &M100
2.30
3.10
4.60
6.20

Rezistenele de proiectare conform P100-3 se vor calcula dup cum urmeaz:

Pentru perioada de utilizare menionat (dup 1950) se va lua M = 1.0 pentru SLS
(limitarea degradrilor) cu excepia cldirilor din clasa de importan I pentru care se
va lua M = 1.5 (conform CR6-2006,Art.6.6.1.4(2) .

n aceste condiii se va lua CF = 1.2 conform P100-3, D.2.5(4)

Pentru verificarea la limitarea degradrilor rezistenele de calcul se determin cu relaiile:

f xd 1 =

f xm1
M CF

f xd2 =

f xm 2
M CF

Valorile de calcul sunt

Tabelul 1.7

Tipul efortului
fxd1
fxd2

Marca mortarului (daN/cm2)

M25
M50 &M100
1.28
1.72
2.55
3.44

Pentru verificarea la sigurana vieii cu ncrcarea dat de relaia (E.1) rezistenele de calcul
se determin cu relaiile

f xd 1 =

f xm1
CF

f xd2 =

f xm 2
CF

Tabelul 1.8

Tipul efortului
fxd1
fxd2

Marca mortarului (daN/cm2)

M25
M50 &M100
1.90
2.60
3.80
5.20

Rezult urmtoarele valori ale momentelor capabile de proiectare (n daN.cm/m) pentru

verificarea condiiei de limitare a degradrilor
Tabelul 1.9
Tipul crmizii

t (cm)

Wperete(cm3/m)

Crmid plin
6.5 x 11.5x24.5
Crmid GVP 24 x 11.5

6.5
11.5
11.5

0.70 103
2.20 103
2.20 103

M25
Mxd1
900
2820
2820

Mxd2
1800
5640
5640

M50 & M100

Mxd1
Mxd2
1200
2400
3780
7560
3780
7560

Rezult urmtoarele valori ale momentelor capabile de proiectare (n daN.cm/m) pentru

verificarea condiiei de sigurana vieii
ECNS-5

Tabelul 1.10
M25

Tipul crmizii

t (cm)

Wperete(cm /m)

Crmid plin
6.5 x 11.5x24.5
Crmid GVP24 x 11.5

6.5
11.5
11.5

0.70 103
2.20 103
2.20 103

Mxd1
1350
4230
4230

Mxd2
2700
8460
8460

M50 & M100

Mxd1
Mxd2
1800
3600
5670
11340
5670
11340

T
C
E
I
O
R

1.4. ncadrarea pereilor nestructurali n clase de risc

Calculnd rapoartele
R3 =

M Rxd 1
M Ed 1

ncadrarea peretelui n clase de risc, n funcie de seismicitatea amplasamentului este dat

conform tabelului 8.3. din Codul P100-3
RS IV
R3 =0.911.00

RS III
RS II
R3 = 0.660.90 R3 = 0.360.65

RSI
R3 0.35

n cazul n care clasa de risc corespunztoare este considerat inacceptabil i, ca atare,

trebuie s se prevad lucrri de reducere a riscului, este necesar identificarea etajelor pentru
care acestea trebuie s fie executate.

ECNS-6

EXEMPLUL CNS 2

VERIFICAREA PEREILOR DESPRITORI DIN ZIDRIE DE

CRMID
Obiectul exemplului:
DEGRADRILOR

Verificarea

pentru

cerina

LIMITARE

T
C
E
I
O
R
Exemplul CNS.2.1

Exemplul CNS.2.2

EXEMPLUL CNS 2.1 - PERETE PLIN

2.1.1. Date generale

Perete despritor 11.5 x 300 x 500 cm (rezemat pe planeu, fixat lateral i sub grinda
structurii, la partea superioar rezemare simpl pe contur)- nu condiioneaz
continuarea funcionrii .

Cldire P+3E (nniv= 4). Perete amplasat la etajul 3 (nivelul 4).

nlimea parterului : Hparter = 4.20 m

nlimile etajelor Hetaj = 3.60 m

Cota planeului de reazem z3 = 4.20 + 2 x 3.60 = 11.40 m

Cota planeului superior z4 = 15.00 m (acoperi)

Destinaia cldirii: spital

Amplasament: toate zonele ag = 0.08g 0.32g

2.1.2. Materiale i rezistene de calcul

Crmid plin C100 (fmed = 10 N/mm2), mortar M5

Greutatea volumetric a zidriei 1850 daN/m3, greutatea volumetric a mortarului

1900 daN/m3

Rezistenele de proiectare ale zidriei la ncovoiere perpendicular pe planul peretelui

pentru cerina de limitare a degradrilor (cu CF = 1.2 i M = 1.5), pentru perei
nestructurali la cldiri din clasa de importan I)
-

rupere paralel cu rostul orizontal

fxd1 = 1.72 daN/cm2

rupere perpendicular pe rostul orizontal fxd2 = 3.44 daN/cm2

ECNS-7

2.1.3.Caracteristicile de rezisten ale peretelui

100 x11.5 2
Modulul de rezisten elastic Wel =
= 2205 cm 3 /m
6
Rezistena de proiectare fxd1 = 1.72 daN/cm2

Momentul capabil MRd1 = 2205 1.72 = 3790 daN.cm/m 37.9 kgm/m

Rezistena de proiectare fxd2 = 2 1.72 = 3.44 daN/cm2

T
C
E
I
O
R

2.1.4.Calculul forei seismice static echivalente

Greutatea proprie a peretelui g = 0.115 x 1850 + 2 x 0.02 x 1900 290 daN/m2

Acceleraia terenului pentru proiectare ag =0.08g 0.32g

Coeficientul de importan al peretelui perete = cldire = 1.4 (spital nu condiioneaz

continuarea funcionrii clasa de importan IV

Coeficientul de amplificare dinamic al peretelui perete = 1.00

Coeficientul de reducere a efectului aciunii seismice qperete = 2.50

Coeficientul mediu de amplificare a acceleraiei terenului pe nlimea cldirii la etajul 3

(nivelul 4) :
-

K (z 3 ) = 1 + 2

11.40
= 2.52
15.00
K (z 4 ) = 3.00
K (4) = 0.5 x (2.52 + 3.00) = 2.76

Momente ncovoietoare n perete sub aciunea ncrcrilor seismice (SR EN 1996-1-1) cu

= 0.50
-

raportul laturilor =hw/lw = 300 / 500 = 0.60

valoarea 2 se obine prin interpolare din Anexa G la SR EN 1996-1-1

P
*

pentru = 0.50 2 = 0.028 (tabel)

pentru = 0.75 2 = 0.044 (tabel)

pentru = 0.60 2 = 0.034 (interpolare)

Fora seismic de proiectare, uniform distribuit normal pe suprafaa peretelui pentru

nivelul de performan limitarea degradrilor:

FE = cg =

1.4 a g 1.0 2.76 290

2.5
g

Valorile c i F sunt date n tabelul 2.1.1

ag
c
F (daN/m2)

0.08g
0.123
35.7

Tabelul 2.1.1
0.12g
0.185
53.7

0.16g
0.247
71.6

0.20g
0.309
89.6

0.24g
0.370
107.3

0.28g
0.432
125.3

0.32g
0.494
143.3

Pentru cazul studiat, hw = 3.0 m i lw = 5.0 m, valorile momentelor ncovoietoare rezultate

sunt date n tabelul urmtor
ECNS-8

Tabelul 2.1.2
ag
FE (daN/m2)
MEx1
R3=MRd1/MEd1

0.08g
35.7
15.2

0.12g
53.7
22.8
> 1.0

0.16g
71.6
30.4

0.20g
89.6
38.1
0.99

0.24g
107.3
45.6
0.83

0.28g
125.3
53.3
0.71

0.32g
143.3
60.9
0.62

2.1.6. ncadrarea peretelui n clase de risc

T
C
E
I
O
R

Cu aceeste valori ncadrarea peretelui n clase de risc este dat conform tabelului 8.3. din
Codul P100-3
Tabelul 2.1.3

RS IV
RS III
RS II
R3 =0.911.00 R3 = 0.660.90 R3 = 0.360.65
ag0.20g
ag = 0.24g,0.28g
ag = 0.32g

2.1.7. Propuneri de intervenie

Pentru zonele seismice n care n care peretele este ncadrat clasa de risc RS II
(ag = 0.32g) sunt obligatorii lucrri de intervenie pentru reducerea riscului. Aceste lucrri pot
fi:

nlocuirea peretelui din crmid cu un perete uor de tip "gips-carton"

Placarea pereteluide zidrie cu tencuial armat cu polimeri armai cu fibre sau cu

grile polimerice de nalt rezisten

Placarea peretelui de zidrie cu tecuial armat cu plase din oel inoxidabil (pentru a
se evita petele de rugin).

Pentru zonele seismice n care n care peretele este ncadrat clasa de risc RS III
(ag = 0.24g, 0.28g) sunt recomandate lucrrile de intervenie pentru reducerea riscului
menionate pentru zona ag = 0.32g.

ECNS-9

EXEMPLUL CNS 2.2 PERETE CU GOL DE U

2.2.1. Date generale

Perete despritor 11.5 x 300 x 500 cm (rezemat pe planeu, fixat lateral i sub grinda
structurii, la partea superioar rezemare simpl pe contur)- nu condiioneaz
continuarea funcionrii .

Peretele are un gol de u cu dimensiunile 100 210 cm situat la 100 cm de extremitatea

din dreapta.

Se menin toate celelalte condiii de proiectare din Exemplul CNS.2.1

T
C
E
I
O
R

2.2.2. Calculul momentelor ncovoietoare n perete

Panoul situat lng golul de u are dimensiunile 3.00 3.00 m (lw = 3.0 m)

Panoul este rezemat pe trei laturi i liber pe cea de a patra latur (lng u)

Raportul laturilor pentru panou este =1

Coeficientul = 0.056

2.2.3. Calculul forei seismice i al momentului ncovoietor

A se vedea Exemplul CNS 2.1.

2.2.4. ncadrarea peretelui n clase de risc

ncadrarea n clase de risc n functie de zona seismic este dat n tabelul urmtor
Tabelul 2.2.1.

ag
FE (daN/m2)
MEx1
R3=MRd1/MEd1
Clasa de risc

0.08g
35.7
18.0

0.12g
53.7
27.0
> 1.0
RS IV

0.16g
71.6
36.0

0.20g
0.24g
89.6
107.3
45.2
54.1
0.84
0.70
RS III

0.28g
125.3
63.2
0.60

0.32g
143.3
72.2
0.52

RSII

2.2.5. Propuneri de intervenie

Pentru zonele seismice n care n care peretele este ncadrat clasa de risc RS II
(ag = 0.28g i ag = 0.32g) sunt obligatorii lucrri de intervenie pentru reducerea riscului.
Aceste lucrri pot fi:

nlocuirea peretelui din crmid cu un perete uor de tip "gips-carton"

Placarea pereteluide zidrie cu tencuial armat cu polimeri armai cu fibre sau cu

grile polimerice de nalt rezisten

Placarea peretelui de zidrie cu tecuial armat cu plase din oel inoxidabil (pentru a
se evita petele de rugin).

Pentru zonele seismice n care n care peretele este ncadrat clasa de risc RS III
(ag = 0.20g, 0.24g) sunt recomandate lucrrile de intervenie pentru reducerea riscului
menionate pentru zonele ag =0.28 i 0.32g.

ECNS-10

EXEMPLUL CNS 3

VERIFICAREA
ECHIPAMENT
3.1. Date generale

PRINDERILOR

CU

BULOANE

PENTRU

UN

T
C
E
I
O
R

Echipamentul fixat rigid cu buloane pe planeul peste ultimul nivel al unui spital din
Bucureti (anul construciei circa 1970)- cldire din clasa I de importan.

Spitalul este o cldire cu P+5 E avnd nlimea parterului de 4.50 m i nlimile etajelor
curente 3.60 m.

Echipamentul nu este esenial pentru continuarea n siguran a activitii spitalului.

Echipamentul cntrete, n exploatare, G =120 kN cu centrul de greutate situat la

nlimea hG =1.80 m fa de suprafaa planeului.

Prinderea este realizat cu patru buloane 20mm din OL38 dispuse la interax de
l0=1.10m pe fiecare direcie (n colurile plcii de baz).

Nu se cunoate adncimea de ncastrare a buloanelor i nici marca betonului de la soclu.

Se ia, acoperitor, factorul de ncredere CF = 1.35

Fora admisibil n bulon pentru sarcini de baz + suplimentare N = 25.6 kN (conform

Fluture, Em., Otescu.,I, Cristea,P., ndreptar pentru construcii metalice Ed. Tehnic,
1964, tabelul 6.6)

Fora de calcul
capabil
Ncap = 25.6/1.35 19.0 kN

pentru

verificarea

siguranei

echipamentului

3.2. Calculul forei seismice

3.2.1. Parametri de calcul

Acceleraia terenului pentru proiectare (componenta orizontal) ag = 0.24g (IMR = 100 de

ani)

Coeficientul de importan pentru echipament CNS = 1.4 - echipament amplasat ntr-un

spital fr a fi esenial pentru continuarea activitii n siguran -

Coeficientul de amplificare dinamic al echipamentului neizolat mpotriva vibraiilor

CNS = 1.0

Coeficientul de comportare al echipamentului qCNS = 2.5

Coeficientul de amplificare a acceleraiei terenului pe nlimea construciei

Kz = 3 (cota de prindere "z" este egal cu nlimea cldirii "H")

3.2.2. Calculul forei seismice de proiectare

Fora seismic static echivalent CNS a g CNS K z

1.4 x0.24 gx1.0 x3.0 120

48.4 kN
FCNS ( H ) =
mCNS =
qCNS
2.5
g

Verificarea condiiilor de limitare a forei seismice:

ECNS-11

 120
= 161.3kN
g

FCNS = 48.4 kN < 4 CNSa g m CNS = 4x1.4x 0.24g

120
= 30.2kN
g

FCNS = 48.4 kN > 0.75 CNSagmCNS = 0.75x1.4x 0.24g

3.3.Eforturi de proiectare n buloane

Ancorajele se verific pentru fora seismic static echivalent (FCNS) majorat cu 30%

T
C
E
I
O
R

Fd = 1.3 x 48.4 = 62.9 kN

Fora tietoare de proiectare ntr-un bulon

Tbulon = Fd = 0.25x 62.9 15.7 kN

Momentul de rsturnare dat de fora seismic n raport cu seciunea de prindere:

Mr = FCNShg = 62.9 x 1.80 = 113.2 kNm

Fora de ntindere ntr-un bulon:

Nb =

M r 113.2
= 51.5 kN
=
2l 0
2 x1.1

Efectul favorabil al greutii proprii se reduce cu 15% -{10.5.2 (5)}

G
120
N g = 0.85 = 0.85
= 25.5kN
4
4

Valoarea de proiectare (necesar) a forei axiale de ntindere ntr-un bulon :

Nd,nec = Nb - Ng = 51.5 - 25.5 = 26.0 kN

Indicatorul R3 =

N cap

N d ,nec

19.0
= 0.73 permite ncadrarea echipamentului n clasa de risc
26.0

seismic RS III

ECNS-12

EXEMPLUL CNS 4

CALCULUL UNEI CONDUCTE DE AP FIERBINTE

4.1. Date generale

Conduct de ap la temperatur ridicat care servete un spital dintr-o localitate cu ag =

0.28g . (cldire din clasa I de importan)

Conducta este plasat la tavanul centralei termice (construcie cu un nivel).

Instalaie esenial pentru continuarea activitii spitalului.

Dimensiunea conductei Dext= 162 mm, Dint = 156 mm, t = 3 mm

T
C
E
I
O
R

4.2. Materiale i rezistene de calcul

Oel OLT35, cu Ra = 2100 daN/cm2 i E = 2100000 daN/cm2

Momentul de inerie al conductei I 473.5 cm4

Modulul de rezisten al conductei W 59.5 cm3

Greutatea proprie a conductei 11.8 daN/m

Greutatea apei din conduct 19.0 daN/m

Greutatea total g 31.0 daN/m

4.3. Determinarea distanei ntre prinderi pentru realizarea T0 0.06 sec

Se consider conducta articulat la capete pe ambele direcii (pentru simplificarea

expunerii).

Distana ntre prinderi este l0 = 500 cm

Perioada proprie a modului fundamental de vibraie pentru o bar dreapt de lungime l0

dublu articulat

P
T=

2l02

g
EI

Cu datele de la 4.2, rezult T=2.81 sec > 0.06 sec- component flexibil

CNS = 2.5

4.4. Calculul forei seismice de proiectare

4.4.1. Parametri de calcul

Acceleraia seismic de proiectare ag = 0.28g

Coeficientul de importan stabilit de investitor CNS = 1.8

Coeficientul de amplificare CNS = 2.5 (pentru T0 > 0.06 s)

Prindere ductil, coeficient de comportare qCNS = 2.5

Coeficientul Kz = 3 (z H)

ECNS-13

4.4.2. Fora seismic orizontal

FCNS ( H ) =

CNS a g CNS K z
qCNS

mCNS =

1.8 x0.28 gx2.5.0 x3.0 31.0

47.0 daN / m
2.5
g

4.4.3. Fora seismic vertical

T
C
E
I
O
R

Acceleraia seismic vertical : avg = 0.7 ag 0.7 x 0.28 g = 0.196 g 0.2 g

Fora seismic vertical: FCNS(V) = 0.7 FCNS(H) 0.7 x 47.0 = 32.8 daN/m

4.4.4. Combinarea forelor seismice pe cele dou direcii

Pentru verificarea rezistenei conductei, ncrcrile de pe cele dou direcii se determin

dup cum urmeaz :
Ipoteza 1:
-

FCNS(V1) = g + FCNS(V) = 31.0 + 32.8 = 63.8 daN/m

FCNS(H1) = 0.3 FCNS(H) = 0.3 x 47.0 = 14.1 daN/m

2
2
FCNS ( 1 ) = FCNS
( V1 ) + FCNS
( H 1 ) = 63.8 2 + 14.12 = 65.3 daN/m

Ipoteza 2:

FCNS(V2) = g +0.3 FCNS(V) = 31.0 + 0.3 x 32.8 40.8 daN/m

FCNS(H2) = FCNS(H) = 47.0 daN/m

2
2
FCNS ( 2 ) = FCNS
( V2 ) + FCNS
( H 2 ) = 40.8 2 + 47.0 2 = 62.2 daN/m < FCNS(1)

ncrcarea total de calcul este cea mai mare dintre cele dou valori
FCNS = 65.3 daN/m

4.5. Verificarea rezistenei conductei

0.653 x 500 2
Momentul ncovoietor M =
= 20406 daNcm
8
M 20406
=
353.0 daN / cm 2 < Ra
Efortul unitar n oel este =
W
59.5

Concluzie. Conducta satisface cerina de rezisten sub aciunea cutremurului de proiectare

ECNS-14