Colegiul Pedagogic Mihai Eminescu, Soroca

Comunicare pedagogic:
Comunicarea pedagogica un mijloc efectiv de formare profesional

Catedra de Asisten social

Profesor, grad didactic I, Usati Emilia

2016

Cuprins
1. Introducere
2. Comunicarea profesional-pedagogic
2.1. Structura i modelul comunicrii profesional pedagogice
2.2. Caracteristicile i tipurile stilurilor de comunicare pedagogic
3. Comunicarea profesional pedagogic ca forma a interaciunii dintre professor elev
/student

4. Importana pentru un pedagog comunicarea pentru formarea miestriei

i profesionalizmului
5. Concluzie

1. Introducere
Comunicarea este un proces fundamental i indispensabil constituirii unui grup social.
Cunoaterea semenilor notri reprezint o nevoie care se fundamenteaz pe practica
relaiilor . Cu att mai mult pentru pedagogi, comunicarea pentru acestia este o
temelie fr de care nu poate avea loc cu siguran procesul insrtuctiv-educativ .
Tehnologia comunicrii pedagogice valorific recomandrile existente n teoria informaiei
care solicit cadrului didactic:

s fie pregtit s asculte;

s fie interesat s asculte;
s arate interesul pentru activitatea verbala a elevilor/ studenilor;
s rmn deschis - "s nu fac aprecieri pripite";
s urmareasc ideile principale;
s asculte cu atenie;
s asculte critic;

Miestria comunicrii pedagogice reflect n cadrul procesului de invatamant

capacitatea cadrului didactic de valorificare deplin a interaciunii "emitor"-"receptor".

Miestria

comunicarii

pedagogice

care

asigur

depirea

obstacolelor interne

(emotivitate, percepie greit, abordri globaliste, stereotipuri, lipsa cunotinelor de

baz) -"const n adaptarea permanent a cadrului didactic la o situaie sau la un context
care trebuie cunoscut i controlat pentru ca procesul de nvamnt "s capete ansa de a
fi eficient" .

Iat de ce comunicarea pedagogic este un mijloc efectiv de pregatire

profesional,

i competena

creativitatea

sunt

indispensabile

educaia

elevilor. Aceasat comunicare poate fi regsit prin volubilitatea pedagogului.

2. Comunicarea profesional-pedagogic
n literatura psiho-pedagogic se consider c esena procesului de predareinvatare-evaluare este comunicarea.
Comunicarea
limbajelor

pedagogic

mesajelor

reprezint

realizabile

din

sum

perspectiva

de

interaciuni

influenelor

specifice

ale

transformarilor

informative i formative. Educaia i invarea ca procese de comunicare presupun

schimburi de substan, de comportamente, de imagini sau cunotine, toate avnd
o anumit semnificaie i un sens. Numai prin semnificaie si sens comunicarea
devine autentic i eficient.
Comunicarea pedagogic reprezint un principiu axiomatic al activitii de educaie
care presupune un mesaj educational, elaborat de subiect (profesor), capabil sa provoace
reacia formativa a obiectului educaiei (elevului, studentului etc), evaluabil n termeni
de conexiune invers extern i intern.
Calitatea comunicarii pedagogice depinde de strategia folosit care poate fi
proiectat prin interaciunea urmatorilor cinci factori :
1. scopul

activitatii vizeaza

dimensiunea

cognitiva-afectiva-actionala

personalitatii copiilor;
2. personalitatea

elevului abordabila

din

perspectiva

capacitatilor

minime-maxime de receptare-intelegere-interiorizare-reactie;
3. cadrul

concret

al

activitii spatial

si

timpul

de

desfasurare

activitatii;
4. personalitatea

cadrului

didactic abordabila

din

perspectiva

capacitatilor minime-maxime de proiectare pedagogica a comunicarii:

-

rigoarea obiectivelor

prelucrarea informatiilor

extinderea/concentrarea

corectitudinea

claritatea

concizia

complexitatea

amabilitatea/disponibilitatea mesajului

5. stilul educational degajat prin :

-

modul

de

organizare

informatiilor : inductive

si/sau

deductive

analogic
-

forma de exprimare predominanta : scris, vorbit, imagine, programe

informatizate, grafice, etc.

Dac comunicarea simpl este un proces de transmitere a unor informaii prin

utilizarea unor mijloace, semne, simboluri, apoi comunicarea pedagogic este un proces
profesional

complicat.

Comunicarea

pedagogic

este

comunicarea profesional

pedagogului n procesul instructiv-educativ, care are anumite funcii didactice i este

orientat spre a crea climatul favorabil psiho-pedagogic potrivit, necesar procesului de
instruire i educaie prin crearea anumitor relatii dintre pedagog-elev.
Cercetind fenomenul comunicrii, americanii Frank Dance i Karl Larsson au
identificat nu mai puin de 126 de definiii date comunicrii de diferii autori. Psihologii
sovietici ca L.Vigotskii i alii au determinat c comunicarea profesional pedagogic are
urmatoarele funcii:
de a organiza procesul de emitere i receptare a informatiei;
de a organiza interactiunea asupra personalitii.
L.Soitu spune c comunicarea pedagogica ,,este premisa, sursa i efectul educaiei .
Astfel putem trage o concluzie: comunicarea simpl se deosebete foarte mult de
comunicarea profeional.

2.1. Structura i modelul comunicrii profesional pedagogice

Elementele componenete ale procesului de comunicare sunt : emitorul, receptorul,
mesajul, semnale, simboluri, canalul, r-spunsul, efectele.

Elementele componente ale structurii comunicrii profesionale, pedagogice capt o

importan profesional care reiese nu numai din necesitile personalitii ci i din
scopurile pedagogice:

etapa
etapa
etapa
etapa

pronosticarii;
de organizare a comunicarii;
de dirijarea comunicarii;
de analiza a sistemului de comunicare;

Aceasta este un model al comunicarii pedagogice ce a fost recomandat de ctre

A.Kan-Kalik. In mersul comunicarii maiestru foloseste diferite tehnici de
comunicare eficienta :
-

utilizarea unui limbaj bogat, ales si expresiv, simplu si concis, a

unor expresii elegante si clare; formularea de fraze echilibrate,
adresate vioi, energic, vibrant astfel incat copiii sa inteleaga, sa
se simta incurajati;

exprimarea corecta din punct de vedere gramatical;

reglarea intensitatii si ritmului vorbirii;

eliminarea expresiilor stereotipe, a cuvintelor parazite.

Aceste tehnici fac posibila utilizarea urmatoarelor metode de comunicare

eficienta :
invatarea prin conversatie se bazeaza pe principiul cooperarii
intre interlocutori si pe conventiile pe care le respecta in
cautarea, transmiterea, asimilarea si controlul informatiilor.
Aceste etape se subordoneaza urmatoarelor axiome : a cantitatii,
a calitatii, a relatiei sau pertinentei, a conduitei stimulatoare;
invatarea prin interogatie reflexiva si problematizatoare;
invatarea cu ajutorul reprezentarilor grafice.
Ca principal responsabil de reusita aplicarii tehnicilor si metodelor de
comunicare pedagogul mileniului al III-lea trebuie sa fie caracterizat de cateva
calitati, intre care enumeram :
a. intelegerea de sine : constientizarea propriei culturi, a propriei valori si
convingeri, constientizarea propriilor prejudecati si stereotipuri
(capacitatea de a le cunoaste), constiinta propriilor limite si capacitatea
de a le recunoaste, simtul identitatii de sine, crearea imaginii de sine;
b. toleranta si flexibilitatea : deschidere spre experienta si relatii noi,
simtul umorului, capacitatea de autoperfectionare , etc.

2.2. Caracteristicile i tipurile stilurilor de comunicare pedagogic

Diferii cercettori dau diferite caracteristici stilului comunicrii pedagogice. A.KanKalik observ c stilul comunicativ indic particularitile individual psihologice a
pedagogului cu elevii. L.Vigotskii observ c stilul indic caracterul, intuiia, tipul de
personalitate manifestat n comunicare.
Un stil comunicativ adecvat situaiei pedagogice nu poate fi realizat fr o
competen de comunicare profesional.
Exist diferite tipuri de comunicare i diferite stiluri de comunicare de aceast prere sunt
psihologii. Toi autorii de lucrri n domeniul stilului pedagogic au czut ndeacord c
caracteristica cea mai important a stilului comunicativ n interaciunea profesor-elev, n
linii mari poate fi considerat respectul fa de personalitate. Deaceea stilurile au fost
clasificate in:
stil democrat-bazat pe respect i interes de a organiza educaia;
stil autocrat-bazat pe lipsa respectului principiilor morale, etice i spiritual;
stilul liberal-bazat pe anarhie cnd profesorul nu se amestec n problemele
educaiei fr a manifeta interes de al ajuta.
Stilul comunicarii este un component important al maiestriei pedagogului. In concluzie
vom mentiona ca activitatea pedagogica productiv are loc in conditiile atmosferei de
colaborare de buna intelegere.

3. Comunicarea profesional pedagogic ca form a interaciunii dintre

profesor elev /student
Despre natura complicat a fenomenului comunicrii ne vorbete insi existenta
cestuia: comunicare interpersonala, intrapersonala, de gup, publica, mediatetehnologic,
de masa, verbal, nonverbal. Dar care form n-ar domina n comunicarea pedagogului cu
elevii, atitudinea dintre el constituie obiectul principal al activittii. Instrumentul
pedagogic in procesul interactiunii il constituie formele de dialog in comunicare.
Makarenko considera ca in procesul de educatie comunicarea pedagogica are foarte mare
importanta.Daca vom exprima aceste ginduri a lui Makarenko apoi ar trebui sa spunem ca
el nu avut in vedere comunicarea care nu ignoreaza personalitatea altuia adica
comunicarea umanista in diferite situatii de viata. Cit de important este aceasta concluzie
pentru a ne invata sa nu amestecam ci invers sa ajutam a invata. A avea capacitate de al
intelege pe altul, de al compatimi, de a manifesta bunatate, sentimental compaticiparii la
toate problemele altuia. Din aceste considerente formarea initiala a viitorilor pedagogi nu

poate sa nu cuprinda elementele principale: calitatea comunicarii umaniste si calitatea

invataturii.

4. Importana pentru un pedagog comunicarea pentru formarea miestriei

i profesionalismului
Daca Cicero considera ca poetii se nasc, iar oratorii se formeaza, eu mi-as permite
sa ma intreb: dar citi oratori s-au format in anii de democratizare, cind cel ce vine
la putere foloseste cuvintul public. Cele mai vechi carti si cei mai marcanti scriitori sau
filosofi vorbesc despre necesitatea omului dar si a pedagogului de a intruni in sinea sa o
comunicare. Comunicarea de fapt este considerata de psihologi o activitate umana dar
sunt

forme

de

activitate

unde

comunicarea

capata

importanta profesionala.

Comunicarea pedagogica este studiata ca un sistem profesional bazat pe relatiile dintre

pedagog si elev. Competenta, creativitatea si maiestria pedagogica sunt componenete
indispensabileale educatiei elevilor. Comunicarea pedagogica poate fi considerata ca o
maiestrie i nu o abilitate umana. Cu alte cuvinte pentru a manifesta maiestrie e necesar
sa realizam in practica sarcinile maiestriei comunicarii, a moralitatii si ale relatiilor dintre
pedagog si elev. Maiestrii pedagogi recunoscuti prin teoriile lor ne confirma acest lucru
asa, de exemplu: Iliin considera ca maiestria comunicarii pedagogului determina
principala strategie a lectiilor. V.Satalov considera ca secretul principal al dezvoltarii scolii
contemporane o constituie abilitatea pedagogului de a se apropia de elev cointeresindu-l
si trezindui interes si dorinta de a cunoaste prin intermediu lcomunicarii pedagogice. Asa
dar comunicarea pedagogica mai intii de toate este temelia relatiilor dintre pedagog si
elev.
Cerinte ale cresterii eficientei comunicarii :
adecvarea comunicarii la nivelul experientei lingvistice si de cunoastere a
copiilor. In acest caz eficienta depinde de calitatile
precizie, plasticitate) de nivelul de

comunicarii (claritate,

experienta al copiilor, de vocabularul

acestora;
apropierea la maximum a receptorului (copilul) de emitator (educatorul);
asigurarea unei audieri active, a unei receptivitati spontane;
transformarea monologului in dialog;
utilizarea de elemente explicative in locul celor descriptive;

 introducerea unor mijloace adecvate de expresie stiintifica (planse, scheme,

desene, scenete filmate), a unor surse de informare suplimentare;
stabilirea unui contact viu cu grupa inca din momentul introductiv;
selectarea atenta a materialului faptic si esentializarea cunostintelor cu
valoare cognitiva si didactico-educativa;
intocmirea

si

parcurgerea

cu

rigurozitate

unui

plan

echilibrat, bine

inchegat in desfasurare.

5. Concluzie
Civilizatia modern se dovedete a fi o civilizatie a monologului, a publicitii,
a

propagandei

suficient

sloganurilor,

discursurilor

atenie

comunicrii.

Cuvntul

nu

incoerente.
mai

Aceasta

comunic

ci

nu

acord

justific

idei

preconcepute, limba natural este utilizat deficitar, fr a se mai respecta regulile

gramaticale.

Este

evident

dispariia

amprentei

personale

in

exprimare

se

manifest

inflaia

verbal.

Sunt

acceptate

nereciprocitatea

comunicare

monotonia expresiei.
Din aceasta perspectiv se constat ca, in bun msur, i coala genereaz
aceasta stare de lucruri intru ct perpetueaz atitudinea tradiionala a profesorului
autoritar care solicit atenie neconditionat din partea elevilor.
Educaia pentru o comunicare eficient are drept scop fundamental pregtirea
pentru viaa social, pentru confruntrile cu problemele lumii moderne, astfel spus,
intete spre reuita uman. Cu toate acestea se constat ca coala cu precdere
transmite cunotine, instruiete mai mult dect educ urmarind mai ales reuita
scolar. Atingerea obiectivelor eseniale ale comunicrii presupune ca educatorul s
deina multiple tipuri de competene intre care cele de comunicare sunt definitorii.
In literatura psiho-pedagogic se consider c esena procesului de predareinvatare-evaluare este comunicarea.
Educaia

invatarea

ca

procese

de

comunicare

presupun

schimburi

de

substanta, de comportamente, de imagini sau cunostinte, toate avand o anumita

semnificatie

si

un

sens.

Numai

prin

semnificatie

si

sens

comunicarea

devine

autentica si eficienta.

http://ru.scribd.com/doc/1
7048595/Comunicare-Didactica