| D. COMSA ‘$. DARIE re ts CPi). b) 9c) PROIECTAREA | JON ios vWF O80) Se ELECT RICE INDUSTRIALE EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, BUCURESTI — 1983 eS is Ae See Bal ea Sh ee Caylee Sa viMINISTERUL EDUCATIEI Si INVATAMINTULU! Prof. dr. ing. DAN COMSA Conf. dr. ing. SILVIU DARIE Sef lucr. ing. VIRGIL MAIER Sef lucr. ing. MIRCEA CHINDRIS. PROIECTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INDUSTRIALE Edifia a doua @ EDITURA DIDACTICA $i PEDAGOGICA, BUCURESTI — 1983OG rt PREFATA Cadrul general economic jin care apare aceasta doua edipic « manualuiui de Proiectare a instalatiilor clectrice industriate impune o integrare riguroasd a activitdpii economice in coordo- natele eficienper si calitafii. Este orientarea ferma imprimata dina- miced economii a Romdniei socialiste prin importante dociwmente de purtid gi de stat, elaborate sub indrumarea Secretarului general partidului, presedintele R.S. Romania, tovardsul Nicolae Ceausescu. Industria a beneficiat de importante investifii, mari objective fiind in curs de finalizare. S-a realizat 0 structurd echilibraté a vamurilor industriale si s-a conturat o ierarhizare a contribufiet lor la sporivea venitului national. Programul de dezvoltare a ener- gelicii, pus sub semnul independengei energetice si a valorificdrts aptimizate a resurselor, este tn ours de desfiisurare. In aceste condifii, problematica instalaftilor electrice industriale te supusd unor noi si precise exigenfe Astfel, actualul stadiu de dezvoltare a energeticti industriale a impus o severd si permanentd raportare a confinutului manua- lului ia prevederile actelor normative si ale reglementarilor in wigoare. Reflectarea corectd a spiritului si confinutului documen- telor energetice cu caracter obligatoriu, precum si a standardclor de siat aferente domeniului, a constituit o preocupare deosebita @ colectivului de autori, in contextul grijit pentru pastrarea ca- racterului unitar si asigurarea nivelulud stiinfific al intregit lucrari. Conceptia conturata de autori in domeniul proiectarii insta- lajiilor electrice industriale, in cadrul primei edifii, a fost pri- mité favorabil de ciitre specialisti, la fel ca si wnele nofiuni now introduse. De un real folos pentru cadrele tehnice, consacrate sau in formare, s-a dovedit a fi capitolul referitor la intocmirea do- cumentatici tehnico-cconomice a instalafiilor electrice. Actualizat si dezvoltat in presenta edifie, acest capitol se prexintd cititorilor cu ambifiile unet si mai mari utilitéfi si pentru o sferd de interes mai larga. a. 3zatorul acestui manual gasesie in substanta expunerii tch- nice, de specialitate, metode concrete st variate de perfectionare a cunostinfelor, care pornese de la reorganizarea logicd a condifiilor si elapelor de proiectare si sfirsesc cu rexolvarea optimizata des- finatd prelucrarit pe calculalorul numeric. Aceste metode consti- tuic totodaté modele de instrumente de lucru pentru deavoltart posibile. Abordind toate aspectele tehnico-ingineresti ale proiectirit insta- latiilor electrice industriale, de la partea de inalta tensiune la cea de curenfi slabi, lucrarea in ansamblu se recomandd a fi ulila studengilor de la facultafile Electrotehnicé, Energeticd, Mecanica si Instalafii in constructit, precum si inginerilor, subingin sau tehnicienilor care proiecteazd, executd sau exploateazd ins Lafii electrice industriaiv. AutoriiCapitol 1 eumator Instalai eteetrive Ja com LL : 1.2, Compunerea instalatiilor electrice Ja cousumatori le de calitate tarea eu energie electric’ @ con- Definifii, ciasifieari 1.3, Condit alimen- somatorilor Sarcisi clectrice de caler 14.1. Metoda coeficientilor de Metoda Metoda formulel biome analiza directe toda duratei de ntilizare a puterii maxin de sareina . . Definifie, Clasitiedri . de 1.5.2. Indicatorii_curbelor Capitolu! nomics @ 2.1, Nota i 21.2. Doemnentit 0-000. istulatiilor eleetrice de comand’ NC Stndii gi cereetari Nota de fundamentare tchnico-economick NFTE 2.1.8, Nota de comand’ Projectul de execufie PE 2.2.1, Proiectul de executie al obiectivalut 2.2.2. Detalii si devize de exe- cutie DDE ale objectelor 2,3. Documentayia economick Die 2.3.5, Piesele componente ale DEe ecm p Documentafia tehnico-eco- 2.8.2. momicK necesard Intocmirii Aevizelor pe eategorii de Yuri. CUPRENS 2.3.3, Devieul pe categorii de lucriizi 2.3.4, Devizal pe obiect 2.4, Documentatia desenata DD 2.4.1, Marcarea aparatelor $i echipamentelor 2.4.2, Marcarea conduetelor elec~ triee 24.8. Clas pieselor dese- nate 24.4, Confinutul piesclor dese- nate Sapitolul 3, Justalafit eleetriee de inalta 39 4 4 a 4s 46 a7 tensiune 3.1, Instalafia de racordare la sis- temul energetic 3.2. Statii de transformare 3.21. Scheme de conexinni ale cironitelor primare gi solutii constructive . 5. 3.2.2. Cireuite secundare 3.2.3. Servicii proprii 3.24. Instalafii auxiliare . 3.2.5, Alegerea numiruli si a puterii transformatoarelor 3.2.6, Funetionarea economic’ a transformatoarelor . 33, 34. Instalatia de distributie Posturi de transformare 34.1. Scheele de conexiuni ale cireuitelor primare 3.4.2. Cireuitele secundare . 8.4.3. Dimensionarea _posturilor de transformare Conducte gi echipamente de fnalth tensiune ee 3.5.1. Condnete electrice 35. 3h 59 59 60 63 6 oe 1 79 80. 39 90 97 98 98. 102 1023.6, 37. 3.8. 38.2, Caracteristicile aporatetor de inalta tensinne futroruptoare Separatoare 3.5.5. Separatonre de sarc (sts) Lee 3.8.6. Sigurante fuzibite de inalté te 3.5.7, Desctreatoare 3.5.8, Bobine de renctanta (reae~ toare) 3.59, Modine de stingere 3.5.10, ‘Transformetoare de mis Caleulit electric al instalatiilor de inalté teusiune 3.6.1. Parametsli transformatoarelor clectrici ai 3.6.2, Parametrii liniilor electri aetiene . 3.6.3. Parametrii electric) ai li- niflor in cablu . Pierderile de putere, ¢ gic si tensiune in lini 3.6.4, clectrice trifazate 3.6.5. Pierderile de tensinze, p tere gi energie in transfos matoarele trifazate de pu- 3.6.6. Criterii tehico-economice pentru alegerea seefiunif conductoarelor liniilor elee- trice Calenlut curentilor de sourteirenit, 3.7.1. Notiuni generale, Metode de calenl : 3.7.2. Blemente pentra calenlul curentilor de scurteizeuit 3.7.3. Calculul carentilor de scurtcirenit prin metoda compouentelor simetrice 8.74, Caleulul scurteirenit prin unititilor relative 3.7.5. Calculul curenfilor de scurtcireuit in cazul regi- mului asimetric prin mcto- da unitatilor relative Alegerea si verificarea echipa- mentului electrie d une curentilor de metoda, alta tensi- 108. 12 14 1s 115 17 19 ng 154 168 im 180 3.8.1, Inteeruptoare 382 : 8.8.8, obine de reactanta (cea toate) : 3.84, Transformatoare de extent 385. Transformatoare de te Separatoare 3.8.6. Signrante fuzibile de 3.8.7. Desciredtoare et x $8 variabilé 3.9. Protectia instalatiilor de tnalta tensinne : 3.9.1, Principalele tipu tectie prin relee de pro- 3.9.2. Protectia traustormatoarc- lor 3.9.3. Protecti 3.9.4. liniilor electrice Protectia bareic re gia cuplelor ... Protectia receptoarelor ali -ctoa- mentate in medie tensime 3.9.6, Auclangarea automata a alimentirli de re: (AAR) . 3.9.7. Reanclangaree rapidi (RAR) 3.10, Compensarea curentifor citivi gi tratarea new tral . 3.10.1. Consideratit generale 3.10.2, nesimetrice de depiasare,a punetutni neatra 3.10.3, Retele cn nents 3.104. Retele cx neu direct la piinint 3.10.5. Refele on nutri! tratat prin rezistenta san reae- tanta see 3.10.6, Retele ca nentru! tratat prin bobini de stingere iat 2 legat 3.11, Criterii economice de comparaze a variantelor de alimentare Capitolul 4, Instalatii eleetriee de Joas tenshune 4.1. Generalitati. - . Schemele refeleior de distributie 4.3, Sclemele refetelor de alimentare 182 184 185 185 186 tas 189 190 191 193, 194 196 196 201 201 202 203 206 207 208 214 214 215 2174A, rAsigurarea rezeryei in slimenta- ea receptoarelor 4.5. Conducie si echipament cleetsie pentru instalatiile electrice de joasi tensiune A 4.5.1, Conducte electrice 4.5.2. Aparate electrice 45.3, Tablouti de distribu 4.6. Curentul cerut 2... 47. Carentul de vit... 4,8. Protectia instalatiilor eiectrice de joasi tensiume 48.1. Condifii de prevedere a protectiei refelelor eiectrice 4.8.2, Condifii de prevedere a protectici receptoarelor 9, Selectivitatea protectici . 4.9.1, Generalitiifi 0. 4.9.2, Criterii de apreciere a selec- tivitaii 410, Alegerea aparatelor de protectle si conmtatie 4.40.1, Preciziti generale. . 4.10.2, Alegerea protectiei re- ceptoarclor $i circuitelor 4.10.8. Alegetea protectiei co- Joanelor ... . . Alegetes conductelor electrice ALL. Precisiri generale 4.11.2, Determinarea sectiunii conductoarelor . . . « 4.11.9. Marcarea conduetelor. . 4.414, Montarea —conductelor 4.12, Pierderi de tensinne 4.19. Tablou! general din postul de transformare fees 4.14, Curenfi de scurteirenit 4.14.1, Generalitati 4.14.2. Calenhul curentilor de scurteircuit : 4.14.8, Verificarea aparatelor Ja actinnea curemtilor de scurteirenit 4.144, Verificarea conductelor 1a acfinnea enrentilor de scurteiteuit Capitohl 5. Instalng minat cleetrice de thu- fundamental Suminatuloi ‘technica 221 206 2a1 244 263 28H 282, 282, 283 286 286 237 324 52. 53. 5.4, 55. 5.6. 57. 5.1.1. Radiatiile vizibile. . . . 5.1.2, Marimi si unitigi foto- metrice . . 5.1.3. Proprietitile fotometrice ale materialelor surse electrice de Inminh . Clasificare Dlarimt caracteristice Lampi cu incandescenja ‘Laimpi finorescente alae Bee ‘Scheme si echipamente de conec- tare Ja retea Corpuri de fuminat 5.4.1, Generalitati 5.4.2, Caracteristici fotometrice 5.4.3. Clasificarea corpurilor de iluminat, ao es 5.4.4. Corpuri de iluminat in dustrial eee Clasificares instalatiilor electrice de dluminat, yee Condifille de calitate ale iumi- satull . Proiectarea iustalatiilor de ilu- minat interior 5.7.1. Date de proiectare 5.7.2. Alegerea sistemmbui de ilu- minat 5i a echipamentnlui electric. 5.7.3, Stabilitea nivelutu de itu aninare 5.7.4, Amplosaren. corpuritor de sluminat general 5.7.5. Calenhil fotometrie prin metoda iactorului de uti- lizare 5.7.6, Definitivarea tipului de sursii de Inmint si de corp de iluminat 5.7.7. Caracteristicile instalafiei de fluminat normal . . 5.7.8, Metoda punt cu punct pentru caleutul shmindri- lor directe tee 5.7.9, Tntocmirea schemei de Aistributie Instalajii de iluminat exterior 5.8.1. Generalitagi 5.8.2, Projectarea instalatiilor de iluminat exterior 330 381 331 332 332 834 340 845 845, 343, 347 349 276 379 379 380 388 389 389 890Capitolut 6, Lnstatuy pentru compensaress puterii renetive 1, Generalitii 6.2. Canze! de putere reactiva 6.3. Mijloace pentru cousimului de putere reactivé 6.4. Alegerea surselor specializate de putere reactiva gi efectele consuraulat compensaree 6.5. Condensatoare derivatie 6.5.1. Caracteristicile condensa- toarelor . Caleulul bateriei de con- densatoare . Conectarea si deconeet: bateriflor de condensato: 6.5.4, DescArcarea bateriilor de condensatoare 6.5.5. Echipamentul electric gi schemele de principiu ale bateriilor de condensatoare 8.6. Compensatoare sinerone 6.7. Compeusarea variatiilor rapide ale cousumului de putere reactiva 6.8. Hficienta economicd a compen- siirii puterli reactive 6.8.1. Metoda cheltuielilor totale actualizate . 682. Calculul puterilor gi ener alilor 8.8.8. Caleulul cheltuielifor anu ale gi a eficienfei economice 6.8.4, Comparafia tehnieo-econo- mle fntre motorul sinezon si motor! asincrom com- peat. Capitolul 7. Instalafii penta reducerea regimului deformant. 7.1, Cauzele gi efectele reais de- formant . : 7.2. Condensatoarcle in regim defor- mant en 7.8. Efectele regimului deformant ta instalatlile electrice 7.4, Mijloace peutrn reducerea regi- suului deformant . . . . Filtre absorbante 7.8.1, Caracteristiclle filtrelor 7.5.2. Proiectarca filtrelor 893 393 408 ail aul 412 412 4i4 416 418 423 425 425 427, ‘chipamentul electrical iltrelor Capitolul 8. Girenite secundare 8. ‘Masurdtori clectrice iu instalatiile de distribusie . Cireuite de comand’ si control protectia ss - lectiva rapid a instalafiiler de medie teusiune 8.4. Instalatii pentru telecomunicagii 8.4.1, Instalatii de telefon’ 8.4.2, Instalatii de telefonie tel nologict (dispecer} 8.4.3. Instalatii de intesfon S44. Tnstulafie pentru céutarea si chemarea persoancior 8.4.5, Instalatii radio 8.4.6. Instalatii de 8.4.7, Instalafii pent: zarea incendillor 8.3. Dispozitive pen ale Capitolul 9. Instalafli de proteetie impo fa electrocutarit, 5... 9.1. Generalitati 9.2, Valori maxim admise ale lor in instalafiile de protecie impotriva electrocutérii 9.2.1, Valor! maxim admise ale 4 curentului prin om 9.2.2, Valori maxim adimise pen- tm tensiuni de tuern, tensiuni de atingere gt tensiuni de pas 9.2.3. Valor’ maxim admise ale tensiunilor induse ts telele de energie electric de joast tensiune 9.2.4, Valori maxim adi tensimnilor induse tx con- ducte pentnit transportal iluidelor si alte metatice Tung! 9.3, Determinarea curentulst care tre ce prin corpul omnuti 9.4. Protectia impotriva electrocu- thrii 8.4.1, Protectia impotriva elec- trocntizii prin atingere di rect abiecte 430 431 431 432 438 438 439 440 440 441 442 443 447 4438 448, 452 453 454 487ipotriva elec. trocutirii prin atingere in- direct : . Protectia prin legare la nul 9.4.4. Alimentarea la redus.. 2. Separavea de protectie tensiune 9.4.5. Protcefia prin legare la plmiut : 9.4.7. Toolarea suplimentard de protectie 9.4.8, 9.4.9, Protectia prin deconecta- rea automata a sectorulni defect. 8.4.10, Dispozitive utilizate in protectia im- potriva electrocntarii . electronice 466 466 468 493, 404 496 Capitola? 10, Instalafti de protectie cont trasneuului 10.4, Guneralitagi 10.2, Condifii_ pent protectic contra trisnetului 10.2.1. Materiale si dimensiuni 10.2.2, Distante niinime admise 10.2.8, Protejarea IPT 10.8, Elementele instalafiei de pro- teetie Fee 10.3.1, Blemente de captare 10.8.2, Elemente de coborire 10.8.8. Priza de piimint 104, Projectazea si executarea IPT instalafiile de 104.1, Flemente de captare 104.2, Elemente de coborke 304.3, Priza de pimint Bibliograite 500 500 302 503 504 504 305, 505 507 507 ou 316 518,Capitol 1 INSTALATIE ELECTRICE LA CONSUMATORT UASIFICARE 1.1. DEFINITH. € Insialatia clectrica defineste un ansamblu de echipamente electrice interconectate intr-un spatiu dat, formind un singur tot si avind un scop fencfional bine determinat [67]. n diversitatea cazurilor concrete, care pot fi luate in considerare, comun este faptul ci orice instalatie electric presupune o serie de echi- pamente electrice, precum si interconexiunile dintre acestea, realizate prin diferite tipuri de’ conducte electrice Prin cchipament electric se intelege, in general, orice dispozitiv intre- buintat pentru producerea, transformarea, distributia, transportul sau uti- lizerca energie electrice. Aceasta ultima destinatie, reprezentind scopul finai al intregului proces de producere, transport si distribusie, defineste © categorie distinct de echipamente, denumite receptoare. Receptoai declrice sint dispozitive care transforma cnergia clectricl in alti form’ de energie utila. Receptoarele electrice se impart in — receptoare de iluminat, cuprinzind corpurile de iluminat prevazute cu surse electrice de lumina — receptoare de fort, care pot ti clectromecanice (motoare electrice, electromagnefi, electroventile), clectrotermice (cuptoere clectrive, agre” gate de sndura) sau electrochimice (bi! de electroliza) ‘Tipul receptoarelor electrice are o influentA major asupra alcdtuirii intregii instalafii din care acestea fac parte, determinind atit tipul si carac- teristicile restului echipamentelor si conductelor clcctrice, cit si tehnologia de executie, majoritatea cazurilor, receptoarele clectrice nu sint elemente izolate, cle fiind grupate pe utilaje’ cu destinatii tehmologice bine determinate. Ansamblul utilajelor $i receptoarelor izolate care neccsiti alimentare cu energie electrici si concura la realizarea procesului de productie dintr-o helt sow intreprindere, face parte din echipamentu! tehnologic al acestora Gind sc fac referiri Ja anumite instalatii concrete, prin echipamentul eiectric al acestora se infelege totalitatca’ masinilor, aparatelor, dispozi- tivelor si receptoarclor electrice atasate instalafiel respective (sau utila- i respectiv). In aceasti accepfiune, esential este faptul ci suma de ini sav alte dispozitive care intra in compunerea echipamen- reprezint un tot unitar, cx o Zunctionalitate bine determinata. practic’, nofiunile de instalatie si cchipament sint strins corclate, Asticl, wm dispozitiy considerat ca echipament al une} instalatii, poate avea ¢] insusi o instaiatic electric’ propric si un echipament destul de com- plex si divers,instalatiile electrice se clasificé dupa diferite criterii, ca: rolu! fu: fional, pozitia in raport cu procesul energetic, locul de amplasare, nivelul tensiunii, frecventa si modul de protectie. a. Dupa rolul funcfional, instalafiite clectrice pot fi: = de producere a energie electrice, aferente diferitelor tipuri de een- trale electrice sau unor grupuri electrogene ; = de transport a energici electrice, incluzind lini clevtrice {racord, distribuitor, coloana si circuit) ; — de distribufie a energiei electrice — statii electrice, poster’ de transforinare si tablouri de distributie : — de wiilizare a energiei electrice, care la rindu! lor se diferentiaz’ in raport cu tipul receptoarelor, in instalafii de fort si instalatii de ilu:ninat ; — auxiliare, din care tac parte jnstalatiile cu7funetie de menpinere a calitatii energiei electrice (reducerea efectului deformant, compens: regimului dezechilibrat, roglajul tensiunii), de asigurare a unei distrioutii cconomice a acesteia (compensarea puterii reactive), pentru protectia per- sonalului impotriva electrocutarilor {legarca la pimint, legarca la nul ete.), pentru protcetia clidirilor si a bunurilor (instalatiile de paratrasnet, de avertizare de incendiu), preciuun $i instalatiile de telecoimunicasii. b. Dupa poritia ocupati in raport cu procesul energetic la care cc curl, se deosebesc : — instalafii de curenti tari, cave cuprind clementele primare imp’ cate in procesul de producere, transport, distributie si atilizare a energ eleetrice 5 — instalajii de curenti slabi, care desi nu sint inseriate in circuitul fiuxului energetic principal, concur la realizarea in conditii corespen- zAtoare a proceselor energetice, Din aceasta categorie tac parte instala- flile de automatizare, mista si control (AMC), de avertizare de incendii, de telecomunicatii ete. in mod asemnator, instalagiile complexe se compun din circnite Ari- mare sau de forfa si circuite secundare sau de comanda, cele doua pirti diferentiindu-se iunctional ca si instalatiile de curenti tari, respectiv e. in raport cu locul de amplasarc, se deosebese urmAtoarcle cate- gorii de instalatii : “— pe wilaj, an caz deosebit reprezentindt-] amplasarea pe vehicnte : — in interiorul cladirilor, in diferite categorii de inchperi ; — im exterior, iu diferite conditii de mediu. 4. Dup& nivelul tensiunii, instalatiile se clasificd in: — instalatit de joasd tensiane (JT), a c&ror tensiuue de lucru este 1 kV ab instalafii de medic tensiwne (MT), cu tensiuni de Incr: in dutervatul - 20 kV; — instalatii de inalta tensinne {IT;, cu tensiuai de Incr intre 35... 110 kV — iustalatii de foarte inaltd fensivn sau egele cu 220 KY. in. practict, domenilie de vatori fer&, in raport ox apartenenta instal iwelul tensiuni *, functionind la tensiuni mai mart tor divizari di- cozespunaitoare ac Het la o categorie functionala normativele in re f4l, 35]diferentiazi instalatiile in instalatii sub 1000 V (joasé tensiune) si peste 1000 V (inaita tensiune). e. Dupa irecventa tensiunii, se deosebesc instalatii — de curent continwu ; — de curent alternativ. La rindul lor, acestea pot fi, in raport_cu_va- Inarea freeventei: de frecvenfa joasa (0,1 ... 50 Hz), industriala (50 Hz), medic (109... 10000 Hz), sau de inalté frecvenfa (peste 10 000 Hz) 1, Din punct de vedere al modului de protectie, instalafiile pot fi: — de fb deschis, fat& de care persoanele sint protejate numai impo- iva atingerilor accidentale a partilor aflate sub tensiune ; — de itp inchis, la care elementele componente sint protejate contra ngerilor, p&trunderii corpurilor straine peste 1 mm, a picdturilor de pi sia deteriorarilor mecanice ; + de 415 capsulat, la care elemnentele componente sint protejate contra atingerilor, patrunderii corpurilor straine de orice dimensimni, a stropilor de apa din toate directiile si contra deteriorarilor mecanice. 1,2, COMPUNEREA INSTAL! mm. O«: LOR ELECTRICE LA CONSUMATORI T ne I? [ineifa tensrane Or Consumatorul de energie electricé ste ale&tuit din totalitatea receptoare- or. jor dintr-un anumit spafiu sau dintr-o YY intreprindere. Avind in vedere corelatiile —* ___ de naturi tehnologich dintre diversele T laturi ale procesului de productie, Ja care! concura $i instalafiile electrice, $e poat afirma ca receptoarele electrice, care in ansambla formeazi consumatorul, sint jegate printr-un scop functional. ihe MT | Taal ta Meaie tens —T Instalasiiie electrice a’ consumator i_| compu 1S) — receptoare electrice ; g) — refele clectrice $$ puncte de 3 mentare {distributic) ; = echipamente de conectare, pr 8 tectie, AMC etc., adici restul echipa- s} mentelor electrice, in afard de recep- Lo toare Schema de distributie generalizatt pentru instalafiile electric 1a consuma- Fig. 1.1. Compunerea instala(iilor elec for este prezentat in figura 1.1, Alimen- ‘rice In consumator ie electrics a consumato- SS5, Pr eta uit din receptoarele de joast isos disibuties < é oa gicele de medie tensinme ft geen, cent inn Zeari tn inait& tensivme de receipe jos tensuae, 7 — vacnd inl lascatia SSE ssistemulei energetic prin “7 ~ SEPHPE Looms © Byimtermediul racordului de inalt& tensiune i (linie electric’ seriand ‘sax subterana). Acesta alimenteaza o statie de transformare ST (pentru ten- siuni de alimentare mai mari de 35 kV) sau o statie de distributie SD ; dac& alimentarea cu energie a consumatorului se face prin intermediul unui singur post de transformare PT, acesta se racordeaz’ direct la b sele stafiei sistemului (in stinga figurii) Racordarea consumatorilor la sistemul_ electroenergetic nafional sv face, de regula, printr-o singur& Jinie electrica de alimentare. Aceasta va fi prevazuté cu nwndrul minim de circuite necesare tranzitului ene clectrice in condifii economice si Ja parametri de calitate si si ceruyi de consumator [45] Punctul de separatie intre furnizor si consumator se numeste punct de delimitare. Dou& puncte de deliniitare se considera distincte daci prin fiecare din ele se poate asigura putcrea necesara Ja consumator, in cazul disparigici tensiunii in celalalt punct, Ja parametiii de calitate 3 de sige- Teusiti a automaticii de sistem si a sistemului de alimentare extern ansamblu. Nodul electric din amonte de punctul de delimitare constituie sursa in taport cu consumatoral considerat. Din punctu) de alimentare, reprezentat de b: se alimenteaza diferitele posturi de transformare PT, precum $i toarele de medie tensiune m,, prin intermediul Jiniilor 2, nu distri- buitoare; in practiced se oloseste denumirca de fider pentru distribuitoz~ rele care alimenteaz& posturi de transformare sau puncte de alimenta jntermediare. De la barele de joasi tensiune ale posturilo: menteazd receptoarele de joas& tensiume m, ale consumatorului. Recep- toarele mai importante sau cele de puter! mai mari se racordeaz adeseori direct la tabloul general 7G. In general, se realizeaza puncte de distrihupic intermediare, reprezentate de tablourile de distribufie TD. Lisitle care alimenteazi tablourile de distribufie se numese coloane. O parte toarcle de joasa tensiune sint grupate pe utilaje care avind o instalafie electric proprie, au si um tablou de distribufie TU al utila Linia 4, cate léagd tabloul de utilaj la tabloul de distribuyic constitu cuit de utilaj. Liniile de alimentare 3 ale receptoerelor se cuite Instalafia electricé inseriata intre surs& si un pi derat se numeste cale de alimentare, aceasta putind cuprinde lini acrien si in cabluri, intreruptoare, separatoare, transformatoare, reactoare etc. ndisponibilitatea oricdrui clement nerezervat al clii de alimentare c duce la intreruperea alimentarii in punctwi de cozsum respectiv Doui cai de alimentare se consider’ independente daci 2m defect sau Iucririle de reparafii si intretinere la elementele wnei cdi ou cai. copsumator poate fi: a and de transiormieic se ali- n recep- 2 conduc Ja scoaterea din funcfiune a celeilalt Intreruperea c&ilor_de_alimentare — simpla, in cazul indisponibilit? singure cai de alimentare ; — dubli sau multip multe cli de alimentare card} se care afecteaz’ in acelasi timp dow’ sau mai rezerveaza recipro:La consumatori, se pot intilni centrale electrice proprii, a caror reali- vare poate fi determinata de: — necesitatea de recuperare maximé, justificata economic, a resurselor energetice secundare sau de valorificare’ complex’ a produselor ; ‘Snecesitatea producerii combinate de energie electricd si termicd, ‘andamentat’ economic prin calcul — existena unui procent important de receptoare de categoria zero fv. subcap. 1.3) ceficienfa economicd a alimentirii_uuor receptoare de categoria ‘y, subeap. 1.3), pentru care duratele de revenire a tensiunii in caz de ‘ntrerupere in sistem nu sint satisfacdtoare Daci se are in vedcre cA unii consumatori au centrale electrice pro- prii, se constata ci in cadrul instalafiilor electrice la consumatori se dis- ing parti cu functionalitapi care acoperd intreg proces! de producere, cransport, distributie si utilizare a energiei electrice. 1.3. CONDITIILE DE CALITATE IN ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A CONSUMATORILOR Peutra buna functionare a receptoarelor, alimentarea cu energie electric tretntic si indeplineasc’ o serie de conditii referitoare la tensiune, frec- venta, putere $i continwitate. Prezentarea detaliati a acestor conditii se siste matizeaza in cele ce urmeazi’. ‘a. ‘fensiunea constintd, ca valoare si formé, constituie o prima con- Aitie’ pentru orice tip de receptoare. Liste recomandabil ca tensiuuea la bornele receptoarelor si fie cou- stant& si egal cu cea nominal sau variafiile posibile s4 se incadreze in jmitele precizate pentru fiecare receptor in parte. In exploatarea instals lor electrice apar variafii de tensiune, cauzate de consumator, datorit variafiilor de sarcind sau Scurteircuitelor. Aceste variafii pot fi lente, cau- vate de modificarea in timp a incrcarii seceptoarelor, sau rapide — cau- iAte de scurteitcuite sau de modificiri rapide ale sarcinii (de exemplu cup- ijare ca are, utilaje de sudare, laminoare, compresoare, masini cu cuplu puisatorint 5.a.), imclusiv cele datorate conectArilor ~ deconectirilor de receptoare Se jotoseste denumirea de gol de tensiune pentru orice scdere a valorii eficace a tensiunii unei refcle electrice cu o amplitudine cuprinsé intre 5 valoare minima sesizabili (circa 0,2 U,) si U, sio durata de cel mult 3s. ‘Dintee veceptoarele si instalatiile sensibile la goluri de tensiune fac parte urmitoarele oarele si compensatoarele sincrone ; = jnotoarele asimcrone (in funcfie de caracteristica cuplului rezis- tent) 5 ’ cctzipamentele electronice, inclusiv_redresoarele comandate ; — contactoarele. de 0.4 KV si cele din cireuitele secundare ; - otectia, Dlocajele si reglajele din circuitele tehno- logice.O diminuare cu caracter permanent a valorii tensiunii poste fi con secinfa subdimensionarii sectiunii conductoarelor, situafie cn armiri ne- gative ca: distrugerea izolatici electrice, nefunctionarea echipamentulai si suprasolicitarea termicd a receptoarelor si conductelor. ‘Tensiunile de alimentare mai mari decit cele nominale dete onarea in suprasarcin’ a unor receptoare de fort& gi reducerea duratei de viaja a receptoarelor de iluminat. Sciderea tensiunii sub valoarea nominali atrage dup& sine solicitarea termicd {la motoarele electrice), furctionarea la parametri inferior! (la cuptoarele clectrice) sau chiar ne- func}ionarea unor receptoare sau instalafii (desprinderea electromagnesilor, a motoarelor asincrone §.a.) Problema formei tensiunii se pune atit in cazul receptoarelor alimen- tate in curent continuu, cit si in cazul celor alimentate in curent alternativ. ‘Tensiunea continua la bornele »ceptoarelor de curent continuu poate avea o serie de armomici, mai ales daca sursa de tensiune este un redzesoz semicomandat sau comandat. Continutul de armonici este limitat in func de efectele acestora asupra receptoarclor, prin precizarea coeficientuled de distorsiune admis. Abaterea de Ja forma sinusoidalé a undei de tensiune determina fu fionarea receptoarelor de curent alternativ in regim deformant ce la unele receptoare, cum sint cuptoarele cu inductie, prezen cilor in unda de tensiune nu deranjeaza, la altele — printre care s rele electrice — prez prin, precizarea coeficientului de distorsiune admis. Coeticientul de distorsiune 2, al undei de tensiune se defineste ca raportul dintre valoarea eficace a reziduului Geformant L’, si valoarea eficace [a undei de tensitne, nind fuucti- armoni motoa- enfa armonicilor de teusiune trebuie limftata tot Py (ay C= VEe (1.2) unde U, este valoarea eficace a = i3 pentru caleulele practice. Coeficientul de distorsiune total, rezultat di relor consumatorului si din condifiile din sistemt} electroenerge limiteaz [45] la valoarei m poate ii limitat Ia a receptoa- Ay < 0,05, (1.3) sexo im cea ste, cum si muta- elementele mai mare parte Ja consumator. In timp ce o serie sint bebinele cu mice feromagnetic, receptoar toarele reprezinta surse de armonici de tensiune reactive de circuit ca bobineic si condensatoarele constituie toare de armonici de tensiune, respectiv de curent. In cadrui instala- fiilor clectrice a consumator, trebuie Iuate masuri pentru redrcerea telor defo! flucnte! asupra reqelei de _metodele bazate pe puterca medie si indicatori ai curbelor de sarcind (5;, recomandate pentin determinarca puterii cerute Ja nivelele superioare, de le barele de joasi teusiune ale postirilor de transformare, la ‘iniile de tacord in inalt& tensiune, La instalafii existente, puterea ceruti se determina pe baza curbelor de sarcing. lai, METODA COEFICIENTILOR DE CERERE Puterea activa cerut& se determin’ prin inmulfirca puterii instalate ce un coeficient subunitar #,, denumit coeficient de cerere PL.=hP, (Li) puterea reactivé ceruta Q, — cu ajutorul factoraiui de puters cerut cos @ Qh PV cor ES PB Ge (LTE) Cocficientul de cerere A, tine cont de randamentul al receptoarcior, Ge yradud de inc&rcare al acestora — prin coeficientil de incvcare hi, de simultaneitatca funcjionarii lor — prin coeficientu) de simuitencitate # si de randamentul %, al portiunii de reyea dintre receptoare si nivelul 22fa care se calculea exprimaat prin relagia Randamentul y al receptoarelor se ia in considerare mumai la acele eceptoare pentru care puterea instalat® P, sau cea nominalé P,, semat- ca puter utile, cum este cazul motoarclor clectrice, Ja care puterea no- minali reprezint& puterea mecanica la arbore. Factorul de putere cerut cos 9, exprima consumu! de putere reactiva ul yeceptoarelor care absorb puterea activa P,, in condifiile reflectate gio pel prin coeficientul de cerere Coeticientii de cerere si factorii de putere cerufi sint determinafi ex- pevimental pe baze statistice, pentru diferite receptoarc. Toate receptoa- he carora le corespund aceleasi valori pentru perechea de mirimi (4, cos @.}, se incadreazi intr-o singur’ grupare, numita categoric de receptoare, Datories diversitatii mari a receptoarelor si a condifiilor lor de iucru, exist’ ‘in mare numar de eategorii de receptoare. Acestea sint indicate in tabelul 13, imprenn’ cu valorile corcspunzitoare ale coeficientului de ccrere si ale factorului de patere cerut Pentru explicitarea modului de aplicare a metodei coeficienfilor de cerere, se considera un consumator de calcul, adic’ um ansamblu de receptoare, incadrate in m categorii ; consumatorul de calcul poate fi repre- Jentat de totalitae: receptoarelor, care aparfin unui tablou de distributie, (wei sectii sau unei intreprinderi. O categorie & cuprinde 1, seceptoare, ‘stil incit puterea instalati a acestora P,, este conform relafiel (1.9) (1.13) Puterea cerut& de receptoarele care fac parte dintr-o aceeasi h, este data de relatia cerere corectat al categoriei respective de in cara Ri, este coeficientul d receptoare. Corectia fine si ama de mumurul total de receptoare (1.16) si se realizeaz& prin intermediul coeficientului #, de’ influenté @ numé- rului de receptoare, conform zelatiei Lak (1.17) Ree 23Cocficiemtul de cerere ie si factorul de putere eos «, de receptoare [8, 15] Labelut 1.5 pentru diferite eategorii a) bd ay Categoria receptoaretor ! Receptoare electromecanice Aecroterme Compresoare = actionate cu motor asineron ~ acfionate cu motor sincron Grupuri motor-generator Macarale — cu DA = 25% = on PA = 40% Mayini uneite de’prelmcrat prin agchiere — cn regi) normal de funefionare (strun- guri, Taboteze, masini de irezat, morte- zat, giutit, potizoare ete.) ~ en regint grea de Inceu (Strunguri de de- grogat, automate, revolver, de alezaj, masini unelte mati; prese de stantat $i ca excentrie ete,) — ow regim foarte gren de Iueru (actionare | ciocanc, masini de forjat, de. trefilat. — actionatea tobelor de deeapare, a tam. burelor de curitire ete). Pompe = et di ticate — de slimnentare = de apa = de vid Unelte electrice portatile Vensitatoare Receptoare electrotermice Agrezate motor generator de sudaze ~ pentru un singer post pentru mai suite postu Convertizoare de {reeventi Captoare de induepie de frecvensi joast = fir compensarea energiet seactive = 1 compensares energie! reactive fraymma, de filtrare, de wlei, ver- [07508 i Coptoare cu rexistoure cut inetireare continua | ~ cu ineiseare periodic’ Receptoare eleetrochimice Rediresoare — pentru instalatit de acoperisi metaizce — dositmn inedzcat acumndatoare de cectro- care Receptoate de iluminat si prize Denavite Hate industriate — on ateliere sf inciperi separate — Gt mai multe desehideri, Hirt sep Thuninat de siguranst Ueminat exterior Magadi, poctur’ de trausiormare aIRes 2 s22e0 1 0,15 0,2 0,12—0,14 072 | 98 88 08 08 ~ fluorescent con:pensat ds 9.90 — fluorescent » 9,58 — incandescent 1,00 te, 2.67 0,32 9,35-0,00 0,330.00) 1,00. 100Fig, 1.2. Nomogramit pentr determinarea coefivienfilor de influeuts &e i de corere coreetat i in care Bq este coeficientul de cerere pentru categoria de receptoare con siderat&, determinat din tabelul 1.3. Nomograma din figura 1.2 indica, in partea dreapta, dependenfa coc ficientului de influenta k, de numirul de receptoare # ale consumatorului de calewl; in pattea stingd a nosnogramei rezult& cocticientu! de cerere covsetat Bi, pe baza coeiicientilor &, sik, determinati De remareat ci, determinarea coeficientului i, de influenté a numa- ruii de reeeptoare este corect si se facé in raport cu numéral totel 1 de receptoare al consumatorului de calcul considerat, fiind acelasi pentea toste categoriile de receptoare din compuneres acestuia. Acest Inert: este firese avind in vedere ci ansamblul receptoareior, indiferent de categorile egrora le aparfin, determina in mod statistic consumul de energie electrica, Gatcrith nesimultaneitafilor in funcfionare gi in gradele de incarcare. Pe aceast’ baz&, dintre doi consumatori de caleul cu aceleasi puteti instalate totale si cu repartifii identice ale puterilor instalate pe categorii de seceptoare, cel care cuprinde un numir mai mare de receptoare (cu puteri instalate mai mici) va absorbi o putere mai mic’. Crice moditicare ale numarului de receptoare a consumatorului de catcul strage dup’ sine necesitatea actualizarii valorii coeficientului de influenpa ip, sa deterininarii cocficienfilor de cerere corectafi, fi. cu relayia (43). ‘in cazul in care receptoarele au puteri mult diferite, se recomanda cs determinarea coeficientului de influent’ s& se facd fn raport cu numarul ée receptoare nl = 2 Mos, (1.18) fn care sa notat cu #5 — numirul receptoarclor celor mai mari, @ earor putere instalaté insumata este egali. cu jumitate din puterea tuturor receptoarelor. Cazurile limita ale corectiei sint urmétoarele: an <4, ind & = 1 si prin urmare 2) = 1, adicd pentru un numar de receptoare mai mic decit patru, puterea ceruté este egala ct suma puteri- 25lor instalate ale receptoarelor. Un astfel de consumator de caleut se poate jntilni ia nivelul tablourilor de utilaj sau al celor de distribufie care al} menteaz cel mult trei_ receptoare b. 1 > 50, k, > 10 si conform relatiei (1.11) se obtine kL xk, cosa ce inseam’ cA pentru un consumator de calcul.cu un numar foarte mare de receptoare, corectia coeficientului de cerere este nuli, astfel incit relatia (1.9) devine: P Astiel de situafii se intiInesc Ja nivelul tablourilor generale din pos. turile de transtormare sau al tablourilor de distributic care alimenteazs un numér relativ mare de receptoare. Avind determinate puterile cerute de receptoarele din fiecare cate- gorie, puterea ceruti total Ja nivelul consumatorulti de calcul este oo = BPs (1.19) dp, (1.20) Dac intr-o secfie alimentarea receptoarelor si utilajelor s-a organizat pe citeva (g) tablouri de distribufie si s-au calculat conform celo: di mai sus puterile cernte la nivelurile sectiei P., sia tablourilor P evident ca A P< DP, avind in vedere c& puterile cerute ale acestor consumatori de calcul at fost calculate pentru coeficienti de influenta , diferiti. Asemenca inega- lit&fi au ioc intre orice trepte consecutive pe care se organizea consumator dat. Caiculul puterilor reactive cerute se face, de asemenca, pentri fiecarc categorie in parte Zi un Qa = Pa + tS Ges (1.23) puterea reactiva total rezultind = Bo Ou (1.22) Puterea aparenta totalA absorbita de consumatorul de caletl este S.=fPFF@ Daca rezultatul obfinut se incadreaz& intre valorile 400 kVA < S, < 1600 kVA, (1.24) Ja componentele activa gi reactiva se aplicd reduceri prin intermediul coe- ficienfilor de reducere &,, pentru puterea activa sik, — pentru pute- rea reactiva, conform relafiilor Po = heP ej Qt = hau, ie 26ve b eb, 9, iar h,, = 0,95. Reducerea nu se aplicd daci S, < 400 kVA in cazui in’ care consumatorul de calcul este o sectie sau intreaga prindere, puterea aparent&i de caleul S; serveste ca bazd pentru a crea transformatoralui de alimentare Sip 2 SS AVPP +O (1.26) in care S,, reprezinti puterea aparenté nominal& a transformatorului. Q arcina nu poate fi preluaté de un singur transformator (S; > >. 1600 kVA), se grupeazi receptoarele pe dowd sau mai multe transtor- toare de puteri corespunz’toare, urmind ca la puterile cerute ale fie- ai grup de receptoare s4 se aplice coeficienfii de reducere menfionafi. e indicat ca gruparea receptoarclor s& se fack dupa criterii de ampla- nent si tehnologice. Pentru determinarea puterilor cerute P,, si Q,, din refeaua de medie unc, la totalul obfinut dup’ aplicarea reduccrilor se adauga pierderiie te active AP, respectiv reactive AQ, din transformatoare (paragraful 3.6.3), cont: ma relafiilor (1.27 (1.28) in care @, reprezint’ puterea sursclor instalate pentru compensarea pu- terii reactive (v. subcap. 6.4). In lipsa unor date de catalog, pierderile de putere din transtormatoare se pot calcula cu relafiile (1.29) AQ, © care ca S, sa notat sume puterilor nominaie ale transformatoarelor, dn cazul consumatorilor de calcul alimentati prin _#, transformatoa: ecomanda ca valorilor determinate cu telatiile (1.27) si (1.28), s8 J ce coclicienfii de simuitaneitate 2,, — pentra puterea activ b nitrg paterea reactiv se gia = , vezultind puterile cerute pe partea de medic tensiune Pl= hk, Coeficientii de simultaneitate sint dafi in tabelul 14, in functic de aumfrul de transformatoare. Valorile mai mari ale coeticientilor se aplici. (1.30) Tabelut 1.4 multe transfonnatoare nut de suuttaneitate pentra puterea activ’, Ra | peut putea react, hyin industriile (metalurgied, chir parte in sarcind continua Coeticientul mediu de cerere al conswmatornhy Puterea aparent& cerut totala = VPIFG determ: area factoruiui de putere mediu Py 20s 9 3) care in situayia ci puterea reactiva totala fine cont de reducerea datorati puterii reactive a se numeste factor de putere natural, Q:, a fost caleulati #r& a se rselor de comipersare, 1.4.2, METODA FORMULEI BINOME Se utilizeaz’ pentru consumatori de calcul Ja aivelul unor tabiouri de distributie, conducind la rezultate acoperitoare in ceca ce priveste pute ceruta Conform acestei metode, receptoarele se consider repartizate ve © de teceptoare, puterca cerut determinindu-se Ia nivelul grupelor baza puterii instalate P,, a tuturor receptoarelor din grupa b sia puterii instalate P,, a primelor x receptoare din aceeasi grup’, luate in ordinea Gescrescitoare a puteriior lor instalate. Puterea activa ceruta de cele i, receptoare din grupa & este P. = (aP,), + 9Pu, {1.34} in care @ si b sint coeficienfii formulei binome, iar x numarul de receptoare pentru care se caletleazi P,,; aceste date sint specifice metodei de ealenl dup’ formula binom{, fiind indicate in tabelul 1.5. Puterea cerut& de cele m grupe de receptoare ale consumatorului de caleal este (1.35) nate dintre termenii ve (aP,,),, este termentl cu valoarea cea ma (@Pidei 2O4P, — suma tuturor termenilor de forma 5,P,, corespnned tori celor m grupe de receptoare. Paterea reactiva absorbitd la nivelul constmatorului de caleul este @=D Pate 2, (1.36)Coeticis Grupul de seceptoare 7. Motoare clectrice pentra comanda individuals {nilor-unelte de prelucrare a metaletor — in seetii de prelucrare la call, h pe band . in sectii de prelucrare 1a Fece, pe banda : — idem, in seri miei si individuale 2, Motoare’electrice pentru ventilatoare (conditi nate), pouipe, compresoare, grupuri compre- (pentru puteri peste 100 KW se va lua puterea ‘eal la cos real pentra fiecare motor seri mati $i 3. Motoate electrice ale mecanismelor de transport contiuu si de preluerare a nisipurilor gi piiminturilor in turniitori Hiri interbloc — an interblociri 4, Poduri rulante 31 macarale: in cazangerii, secfii de reparafii si de montaj, in ateliete mecanice gi altele aseminiitoare in tumnatorii : — in oteliirii Siemens-Martin - — lalaminoare, masini de treier: iere terntice — cuptoare electrice automata (continu) idem, cu incircare neautomatd (periodic). — receptoure termice mici, in instalafii de tip la- dorator (useiitoare, inctivitoare etc.) 6. Masini de sudare : — prin puncte si prin cusatura —eaplacap 2... 2. 7. Trausiormatoare de sudare — pentru sudare automaté. 2... = pentra sudare manuala cu are cw un singur punet de Tuern . . — idem, ca mai multe puncte de icra si recoltat rezistentai cu inedreare §. Grupuri convertizoare de sudare (motor-genera- tor) — cu um Singur punct de Iuera — cu mai multe puncte de Incr 9. Actiouari electrice im industria chimick cu flux tehnologic neintrerapt (compresor, pompe, ventilatoare, amesteciitoare si centrifuge) Observatli, 7. Pentru podurile rulunte se pot aplica metode mai exacte de de fa paterii cerute dack se dispune de curbele de incircare ale fiecirui motor electric; ii forniulei hinome ovteen a fe 5/05 | 0,26) 065 | 117 s }os | od | 98 | is 3 s | o2s | oss fos | 975 5 [04 | 04 5 jo2 | os | \ 3 02 | 006 | 05 3 | a3 | 009 | 05 3/03 |ou) os 3 (08 | 038) os | 2 fea j;o7 | 1 | 05 | 0: 0 |o r fo | o fo | 06 a fo 07 o lo jos | os | 0 |o | 0as | o4 a lo |o7—| 05 oo | | o }o 173 o jo | 0183 3 fos |o5 | 086 6st 2. Puterea P, a grupurilor de receptoare pentru sudare se determina inmultindu-se pute- rea nominali S, in kVA, cu factorul de putere nominal, pentru care se pot adopta valorite ~— transformatoare de sudare — masini de sudare prin puncte si prin cuséturé — masini de sudare cap Ia cap. ce OB: fied 2075 : + 08! 29in care tg@, reprezintd tangenta corespunzStoare factorului de putere introdus de receptoarele din grupa &, m&rime de asemenea indicat in tabeiul 1.5. Puterea aparenta ceruta si valoarea medie a factorului de putere se jeaza cu relafiile (1.23), respectiv (1.33). 1.4. . METODA ANALIZEI DIRECTE Aceast& metod& este recomandat pentru calculul puterii cerute de consamatori de calcul cu un numér redus de receptoare, de céror diagrame de sarcina sint cunoscute. Astfel de consumatori sint : — tablourile de utilaj ; — tablourile de distributie cu pleciri putine; — tablourile generale cu un num&r redus de pleciri la subconsumatori mici sau neindustriali, cu puteri mici, cind se cunosc caracteristicile de funczionare ale acestora si cind puterea instalata pentru iluminat reprezinti mai mult de 60... 75% din intreaga putere instalatt. Metoda constA in determinarea directa a coeficientului de cerere, con- form relatiei (1.12), deoarece in astfel de situatii, valorile factorilor care intervin pot fi calculate sau apreciate cu o bun’ aproximatie. Coeficientul de incdreare &, este dat de relatia (1.37) in cave P, este puterea reali cu care sint incircate receptoarele, iar P, — putcrea in funcfie simultand ; in mod obignuit & = 0,9... 0,95. Coeficientul de simultancitate este R, (1.38) PB in care P, acc semuificatia de mai sus, iar P, este puterea instalaté. Pentru consumatori de calcul cuprinzind mumai réceptoare de iluminat, valorile coelicientilor de simultaneitate sint date in tabelul. 1.6; pentru receptoare Tabelul 1.6 Cooficientul de simuitaneitate, 2, pentru consumatori cuprinzind mumai reeeptoare de iuminat Destinatia constructed sau Snstalatiet Construchii industriale si administrative 08 Complexe comerciale 10 Consteucfil de locuinge : 2+ 4 apartamente 10 : a 078 0.63 ” 0.53 a 0,49 05 Tuminat exterior i iluminat de siguranpit 10 Spitate ; 0.65 a i 30de fort, acest] cocficienti se determina pe baza diagramelor de sarcini, din care reaulta P,, si a puterii instalate P,, conform relafiei (1.38). Randamentul mediu al receptoarelor 1 se deterniina ca medie ponde- sat a randamentelor nominale 7%, ale receptoarelor, in raport eu puiterile jnstalate, Daca puterile instalate P., sint puteri clectrice (absorbite), relagia de caleu! este (1.395 jar dack acestea se sefer& ta puteri utile (mecanice — cazul electrice), se utilizeaz’ relatia otoxrelo Ss (1.40) in care # este numarul de receptoare. Randamentul refelei %, se caleuleaz’ finind seama de pierderile de putere; in miod obignuit 4, = 0,98 ... 1. ‘Avind determinati tot factorii, se calculeazi coeficientul de cerere ox relatia (1.12). Puterea activa cerut& se obtine, im acest caz, din putcrea jnstalaté cu ajutorul coeficientuluj de cerere P. = BP, (41) Pentru calculul puterii reactive cerute, este necesari determine factorului de putere mediu cos @, al reccptoarelor, din conditia de tate a puterii aparente absorbite de cele » receptoare cu puterea aparen: a unui receptor echivalent. Aceasta conduce Ja relafia ea Bry cos 9, = =. (1.42) » Py 2 oe on daci P, reprezinti putere clectrick absorbiti sau £08 Ga = = (1.43) Tas COS Gay dack P, reprezint putere util’.Puterea reactivé ceruta este a-PR Vo - C08 on, (1.44) terea aparent& P. Ss. (1.45) 08 Fm 14.4. METODA DURATEI DE UTILIZARE A PUTERIT MAXIME S foloseste pentru determinarea puterii cerute la nivel de intreprindere sau platformi industrialé, atunci cind se cumoaste consumul specific de energie electrici W’, pe unitatea de productie, Din aceasta cauzi, metoda sc mai numeste si a conswmurilor specifice. Dac& se noteaz’ cu A productia anualé a intreprinderii, in unit&ti de masuré corespunzitoare (tone, metri p&trafi, buciifi etc.j, consumul anual de energie pentru acest consumator de calcul este E,= We - A. (1.46) in lipsa unor date certe, referitoare 1a consumul specific de energie clectric& pentru produse si activitati industriale, se recomanda consultarea lucrari (15). Tabetul 1.7 Durata de utilizare fpy a puterit active inuxime | | | Felst_consumsatornt | tucrus tu dona | teorut te tn | j Nekiabart™ | SStimbut I { Combinate de carne 8.500+8 800 Combinate mari de care, fabrici de conservat carnea, intreprinderi de preparares ciraii Combinate mari de pasari Construetii de masini Fabricl de cleinri 3.000-=8 100 Fabrici de gelatin 500 Fabrici de inctipiminte Vabrici de preparere a pis 500 Industrie alimentard 4.0005 000 Industria chimica 5 800-6 500 Instzia electrotehnic’ 5 009 tria hirtiei si celulozei 3800 Industria mniniert 5000-5 500 Industria textila Intreprindert frigor Intreprinderi de lapte dietetic Intreprinder! mazi de produse lactate Metalnrsie Poligratie Prelnerarea Jeammalei Reparafia automobilelor si vagoanelor Vaine de reparafii 4500 4000 | the Observanii, 7. Pentru intreprinderi Incrind imtr-un singur schimb se considers tyy = 25003 000 2, pentru iluninatul interior fy = 15002500, iar pentru eel exterior fey = = 2.500=3 990,