Ghid de Consiliere Orientare

GHID PENTRU ORELE DE
DIRIGENIE/CONSILIE
RE
Argument
Lucrarea de faa a fost elaborat cu intenia de a veni n sprijinul
profesorilor dirigini cu sugestii privind desfurarea orelor de
dirigenie/consiliere.
Trebuie s fie de la sine neles c fiecare diriginte are libertatea
total de a-i manifesta creativitatea n funcie de specificul clasei pe care
o conduce, dar i (poate nu n ultimul rnd) de propria personalitate.
Colectivul care a lucrat la aceste materiale a avut ca scop
prezentarea de modele, de lecii posibile. Ele pot constitui baza de
plecare, inspiraia pentru activitaile profesorului diriginte.
Cteva reguli trebuie, totui, s fie respectate, n ideea obinerii
unei viziuni comune asupra orelor de dirigenie/consiliere.
Ghidul nostru se deschide cu PROGRAMA ACTIVITILOR
EDUCATIVE elaborat de MEC. Vei constata c exist n aceast
program componente, subcomponente i obiective cadru. De fapt,
aceste obiective cadru reprezint subiectele orelor de dirigenie. Aici se
poate manifesta diversitatea ideilor profesorilor dirigini.
Colectivul de elaborare a propus cteva modele pentru
componentele A,B i C, urmnd ca dumneavoastr, profesorii crora ne
adresm, s v construii tipuri de lecie pentru componenta D.
Considerm ca ora de dirigenie/consiliere trebuie s-i schimbe
fundamental construcia de pn acum, elevii trebuie s fie ncurajai s
participe la dezbaterea problemelor lor. Profesorul diriginte va deveni un
moderator, un spectator chiar, dar unul suficient de abil pentru a
interveni i a coordona discret ntreaga activitate.
Exist foarte multe materiale auxiliare pentru fiecare dintre
obiectivele cadru aflate n Program. Este nevoie doar de o bun
organizare dar i de o responsabilizare a fiecarui dintre noi n ceea ce
privete ORA DE CONSILIERE/DIRIGENIE.
autorii
Programa activitaii educative

Componentele
Subcomponente
A.MANAGE
MENTUL
CLASEI CA
GRUP
B.DEZVOLTAREA
PERSONALIT
II I
DEZVOLTAREA
CARIEREI
C.EDUCAIA
PENTRU
VALORI
Obiective cadru/formarea si dezvoltarea de capacitai

1.
2.
3.
4.
I. Dezvoltarea
personalitaii
elevului
II. Dezvoltarea
carierei
elevului
I. Educaia pentru o
societate
democratic
II. Educaia pentru
munca de calitate
III. Educaia pentru
receptarea
valorilor
IV. Educaia pentru
viaa privat
1.
2.
1.
2.
3.
1.
2.
3.
1.
2.
3.
4.
1.
2.
3.
1.
2.
3.
V. Educaia pentru
mediu educaie
pentru o
dezvoltare
durabil
VI. Educaia pentru
sntate
D.EDUCAIA
PENTRU
SECURITATEA
PERSONAL
I. Educaia rutier
II. Educaia pentru
protecia
consumatorului
1.
2.
3.
1.
2.
3.
1.
2.
3.
1.
2.
3.
III. Educaia pentru

protecia
civil
IV. Educaia pentru
aprarea
mpotriva
incendiilor
1.
2.
3.
1.
2.
3.
S formeze i s dezvolte capacitatea de autoorganizare a clasei ca

microgrup;
S cunoasc i s respecte valorile grupului;
S identifice i s respecte normele si valorile grupului;
S favorizeze asumarea de responsabilitai i s stimuleze iniiativele
personale in realizarea activitailor grupului;
S formeze i s dezvolte capacitai de autocunoatere;
S valorifice resursele interioare in scopul autorealizarii;
S dezvolte motivaia nvrii raportat propriului potenial i la oferta
colar profesional;
S cultive ncrederea in sine;
S formeze i s dezvolte capacitai decizionale;
S cunoasc i s respecte valorile fundamentale ale societaii democratice;
S armonizeze i s exerseze propriul sistem de valori n acord cu cel social;
S formeze conduita participativ la viaa social;
S valorifice propriul potenial de activitate, nelegnd rolul muncii;
S formeze i s dezvolte respectul pentru lucrul bine fcut;
S dezvolte capaciti de proiectare, de execuie si de evaluare n munc;
S formeze un stil de munc eficient;
S adopte criterii estetice i morale in aprecierea valorilor culturale;
S formeze comportamente adecvate de receptare a valorilor culturii;
S ineleag nevoia de interiorizare a sentimentului sacru;
S ineleag deosebirile dintre privat si public;
S ineleag i s promoveze familia ca principal cadru de desfurare a
vieii private;
S formeze i s dezvolte capacitaile de relaionare in grupurile nonformale;
S cunoasc importana calitii mediului pentru via;
S cunoasc relaiile dintre om i mediu, a interdependenei dintre mediu si
dezvoltare;
S formeze atitudinea de respect faa de mediu i dezvoltarea
comportamentelor responsabile;
S cunoasc i s neleag normele de igien i influena factorilor de risc
asupra strii de sntate;
S dezvolte responsabilitai pentru meninerea snatii proprii i a celorlali;
S formeze un stil de viaa echilibrat(fizic, intelectual, emoional)
S cunoasc i s respecte regulile de circulaie;
S formeze un comportament responsabil ca participant la trafic;
S inteleag complexitatea si funciile strzii ca spaiu social;
S cunoasc legislaia privind protecia consumatorului i a rolului Oficiului
pentru Protectia Consumatorului;
S formeze deprinderi de a utiliza informaiile referitoare la produsele si
serviciile de care beneficiaza;
S cunoasc i s adapteze criterii de selecie n consumul de bunuri i
servicii;
S cunoasc drepturile cetenilor in domeniul proteciei civile;
S identifice modalitile de ocrotire a populaiei in intervenia in caz de
calamiti, catastrofe, dezastrre, razboi;
S cunoasca institutiile si misiunile de protectie civila;
S cunoasc importana focului in viaa omului, sursele i mecanismele
producerii incendiilor;
S cunoasc normele de prevenire i stingere a incendiilor;
S formeze i s consolideze comportamentele preventive , de aparare
mpotriva incendiilor.
Cuprins
A. MANAGEMENTUL CLASEI CA GRUP

1. Managementul clasei
4.1 Iniiativ i responsabilitate
4.2 Formarea i dezvoltarea de capaciti
B. DEZVOLTAREA PERSONALITII I
DEZVOLTAREA CARIEREI
7
8
12
14
17
18
19
I. Dezvoltarea personalitii elevului

1.1. Cine sunt eu?
1.2. Cunoate-te pe tine nsui.
1.3. Fiecare este unic.
1.4. Lucruri care m descriu.
1.5. Scarita.
2.1. Ce resurse am?
2.2. Planuri de viitor.
20
22
23
25
27
29
33
34
II. Dezvoltarea carierei elevului

2.1. Succes i eec.
2.2. Slbiciuni i complexe.
2.3. ncrederea n sine.
3.1. Ierarhizeazi valorile.
3.2. Alegerea valorilor.
3.3. Mesaje privind valorile.
3.4. Luarea deciziilor.
3.5. Procesul de luare a deciziilor.
36
37
39
40
41
44
47
49
51
C. EDUCAIA PENTRU VALORI
54
I. Educaia pentru o societate democratic

1. A merita-a preui-a valora
2. S vorbim despre democraie
3.1. Drepturi si responsabiliti
3.2. Dreptul de a alege
55
56
61
69
77
II. Educaia pentru munca de calitate

1.1. Cum s reueti?
1.2. Potenialul creativ a fi sau a nu fi
2. A te face c munceti
3.1. Crmizile
3.2. S transformi un vis n realitate
3.3. i-ai ales bine profesia?
4. Munca eficient
79
80
82
92
93
95
98
103
III. Educaia pentru receptarea valorilor

1. Frumos-urt; bun-ru
3. Sfnt si pctos
104
107
117
IV. Educaia pentru viaa privat

1. Eu i ceilali
2. Eu i prinii mei
3. Eu i prietenii
V. Educaia pentru mediu educaie pentru
o dezvoltare durabil
1. Calitatea mediului = calitatea vieii
2. Cum decizi?
3. S respectm natura
VI. Educaia pentru sntate
1. Grija fa de noi nine
2. Riscurile n viaa noastr. Cum pot
fi ele evitate sau controlate?
124
125
132
142
149
150
153
155
157
158
163
A. MANAGEMENTUL CLASEI CA
GRUP
Activitatea A.1.
Managementul clasei
Obiectiv cadru: FORMAREA I DEZVOLTAREA DE CAPACITI
Obiectiv 1: S FORMEZE I S DEZVOLTE CAPACITATEA DE
AUTOORGANIZARE A CLASEI CA MICROGRUP
Observaii:
1. Acest model se refer la modaliti de organizare a colectivului de
elevi chiar la nceputul anului colar; ne adresm cu precdere
colectivelor nou formate, cele de clasa a IX-a, cnd elevii i
profesorul-diriginte se ntlnesc pentru prima data.
Pentru cealalt categorie de clase colective deja formate, ndrumate
de acelai diriginte organizarea colectivului la nceput de an colar
ia forme particulare, presupunnd c s-a ajuns la cunoaterea
specificiti grupului .
Suntem, aadar, la momentul t0 al ntlnirii dintre profesoruldiriginte i colectivul de elevi de la clasa a IX-a pe care l va consilia
(timp de patru ani).
2. Profesorul-diriginte va trebui s fie familiarizat cu termenii pe care i
va pune n discuie i i va stabili intele n funcie de studiul prealabil
al ANEXEI 1 (vezi) [MANAGEMENTUL CLASEI].
Scop:
Cunoaterea de ctre elevi a rolului organizrii i autoorganizrii colectivului la nceputul unei activiti derulate pe o perioad
ntins (patru ani).
Timp:
50 de minute.
Materiale: fie de lucru +chestionare aplicate elevilor.
Procedeu:
a) adresai-v elevilor la nceputul orei cu un ton amical, dar ferm,
b) felicitai-I pentru faptul c au ajuns s fie elevi ai acestui liceu dup
eforturi remarcabile .
c) vorbii-le despre liceul n care se afl (rezultate colare, rezultate
notabile n competiii diverse, calitatea profesorilor liceului etc.)
d) canalizai discuia ctre un dialog prin care cei care vor s se exprime
(nu forai participarea la dialog!) s comenteze att rezultatele liceului
ct i domeniul n care ar dori s se afirme .
e) aplicai un chestionar (vezi ANEXA 2 ) privind activitatea pe care
elevii ar dori s o dezvolte n mod special n liceu (ex. Informatic, sport,
muzic , dans )
Prelucrare: La sfritul orei profesorul diriginte va face discuia

chestionarelor (care nu au fost semnate!) i va consulta elevii asupra
rspunsurilor cele mai interesante.
Ex. : - Care credei c ar fi calitile necesare unui grup de
elevi pentru a atinge performana? (colare i extracolare)
- Ct de important este colaborarea ntre elevi i
diriginte n luarea oricror decizii legate de grup?
- Este sau nu necesar ca grupul de elevi sa fie
organizat? (egalitar sau ierarhizat)
OBS.
Prima ntlnire cu elevii la ora de consiliere nu poate fi pentru
clasele a IX-a cea n care se va decide definitiv atribuia fiecrui elev n
colectiv. Elevii i vor manifesta iniiativa n a se ocupa de una sau alta
dintre responsabiliti (eful clasei, responsabil cu igiena, legtura cu
direcia colii, responsabil cu activitile extracolare, etc. ) i n funcie
de hotrrea colectivului (aprob/dezaprob) elevul va rspunde n
continuare de problem.
Foarte important este s se inoculeze ideea c ntr-un colectiv de
elevi, ca i n societate, democraia trebuie s funcioneze prin
posibilitatea schimbrii, nimeni nu se poate impune mpotriva dorinei
celorlali.
Material de distribuit
anexa 1
Rspundei, pe scurt, la urmtoarele ntrebri:

1. Enumerai-v dou caliti personale (pe care le considerai
caracterizante).
2. Notai dou defecte pe care ai dori s le corectai n noua etap
de licean.
3. Artai care ar fi genul de activiti extracolare la care ai dori s
participai n cadrul liceului/clasei.
4. n situaia n care ai fi liderul colectivului, care credei c ar fi
modalitatea prin care v-ai impune ideile?
5. Ce nseamn pentru tine grupul de elevi i cum crezi c s-ar putea
ajunge la o bun organizare a acesteia?
6. n procente, cine crezi c ar fi important, n grup, n luarea
deciziilor?
(ex. 30% elevii decid, 70% profesorul-diriginte)
anexa 2
Rspundei bifnd a) da, b) uneori, oarecum, c) nu

1.
2.
3.
4.
Avei muli prieteni printre colegi?

V place s lucrai n grup mpreun cu colegii dvs. ?
V ajutai colegii atunci cnd au de rezolvat o sarcin grea?
Dac vi se propune alternativa: s lucrai n grup sau singuri, ai
alege-o pe prima?
5. Cnd muncii n grup avei randament mai mare dect atunci cnd
lucrai singur?
6. Acionai pentru mbuntirea climatului n grup?
7. Participai la realizarea sarcinilor grupului?
8. Cnd o sarcin revine ntregului grup o ndeplinii din proprie
iniiativ?
9. Viaa n cadrul grupului v ofer satisfacii?
10.Cnd un coleg greete v spunei deschis prerea despre fapta lui?
11.Luai atitudine mpotriva celor care nu-i ndeplinesc sarcinile?
12.V-ar deranja dac vi s-ar propune s fii mutat n alt clas?
13.n discuiile cu colegi din alte clase, aprai prestigiul grupului din
care facei parte?
10
Activitatea A.2.
Managementul clasei
Obiectiv 2: S CUNOASC I S RESPECTE VALORILE
GRUPULUI
Scop:
ELEVII RESPECT REGULILE PE CARE LE NELEG

I LE ACCEPT (referitoare la viaa i activitatea n grup )
Timp:
50 de minute.
Materiale: Scenariu elaborat anterior de profesorul diriginte.

Procedeu:
a) elevii vor fi anunai c lecia nu va fi de tip expozitiv, ci c vor fi
invitai s joace nite roluri.
b) lucrul se va desfura pe echipe: 5-6 elevi vor lucra n mod creativ i
vor transpune n situaie de comunicare (dialog) unul dintre
scenariile propuse:
c) profesorul diriginte prezint scenariile /situaiile imaginate:
Aflai despre un coleg faptul c a fost ales reprezentant n C.E. fr
acordul vostru.(a fost propus de diriginte sau de un numr redus de
colegi);
comentai acest eveniment nainte de sosirea lui n clas,
adoptnd (dezvoltnd) fiecare cte o atitudine:
admiraie (acord fa de persoan)
nedumerire (nu-I tiai calitile)
pasivitate (nu v interesa oricum persoana, funcia)
invidie (ai fi vrut s fii n locul lui)
acceptare +intenie de colaborare
Un coleg / o coleg lipsete de la coal de un timp ndelungat i
discutai ntr-o recreaie cazul. Adoptai fiecare cte o atitudine:
11
Confidentul colegului (cel care tie motivul pentru care a

lipsit, dar nu a dezvluit)
ngijorare + dorina de a-l ajuta pe coleg
nepsare (persoana nu v interesa, oricum)
mirare (nu v ateptai s reacioneze astfel i vrei s aflai
ce se ntmpl)
d) grupurilor de elevi actori (vor lucra numai cei care se ofer pentru
aceast activitate, restul vor fi spectatori) li se d timp de organizare
dramatic a situaiei (5 minute); n acest timp profesorul diriginte
invit spectatorii s urmreasc atitudinile celor care vor juca i s
noteze pe o foaie care este cea pe care ar adopta-o ei.
e) momentul dramatic propriu-zis
Prelucare:
Profesorul strnge rezultatele situaiei de comunicare prezentate i
comenteaz cu spectatorii creaia lor.
Activitate A.3.
12
Managementul clasei
Obiectiv 3: S IDENTIFICE I S SOLUIONEZE NEVOILE
GRUPULUI
Scop:
Implicarea fiecrui elev al colectivitii n problemele

grupului; contientizarea importanei fiecruia n viaa de grup, n
soluionarea oricror situaii care privesc grupul.
Timp:
50 de minute
Materiale: Scenarii concepute anterior de profesorul diriginte

(eventual cu un grup de elevi)
Procedeu:
a. lecia poate ncepe cu un dialog profesor-elevi prin care s-ar defini
sintagma nevoile grupului; elevii pot elabora o list cu ceea ce
consider ei a fi nevoi.
b. se alege una dintre nevoile care apar frecvent n listele elevilor (s
zicem: nevoia de toleran, colegialitatea, sportivitatea relaiilor
ntre colegi, coeziunea fa de o dificultate, unitatea, ajutorul reciproc,
interesul fa de problemele celorlali, etc.).
c. se propune rezolvarea (prin oferirea de soluii multiple din partea
elevilor) unei situaii gen:
Unul dintre colegii votri l-a lovit pe un altul n timpul unei
recreaii. Martorii i mpart poziiile de aprare ntre cei doi.
Imaginai cteva reacii de martor al scenei, apoi ncercai s
gsii o soluie pentru mpcarea celor doi i restabilirea
armoniei n grup.
O ceart ntre o fat i un biat din clas s-a sfrit printr-o
tcere prelungit ntre cei doi, o ostilitate care duneaz ntr-un
fel activitii grupului.
13
Imaginai o soluie prin care cei doi s-i schimbe

comportamentul, dup ce sunt pui fa n fa s-i analizeze
fiecare atitudinea. Motivai conflictul detensionnd permanent
atmosfera.
Prelucrare:
ideea de TOLERAN trebuie fixat n contiina grupului de
elevi prin dialog (cei mai muli membri ai grupului trebuie
determinai s-i spun prerea n privina avantajului toleranei
fa de ostilitate).
se poate extinde ideea dincolo de zidurile colii, acolo unde
INTOLERANA creeaz situaii conflictule grave (elevii pot
povesti- n limita timpului- ntmplri pe care le pot subordona
acestui subiect)
se poate aplica un chestionar pe care profesorul diriginte l va
studia n absena elevilor (ANEXA 1).
Materiale de distribuit
anexa 1
14
Tolerana/intolerana
Rspunde-i, pe scurt la urmtoarele ntrebri/situaii
1.ntr-o recreaie, un coleg / o coleg v aduce un repro legat de faptul
c n timpul orei l-ai contrazis ntr-o discuie purtat cu toi membrii
clasei.Cum reacionai.
2.Considerai c un conflict poate fi: foarte grav, grav, mai puin grav?
Da-i cte un exempul pentru fiecare situaie.
3.Considerai c atitudinea tolerant poate avea i efecte negative?
Numii-le.
4.Cum ai dori s fie un profesor tolerant? Portretizai-l.
5.Care credei c este cel mai tolerant, respectiv cel mai puin tolerant
coleg? Dar profesor?
15
Iniiativ i responsabilitate
Obiectiv 4: s favorizeze asumarea de responsabiliti i s stimuleze
iniiativele personale n realizarea activitilor grupului.
Scop:
Elevii s-i formeze capacitatea de a lua iniiative i s-i

asume responsabiliti n cadrul grupului.
Timp:
40 min.
Materiale: Scenariu elaborat anterior de profesor diriginte.

Procedeu: a) elevii vor fi anunai c lecia nu va fi de tip expozitiv, ci
c vor fi invitai s joace un anumit rol
b)lucrul se va desfura pe echipe: 5-6 elevii vor lucra n mod
creativ i vor transpune n situaii de comunicare (dialog) scenariul
propus:
ntr-un grup de adolesceni, se propune ca 2 persoane s rspund de
petrecerea timpului liber al grupului. Membrii grupului propun 2
persoane: Alina si Mihai. Acetia nu accept, ns motivnd c sunt foarte
ocupai la coal. Maria(Elena), una dintre membrele grupului ar fi dorit
s-i asume aceast sarcin, dar teama de a nu fii refuzat a determinat-o
s nu spun nimic.
La sfritul ntlnirii, cnd grupul nu a ajuns la un rezultat a constatat c
regret faptul c nu a avut iniiativa de a-i asuma rolul de organizator al
timpului liber.
Prelucrare :
1.
2.
3.
4.
5.
ntrebri ce pot fi adresate:

Discutai cu elevii prerea lor despre sarcina propus lui Mihai i
Alinei!
De ce credei c au refuzat propunerea cei doi?
Care au fost temerile Mariei?
Ce avantaje ar fi avut dac i-ar fi spus punctul de vedere? Dar
dezavantaje?
Voi ce prere avei? Cum ai fi acionat dac ai fi fost n locul lor?
16
Formarea si dezvoltarea de
capaciti
Obiectiv 4: S favorizeze asumarea de responsabiliti i s stimuleze
iniiativele personale n realizarea activitilor grupului.
Scop:
Implicarea unui numr mare de membrii ai grupului (toi

este IDEALUL) n asumarea responsabilitilor i n punerea n aplicaie
a iniiativelor personale
Timp:
40 de minute
Materiale: Chestionare aplicate elevilor/scenarii pre-elaborate/caset

video
17
B. DEZVOLTAREA
PERSONALITII I
DEZVOLTAREA CARIEREI
18
I. Dezvoltarea personalitii elevului
19
Ce inseamn autocunoaterea (Cunoaterea de sine)
Cunoaterea de sine reprezint identificarea de ctre adolescent a

parilor sale pozitive i negative, a forei dar i a slbiciunilor sale.
Cunoaterea de sine alturi de identitatea de sine, fac parte din
noua identitate pe care fiecare copil o dezvolt pe perioada adolescenei.
n pubertate, n jurul vrstei de 14 ani, apar modificri n percepia
propriei persoane, n sensul c la aceast vrst, i descriu eul prin
prisma valorilor, a credinei, a ateptrilor, a dorinei. De asemenea
valoarea acordat propriei persoane e n permanen analizat i
comparat cu valoarea altor tineri.
n nici o perioada a vieii influena anturajului nu are o att de mare
important i rsunet ca n adolescen.
Aceast dezvoltare a contiinei despre sine reflect i ceea ce
adolescentul crede c anturajul gndete despre orgoliul su despre
faptele sale, despre comportamentul su.
n acest context, adolescentul i creeaza o audien imaginar, care
l face s-i modeleze aciunile. Aceast situaie e considerat ca o
expresie de maturizare psihologic, dar care poate lua uneori dimensiuni
exacerbate, limitnd relaionarea adolescentului cu anturajul.
Plecnd de la aceste cosiderente, contiina de sine poate fi divizat
n dou componente:
- contiinta de sine introspectiva, exprimat prin Cine
sunt eu?; prin autoobservare individul i analizeaz
propriile sentimente si triri.
- contiinta de sine public n care adolescentul
analizeaz punctul de vedere al anturajului legate de
persona sa Cum m vd ceilali?.
20
Activitatea B.I.1.1.
Cine sunt eu?

Obiectiv:
Dezvoltarea capacitilor elevilor de a-i dezvolta propria

personalitate; Dezvoltarea capacittilor de autocunoatere
prin stimularea comunicrii interpersonale i intergrupale.
Scop:
S formeze i s dezvolte capacitile de autocunoastere.

Elevii inva s-i exploreze adevarata personalitate i apoi
s imprteasc celorlali ceva despre sine.
Timp:
50 minute
Materiale: Coli albe de hrtie, creioane, carioci, lipici, foarfec.

Procedeu:
a) Profesorul va inmna elevilor hrtia i celelalte materiale astfel nct
fiecare s aib propria sa foaie de hrtie. Se explic elevilor c vor
avea de fcut un colaj sau un desen care s ofere celorlali o idee
despre cine sunt ei. Modul n care vor s lucreze depinde doar de ei.
Exist o mare varietate de mijloace prin care i pot construii planele,
folosind: simboluri, cuvinte, desene. Acordai-le 10 minute pentru
plane.
b) Profesorul cere elevilor s se grupeze in echipe de cte trei. Fiecare
persoan din grup va trebui s le imprteasc celorlalte ce a facut.
Se acord 3-5 minute pentru fiecare elev.
c) n cadrul grupului ei vor evidenia punctele comune.
d) n final se vor aduna toate grupurile mici i se va continua discuia.
Profesorul va incuraja elevii n acest sens.
Prelucrare:
Intrebri pe care le putei adresa:
1.
A fost usoar sau dificil realizarea planelor?
De ce?
2. Care au fost cteva din lucrurile pe care i le-au descoperit n
comun?
3. Considerm c sunt normale i pentru ali tineri?
4. Acest exerciiu I-a ajutat la sporirea cunoaterii lor reciproce? Cum?
21
Cunoate-te pe tine nsui

Scop:
S formeze
i s dezvolte capacitile de
autocunoatere.Identificarea caracteristicilor comune i a
diferenelor dintre adolesceni, n cadrul unui grup.
Timp:
50 minute
Materiale: Copii ale formularului Cunoatete pe tine nsui/nsi

Procedeu:
a) Profesorul mparte fiecrui participant cte o copie a formularului
Cunoatete pe tine nsui/nsi.
b) Fiecare elev va completa formularul, urmnd instruciunile prezente
n formular.
c) Rugai-I s se grupeze cte patru, pentru a discuta cele scrise.
Incurajai-I s ias din cercul obinuit de prieteni i s stabileasc
contacte cu noi colegi.
Prelucrare:
Profesorul n timpul discuiilor, poate sublinia importana
imprtirii ideilor pozitive pentru o bun comunicare, dar i a
diferenelor care pot aprea ntre membrii grupului. Intrebri ce pot fi
puse:
1.
Ce a-i invat despre voi
niv?
2.
A-i descoperit ceva nou despre cei din grupul vostru?
3.
Putei face consideraii generale despre cei de aceeai vrst
cu voi numai privind formularele celor din grupul vostru?
22
Cunoaste-te pe tine insuti
NUME
Completeaza spatiile inimii notate de la A la D dupa cum urmeaza:
A. Scrie trei calitati personale care iti plac cel mai mult.
B. Scrie trei lucruri din viata ta pe care ti-ar placea sa le shimbi.
C. Scrie trei lucruri pe care le faci bine.
23
D. Scrie trei cuvinte care ti-ar placea sa fie spuse despre tine.
Fiecare este unic

Scop:
Sa formeze si sa dezvolte capacitatile de autocunoastere. Sancurajeze atitudinea pozitiva a tinerilor fata de schimbarile
prin care trec in perioada adolescentei.
Timp:
50 minute
Materiale: Copii ale formularului Fiecare este unic

Procedeu:
a)
b)
c)
d)
Impartiti participantii in grupuri mici

Rugati-I sa enumere schimbarile rpin care trec copiii in diferitele
etape ale vietii(de la 0-5 ani; 6-10 ani; 15-20 ani). Vor tebuii sa
includa, schimbari fizice, psihice, emitionale.
Impartiti formularele Fiecare este unic
In aceleasi grupuri rugati-I sa raspunda la intrebarile scrise in parte
de jos a formularului.
Prelucrare:
1.
2.
3.
Rugati fiecare grup mic sa raporteze grupului mare (clasei)

schimbarile pe care le-au enumerat si/sau ceea ce au vazut in
desen. De asemenea elevii vor comenta schimbarile fizice si
emotionale.
Cand discutati schimbarile emotionale, intrebati-I pe elevi, ce cred
ei ca ar putea sa-I ajute pe altii sa depaseasca momentele dificile.
Subliniati ca desenul reprezinta un moment inghetat si ca oamenii
continua sa se schimbe. Elevii pot fi rugati sa enumere cateva din
24
schimbarile fizice si psihice pe care le-au observat (le-au simtit) in

aceasta perioada a vietii lor.
Fiecare este unic
1.
2.
3.
4.
Alegeti o persoana din desen.

In perechi, discutati ce simte aceasta persoana despre sine.
Ce o preocupa in legatura cu propria sa persoana?
Ce ar putea sa o ajute sa se simta mai in largul sau?
25
Lucruri care ma descriu

Scop:
Sa formeze si sa dezvolte capacitatile de autocunoastere.

Dezvoltarea capacitatilor de autoexplorare a elevilor, si
incurajarea unei comunicari deschise intre membrii clasei.
Elevii au posibilitatea sa se priveasca dintr-o perspectiva
realista si sa impartaseasca acest punct de vedere si
celorlalti.
Timp:
50 minute
Materiale: Formulare Lucruri care ma descriu

Procedeu:
1. Dati fiecarui participant cate un formular.
2. Rugati-I sa-l completeze sincer.
3. Rugati-I sa comunice cateva din raspunsurile lor celor din grup.
Prelucrare:
1.
2.
3.
4.
Intrebari si sugestii care se pot adresa elevilor:

Cum va-ti simtit comunicand informatii personale celorlalti colegi?
Ce ai invatat din acest tip de comunicare?
Retineti ca invatarea abilitatilor de comunicare e noua pentru cei
mai multi adolescenti.
Fiti constienti ca in cultura noastra baietii sunt obisnuiti mai de
graba sa isi deghizeze sau sa isi ascunda adevaratele sentimente
decat sa le exprime, in raport cu exprimare fetelor. S-ar putea ca ei
26
sa aiba nevoie de mai mult ajutor in activitatile concentrate pe

exprimarea sentimentelor.
Lucruri care ma descriu

CALITATI
LISTA PERSONALA
Eu sunt
amuzant/a
Un/o bun/a ascultator/oare
Relaxat/a
Increzator/oare
..
bun/a
Sanatos/oasa
..
aratos/oasa
..
generos/oasa
..
bun/a sportiv/a
..
intelegator/oare
..
Ce imi place mai mult la mine?
Calitati pe care as dorii sa le dezvolt
27
Cum pot face asta?
Scria
Obiective:
Dup realizarea acestei lecii, elevii vor fi capabili:
1. Sa valorifice resursele interioare in scopul autorealizarii;
2. s neleag (contientizeze) i s ierarhizeze propriile valori
3. s arate care dintre atitudiniile i valorile lor provin de la familie,
coal, comunitate i societate;
4. s identifice prile tari i prile slabe pe care le confer aceste valori
Informaii preliminare:
n constituirea sistemului individual de valori sunt foarte
importani factorii de personalitate.Opiunea pentru valori i mai ales
ierarhizarea acestora sunt influenate de particularitile de vrst, de
statutul social, de temperament etc. Imaginea de sine a individului are o
relaionare special cu valorile. Ea nu este doar constatare, ci i apreciere,
cu referire la valori i totodat descoperirea propriei valori.Idealul de
via este legat de valori.Concepia de via se construiete, n cea mai
mare msur, prin generalizri semnificative i opiuni valorice. Acestea
din urm pot ntemeia convingerile din care se construiete concepia de
via. Sistemul propriu de valori este componen ta orientativ cu cea
mai mare cot de interaciuni n structura de ansamblu a personalitii.
Omul este generator de valori, este el nsui o valoare.
Materiale: Coli de hrtie, pixuri, formularul cu valorile

Procedeu: Pe o coal de hrtie se realizeaz o enumerare a celor mai
importante valori. Se precizeaz faptul c este vorba de o niruire absolut
ntmpltoare. i rugm pe elevi s citeasc cu atenie materialul oferit i
s realizeze n 15 minute o ierarhizare a valorilor. Elevii noteaz cu o
cifra (1,2,...) fiecare valoare n ordinea pe care o consider de cuviin. Le
28
putem cere s ordoneze pe coloana alturat valorile n funcie de

opiunea lor (ca variant de lucru). Precizm c nu poate fi vorba de nici
o greeal n ierarhizarea pe care o face fiecare.
Pentru discuii propunem cteva ntrebri:
1) Care sunt valorile situate pe primele trei (cinci sau zece) locuri. Putei
preciza motivul alegerii noastre?
2) Care sunt valorile situate pe ultimele trei locuri? Precizai motivul
opiunii.
3) n ce msur situarea unei valori pe un anumit loc se datoareaz
prinilor, colii, prietenilor, experienei de via?
4) n ce msur aceste valori v influeneaz comportamentul?
5) Au legtur aceste valori cu ceea ce vrei de la via?
Se poate organiza activitatea n clas pe grupe de cte doi, patru, ase
elevi. Acetia i mprtesc la nivelul grupei (fiecare elev din grupa)
valorile cele mai importante, ncercnd o justificare.
ntrebrile pentru discuii pot fi adresate n final, realizndu-se i
concluzia: este important s avem un sistem propriu de valori, fiecare
dintre noi este o valoare. Putem aduga pe lista ntrebrilor pentru
purtarea discuiilor:
1) Cum v-ai simit cnd ai spus n faa celorlali care sunt valorile pe
care le apreciai?
2) Au simit nevoia de a le comunica i celorlali?
29
Indicaii:
Citete cu atenie valorile prezentate fr nici o ncercare de ierarhizare.
Selecioneaz valoarea cea mai important pentru tine i trece o cifr n
dreptul ei: 1,2,3
(ntocmete tu o list a acestor valori n ordinea preferat de tine.)
1. Inteligena
2. Independena
3. Cinste
4. Dragoste
5. ngduina
6. Autocontrol
7. Munca
8. Ascultarea
9. Curajul
10.Tactul
11. Politeea
12.Comunicarea
13. Ajutorul
14. Buna dispoziie
15. Responsabilitatea
16. Aspect ngrijit
17. Credina
18. Imaginaia
19. Competena
20. Orizontul larg
Valoarea
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
30
Variant:
Care sunt propriile mele valori?
Scopul:
Aceast activitate i determin pe tineri s se priveasc pe ei

nii mai atent pentru a-i ajuta s-i stabileasc un plan de realizare a
propiilor ambitii, sperane, idealuri. Pentru ca tinerii s tie ce vor n
via trebuie s-i cunoasc propiile valori.
Valorile sunt lucrurile n care credem, cu care suntem de acord sau
pe care le respingem. Stabilirea propriilor valori ne ajut s lum decizii
n concordan cu lucrurile n care credem. Acest lucru ne ajut s facem
fa presiunilor exercitate de valorile i comportamentul celorlali.
Propriile noastre valori dau sens vieii. Prin educarea tinerilor n
sensul valorilor i ajutm s-i contientizeze valorile personale, familiale,
religioase i sociale pe care le dein. Printr-o astfel de activitate i ajutm
pe elevi s-i formuleze propriul sistem de valori.
Educaia valorilor poate fi un subiect sensibil de lucru cu
adolescenii. Ei ar putea s devin nelinitii deoarece se vor dezvlui pe
ei nii i vor afla valorile celorlali.
n cazul n care doar un participant sau doi exprim o anumit
valoare, n timp ce ceilali susin una diferit, este important ca profesorul
s sprijine dreptul de exprimare, preciznd c nu este vorba de o greeal,
ci de o ierarhie de moment n concepia respectivului (respectivilor).
Atenie!
Valorile proprii reprezint caliti, caracteristici sau idei pe care le
susinem cu toat convingerea.
Valorile
proprii
ne
influeneaz
deciziile,
scopurile,
comportamentul.
Putem deveni nefericii dac nu acionm potrivit cu propriile
valori.
Dobndim valorile din familie, societate, prin educaie, religie.
Ca profesori dirigini care coordonm activitatea n timpul orelor
(de aceasta natur)
1. Se cade s acordm atenie sporit cazurilor n care unul sau doi tineri
exprim puncte de vedere minoritare sau nepopulare (i ajutm s-i
susin prerile)
2. n cazul n care este omis o valoare personal, ncercm s o
prezentm tinerilor
3. Precizm, dac ne susinem punctul de vedere personal asupra unei
valori, c aceasta nu este neaprat corect (ea este doar un punct de
vedere)
31
4. Dac cineva exprim o prere contrar propriei preri, nu este nedemn

s i adoi punctul de vedere (cnd este cazul)
Ce resurse am?
Scop:
S
valorifice
resursele
interioare
autorealizrii.Contientizarea
propriilor
valorificarea lor n scopul, autorealizrii.
Timp:
50 minute
n
scopul
caliti,
i
Materiale: Foaie de scris tip A4, creioane/pixuri.

Procedeu:
1. Rugai elevii s mpart foaia de hrtie n dou coloane; n prima
coloan vor scrie calitile/resursele interioare pe care consider c
le au, iar n a doua vor nota modalitile de explorare/valorificare a
acestor caliti n scopul autorealizarii lor.
Exp:CALITI
CUM LE-AI PUTEA FOLOSI (N CE SCOP)
Inteligena
Creativitate
Sinceritate
Sociabilitate
Spontaneitate
2. Rugai elevii s formeze grupe de patru-cinci i apoi s-i
comunice calitile descoperite i s descopere mpreun cum I-ar
putea ajuta n realizarea lor ca persoan.
3. Rugai-I s comunice rezultatele grupului mare i eventual s-i
mprteasca reciproc concluziile.
Prelucrare:
Intrebri care se pot adresa elevilor:
1. A fost greu s v descoperii calitile?
2. A-i descoperit ceva nou despre voi?
3. Cum a-i colaborat cu colegii votri pentru a dezvolta noi modaliti
de valorificare a resurselor personale?
32
Planuri de viitor
Scop:
Sa valorifice resursele interioare in scopul autorealizarii.Sa

ajute adolescentii sa-si stabileasca planurile de viitor astfel
incat sa-si urmareasca linia autorealizarii.
Timp:
50 minute
Materiale: Copii ale formularului Planuri de viitor.

Procedeu:
1. Distribuiti participantilor cate o copie din Planuri de viitor.
2. Explicati-le ca acestea sunt afirmatii incomplete si rugati-I sa
completeze propozitiile cu propriile lor cuvinte. Acordati-le 10-15
minute pentru aceasta actiune.
3. Rugati participantii sa-si impartaseasca planurile grupului mare
si apoi sa discute pe marginea lor.
33
Planuri de viitor
Completeaza urmatoarele propozitii cu primul lucru care
iti vine in minte:
1. Mi-ar placea sa termin
2. Pana la sfarsitul anului as vrea sa
3. Pana la sfarsitul luni mi-ar placea sa..
4. Mi-ar placea sa am destui bani sa
5. Ceea ce as dori cel mai mult sa schimb la mine este..
6. Mi-ar placea ca prietenul/prietena mea sa..
7. As vrea sa fiu acel prieten care
8. Un lucru pe care chiar as dori sa il incerc este
9. Un loc unde mi-ar placea sa merg este
10.Una dintre calitatiile mele pe care as dori sa o dezvolt in viitor
este..
Imi vad viitorul astfel:
34
II. Dezvoltarea carierei elevului
35
Activitatea B.II.2.1.
Succes i eec
Scop:
S cultive ncrederea n sine. Cunoaterea de ctre elevi a

prilor pozitive i negative ale personalitii lor, rolul lor n
modelarea personalitii dar i n derularea unor aciuni.
Timp:
50 minute
Materiale: Chestionar.
Procedeu:
1. Se nmneaz fiecrui participant cte un chestionar cu urmtoarele
ntrebri:
a) Numii trei lucruri sau fapte care v fac placere s
vi le amintii, legate de persoana dvs. .
b) Numii trei aspecte negative legate de persoana
dvs., pe care ai dori s le schimbai.
c) Care a fost cel mai mare succes n viaa dvs.?
d) Care a fost cel mai mare eec n viaa dvs.?
e) Cine are o influen n felul dvs. de a v comporta?
f) Cum ai dori s aprei n ochii celorlali din
anturajul dvs.?
g) Ce ai dori s obinei n anul urmtor?
2. Rugai elevii s se despart n grupuri mici 4-6 persoane i apoi s
rspund individual la ntrebrile chestionarului.
3. Dup completare, rugai elevii s discute (pe grupele formate),
ntrebrile i cum ar putea fi influenate diferitele aciuni;
4. Rugai elevii s se rentoarc n grupul mare i s discute
rezultatele fiecrui grup. Facultativ: Rezultatele /concluziile
exerciiului pot fi notate pe un flip chart.
36
Prelucrare:
Se pot adresa urmtoarele ntrebri:
1. Cum vi s-a prut activitatea, a fost greu sau uor s rspundei la
ntrebri?
2. Ai nvat ceva nou despre voi? Ce anume?
3. Care ntrebare vi s-a prut mai dificila? Dar cea mai uoar?
4. Ai descoperit lucruri noi legate de propria persoan dup discuiile
cu ceilali din grup?
5. Cum vi s-a prut s vorbii despre propria persoan cu ali oameni?
Profesorul diriginte poate s iniieze dicuii despre efectele pe care elevii
le-au simit, n ceea ce privete ncrederea n sine.
37
Activitate B.II.2.2.
Slbiciuni i complexe
Scop:
S cultive ncrederea n sine. Contientizarea de ctre elev a

slbiciunilor personalitii sale i gsirea unor modaliti de
depire a aspectelor negative, n vederea nlturrii
complexelor de inferioritate.
Timp:
50 minute
Materiale: Foaie de hrtie, creion/pix, flip chart.

Procedeu:
1. Rugai elevii s se mpart n perechi.
2. Se solicit fiecrui participant dintr-o pereche s numeasc 3
elemente pozitive despre el, despre partenerul su i s le nscrie pe
o foaie de hrtie.
3. Recomandai fiecrei perechi s discute ulterior diferenele i
similitudinile n aprecierea propriei persoane i a partenerului.
4. Grupul mare se reorganizeaz i se discut diferenele percepiei
proprii, valori percepute de ctre individ i anturaj, n contextul
prezentrii grafice sub forma a patru ferestre care conin
urmatoarele aspecte:
- fereastra 1, cum m vd eu i cum m vd ceilali?
- fereastra 2, cum m vd eu i nu m vd ceilali?
- fereastra 3, cum m vd alii i nu m vd eu?
- fereastra 4, alb, sau cu indicativul cum nu m vd
eu, dar nu m vad nici alii? reprezentnd aspectele
necunoscute ale personalitii.
Prelucrare:
ntrebri care se pot adresa elevilor:
1. Cum vi se pare exerciiul?
2. Din discuia cu ceilali ai identificat aspecte noi
legate de personalitatea voastr?
3. Ce prere avei? Cum v vd alii
4. Ce ai simit atunci cnd ai aflat cum v vd
alii?
38
ncrederea n sine
Scop:
S cultive ncrederea n sine. Contientizarea de ctre elevi a

ncrederii n sine, n determinarea succesului sau eecului
unei aciuni.
Timp:
50 minute
Procedeu: Role-play
1. Se propune elevilor prezentarea unor situaii de viaa, cum ar fi
cutarea unui loc de munc.
2. Se aleg trei voluntari:
Un voluntar va prezenta un individ cu complexe de inferioritate i
o ncredere n sine sczut;
Al doilea voluntar va prezenta un individ fr complexe, cu un
nivel ridicat al ncrederii n sine;
Al treilea voluntar l va prezenta pe patron.
3. Profesorul va prezenta elevilor (voluntarilor), s joace situaia dat,
iar ceilali s asiste.
Prelucrare:
ntrebri pentru discuie:
1.
2.
3.
4.
Cum vi s-a prut exerciiul?

Corespund cele jucate cu fapte din viaa?
Ce ai simit cnd ai jucat rolul?
Corespund ceea ce ai jucat cu tririle voastre
personale? Da, de ce? Nu, de ce?
5. Cum s-ar mai putea interpreta situaia data?
6. Ce ai nvat din acest exerciiu?
39
Ierarhizeaza-ti valorile
Obiective: Stabilirea importantei valorilor individuale in raport cu
decizia;
Sa clarifice valorile proprii unei persoane, in scopul
luarii deciziilor;
Stabilirea importantei procesului de luare a deciziei;
Sa aplice decizii potrivite in formarea si dezvoltarea unor
modele de comportament responsabil.
Scop:
Sa formeze si sa dezvolte capacitati decizionale. Sa ii ajute

pe participanti sa devina constienti de propriile valori.
Timp:
50 minute.
Materiale: Formularul intitulat: Ierarhizeaza-ti valorile pentru

fiecare participant, o hartie pentru notarea rezultatelor,
creioane.
Procedeu:
1.
2.
3.
4.
Distribuiti cate un formular fiecarui participant.

Explicati grupului ca o metoda de descoperire a valorilor
consta si in a fi fortat/a sa alegi dintr-un sir de lucruri bine
precizate pe acelea care ti se par importante.
Rugati participantii sa-si completeze formularele,
ierarhizand valorile enumerate, astfel: de la 1 pentru cea
mai importanta, pana la 14 pentru cea mai putin
importanta. Atrageti-le atentia sa lucreze incet si sa
reflecteze bine asupra fiecarei valori.
Dupa ce toti vor termina de completat, strangeti hartiile si
rugati o persoana sa inscrie rezultatele intr-un tabel pe o
40
foaie separata. In timpul acesta incepeti discutiile cu

grupul, urmarind punctele de mai jos. La sfarsitul
discutiilor prezentati rezultatele inscrise in tabel si
solicitati-le comentarii pe marginea acestora.
Prelucrare:
Puncte de discutie:
1. Ce a fost cel mai usor: sa aleaga valoarea cea mai importanta
sau cel mai putin importanta? De ce?
2. Au existat pe lista valori la care nu s-au gandit niciodata?
3. Au fost surprinsi de parerile proprii asupra unei valori anume?

Despre ce valoara a fost vorba?
4. Au dorit sa-si comunice lista valorilor personale unui prieten
apropiat? Unei fete sau unui baiat? Unui parinte? Care au fost
motivele pentru care au vrut sau nu acest lucru?
41
Ierarhizeaza-ti valorile
Indicatii: Citeste fiecare rand cu atentie. Selecteaza valoarea cea mai
importanta pentru tine si scrie 1 in dreptul ei. Continua in felul acesta
pana cand parcurgi toate punctele. Valoarea careia ii vei atribui 14 va fi
cea mai putin importanta pentru tine.
VALOAREA
1. O buna conditie fizica
..
2. Siguranta economica
..
3. Inteligenta
..
4. Educatia
..
5. Curatenia
..
6. Casatoria
..
7. Copiii
..
8. O cariera de succes
..
9. Fericirea
..
10.Religia
..
11.Prietenia
..
12.Libertatea
..
13.Cetatenia
..
14.Familia
..
42
Alegerea valorilor
Scopul:
Sa formeze si sa dezvolte capacitati decizionale.
Timp:
50 de minute
Materiale: Formularul intitulat Alegerea valorilor (pentru profesor),

dou coli pe care s scrie: De acord i mpotriv.
Procedeu:
1. Aceast activitate aduce n discuie valori personale mai complexe i
necesit dezbaterea lor n public. Reamintii-le participanilor partea
introductiv despre valorile personale. Putei s le reamintii c
sistemul propriu de valori i determin pe oameni s dovedeasc mai
mult siguran n susinerea prerilor; acetia acioneaz n
conformitate cu principiile lor i cu mai mult stim pentru ei nii.
2. Explicai-le c n aceast activitate li se va cere s-i exprime prerile
despre cteva valori aparte. Se desemneaz dou zone n ncpere una
avnd afiul De acord, cealalt afiul mpotriv.
3. Spunei-le c le vei citi cteva declaraii de valori. n acest timp s se
gndeasc cu mult atenie la sensul lor i s se declare de acord sau
mpotriv fa de cele spuse, deplasndu-se n una din cele dou zone
ale camerei. Fiecare tabr i va susine punctul de vedere pentru c o
valoare sau un principiu pot fi discutate.
4. Subliniai c nu exist rspunsuri corecte sau incorecte, ci doar opinii.
Oricine are dreptul la opinie cu aat mai mult cu ct nu este combtut
pentru principiile sale. Sistemul propriu de valori sufer modificri n
decursul anilor.
5. Citii prima declaraie din formular. Dup ce se vor deplasa ntr-unul
din cele dou locuri rugai civa voluntari s-i motiveze alegerea
fcut. La sfritul discuiei ntrebai dac exist cineva care i-a
schimbat ntre timp opinia. Continuai cu restul declaraiilor din
formular, adugnd eventual, altele noi pe care le considerai mai
adecvate grupului cu care lucrai.
43
Puncte de plecare pentru discuii:

1. Ai avut o prere despre fiecare declaraie sau a fost nevoie s v gndii
nainte de a v pronuna?
2. Vi s-a ntmplat s v rzgndii? De ce? Ce s-a schimbat?
3. V-a influenat cineva din grup alegerea? (Discutai despre influena pe
care cineva de aceeai vrst o poate exercita n acest sens)
4. A corespuns comportamentul vostru cu propriile convingeri? Acionai
n conformitate cu aceste convingeri?
5. Cum ai considerat diversitatea de opinii de la colegii votri?
6. Ce e mai greu pentru adolesceni, s-i exprime prerile naintea unor
persoane de vrst apropiat sau naintea prinilor? De ce?
44
Alegerea valorilor
Sunt sugerate cteva declaraii de valori pentru aceast activitate.
Alegei-le pe cele mai potrivite pentru grupul vostru i pentru timpul de
care dispunei:
Poi obine o slujb bun i fr s termini liceul.
i brbaii pot fi buni secretari sau infirmieri.
Nu conteaz ce tii, ci pe cine tii atunci cnd trebuie s i gseti
o slujb.
Nu are importan ce mijloace foloseti n via pentru ai atinge
scopurile.
Brbatul trebuie s susin financiar familia.
Planificarea nu are nici un rost ct vreme viaa este un joc al
destinului.
Este imporant s i continui studiile i dup terminarea liceului.
Metodele contraceptive sunt o responsbilitate a femeii.
Nu are importan dac n via te foloseti de minciun.
slujb care i place este mai important dect una care i asigur
un venit mare.
A-i iubi aproapele este un lucru depit.
Femeile nu trebuie s aib slujbele pe care barbaii le-au avut
dintotdeauna.
Nu trebuie s ai relaii sexuale dac nu eti cstorit/.
Femeile trebuie s stea acas, s creasc i s ngrijeasc copiii
dac tot s-au hotrt s aib .
Dac eti politicos, eti slugarnic.
Inteligena nu este neaaprat o calitate prin care s te afirmi .
Dac dai dovad de stpnire de sine, eti o fire insensibil.
Persoana care s-a decis s nu aib copii este o persoan egoist.
Un om care are imaginaie,,bate cmpii.
A primi ajutorul cuiva nseamn a te afla la mila altora.
45
Mesaje privind valorile

Se mai poate realiza o activitate (desfurat pe parcursul unei ore), aflat
n directa continuare a celor anterioare.
Scopul (obiective):
1. s se arate care dintre atitudinile i valorile elevilor provin de la
familie, prieteni, coal, comunitate, societate.
2. s neleag modul n care propriile valori (ale tinerilor) le
influeneaz cile pe care le aleg n rezolvarea conflictelor.
3. s identifice prile tari i prile slabe ale mesajelor pe care le primesc
din surse diferite
Timp:
50 de minute
Materiale: foi de hrtie, pixuri

Procedeu: Precizm elevilor c noi receptm mesaje despre modul
n care s ne comportm, despre ceea ce este valoros din surse diferite. De-a
lungul vieii prinii, profesorii, prietenii, oamenii din jurul nostru ne transmit
informaii n legtur cu felul n care urmeaz s nelegem lumea. Cu ajutorul
acestor informaii ne construim un sistem de valori, de principii, de credine;
acestea ne influeneaz comportamentul. Uneori aceste mesaje sunt
contradictorii.
n cadrul acestei activiti, elevii vor cerceta ce fel de mesaje primesc de
la diferii oameni n legtur cu valorile pe care ar trebui s le aprecieze, s le
pun n practic n viaa de zi cu zi.
mprim elevii pe patru grupe. Fiecare grup urmeaz s ntocmeasc o
list de mesaje (referitoare la valori) pe care le primesc de la cei din jur.
Mesajele pot fi directe sau mai puin directe (ex: un coleg este apreciat n grup
pentru c poart doar tricouri ,,de firm).
46
Repartizm sarcinile:
GRUPA I: s alctuiasc o list de mesaje primite de la familie n legtur cu
ziua urmtoare de coal (pregtirea la diferite obiecte n funcie de interese o
lucrare, un test, o lecie recapitulativ)
GRUPA a II a: s ntocmeasc o list de mesaje recepionate la coal
(profesori, diriginte,director ), n legtur cu ziua urmtoare de curs)
GRUPA a III a: s alctuiasc o list cu mesaje venite din partea prietenilor, n
legtur cu o zi obinuit de coal
GRUPA a IV a: s realizeze o list de mesaje aflate n cri, ziare, la T.V., n
legtur cu o zi de coal
ntrebri pentru discuii:

1. Exist o concordan ntre mesajele primite din partea familiei, colii,
prietenilor ?
2. Exist neconcordane ntre mesajele primite din cele patru direcii? n ce
msur inei seama de ndemnurile venite din aceste pri? Sunt unele mai
importante pentru noi?
3. Ce se ntmpl dac nu exist o concordan ntre ceea ce apreciaz familia
i ceea ce apreciaz prietenii?
4. Putei aprecia ajutorul transmis prin intermediul mesajelor, din cele patru
direcii?
5. n ce msur ai contientizat valorea mesajului transmis de familie,
prieteni, coal, massmedia?
47
Luarea deciziilor
Scop:
Sa formeze si sa dezvolte capacitati decizionale. Discutare

si intelegerea procesului de luare a deciziilor in contextul
unei varietati de chestiuni legate de viata. Sa
scriem/verbalizam ideea ca multe din deciziile noastre au un
efect important asupra altor oameni si ca la randul nostru
suntem influentati in deciziile noastre de catre altii.
Timp:
50 minute
Materiale: Formulare Luarea deciziilor.

Procedeu:
1.
2.
Distribuiti formularele intitulate Luarea deciziilor.

Rugati-I pe participanti sa le studieze cu atentie si sa-si faca propria
gradare in functie de sentimentele/gandurile lor prezente. Explicati
ca deciziile noastre sunt influentate zilnic de factori externi, dar
pentru acest exercitiu trebuie sa se limiteze numai la
sentimentele/gandurile lor prezente.
Prelucrare:
1.
2.
Grupati participantii cate trei sau patru pentru a discuta formularul

timp de 5-10 minute. Incurajati-I sa aleaga problemele pe rand si sa
dea fiecarei persoane din grup posibilitatea sa-si exprime problema.
Intr-un grup mai mare, cel care conduce discutia se poate orienta pe
luarea deciziilor similare si diferite. Majoritatea deciziilor se vor
lua usor. Axati discutia pe cele dificile ca 5,6 si 10. Retineti, nu
exista raspunsuri corecte sau gresite ci, mai degraba, un plus sau
minus la fiecare decizie, caci exercitul e numai un mod simplu
de a introduce procesul de luare a deciziilor.
48
Luarea deciziilor
Decizii care pot fi
influenate
Cine i ce i-ar putea

influena deciziile
1. Ce haine s port?
_________________
2. Cum s m tund?
_________________
3. Ce s mnnc?
_________________
4. La ce ore s m duc i la care s lipsesc?
_________________
5. Ce prieteni s am?
_________________
6. Cu cine s m ntlnesc?
_________________
7. Ce filme s vd?
_________________
8. Ce s citesc?
_________________
9. La ce or s vin seara acas?
_________________
10.Ct de departe s merg n domeniul
_________________
49
sexualitii?
Procesul de luare a deciziilor

Scop:
S formeze i s dezvolte capaciti decizionale. A trece n

revist, mpreun cu participantii, procesul de gandire atunci
cand se iau decizii cheie. Multe dintre decizii sunt
spontane si usor de luat; altele insa, implica urmari mult mai
serioase si trebuie judecate de o maniera mai complexa.
Timp:
50 minute.
Materiale: Exemplare din materialul Procesul de luare a deciziilor

(Anexa 1). Exemplare din materialul Cum iei o decizie?
(Anexa 2).
Procedeu:
1.
2.
Rugati-I pe participanti sa citeasca materialul despre Procesul de

luare a deciziilor si sa discute pe scurt despre cuvinte, expresii,
idei. Rugati-I sa se gandeasca serios la cele 5 etape necesare luarii
unei decizii corecte si solicitati unor voluntari sa povesteasca
intregului grup o decizie pe au luat-o de curand, utilizand procesul
in 5 etape.
Rugati participantii sa completeze individual formularul Cum iei
o decizie?.
Prelucrare:
1.
2.
Rugati participantii sa se imparta in grupuri mici sau perechi, ca sasi comunice unii altora raspunsurile.
Incurajati-I pe participanti sa faca din acest exercitiu unul
adevarat, discutand evenimente reale din viata lor. Aceasta ii
va ajuta sa faca din luarea deciziilor un proces mai concret.
50
3.
Acest exercitiu-experiment va ajuta la stabilirea modului de lucru

pentru alte activitati suplimentare, incluzand jocul pe roluri si
metodele de luare a deciziilor in cazul celor legate de viata sexuala.
anexa 1
Procesul de luare a deciziilor

Ca s iei o decizie corect, ncearc s urmezi cele 5 etape de mai jos:
1. Definete decizia care trebuie luat.
2. Exploreaz toate alternativele.
3. Adun dovezi.
4. Gndete-te la consecine.
5. Ia hotrrea pe baza problemelor adunate si alternativelor studiate.
Civa termeni implicai n luarea deciziilor:
Sintetizare integrarea vechilor pri n altele noi.
Analiza puterea de a separa i studia.
Informaia valid informaie care poate fi dovedit.
Fapt ceea ce poate fi dovedit.
Opinie idee personal sau credin a unui individ.
Autopreuire opinie pozitiv a cuiva despre sine.
ncredere n sine increderea n propria judecat.
Decizie rezultatul hotrrii cuiva ntr-o privin.
Expresie modul n care cineva i arat emoiile i temperamentul.
Autodeterminare principiul unei voine libere; capacitatea de a
decide de unul singur, fr influene exterioare.
Modaliti de alegere a unei decizii:
1. Prin deliberare gndiri/judeci care duc la alegere dup
cntrirea alternativelor. Aceste decizii pot s implice sau nu valori
majore.
2. Fr s te gndeti acestea sunt de multe ori decizii obinuite,
cum ar fi alegerea perechii de pantofi care va fi purtat n ziua
respectiv.
3. Prin amnare obii rezultate fr s alegi de fapt i fr s le poi
controla prea mult. De exemplu, dac eti ntrebat dac vrei fulgi
de cereale la micul dejun i tu rspunzi c nu eti sigur i te vei
decide mai trziu, ai un exemplu de decizie amnat. Nu prea ai
51
control asupra rezultatelor, pentru c n timp ce tu te decizi fratele

tu mai mic poate s fi terminat deja ultimii fulgi de cereale
existeni.
anexa 2
Cum iei o decizie?

Te rugm s rspunzi la urmtoarele ntrebri i s discui
rspunsurile cu un grup de colegi i/sau cu un adult, ca s afli ce prere au
despre decizii.
1. A vrea s iau decizii mai
2. Tipul de decizii cel mai greu de luat pentru mine este
..
3. Dup ce iau o decizie m simt mai ..
4. Cea mai important decizie pe care va trebui s o iau n curnd
este
5. Cea mai grea decizie n ceea ce privete relaiile sexuale e
pentru mine ..
52
C. EDUCAIA PENTRU VALORI
53
Activitatea C.I.1.
A merita a pretui a valora
I. Educaia pentru o societate

democratic
54
Activitatea C.I.1.
A merita a preui a valora

Obiectiv 1: S cunoasc i s respecte valorile fundamentale ale
societii democratice.
OBS.1 La vrsta adolescenilor valorile nu se prezint ca abstracii,

standarde, ci mai degrab ca modele de comportament primite sau
preluate de la prini i din mediul socio-cultural ambiental imediat:
scoala, grup de prieteni de joaca etc. Elevii triesc valorile, le simt prin
aprecieri de bine-ru, adevr-minciun, frumos-urt, drept-nedrept i le
obiectiveaz n nevoi, dorine, aspiraii, atitudini i comportamente. Este
vorba aici de nvare social a valorilor pe baz de modele umane
preferate.
Timp: 50 de minute
Materiale: fise de lucru pentru profesori (vezi Anexele: 1,2);minichestionar(Anexa 3)
Procedeu:
a) Salutai elevii , apoi scriei pe tabla cu litere mari urmatoarele vorbe:
A merita a preui a valora i le spunei c astzi vom vorbi despre
valori.
b) Punei ntrebarea Ce este mai important i mai de pre n viaa
noastr?
Orientai elevii s vorbeasc despre principiile universale vitale:libertatea,
realizarea de sine, fericirea personal, cooperarea, respectul de sine,
buntatea, democraia, adevrul, cinstea, curajul etc.
c) Iniiai un exerciiu de reflecie: Care este valoarea lucrurilor? (vezi
Anexa1).Comentai mpreun cu elevii rspunsurile lor.Punei ntrebarea:
Cum putem stabili valoarea lucrurilor?(vezi Anexa 2)
Aducei n atenia elevilor ideea c valorile ocup un loc central n viaa noastr,
n configuraia personalitii noastre i ele ghideaz deopotriv
atitudinile,judecile i aciunile ntru-un anume sens. Odat contientizate,
valorile trebuie respectate.
Cum respectai valorile? Dai exemple.
55
d) Bizuii-v pe rspunsurile elevilor, iniiai o investigare expres a

modelului uman de coleg i profesor care s intruneasc cele mai multe
aprecieri pozitive ( Anexa 3).
OBS.2 Modelul profesorului sau al colegului preferat, apreciat este

implicit un model valoric demn de urmat, chintesena a nevoii i aspiraiei
eterne de a fi mai buni, mai frumoi, mai oameni. Libertatea de opinie a
elevilor, chiar cu riscul de a grei sau de a se opune profesorului, este o
cale de desctuare a spiritului acestora, este un exerciiu de creativitate
mult apreciat de ei. De altfel, un nvmnt modern trebuie s fac un
mod curent de lucru din deprinderea elevului de a discuta, completa sau
chiar contrazice pe profesor,dac are argumente solide.
Democraia comportamentului prin limbaj sau discuia ca ntre
parteneri egali, departe de a scdea prestigiul profesorului, duce la
sporirea lui i la nlarea elevului la un nou standard de respect i
disciplina, la o nou cot de exigen.
Prelucrare:
Analizai i interpretai mpreun cu elevii rspunsurile la ntrebrile
mini-chestionarului, apoi le cerei s realizeze un eseu Profilul
personal al profesorului/colegului preferat, fr a da nume.
Tragei concluzii afirmnd urmtoarele: Totalitatea nsuirilor care dau
pre sau importan unui lucru ori unei persoane, msura sau gradul n care
cineva sau ceva este apreciat se numete/nseamn valoare. Ele pot fi
categorizate n: valori spirituale i n valori materiale. Iar ceea ce este
semnificativ/important,valoros, vrednic de apreciere, trebuie respectat.
Odat ce v-ai stabilit un sistem/o scala proprie de valori, trebuie sa le
verificai pentru a le face perfectibile. E foarte simplu: judec corect pentru a
fi judecat la fel, fii exemplu pentru a oferi exemple, respect-te ca s fii
respectat. Daca vrei s fi un purttor/receptor de valori, atenie la non-valori.
Evi-le sau alege ce este mai bun pentru tine i ceilali din jurul tu.
56
anexa 1
Exerciiu de reflecie:
Care este valoarea lucrurilor?

1. Valoreaz aerul ceva?
2. Ai putea tri fr aer?
3. Valoreaz ploaia ceva?
4. Ar putea tri oamenii fr pic de ploaie?
5. Valoreaz corpul tu ceva?
6. Ai putea tri fr corp?
7. Valoreaz mintea ta ceva?
8. Ce trebuie fcut ca mintea ta ( psihicul tu) s funcioneze bine?
9. Valoreaz viaa ta ceva?
10.Ai putea tri fr a ti c viaa ta are un pre i c merit s fie
trit?
57
anexa 2
Plan de discuii:
Cum putem stabilii valoarea

lucrurilor?
Cum am putea spune:
- ce valoare are un bilet de cinema?
- ce valoare are un col de pine?
- ce valoare are cartea/nvarea/coala?
- ce valoare are un nou nscut?
- ce valoare are un om?
- ce valoare are un profesor?
58
anexa 3
Modelul valoric al
colegilor/profesorilor preferai
Mini-chestionar
1. Ce colegi apreciai cel mai mult i pentru care caliti?Enumeraii

pe primii trei.
2. Care profesori i nvtori v-au plcut i v plac cel mai mult i

de ce?
59
Activitatea C.I.2.
S vorbim despre democraie

Obiectiv : S armonizeze i s exerseze propriul sistem de valori n
acord cu cel social/colar.
OBS.1 Fiecare elev are nevoie s comunice, s se afirme. Pentru

aceasta el trebuie ncurajat s exprime ceea ce gndeste i ce simte, iar
gndurile i tririle lui trebuie s fie respectate. Procednd astfel va fi
stimulat capacitatea de exprimare a elevilor i li se va permite s-i
cunoasc mai bine att lumea lor interioar ct i cea exterioar, adic
sistemul propriu de valori.
Cnd un copil tie c va fi respectat, el se va obinui s-i
exprime liber
opiniile i va respecta la rndul lui, opiniile altuia.
El va nva astfel s relaioneze cu ceilali avnd o participare creativ
i activ. Reprimarea exteriorizrii exprimrii v duce la insecuritate,
egoism, insensibilitate, lipsa de iniiativ, incapaciatea de a comunica cu
ceilali i implicit, la subestimarea propriilor valori.
Scop: ncurajarea iniiativei personale i a libertii de expresie a

elevilor ca personaliti democratice sau ca subieci sociali activi.
Timp: 50 de minute + alte posibile 50 de minute.

Materiale: Texte pentru lectur, chestionare de evaluare.
Procedeu:
1. Salutai elevii i creai din start ambiana cea mai proprie pentru
a-i lsa s se simt i s se manifeste liber, sugerndu-le "Fii liberi !".
Libertatea devine astfel o metod de educaie democratic.
60
Anunai tema ntlnirii: Vom vorbi despre democraie i

libertatea de exprimare a valorilor sociale.
2. Iniiai un scurt comentariu despre scopul i valoarea existenei
umane (vezi anexa 1).
3. ndemnai fiecare elev s-i exprime liber propriile principii, reguli de viaa i
s rstlmceasc (s explice) semnificaia acestora pentru ceilali cu care
interacioneaz.
4. Continuai cu intrebrile:
a. Ce este i ce nu este democratic n relatrile voastre cu
referire la aceste principii, reguli, legi?
b. Ce nelegei voi prin democraie?
5. Se va preciza (mpreun cu elevii) conceptual dar i experienial
noiunile
de "democraie" i "ideal democratic" (vezi Anexa 2) oferind elevilor
posibilitatea s-i reconsidere (regndeasc) dac este cazul, ideile,
afirmaiile i atitudinile emise la punctele 3 si 4.
6. Rugai elevii s stabileasc expres cteva reguli de grup (foarte
concise) care s caracterizeze "idealul democratic" de convieuire i de
manifestare a atitudinilor i comportamentelor proprii clasei ca grup, din
care fac parte integranta elevii nii.
Prelucrare:
1. Dup ce elevii au definitivat i sistematizat o list cu reguli de
grup, se analizeaz coninutul fiecrei reguli i semnificaia ei pentru
viaa de grup; se verific argumentele din perspectiva democraticnedemocratic i se indentific cu realitatea colar/social.
Se trag cteva concluzii prin punerea de ctre profesor a
urmtoarelor ntrebri (vezi Anexa 3):
a) Cine a stabilit regulile clasei voastre aici i acum?
b) Cine trebuie s poarte rspundere pentru nclcarea/nerespectarea
regulilor n acest caz?
c) Cine decide ntr-un grup sau ntr-o societate forma de
conducere/guvernare?
2. Analizai i evaluai mpreun cu elevii urmtorul comentariu:
"Democraia este aleas de oameni i ri ca o alternativ desident la
dictatur, ca o soluie de schimb, de regim de tranziie, ca un as n
mnec pentru ocaziile faste n care ne putem revana mpotriva
constrngerii, asupririi i discriminrii de orice fel".
61
3. Sintetizai:
Prin urmare democratia a aparut in lume ca in protest in locul
depravarilor si dezordinelor omului si ale dictatorului, intru salvare. In
aceasta ordine de idei, putem afirma ca ceea ce s-a intamplat pe 21
decembrie 1989 in tara noastra a fost o chestiune de optiune a romanilor
intre doua regimuri posibile: dictatorial si democratic.
Romanii, prin protest si vot, au ales sa traiasca liber. Toata surpriza
aici consta in revendicarea drepturilor omului si responsabilitatea de a le
respecta.
Astazi, dupa felul cum decurg lucrurile in tara noastra, se poate pune
sub semnul indoielii existenta democratiei si a libertatii de expresie ?
Daca DA, de ce?
Daca NU, de ce? Argumentati.
Dar despre voi se poate spune ca sunteti personalitati democratice?
Sunteti receptivi la schimbare ?
Aplicati elevilor testul Cat de receptiv sunteti la schimbare?.
Prelucrati cantitativ si calitativ raspunsurile.
Ceea ce ramane este ca inca avem de descoperit/de invatat ce
inseamna o personalitate democratica si care poate fi structura ei psihosociala . Suntem inca in etapa de tatonare.
OBS. 2 Punctele de contact mai numeroase si mai variate,

incurajeaza diversitatea
actiunilor. Ele asigura o eliberare a
capacitatilor si a competentelor elevilor care raman suprimate atat timp
cat incitarile la actiune sunt partiale. Asadar, incercati sa provocati toti
elevii din clasa sa discute lejer despre democratie si ideal democratic
(vezi Anexa 2), lamurind pe parcurs implicatiile pe care le au ideile
democratice asupra existentei lor personale si scolare/vocationale,
respectiv socio-culturale.
62
anexa 1
"Fiecare dintre noi isi organizeaza viata in functie de un scop anume si

de un sisitem de valori propriu. Daca nu vom cunoaste scopul si valorile
existentei noastre, vom fi supusi hazardului sau capriciului, nu vom mai
dispune denici un fel de criterii pentru a decide in mod rational asupra
posibilitatilor ce trebuie promovate si nici asupra modului in care trebuie
dirijate activitatile/actiunile cu caracter social/scolar. Nu vom avea nici un
fel de idee asupra limitelor libertatii de actiune. Nu vom stii in ce consta
ordinea sociala/scolara justa si armonioasa. Asadar ne ghidam viata dupa
anumite valori, principii, scopuri, regului, obiceiuri sau legi". De
exemplu: "Astazi voi invata/munci mai bine decat ieri" sau "Nu lasa pe
maine ce poti sa faci azi", "Gandeste liber!"??? "Iubeste-ti aproapele ca
pe tine insuti", "Orice infractiune trebuie pedepsita aspru", etc.
63
anexa 2
Precizari conceptuale
Democratia = doctrina politica dupa care suveranitatea trebuie sa
aparina tuturor cetatenilor; mod de guvernare in care poporul exercita
aceasta suveranitate prin reprezentantii sai.
Democratia scolara = conceptie/idee dupa care autodeterminarea si

libertatea de
sanse).
expresie trebuie sa apartina tuturor elevilor (egalitatea de
Idealul democratic se caracterizeaza prin:

1. puncte de vedere mai numeroase si mai variate de interes comun,
o mai mare incredere si recunoastere a intereselor fiecaruia si in acelas
timp, a tuturor membrilor grupului.
2. o interactiune mai libera intre persoane sau grupuri
sociale/scolare; schimbarea deprinderilor sociale/scolare, readaptarea lor
continua prin intalnirea/invatarea unor situatii noi, produse de relatii
variate.
64
anexa 3
1. Cine a stabilit regulile clasei voastre aici si acum?
2. Cine trebuie sa poarte raspundere pentru incalcarea/nerespectarea

regulilor in acest caz?
3. Cine decide intr-un grup sau inttr-o societate forma de

conducere/guvernare?
65
anexa 4
PSIHOTEST
Cat de receptiv sunteti la schimbare?

Pentru din fiecare din urmatoarele enunturi, indicati gradul in care sunteti
de acord (sau dezacord), marcand cu un X coloana corespunzatoare
variantei de raspuns pentru care ati optat.
ENUNTURI
Acord
total
De
Intru Deza
acord cat-va cord
de
parti
acord
al
Deza Deza
cord cord
total
1.In aceasta lume complicata in

care traim,singurul mod in care
putem sti ce se intampla este sa
avem incredere in manageri si
experti.
2.Sunt revoltat cind o persoana
refuza cu incapatanare sa admita ca
greseste.
3.Exista doar doua feluri de oameni
inaceasta lume: cei care sunt pentru
adevar si cei care sunt impotriva
lui.
4.Cei mai multi dintre oameni nu
stiu ce este bine pentru ei.
5.Dintre toate sistemele filozofice
existente in lume,probabil ca doar
unul este corect.
6.Cea mai inalta forma de
guvernamint este democratia si cea
mai inalta forma de democratiei
este un guvern condus de oameni
foarte inteligenti.
7.Cel mai important lucru in viata
pentru cineva este sa vrea sa faca
ceva important.
8.Mi-ar placea sa gasesc pe cineva
66
care sa-mi spuna cum sa-mi rezolv

problemele.
9.Multe dintre cartile ce se editeaza
astazi nu valoreaza nici hartia pe
care sunt tiparite.
10.Un om pe picioarele lui este o
creatura neajutorata.
11.Viata unei persoane are inteles
numai cand si-o dedica unei cauze
sau unei idei nobile.
12.Cei mai multi dintre oameni nu
dau un ban pe ceilati.
13.Un compromis cu adversari
nostri politici este periculos,
deoarece duce, de obicei, la
tradarea ideilor noastre.
14.Este de dorit sa amanam luarea
unei hotarari pana cand ne
consultam cu cei la a caror parere
tinem.
15.Prezentul este prea plin de
nefericire; nu conteaza decat
viitorul.
16.SUA si Rusia nu au nimic in
comun.
17.De obicei, intr-o discutie gasesc
necesar sa repet ceea ce sustin
pentru a fi sigur ca am fost bine
inteles.
18.Neplacandu-mi sa admit pe
cineva egal cu mine, ambitia mea
ascunsa este sa fiu o personalitate
precum
Einstein,
Beethoven,
Shakespeare.
19.Desi libertatea cuvantului pentru
toate grupurile politice este de
dorit, ar trebui, totusi, sa se
restranga libertatea pentru unele
din ele.
20.Este mai bine sa mori ca erou
decat sa fii un las in viata.
67
Activitatea C.I.3.1.
Drepturi si responsabilitati
Obiectiv : Sa-si formeze conduita participativa la viata sociala

OBS. 1.
Democratia este mai mult decat o forma de guvernamant; ea

este in primul rand un mod de a trai in societate, o
experienta impartasita in comun. Privitor la latura educativa,
observam ca participarea/implicarea elevilor/grupurilor
scolare la infaptuirea unui interes, cel de invatare si progres,
astfel incat fiecare elev sa-si lege propria sa actiune de a
celorlalti (elevi si profesori) si sa considere ca actiunea
celorlalti confera pondere si sens propriei sale actiuni, este
echivalenta cu inlaturarea barierelor de comunicare
didactica, cu disparitia atitudinilor de respingere, intoleranta
si ignoranta din simplul motiv ca celalalt este altfel decat
mine .
Scop:
Constientizarea de catre elevi a propriilor drepturi si

obligatii si respectarea lor in egala masura.
Timp:
50 de minute.
Materiale: Imagini ilustrative insotite de text, un poster Si noi avem

drepturi, fise de lucru, desene.
Procedeu:
1. Elevii sunt salutati amabil, dupa care li se spune ca vor discuta
liber, in stil democratic, despre drepturile copilului.
2. Realizati cu elevii exercitiul: Drepturi si responsabilitati . Sa
pregatesc 12 fise (vezi Anexa 1), fiecare din acestea cuprinzand cate un
drept si cereti elevilor sa deduca o responsabilitate ce decurge din dreptul
mentionat in fisa primita.
Daca este necesar, dati un exemplu: articolul 12 al conventiei
ONU mentioneaza dreptul copilului de a-si exprima liber opinia. Din
68
acest drept decurg si anumite responsabilitati cum ar fi: sa asculte opiniile

celorlalti, sa-i asculte pe altii si sa respecte opiniile altora .
3. Comentati cu elevii urmatorul caz:
Danut are 7 ani si este elev in clasa I. Parintii baiatului sunt foarte
ocupati. Ei pleaca de dimineata la serviciu si revin seara tarziu. Pe Danut
il ia de la scoala matusa lui. Dupa ce mananca Danut isi pregateste pana
la ora 16:00 lectiile pentru a doua zi. El ar dori sa iasa in fata blocului sa
se joace cu prietenii sai. Matusa sa ii interzice, insa, sa iasa din casa.
Danut este obligat sa-si petreaca restul zilei de unul singur .
Ce drept al copilului considerati ca este incalcat?

Ce credeti ca ar trebui sa faca Danut?
Dar voi aveti/ ati avut astfel de probleme?
Cum ati proceda intr-o asemenea situatie?
4. Propuneti elevilor o lista cu posibile probleme care ar putea sa ii

afecteze si grupati-i tinand seama de aderarea la una sau la alta din
problemele de pe lista. Aceasta lista se doreste a fi doar o sugestie, fiecare
profesor putand adauga propriile propuneri (vezi Anexa 2).
Incurajati elevii sa prezinte parerile lor despre ce ar trebui sa se
faca in legatura cu aceste probleme. Accentuati pe articolele conventiei
ONU care se refera la dreptul copilului de a fi protejat si dreptul
copilului la studiu.
5. Cereti elevilor sa spuna ce le place mai mult la scoala si ce cred ca
se mai poate invata la liceu, dar pe moment nu este posibil.
6. Creati un joc de roluri Consiliul Elevilor . Formati patru grupuri
reprezentand cele patru nivele de clase: a 9-a, a 10-a, a 11-a si a 12-a.
Fiecare grup primeste prin tragere la sorti cate un plic in care sunt trecute
cateva propuneri, proiecte pe care le va pune in discutie si spre rezolvare
in cadrul C.E. (vezi Anexa 3), gasind in acelasi timp si modalitati de
aplicare/im-plementare a acestora prin actiuni concrete.
Prelucrare :
Profesorul face interpretari calitative asupra raspunsurilor elevilor
si apreciaza originalitatea solutiilor propuse pentru implementarea
proiectelor de dezvoltare scolara, concluzionand ca respectarea
drepturilor omului/copilului cat si responsabilizarea pentru traducerea lor
69
in actiuni eficiente, reprezinta garantul unui stil de viata cu adevarat

democratic.
Trageti urmatoarea concluzie :
Dreptul la expresie iti ofera ocazia sa te manifesti liber si
plenar, aratand lumii cine esti, cum esti si ce poti sa faci cu adevarat
pentru a schimba ceva in tine .
OBS.2. Viata scolara, in asociere cu cea sociala, este ca un imens camp
al cunoasterii si descoperirii, in care elevul gaseste mereu noi modalitati
de implicare: invata, participa, se formeaza, se schimba, construieste
scenarii, imagineaza alternative la realitatea care preseaza. Intr-un cuvant,
elevul asistat de profesor/psiholog poate deveni promotorul schimbarii
propriilor reprezentari cu privire la importanta democratiei, consensului,
respectului pentru altii si libertatea lor de optiune sau de vot. In acesta
ordine de idei, profesorul poate anunta elevii ca data viitoare vor organiza
si vor participa (la) alegeri si impreuna cu elevii stabileste
candidatii si elaboreaza scenarii pentru jocul Campania electorala .
70
anexa 1
Drepturile Copilului
Cele 42 de drepturi ale copiilor descrise in conventia ONU privind
Drepturile Copilului au fost reformulate si grupate astfel:
1. Dreptul de a avea acces la o persoan de ncredere atunci cnd ai
probleme;
2. Dreptul de a locui cu prinii, n afara cazului cnd acest lucru i
este duntor ;
3. Dreptul de a fi reprezentat de un adult atunci cnd ai nevoie;
4. Dreptul de a avea propria ta opinie chiar dac ea este diferit de a
celorlali;
5. Dreptul de a beneficia de ajutor medical ori de cte ori ai nevoie de
acesta;
6. Dreptul de a crete sntos la minte i la trup;
7. Dreptul de a influena deciziile care te pot afecta i pe tine;
8. Dreptul de a te hrni, de a fi mbrcat i de a avea o locuin;
9. Dreptul de a fi bine informat atunci cnd trebuie s faci alegeri
dificile;
10.Dreptul de a fi respectat pentru religia, limba i etnia ta, pentru
mediul din care provii;
11.Dreptul de a fi luate n considerare nevoile i dorinele tale n
aciunile n care eti implicat;
12.Dreptul de a avea prieteni;
13.Dreptul de a te juca;
14.Dreptul de a crede n ceea ce vrei tu;
15.Dreptul de a petrece timpul cu prietenii pe care i i-ai ales;
16.Dreptul de a-i dezvolta calitile si aptitudinile;
17.Dreptul la ajutor de urgen n caz de calamitati (razboi, incendiu,
inundatii, cutremur, foamete);
18.Dreptul de a urma coala n limita posibilitilor tale;
19.Dreptul de a avea propriul nume nc de la natere;
20.Dreptul de a avea un loc al tu de studiu fr a fii deranjat de alii;
21.Dreptul de a nu participa la rzboi nainte de vrsta adult;
22.Dreptul de a-i cheltui banii de buzunar dup propria ta dorin ;
23.Dreptul de a te comporta la vrsta pe care o ai dup cum alegi tu;
24.Dreptul de a fii susinut n exprimarea opiniilor i dorinelor tale de
aduli competeni;
71
25.Dreptul de a fi protejat n a nu presta munci periculoase sau grele

pentru vrsta ta;
26.Dreptul de a fi protejat de oameni i situaii care i-ar putea rni
sentimentele;
27.Dreptul de a te ntreine singur atunci cnd poi i alegi tu singur
acest lucru:
28.Dreptul de a fi protejat de oameni i de situaii care i-ar putea rnii
trupul;
Categorii de drepturi
1. Drepturi care se refer la trebuinele fundamentale:
- Dreptul de a locui cu prinii, n afara cazurilor cnd acest lucru i
este dunator copilului ;
- Dreptul de a beneficia de ajutor medical ori de cte ori copilul are
nevoie de acesta;
- Dreptul de a crete sntos la minte i la trup;
- Dreptul de a te hrni, de a fi mbrcat i de a avea o locuin;
- Dreptul de a avea propriul nume nc de la natere.
2. Drepturi care se refer la trebuinele legate de securitatea

personal:
- Dreptul de a avea acces la o persoan de ncredere atunci cnd ai
probleme;
- Dreptul de a fi reprezentat de un adult atunci cnd ai nevoie;
- Dreptul
la
ajutor
de
urgen
n
caz
de
calamiti(rzboi,incendiu,inundaii,cutremur,foamete);
- Dreptul de a fi protejat n a nu presta munci periculoase sau grele
pentru vrsta ta;
- Dreptul de a fi protejat de oameni i situaii care i-ar putea rnii
sentimentele;
- Dreptul de a fi protejat de oameni i de situaii care i-ar putea rnii
trupul;
- Dreptul de a nu participa la rzboi nainte de vrsta adult.
72
3. Drepturi care se refer la trebuine sociale:

- Dreptul de a fi respectat pentru religia ,limba i etnia ta, pentru
mediul din care provii;
- Dreptul de a avea prieteni;
- Dreptul de a te juca;
- Dreptul de a-i petrece timpul cu prietenii pe care i i-ai ales;
- Dreptul de a-i cheltui banii de buzunar dup propria ta dorin ;
- Dreptul de a te ntreine singur atunci cnd poi i alegi tu singur
acest lucru.
4. Drepturi care se refera la trebuine de autorealizare:

- Dreptul de a avea propria ta opinie chiar dac ea este diferit de a
celorlali;
73
anexa 2
Lista de probleme posibile cu care se pot confrunta

copiii in relatia cu adultii:
lipsa de atentie a parintilor;
protejarea excesiva a copiilor;
incapacitatea adultilor de a intelege nevoile copiilor: de
afectiune, de joc, de a avea prieteni, de a fi ascultati, de a
le fi incurajate initiativele, de a li se incredinta
responsabilitati.
abuzul si violenta in familie.
74
anexa 3
"Consiliul Elevilor"
Plicuri cu propuneri de proiecte de dezvoltaree scolara.
Plic Clasa a 9-a : "Dorim sa organizam, dar si sa participam, la un
concurs de frumusete si stil "Miss si Mister Creanga 2002"".
Concursul trebuie sa contina urmatoarele probe (completati):
1. .
2. .
3. .
4. .
5. .
Sa fie prezentat de . .
Sa invitam.. .
Sa fie sponsorizat de catre. .
Plic Clasa a 10 a : "Dorim sa concepem si sa editam o revista de

consiliere si psihologie pentru adolescenti."
Sa se numeasca "" .
Sa contina urmatoarele informatii .
Sa scriem si sa discutam deschis despre . .
Plic
Clasa a 11-a: "Propunem infintarea unui teatru scolar
"Satiricus" cu participarea celor mai talentati elevi din liceul nostru care
au reale aptitudini artistice.Ei trebuie sa , ., , etc.
. Prin intermediul textelor pline de umor si a situatiilor experientiale
jucate, vom critica urmatoarele aspecte de viata scolara si socio-culturala,
cum ar fi . si vom sugera ameliorari."
Plic Clasa a 12-a: "Suntem in ultimul an de liceu. Peste cateva luni

urmeaza BAC-ul, apoi pentru unii - facultatea, iar pentru altii - posibile
angajari. Avem nevoie decat mai multe informatii si de pregatire pentru
formarea de abilitati/deprinderi privind angajarea in profesie. Vrem sa
stim cat mai multe despre., sa ne indentificam si sa ne
dezvoltam ."
75
Activitatea C.I.3.2.
Dreptul de a alege singur

Scop:
1. Sa formeze conduita participativa la viata sociala.
2. Recunoasterea de catre elevii insisi a apartenentei lor la comunitate si
implicarea lor ca subiecti sociali activi in viata comunitatii ca cetateni
cu drepturi depline.
3. Exercitarea dreptului de vot al elevilor prin jocul de rol.
Timp :
50 de minute
Materiale: Afise, postere electorale, colaje, scenarii, anterior elaborate

de elevi si/sau profesorul diriginte.
Procedeu :
1. Profesorul saluta elevii, ii roaga sa-si imagineze ca au 18 ani si ii
invita sa ia parte la un eveniment special din viata lor: alegerile locale
si prezindentiale.
2. Elevii sunt provocati sa dezvolte pe cont propriu fiind sprijiniti de
profesor si de postere electorale afisate, urmatoarele concepte: alegere,
vot, sufragiu/scrutin electoral, electori, candidati, program electoral,
decizie, drept constitutional, vot democratic.
3. Propuneti elevilor jocul "Campania electorala" pentru alegerea
primarului. Puneti intrebaera "Cine dintre voi doreste sa candideze ca
primar de sector/de oras? "
Dupa ce se numesc "candidatii", acestia sunt rugati sa-si pregateasca
un mic discurs sau program electoral numai dupa ce intra in contact cu
potentialii alegatori (ceilalti colegi de clasa) si discuta asteptarile si
nevoile acestora. Raspunsurile-solutii la intrebarile puse de colegii
electori se regasesc in programul candidatului. Ele privesc urmatoarele
76
aspecte problematice ale orasului nostru: gunoiul, strazile cu gropi,

cainii vagabonzi, curatenia, lipsa de locuinte pentru tineri, somajul,
violenta si furtul stradal, siguranta cetatenilor.
Candidatii isi prezinta in fata clasei programele electorale si
sloganurile-apel.
4. Se comenteaza continutul programelor candidatilor si posibilele reactii
ale alegatorilor : Care dintre candidati a fost mai convingator, era
mai bine informat si avea carisma la public ?
5. Brainstorming : Ce calitati si aptitudini trebuie sa posede un bun
conducator (poate fi seful clasei sau presedintele tarii) ?
Elevii propun o lista de calitati / aptitudini ce caracterizeaza un
conducator exemplar, dupa care unul dintre ei reconstituie conform
listei propuse, portretul psiho-moral al demnitarului.
6. Sugerati elevilor jocul Daca as fi presedinte . Asa cum sunt in
banci sa spuna repede, unul dupa altul, ce ar face ei in favoarea
copiilor, daca ar fi presedinte.
Prelucrare :
Se fac aprecieri de sinteza asupra modului cum s-au derulat actiunile si cum sau implicat elevii. Elevii sunt rugati, printr-un mic sondaj de opinie, sa
raspunda la urmatoarele intrebari :
1. In ce directie merg lucrurile in orasul nostru?
a. corecta;
b.gresita.
2. Alege ce este valabil pentru opozitie si ce pentru Guvern:
a. executa sarcini si cheama la datorie pe toata lumea.
b. vegheaza si semnaleaza nerespectarea legilor.
Alege litera corespunzatoare.
3. Daca azi ar avea loc alegeri, pe cine ai alege presedinte dintre
colegii tai?
De ce ? Argumentati.
Sintetizati:
Nu uitati, schimbarea in bine a acestei tari si de voi depinde.
77
II. Educatia pentru munca de

calitate
78
Activitatea C.II.1.1.
Cum sa reusesti?
Scop:
Sa-i constientizeze pe elevi ca munca de calitate are un rol

deosebit in valorificarea propriului potential de activitate.
Timp:
50 min.
Materiale:
Cate un exemplar al activitatii Cum sa reusesti? pentru

fiecare grupa.
Procedeu:
1) Impartiti elevi in grupuri de cate 4.

2) Rugati-i sa-si stabileasca un secretar (cel ce noteaza), un
mediator si un raportor.
3) Inmanati fiecarui participant cate un chestionar, pe care
sa-l completeze in 10 min.
Prelucrare:
1) Rugati-i pe raportori sa comunice rezultatul la care s-a

ajuns.
2) Centralizati toate rezultatele pe tabla.
3) Accentuati rolul pe care-l detine munca de calitate in
valorificarea propriului potential de activitate.
4) Subliniati punctele de vedere comune grupurilor de
participanti.
79
Cum sa reusesti?
Gandeste-te la un anumit potential de activitate al tau (de exemplu:
pictura, muzica, programare pe calculator, management etc.). Enumera
cel putin cinci posibilitati de valorificare a propriului potential, care ar
putea duce la obtinerea de performante.
1.
2.
3.
4.
5.
80
Potentialul creativ a fi sau a nu fi

Scop:
Sa valorifice propriul potential de activitate, intelegand rolul

muncii, stiind ca fiecare dintre noi dispunem de un anumit
potential creativ, cercetarile moderne infirmand teza ca acesta ar
fi un privilegiu al savantilor, al ganditorilor, al artistilor sau al
promotorilor de idei. Cheia succesului in creatie consta, alaturi
de o serie importanta de aptitudini native, in uriasa munca
tenace de punere in valoare a potentialului creativ.
Timp:
50 min.
Materiale:
Cate un exemplar al activitatii Sunteti o persoana creativa?,

anexele 1 si 2, pentru fiecare elev. Facultativ si anexa 3.
Procedeu:
1. Impartiti materiale tuturor elevilor.

2. Rugati elevii sa citeasca fiecare intrebare cu mare atentie si
sa raspunda marcand fie raspunsul DA, fie raspunsul
NU, dupa cum i se potriveste mai bine. In unele cazuri,
intrebarile se prezinta sub doua forme A si B; sa o
aleaga pe aceea care i se potriveste mai mult.
Prelucrare: 1. Rezultatele obtinute la proba se raporteaza la tabelul din
anexa 2; daca raspunsul dat corespunde cu rubrica si

valoarea din tabel, el trebuie incercuit. Daca nu corespunde,
elevii nu trebuie sa scrie nimic. Rugati elevii sa efectueze
totalurile raspunsurilor incercuite pentru fiecare dintre cele
trei coloane.
2. Raportarea rezultatelor obtinute (N=novator, I=imaginativ,
C=cercetator) se face utilizand urmatoarea scara de evaluare:
f.slab
N 7
slab
11
mediu
14
puternic
17
f.puternic
21
I
C
10
10
12
13
15
18
19
26
7
7
3. Consultati informatiile din Anexa 3.

81
anexa 1
Nr Intrebarea
DA NU
.
1 Ai avut vreodata imboldul de a scrie sau de a crea o
opera de arta, chiar daca ar fi fost destinata doar
placerii personale?
2 Ti se intampla adesea ca, insistand indelung asupra
unei probleme, fara sa-i intrevezi solutia, sa constati
ca aceasta se iveste dintr-o data, intr-un moment in
care nu te astepti, fara sa poti sa-ti dai seama pe ce
cai anume ti s-a impus?
3 A) Te deranjeaza in general obiceiurile, uzantele si convenientele a caror necesitate nu ti se pare
evidenta (de exemplu: sa adresezi felicitari, sa
asisti la ceremonii etc.). Ti-ar placea mai mult sa
fi dispensat de acestea?
B) Chiar daca obiceiurile, uzantele, convenientele
nu te deranjeaza, crezi ca este bine sa te sustragi
de la diferitele obligatii ce-ti revin pe acest
plan?
4 Simti o vie admiratie pentru un om a carui activitate
este de mare autoritate si din care ti-ai facut un fel
de model de a gandi un fel de ghid?
5 Dai dovada de sange rece in situatii neasteptate,
critice, in care este necesara alegerea imediata a
unei solutii, care dupa aceea te uimeste?
6 Cand citesti un articol care expune o teorie noua, te
ambalezi usor in problematica lui si incerci
imediat sa afli inca alte aspecte, mai complexe in
problema respectiva?
7 Observand evolutia moravurilor, suntem obligati sa
constatam ca morala este relativ schimbatoare.
Anumite subiecte si conduite considerate un tabu
odinioara au devenit, in zilele noastre, demodate
(conduita galanta excesiva fata de sexul opus, de
exemplu), in timp ce in alte domenii (cum e cel al
respectului vietii) contemporanii nostri isi fac
probleme de constiinta care nici nu ar fi trecut prin
mintea stramosilor nostri.
8 Esti intotdeauna in mijlocul evenimentelor, iti place
82
sa fi la curent cu progresul, cu cat mai multe din

cele ce se intampla in zilele noastre?
Cand trebuie sa realizezi ceva, crezi ca trebuie sa te
bizui doar pe tine insuti, considerand ca nimeni nu
este in stare sa rezolve in locul tau problemele ce te
privesc personal?
10 Esti capabil de a intretine o conversatie, in orice

problema, chiar daca nu esti foarte bine informat,
gasind in genere cate ceva de spus?
11 Prietenii ti-au marturisit adeseori ca le vine greu sa
te inteleaga, sa sesizeze fondul personalitatii tale, cu
toate ca nu esti nici fantezist(), nici aiurit().
Explicatia consta, in faptul ca nu ai aceleasi interese
cu ei si ca nu acorzi aceeasi importanta lucrurilor
carora ei le acorda?
12 Uneori parca esti cazut din nori din cauza ca ai
ignorat o noutate care, fiind raspandita de cateva
zile este foarte comentata?
13 Ti se intampla sa-ti pui intrebari cu privire la
evolutia societatii, de pilda sa te intrebi cum vom
trai peste 20 de ani?
14 Cand intamplarea te pune in fata unui auditoriu
politicos, disponibil, profitati si dezvolti in fata lui
idei care iti sunt dragi, chiar daca simti ca atentia ce
ti se acorda se datoreste mai degraba curtoaziei
decat interesului veritabil pentru ceea ce spui?
15 Ai ramas intotdeauna fidel() principiilor,
idealurilor pe care vi le-ai insusit.
16 Ai tendinta de a interveni ca mediator intr-un
conflict (in care nu ai fost amestecat la inceput) mai
degraba decat de a te alia uneia dintre partile aflate
in conflict?
17 Ti s-a intamplat sa fi izbit() de coincidente
surprinzatoare si sa faci apropieri intre fapte care la
prima vedere nu au nici o legatura intre ele?
18 Ai reputatia de a fi practic() si de a sti sa faci fata
usor micilor probleme de fiecare zi?
19 Din cate iti amintesti nu te-ai indoit niciodata de
capacitatile tale, ai stiut intotdeauna ca mai devreme
sau mai tarziu vei realiza ceva neobisnuit? (Se
considera accentul de alegere pe prima propozitie a
83
alternativei.)
20 Te conduci dupa principiul ca nu trebuie sa acorzi
decat o mica atentie lucrurilor marunte, detaliilor
secundare. Crezi ca problemele vitale sunt singurele
demne de a trezi un interes durabil?
21 Cand asculti o conferinta sau citesti un articol, esti
pe pozitia unui public dificil adica simti ca
spontan actioneaza spiritul tau critic si te impinge sa
depistezi inconsecventele, chiar subtile, de
rationament?
22 Esti, in general, insensibil la bani; daca ai avea multi
I-ai cheltui cu usurinta, daca ai avea putini te-ai
descurca?
23 Cinstit vorbind, care dintre informatiile care
urmeaza te afecteaza mai mult:
A) O mare catastrofa ce s-a petrecut undeva pe
glob?
B) Cresterea simtitoare a preturilor la unele articole
de care te-ai putea dispensa, dar la care ti?
24 Admiti greu ca o persoana dintre cele ce se afla in
anturajul tau sa se opuna sau sa exprime o slaba
intelegere in locul tau la o problema ce te priveste?
25 Ai sentimentul ca oamenii, in cea mai mare parte a
lor, nu stiu sa profite de viata, ca acorda prea mult
timp, energie si resurse interioare unor activitati
inutile sau facile?
26 Ti s-a intamplat deseori sa fi in dezacord total cu
opiniile dominante in familia ta (fara ca aceasta sa te
impiedice sa menti cu ea legaturi afective
satisfacatoare)?
27 Adori copiii si acorzi o mare importanta legaturilor
familiale in genere; nu uiti datele de aniversare ale
parintilor, prietenilor; sti ca le va face placere
oferindu-le un cadou, de pilda?
28 Nu suporti sa fi deranjat cand lucrezi, ai oroare de
zgomote, de agitatie, si consideri ca semenii tai nu
stiu sa respecte linistea?
29 Consideri ca ar fi bine sa se puna capat obiceiurilor
al caror sens s-a demodat, formalitatilor fara nici un
rost?
30 Esti mai degraba sceptic, nu ai incredere decat in
84
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
ceea ce ai verificat tu insuti?

Consideri ca esti cel putin tot atat de ordonat(),
prevazator(oare) si punctual() ca majoritatea
oamenilor pe care ii cunoasti?
Ti s-a spus uneori ca nu faci nimic asa cum fac altii,
ca modul tau de a proceda chiar in viata de fiecare zi
se distinge net de comportamentul obisnuit al
oamenilor care te inconjoara?
Crezi ca ar trebui sa se acorde mai multa atentie
respectarii anumitor reguli, cand acestea sunt bune,
astfel ca ele sa fie cu totul aplicate (de ex., legile
care vizeaza suprimarea anumitor abuzuri sau
delicte)?
Cand desfasori o activitate ceva mai complexa esti
putin nelamurit() la inceput, pentru ca apoi ideile
sa inceapa sa se organizeze treptat?
Preferi sa lucrezi in echipa, intr-o grupa de prieteni
sau de colegi care se cunosc si se apreciaza decat sa
depui singur un efort, bizuindu-te doar pe propriile
tale resurse?
Ti se intampla in mod obisnuit sa fi distrat() sau sa
fi putin absent(), pierdut() in ganduri, in timp ce te
afli la o reuniune prieteneasca?
Desi nu incerci deloc sa sochezi sau sa provoci pe
altii, ti se intampla sa te faci remarcat(), sa atragi
atentia, sa surprinzi pe altii prin modul tau de a
actiona sau de a vorbi?
Progresezi mai mult prin experiente si observatii
personale decat prin studiul teoriilor altora?
Cand simti ca cineva incearca sa te influenteze, sa te
atraga intr-un mod insinuos, reactia ta spontana
este de a actiona in sens invers?
Daca ai avea de ales intre doua rubrici de ziar, care
ar avea mai multe sanse sa te intereseze:
A) Un reportaj viu privind viata universitara,
B) Un articol asupra cercetarii in domeniul noilor
surse de energie.
Daca ti-ai analiza profund sentimentele, ai admite ca
porti un respect autentic numai parintilor tai?
La marile dezbateri de idei (politice, filozofice etc.)
ce furnizeaza temele a numeroase conversatii, ai
adesea tendinta de a nu lua parte, de a nu te angaja
85
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
sustinand opiniile ce se disputa, ramanand in afara

discutiei, chiar daca te interezeaza de fapt?
Ai sentimentul ca proiectele si aspiratiile tale ti-au
contrariat adesea familia?
Cand citesti o carte sau un articol, obisnuiesti:
A) Sa devorezi cu o oarecare aviditate
informatiile pe care le contine, incercand sa
extragi tot ce e posibil din lectura?
B) Sa nu insisti decat asupra a ceea ce te intereseaza
si sa nu acorzi decat o atentie secundara restului?
Te-ai gandit ce ai fi facut daca circumstantele ar fi
fost altele decat cele care sunt si daca un sentiment
neasteptat (un castig neasteptat sau mostenire
neprevazuta) ar fi modificat cu totul existenta pe
care o duci?
Ai activat continuu in functii alese in organizatii,
asociatii etc., participand la actiunile programate de
acestea?
Te consideri o persoana mai degraba emotiva (chiar
daca nu lasi sa se vada acest lucru), iar criticile care
ti se adreseaza te afecteaza mult?
Din punct de vedere profesional, ceea ce cauti mai
ales este o activitate (munca) captivanta si
atragatoare, chiar daca nu-ti va aduce nici o
consideratie mai mare din partea celorlalti, nici
venituri mai mari?
Ti s-a reprosat uneori ca nu ai consacrat destul timp
celor ce iti sunt apropiati sau ca ti-ai neglijat
prietenii?
Ai intotdeauna replici prompte in cursul
conversatiilor; cele mai bune riposte le dai in focul
discutiilor? Reusesti sa gasesti de obicei in primul
moment formularea cea mai buna pentru ideile pe
care le ai?
Ti se intampla sa profiti de bunavointa altuia, fara sa
iti dati seama, fiind de buna credinta?
Ti se intampla rar ca, atunci cand ataci o problema
arzatoare, prima solutie ce iti vine in minte sa nu fie
cea mai buna, sa gasesti dupa aceea usor cheia
problemei?
Ai reputatia celui care are simtul aspectelor practice
si convenabile ale problemelor?
86
54 Nu sesizezi intotdeauna enuntul unei teorii la prima

lectura; pentru a o intelege bine trebuie sa o
reconstitui in felul tau?
55 Daca trebuie sa schimbi brusc mediul sau
activitatea, te simti putin dezorientat() la inceput,
iti trebuie un anumit timp pentru a te familiariza cu
noul mediu sau noua activitate?
56 Ai constatat deseori ca ideile eronate sunt propagate
si inradacinate in opinia oamenilor datorita
argumentelor de autoritate (datorita reputatiei celor
ce le-au emis pentru prima oara)?
57 Exista probleme in care esti cu totul ignorant,
anumite domenii de cunostinte care iti sunt relativ
inchise, dar aceasta ignoranta nu te tulbura mult,
deoarece nu consideri esential sa ai clarificate toate
lucrurile?
87
Intrebare
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
Novator
Imaginativ
da
anexa 2
Cercetator
da
A
nu
nu
nu
nu
da
nu
da
nu
da
da
da
nu
da
da
da
da
da
nu
da
da
da
da
da
da
da
B
nu
da
da
nu
da
da
da
Intrebare
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
Total:
Novator
Imaginativ
Nu
Da
Cercetator
da
da
da
da
nu
da
Da
da
da
B
da
da
nu
B
Da
Da
Da
nu
da
da
nu
Da
da
Nu
da
da
da
da
88
anexa 3
1. Novatorul potential, ca tip creativ, este activ si poate provoca

modificari, schimbari uneori foarte importante acolo unde se afla
(bineinteles daca nu i se impotrivesc puternic circumstantele). El este
in genere un partener original, ce se lasa putin influentat si isi exprima
dezaprobarea cand au loc modificari pe care le considera inoportune.
Cand nu reuseste sa-si impuna ideile la care tine nu depune eforturi sa
convinga pe nimeni, ii ajunge doar senzatia ca are dreptate. Desi este
prietenos si cooperant, nu se lasa dominat de ideile la moda, de
conformismul obisnuit si nici de tendinta altora de a-l influenta si de
a-l supune modelului lor. Nu doreste, in genere, schimbarea pentru
schimbare. Dar rutina, monotonia si repetarea aceluiasi lucru ii sunt
deosebit de neplacute si greu de suportat. Poate reusi si poate avea
succese creatoare in domenii diverse: geologie, profesii artistice,
organizare etc. Este capabil sa lanseze o idee noua, o miscare, un
curent de opinii si in domeniile social, economic, juridic,
administrativ. Are mai intotdeauna propuneri de formulat cu privire la
viata in colectiv, la locul de munca etc. Se lasa rareori antrenat in
activitati in care este obligat sa ramana un simplu executant. Cand
simte ca este pe punctul de a deveni acaparat de o pozitie sau
activitate, o abandoneaza cu orice risc si cauta noi activitati,
preocupari, orientari.
2. Imaginativul potential este un tip creativ mai mult in planul artistic,
fiind mai putin ancorat direct in evenimentele curente ale vietii. El nu
este preocupat de schimbari si inovari privind cele ce nu merg bine in
jurul sau: la locul de munca, acasa etc., ci este mai degraba un poet, un
fel de Don Quijote, avand o oarecare detasare fata de tot ceea ce
preocupa pe cei mai multi dintre oameni. Este mai mult un tip de idei
decat de actiune. Are o bogata imaginatie, dar putine dintre idei
reuseste sa si le finalizeze. Refugiat intr-o viata interioara, el are
satisfactii daca se poate exprima intr-o activitate meditativ-intelectuala
sau artistica. Poate reusi in aceste domeniii de activitate daca poseda
aptitudini si o tehnica de expresie pe care sa le stapaneasca si care sa
fie personale. Daca nu dispune de aceste dimensiuni ale personalitatii,
risca sa se refugieze imaginativ pentru propria sa satisfactie. Faptul ca
atare are la baza o detasare pregnanta de relatiile neobisnuite si, in
egala masura, de cele normale. Imaginativul poate avea mult mai
89
multe idei decat alte persoane creative, deoarece el nu recunoaste alte

limite decat dorinta sa de a scapa de banalitate si de prozaismul vietii
curente. Ca sa poata valorifica in mod creator inalt ideile sale, este
nevoie sa evite vagabondajul intelectual ce are tendinta sa-l
acapareze si sa-si impuna o disciplina personala, o metoda de
invatare (insusire) a unei tehnici sau sa se asocieze unei persoane
mai realiste, care-l va indruma sa duca la bun sfarsit ceea ce a
intreprins.
3. Cercetatorul potential este de cele mai multe ori antrenat in profesii de

cercetare. El poate fi un erudit sau un inventator. Da dovada de o
pasiune aproape exclusiva cu privire la un anumit domeniu de
cunoastere pe care l-a ales pentru a-l exploata. Este la fel de tenace ca
si inventatorul, la fel de detasat de tot ceea ce nu are tangente cu
preocuparile sale ca si imaginativul. Spre deosebire de novator, nu are
insa de propus idei pentru toate problemele; el are doar unele,
elaborate cu rabdare, indelung alimentate de gandire si de probe.
Deosebirea fata de imaginativ consta in faptul ca nu se lasa antrenat de
himere, intrucat el supune toate idelile si ipotezele sale indoielii
metodice si experimentarii. El nu critica principiile ca principii, ci isi
cere sa le inteleaga. Vrea sa puna in evidenta ceea ce nu se vede, sa
gaseasca un mijloc simplu de a explica un cat mai mare numar de
fapte. Cercetatorul este neobosit in investigatiile sale, dar ii trebuie
timp nu este grabit. Strange informatii aproape ca un detectiv dar
nu purtat de intamplare cum face detectivul de obicei, ci prin tatonari
inteligente deoarece el are, in prealabil, un fel de intuitie a solutiilor.
El stie piesele componente ale mozaicului, punand pe fiecare la locul
pe care trebuie sa-l ocupe in ansamblu. Cu toate acestea, nu are nici o
certitudine atata vreme cat nu sunt la locul lor toate piesele. Daca ar
avea o idee preconceputa privind rezultatele cercetarilor sale nu ar
avea rabdarea de a astepta momentul in care se produce certitudinea,
iar intuitia gaseste ceea ce stie ca mai trebuie.
4. Alte tipuri de creativitate. In afara de tipurile combinate
dintre cele trei descrise mai sus, care sunt deosebit de numeroase,
exista insa si alte numeroase tiprui de creativi-potentiali, neabordate
prin testul prezentat.
90
Activitatea C.II.2
A te face ca muncesti
Scop:
Sa formeze si sa dezvolte respectul pentru lucru bine facut.
Timp:
50 de minute
Materiale: Coli de scris, pixuri.

Procedeu:
1. Spuneti-le elevilor, folosind propria dv. experienta, cum v-au afectat
situatiile in care anumite lucruri nu au fost bine facute.
2. Rugati-i pe elevi sa noteze pe o coala diverse situatii care pot avea
urmari grave;
situatii datorate ignorantei sau incompetentei
profesionale. Fie ca sunt lucruri de fapt, fie ca sunt lucruri
imaginabile.
Prelucrare:
1. Solicitati elevilor sa prezinte grupului mare exemplele notate.
2. Rugati-i sa-si exprime parea privind situatiile expuse. Care ar putea fi
urmarile unor astfel de situatii, in care lucrurile nu sunt bine facute?
Atat pentru ei personal, cat si pentru cei apropiati lor sau nu. Cum ar
putea acestea sa-i afecteze?
3. Au fost pusi in situatia de a face un lucru doar de dragul de a fi facut?
De ce? Care au fost urmarile? S-au simtit responsabili? Ar mai repeta
situatia? De ce?
4. Care ar fi solutiile propuse de ei pentru ca aparitia unor astfel de
situatii sa fie foarte redusa?
5. Subliniati ca atunci cand fac un anumit lucru trebuie sa-l faca cu
responsabilitate si ca buna pregatire profesionala si respectul pentru
lucrul bine facut sunt cheia succesului.
91
Caramizile
Scop:
Sa dezvolte capacitati de proiectare, de executie si de

evaluare in munca a tinerilor.
PARTEA I
Timp:
50 min.
Materiale:
Hartie alba si colorata, carioci, markere, scoch.
Procedeu:
1) Impartiti elevii in grupuri mici.

2) Inmanati materialele necesare.
3) Grupurile vor lucra la un proiect (de exemplu: constructia
unei scoli ideale, derularea unei afaceri etc.).
4) Rugati-i sa-si aleaga un spatiu de lucru, din sala in care se
gasesc si cu ajutorul materialelor primite sa ilustreze
caramizile care ar trebui sa stea la baza proiectului,
folosind orice mod de expunere (pe banci, pe dusumea, pe
pereti), acordandu-le 20 min. timp de lucru.
5) Desemnati pentru fiecare grup cate un observator, care sa
noteze modul in care se lucreaza la proiect.
6) Vizitati impreuna cu elevii galeria astfel realizata, rugand
fiecare raportor sa prezinte proiectul.
Prelucrare:
1) Rugati fiecare observator sa prezinte intregului grup

rezultatul observatiilor.
2) Mediati discutiile pe baza rezultatelor prezentate de catre
observator.
3) Subliniati importanta muncii de calitate la derularea cu
succes a proiectului.
92
PARTEA a II-a
Timp:
50min.
Materiale:
Coli mari de hartie (flipchart), markere.
Procedeu:
1) Rugati elevii sa reformeze grupurile din activitatea

precedenta.
2) Inmanati-le materialele necesare.
3) Rugati elevii sa configureze schita unui pliant de
prezentare a proiectului la care au lucrat in prima parte.
4) Dupa aceea, rugati fiecare grupa sa-si prezinte pliantul.
Prelucrare:
1) Asigurati-va ca fiecare membru al grupului se implica.

2) Rugati fiecare grup sa exprime cel putin doua impresii
despre modul in care s-a lucrat la realizarea pliantului,
notandu-le pe tabla.
3) Accentuati rolul pe care-l detine munca de calitate in
echipa.
93
Sa transformi un vis in realitate

Scop:
Sa-i ajute pe adolescenti sa-si dezvolte capacitati de

proiectare, de executie si de evaluare in munca .
Timp:
50 de minute
Materiale: Exemplare din materialul Sa transformi un vis in

realitate.
Facultativ : Un invitat care sa le vorbeasca (cineva care a
atins un tel important in viata).
Procedeu: Prezentati invitatul grupului si explicati ca este vorba despre

o persoana care si-a atins visul prin aceea ca a identificat un tel si pe urma
a facut totul ca sa-l realizeze. Dati-i vorbitorului 30 de minute pentru
prezentare si ca sa raspunda la intrebari. Distribuiti apoi foaia de lucru
fiecarui elev si rugati-i sa o completeze in 5-10 minute. Daca aveti
impresia ca au probleme legate de completarea ei, rugati sa se ofere
cineva sa spuna cu voce tare ce tel are si grupul sa lucreze impreuna la
raspunsul la toate intrebarile. Permiteti-le si altora sa-si prezinte telul,
daca vor sa o faca.
Prelucrare:
1. Ce se intampla cu cei ce nu-si stabilesc nici un tel legat de viata lor?
2. Stabilirea telurilor este de ajuns pentru atingerea lor?
3. Ce se intampla daca nu reusesti sa-ti atingi telul? Majoritatea
oamenilor isi ating toate telurile? De ce?
4. Cum iti dai seama ca un tel merita atins?
5. Cine sunt cei care te pot ajuta sa-ti atingi telul?
94
Sa transformi un vis in realitate
Gandeste-te la un tel ceva la care te-ai gandit sa realizezi in viitor.

Poate fi orice fel de tel : legat de educatie, personal sau financiar.
Scrie telul:
Sa fie foerte specific.
Stabileste un termen:
Pana cand vrei sa realizezi acest tel?
Estimeaza beneficiile:
In ce fel atingerea acestui tel te va ajuta?
Planuri:
Ce pasi trebuie sa faci ca sa atingi acest tel?
1. .
2. .
3. .
95
Dificultati si obstacole:
Ce lucruri te pot impiedica sa iti atingi telul?
1. .
2. .
3. .
Solutii:
Ce poti face pentru a inlatura aceste dificultati?
Evaluarea:
1. Cum vei sti cand ti-ai atins telul?
2. Care vor fi indicatorii succesului tau?
96
Ti-ai ales bine profesia?
Scop:
Sa dezvolte capacitati de proiectare, de executie si de

evaluare in munca. Unul dintre pasi reprezinta alegerea
profesiei.
Timp:
50 de minute.
Materiale: Cate un exemplar, pentru fiecare elev, din Ti-ai ales bine
profesia?(anexa 1).
Procedeu:
1. Impartiti elevilor chestionarul Ti-ai ales bine profesia?(anexa 1).
2. Rugati-i sa raspunda intrebarilor din chestionar in 10 minute.
3. Impartiti elevilor si anexa 2 a chestionarului.
Prelucrare:
1. Intrbati-i pe elevi cat de greu a fost sa raspunda la intrebarile cuprinse
in materialul distribuit.
2. In alegerea profesiei au tinut cont numai de gradul de renumeratie?
Are munca vreo legatura cu acesta? Cum?
3. Pe ce criterii au facut alegerea? Se regaseste vreunul in materialul
distribuit?
4. Rezultatul chestionarului coincide cu domeniul de activitate pe care ei
l-au ales?
5. Daca nu, au dorinta de a reflecta, tinand cont de aspectele care apar in
chestionar?
97
anexa 1

Acorda note dela 5 la 1, in functie de gradul de importanta pe care
il atribui fiecarei caracteristici profesionale descrisa la intrebarile de mai
jos, astfel: 5=foarte important; 4=important; 3=de importanta medie;
2=putin important; 1=neimportant.
Ce grad de importanta acorzi pentru:
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
Intrebarea
O profesie in care trebuie sa rezolvi mereu probleme noi?
O profesie in care sa-i ajuti pe altii?
O profesie in care se obtin retributii mai mari?
O profesie in care munca este foarte variata?
O profesie in care trebuie sa-ti indeplinesti sarcinile deplasandu-te
de la un loc la altul?
O profesie care contribuie la prestigiul tau personal?
O profesie in care se cer aptitudini artistice?
O profesie in care se lucreaza in echipa?
O profesie care prezinta perspective de dezvoltare?
O profesie in care sa te poti realiza asa cum doresti?
O profesie in care sa lucrezi cu un sef care sa se poarte la fel cu
toata lumea si sa acorde aceeasi incredere tuturor subalternilor?
O profesie in care mediul in care lucrezi sa fie placut?
O profesie care sa dea prilejul de aputea aprecia in fiecare seara
realizarile din timpul zilei respective?
O profesie in care sa-ti poti exercita autoritatea asupra altora?
O profesie in care sa se experimenteze idei si sugestii noi?
O profesie in care sa se creeze unele produse noi?
O profesie in care rezultatele muncii tale sa fie cunoscute pentru
a-ti putea da seama de modul cum lucrezi?
O profesie in care seful dumneavoastra sa aiba masuri in aprecieri
si critici?
O profesie care sa fie solicitata si sa ofere numeroase locuri de
munca?
O profesie in care sa poti pune in valoare gustul tau pentru
frumos?
O profesie in care sa poti lua decizii personale?
98
Nota
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
O profesie in care sa existe largi posibilitati de promovare, cu

obtinerea de retributii corespunzatoare?
O profesie in care gandirea sa fie intens solicitata in rezolvarea de
probleme noi si cu solutii nuantate?
O profesie in care sa-ti poti pune in valoare insusirile de
conducator?
O profesie care sa se desfasoare intr-un imobil unde conditiile de
ambianta sa va poata asigura sanatatea?
O profesie in care sa nu fi impiedicat de a trai viata asa cum
doresti?
O profesie care sa ofere prilejul da a lega prietenii trainice cu toti
colegii tai de munca?
O profesie in care importanta muncii tale sa poata fi apreciata de
altii?
O profesie in care sa nu faci intotdeauna acelasi lucru?
O profesie in care sa ai sentimentul ca poti ajuta pe altii?
O profesie in care sa poti contribui la bunastarea altor persoane?
O profesie in care sa poti efectua mai multe activitati diferite?
O profesie in care sa poti fi admirat de altii?
O profesie in care sa ai relatii bune cu colegii tai de munca?
O profesie in care sa-ti poti desfasura viata in modul cel mai
placut?
O profesie in care sa ai prilejul de a lucra intr-un mediu
corespunzator (bine iluminat, linistit, curat, spatios)?
O profesie in care sa poti planifica si organiza munca altora?
O profesie in care sa se faca apel in mod continuu la capacitatile
tale intelectuale?
O profesie in care sa poti realiza o retributie care sa-ti asigure un
trai corespunzatir dorintelor tale?
O profesie in care sa depinzi de cat mai putine persoane?
O profesie in care sa produci obiecte care atrag si prin aspectul lor
estetic?
O profesie in care sa poti fi sigur ca, in cazul disparitiei ei, poti
obtine o alta in cadrul aceleiasi intreprinderi?
O profesie in care sa ai un sef politicos?
O profesie in care sa poti vedea rezultatele eforturilor tale?
O profesie in care sa poti contribui la elaboarea de noi idei?
99
anexa 2

Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristica
esentiala, specifica unui ansamblu de profesii si activitati, pin intermediul
a trei itemi. Astfel:
1.
ALTRUISM (2,30,31) profesii care privesc lucrul cu oamenii si

contribuie la ameliorarea vietii acestora: medicina, relatii umane,
asistenta sociala, invatamant, comert etc.
2.
SIMT ESTETIC (7,20, 41) profesii care permit realizarea unor

obiecte estetice: arta, design etc.
3.
CREATIVITATE (15,16,45) activitati care permit crearea de noi

produse , aplicarea de idei noi, inventarea de lucruri noi: profesii
tehnice, stiintifice, artistice, literare, organizatorice etc.
4.
STIMULARE INTELECTUALA (1,23.38) activitati ce ofera

posibilitatea de ainvata ceva nou si solicita o gandire independenta,
reflexii abstracte.
5.
REUSITA OBIECTIVATA (13,17,44) munci cu caracter

executiv, finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de
satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale.
6.
INDEPENDENTA (5,21,40) ocupatii care permit persoanei sa

lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei (conceptii).
7.
PRESTIGIUL (6,28,33) ocupatii cu un statut social ridicat si

care confera
8.
CONDUCEREA ALTORA (14,24,37) profesii care dau

posibilitatea de a planifica si organiza munca altora.
9.
AVANTAJE MATERIALE (3,22,39) valuare asociata unor

munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare dupa castiguri
materiale.
100
10. SIGURANTA (9,19,42)
valuare asociata unor profesii care

prezinta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca
si garantarea veniturilor materiale.
11. AMBIANTA DE LUCRU (12,25,36) ocupatii caracterizate prin

conditii bune de munca, caldura, curatenie, lipsa de zgomot.
12. RELATII
CU SUPERIORII (11,18,43) alegerea locului de

munca in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.
13. RELATII CU TOVARASII DE MUNCA (8,27,34) alegerea

locului de munca pe criteriul unor relatii bune in colectivul de munca.
De importanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionarii
administrativi.
14. STILUL DE VIATA pe care il implica profesia (10,26,35)

valuare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti
corespunzatoare imaginii facute de persoana respectiva. Profesii cu
program neregulat, care implica deplasare, calatorii etc.
15. VARIETATE (4,29,32) profesii care permit activitati diverse,

variate, nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.
Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cei trei
itemi. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii
enumerati are itemi cu o scara de evaluare de 5 grade. Apoi se stabileste
ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la care ai obtinut
punctajul cel mai mare descriu domeniul de activitate in care poti obtine
succes si te poti realiza din punct de vedere profesional.
101
Activitatea C.II.4.
Munca eficienta
Scop:
Sa formeze un stil de munca eficient.
Timp:
50 de minute.
Materiale: Coli mari de hartie (A1), coli mici de hartie (A4) ale si
colorate, carioci, scoch, foarfeci, cuter.
Procedeu:
1. Organizati elevii in grupuri mici.
2. Rugati elevii sa se gandeasca la un anumit produs a carei prezentare sa
o faca printr-un afis sau printr-o macheta (din hartie). Acordati-le un
interval de 30 de minute.
3. Rugati-i sa-si aleaga un coordonator, care sa stabileasca
responsabilitatile fiecaruia.
Prelucrare:
1. La sfarsitul celor 30 de minute, organizati un tur al galeriei. Fiecare
coordonator trebuie sa faca o prezentare a produsului.
2. Refaceti grupul mare.
3. Intrebati elevii daca a fost greu sa lucreze impreuna. De ce?
4. Este necesara existenta unui coordonator? De ce? Pe ce criterii si-au
ales coordonatorul?
102
5. Un reusit sa-si concretizeze eventualele idei pe care le-au avut la

inceperea lucrului?
6. Conteaza si intervalul de timp in care au lucrat sau doar calitatea
produsului realizat?
7. Ce inseamna pentru ei a muncii eficient?
8. Au constatat ca acest lucru s-a intamplat pe parcursul celor 30 de
minute?
9. Ce considera ca ar fi trebuit sa faca pentru ca munca lor sa fi fost
eficienta?
III. Educatia pentru receptarea

valorilor
103
Educaia pentru receptarea valorilor
Conceptul de valoare i-a preocupat mult pe filosofii i umanitii

ultimilor decenii, dat fiind faptul c sistemul propriu de valori reprezint
o component a subsistemului de orientare, adic o componen
esenial prin care se realizeaz personalitatea. Valorile sunt numeroase i
de diferite tipuri; n clasificarea lor sunt importante att criteriile sociale,
ct i acelea care in de specialitatea subiectului uman.
Modalitile de definire a valorii din punct de vedere psihologic
sunt numeroase:
Prorietate a ceva, relaie subiectiv-obiectiv de natur
sociocultural, prezentnd semnificaie i indicnd o preuire sau
apreciere (P. Popescu Neneanu)
sau
interes manifestat fa de un obiect, stim artat unei
persoane (N. Sillamy)
sau
Prin valoare se pune ntr-o ecuaie specific [att] calitile
obiectului, ct i calitile subiectului (C.Mamali)
sau
valorile se refer la stri sau moduri de aciune considerate a fi
dezirabile
sau
Valorile, interesele i atitudinile reprezint dimensiuni importante
ale personalitii organic intercorelate (S. Chilcea)
Prin urmare, omul creaz i duce cu sine valori, se orienteaz dup
valori. Astfel n situaia de a aciona alege ntre mai multe scopuri, mai
multe mijloace, mai multe moduri de a-i organiza dimensurile, se
104
cluzetedup valori. n copilrie alegerile se realizeaz n funcie de

trebuinele primare, de factorii care genereaz o situaie, n funcie de
afiniti; cu timpul ele sunt nlocuite cu opiunile valorice.
Procesul de generare a valorilor se deosebete de procesul de
asimilare. Valorile sunt un produs al experienei sociale (nu al minii i
activitii individului). Ele s-au nscut n timp i s-au cristalizat n situaii
concrete de via.
Specialitii vorbesc despre existena mai multor niveluri i stadii n
realizarea personalitii axiologice (i nu toi le atingem pe toate). Cert
este c s-a dovedit c procesul gsirii identitii de sine este influenat de
calitatea valorilor i de gradul asimilrii lor (E. Erkson). Ajungerea la o
identitate negativ este legat de un sistem de valori personale care nu se
afl n concordan cu cel al ntregii societi (Lerner, Hultsch). n
structurarea valorilor este deosebit de important experiena proprie de
via; experiena personal se conjug cu cea a societii i, ca urmare,
asupra individului se exercit o anumit presiune n sensul acceptrii sau
n respingerea unor valori. Individul se afl n faa unei adevrate lumi a
valorilor. Unele valori sunt general uman (adevrul, binele, frumosul);
altele pot fi legate de anumite contexte sociale. Lumea aceastade valori
are caracter deschis.
105
Activitatea C.III.1.
Frumos urat; bun rau

Obiectiv 1: Sa adopte criterii estetice so morale in aprecierea
valorilor culturale
Obiectiv 2: Sa formeze coportamente adecvate de receptare a

valorilor culturii
OBS.1: Indentificarea elevului cu un stil deviata "frumos si

bun"recunoscut in relatiile interpersonale scolare bazate pe valori moralspirituale, devine un mod de a fi si de a exista ca persoana integra si
placuta. In genere, confruntarea cu opere de arta sau cu exemple umane
demne de urmat, actioneaza asupra psihicului elevului, cu consecinte
uneori decive asupra comportamentului, producand modificari ale
atentiei, vointei, emotiei, sensibilizand si orientand persoana elevului spre
drumul autodesavarsirii, drum pe care il parcurge in dubla calitate: de
consumator si de producator/creator.
OBS.2: Examenul autocritic al conduitei elevului, ramane si el un
criteriu de evaluare a condiutei lui morale. A se pune intrebari cu privire
la comportamentul nostru si a cauta raspunsuri corecte si argumentate
reprezinta un exercitiu de autoanaliza si descoperire morala.
Scop 1:
Exersarea capacitatilor elevilor de a elabora notiuni si

judecati estetice/morale si de a se autoevalua critic.
106
Scop 2: Cultivarea stilului ca modalitate de intelegere si insusire

a valorilor culturale.
Timp: 50 de minute + alte 50 de minute.

Materiale: Tabele sinoptice orientative pentru profesor, un
tablou, un chestionar de evaluare pentru elevi, casetofon + casete si/sau
CD-uri, texte de lectura pentru profesor.
Procedeu:
1. Dupa ce salutati elevii, folosind o figura de stil artistic, o
reverenta spre exemplu, le
anuntati tema de discutie.
2. Initiati discutia cu intrebarile:
"Ce ne face sa spunem despre ceva sau cineva ca este frumos/urat ?"
"Ce ne face sa spunem despre ceva sau cineva ca este bun/rau ?"
Sprijiniti elevii, vorbindu-le despre cele trei criterii estetice ale
frumosului, facand trimitere la reverenta:
- forma, expresivitatea si decorativitatea sau
- unitatea, complexitatea si intensitatea
3. Organizati cateva audiente muzicale (diferite genuri muzicale:
clasic, pop dance, etno,
instrumental, etc) analizandu-le din perspectiva celor trei criterii estetice
ale frumosului enuntate mai sus.
4. Precizati ca sunt si forme ale frumosului natural si artistic, apoi
reformulati intrebarea:
"Ce contine/cuprinde frumosul natural si frumosul artistic? Dati
exemple".
Comentati, analizand un tablou de arta si frumusetea naturala a
unei persoane (fie din liceu sau clasa).
Incurajati elevii sa se autoanalizeze si sa reflecteze asupra
propriilor calitati si defecte.
Discutati cu elevii despre limbajul stradal si teatral: "Ce, unde,
cand si cum folosim aceste tipuri de limbaj din perspectiva relatiei
frumos-urat sau acceptabil-inacceptabil".
Prelucrare:
107
1. Sintetizati raspunsurile elevilor prin tabelele sinoptice

orientative : "Note esentiale pentru principalele categorii estetice" ( vezi
Anexa 1) si "Note esentiale pentru principalele categorii etice" ( vezi
Anexa 2).
2. Intrebati: "Ce fel de activitati din domeniul artistic/cultural ati
dori sa se organizeze in viitor in liceu?"
Consemnati sugestiile si propunerile elevilor referitoare la
activitatile din domeniul artistic pe care le-ar dori organizate in liceu si in
afara liceului.
3. Puteti aplica elevilor chestionarul de la Anexa 3. Prelucrati
statistic datele, apoi le discutati cu elevii.
OBS 3:
Constituiera unei identitati/personalitati culturale este

un proces de lunga durata ce presupune inainte de toate, stabilitate
sociala, economica si spirituala. Perioada de tranzitie releva abia ruptura
cu vechile stereotipii de comportament cultural bazat pe mistificare,
uniformizare si supunere. Deaceea, incurajarea si implicarea elevilor in
realizarea unor proiecte de dezvoltare scolara si culturala, cum ar fi
revista liceului sau a CSAPp(Cabinetul Scolar de Asistenta
Psihopedagogica), teatrul scolar, concursuri etc., ar sublinia naziunta
interioara, profunda de frumos si sacru, intr-o atmosfera de intimitate,
cooperare si inter-intelegere a sensurilor ascunse ale vietii, dovedind
declansarea devenirii culturale a elevilor.
Invitati copiii sa mearga la biserica, teatru, vernisaje si sa faca
teatru, vernisaje etc., oferindu-le sansa comunicarii interculturale,
exprimarii libere a ideilor si activitatilor lor creatoare.
OBS 4:
Examenul autocritic al conduitei elevului, ramane si el

un criteriu de evaluare a condiutei lui morale.
A se pune intrebari cu privire la comportamentul nostru si a
cauta raspunsuri corecte si argumentate reprezinta un exercitiu de
autoanaliza si descoperire morala.
108
anexa 1
Note esentiale pentru principalele

categorii estetice
Frumosul
Uratul
1. Placut, atragator, armonios,

Neplacut, dezagreabil,
gratios, fascinant, minunat, splendid disproportionat, dizgratios,
dezgustator
2. Gingas, delicat, bland, sensibil,
Nedelicat, insensibil, impulsiv,
emotionant
agresiv, scarbos, respingator, oribil,
violent
3. Sinceritate, modestie, bunatate,
Nesinceritate, minciuna, lasitate,
harnicie, cinste, demnitate, altruism lene, ura, egoism
= Modalitate de prezentare a unei
= Modalitatea de prezentare a unei
persoane sau a unui obiect/lucru cu persoane sau a unui obiect/lucru cu
caracteristici pozitive.
caracteristici negative.
109
anexa 2
Note esentiale pentru principalele

categorii etice
Bun
Rau
- sinceritate, modestie, bunatate,

harnicie, cinste, curaj, altruism,
demnitate
= atitudini moral-civice + trasaturi
caracteriale pozitive
- nesinceritate, minciuna, lasitate,

egoism, ura, violenta, agresivitate
= atitudini si condiute etice
negative + trasaturi negative de
caracter
110
anexa 3
Chestionar pentru elevi

1. Esti membru al vreunui cerc de activitati artistice care functioneaza
in scoala?
a. Cenaclu literar.
b. Cercul "mainilor indemanatice"(artizanat,traforaj, etc.).
c. Cercul de arte plastice.
d. Cercul de gimnastica artistica/dansuri moderne/dansuri populare.
e. Orchestra scolii.
f. Corul scolii.
g. Clubul fotografilor amatori.
h. Formatia de teatru.
i. Alte cercuri pentru activitati artistice (care sunt?).
j. Nu exista asemenea cercuri in scoala.
2. Care sunt motivele care te-au determinat sa participi la un

asemenea cerc? (alege un singur motiv)
a. Consider ca am inclinatii pentru aceasta activitate.
b. E un mod de a-mi petrece timpul liber.
c. Profesorul m-a indreptat spre aceasta activitate.
d. Parintii au fost aceia care m-au indreptat spre aceasta activitate.
e. Prietenii mei m-au influentat in acest sens.
111
f. Am unele avantaje personale (calatorii, premii, un prestigiu crescut

fata de ceilalti elevi din clasa, etc.).
g. Alte motive (care sunt?) .
h. Nu este cazul.
3. Ai participat, vreodata, la concursuri organizate in scoala sau intre

scoli?
De mai multe ori
a.
b.
c.
d.
e.
f.
O singura data
Niciodata
Concursuri de muzica .
Concursuri de dans .
Concursuri de recitari .
Concursuri de teatru ...
Expozitii de desen sau fotografii
Alte concursuri (care?)
Rugam a se nota cu x in caseta raspunsul corespunzator.
4. Ai participat, vreodata, la intalniri cu personalitati din domeniul

artistic (scriitori, plasticieni, muzicieni, regizori, actori, etc) organizate
in scoala sau in localitate?
a. De mai multe ori.
b. O singura data.
c. Niciodata.
d. In scoala nu au fost organizate asemenea intalniri.
e. In localitatea noastra n-au fost organizate asemenea intalniri.
5. Cat de des mergi la:

Lunar
Trimestrial
Niciodata
Anual
Foarte rar
112
a.
b.
c.
d.
e.
Teatru
Film ..
Concerte
Expozitii
Alte spectacole
(care?)
6. Cum iti formezi parerea despre tablourile privite intr-o expozitie?

a. Din explicatiile ghidului.
b. Din explicatiile profesorului.
c. Din discutiile cu colegii si prietenii.
d. Din cronicile aparute in presa sau transmise la radio si TV.
e. Din discutiile cu parintii.
f. Imi formez singur o parere.
g. Alte posibilitati (care sunt?).
h. Nu vizitez expozitii.
7. Cum iti formezi parerea despre un spectacol (muzical, de teatru, film,

etc.)?
a. Din informatiile oferite de profesori.
b. Din dicutiile cu colegii si prietenii .
c. Din comentariile aparute in presa sau transmise la radio si TV.
d. Din discutiile cu parintii.
e. Imi formez singur o parere.
f. Alte posibilitati (care sunt?).
8. Care dintre arte te atrage cel mai mult?

a. Muzica.
b. Artele plastice (pictura, sculptura).
c. Literatura.
d. Cinematografia.
e. Teatrul.
f. Dansul .
g. Arhitectura.
h. Nu sunt atras de nici o arta in mod deosebit.
113
i. Toate artele ma atrag in egala masura.
9. Din ce motiv preferi acest gen de arta celorlalte arte? (Raspunde

doar daca la intrebarea anterioara nu ai incercuit variantele 8 sau
...
10. Prietenii tai cei mai apropiati au aceeasi preferinta?

a. Da.
b. Nu.
c. Nu au vreo preferinta anume.
d. Nu stiu.
11. Vreunul dintre parintii tai are aceeasi preferinta?

a. Da.
b. Nu.
c. Nici unul dintre ei nu are vreo preferinta anume.
d. Nu stiu.
12. Cand consideri ca un tablou, o opera literara, un spectacol, etc.

sunt frumoase?
a. Cand imi provoaca o emotie, chiar daca nu-mi pot explica ce anume in
acesta opera de arta declanseaza emotia.
b. Cand respecta regulile pe care le-am invatat la scoala (de exemplu,
reguli privind genurile literare sau muzicale, reguli de simetrie,
proportie, armonie, etc.)
c. Cand profesorul sau o alta persoana pe care o admir imi spun ca este o
reprezentare frumoasa.
d. Atunci cand, chiar daca nu se conformeaza unor reguli cunoscute, imi
provoaca o emotie pe care pot sa o argumentez.
e. Nu imi dau seama.
114
13. Incercuieste fraza cu care esti de acord, mentionand motivul

afirmatiei tale:
a. Pregatirea in domeniile artei (muzica, desen, dans, teatru, etc.) este
necesara doar pentru aceia care vor sa urmeze o cariera artistica,
pentru ca ..
b. Pregatirea in domeniile artei este necesara tuturor elevilor, indiferent
de viitoarea profesie, pentru ca
.
c. Nu imi dau seama.
14. Care este gradul tau de multumire in legatura cu emisiunile radioTV, presa, aparitie de carte, repertoriu teatral, repertoriu
cinemaografic?
Radio
TV
Presa
Carte
Teatru
Film
1. Total multumit
...
2. Multumit.
3. Partial multumit
.
4. Partial nemultumit ..
4.
Nemultumit
.. .
5. Total nemultumit ..
.
6. Nu imi dau seama .
.
15. Ce fel de activitati din domeniul artistic ai dori sa se organizeze, in
viitor, in scoala sau in afara scolii?
115
Activitatea C.III.3.
Sfnt i pctos
(partea I)
Obiectiv-cadru: Formarea i dezvoltarea de capaciti

Obiectiv 3: S neleag nevoia de interiorizare a sentimentului
sacru
Obs.: Socotind divinitatea ca o dimensiune a spiritului unam cu reale

virtui formative, recomandm punerea n discuie cu elevii a
sentimentelor religioase. Trecerea de la legende i alte istorisiri cu
caracter moral, la pilde, porunci cu coninut sacru se face aproape pe
nesimite. Imaginaia, efectivitatea i receptivitatea elevului fa de tot
ceea ce este posibil i misterios fiind deosebit de activ (dac tii cum s
pui problema) favorizeaz contactul cu aceste valori religioase.
Sensibilitatea adolescentului i disponibilitatea lui pentru a
participa la descoperirea, analiza si explicarea misterelor presrate n
texte sacre dar si in mediul inconjurator, sunt premise admirabile pentru
ameliorarea sau schimbarea n bine a atitudinilor i comportamentelor
indezirabile.
116
Scop: Implementarea i nsuirea preceptelor religioase n credina

social a elevilor; recunoterea sacrului ca valoare.
Timp: 50 de minute + 50 de minute
Materiale: Texte sacre din volumul Cartea vieii, 2 icoane,

reproduceri cu imagini biblice, un colaj cu imagini biblice nsoite de text
preluate din Noul testament in imagini.
Procedeu:
a) Salutai elevii i dup ce ei v rspund la salut cu Bun ziua
dumneavoast accentuai Bun s v fie inima. Dezvoltai prin
comentariu aceast sintagm corobornd-o cu alte formule de
comunicare interpersonal cu accepiune sacr, folosite foarte des, mai
ales de ctre oamenii de la ar: Doamne ajut!D doamne! sau
S ne ajute Dumnezeu!; Dumnezeu s te aib n paz! s.a.m.d.
b) Rugai elevii s ofere alte exemple de salut i ntrebai: De ce / pentru
ce se invoc divinitatea n comunicarea interuman?
c) Revenii cu o alt intrebare: Ce nsemn s fii cretin i s te pori
cretinete?
d) Dezvoltai subiectul cu ntrebrile:
De ce mergei la biseric?
Ce simii, cum v manifestai cnd intrai n biseric; cnd
v apropiai de o icoan?
Cerei elevilor s descrie i s explice strile i sentimentele pe care

le triesc ei n asemenea momente
Accentuai ideea c prin trirea sacrului se realizeaz mai uor un
comportament respectuos, dezirabil, umanist.
117
e) Artai elevilor dou icoane reprezentnd figurile Mntuitorului i

Fecioarei Maria, i rugai s le privesc cu atenie i s rspund la
ntrebrile:
Ce vor s (ne) comunice, s transmit aceste figuri?
Par s ne dea sfaturi, s ne nvee ceva anume?
ndemnai elevii s discute cele zece porunci conform schemei: S

nu furi. Dac faci acest lucru atunci
n acest scop putei folosi tehnica fielor i proba completrii
frazelor. Fiecare elev va primi cte o fi (vezi Anexa 1) pe care o va
completa.
Prelucrare: Sintetizai rspunsurile elevilor i alctuii portretul celor

dou figuri iconoplastice folosindu-v de nsuirile pozitive care definesc
o persoan exemplara: demnitate, naturalee, calm, cumptare, echilibru,
mreie, distincie, graie, buntate, altruism, toleran.
Stabilii astfel legtura dintre sfnt, omul reprezentativ, i omul de
rnd i descoperii nelesurile n picturile / portretele biblice. Analizai
acest legtur din perspectiva afirmaiei lui Mircea Eliade: Dumnezeu
ne-a creat pe noi dup chipul i asemnarea Sa. Dar noi ntruchipm
ntocmai Dumnezeu?. Concluzionai retoric.
118
Sfnt i pctos
(partea II)
Procedeu:
a) iniiai o discuie cu tema Ce nseamn s fii pctos?
b) stabilii mpreun cu elevul 2 liste cu trsturi i manifestri
comportamentale bipolare cu genericul: crestin - pacatos
Cretin
Pctos
- generozitate
- egoism
- tolerant
- intolerant / agresiv
c) dezvoltai ideea cu ntrebrile: De ce o persoan ajunge s greeasc?

Ce legi / porunci ncalc aceasta? Trebuie pedepsit pcatul? Cum?
d) reluai din nou discuia despre pcat, particulariznd cu un exemplu
concret. Folosii tehnica brainstorming-ului.
119
A fi indisciplinat este un pcat? Dac este un pcat ce reguli

ncalc i cum poate fi pedepsit un elev indisciplinat. Dai exemple de
pedepse.
ndemnai elevii s stabileasc cteva reguli de convieuire n grup.
Ce nsuiri caracteriale i comportamentale are un elev disciplinat?
Dar elevul indisciplinat. Cum poate fi caracterizat?
Alctuii o list de atribute bipolare care definesc calitile i
defectele celor 2 elevi.
Prelucrare: sintetizai ideile i situaiile analizate mai sus, interpretnd

cu elevii coninutul textelor biblice ntoarcerea fiului risipitor (vezi
Anexa 2) i Pilda celor doi fii (vezi Anexa 3). Subliniai rolul iertrii i
rugciunii n viaa noastr.
Rugai o elev sau un elev s treac la tabl n faa clasei i s
citesc Struina n rugciune (vezi Anexa 3).
anexa 1
Cele zece porunci

1. S nu ai ali Dumnezei afar de mine
2. S nu-i faci chip cioplit
3. S nu iei n deert numele Domnului Dumnezeul tu
4. Adu-i aminte de ziua de odihn, ca s-o sfineti
5. Cinstete pe tatl i pe mama ta
120
6. S nu ucizi
7. S nu comii adulter
8. S nu furi
9. S nu mrturiseti strmb mpotriva aproapelui tu
10. S nu pofteti casa aproapelui tu.
anexa 2
Intoarcerea fiului risipitor

Luca 15:20-32; Ioan 11:1-8
Cand fariseei se plang ca Iisus sta cu pacatosii, el le spune o pilda

despre un tanar ce-si paraseste casa. Tanarul risipeste banii atat de
necugetat, incat in cele din urma trebuie sa ingrijeasca porcii unui
fermier, ca sa poata supravietui.
In nenorocirea lui, se hotareste sa mearga acasa si sa lucreze pentru
tatal sau, nu ca fiu, ci doar ca servitor. Cand ajunge acasa, tatal sau se
grabeste sa-l intampine.
-Tata! Am pacatuit impotriva Cerului si impotriva ta. Numai sunt vrednic
sa ma numesc fiul tau.
-Aduceti-i fiului meu cea mai buna haina din casa si pregatiti o masa, caci
fiul meu era pierdut si a fost gasit.
121
Pe cand fratele mai mare munceste din greu sa ispraveasca treaba ianinte
de venirea noptii.
Daca fratele meu ar fi aici sa ma ajute, n-ar trebui sa muncesc
atat de mult.
Cand munca e terminata, el vine acasa. Dar cand se apropie de
casa, aude muzica
-Ce se intampla?
-Fratele tau s-a intors si tatal tau a intins o masa pentru el.
Suparat, fratele mai mare refuza sa intre in casa.
In curand iese tatal.
-Pentru mine nu ai dat o masa niciodata, desi am stat acasa si te-am
ajutat. Dar fratele meu
-Fiule, tot ce am eu e al tau. Dar e drept sa ne bucuram de
intoarcerea frateluii tau. El a fost ca si mort si acum a inviat.
anexa 3
Pilda celor doi fii

Ce credei? Un om avea doi feciori. Sa dus la cel dinti i
i-a zis: Fiule, du-te astzi de lucreaz n via mea! Nu vreau,
i-a rspuns el. n urm i-a prut ru i s-a dus. S-a dus i la
cellalt i i-a spus tot aa. i fiul acesta a rspuns: M duc,
doamne!. i nu s-a dus.
Care din amndoi a fcut voia tatlui su?
Struina n rugciune
Cerei i vi se va da; cutai i vei gsi; batei i vi se va
deschide. Cci, oricine cere, capt; cine caut gsete; i celui
care bate, i se va deschide. Cine este omul acela dintre voi, care,
dac-i cere fiul su o pine s-i dea o piatr? Deci dac voi, care
122
suntei ri, tii s dai daruri bune copiilor votri, cu att mai
mult Tatl vostru, care este n ceruri, va da lucruri bune celor ce
i le cer!
Tot ce voii s v fac vou oamenii facei-le i voi la fel,
cci n aceasta este cuprins Legea i Proorocii.
IV.Educaia pentru viaa privat
123
Activitatea C.IV.1.
Eu i ceilali
Obiectiv 1: S neleag deosebirile dintre privat i public.
Timp:
50 de minute
Materiale:
Texte de lecturat pentru elevi si profesor, chestionare, fise

de lucru.
Obs.1.:
Adolescenta este o scoala, o conjunctura de probe a fiecarui tanar. Este o
scoala a trairilor pe cont propriu si a schimbului cu alte trairi. Primele
experiente cu propia persoana apar dupa ce se nasc semnele identitatii de
sine si apar mai multe tinte: sa ofere celorlalti propia imagine, sa
recepteze imaginile altora, sa deprinda comunicarea in doi, sa initieze
jocuri din care se nasc roluri serioase, sa invete ce rost si finalitate au
sentimentele, sa gaseasca temeiuri pentru a-si dezvolta increderea in sine.
124
Pentru ca, intr-un moment dat sa iasa din adolescenta odata cu inceputul
vietii sexuale. Adolescenta este varsta relatiilor umane de proba. Prezenta
celuilalt semnificativ este, la inceput, nediferentiata. Aproapele are
acelasi sex: cel mai bun prieten, cea mai buna prietena. Se acumuleaza
si se difuzeaza impresii si trairi. Se compara, se accepta sau se respinge
primul set de valori, cele ale grupului de acelasi sex. Odata cu
maturizarea biologica intra in jocul comunicarii si valorile deocamdata
nestructurate, propuse de grupul nediferentiat al membrilor de sex opus.
Obs.2 :
Primele interactiuni in heterogrup au loc in imediata proximitate a sinelui:
clasa, scoala, teritoriul din jurul locuintei, cartierul. Primele perechi de
ea si el se formeaza spontan. Uneori doar in imaginar, alteori cat se
poate de real. Notiunea de pereche pune in joc o alta forma elementara a
interactiunii, prietenia. Prietenia dintre ea si el are o alta definitie si un alt
continut decat prietenia dintre adolescentii de acelasi sex. In centrul ei se
afla iubirea, dragostea, nevoia de recunoastere, chiar daca toate acestea au
forme incipiente. De aici incolo, uneori liniar, alteori cu poticneli,
resentimente sau chiar insotindu-se cu crize de personalitate, destinatia
perechii de prieteni de sexe diferite este una singura: parteneriatul si
stabilizarea unui cuplu. Cu mici variatii sau sincope, traseul de strabatut
este cunoscut intuitiv sau explicit de catre fiecare adolescent. Mai
devreme sau mai tarziu, cu asentimentul agentilor care vegheaza la
starea de normalitate, sau luptandu-se cu acestia, perechile vor sfarsi prin
a ajunge cupluri. Prietenia va ceda in fata dragostei, natura biologica se
va impune iar poarta lumii adulte va incepe sa se deschida treptat. Traseul
prietenie-dragoste-cuplu este poate cel mai substantial dar si cel mai
controversat al tranzitului prin adolescenta. Este calea pe care se comit
cele mai multe erori, se vehiculeaza cele mai aberante prejudecati, se
produc cele mai multe esecuri dar, cu toate acestea, este singura cale pe
care adolescentii pot inainta catre starea de maturitate si normalitate.
Procedeu:
a) Puneti in discutia clasei conceptul lumea mea si obtineti un inventar
de locuri, obiecte si persoane pe care elevii le considera apartinand
acestei entitati.
b) Pe fondul intrebarii Cine are pasaport de intrare nelimitata in lumea
mea, initiati o discutie despre cine, ce persoana intra, cum intra si cum
ramane in aceasta lume privata. Este recomandabil ca la aceasta intrebare
sa raspunda o fata si un baiat. De evidentiat cliteriile pentru care unele
persoane au acces, altele nu, in aceasta lume personala. Stimulati
discutia in jurul acestor cliterii.
125
c) Introduceti ideea unor lumi concentrice. Distribuiti sau aratati desenul

Harta lumilor personale (Anexa 1) si rugati elevii sa completeze in
interiorul cercurilor concentrice: in centru s-ar afla lumea mea, lumea
imediata ale carui contur si continut a fost deja evidentiat. Pe cercurile
celelalte (lumea intermediara si lumea periferica) s-ar putea identifica
alte persoane, lucruri cu anumite grade de semnificatii pentru fiecare elev.
Doua cazuri ar fi de discutat (Anexa 2: Cazuri de discutat).
d) Solicitati elevilor sa participe la jocul de rol insula, continutul caruia
va indica parerea elevilor despre eu si lumea in care traiesc (Anexa 3).
Prelucrare:
Sintetizati, formuland urmatoarele concluzii:
1. Modalitatile in care folosim spatiul (personal, interpersonal, public) si
felul in care ne plasam intr-un spatiu contine importante mesaje despre
oameni si despre relatiile dintre ei. Ne asezam mai aproape de cei
familiari si cunoscuti, fata de un superior pastram o distanta mai mare si
ne ridicam in picioare.
Exista mai multe feluri de distanta intre persoane care au valori diferite
de comunicare:
a)
distanta publica ( este de aproximativ 3m)
b)
distanta sociala ( este de aproximativ 1.2m pana la 3m)
c)
distanta personala: (intre prieteni, este de 0.45m 1.2m)
d)
distanta intima (este mai mica de 0.45m sau chiar lipsa de
distanta)
Dati exemple pentru fiecare tip de distanta sociala, facand trimitere la
Harta lumilor personale.
2. Spatiul privat, lumea mea are cel putin doua constante: cu ceilalti pe
care ti-i apropii in lumea ta poti sa comunici cel putin satisfacator si sa
obtii acel ecilibru emotional care sa-ti dea siguranta propiei persoane.
3. Printr-o buna comunicare, cunoastere si acceptare a celorlalti (chiar
daca sunt altfel decat tine), se va putea obtine in timp, o buna cunoastere
a propiei persoane. Si atunci, atat comunicarea cat si securitatea
emotionala va creste, iar lumea proprie se va extinde fara limite.
126
anexa 1
Harta lumilor personale
127
Persoane, obiecte, lucruri n:

Lumea
imediat
Lumea
intermediar
Lumea
periferic
anexa 2
Cazuri de discutat
Primul caz: fiecare avem cte un printe preferat- mama sau tata. Dac
el nu aparine lumii imediate, normal ar fi s aparin lumii intermediare.
Care este situaia prinilor ti, crui cerc aparin? De ce? Explic-te. Din
cauza comunicrii sau a securitii emoionale pe care v-o ofer?
Al doilea caz: suntei aici treizeci (douzeci) i de colegi, v

cunoatei de muli ani, v tii suficient de bine unii pe alii. Cu toate
astea nu se poate spune, i este normal s fie aa, c toi suntei prieteni
unii cu alii. De ce? Suntei prea diferii sau prea puini asemntori ca s
v introducei n ansamblu fiecare n lumea celorlali sau s i primii pe
toi n lumea voastra? De ce? Nu funcioneaz comunicarea? Sau ideea de
muli nu v ofer securitate emoional? Explic-ne dac ai n lumea ta
imediat, dar n cea intermediar, colegi din clasa ta?
128
anexa 3
Insula
Jocul de rol. Instructiunile jocului sunt urmatoarele: Imaginati-va ca
ne aflam pe o insula separata in patru parti egale, notate cu semnele (+,+);
(+, - ); (- , +) (- , -). Aceste semne indica parerea despre eu si lumea in
care traiesc. Cele patru pareri ar indica urmatoarele:
(+ , +) eu sunt in regula, lumea in care traiesc este in regula;
(+ , -) eu sunt in regula, lumea in care traiesc nu e in regula;
(- , +) cu mine este ceva in neregula, insa lumea in care traiesc este in
regula;
(- , -) eu nu sunt in regula, dar nici lumea in care traiesc nu e in
regula.
Insula este divizata in patru parti, iar fiecare participant trebuie sa
aleaga, pe baza propriilor pareri, in care parte a insulei va dori sa traiasca.
Fiecare trebuie sa se gandeasca la faptul ca nu starea lui de moment, din
ziua aceea, este importanta, ci ceea ce i s-a intamplat personal in ultimul
interval de timp, sa zicem in ultimile trei luni.
Se imparte clasa in patru spatii, iar fiecare elev este rugat sa decida
unde se repartizeaza singur. Inainte el trebuie sa comunice celorlalti care
este parerea lui. Grupul (clasa) se va pronunta daca este de acord sau nu
129
cu parerea ta. Daca grupul e de acord, te poti indrepta catre zona

respectiva a insulei. Daca grupul nu este de acord trebuie sa te gandesti
mai bine la ceea ce ai spus despre tine, despre lumea in care traiesti.
Dupa ce toti elevii s-au repartizat, se formeaza patru grupuri.
Acestea vor fi invitate sa discute, pe parcursul a 4-5 minute despre
motivele care i-au condus pe cei din fiecare grup sa aiba o asemenea
alegere. Deci, cele patru grupuri, in patru spatii separate, trebuie sa-si
pregateasca un punct de vedere comun tuturor celor din grup. Cand toate
grupurile sunt pregatite, se poate trece la prezentarea opiniilor celor patru
grupuri.
Exemple de presiuni din partea prietenilor:

1.
2.
3.
4.
5.
Exemple de moduri in care ai fi putut sa rezisti presiunii sau vei

rezista in viitor:
1.
2.
3.
4.
5.
130
Activitatea C.IV.2.
Eu si parintii mei
Obiectiv:
Sa inteleaga si sa promoveze familia ca principal

cadru a vietii private
Timp:
50 de minute
Materiale:
Texte pentru lecturat, fise de lucru, test chestionar

pentru elevi.
Procedeu:
3. Rugati un elev sa citeasca textul Cum sunt parintii mei?(Anexa1)
Puneti in discutie problematica relatiilor familiale evidentiate de
situatia descrisa in text formuland urmatoarele intrebari:
1. Care este situatia in familie a acestei fete?
2. Ce simte fata ca le datoreaza parintilor sai?
131
3. A existat un moment in care a trecut de la supunere fata de

disciplina familiala la protest fata de aceasta?
4. De ce credeti ca s-a petrecut aceasta schimbare?
5. De ce credeti ca tatal fetei face uz de autoritatea sa in familie?
6. Cum reactioneaza fata?
7. Coopereaza cu mama ei, in ce limite?
8. Exista comunicare in aceasta familie? Intre cine si cine exista/
nu exista?
9. Exista vreo contradictie intre ceea ce crede tatal sau ca ii
datoreaza si ceea ce simte fata in raport cu el, atunci cand i se
pare ca acesta ii incalca libertatea?
10.Daca voua vi s-ar intampla asa ceva, cum ati proceda?
Comentati cu elevii aceasta situatie.
14. Realizati exercitiul asteptarilor ( vezi Anexa2)
In baza raspunsurilor- asteptari, stabiliti impreuna cu elevii cateva reguli
care ar putea satisface asteptarile reciproce dintre parinti si copii.
Comentati cat de mult sau putin contribuie un copil la formarea unui
climat favorabil in familie.
Introduceti conceptul de empatie ca aptitudine de a te pune in pielea
si mintea celorlalti; capacitatea de a privi situatia cu ochii altei persoane.
Incurajati elevii sa-si imagineze ceea ce parintii ar putea scrie la un
extemporal imaginar pe tema: Placeri si probleme care le-am oferit
copilului meu.
Fiecare elev pune pe hartie ceea ce isi imagineaza ca ar scrie
parintele (mama sau tata) lui pe aceasta tema. Se poate apoi initia o
lectura a unuia sau mai multe eseuri. Solicitati elevilor sa evalueze care
sunt dificultatile apelului la empatie intai in cazul parintilor apoi in cazul
unor prieteni apropiati.
OBS. Exista riscul ca elevii sa nu se poata transpune in rolurile

parintilor sau riscul sa vorbeasca numai de placerile pe care i le-a oferit
familia, ca rod al memoriei selective: se retin numai faptele care au
rezonanta pozitiva. Incercati sa deblocati situatia prin unul sau mai multe
exemple. In functie de situatie se poate trece la o discutie de grup.
Prelucrare:
a)
Reveniti la harta lumilor personale conturata in Act.1, la
ora precedenta si cereti elevilor sa analizeze unde se afla acum parintii
132
lor: in lumea imediata, in lumea intermediara sau in lumea periferica.

Cereti elevilor sa-si deseneze din nou harta daca au aparut modificari de
plasament in lumea lor. Discutati motivele acestor schimbari.
b)
Aplicati testul Parinti si copii(Anexa3). Cotati
impreuna cu elevii raspunsurile lor la intrebari si interpretati rezultatele.
c)
Sintetizati spunandu-le ca nu este niciodata prea tarziu sa
se impace/ sa se inteleaga cu mama sau tata. Cu aceasta ocazie ii rugati pe
elevi sa realizeze pentru data viitoare o declaratie de respect si o
declaratie de independenta fata de parinti.
anexa 1
Cum sunt parintii mei?
Lectura. Invat bine, as putea spune ca sunt una dintre cele mai
bune eleve ale scolii. Toata viata mea am fost tinuta din scurt de parinti si
desi uneori (sau adesea) ma supar pe ei, stiu ca lor le datorez tot ce am.
Daca nu ar fi fost atat de severi nu as fi fost ceea ce sunt. Daca inainte iam inteles acum nu mai pot sa o fac. La ora 9 seara trebiue sa fiu in casa,
nu am voie sa merg la discoteca decat daca ma rog de tata luni in sir.
Poate ca daca m-ar lasa nici n-as merge. Nu am voie sa imi fac unghiile,
ochii sau buzele, nici macar in joaca sa vad cum imi vine. Nici chiar daca,
la zile mari, as fi invitata undeva. Ma deranjeaza intrebarile de genul De
ce nu ai mancat asta?, De ce ti-ai strans cureaua? sau afirmatiile de
genul Mananci cat iti spun eu!, Sa nu te mai vad cu fata aia!, Vrei
pantofii acestia? Bine. Ti-i cumperi tu, cat stai la mine in casa n-o sa porti
asa ceva!.De baieti nici nu mai vorbescNoi trei, mama, tata, si cu
mine am fost deschisi mereu unul fata de celalalt, in sensul ca mama mi-a
vorbit de ciclu, de prezervative, sarcina, baieti etc. Tata imi spunea ca
baietii sunt nesimtiti, toti sunt la fel ( nu sunt total de acord). Acuma nu le
133
mai pot spune tot ce ma doare sau ma framanta, le cunosc prea bine
reactiile, tata nu m-ar asculta, mama imi respecta deciziile insa e prinsa la
mijloc. Mi-e mila de ea. Are destule probleme ca sa mai o supar cu ale
mele care, probabil, sunt minuscule pe langa ale ei. ( fragment din
scrisoarea unei fete de 15 ani publicata intr-o revista de tineret).
anexa 2
Asteptari reciproce intre parinti si

copii
(te poti referi la exemplul tau si al parintilor tai)
Ce asteapta copiii de la parintii lor?

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Ce asteapta parintii de la copiii lor?

1.
134
2.
3.
4.
5.
6.
Cateva reguli care ar putea satisface

asteptarile reciproce dintre parinti
si copii
( gandeste-te in special la asteptarile reciproce care
exista in familia ta)
Reguli propuse de catre adolescenti:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
135
anexa 3
PSIHOTEST
Parinti si copii
Testul se adreseaza parintilor si adolescentilor si are urmatoarea structura:
20 de intrebari comune si cate 16 intrebari pentru fiecare categorie,
intrebari la care se raspunde simplu cu DA sau NU. Raspundeti
fiecare la intrebarile corespunzatoare, calculati punctajul
reflectati asupra interpretarii. SUCCES!
Intrebari comune (parinti si

adolescenti)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Va place muzica rock?

Va place muzica clasica ?
Va place muzica folk ?
Va plac mai mult filmele cu probleme sociale decat cele comice ?
Va plac mai mult filmele de aventuri decat toate celelalte ?
Va place sa iesiti seara (in vizita, la plimbare, etc.) ?
Va plac vacantele la mare intr-un loc linistit ?
Va place sa mergeti cu cortul la munte ?
Credeti ca eista situatii in care un cuvant, o expresie in jargon este mai
adecvat(a) ?
10.Va place sa ascultati radioului, casetofonul etc. cu volumul dat la
maxim ?
11.Aveti prieteni cu care va intalniti frecvent ?
12.Preferati, din cand in cand, o masa frugala ?
136
13.Urmariti frecvent transmisiile sportive la TV ?

14.Stiiti ce e o video discoteca ?
15.Va place sa glumiti in familie ?
16.Va plac minifustele ?
17.Va plac hainele cu croiala clasica ?
18.V-ar placea sa tineti un animal- o pisica, un caine- in casa ?
19.Va place cum e aranjata casa dumneavoastra ?
20.Cititi romane politiste ?
Intrebari pentru parinti

1. Reusiti adesea sa intelegeti starile copilului dumneavoastra fara ca el
sa va spuna ceva ?
2. Va face placere ca la aniversarea sa sa-si invite prietenii ?
3. Daca aveti ceva de facut impreuna, ii permiteti si copilului
dumneavoastra sa decida ?
4. Radeti la glumele copilului dv .?
5. Considerati ca umorul sau e bizar si de neinteles ?
6. Dumneavoastra, cand erati tanar ati fost mai bun ca tinerii de azi ?
7. Aveti incredere in optiunile copilului dumneavoastra, chiar daca ele
sunt diferite de ale dv. ?
8. Ii permiteti sa iasa seara, daca stiti unde si cu cine se duce ?
9. Va e absolut indiferent cine sunt prietenii copilului dv.
10.Considerati just ca de la o anumita varsta sa plece in vacante doar cu
prietenii ?
11.Considerati ca e bine sa se dea copiilor, lunar, o suma de bani pe care
sa o cheltuiasca asa cum doresc ?
12.Va nelinisteste foarte mult ideea ca intr-o zi copilul dumneavoastra va
fi absolut indpendent ?
137
13.Tineti (ati tinut) seama si de parerea sa in optiunea pentru o scoala,

facultate sau profesie ?
14.Ati dorit din totdeauna ca fiul/fiica dv. sa aiba o anumita profesie ?
15.Ii imprumutati cateodata copilului dv. unele obiecte de imbracaminte ?
16.In general, sunteti multumit de relatia cu copilul dv. ?
Intrebari pentru fiu si fiica

1. Intelegi intotdeauna ce doresc parintii tai sa-ti spuna?
2. Iti face placere sa-ti inviti acasa prietenii cu ocazia unor sarbatori,
aniversari?
3. Iti face placere sa mergi impreuna cu parintii la cinema?
4. Crezi ca numai prietenii de varsta ta sunt demni de incredere si adultii
nu?
5. Crezi ca parintii tai sunt prea posesivi?
6. i se pare ca esti controlat(a), supravegheat(a) mai mult decat alti
baieti(fete)?
7. Ai incredere in sfaturile parintilor tai?
8. Daca ai necazuri apelezi la ajutorul lor?
9. Crezi ca esti in stare sa hotarasti singur(a) in problemele care te
privesc?
10.Ii ajuti pe parinti in gospodarie?
11.Gasesti ca parintii tai sunt simpatici?
12.Ti-e teama de discutiile cu ei?
138
13.Ti-ai prezentat prietenii parintilor?

14.Prietenii parintilor tai sunt simpatici?
15.Apreciezi ca parintii tai iti acorda destula libertate?
16.Te simti in largul tau acasa?
anexa 4
Cotarea testului:
Pentru intrebarile comune: confruntati raspunsurile la
intrebarile 1-20 si acordati cate un punct pentru fiecare raspuns
identic, chiar daca acesta e DA sau NU.
Pentru intrebarile separate: acordati cate un punct pentru
fiecare raspuns identic prezentat in grila de mai jos. Faceti suma
punctelor obtinute la toate cele 36 de intrebari.
Intrebare
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Parinti
DA
DA
DA
DA
NU
NU
DA
DA
NU
DA
DA
NU
DA
NU
DA
DA
Copii
DA
DA
DA
NU
NU
NU
DA
DA
DA
DA
DA
NU
DA
DA
DA
DA
Interpretarea rezultatelor
a. Parinti si copii:
139
Cu cat e mai mare numarul de raspunsuri identicae la primele 20 de

intrebari, cu atat e mai mare asemanarea de gusturi, opinii si mentalitati in
familia dumneavostra. Va lasam sa apreciati singuri coeziunea nucleului
familial si, de asemenea, sa identificati acele aspecte in care mai
puternice sunt deosebirile. E normal ca, avand varste diferite sa existe
deosebiri de opinii, preferinte; totusi, veti fi surprinsi cand veti constata
cate lucruri aveti in comun.
b. Prini:
ntre 0 i 14 puncte.ntre dumneavoastr i copii exist relaii
destul de tensionate. V asigurm ns c aceasta situaie nu se
datoreaz doar uneia dintre pri. Cu mai mult disponibilitate i
ncredere din partea dv. , relaiile de familie se vor mbunti i
nu vor mai semna cu un rzboi rece. Citii cu atenie
rspunsurile copilului la test; acestea v pot oferi destule
sugestii i motive de reflecie.
ntre 15 i 27 de puncte. n familia dv. se manifest raporturi
variabile i destul de dinamice. Exist unele nenelegeridatorate diferenelor de vrst i mentaliti- ca i o anumit
tendin de protecie, uneori excesiv, pentru copilul dv. inei
seama de faptul c nu mai e un copil, acceptai i punctul su de
vedere. Exist toate premisele ca aceste relaii -i aa bune- s
devin optime.
ntre 28 i 36 de puncte. Incredibil, dar adevrat n familia dv.
exist armonie, ncredere, identitate de opinii i de respect
reciproc, fa de exigenele i personalitatea celuilalt. Felicitri!
c. Fiu/fiica:
ntre 0 i 14 puncte. Aceast strnsoare de fier pe care o acuzi
i se datoreaz n principal ie. O dat ce ai constatat diferenele
de vederi i intenii dintre tine i prini, de ce nu caui acele
elemente de comunicare/ntelegere care obligatoriu exist? Ai
putea obine mai mult consideraie i independen. F i
urmtorul experiment: modific-i anumite comportamente i
analizeaz ce interdicii se vor diminua( disprea ) din partea
pariniilor.
ntre 15-27 de puncte. Raporturile tale cu familia sunt destul
de bune; desigur nu ntotdeauna gndii la fel i ai destule
confruntri cu prinii. Dar prin atitudinea ta real i maturchiar dac puin ostentativ- ai ctigat ncrederea lor. Un sfat
140
totui: ncearc mereu s nelegi punctul de vedere al prinilor

ti.
ntre 28 i 36 de puncte. Muli dintre prietenii ti te invidiaz.
Eti aproape ntotdeauna de acord cu prinii, i apreciezi i i
stimezi, nu te simi sufocat n familie. i pentru aceast situaie
meritul nu este exclusiv al prinilor ti!
Activitatea C.IV.3.
Eu si prietenii mei
Obiectiv: Sa formeze si sa dezvolte capacitati de relationare in
grupurile nonformale.
Timp:
150 de minute (3 activitati)
Materiale: Texte pentru lecturi, fise de lucru.

OBS. Este cunoscut faptul ca, pe masura ce cresc in varsta, adolescentii
au tendinte de a-si petrece din ce in ce mai mult timp cu prietenii. Acest
proces tine de socializare. Grupul (fie el scolar, fie cel de timp liber, fie
cel consacrat unei activitati - sportul de exemplu) asigura posibilitatea
adolescentului de a-si forma personalitatea, de a deprinde valorile si
atitudinile generatiei sale, de a dobandii sensul solidaritatii cat si al
propriei-persoane de a comunica si a-si descarca frustrarile, mai mult sau
mai putin explicite, de a-si controla sau dilua fricile sau angoasele
provenite din contactele cu lumea adulta.
Uneori grupul tinde sa devina ecranul pe care se proiecteaza primele
experiente de viata. De exemplu primele fumuri de tigara, primele
inghitituri de alcool. Un prim efect al acestora ar fi acela al aparitiei unei
relative dependente fata de grup, implicit al unei redeconstructii de
personalitati a adolescentului, adoptand noi roluri, noi norme, noi
atitudini pe care le propune si le impune grupul.
Procedeu:
a) Introduceti sarcina pentru exercitiul Grupul de prieteni: prieten
sau dusman: a petrece cu prietenii este un lucru interesant; pot fi facute
141
nenumarate lucruri placute; poti sa cunosti multi prieteni; te poti distra

foarte bineUneori, insa, se intampla ca prietenii tai iti cer sau te
forteaza sa te comporti intr-un anume fel sau sa faci anumite lucruri chiar
daca stiu ca tie nu iti place sau nu vrei. Esti pus intr-o situatie proasta sau
te simti inferior.Aceasta se cheama presiune. Uneori accepti, alteori nu.
Incercati sa va ganditi la cateva situatii in care prietenii vostri v-au
fortat sau obigat sa faceti ceea ce nu v-a placut sau cu care nu a-ti fost de
acord. Descrieti aceste situatii sau presiuni in casetele alaturate(vezi
anexa 1).
1
2
3
4
5
Acum incercati sa va ganditi cum ati fi putut rezista fiecarei
presiuni in parte.Descrieti aceste posibile raspunsuri in cealalta caseta.
Exemple de moduri in care ai fi putut sa rezisti presiunii sau
vei rezista in viitor:
1
2
3
4
5
Urmeaza o discuie asupra experientelor individuale ale elevilor
legate de presiunile grupului de prieteni.Tema ar fi: In ce conditii pot
aparea presiunile si cum poti sa le rezisti in mod eficient?
Prelucrare:
a) Selectati un grup de 4 elevi mai vioi si mai participativi la discutie
si inchegati un mic joc de rol. Trei dintre ei vor constitui grupul, al
parulea va detine rolul celui susceptibil de a fi influentat. Selecteti tema
142
Prima tigaretasi lasati-i sa se produca. Cel de-al patrula va incerca sa

reziste. Dupa ce vor epuiza repertoriul, reluati discutiile ,intreband:
*Cum te simti cand esti presat de prieteni?
*Cum te simti cand tu insuti faci presiuni?
*Crezi ca acest exercitiu te va ajuta cand ti s va intampla
ceva asemanator?
Concluzii:
Membrul deviantal grupului are puterea sa reziste acestor presiuni
daca pune inainte de toate propria persoana sau propriile interese si nu
aprobarea grupului pentru actele sale conformiste fata de presiunile
celorlalti.
b)Continuati cu exercitiul Prietenia. Cum imi aleg prietenii.
Solicitati elevilor o descriere si apoi o definitie a prieteniei. Incercati sa
obtineti un inventar al semnificatiilor acesteia pentru ei. Dati exemple de
proverbe sau inventati proverbe despre prietenie.
c)Implicati elevii intr-o discutie asupra utilizarii termenului de prieten:
*Cei care se afla in lumea imediata sunt cu adevarat prieteni?
*Pot fi parintii prieteni cu voi? De ce? Ce contine aceasta prietenie?
*Va prezentati prietenii parintilor? De ce?
*Ce inseamna sa fii mandru de prietenii tai?
*Ce ai face daca prietenii/parintii ar fi in dificultate?
Prelucrare:
a) Sintetizati:
*Ce este prietenia pentru tine?
*Ce au prietenii in comun?
*Cum se cladeste o prietenie?
*Cat dureaza o prietenie?
*Ce inseamna mi-a oferit prietenia?
*Cine si cum poate strica o prietenie?
*Ce avem de castigat dintr-o prietenie?
*Ce diferente exista intre prietenii de acelasi sex si prieteniile dintre sexe
diferite?
*ne despartim dar ramanem prieteni
b) Dupa ce ati lamurit aceste lucruri, incurajati elevii sa obtina o noua
definitie a prieteniei. Este ea diferita fata de definitia initiala? Privesc
elevii altfel ceea ce credeau ei ca inseamna prietenia? Solicitati
raspunsurile la urmatoarele intrebari: Cat de multe persoane din lumea
143
voastra indeplinesc acum conditiile unei prietenii? Cat de multe persoane

de acelasi sex si cate de sex opus pot fi considerate, acum, prieteni?
c) Solicitati elevilor redactarea acasa sau in ora a unui eseu pe tema:
Parerea mea despre prietenie.
Activitatea C.IV.3.
Eu si prietenii
(continuare)
Procedeu:
a) Rugati un elev sa citeasca textul (Anexa2)
b) Solicitati elevilor sa gaseasca daca aceasta povestioara poate avea
un alt final.
*Care ar putea fi acesta?
*Care din cei doi baieti a procedat corect, avand in vedere
ceea ce s-a discutat deja despre prietenie/
*Cat de corect a procedat Anda atunci cand l-a pus pe
Marian sa aleaga intre ea si Alin?
*Cum a tratat Marian prietenia cu Alin? Dar Alin prietenia
cu Marian?
*Care pare a fi o prietenie adevarata, cea dintre cei doi
baieti sau cea dintre fata si oricare dintre cei doi?
*Au fost cei doi cu adevarat prieteni daca prezenta unei fete
le-a afectat prietenia?
*Se intampla si intre fete asa ceva? Care este cauza?
Prieteniile de acelasi sex sunt mai puternice decat cele dintre sexe
diferite?
Prelucrare:
a) Trageti concluziile privind modul in care se construieste o
prietenie, timpul cat aceasta dureaza, motivele pentru care se poate
destrama, reactiile prietenilor la amenintarea cu pierderea unei
prietenii, prieteniile din copilarie si de acum.
b) Sintetizati prin punerea in discutia clasei, cunostiintele dobandite
144
*Este prietenia un pasaport de acces la lumea mea

imediata?
*Ce prietenii celebre pot evoca elevii din cartile citite pana
acum sau din filmele vazute? Ce au special aceste exemple?
anexa 1
Eu si prietenii
1.
2.
3.
4.
5.
Exemple de moduri in care ai fi putut sa rezisti presiunii sau vei rezista
in viitor:
1.
2.
3.
4.
5.
145
anexa
Lumea mea
Persoane, obiecte, lucruri in:

Lumea imediata
Lumea intermediara
Lumea perifrica
146
anexa 2
Eu si prietenii
Lectura:
Mihai si Marian sunt nedespartiti de cand au intrat in scoala. Stand
foarte apropae unul de celalalt si invatand in clase paralele, cei doi sunt
des vazuti impreuna. Au si multe preocupari comune. Amandoi au caini,
joaca fotbal la acelasi club sportiv, isi petrec ore intregi la sala de jocuri
mecanice din cartier. Colegii lor sunt invidiosi pe prietenia lor si socotesc
ca nimic nu i-ar putea desparti. nici macar faptul ca Mihai are parinti
instariti, iar Marian are tatal somer de mai multa vreme. In semestrul al
doilea, apare in clasa lui Mihai o fata, Anda. Ea se mutase cu putina
vreme in acelasi bloc cu el si fusese repatizata in clasa in care invata el.
Fiind frumusica si dezghetata, Mihai incepe sa-i arate cao place. In scurta
vreme, grupul de doi, Mihai si Marian, devine un grup de trei, Anda
devenind nedespartita de ei. Curand insa, Anda da semne ca il place pe
Marian. Cei doi chiar incep sa iasa impreuna doar ei, fara Mihai. Mihai da
semne de nervozitate si incepe sa-l ameninte pe Marian. Acesta ii
raspunde ca nu e vina lui, ca Anda l-a ales si ca nu vede ca aceasta relatie
poate sa le strice prietenia. Mihai se enerveaza si declara ca inte ei nu mai
e nimic. Ba mai mult, ii promite ca o sa se razbune. Anda nu intervine,
spunandu-i lui Marian ca el singur trebuie sa aleaga: Mihai sau ea.
Marian nu stie ce sa faca. Dupa cateva zile, in care cei doi nu se mai vad
decat la scoala, el se desparte de Anda.
147
V. Educatia pentru mediu educatie

pentru o dezvoltare durabila
148
Activitatea C.V.1.
Calitatea mediului=calitatea vietii

Scop:
De a face cunoscuta importanta calitatii mediului pentru viata.
Timp: 50 de minute
Materiale: Cate un exemplar din Calitatea mediului=calitatea vietii,
anexele 1 si 2.
Procedeu:
1. Impartiti elevilor cate un exemplar din Calitatea mediului=calitatea
vietii, numai anexa 1.
2. Rugati elevii sa raspunda cerintelor intr-un interval de 10 minute.
Prelucrare:
1. Facultativ, impartiti elevilor cate un exemplar din Calitatea
mediului=calitatea vietii, anexa 2.
2. Numiti cate un elev care sa dea raspunsurile solicitate.
3. Alternativ, consultati anexa 2 si acceptati completarile aduse, evident
daca considerati ca sunt adevarate.
4. Intrebati elevii daca cunosc si alte cauze de poluare a mediului,
precum si urmari ale acestora.
149
5. Subliniati importanta calitatii mediului pentru calitatea vietii.
anexa 1
1. Ce determina aparitia ploii acide? Ce sunt aerosolii? Care sunt efectele

produse de acestia?
2. Sursele artificiale de poluare a mediului cuprind procesele de
combustie si diverse procese industriale. Care sunt aceste surse? Ce
rezulta in urma proceselor de ardere?
3. De ce este importanta existenta stratului de ozon (O3)? De ce radiatiile
ultraviolete pot fi daunatoare atat pentru mediu, cat si pentru om?
4. Poluarea mediului este determinata si de exploziile nucleare. Efectele
biologice ale elementului radioactiv strontiu sunt devastatoare. Care
sunt acestea?
5. Cunosti si alte cauze de poluare a mediului? Exemplifica. Care sunt
urmarile acestora?
150
6. Este importanta pentru tine calitatea mediului? De ce?
anexa nr. 2

1. Ploaia acida se formeaza in zonele intens poluate cu oxizi de sulf.
Aerosolii solizi sunt reprezentati de pulberi, constituind unul dintre cei
mai raspanditi poluanti. Ei pot determina manifestari patologice
(iritatii, alergii, infectii, cancer).
2.
a) arderea combustibililor fosili fumul rezultat contine suspensii
de carbon, siliciu, aluminiu, oxizi de fier, precum si anumite
cantitati de zinc, cadmiu, vanadiu, nichel, seleniu etc.
b) centralele termo-nucleare zona poluata nu se limiteaza, insa, la
teritoriul aflat sub influenta centralei.
c) metalurgia feroasa oxizi de mangan, oxizi de sulf, hidrogen
sulfurat, silicati.
d) matalurgia neferoasa oxizi de plumb, zinc, cupru, bariu,
cadmiu, fluoruri.
e) industria de constructii pulberile emise de fabricile de ciment.
3. Stratul de ozon ne protejaza de radiatiile solare. Pe langa marea
abilitate a radiatiilor solare de a produce cancerul de piele, acestea
putand altera sistemul imunitar. Deasemenea ele pot genera aparitia
cataractei. Radiatiile ultraviolete pot duce, prin reactii fotochimice, la
transformari chimice importante, astfel poluantii pot reactiona chimic
cu constituentii atmosferici sau cu alti poluanti prezenti, rezultand
substante cu o agresivitate mult mai mare asupra mediului. Reactiile
fotochimice guverrneaza si formarea smogului produs de gazele de
esapament.
4. Deoarece strontiu se aseamana din punct de vedere chimic cu calciu,
el se depune in oase fiind foarte greu de eliminat din organism. Prin
radiatiile pe care le emite, strontiu exercita o iradiere continua, mai
151
ales asupra maduvei osoase. Acest lucru duce la aparitia leucemiei si a

cancerului osos. Pe de alta parte, strontiul radioactiv actioneaza
asupra celulelor reproducatoare, putand determina aparitia
malformatiilor ( monstruozitatiilor ) la generatiile descendente.
Activitatea C.V.2.
Cum decizi?
Scop:
De a face cunoscute relatiile dintre om si mediu, a
interdependentei dintre om si mediu, precum si de a dezvolta capacitati
decizionale.
Timp:
50 de minute
Materiale:
Copii ale formularului Cum decizi?
Procedeu:
1. Impartiti participantii in grupuri mici.
2. Inmanati formularele Cum decizi?. Acordati-le 10 minute.
3. Rugati-i sa raspunda individual cerintelor formulate, iar apoi sa
discute in cadrul grupului mic. Acordati-le pentru discutii 10-15
minute.
Prelucrare:
1. Rugati fiecare grup mic sa raporteze grupului mare care sunt deciziile
pe care le-au luat.
2. Cat de greu a fost sa decida?
3. Au existat schimbari ale opiniilor in urma discutiilor avute in cadrul
grupului mic?
4. Subliniati ca intre om, mediu si dezvoltare exista relatii in continua
schimbare, care converg catre asigurarea calitatii vietii noastre.
152
5. Evidentiati ca nu intotdeauna interesele personale se situeaza pe

primul loc.
Cum decizi?
1. Daca ai avea puterea sa decizi intre a inchide o centrala nucleara, care
asigura 99% din necesarul energetic al tari, si a lasa centrala sa
functioneze chiar daca exista riscul unei contaminari radioactive a
mediului, in proportie de 10%, ce ai alege?
Enumera cateva criterii pe baza carora ai facut alegerea.
.
.
.
2. Daca ai fi un prosper om de afaceri, ce ai dori sa finantezi? Un

impresionant proiect avand ca scop protectia mediului sau un proiect
prin care sa se asigure necesarul material al unei categorii sociale
defaforizate.
Enumera cateva criterii pe baza carora ai facut alegerea.
.
.
.
153
Activitatea C.V.3.
Sa respectam natura
Scop:
Sa formeze atitudinea de respect fata de mediu si

dezvoltarea comportamentelor responsabile.
Timp:
50 de minute.
Materiale: Cate un exemplar din Sa respectam natura pentru fiecare

elev.
Procedeu:
1. Imparartiti elevii in grupuri mici ( 4 sau 5 elevi ).
2. Rugati-i sa-si stabileasca cate un mediator si un raportor.
3. Inmanati fiecarui elev cate un exemplar din Sa respectam natura, pe
care sa-l completeze in 10 minute.
Prelucrare:
1. Dupa completarea chestionarelor, asigurati-va ca in cadrul grupului
mic au loc discutii, la care participa toti elevi.
2. Rugati-i pe raportori sa exemplifice raspunsurile la care au aparut
diferente mari de opinie si supuneti-le discutiei grupului mare.
3. Remarcati punctele de vedere comune grupurilor de elevi.
4. Subliniati ca respectul fata de mediul inconjurator inseamna de fapt
respect fata de ei insasi, iar actiunilor lor pot conduce la un mediu
sanatos sau nu, si implicit la o viata sanatoasa sau nu.
154
Sa respectam natura
1. Cand mergi intr-o excursie pe munte, unde arunci ambalajele in care ai
avut alimentele? De ce? Este rau, este bine pentru natura?
2. Care sunt actiunile cercetasilor? Au vreo importanta? De ce?
3. Ai sadit vreodata un pom? Crezi ca este inutil? Argumenteaza.
4. Consideri ca este umilitor sa participi la curatarea zonei verzi din
incinta liceului sau a unei parcele dintr-o gradina sau dintr-un parc
care se gaseste in cartierul in care locuiesti?
5. Cand te afli pe strada,de regula, unde arunci gunoiul?
6. Ce inseamna pentru tine sa respecti natura? Dar respectul pentru tine
insuti?
7. Consideri ca actiunile tale au o influenta minora asupra calitatii
mediului? Actiunile pot fi atat pozitive, cat si negative.
155
8. Crezi ca merita sa-ti imbunatatesti comportamentul fata de mediul

inconjurator? De ce?
VI.Educatia pentru sanatate
156
Activitatea C.VI.1.
Grija fata de noi insine

Obiectiv:
Sa cunoasca si sa inteleaga normele de igiena si influenta

factorilor de risc asupra starii de sanatate.
Timp:50 de minute.
Materiale: chestionare pentru elevi, pliante, prospecte.
Procedeu:
a) Afisati pe tabela o coala de hartie pe care sunt scrise,cu litere
mari si colorate,urmatoarele:Pace. Imi iubesc corpul, care m-a ingrijit
bine si in toate felurile, asa ca nu-mi precupetesc ingrijirile necesare
(Marguerite Vourcenar-Memoriile lui Madrian).
Deslusiti impreuna cu elevii semnificatiile acestor randuri.
Canalizati discutia spre ideea de igiena-sanatate-riscuri.
b) Rugati elevii sa completeze propozitiile lacunarePoveste
despre igiena(Anexa 1).
c) Comentati cunostiintele, opiniile si atitudinile elevilor,
accentuand ca: Sanatatea este o stare de comfort fizic(corporal), psihic
si social.
Prelucrare:
157
a) Aplicati elevilor, pe rand, chestionarele Sunteti o persoana

ingrijita? si Va recunoasteti?
b) Analizati statistiv raspunsurile si interpretati-le calitativ. Invitati
elevii sa se autoaprecieze si sa-si reconsidere modul de a-si trai viata.
c) Subliniati rolul si importanta unui stil de viata sanatos si
impactul unor eventuale riscuri/complicatii ale sanatatii asupra starii de
bine a organismului uman.
anexa 1
Poveste despre igiena
1.Igiena este
2.In lipsa ei.
3.Igiena presupune respecterea urmatoarelor reguli:
a).
b)
.
c).
d)
4.In mod normal, pe 1 cm de suprafata corporala se gasesc in
medie 40000 de microbi. Dar exista regiuni unde numarul de microbi
este imperceptibil mai mare. Care sunt aceste regiuni:,
., ,
.., .
158
5.Daca pielea nu este., capacitatea ei

de..
antimicrobiana este.
6.Ce
inseamna
dusul
alternativ?
.
7.Mainile sunt aducatoare de microbi. Numeste cateva boli ale

mainilor
murdare:
..
8sidizolva
impuritatile de pe piele.
grasimile,
9.Un
periaj
corect
al
dintilor
in..
si
dureaza.minute,
efectuandu-se
cu..
individuala.
10.Batista
este
pentru
elimina
consta
numai
utila
159
anexa 2
PSIHOTEST
Sunteti o persoana ingrijita?

Raspundeti numai prin DA sau NU, cu deplina sinceritate, la
fiecare dintre cele 12 intrebari de mai jos (notati raspunsul dumneavoastra
in dreptul intrebarii respective):
1. Va lustruiti pantofii cu crema (sau ii curatati de praf) in fiecare
zi?
2. Imbracati camasi sau haine care au gauri sau pete?
3. Va pieptanati de cel putin doua ori pe zi?
4. Riscati sa va fie putin frig decat sa plecati de acasa imbracat cu
multe haine groase... pentru orice eventualitate?
5. Va cumparati pantofi cu un numar mai mic, care sa va stranga
putin, numai pentru a da impresia ca aveti piciorul mic?
6. Va taiati unghiile saptamanal?
7. Va schimbati ciorapii sau sosetele la cel putin trei zile?
8. Va calcati pantalonii sau fusta cel putin o data pe saptamana?
9. Va spalati pe dinti zilnic si faceti baie cel putin o data pe
saptamana? (Puteti da si doua raspunsuri)
10. Va parfumati in fiecare zi?
11. Va faceti ordine zilnic in geanta (servieta, ghiozdan)?
12. Aveti intotdeauna o batista curata asupra dumneavoastra?
Marcati cate un punct pentru fiecare raspuns DA.
Daca aveti 12 puncte, sunteti putin exagerat, preocupat chiar de
cochetarie.
160
Pentru 11 puncte va pandeste aceeasi apreciere, puteti renunta sa

purtati incaltaminte incomoda.
La 9-10 puncte, sunteti o persoana ingrijita si va prezentati corect
in societate.
Pentru 7-8 puncte este necesar sa fiti mai atent cu tinuta
dumneavoastra.
Daca ati obtinut numai 5-6 puncte, sunteti o persoana neglijenta cu
dumneavoastra insiva.
Sub 5 puncte nu sunteti agreabil de privit. Este timpul sa va
ocupati mai mult de corpul si tinuta dumneavoastra. Intrebarile de mai sus
va pot fi un prim indreptar.
anexa 3
PSIHOTEST
V recunoatei?
Ducei o via raional? Avei tria de a v nfrnge micile
slbiciuni, micile deprinderi neigienice care, treptat, se contabilizeaz
negativ n bilanul vieii?
V oferim posibilitatea de a v supune unui test simplu i util,
privind confruntarea dv., de-a lungul unei zile obinuite, cu dou stiluri.
Cruia dintre ele i aparinei, vei putea decide singuri:
X
1. Dormii ntr-o mbrcminte uoar i

pe un pat tare?
2. Srii din pat vioi i bucuros c avei
nainte o zi de activitate?
1. Dormii ntr-o pijama sau cma de

noapte clduroas i ntr-un pat moale?
2. Cobori din pat alene i cu ochii abia
deschii, mergei spre baie fr tragere de
inim, srind chiar peste acest ultim
detaliu?
3. Ori nu v simii n form pentru astfel
de exerciii?
4. Micul dejun este abundent pentru a
ine pn la prnzul pe care-l servii
seara?
5. Sau v uitai tot timpul la ceas, ca s
vedei ct mai este pn la sfritul
programului?
6. Fumai, bei cafea i alcool la prnz i
seara, chiar i la culcare? Simii adesea
3. V facei gimnastica de diminea?

4. Mncai ceva uor dimineaa, iar la
prnz cu msur?
5. Muncii cu plcere i cu sursul pe
buze?
6. Nu fumai, nu mncai i nu bei nimic
din ceea ce ar putea stimula n mod
161
artificial sistemul nervos?

7. Mergei pe jos cel puin o or?
nevoia umui stimulent i dimineaa?

7. Sau suntei sedentar, cu excepia,
eventual, a sfaritului de sptmn?
8. Rmnei seara acas pentru a citi, a 8. Stai ore ntregi n faa televizorului,
studia, a v ocupa de familie?
socotind c doar n acest fel v putei
deconecta?
9. Adormii devreme, uor, fr sedative? 9. Sau mergei la culcare foarte obosit i
ct mai trziu posibil, lund un somnifer?
10. tii s v organizai astfel programul, 10. V lsai prada unor deprinderi care
nct fiecare zi s aduc ceva nou i genereaz monotonie i insatisfacie?
pozitiv n existena dumneavoastr?
Activitatea C.VI.2
Riscurile n viaa noastr.

Cum pot fi ele evitate sau
controlate?
Partea I
Obiectiv:
1. S dezvolte responsabiliti pentru meninerea sntii
proprii i a sntii celorlali.
2. S formeze un stil de via echilibrat (fizic, intelectual,
emoional)
Timp:
50 de minute + alte 50 de minute
Materiale: Texte de lectur pentru profesori, chestionare pentru elevi,

pliante, prospecte.
Procedeu:
a) Aplicati elevilor chestionarul pentru anto-evaluarea atitudinii
fa de risc(Anexa 1).
162
b) Corelai atitudinile fa de risc ale elevilor cu accidentele colare

i/sau sociale din viaa lor (corigene, repetenie ,sanciuni disciplinare).
c) Propunei elevilor s considere care sunt ameninrile la adresa
sntii lor care apar ca urmare a uurinei cu care se imit obiceiurile
altora. De exemplu, consumul de droguri, alcool sau tutun.
Solicitai, n continuare, s enumere alte tipuri de riscuri care i
mai pndesc atunci cnd este vorba de primele ncercriale
adolescenei.
d) Oprii-v asupra consumului de alcool. Rugai elevii s enumere
efectele pe care le poate produce consumul de alcool. Sintetizai aceste
efecte. Un elev le va nota pe tabl. Menionai ca unul din efectele cele
mai sigure este pierderea autocontrolului. Solicitai elevilor s comenteze
transformarea comportamentului care se produce n consumatorul de
alcool din acest punct de vedere.
e) Punei n discuie i alte observaii asupra efectelor consumului
de alcool. De ex: creterea agresivitii i formele acesteia:
autoagresiunea i violena ndreptate spre alii. Comentai cu elevii de ce
se poart oamenii care beau alcool astfel. Sugerai s se gndeasc la
invariabila expresie a poliiei, atunci cnd se relateaza despre faptele
asociate cu violena i s completeze fraza: aflat sub influena
alcoolului, X a svrit
f) Continuai discuiile Care ar fi motivele pentru care un tnr
bea?
-pentru a-i alunga timiditatea i a-i stimula iniiativa;
-e o chestiune de imagine de grup, este vorba de nevoia de nonconformism.Discutai toate aceste chestiuni.
Prelucrare:
Finalizai cu un joc de rol. Selectai 2 elevi. Unul dintre ei trebuie
s motiveze pentru ce fumeaz i bea alcool, celalalt ar trebui s joace
rolul unui bun prieten care s-l conving s renune, date fiind efectele pe
care acestea le poate avea asupra lui. Dup ce jocul se ncheie, tragei
concluziile privind calitatea argumentelor pe care le-au adus cei doi
protagoniti.
163
Riscurile n viaa noastr.

Cum pot fi ele evitate sau
controlate?
Partea a-II-a
Procedeu:
a) Anunai elevii c vor discuta despre probleme legate de droguri
i dependena de acestea. n acest scop i rugai s completeze enunurile
neterminate din chestionarul Afirmaii despre droguri. Completai
rspunsurile cu ale altor persoane si discutai-le.
b) Trecei n revist informaiile cu privire la droguri i HIV (vezi
Anexa3). Comentai.
Prelucrare:
a) Inventariai nc o dat situaiile i consumurile cu risc la care se
expun/se pot expune adolescenii i ntocmii lista de efecte. Propunei
pentru consolidare exerciiul Cercul nocivitii(Anexa 7).
b) Aplicai chestionarul A renuna(Anexa 8).
Centralizai rspunsurile. Verificai ce tip de rspuns predomin la fiecare
ntrebare i punei-l n discuie pentru ca elevii s-l justifice.
c)Sintetizati astfel-este deprindera fumatului, spre exemplu opiune
personal sau doar o influen a celor apropiai?Dac este opiune
164
personal,se poate spune c elevul care trece la acest tip de consum i-a
asumat responsabilitatea/riscul de a contracta una din afeciunile
menionate mai nainte?
-ce cstig i ce pierde un adolescent cnd se apuc de fumat?
-suntei contieni de aceasta ecuaie,n termeni de cstig i
pierderi?
-de regul o persoan sntoas fizic,intelectual i emoional are
relaii armonioase cu semenii,pe de o parte i pe de alt parte,este
eficient n activitate i are motivaie pentru succes.
OBSERVAIE
Discutnd cu elevii pe marginea acestei teme,acetia vor accepta c
anumite forme ale comportamentului lor n afara colii i familiei
consumul de tutun, alcool, stilul agresiv de raportare la ceilali-fac parte
dintr-un repertoriu al propriei imagini pe care unii dintre ei doresc s-l
impun celorlali.Imaginea de sine ca independent, matur, puternic,
domnitor, este o imagine de succes n rndul prietenilor i
cunotiinelor.Adoptnd prea devreme acest stil nesntos de via,
adolescenii cu pricina se expun unor riscuri pe care le-am discutat
deja.Imitnd, astfel, atribute false pentru a imbunti imaginea de sine
este o atitudine nerealist fa de propria persoan.Cautnd doar
imaginea,adolescenii pierd din vedere coninutul acesteia.(forma fr
fond).Iar fr coninut,att imaginea de sine ct i ncredera n sine se
prabuesc repede.Ceea ce reprezint la aceast varst la care se caut
rspunsuri la cele mai importante intrebri cel mai mare risc.
165
Din cte tii, care sunt efectele fumatului asupra oamenilor?

Gndete-te mai nti la ceea ce tii i apoi citete lista de mai jos.
*COLITE I ULCERE;
*CANCERUL LA DIVERSE SEGMENTE ALE TUBULUI DIGESTIVESOFAG, PANCREAS, INTESTIN, VEZICA BILIAR;
*CANCERUL LA DIVERSE ELEMENTE ALE APARATULUI BUCALBUZE, LIMBA, LARINGE;
*AFECIUNI ALE VEDERII;
*ARTRITE I ARTROZE;
*AFECIUNI ALE APARATULUI CARDIAC I ALE SISTEMULUI
CIRCULATOR;
*INFECII RESPIRATORII CRONICE, AFECIUNI DIVERSE ALE
SISTEMULUI RESPIRATOR;
*SCDEREA APETITULUI I DIMINUAREA COMPORTAMENTULUI
SEXUAL;
*DIFICULTI DE CONCENTRARE I REDUCERE A CAPACITII DE
MEMORARE;
*ASOCIERA CU ALTE FORME DE CONSUMURI CU RISC: CAFEA,
ALCOOL;
*TULBURRI ALE SARCINII I NATERII, INFLUENTE ASUPRA
NOULUI NSCUT.
166
Care efecte, din cele de mai sus, i se par cele mai grave?
Dac ar fi s fii fumtor, de care din cele de mai sus i-ar fi fric?
anexa 1
Chestionar
Mai jos sunt prezentate 36 de ntrebri privind firea
dumneavoastr. rspundei prin "Da" sau "Nu", gndindu-v la modul n
care acionai n mod obinuit. Nu exist rspuns corect sau greit, ci
numai rspuns care arat c firea dumneavoastr este ntr-un fel sau altul.
Rspunsurile difer de la om la om deoarece oamenii sunt diferii. Nu
stai pe gnduri i dai rspunsul care v vine in minte; el arat ceea ce
credei n mod sincer despre dumneavoastr.
1. Sunt o persoan dinamic.
2. De obicei traversez strada fr s mai atept aprinderea luminii verzi
a semaforului.
3. Inv cu uurin numele persoanelor, strzilor.
4. n coal copiam la lucrri sau teze.
5. mi plac culorile nchise.
6. Mi se ntmpl s fac absene fr s anun dinainte efii (profesorii)
7. M pasioneaza lectura i filmul.
8. M pasioneaz jocul de loto, de lolz in plic, etc.
9. Dac nu-mi convine hotrrea efului (profesorului), procedez aa
cum consider eu c este bine.
10.Suport cu uurina nedreptile.
11.M feresc s iau aprarea altora in faa sefilor (profesorilor).
12.Doresc s am un serviciu bine pltit.
13.mprumut cu uurin bani chiar i persoanelor necunoscute.
14.Sunt o persoana deschis prietenoas.
15.Cnd cineva m supr ru sar la btaie.
167
16.mi place viteza.

17.Urc i cobor din main sau tren din mers.
18.M adaptez uor la schimbrile din viaa mea.
19.M feresc s iau obiecte care nu-mi aparin (din scoal, ntreprindere,
magazine, locuina altuia), chiar dac am mare nevoie de ele.
20.Am probleme personale care m framnt puternic.
21.Uneori mint pentru a reui s-mi rezolv problemele mai uor.
22.n coal chiuleam de la ore.
23.Iubesc mult animalele.
24.mi plac jocurile de noroc.
25.Dac eful (profesorul) mi face o nedreptate, tac pentru c nu vreau
s-l supr mai ru.
26.Muntele este locul n care vreau s-mi petrec vacana.
27.Pe munte urc n locuri periculoase.
28.Am fost un copil foarte zburdalnic.
29.n copilrie luam bani din cas fr tirea prinilor.

30.mi place s-mi rezolv problemele singur fr ajutorul celorlali.
31.Dac am o problem personal, plec de la serviciu (scoal), chiar
fr stirea efului (profesorului).
32.Sunt, n general, un om norocos.
33.Uneori pun pariuri pe obiecte, bani, etc.
34.Sunt un om curajos.
35.Cltoresc uneori cu maina fr bilet.
36.n copilrie fugeam uneori de acas.
Calcularea scorului:
Se acord cte un punct pentru rspunsurile "Da" la intrebrile 2,
4, 6, 8, 9, 13, 15, 17, 21, 22, 24, 27, 29, 31, 33, 35, 36 i pentru rspunsul
"Nu" la ntrebarea 19.
Interpretarea rspunsurilor:
Un scor de 0-2 puncte indic o atitudine de pruden excesiv,
neasumarea riscului n situaii de incertitudine.
168
Scorul cuprins ntre 3-5 puncte exprim o atitudine de risc

moderat, prudent.
Intervalul 6-7 indic o atitudine necristalizat, trecnd cu usurin
de la prudena moderat la risc major.
Un scor de 8-18 puncte arat c persoanele ii asum frecvent risc
sau adopt soluii exagerate. Exprim atitudini de bravad, aventurism,
subapreciere a riscurilor posibile.
anexa 2
Probleme legate de folosirea

drogurilor i dependena de acestea
-Afirmaii despre droguriNoi toi avem propriile noastre valori i concepii privind
folosirea drogurilor.
Studiai afirmaiile neterminate de mai jos i completai-le aa
cum dorii:
1.Cnd m gndesc la drogurile ilegale
2.Imaginea care mi-am format-o despre o persoana care folosete
droguri
este...
3.Dac mi s-ar oferi un drog ilegal, a...
4.Drogurile sunt.
5.Folosirea drogurilor poate duce la..
6.Cunotiinele mele despre droguri ilegale provin de la
7.Persoanele care ii injecteaz droguri sunt.

8.Persoanele care ii injecteaz droguri ar trebui..
169
9.Cei care sufer cel mai mult din folosirea drogurilor

sunt.
.10.Ceea ce au nevoie cel mai mult cei care folosesc droguri
este..
Comparai-v rspunsurile cu ale altor persoane i discutai-le.
anexa 3
Medicamentele, drogurile i HIV

Medicamentele i drogurile folosite adesea abuziv sau greit pot fi
grupate astfel:
1. STIMULENTE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
-Stimulente-ofer impresia unui surplus de energie,te
trezesc
EX: *amfetamine
*cocaina
*cofeina
*tutun
*euforizante
2. DEPRIMANTE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
-Ofer impresia i induc o stare de linitire (sedare)

EX: *barbiturice
*benzodiazepine-tranchilizante
*derivate de opiu
heroina
codeina
metadona
petidina
*solveni
clei
vopsea
aerosoli
petrol
benzin uoara
170
*alcool
*cannabis-marijuana,hai(doza mica)
3. PSIHEDELICE (HALUCINOGENE)
-V fac s gndii i s vedei ntr-un mod ciudat i neobinuit,

lucruri care nu exist n realitate.
EX: *acidul lisergic
*ciupercile halucinogene (LSD)
*cannabis (doza mare)
Nu uitai:
-injectarea cu droguri v expune riscului de a v infecta cu HIV dac
folosii n comun acele i seringile;
-folosirea drogurilor pe diferite alte ci v poate afecta starea i
comportamentul astfel nct v expunei riscului infectrii cu HIV pe
cale sexual;
-alcoolul este drogul cel mai mult folosit, n mod obinuit n societate
i care poate expune riscului infectrii cu HIV cele mai multe
persoane;
-cercetrile au demonstrat c a avea relaii sexuale sub influena
alcoolului mrete posibilitatea participrii la un comportament sexual
cu nalt grad de risc.
171
anexa 4
Mituri i realiti despre SIDA

1.
2.
3.
4.
5.
6.
SIDA este o problem de sntate foarte grav.

ADEVARAT FALS
SIDA poate fi vindecat.
ADEVARAT FALS
Cauza ce produce SIDA nu este cunoscut.
ADEVARAT FALS
Persoanele care au SIDA au de obicei i alte boli. ADEVARAT FALS
SIDA este o boal numai a homosexualilor.
ADEVARAT FALS
Daca ai un coleg de clas care are SIDA, eti
ADEVARAT FALS
expus() riscului de a te nbolnvi i tu.
7. Nu poi s te mbolnveti de SIDA dac donezi ADEVARAT FALS
snge.
8. Trebuie s ai simptome de SIDA ca s poi
ADEVARAT FALS
mbolnvi pe altcineva.
9. Exist un test pentru depistarea HIV.
ADEVARAT FALS
10. SIDA nu poate fi prevenit.
ADEVARAT FALS
11. Nu are importan ct eti de sntos sau de
ADEVARAT FALS
bolnav, dac te implici n comportamente care te
expun la risc, te poi infecta cu HIV.
12. Majoritatea persoanelor care sunt infectate cu HIV ADEVARAT FALS
arat perfect sntos. Nu trebuie s ii seama de
aspectul fizic cnd evaluezi riscul.
13. Dac cunoti bine pe cineva, nu nseamn c tii ADEVARAT FALS
172
dac este sau nu infectat cu HIV.

14. Riscul ca o femeie s se infecteze cu HIV este mai
mare n timpul menstruaiei. De aceea va trebui s
foloseti un prezervativ ca s reduci riscul.
ADEVARAT FALS
anexa 5
Risc de infectare cu HIV
Te poi infecta avnd relaii sexuale cu mai muli

prieteni.
Dac i injectezi droguri te poi infecta cu HIV.
Poi lua HIV de pe scaunele de la WC. (Atenie! Pe
scaunul de la WC nu trebuie s te aezi.)
Dac eti sntos i in bun condiie fizic, nu te poi
infecta cu HIV.
Persoanele cstorite nu se pot infecta cu HIV.
Femeile nu pot lua HIV atta timp ct folosesc un
contraceptiv.
Homosexualii nu se infecteaz cu HIV.
Heterosexualii sunt mai puin expui infectrii cu HIV.
Te poi infecta cu HIV dac foloseti aceeai periu
de dini cu o alt persoan.
Dac ai relaii sexuale numai cu persoane care par
sntoase, nu te poi infecta cu HIV.
Dac ai relaii sexuale numai cu persoane pe care le
cunoti, nu te poi infecta cu HIV.
A F
A F
A F
A F
A F
A F
A F
A F
A F
A F
A F
173
Relaiile sexuale,sub toate formele sale, ntre doi

brbai sunt mai riscante dect relaiile ntre un brbat
i o femeie.
Te poi infecta cu HIV i printr-o srutare.
O femeie se poate infecta cu HIV mai uor n timpul
menstruaiei.
A F
A F
A F
anexa 6
CERCUL NOCIVITII
ceai
*CAFEA
*CEAI
*CIOCOLAT
*NGHEAT
*DULCIURI
cafea
ciocolat
dulciuri
ngheat
Folosind lista drogurilor de mai

jos, imprii cercul cel mare n
aa fel nct s artai care drog
credei c este mai nociv. Cercul
de sus este un exemplu.
-tranchilizante
-barbiturice
-paracetamol
-alcool
174
-heroin
-cannabis (marijuana sau hai)
Cu ct credei c este mai nociv drogul, cu att i vei acorda o

poriune mai mare?
anexa 7
Probleme legate de folosirea

drogurilor i dependena de acestea
-A renunaMulte persoane au dezvoltat anumite obiceiuri sau au devenit
dependente de anumite substane pe care au ncercat s le reduc sau s
renune complet la acestea, cum sunt: fumatul, ciocolata, alcoolul,
regimul alimentar, rosul unghiilor ,etc.
Enumerai care dintre lucrurile menionate mai sus vi se
potrivesc cititind urmtoarele ntrebri:
1.Ce v-a determinat s reducei sau s renunai la.?
2.Cum ai redus sau renunat la..?
3.Cum v-ai simit dupa ce ai redus sau ai renunat la..?
4.Ai recidivat?
5.Ce v-a determinat la aceasta?
6.Cum v-ai simit dup recidivare?
7.Ce beneficii ai experimentat din renunarea sau
reducerea a..?
175
8.Ce a fost mai uor pentru dumneavoastr: sa renunai complet, s

meninei reducerea sau s v abinei o anumit perioad?
9.Ai nlocuitcu altceva?
Cum v ajut aceste ntrebri s v apropiai de persoane care ar
ncerca s renune sau s reduc consumurile de droguri?
Acest exerciiu este bazat pe ideea lui Dave Macdonald n
Proiectul de instruire pentru droguri - Universitatea Stirling.
Bibliografie
1.
Manual pentru viaa de familie,

Fundaia Tineri pentru Tineri, 1997.
2.
Noi i ceilali, A. Neculau, ed.
Polirom, 1998
3.
Decizia e a mea!, Liiceanu A.,
Popescu A., Bucuresti, 2001
4.
Estetica,
Vianu
T.,
Ed.
Orizonturi, Bucuresti., 1994
5.
Sistemul
educaional
si
personalitatea, Cristea Mircea, EDP, Bucuresti, 1994
6.
Fundamente pentru o stiina a
educaiei, John Dewey, EDP, Bucuresti, 1992
7.
Revista Psihologia nr. 5/1992
8.
9.
10.
Noul Testament n imagini,
David C. Cook Publishing CO., 1978
11.
Cartea vieii, Bucur Gh.,
Popescu O., ed. Vida, Minsc, 1992
12.
Educaia pentru sntate n
coal, ed. Fiat Lux, Bucureti, 1999
176
177

Ghid de Consiliere Orientare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Consiliere Orientare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID PENTRU ORELE DE

Programa activitaii educative

Obiective cadru/formarea si dezvoltarea de capacitai

III. Educaia pentru

S formeze i s dezvolte capacitatea de autoorganizare a clasei ca

A. MANAGEMENTUL CLASEI CA GRUP

I. Dezvoltarea personalitii elevului

II. Dezvoltarea carierei elevului

C. EDUCAIA PENTRU VALORI

I. Educaia pentru o societate democratic

II. Educaia pentru munca de calitate

III. Educaia pentru receptarea valorilor

IV. Educaia pentru viaa privat

Materiale: fie de lucru +chestionare aplicate elevilor.

Prelucrare: La sfritul orei profesorul diriginte va face discuia

Rspundei, pe scurt, la urmtoarele ntrebri:

Rspundei bifnd a) da, b) uneori, oarecum, c) nu

Avei muli prieteni printre colegi?

ELEVII RESPECT REGULILE PE CARE LE NELEG

Materiale: Scenariu elaborat anterior de profesorul diriginte.

Confidentul colegului (cel care tie motivul pentru care a

Implicarea fiecrui elev al colectivitii n problemele

Materiale: Scenarii concepute anterior de profesorul diriginte

Imaginai o soluie prin care cei doi s-i schimbe

Elevii s-i formeze capacitatea de a lua iniiative i s-i

Materiale: Scenariu elaborat anterior de profesor diriginte.

ntrebri ce pot fi adresate:

Implicarea unui numr mare de membrii ai grupului (toi

Materiale: Chestionare aplicate elevilor/scenarii pre-elaborate/caset

I. Dezvoltarea personalitii elevului

Ce inseamn autocunoaterea (Cunoaterea de sine)

Cunoaterea de sine reprezint identificarea de ctre adolescent a

Cine sunt eu?

Dezvoltarea capacitilor elevilor de a-i dezvolta propria

S formeze i s dezvolte capacitile de autocunoastere.

Materiale: Coli albe de hrtie, creioane, carioci, lipici, foarfec.

Cunoate-te pe tine nsui

Materiale: Copii ale formularului Cunoatete pe tine nsui/nsi

Cunoaste-te pe tine insuti

Fiecare este unic

Materiale: Copii ale formularului Fiecare este unic

Impartiti participantii in grupuri mici

Rugati fiecare grup mic sa raporteze grupului mare (clasei)

schimbarile fizice si psihice pe care le-au observat (le-au simtit) in

Fiecare este unic

Alegeti o persoana din desen.

Lucruri care ma descriu

Sa formeze si sa dezvolte capacitatile de autocunoastere.

Materiale: Formulare Lucruri care ma descriu

Intrebari si sugestii care se pot adresa elevilor:

sa aiba nevoie de mai mult ajutor in activitatile concentrate pe

Lucruri care ma descriu

Un/o bun/a ascultator/oare

Ce imi place mai mult la mine?

Calitati pe care as dorii sa le dezvolt

Cum pot face asta?

Materiale: Coli de hrtie, pixuri, formularul cu valorile

putem cere s ordoneze pe coloana alturat valorile n funcie de

Care sunt propriile mele valori?

Aceast activitate i determin pe tineri s se priveasc pe ei

4. Dac cineva exprim o prere contrar propriei preri, nu este nedemn

Materiale: Foaie de scris tip A4, creioane/pixuri.

Sa valorifice resursele interioare in scopul autorealizarii.Sa

Materiale: Copii ale formularului Planuri de viitor.