A M I N T I R I C H I N U I T E

C A R A R E A L E X A N D R U

Amintiri chinuite se intrevad la apus de soare .E cald ,e

seara ,e vara si totusi e un aer trist ce imi invaluie
trupul palid .Trist sunt si eu si respir cu greu acest
aer .O muzica in surdina ma face sa uit de tot ,am din nou
in fata mea un chip al tau plin de minciuni chinuite .Camera
e mult prea goala iar noaptea ma sufoca incet .Inima zbiara
si imi iese din piept ,se zbate si scapa din inchisoarea
trupului meu .Respir greu si privesc la luna si cu stelele
ei cum imi danseaza un vals al nopti ,mister ce apune odata
cu mine .Sunt valuri ce se sparg ,sunt sunete ce se
opresc ,sunt caravane ce dispar , sunt iubiri ce au fost ,au
fost dar in zadar ,raman insa eu .Acelasi eu cu suflet
gol ,trist si invadat de amintiri chinuite desenate pe un
perete intr-o noapte calda si rece ,trista de vara alergand
fara rost ,inecandu-ma la mal . In acest timp sunt inchis
intr-o sticla veche ce pluteste pe mare catre asfintit.