Broaste

Broasc (Anura) este un ordin de animale amfibii tetrapode, fr coad

cnd sunt adulte (anure), cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru srit,
cu gura larg i cu ochii bulbucai. Forma larvar, branhiat i nottoare,
prezentnd o coad care dispare la metamorfoz, este denumit mormoloc.
Broasca de balt adult triete att n ap (unde se adpostete i
reproduce), ct i pe uscat (unde se hrnete). Nrile de pe vrful botului se
nchid cnd se afl n ap. Broatele se nmulesc prin ou, care, neavnd
cochilie, sunt depuse n ap.
Broasca adult se hrnete cu omizi, limaci, melci mici, insecte adulte,
rme: tot ce se mic pe uscat i este suficient de mic pentru a i intra n gur.
Prinde prada srind pe ea sau apropiindu-se i ncleind-o cu limba, protractil.
Mormolocul este omnivor i se hrnete roznd alge, cadavre de insecte, peti,
icre moarte, iar n caz de foamete, mormolocii se pot devora ntre ei recurgnd la
canibalism, cei mai mari atacndu-i pe cei mai mici, accelerndu-i metamorfoza
i reuind astfel s perpetueze specia.
Broatele i mormolocii lor sunt foarte sensibili la poluri, la viroze i la
bolile provocate de ciuperci (mucegaiuri acvatice). Prezena lor denot existena
unui echilibru biologic n ecosistem, chiar dac acesta conine macro-deeuri
(fiare vechi i alte gunoaie).
Sistemul extern
Are corpul format din: cap, trunchi i membre (broatele sunt primele vertebrate
tetrapode - cu patru membre).
Capul
Este de form triunghiular, are ochi mari aurii, capabili s disting culorile, dar
mai ales micarea. Ochii sunt inui bulbucai cnd animalul pndete, dar pot fi
acoperii printr-o pleoap strvezie i chiar retractai n craniu sub ap, sau cnd
broasca se sforeaz s nghit o prad mare. Nrile se nchid cnd intr n ap.
Ea are dou feluri de respiraii: -cutanee
-pulmonar
Urechea este mai evoluat dect la peti. Are o limb subire avnd glande care
secret o substan cleioas. Limba ei este uor despicat la vrf.
Trunchiul
Are o piele fr solzi cu glande ce secret o substan alunecoas i bactericid
(mucus).
Membrele
Membrele anterioare sunt mai scurte dect cele posterioare i au 4 degete
terminate cu gheare. Locomoia- semiacvatica, adica este dubl : pe uscat,
mergnd sau srind, iar prin ap, notnd cu puternicele labe posterioare,
palmate.

Sistemul intern
Sistemul nervos mai dezvoltat dect la peti prefigureaz dezvoltarea creierului
animalelor terestre.

Broasca Raioasa
Broatele rioase sunt un numr de specii de amfibieni din ordinul Anura,
caracterizate prin piele uscat, tare, picioare scurte i bot cu glandele parotoide.
Broastele raioase propriu-zise (Bufonidae) se deosebesc de cele obisnuite
prin apofizele sacrale latite, in forma de secure. Majoritatea exemplarelor au
corpul indesat, greoi, labele groase, de aceeasi lungime, si pielea prevazuta cu
negi. In regiunile tropicale exista cateva specii deosebite, care au corpul zvelt,
picioarele lungi si pielea neteda. In general, broastele raioase sunt terestre, cu
exceptia perioadei cand isi depun ouale, perioada pe care si-o petrec in apa.
Miscarile lor sunt lente, inoata prost si fac sarituri scurte. Cu toate acestea, sunt
foarte bune sapatoare. Sunt animale nocturne, ce se hranesc cu melci, viermi,
insecte, pe care le consuma in cantitati considerabile. Ca si alti batracieni, aceste
broaste nu se pot lipsi un timp mai indelungat de umezeala, dar pot rezista luni si
chiar ani cu hrana putina in locuri umede.

Broasca de lac
Broasca de lac traieste in lacuri,mlastini, balti si pe marginea apelor. Ea
face parte din grupaamfibienilor,adica a animalelor care duc o viata dubla,in apa
is pe uscat. Culoarea corpului este variabila,ea adaptandu-se la culoarea
mediului. In general,parteadorsala este verde-maslinie, cu dunga deschisa si cu
pete inchise de-a lungul coloaneivertebrale. Abdomenul este alburiu,cu sau fara
pete.Corpul este acoperit cu o pielesubtire,puternic vascularizata,umeda si
alunecoasa. Capul mare se prinde direct de trunchi.Ochii proemineti au 3
pleoape: -cea inferioara este mai mare si mai mobila decat cea superioara,iar a
treia membrana are rol protector. In spatele ochilor se gaesc urechile,ca niste
membrane circulare. Narile sunt situate in varful botului(ele se pot inchide cu
niste capacele).Gura larga are pe maxilarul superior dinti maruntiiar limba fixata
cu partea anterioara,partea posterioara bifurcata la vrf fiind libera. Membrele
anterioare sunt mai scurte si se termina cu4 degete libere. Membrele posterioare
sunt mai lungi si se termina cu 5 degete unite cu o membrana. Cnd vede o
insecta n zbor,broasca face un salt,deschide gura si proiecteaza n afara, prin

rasturnare,partea libera a limbii. Pentru ca nu au cavitatea toracica

,broascanghite aerul .Broasca se nmulteste prin oua. n luna mai,femela elimina
n apa ovule,iar mascululspermatozoizi. Pielea este foarte subtire, umeda, cu
multe vase de sange si are rol in respiratie. Plamanii cu doua bronhii si trahee au
forma de sac, cu pereti subtiri si nu pot asiguraoxigenul necesar. De aceea,
respiratia prin plamani se completeaza cu respiratiacutanata(prin piele). Sistemul
muscular este mai dezvoltat decat la pesti. Scheletul este mai bine diferentiat.
Sistemul nervos este format dintr-o parte centrala si una periferica. Ochiul este
protejat de pleoape (adaptare la viata terestra).

Broasca de Padure
Are o form zvelt, elegant, de dimensiuni medii, lungimea 5-7 cm,
masculul mai mic. Corpul e alungit, capul e prelung, botul ascuit, pupila
orizontal. Timpanul este mare i foarte clar conturat, situat n spatele i sub
nivelul ochiului, mai mic dect acesta. Dinii vomerieni n dou iruri oblice. Cnd
piciorul posterior este ntins nainte, articulaia tibio-tarsal depete vrful
botului. Toate degetele au tuberculi subarcticulari mari, foarte proemineni.
Tuberculul metatarsian intern e pronunat. Pielea e neted sau cu glande mici
turtite. Muchiile dorso-laterale sunt nguste, bine dezvoltate. Masculul nu are saci
rezonatori. La baza degetului gros anterior, apare un tubercul rotunjit sau nlocuit
cu o mic pat alb; pernia copulatoare de la acest deget, n perioada
reproducerii, are rugoziti cenuii. Membrele anterioare sunt mai puternice la
masculi. Culoarea variaz puin i este destul de uniform, specia confundndu-se
adesea cu Rana temporaria. Dorsal galben-cenuiu, galben-crmiziu pn la
brun-nchis, uniform sau stropit cu mici puncte negre. Muchiile dorso-laterale sunt
colorate mai deschis. Pe membrele posterioare sunt prezente dungi late,
transversale, mai nchise la culoare. Ventral, coloritul este alb uniform, cu
excepia guei i a pieptului care uneori sunt colorate pe margini.
Este o specie terestr, indivizii fiind foarte agili, capabili de srituri lungi,
uneori peste 2 m. Este activ att ziua ct i noaptea. Ziua se ascunde pe sub
frunzele moarte. Se hrnete cu insecte. Sexele ierneaz separat (femelele n
frunziul mort, masculii pe fundul apelor) din octombrie pn n februarie-martie.
Se reproduce foarte devreme ncepnd cu sfritul lui februarie pn n
aprilie. Triete n zone mpdurite sau mlatini, la altitudini cuprinse ntre 0-900
m. n general este prezent doar n zone cu umiditate mare i este mai rar n
apropierea terenurilor agricole.