UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE

SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE DEPARTAMENTUL DE
PSIHOLOGIE, SOCIOLOGIE SI STIINTE ALE
EDUCATIEI

GHID
privind metodologia de elaborare a lucrarilor de licenta si/sau a lucrari
de dizertatie

sau

Cum sa redactam o lucrare de licenta sau o lucrare de disertatie n

domeniul
Sociologiei?

Autori:
Conf.univ.dr. Beatrice MANU
Conf.univ.dr. Laura GORAN

BUCURESTI
2011-2012

1. CUVNT NAINTE
Prezentul Ghid de elaborare a lucrarilor de licenta si/sau disertatie reprezinta
rezultatul experientelor personale ale autorilor, pe parcursul mai multor ani, n coordonarea
lucrarilor de licenta si/sau disertatie.
Prin acest Ghid oferim Dumneavoastra, studentilor si masteranzilor, etapele pe care sa
le parcurgeti n procesul de elaborare a lucrarii, o biblioteca de sfaturi si comentarii privind
diferitele probleme (organizatorice si/sau metodologice) cu care va confruntati n procesul
mentionat, oferim consiliere privind modalitatea n care sunteti nevoiti sa luati diferite decizii
privind lucrarea dumneavoastra de licenta si/sau disertatie (cu accent pe criteriile ce trebuie
luate n considerare). De altfel, acest Ghid constituie o sursa de inspiratie pentru ntocmirea
planului lucrarii, a calendarului lucrarii, pentru realizarea aplicatiilor practice, toate n
conformitate cu Noul Cod al Educatiei Nationale Legea 1/2011, publicata n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 18/10.01.2011

2. ARGUMENT

Extrase din Legea 1/2011 privind finalizarea studiilor universitare

Examene de finalizare a studiilor
Art. 143. (1) Examenele de finalizare a studiilor n nvatamntul superior sunt:
a) examen de licenta, pentru ciclul de studii universitare de licenta sau examen de diploma
pentru nvatamntul din domeniul stiintelor ingineresti;
b) examen de disertatie, pentru ciclul de studii universitare de master;
c) examen de sustinere publica a tezei de doctorat;
d) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare;
e) examen de selectie, care preceda examenul de licenta, n cazul studentilor/absolcentilor
care provin de la institutii de nvatamnt superior si/sau programe de studii care au intrat n
lichidare.
(2) Examenele prevazute la alin (1) se organizeaza si se desfasoara numai de catre institutiile
de nvatamnt superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul
universitar si care respecta metodologia-cadru, aprobata prin ordin al ministrului educatiei,

cercetarii, tineretului si sportului, n termen de 6 luni de la data intrarii n vigoare a prezentei

legi.
(3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de nvatamnt superior autorizate
provizoriu vot finaliza studiile prin examen numai n cadrul institutiilor de nvatamnt
superior care au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4) ndrumatorii lucrarilor de licenta, de diploma, de disertatie si de doctorat raspund n
solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continutului acestora.
(5) Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice n vederea facilitarii falsificarii de catre
cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de licenta, de diploma, de disertatie sau de
doctorat.

Responsabilitati
I. Decanii si Directorii de departamente sunt responsabili pentru elaborarea si afisarea listei
temelor propuse pentru lucrarea de licenta si/sau disertatie.
II. Persoanele care raspund n solidar de orginalitatea continutului tematic al lucrarii de
licenta si/sau disertatie:
autorul: un absolvent al unui program de studii universitare, avnd toate
examenele din planul de nvatamnt promovate sau echivalate prin sistemul
ACTS;
ndrumatorul stiintific: un cadru didactic titular sau asociat la Universitatea
Spiru Haret din Bucuresti, avnd calitatea de ndrumator stiintific aprobata de
Consiliul Facultatii;
III. ndrumatorii stiintifici sunt responsabili pentru:
temele propuse sau acceptate la propunerea studentilor/absolventilor;
ndrumarea studentilor/absolventilor n realizarea lucrarii de licenta
si/sau disertatie;
cunoasterea si aplicarea prezentei proceduri;
mentinerea nivelului de calitate a LFSU fixat prin prezenta procedura;
asumarea n solidar cu absolventul a originalitatii continutului lucrarii
de licenta si/sau disertatie.
IV. Studentul-masterandul/absolventul are responsabilitate:

alegerii temei si nscrierii la cadrul didactic ndrumator pna la data

comunicarii n momentul afisarii listei temelor pentru LFSU;
realizarii LFSU conform normelor prezentei proceduri;
nscrierii la examenul de licenta si predarii LFSU la termen.

3. REDACTAREA LUCRARII DE LICENTA SI/SAU DISERTATIE

a) Structura lucrarii de licenta si/sau disertatie va

contine obligatoriu o parte

preliminara, continutulpropriuzisallucrarii si o partefinala.

Partea preliminara va cuprinde:
Coperta (pagina exterioara) (vezi Anexa 1). Aceasta va contine:
Universitatea Spiru Haret (pe partea de sus a paginii);
Facultatea de Sociologie Psihologie, Bucuresti (pe partea de sus a paginii);
Departamentul de Psihologie, Sociologie si Stiinte ale Educatiei;
Specializarea: Sociologie;
Lucrare de Licenta/Disertatie (central pe mijlocul paginii);

Coordonator

stiintific:

gradul

didactic,

PRENUMELE

si

NUMELE

coordonatorului, pe partea stnga a paginii, mai jos dect Lucrare de Licenta/Disertatie;

Absolvent: Numele autorului, identic cu cel nmatriculat la secretariat (sub forma:
PRENUMELE NUMELE) pe partea dreapta a paginii, mai jos dect numele
coordonatorului;
Anul realizarii (pe partea de jos a paginii).
Pagina de garda va contine aceleasi elemente ca si coperta, cu precizarea ca
aici se va scrie n loc de Lucrare de Licenta/Disertatie, titlul si/sau subtitlul lucrarii. (vezi
Anexa 2).
Pagina de dedicatii si multumiri (optional)
Cuprinsul:

Va

cuprinde

introducerea,

capitolele

(partea

teoretica,

partea

practica/aplicata/studii de caz, concluzii etc.), lista de referinte bibliografice si anexele,

numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3 etc.);

 Capitolele vor fi dezvoltate pe doua sau, optional, pe trei niveluri, marcate cu 1.1,
1.2, 1.3; 2.1... s.a.m.d.;
Toate intrarile din cuprins vor avea mentionata paginatia corespunzatoare din text.
Lista tabelelor (optional)
Lista figurilor, graficelor, diagramelor si schemelor (optional)
Lista abrevierilor (optional)
Textul lucrarii va fi compus din Introducere, Capitole, Concluzii si Anexe.

Pagina de cuprins (vezi Anexa 3) trebuie sa aiba obligatoriu urmatoarea

structura (cu specificarea n partea dreapta, pe fiecare rnd, a paginii unde se regaseste
continutul respectiv capitolul sau subcapitolul):
Este o grila orientativa necesara pentru a oglindi structura logica a lucrarii de
licenta/disertatie (centru si periferie, subiect central si ramificarile sale);
Este subdivizat si articulat n capitole, paragrafe si subparagrafe; cuprinsul este de
dorit sa fie ct mai analitic (divizat).

NOTA: Nu este necesar ca fiecare capitol al lucrarii sa cuprinda aceleasi subdiviziuni

analitice cu a celorlalte. Exista exigente de discurs care pot cere ca un capitol sa fie subdivizat
n mai multe subdiviziuni, n timp ce altele nu necesita acest lucru. Exista lucrari care nu
necesita prea multe diviziuni si n care mai mult, diviziunea foarte minutioasa fragmenteaza
sirul discursului.
b) Detalii privind structura lucrarii de licenta/disertatie.

Introducere
Este firesc ca orice student/masterand, deci si o lucrare de licenta/disertatie sa aiba n
debutul sau o Introducere n care sa prezentati tema de cercetare si sa descrieti, pe scurt,
strategia de investigare la care v-ati gndit, atingnd nsa n expunere urmatoarele puncte:
care este problematica studiata, ce ipoteze ati format referitoare la problematica, ce implicatii
teoretice si practice cere studiul ntreprins si, eventual, conclziile derivate.
Reprezinta comentariul analitic al cuprinsului (sumarului); este chintesenta lucrarii;
Relateaza despre ce anume vreti sa faceti;
Nu trebuie sa fie lunga (maximum 2 3 pagini).

OBSERVATII: Fiecare student trebuie sa-si propuna un plan de lucru, care sa

cuprinda de la nceput titlul, cuprinsul si introducerea. Pna nu veti fi n masura sa scrieti un
cuprins si o introducere, nu veti fi siguri ca aceea este teza voastra. A scrie Introducerea
nseamna a avea idei clare despre cum sa ncepeti; daca aveti idei clare despre cum sa ncepeti
este pentru ca banuiti unde veti ajunge; astfel, introducerea este ca o recenzie a lucrarii deja
facute. Introducerea si cuprinsul vor fi rescrise continuu pe masura ce lucrarea nainteaza;
forma finala a cuprinsului si introducerii pot fi, astfel, diferite de cele initiale (pe masura
elaborarii lucrarii).
Capitolul 1 Aspecte general - teoretice
Trebuie sa includa stadiul la care se afla problema propusa, n literatura de
specialitate;
Nu se face prezentarea teoretica n sine, ci se selecteaza informatiile cele mai
relevante pentru tema, ce prezinta un punct important de la care se pleaca.

Se

va

acorda

atentie

aspectelor

controversate,

raport

cu

care

studentul/masterandul poate manifesta o evaluare critica.

Selectia si analiza surselor teoretice se va face n asa fel nct sa sustina procesul de
elaborare a ipotezelor care vor sta la baza propriei cercetari. Este important ca
studentul/masterandul sa demonstreze capacitatea de a integra diverse contributii teoretice n
unitati tematice cu privire la subiectul studiat si de a se raporta critic, independent, la acestea.
Greseli frecvente:
referinte bibliografice sumare, inconsistente;
atitudine pasiva, expozitiva si necritica asupra literaturii de specialitate;
prezentare nesistematica, lipsita de coerenta si fara scoaterea n evidenta a
aspectelor care sustin formularea ipotezelor cercetarii.
Intrati

n profunzimea

problematicii

studiate, atingnd

aspectele

specifice

problematicii.
Capitolul 2 Aspecte concrete ale problematicii studiate
Daca este nevoie, n acest capitol se pot aprofunda notiunile din cap. I cu specificitatea
aferenta, conform temei stabilite.

Capitolul 3 - Metodologia cercetarii (sau designul experimental)

Din punct de vedere metodologic, lucrarea trebuie sa respecte urmatoarea structura:

3.1. Obiectivele cercetarii

Obiectivele lucrarii reprezinta ghiduri ale ntregii cercetarii, ele justificnd, n mare
parte, nsasi cercetarea.
3.1.1. Obiective teoretice - Au caracter general teoretic- metodologic
3.1.2. Obiective practice - Au caracter ameliorativ
Greseli frecvente:
absenta unor obiective clare sau a unor ntrebari explicite, carora cercetarea trebuie
sa le gaseasca un raspuns.
3.2. Formularea explicita a ipotezelor cercetarii.
Greseli frecvente:
ipoteze improprii, care nu au legatura cu obiectivele sau ntrebarile cercetarii
(practic, ipotezele unei cercetari nu trebuie sa fie altceva dect raspunsurile pe care le
avanseaza cercetatorul la aceste ntrebari, pe baza literaturii de specialitate si a propriilor
estimari);
ipoteze generale, care nu fac referire la variabile masurabile, care sa poata fi testate
statistic;
ipoteze care sugereaza relatia cauzala ntre variabile (determina, influenteaza
etc.), atunci cnd acestea nu sunt masurate n context experimental;
ipoteze prea complexe, care fac referire la mai mult de doua variabile, n timp de
procedura de testare statistica include numai doua variabile;
formularea ipotezelor de nul, alaturi de ipotezele statistice, ceea ce ncarca n mod
inutil textul (este subnteles faptul ca ipotezele de nul sunt negatiile ipotezelor cercetarii);
ipoteze carora nu le corespunde o testare statistica adecvata;

enuntarea unor ipoteze care nu preced, ci urmeaza unei proceduri de testare

statistica.
3.3. Prezentarea lotului de subiecti supus cercetarii. Se refera la: descrierea
esantionului sau lotului de subiecti (mod de constituire, criterii de includere sau de excludere,
marime, populatie de referinta, numarul de subiecti sa fie relevant). Optional, va puteti referi
aici si la descierea variabilelor cercetarii.
Greseli frecvente:
omiterea prezentarii variabilelor;
prezentare confuza a variabilelor, fara identificarea explicita a variabilelor
dependente si a celor independente;
omiterea prezentarii modului de constituire a lotului de subiecti.

3.4. Descrierea metodelor si tehnicilor de cercetare. Instrumentele utilizate n

recoltarea datelor vor fi descrise n mod adecvat. A nu se confunda metoda cu tehnica de
cercetare! Daca se utilizeaza teste cunoscute, se va face referire la referintele care le sustin
din punct de vedere teoretic si practic-aplicativ. Daca se utilizeaza instrumente elaborate de
autorul lucrarii, se va dedica un spatiu corespunzator descrierii procesului de constructie si
testare a calitatilor psihometrice ale acestuia (analiza de itemi, consistenta interna, validitate
de construct).
Orice instrument aplicat, indiferent daca este cunoscut sau elaborat personal, trebuie sa
se regaseasca, sub forma de prototip, la sfrsitul lucrarii, n ANEXE.
Greseli frecvente:
utilizarea unor instrumente de investigare ale caror caracteristici psihometrice nu
sunt cunoscute;
omiterea analizei caracteristicilor psihometrice ale instrumentelor create de autorul
lucrarii.
Cu referire la metodele si tehnicile utilizate trebuie avute n vedere urmatoarele
aspecte:
ntr-o cercetare, aplicarea unei singure metode este incompleta, deoarece se
situeaza si se finalizeaza ntr-un singur nivel analitic (cel mai frecvent descriptiv). Este
suficient sa se aplice o alta metoda pentru ca ntreaga constructie teoretica sa se clatine; de
aceea se necesita utilizarea combinata a metodelor, pentru a se crea posibilitatea
complementaritatii si compararii lor. Se pot face combinatii de gradulI (n cadrul aceleasi
metode) combinatia ntre concepte, indicatori si scale de masurare n cadrul aceluiasi
instrument de masurare sau aplicarea repetata a aceluiasi instrument de cercetare cu scopul de
a verifica gradul de stabilitate n producerea datelor si nivelul de consistenta a datelor
empirice culese n studii diferite si combinatii de gradulII (ntre metode diferite) pentru a
elimina efectele induse de particularitatile fiecarei metode n parte (unele fiind predominant
cantitative, altele predominant calitative, iar un fenomen nu poate fi redus doar la un singur
aspect).
A nu se confunda metoda cu tehnica! Faceti distinctia clara ntre metoda si tehnica
(de exemplu: chestionarul este tehnica sau instrument, iar metoda corespunzatoare acestei
tehnici este metoda anchetei)
A nu se descrie metodele cunoscute! Ele doar se justifica n cadrul lucrarii (de ce
le-am aplicat, ce-am urmarit, care este specificul lor n raport cu cercetarea noastra);
descrierea tehnicilor (instrumentelor) de investigatie se face pe scurt (iar instrumentul ca atare

se prezinta la ANEXE). Exceptie constituie cazul n care studentul elaboreaza personal

metode si tehnici (atunci se necesita descrierea completa a acestora)
3.5. Analiza datelor, prelucrarea si interpretarea rezultatelor cercetarii
Exista 2 modalitati de prezentare a datelor:
a.

Se prezinta datele n functie de ipotezele formulate (este cea mai buna

modalitate)
b.

Prezentare prin aplicarea fiecarei metode (n functie de metode), n final

facndu-se un comentariu.

NOTA: Pentru fiecare ipoteza se mentioneaza si metodele cu tehnicile aplicate.

OBSERVATIE: n cadrul analizei si prelucrarii statistice a informatiilor se
accentueaza pe urmatoarele elemente:
Corectitudinea aplicarii formulelor de calcul statistic;
Analiza statistica a gradului de semnificatie a rezultatului obtinut prin aplicarea
formulelor (teste de semnificatie)

Reprezentativitatea datelor obtinute si semnificatia acestora

Acest capitol va trebui sa valorifice n mod sistematic, clar si inteligibil datele
obtinute, n sprijinul testarii ipotezelor cercetarii. Din acest punct de vedere, se vor avea n
vedere:
a. Prezentarea si analiza datelor. Datele statistice vor fi supuse unei analize pe doua
niveluri: analiza statistica descriptiva (prin indicatori adecvati scalei de masurare a
variabilelor) si testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiecarei ipoteze, naturii si
caracteristicilor variabilelor). n principiu, rezultatele trebuie sa acopere cerintele modelului
cercetarii si sa vizeze n mod direct si explicit ipotezele acesteia. Tabelele si figurile vor fi
incluse n acest capitol numai n masura n care sunt cu adevarat justificate.
Greseli frecvente:
abuzul de grafice (este recomandabil sa se apeleze la grafice pentru ilustrarea unor
relatii ntre variabile si nu pentru reprezentarea unor variabile individuale; atunci
reprezentarea unei variabile individuale este absolut necesara, se va apela de preferinta, la
modalitati moderne box-plot, stem and leaf, n locul histogramelor);
grafice sau tabele incluse la Anexe, ceea ce face dificila ntelegerea lucrarii;
tabele excesiv ncarcate cu cifre, care fac dificila ntelegerea acestora;
abuzul de statistica, prin utilizarea unor prelucrari nejustificate sau prin testarea
aceleiasi ipoteze cu mai multe teste statistice;
teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii relatiei dintre variabile;

 plasarea rezultatelor la testele statistice n sectiunea Anexe (rezultatele se introduc n

text, acolo unde se si discuta semnificatia lor psihologica);
prezentarea incorecta a rezultatelor la testele statistice, de ex., se scrie numai
valoarea lui p, fara valoarea testului (se vor respecta recomandarile specifice pentru
prezentarea rezultatelor fiecarui test statistic n parte, asa cum sunt prezentate n cursul de
specialitate);
exces de zecimale (n mod obisnuit, doua zecimale sunt suficiente pentru
majoritatea indicatorilor statistici);
exces de valori numerice, prin preluarea nejustificata a tuturor datelor afisate de
programele statistice, desi cele mai multe nu prezinta un interes direct si nici nu sunt ntelese
de student/masterand;
absenta unor etichetari adecvate a valorilor, fapt care face dificila ntelegerea
rezultatelor; adesea, datele sunt preluate mpreuna cu texte n limba engleza, emise de
programele de prelucrare;
b. Interpretarea rezultatelor se refera la transpunerea rezultatelor statistice n
concluzii cu semnificatie sociala. Se vor sublinia relatiile dintre faptele sociale supuse
cercetarii.
Greseli frecvente:
prezentarea doar a rezultatelor numerice si a semnificatiei statistice, fara a se
discuta sensul acestora n raport cu obiectivele si ipotezele de cercetare;
prejudecata dupa care neconfirmarea unei ipoteze de cercetare, prin admiterea
ipotezei de nul reprezinta un punct negativ al lucrarii (n realitate, daca modelul de cercetare a
fost bine realizat si corect aplicat, o infirmare statistica a ipotezei poate fi foarte semnificativa
din punct de vedere psihologic, iar autorul trebuie sa fie pregatit pentru a surprinde sensul
acestui rezultat).

Capitolul 4. Concluzii
4.1. Concluzii partiale ale lucrarii
Acestea sunt de tip partial si se raporteaza la obiectivele si ipotezele cercetarii,
cuprinznd o sumara reluare a obiectivelor si motivatiei cercetarii, urmate de sinteza
rezultatelor obtinute si a semnificatiei acestora n contextul literaturii dedicate temei analizate.
n acest capitol (care e bine sa nu cuprinda mai mult de 3 pagini) nu se mai dau
informatii teoretice (ci doar ce s-a obtinut n raport cu obiectivele si ipotezele cercetarii) si n

10

nici un caz nu se introduc abia acum informatii teoretice noi! (Toate informatiile teoretice
trebuie incluse n primul capitol).
Se pot face aprecieri cu privire la dificultati ntmpinate pe parcursul cercetarii,
eventualele puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate n viitor, precum si deschideri,
recomandari catre alte directii de cercetare legate de subiectul respectiv.
Capitolul va contine un paragraf distinct dedicat contributiei personale, n care
vor fi mentionate cele mai relevante aspecte care au constituit contributia individuala la
realizarea temei. Daca este cazul, se va include si un paragraf n care se mentiona
contributii originale, acele aspecte care reprezinta o noutate n raport cu tema studiata.
4.2. Concluzii generale si recomandari pentru cercetarile viitoare
Vom identifica si cteva concluzii de tip generale si recomandari pentru cercetarile
ulterioare posibile.

Partea finala
n partea finala a lucrarii vor fi puse, n ordine, anexele, lista referintelor bibliografice,
rezumatul n limba romna.

Anexe (optional)
n anexe se introduc informatii care nu sunt imediat necesare n textul lucrarii pentru
ca aceasta sa fie nteleasa sau care, daca ar fi fost introduse n text, ar fi ndepartat cititorul de
la cursivitatea ideilor. Aici se pot pune chestionarele utilizate, ilustratii sau tabele
suplimentare, diverse prelucrari statistice, daca sunt utile celor interesati de analize
suplimentare, precum si orice materiale sunt considerate relevante pentru tema.
Se va avea n vedere ca numarul de pagini al anexelor sa nu fie excesiv.

Rezumatul n limba romna: de minim 350 si maxim 500 de cuvinte. Pentru

lucrarile care se bazeaza pe studii de cercetare, rezumatul va fi structurat astfel: suport
teoretic, obiectivele cercetarii, metodologia cercetarii, rezultate, concluzii. Pentru tezele care
dezvolta alte tematici, rezumatul va fi astfel conceput nct sa scoata n evidenta cu precadere
contributia personala a autorului.

Bibliografie

11

Lista referintelor bibliografice ilustreaza volumul si calitatea documentarii teoretice a

autorului si este una dintre componentele importante ale lucrarii. Ea este, de asemenea,
expresia atitudinii etice n raport cu sursele de informare utilizate.
Crearea unei liste de referinte se supune ctorva reguli de baza:
- citarea tuturor surselor, indiferent de natura lor primara (surse scrise de orice natura,
surse electronice sau internet, surse orale, etc.);
- toate sursele citate n textul lucrarii trebuie sa se regaseasca n lista de referinte;
- toti autorii din lista de referinte trebuie sa fie citati n text;
- utilizarea unui format standard de citare, unic pe tot parcursul lucrarii.

Mediul academic si publicistic promoveaza reguli foarte stricte n ceea ce

priveste formatul de citare a surselor.

Cteva reguli generale ale formatului de citare:

- n text, citarea se face prin numele autorului urmat de anul publicarii lucrarii. De
exemplu: ... text... (Ionescu, 2004), sau ...asa cum afirma Ionescu (2004).
- Se utilizeaza un singur stil de citare pe tot parcursul lucrarii.
- Preluarea identica a unui fraze va fi citata cu indicarea paginii din sursa utilizata. De
exemplu: text citat (Ionescu, 2004, p. 125).
- n cazul n care sunt mai mult de trei autori, n text se va trece numai numele
primului, urmat de expresia et al. (n lista de referinte se vor scrie numele tuturor);
- La citarea indirecta, se va scrie numele autorului si anul publicarii, urmate de
expresia cit in., dupa care se pune sursa directa. De exemplu: ... text... Popescu (2003), cit in.
Ionescu (2004)
- n text nu se utilizeaza dect numele autorilor.
- n lista de referinte prenumele autorilor poate fi limitat la initiale.
- Titlul revistei, al cartii din care este citat un articol sau o sectiune, se vor scrie cu
litere italice. La fel se procedeaza si cu titlul comunicarii stiintifice la un congres.
- La citarea unui articol de revista sau sectiune de volum, n lista de referinte se vor
trece si paginile (sau, cel putin, pagina de nceput).
- Pentru sursele preluate de pe internet, se vor nota adresa si data la care au fost
accesate.
- Lista de referinte va fi ordonata alfabetic, cu indentarea liniei a doua si a celor
urmatoare (daca exista), conform modelelor de mai jos.
Exemplificari:

12

Ahrons, C. R., & Rodgers, R. H. (1987). Divorced families : a multidisciplinary

developmental view. New York: W.W. Norton.
Banderet, L. E., & Burse, R. L. (1991). Effects of High Terrestrial Altitude on Military
Performance. In R. Gal & A. D. Mangelsdorf (Ed.), Handbook of Military Psychology: John
Wiley&Sons Ltd.
Sacco, G. (2002). Errors, mistakes, cultures. Comunicare la 25th EAAP Conference,
Warsaw.
Wilde, G. J. S. (1994). Target Risk, http:\\pavlov.psyc.queensu.ca\target\index.html,
accesat la 25.05.2000

Exigente de editare
Lucrarea va fi editata pe computer si tiparita la imprimanta, ntr-o forma care trebuie
sa respecte urmatorul set de criterii:
o Formatul de pagina: A4, scrisa numai pe o fata
o Margini: sus/jos: 2.5 cm, stnga: 3.5 cm, dreapta: 2,5 cm, 12 pct. (pentru text), la 1,5
rnduri, aliniat: stnga-dreapta (justify)
o La tehnoredactarea lucrarilor se utilizeaza obligatoriu diacriticele
o Tipul fontului: Times New Roman
o Marimea fontului: 12
o Spatiere: 1 rnduri
o Numerotare pagini: jos, la mijlocul paginii
o Titlurile capitolelor, cu majuscule si pe pagina noua
o Titlurile subcapitolelor sau subpunctelor, n continuarea textului, la doua linii
distanta, cu litere bold
o Forma de prezentare: legata cu arc si copertata transparenta sau cu coperta cartonata
o Numar de cpii: se depun doua exemplare, unul la secretariat odata cu dosarul de
nscriere la examenul de licenta/masterat, al doilea la profesorul coordonator
Nu este impusa o marime standard a lucrarii. Orientativ, aceasta poate avea ntre 60 si
100 de pagini. n mod obisnuit, cele mai multe lucrari cuprind n jur de 60-80 de pagini.
Numarul de pagini n sine, nu reprezinta un criteriu de acordare a notei.
n general, trebuie respectata urmatoarea pondere din numarul total de pagini:

30-40% din lucrare - partea teoretica

60-70% din lucrare - partea experimentala (de cercetare concreta)

13

Recomandari stilistice:
Teza va fi scrisa n stil impersonal (nu se va utiliza persoana I). Se va folosi un limbaj
simplu si clar. Informatiile vor fi comunicate ntr-o maniera directa si inteligibila, ntr-o
structurare logica si coerenta. Se va acorda atentie eliminarii greselilor gramaticale si de
editare.

Cerinte etice:
Citarea corecta va fereste de plagiat. A plagia nseamna a-ti nsusi ideile, textele
(integral sau partial), creatiile altora, fara a cita. Plagiatul este o problema de etica
profesionala.
Plagiatul traditional s-a extins prin aparitia plagiatului on line (sau digital sau de
pe Internet). Pentru a-l evita respectati regulile citarii electronice! Aici sunt indicate a fi
folosite doar adrese de reviste de specialitate, carti tiparite n fomat integral (pdf) si informatii
postate pe site-uri ale unor institutii sau institute de cercetare.
Exista si o forma decenta de plagiat, care este plagiatul involuntar. Evident, si el
trebuie evitat! Acest tip de plagiat este practicat de cei care nu mentioneaza cui apartin
ideile din text, considerndu-le bun comun. Septimiu Chelcea, n cartea Cum sa redactam
(2003) recomanda cteva reguli pentru evitarea plagiatului involuntar, valabile att pentru
citarea tipografica, ct si pentru citarea electronica:
-

sa nchidem ntre ghilimele orice text care apartine altora;

sa mentionam numele, titlul lucrarii, locul de aparitie, editura, anul, pagina;

sa fim atenti la distinctia dintre cunostintele comune, care au intrat n

patrimoniul stiintei si informatiile din sfera dreptului de proprietate intelectuala;

-

sa reproducem cu cuvintele noastre ideile centrale ale unui text, mentionnd

corect autorul si opera care ne-au inspirat;

sa prescurtam textul original, exprimnd ntr-o maniera proprie ideile de baza

din opera citata.

Nota suplimentara:
Demersuri metodologice de realizare a cercetarii sociologice
Elaborarea lucrarii de licenta presupune o anumita procesualitate, desfasurata
pe parcursul a treimaristadii, fiecarui stadiu al cercetarii corespunzndu-i anumite etape:

14

I. Proiectia cercetarii
Contine toate operatiile intelectuale ale cercetatorului menite a pregati desfasurarea
concreta a cercetarii, de la formularea problemei de cercetare pna la stabilirea anticipativa a
instrumentelor de recoltare a datelor.
Presupune parcurgerea urmatoarelor etape (demersuri):
1.

delimitareadomeniului,temeisiproblemeidecercetare;

2.

informareasidocumentarea;

3.

specificareaobiectivelorsauascopurilor;

4.

formulareaipotezelorsiavariabilelor;

5.

definitivareametodelor,procedeelorsiatehnicilordeinvestigare;

6.

alegereasidescriereadomeniuluideaplicareametodelor.

II. cercetarea de teren propriu zisa si analiza datelor

Vizeaza actiunile de aplicare a instrumentelor imaginate n vederea recoltarii
datelor si apoi a prelucrarii lor.
Produce date, concluzii, idei inovatoare.
Presupune urmatoarele etape:
7.

aplicareametodelorsirecoltareadatelor;

8.

prelucrareadatelorrecoltate;

9.

formulareaconcluziilor;

10.

validareaconcluziilornvedereageneralizariilor.

III. Stadiul final

Se refera la finalizarea ntregii lucrari de la reluarea ei.
ncheie cercetarea cu doua etape:
11.

comunicareasaupublicarearezultatelorsiconcluziilorcercetarii;

12.

reluareantreguluiciclu.

OBSERVATII:
a. Demersurile intelectuale si practice ntreprinse de cercetator de-a lungul celor 3
cicluri, prin trecerea de la unul la altul, sunt numeroase si variate. Ele se nlantuie unele de
altele, dupa schema logica prezentata, chiar daca aceasta nu este rigida si ireversibila.
b. Primul stadiu este interactiv- cercetatorul l poate repeta pna cnd este convins de
fundamentarea sa riguroasa. Pe masura ce intra n posesia unor noi informatii, el si poate
schimba sau reformula ipotezele, poate renunta la unele instrumente de investigatie, poate

15

concepe altele noi. El este obligat sa-si aplice integral proiectul de cercetare, chiar daca unele
date recoltate i vor infirma ipotezele. Pertinenta rezultatelor, a interpretarii si a concluziilor
formulate vor justifica stadiul final- comunicarea si publicarea lor, iar inconfirmarea lor va
constitui prilejul redeclansarii unui nou ciclu al cercetarii.

Detalii privind etapele cercetarii sociologice

1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare
Cu aceasta prima etapa debuteaza orice cercetare, ea conditionnd ntr-un fel
derularea ntregului ciclu al cercetarii.
Pentru elaborarea unei lucrari de licenta, studentul va trebui sa circumscrie mai
nti domeniul, apoi tema si n fine problemadecercetare. El trebuie sa opereze o serie de
selectii succesive care l vor conduce spre formularea precisa a problemei ce urmeaza a fi
investigata.
Probleme de cercetare sunt numai aspectele teoretice sau practice necunoscute
sau neinvestigate pna la un moment dat, ci si cele foarte bine cunoscute, mult investigate si
teoretizate, nsa insuficient, neconvingator sau unilateral abordate. De asemenea, ideile,
punctele de vedere si conceptele controversate constituie probleme de cercetare.
Cu ct problema de cercetare va fi mai bine si mai exact circumscrisa, cu att va
creste probabilitatea solutionarii ei corecte.
Problema poate avea un grad mare de specificare, chiar de la nceput, sau l poate
capata pe parcurs, mai ales n urma celui de-al doilea ciclu al cercetarii.

2. Informarea si documentarea
Consta mai nti n localizarea (identificarea) informatiei utile cercetarii problemei
propuse si apoi, n lecturarea si asimilarea ei.
Presupune rezolvarea urmatoarelor aspecte de catre cercetator:
a.

Care sunt metodele de care dispune pentru recoltarea informatiilor necesare?

(de exemplu: metoda convorbirii, metoda analizei documentelor etc)

b.

De unde recolteaza informatiile? (publicatii, comunicari stiintifice, lucrari de

popularizare)
c.

Care sunt formele recenzarii informatiilor?

Contribuie la stabilirea stadiului atins n abordarea si solutionarea problemei

respective, la conturarea punctelor tari si nevralgice, la identificarea dezacordurilor dintre
cercetatori, a cailor posibile de investigare.

16

3. Specificarea obiectivelor
Obiectivele unei cercetari reprezinta ghiduri sau principii calauzitoare ale ntregii
investigatii, ele justificnd, n mare parte, nsasi cercetarea.
NOTA:
Cercetarea nu are un scop n sine (cercetez de dragul de a cerceta!), ci este
subordonata fie asigurarii avansului cunoasterii stiintifice (scop teoretic), fie optimizarii
actiunilor si activitatilor umane (scop practic).
Exista 2 mari tipuri de obiective:
d.

Teoretice (generale)

Au caracter teoretic- metodologic;

Cum ar fi: formularea unor teorii, conceptii, puncte de vedere; stipularea unor

teorii, conceptii deja elaborate de alti autori; corijarea unor explicatii avansate n alte
cercetari; analiza comparativa a unor teorii sau solutii n vederea desprinderii asemanarilor si
deosebirile dintre ele; sintetizarea conceptiilor si teoriilor existente cu scopul surprinderii
continuitatii sau rupturii dintre ele, a progresului sau regresului realizat prin trecerea de la
unele la altele; elaborarea unor modele sintetic-integrative; conceperea unor noi instrumente
de investigatie; descoperirea unor noi variante de prezentare si prelucrare statisticomatematica a rezultatelor etc.
e.

Practice (aplicative)

Cu caracter ameliorativ

Tintesc spre interventia n realitatea studiata n vederea ameliorarii

functionalitatii ei.

Pot fi propuse programe de interventie, menite a contribui la solutionarea unor

probleme practice.

OBSERVATII:
a. Claritatea, exactitatea si pertinenta obiectivelor (teoretice si practice) evidentiaza
ancorarea si anvergura aspiratiilor si demersurilor cercetatorului, capacitatile lui novatoare si
previzionale.
b. Obiectivele ofera cercetatorului prilejul ca la capatul investigatiilor sale sa se
ntoarca de unde a pornit pentru a vedea daca ceea ce si-a propus a fost sau nu realizat.

2. Formularea ipotezelor si a variabilelor

17

 Constituie cel mai important demers pentru o cercetare stiintifica (ele au fost
considerate ca reprezentnd nucleul unei cercetari stiintifice).
Rolul lor este acela de a ghida, de a directiona ntreaga cercetare.
Cteva definitii:
f.

REBER (1995) O ipoteza este o propozitie sau asumtie care serveste n

explicarea ctorva fapte.

g.

LENY (1997) Ipoteza este o propozitie teoretica supusa probei faptelor.

h.

KERLINGER (1964) O ipoteza este un enunt conjunctural despre relatia

dintre 2 sau mai multe variabile.(rezulta de aici ca legatura dintre variabile nu este sigura, ci
probabila).

i.

GALTUNG (1967) O ipoteza este o propozitie despre felul n care un set de

unitati S este distribuit ntr-un spatiu de variabile X1, X2, X3, Xn.
Structura ipotezei include:

Ounitate (grup, societate, institutie, persoana etc)

Ovariabila (coeziune, inteligenta, democratie, ierarhie etc)

Unsetdevalorialevariabilelor (puternica, autentica, nalta, exceptionala etc)

Exemple de ipoteze (tipuri de formulari):

Cu ct oamenii sunt mai inteligenti, cu att coeziunea grupului din care fac

parte este mai mare.

Daca societatea este autentic democratica, atunci ierarhia organizationala n

institutii nu este prea nalta.

Pentru a fi valide, ipotezele trebuie sa se fondeze pe fapte reale, sa fie verificabile
(confirmarea/infirmarea lor) si specifice (sa nu se piarda n generalitati).
Cel mai frecvent, ipoteza este formulata n termenii: daca..atunci
n cadrul unei cercetari, ntlnim ipoteze denumite ipoteze empirice (ipoteze de
lucru): observnd faptele si fenomenele din viata cotidiana cercetatorul formuleaza ipoteze
despre regularitatea probabila a producerii lor, despre legaturile posibile dintre ele, sau
analiznd datele din cercetarile empirice anterioare putem intui noi raporturi dintre variabile.

3. tipice:

18

j.

Metodele de cercetare sunt deja elaborate si disponibile. n acest caz, trebuie

selectate metodele cele mai adecvate cercetarii n functie de conceptia general-teoretica

mpartasita, de obiectivelesiipotezelecercetarii.

k.

Elaborarea si constituirea unor metode noi (situatie n care este strict necesara

validarea instrumentului de cercetare).

4. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor

Cine vor fi subiectii pe care urmeaza a se aplica metodele si tehnicile de cercetare
definitivate n etapa anterioara? Ce caracteristici trebuie sa detina acestia? De unde vor fi
selectionati?
Alegerea subiectilor se va face n functie de natura problemei studiate si de
intentiile cercetatorului (de a aplica metodele si tehnicile pe unitati mai mari sau mai mici de
indivizi).
Aspecte ce vizeaza stabilirea esantionului, marimea si reprezentativitatea lui.

5. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor

Vizeaza masurarea variabilelor si testarea ipotezelor formulate.
Se pune problema modului de aplicare al metodelor si instrumentelor de cercetare
si loculuideaplicare a acestora (laborator sau teren), care vor influenta calitatea cercetarii.

6. Prelucrarea datelor recoltate

a. Analiza rezultatelor:
permite stabilirea gradului de confirmare sau infirmare a ipotezelor de cercetare de
catre fapte, precum si precizarea modului n care orice aspect al datelor recoltate moduleaza
sau completeaza primele concluzii referitoare la ipoteze.
poate fi cantitativa (surprinderea relatiilor cantitative, numerice dintre variabilele
studiate) si calitativa.

b. Interpretarea rezultatelor:
Consta n corelarea si integrarea tuturor informatiilor rezultate n urma analizei,
fie n vederea formularii de noi ipoteze de cercetare, fie a sugerarii unor moi directii de
cercetare.
Este dependenta de gradul de confirmare a ipotezei:

19

Confirmarea completa a ipotezei creeaza cele mai putine probleme de

interpretare, deoarece faptul anticipat coincide cu cel masurat.

Confirmarea partiala (atunci cnd rezultatele obtinute nu acopera dect o parte

din ipotezele de la care s-a pornit)

Infirmarea (echivalnd cu negarea demersurilor) ipotezelor ridica cele mai

multe si mai grave probleme de interpretare.

n aceste doua cazuri, cercetatorul trebuie sa dea dovada de mare prudenta

propunnd strategii de cercetare care sa fie confirmate n viitor (n cazul confirmarii partiale)
sau ntreprinznd analiza erorilor metodologice, chiar a pozitiilor teoretice inexacte de la care
s-a pornit (n cazul infirmarii ipotezelor).

7. Formularea concluziilor
n urma analizei si interpretarii datelor recoltate, a stabilirii semnificatiei lor n
raport cu problema abordata si mai ales cu ipotezele elaborate, se recurge la formularea
concluziilor ntregii cercetari (concluzii finale).
Concluziile:

Sunt exprimari sintetice care contin sau rezuma esenta rezultatelor obtinute

n cercetare.

Pot avea un caracter mai general sau mai particular n functie de

generalitatea sau specificitatea obiectivelor si ipotezelor initiale.

Releva gradul de originalitate a cercetarii, daca s-a ajuns la idei noi care le

depasesc sau continua pe cele deja cunoscute sau daca ideile deja cunoscute sunt doar
confirmate sau ntarite.

Contin uneori implicit sugestii, pentru viitoarele cercetari (este de dorit nsa

formularea explicita a acestor sugestii)

Criteriile de evaluare a lucrarii de licenta/disertatie

1.

mbinarea dintre cercetarea teoretica si cea aplicativa (cu pondere pe cercetarea

aplicativa).
2.

Noutatea si actualitatea temei.

3.

Capacitatea de formulare clara si riguroasa a obiectivelor si ipotezelor.

4.

Contributii personale:

n plan teoretic: noi puncte de vedere, de abordare, delimitari conceptuale etc.

20

n plan aplicativ: utilizarea unor metode mai noi sau mai vechi, creatie de

metoda, de tehnici de investigatie.

5.

Informare bibliografica recenta bibliografiei, variatia, adecvarea la subiect,

selectia.
6.

Aspecte de design a lucrarii: structurare, punere n pagina, reprezentare grafica

7.

Modul de realizare a unei lucrari de licenta .

etc.

Bibliografia consultata:
CHELCEA, Septimiu (2010). Cum sa redactam o lucrare de licenta, o teza de
doctorat, un articol stiintific* n domeniul stiintelor socioumane. Editia a IV-a revizuita si
adaugita, Editura Comunicare.ro: Bucuresti.
ECO, Umberto (2006). Cum se face o teza de licenta: Disciplinele umaniste. Editura
Polirom: Iasi.

Mult succes!

21

Anexa 1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE

SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE DEPARTAMENTUL DE
PSIHOLOGIE, SOCIOLOGIE SI STIINTE ALE
EDUCATIEI
SPECIALIZAREA: SOCIOLOGIE

LUCRARE DE LICENTA/DISERTATIE

COORDONATOR STIINTIFIC:
(Titlul didactic prescurtat-titlul stiintific prescurtat prenume nume)

22

ABSOLVENT:
(Nume initiala prenumelui tatalui. prenume)

BUCURESTI
2012
Anexa 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE

SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE DEPARTAMENTUL DE
PSIHOLOGIE, SOCIOLOGIE SI STIINTE ALE
EDUCATIEI
SPECIALIZAREA: SOCIOLOGIE

LUCRARE DE LICENTA /
DISERTATIE TITLUL

COORDONATOR STIINTIFIC:
(Titlul didactic prescurtat-titlul stiintific prescurtat prenume nume)

23

ABSOLVENT:
(Nume initiala prenumelui tatalui. prenume)

BUCURESTI
2012
Anexa 3

Un model de CURPINS
Introducere ................................................................................................................. Pag.
Capitolul 1. Aspecte general teoretice privind realizare unei lucrari de licenta
Capitolul 2. Aspecte concrete ale problematicii studiate .......................................
Capitolul 3. Metodologia cercetarii ....................................................................
3.1. Obiectivele cercetarii .................................................................
3.1.1. Obiective teoretice .................................................................
3.1.2. Obiective practice ...................................................................
3.2. Ipotezele cercetarii .......................................................................
3.3. Prezentarea lotului de subiecti supus cercetarii .........................
3.4. Metode si tehnici utilizate .............................................................
3.5. Analiza datelor, prelucrarea si interpretarea rezultatelor ........
Capitolul 4. Concluzii ................................................................................................
4.1. Concluzii partiale ale lucrarii ........................................................
4.2. Concluzii generale si recomandari pentru cercetarile viitoare ...
Anexe (optional) .........................................................................................................
Rezumatul lucrarii ....................................................................................................
Bibliografie .................................................................................................................

24