Sunteți pe pagina 1din 24

CURS I

PLANNING FAMILIAL I METODE CONTRACEPTIVE


As univ. Dr. Sandu Mihaela

Definiie:
Planningul familial i contracepia reprezint consilierea unor persoane inclusiv a cuplului n ceea ce privete
ajutarea acestora n a-i identifica nevoile legate de sanatatea reproducerii, n a-i planifica sarcinile n anumite
momente dorite din via, n a-i ajuta s aleag metoda cea mai potrivit n ceea ce privete contracepia; acest
domeniu include i consilierea n timpul sarcinii, precum i consilierea cu privire la evitarea bolilor cu transmitere
sexual (BTS).
Contracepia are un istoric ndelungat; controlul voluntar al fertilitii deine un rol major n societatea
modern. Controlul eficient al reproducerii este esenial pentru capacitatea femeii de a-i ndeplini obiectivele
personale dincolo de abilitatea de a procrea. Este de la sine neles c, creterea rapid a populaiei umane n acest
secol pune n pericol supravieuirea. Dac se menine rata actual de natalitate, populaia globului se va dubla n 40 de
ani, iar populaia rilor subdezvoltate se va dubla n mai puin de 20 de ani.
Scopul principal al planificrii familiale este mbuntirea calitaii vieii, planificarea familial ncadranduse astfel n prevenia primar care este specific medicului de familie, fiind de fapt prevenia unei sarcini nedorite.
Pacienii se prezint ntr-un serviciu de planning familial i contraceptie din diverse motive ca de exemplu:
- evitarea unei sarcini nedorite;
- protecie impotriva bolilor cu transmitere sexuala;
- spaierea ntre sarcini;
- investigaii suplimentare in cazul prezentei sterilitaii;
- tratamentul disfunciilor sexuale din cadrul cuplului;
punerea diagnosticului de sarcin.
Consilierea n cadrul unui cabinet de planning familial i contraceie trebuie s cuprind i:
- sfaturi cu privire la metodele contraceptive: preferine, posibilitai, alternative.
- nvaarea modului de utilizare a metodei alese.
- sfaturi legate de bolile cu transmitere sexuala.
- rezolvarea problemelor aparute in cadrul cuplului
- educatia sexuala a pacienilor.
- ngrijirile prenatale, intranatale si postnatale (urmrirea lehuzei), sau recomandari catre specialistul ginecolog.
Consilierea trebuie s aib loc ntr-un cadru intim fr alte persoane de fa.
- se pot utiliza mijloace vizuale pentru a nlesni ntelegerea metodelor prezentate.
- n ceea ce privete alegerea metodei contraceptive, aceasta se alege n funcie de preferina cuplului, nsa trebuie
analizat de ctre medic din punct de vedere al siguranei i disponibilitaii.
- discutai cu pacientul avantajele i dezavantajele metodei alese oferindu-i n acelasi timp alternative contraceptive.
- niciodata nu trebuie impusa o metoda mpotriva voinei pacienilor.
- n cazul in care s-a decis s se utilizeze o anume metoda prezentai obligatoriu urmatoarele:
Modul de aciune al metodei
Eficiena metodei
Reacii adverse
Contraindicaii absolute si relative
1

Avantaje i dezavantaje
n finalul consilierii se stabilete cand va avea loc vizita urmatoare, precum i modul de aprovizionare cu
contraceptive. Trebuie s explicai importana revenirii la medic n caz de apariie a unor efecte secundare sau a
unei posibile sarcini.

Criteriile utilizate pentru alegerea contraceptivelor sunt reprezentate de :


- eficacitate (toate metodele n afara de abstinena total pot eua la un moment dat)
- sigurana (prezena reaciilor adverse)
- accesibilitate (cost)
- acceptabilitate
- reversibilitate
Analiza risc - beneficiu poate fi fcut pentru fiecare metoda n parte, utiliznd aceste criterii.
n ceea ce privete eficacitatea contracepiei este de menionat c exista factori care influeneaza apariia sarcinii i
care includ: fertilitatea ambilor parteneri, momentul contactului sexual n raport cu momentul ovulaiei, metoda
contraceptiv utilizata, eficacitatea intrinsec a metodei contraceptive i, utilizarea corect a metodei. Este aproape
imposibil de determinat eficacitatea metodei contraceptive n mod izolat de ceilali factori.
n ceea ce privete sigurana contracepiei se poate spune c unele metode contraceptive sunt asociate cu
riscuri pentru starea de snatate. Ceea ce este comun tuturor metodelor este c toate metodele sunt mai sigure decat
alternativa sarcin urmata de avort.
Pe de alt parte, o serie de metode contraceptive ofer adiional beneficii non-contraceptive pentru starea de snatate,
ca de exemplu: contraceptivele orale reduc riscul apariiei cancerului ovarian si endometrial precum si pe cel al
sarcinii ectopice. Metodele contraceptive de bariera i spermicidele ofera un anume grad de protecie impotriva BTS,
cancerului cervical si infertiliatii tubare.
n ceea ce privete costul, anumite metode ca de exemplu: dispozitivele intrauterine si implantele subcutanate
necesit investiii iniiale costisitoare dar, ofer protecie ndelungata la un cost anual redus. n general sterilizarea i
metodele cu aciune ndelungata sunt cel mai puin costisitoare pe termen lung.
METODE CONTRACEPTIVE NON HORMONALE
1. Abstinena periodic sau planificarea familial natural: care const n evitarea contactului sexual n timpul
perioadei fertile ce caracterizeaza momentul ovulaiei:
Exista mai multe metode de determinare a momentului ovulatiei:
Metoda calendarului (Ogino Knaus)
Metoda de determinare a temperaturii bazale.
Metoda mucusului cervical sau a ovulaiei (Billings) ( aceast metod este folosit i n tratarea infertiliatii
prin stabilirea momentului ovulaiei).
Metoda de determinare a temperaturii bazale
La scurt timp dupa ovulaie apare o cretere a temperaturii corpului cu aproximativ 0,5 grade C care corespunde
secreiei de progesteron de ctre corpul galben. Aceast cretere se menine pn la menstruaia urmtoare.
Abstinena sexual se practic n intervalul cuprins ntre prima zi de menstruaie i a 3-a zi consecutiv de cretere
a temperaturii bazale. n a 4-a zi de temperatur crescut poate avea loc contactul sexual care se poate practica
pn la apariia menstruaiei.
Temperatura poate fi msurat rectal oral sau vaginal, iar pe durata unui ciclu se va msura la aceeai ora folosind
aceeai cale i acelai termometru; termometrul se ine timp de 3 minute dupa care se spal cu apa rece.
Avantajele metodei:
(1) accesibilitate, siguran (fra reacii adverse) i reversibilitate.
(2) acceptate de multe grupuri religioase.
(3) cuplurile au posibilitatea s afle mai multe despre fiziologia lor i s neleag mai bine funcia de
reproducere.
(4) Responsabilitatea planificarii familiale este mparit de amandoi partenerii, ceea ce duce la
creterea cooperrii i comunicrii ntre ei.
2

Dezavantajele metodei:
(1) practicarea ei implica o puternica motivaie
(2) nu ntodeauna este dorit sau acceptat.
(3) eficacitatea este variabil n acord cu motivaia individual i cu o serie de variabile fiziologice i
patologice (msurarea temperaturii nu se practic matinal sau nu se respect mcar cateva ore de
repaus fiind ncalcate astfel condiiile bazale, stress, consumul de alcool, boala infecioas etc.)
(4) abstinena sexual este necesar pe perioad destul de lung fiind deseori neacceptat de cuplu i
determinnd probleme maritale.
(5) nu se poate practica pe durata ct femeia alpteaz.
(6) eficiena metodei este mai mic decat a celor mai multe metode contraceptive.
(7) este necesar deseori o lunga perioad de nvare a metodei.
(8) la adolescente sunt frecvente ciclurile anovulatorii, ceea ce poate face dificil nvaarea i
practicarea metodei.
(9) la femeile n premenopauz care au cicluri neregulate sau anovulatorii pot exista confuzii n
evaluarea semnelor de fertilitate.
Metoda mucusului cervical:
Sub influena estrogenilor, mucusul cervical sufera modificri cantitative i calitative care sunt percepute de femeie,
dar, n acest caz femeia trebuie s aib aceast abilitate, abilitate care depinde i de gradul de instruire al femeii.
Modificrile caracteristicilor mucusului sunt urmarea creterii nivelului de estrogeni, pe msura ce ne apropiem de
momentul ovulaiei; mucusul devine mai abundent, mai elastic, are aspectul de albu de ou, aspect care indic faptul
c femeia se afl n plin perioad fertil cand secreia de mucus realizeaz un vrf (peak).
Aceasta perioad este precedat de alte dou perioade n care mucusul este absent (senzaie de vagin uscat), sau
mucusul este prezent n cantitate redus, este gros, opac, aderent (senzaie de lipicios la nivelul vaginului).
Contactul sexual este permis:
- imediat dupa menstruaie pan in ziua cand apare senzaia de umezeal evident la nivelul
vaginului.
- la sfaritul zilei a 4-a dupa apariia peak-ului i pn la urmatoarea menstruaie.
Avantajele metodei:
a) este la ndemn, prezint siguran i reversibilitate.
b) practicarea ei determin o perioad de abstinen sexual mult mai redus decat n cazul msurarii
temperaturii bazale (contactul sexual poate avea loc atat preovulator ct i postovulator).
Dezavantajele metodei:
a) este nsoit de erori mai ales dac este prezent o infecie vaginal sau cervical
b) prezena secreiilor vaginale datorit stimularii sexuale d rezultate fals pozitive.
c) medicamentele utilizate n tratamentul sinuzitelor sau al rinoreei fac ca mucusul s devin uscat.
d) stresul poate modifica caracterele mucusului.
e) nu se poate folosi la femeia care alapteaz.
Metoda calendarului:
Necesit nregistrarea lungimii ciclurilor menstruale (i nu durata menstruaiei) pe parcursul a 6 luni (dup unii chiar
12 luni) nainte de a ncepe practicarea metodei.
Cu ajutorul metodei se calculeaz
prima zi fertil = ciclul cel mai scurt - 18
ultima zi fertil = ciclul cel mai lung - 11
Aceast metod prezint o rat mare de eec deoarece lungimea ciclului care va urma este estimativ.
Metoda simptotermic: reprezint o combinaie a celor trei metode care, n acest caz sunt folosite simultan cu scopul
de a permite o eficacitate mai mare planificarii familiale naturale.
2. Coitus interruptus:
Reprezint retragerea penisului din vagin nainte de ejaculare. Aceast metod mpreun cu inducerea avortului
(avortul provocat) i mariajul tarziu, sunt considerate a fi responsabile de cel mai mare declin al fertilitaii n Europa
preindustriala.
3

Metoda rmane cea mai importanta metod de control a fertilitaii n rile lumii a treia.
Aceast metod are avantaje evidente: disponibilitate imediat, i absena costului.
Exist o rat considerabil a eecurilor cu aceast metod deoarece penisul trebuie sa fie complet retras din vagin i
de la nivelul organelor genitale externe, deoarece sarcina se poate produce prin ejaculare la nivelul organelor genitale
externe n absena penetraiei.
3. Amenoreea de lactaie:
Cel puin teoretic ovulaia este suprimat n timpul lactaiei. Alptarea la san crete concentraia prolactinei i scade
eliberarea de GnRH (hormon eliberator de gonadotropine) din hipotalamus, scznd eliberarea hormonului
luteinizant (LH), astfel nct maturarea folicular este inhibat.
Durata acestei supresii este variabil, i este influenat de durata i frecvena alaptatului, de timpul scurs de la natere
i probabil de status-ul nutriional matern.
Chiar i n cazul n care alptarea continu, ovulatia poate reaprea dar, este puin probabil ca aceasta s se produc
nainte de 6 luni, n special dac femeia este amenoreic i alimentaia nou nscutului se realizeaz exclusiv la sn.
Dac femeia nu mai dorete o sarcin imediat, trebuie utilizat o alta metod de contracepie dupa 6 luni de la natere,
cand menstruaia se reinstaleaz, sau imediat dupa iniierea diversificrii alimentare.
Aceast metod nu este de ncredere deoarece nu toate femeile pot alapta suficient nou nascutul, precum i datorit
faptului c exist femei care pot avea ovulaie i deci pot concepe chiar pe durata alptatului timpuriu cand cel puin
teoretic protecia este considerat a fi prezent.
n general, contraceptivele orale nu sunt recomandate in timpul lactaiei, deoarece reduc cantitatea de lapte la unele
femei. Pot fi utilizate metodele hormonale fr estrogeni. Acestea includ contraceptivele orale care conin numai
progesteron: Norplant i Depo Provera, deoarece nici unul din acestea nu scade producia de lapte. Metodele de
barier, spermicidele si dispozitivele intrauterine sunt alternative potrivite pentru mamele care alapteaz.
METODE

CONTRACEPTIVE

DE

BARIER

Sunt de asemenea metode contraceptive non-hormonale al cror mecanism de aciune const n impiedicarea
ascensionarii spermatozoizilor in tractul genital superior, sau in cazul prezervativului, nu permite
contactul spermatozoizilor cu mucoasa organelor genitale externe sau cu mucoasa vaginal.
Aceste metode ofera : - siguran (nu prezint reacii adverse, dect poate alergia la componentele lor).
- nu au contraindicatii absolute.
- se pot obine de la farmacie fara reeta medical sau de la cabinetul de contracepie.
- unele dintre ele ofer protecie mpotriva bolilor cu transmitere sexual ex. prezervativul
Indicaii principale:
Metod preferat de ctre brbat sau de ctre femeie.
Cand exist contraindicaii absolute pentru alte metode de contracepie.
Metod alternativ sau temporar de contracepie.
Cnd femeia folosete medicamente care interfer cu contraceptivele orale, sczndu-le astfel eficiena.
In cazul cuplurilor care au contacte sexuale neregulate.
3. Prezervativele
a. Masculin
Prezervativele moderne sunt confecionate din latex natural. Prezervativul confecionat din intestin de animal
(cec de miel) sunt nc vndute i preferate de cei ce considera ca acestea ofera o senzatie mai placuta. Exist
i prezervative din poliuretan.
Prezervativul capteaza i reine fluidul seminal, prevenind astfel intrarea spermatozoizilor n vagin. Actual
prezervativele au un perete subire de 0,02mm i sunt prelubrifiate cu spermicid: nonoxinol 9 (marea
majoritate) i sunt mai eficiente dect cele nelubrifiate.
Se vnd rulate si ambalate separat si se deruleaza pe penisul n erecie.
Nu se reutilizeaza, folosindu-se unul nou pentru fiecare contact sexual.
4

Prezervativele se dau fr reet medical oricror persoane care le solicit, ele protejnd mpotriva unei
sarcini nedorite i mpotriva bolilor cu transmitere sexual ca de exemplu infecia cu virusul HIV.
Riscul de rupere al prezervativului exist, i asta se datoreaz friciunii, mai ales daca vaginul nu este suficient
lubrifiat.
Lubrifianii al cror constituent principal este apa pot reduce riscul ruperii. De asemenea prezervativele foarte
subiri au un mare risc de rupere comparativ cu cele standard.
Produii pe baz uleioas precum uleiul mineral trebuie evitai deoarece acetia reduc rezistena
prezervativului n mod marcat.
De recomandat verificarea produsului nainte de utilizare, lsarea unui spatiu proximal care se va umple cu
lichid seminal i retragerea penisului din vagin nainte de ncetarea erectiei. Se poate utiliza suplimentar o
substanta spermicida introdusa n vagin crescand astfel eficacitatea utilizarii prezervativului.
Dac prezervativul se rupe in timpul contactului sexual, se poate folosi spuma sau gel spermicid introdus
rapid n vagin, sau mai sigur se utilizeaz o metoda de contraceptie postcoitala de urgen.
Nu se folosesc niciodata n scopul prevenirii ruperii unui prezervativ doua prezervative suprapuse.
Manipularea lui de ctre persoanele cu unghii lungi determin riscul de rupere al acestuia.
Instruciunile de folosire vor fi oferite de catre medic, iar pacientul va fi intrebat si totodata pus sa repete daca
a inteles modul de utilizare.
Prezervativul trebuie s aib pe ambalaj data fabricaiei i data expirrii; se pstreaz n loc racoros i uscat.

b. Feminin
Se mai numesc pungi vaginale si sunt confecionate din poliuretan. De recomandat:
A se utiliza un prezervativ nou pentru fiecare contact sexual
A se insera adecvat astfel nct inelul intern sa se afle in vagin si cel extern la nivelul vulvei
Se asigura introducerea penisului in interiorul invelisului
Dupa contactul sexual se indeparteaza prezervativul cu precautie pentru a nu mprtia lichidul seminal.
Sunt mult mai scumpe decat cele masculine, i de asemenea mult mai putin solicitate de ctre paciente.

4. Metode de barier
Exista 4 tipuri de metode de barier vaginal: diafragma vaginal, pesarul cervical, capionul cervical si
vimula.
Diafragma vaginal:
Const dintr-o membran de cauciuc fin (latex) ce acoper un dispozitiv circular, flexibil.
Exist mai multe tipuri de diafragme n funcie de forma pe care o are marginea dispozitivului: spiral, plat sau
arcuat (in cupola). Diafragmele spiralate i plate devin ovale atunci cand sunt comprimate pentru insertie.
Diafragmele arcuate formeaza un arc sau iau forma de semiluna atunci cand sunt comprimate; ele sunt mai usor de
inserat corect.
- Medicul trebuie sa recomande diafragma potrivit pentru pacient. Se utilizeaz dimensiunea
maxim care poate fi inserata fara ca pacienta s aib vreun disconfort.
- Adaptarea diafragmei dup ce femeia a nscut sau daca greutatea corporala s-a modificat cu mai
mult de 10% (7-10 Kg).
- Este contraindicata in prolapsul uterin semnificativ, la femeile care au nascut de curand, la cele care
nu-i pot palpa corect colul uterin sau cele care au avut infecii urinare repetate in antecedente.
- Medicul trebuie sa instruiasca pacienta asupra modului de insertie si sa verifice prin examinare,
inserarea corecta a diafragmei de catre pacienta. Aceasta trebuie sa acopere cervixul si vaginul
superior.
- Se utilizeaza initial un set de diafragme test de dimensiuni variate. Diafragma test este inserata si
verificata prin palpare. Diafragma trebuie sa se deschida usor in vagin si sa umple fundurile de sac
vaginale fara tensiune. Trebuie aleasa cea mai larga diafragma care se potriveste confortabil.
Diafragmele cu masura 65, 70, sau 75 (ele exista de la dimensiunea de 50 la 90) sunt utilizate de
majoritatea femeilor.
5

Diafragma trebuie utilizata in asociere cu un spermicid (acest lucru nu este esential pentru
eficacitatea contraceptiva a diafragmei).
- Femeile care au utilizat diafragma in mod constant, prin indepartarea, spalarea si reinserarea zilnica
a diafragmei, fara a utiliza un spermicid, au avut o frecventa mai scazuta a sarcinilor dect femeile
care au utilizat diafragma in mod conventional folosind un spermicid numai la nevoie.
- Daca se foloseste un spermicid, inainte de insertia diafragmei se adauga o lingurita de gel sau
de crema spermicida hidrosolubila in domul diafragmei si se lubrifiaza complet marginea
diafragmei cu acest gel. Diafragma este inserata cu domul orientat in jos astfel nct cervixul se va
situa in bazinul de spermicid.
- Se insera diafragma si se verifica pozitionarea corecta. Diafragma poate fi inserata cu cateva ore
nainte de contactul sexual.
- Se las pe loc cel putin 8 ore dupa contactul sexual (niciodata mai mult de 24 de ore) pentru a
permite imobilizarea spermatozoizilor apoi se indeparteaza si se curata cu apa si sapun i se las la
uscat ntr-un loc ferit de caldura. Este contraindicata aplicarea de talc pe suprafata diafragmei,
deoarece expunerea genitala la talc poate predispune la cancer ovarian. Dupa indepartare se
verifica integritatea diafragmei.
- Daca se repeta contactul sexual inainte de 8 ore, se introduce suplimentar gel sau crema spermicida
in vagin, fara modificarea pozitiei diafragmei.
- Diafragma se inlocuieste cu una noua o data la 2 ani (in cazul in care nu s-a deteriorat in acest timp,
caz n care trebuie schimbata la acel moment).
Precauii la utilizarea diafragmei
- utilizarea indelungata in timpul multiplelor contacte sexuale pare sa creasca riscul infectiilor
vezicale. Daca cistita recurenta constituie o problema, se poate utiliza o diafragma cu dimensiune
mai mica care asigura o protectie ferma sau un pesar cervical. Problema poate fi datorat att
obstructiei mecanice cat si alterrii florei vaginale produs de catre spermicid (vaginita).
- iritatiile locale datorita alergiei la spermicid sau latex.
- leucoreea urat mirositoare poate aparea daca diafragma este lasata mai mult de 24 de ore in vagin.
n acest caz se indeparteaza diafragma si se face tratament specific pentru infectia vaginala.
Pesarul anticoncepional:
se mai numete calota anticoncepionala cervicala i este mult mai mic decat diafragma, nu contine un
dispozitiv circular marginal si acopera numai cervixul.
este utilizat in asociere cu spermicide si este mentinut timp de 48 de ore.
selectarea pesarelor cervicale:
- Dimensiunea cervicala este estimata prin inspectie si palpare. Femeile nulipare necesita de obicei msura 22
n timp ce femeile multipare necesita masura 25.
- Pesarul este inserat prin comprimarea intre index si police i se introduce in vagin cu domul orientat spre
exterior. Pesarul este apoi impins cu blndee in sus, pentru a se fixa pe cervix. Pesarul este introdus cu
ajutorul degetului examinator pentru a crea o presiune negativa la nivelul cervixului. Pentru o buna fixare
domul trebuie sa ramana comprimat cateva secunde iar exercitarea unei presiuni laterale usoare asupra
marginii nu trebuie sa deplaseze pesarul. Cel mai mic pesar Prentiff (22mm) este prea mare pentru multe
femei nulipare astfel ncat o buna fixare nu poate fi obtinuta.
- nainte de utilizare o treime a calotei este umpluta cu gel sau crema spermicida. Poate fi mentinut in situ
timp de 72 de ore. Pacienta este instruita sa verifice deplasarea pesarului dupa contactul sexual si este sfatuit
s utilizeze o metoda contraceptiv adiional precum prezervativul, pn cand este cert absenta deplasarii
pesarului.
Femeile ce utilizeaz pesare cervicale sunt protejate impotriva dezvoltarii displaziei cervicale. In studiul
Famcap, rezultatele citologiei cervicale cervicale a sugerat o ameliorare in timpul utilizarii lor. Utilizarea
pesarului cervical nu a fost asociata cu cistita.
5. Spermicidele vaginale

Combina un spermicid chimic (nonoxinol-9 sau octoxinol) cu o baza de crema, gel, spuma aerosol, tablete sau
supozitor.
Spermicidele sunt detergenti activi de suprafata neionici ce imobilizeaza spermatozoizii.
Spuma aerosol produce o dispersie rapida la nivelul intregului vagin oferind cea mai buna protectie.
Gelurile si supozitoarele ce se topesc prezinta o distributie redusa si necesita un interval de 10-15 minute de
asteptare pentru a se topi.
Utilizarea exclusiva a spermicidelor are eficien considerabil redus n comparaie cu prezervativele sau
diafragmele cu spermicide, astfel nct ele se utilizeaz in marea majoritate a cazurilor in combinatie cu alte
metode.
Folosite singure sunt de preferat la femeile la care fertilitatea este scazuta datorita varstei sau lactatiei.
Nonoxinol-9 nu este absorbit din vaginul uman si studiile efectuate nu au evidentiat un risc crescut pentru
pierderea sarcinii, defecte congenitale sau greutate redusa la nastere, la femeile ce utilizeaza spermicide, in
comparatie cu alte femei.
Alegerea spermicidului depinde de preferintele pacientei si de sensibilizarea locala la substantele bazice. Spumele
si cremele sunt de preferat deoarece se disperseaza adecvat. Supozitoarele sau tabletele necesita o dizolvare
initiala ceea ce face ca dispersia acestora sa nu poate fi apreciata.
Nonoxinol-9 este toxic pentru lactobacilii care colonizeaza in mod normal vaginul. Femeile ce utilizeaza
spermicidele in mod regulat prezinta o crestere a colonizarii vaginale cu bacteria Escherichia coli si pot fi
predispuse la bacteriurie cu E. coli dupa contactul sexual.
Metodele de barier i prezervativul din latex reduc riscul bolilor cu transmitere sexuala( BTS).
Utilizarea consecventa a metodelor de bariera determina reducerea frecventei gonoreei, infectiilor cu
ureaplasma, si a bolilor inflamatorii pelviene precum si a sechelelor acestora (infertilitatea tubara).
Cel mai mare beneficiu este inregistrat in urma combinarii metodelor de bariera cu spermicidele.
Utilizarea singulara a spermicidelor nu este eficienta, riscul aparitiei unei sarcini fiind destul de mare.
Chlamydia trachomatis, virusul herpetic tip 2, virusul imunodeficientei umane (HIV), si virusul hepatitei B nu
penetreaza prezervativele din latex dar traverseaza prezervativele confectionate din intestin animal. O protectie
suplimentara este asigurata de asocierea spermicidului nonoxinol-9.
Prezervativul ofera de asemenea o protectie relativa impotriva neoplaziei cervicale.
6. Dispozitivele intrauterine (DIU)
Sunt niste piese flexibile facute din metal sau plastic (acestea erau folosite odata dar in momentul de fata nu se
mai folosesc).
Actual exista si DIU care elibereaza progesteron (levonorgestrel).
Sunt foarte folosite in intreaga lume, dei exista o teama nejustificat dealtfel de a dezvolta boal inflamatorie
pelviana.
DIU sunt disponibile in 2 variante:
- Progestasert eliberator de hormoni (progesteron) si care necesita inlocuire mai frecventa decat
cel de cupru
- Paraguard- constituie tipul din cupru T380 care ofera siguranta si contraceptie pe termen lung (10
ani) cu eficienta echivalenta sterilizarii tubare. Acesta are benzi de cupru pe bratele laterale ale Tului aditional sarmei de cupru din jurul tulpinei, asigurand o suprafata totala de 380 mm de cupru,
aproape dublu fata de suprafata de cupru a primelor dispozitive din cupru.
Mecanism de actiune:
DIU determina formarea unei spume biologice in interiorul cavitatii uterine ce contine filamente de fibrina,
celule fagocitare si enzime proteolitice. DIU elibereaza continuu o anumita cantitate de metal producand un
raspuns inflamator mai accentuat.
Toate DIU stimuleaza formarea de prostaglandine in interiorul uterului, n concordanta cu contractia
musculaturii netede si inflamatia.
Studii de microscopie electronica ale endometrului efectuate la femei ce utilizeaza DIU evidentiaza alterari in
morfologia suprafetei celulelor, in special la nivelul microvililor celulelor ciliate.
7

Se produc alterarii majore in compozitia proteinelor din interiorul cavitatii uterine. Climatul intrauterin alterat
interfera cu pasajul spermatozoizilor prin uter, impiedicind astfel fertilizarea.
DIU nu determina avortul.
Eficacitatea contraceptiva nu depinde de interferenta cu implantarea, desi acest fenomen poate aprea si poate
sta la baza utilizarii DIU de cupru in contraceptia de urgenta.
Spermatozoizii pot fi obtinuti prin mediere laparoscopica din lichidul de irigatie recoltat de la nivelul tubelor
uterine la femeile martor la mijlocul ciclului, in timp ce in lichidul obtinut de la femeile care utilizeaza DIU nu
s-au gasit spermatozoizi.
Ovulul eliminat din tube, observat in sterilizarea tubara, nu a aratat nici o evidenta a fertilizarii la femeile ce
utilizeaza DIU.
Studii ale gonadotropinei corionice umane (hCG) serice nu au indicat prezenta sarcinii la femeile ce utilizeaza
DIU.
Progestasert
- conine progesteron natural in interiorul unei capsule polimerice, care permite eliberarea sustinuta,
lenta a hormonului.
- Acesta produce o mucoasa endometriala atrofica.
- In Europa este disponibil un dispozitiv ce elibereaza un compus progesteronic cu potenta crescuta
NORGESTREL. Acesta produce concentratii intrauterine mai mari de progesteron, realiznd
jumatate din nivelurile sanguine realizate de implantul cu LEVONORGESTREL, niveluri ce sunt
suficiente pentru a inhiba ovulatia la unele femei.
Eficienta:
- Ambele dispozitive au un procent scazut al ratei sarcinilor.
- Progestasert determina o frecventa mai mare a esecurilor.
Infectia:
- un studiu prospectiv efectuat de OMS a evidentiat ca BIP (boala inflamatorie pelviana) creste numai in primele 20
de zile dupa insertie.
Expunerea la agenti patogeni transmisi pe cale sexuala este un factor determinant mai important al BIP decat
utilizarea DIU; Femeile care au un singur partener sexual nu au prezentat o crestere a BIP, comparativ cu femeile
celibatare sau cu parteneri sexuali multipli.
- Actinomicoza este unica infectie pelviana care a fost asociata cu DIU. Aceasta asociere intre BIP si actinomicoza a
fost raportata numai la femeile ce utilizeaza DIU. Frecventa colonizarii cu actinomyces creste odata cu durata
utilizarii dispozitivelor din plastic, fiind mai scazuta pentru cele eliberatoare de cupru.
- Cand o femeie purtatoare de DIU este suspectata de prezenta BIP sau salpingita, acesta trebuie inlaturat imediat, se
efectueaza culturi si se instituie tratament antibiotic in doze mari; cand actinomyces este detectata prin cultura
cervicala este indicata indepartarea DIU si tratament oral cu penicilina.
- Prezenta abcesului pelvian trebuie suspectata si exclusa prin examen ecografic.
Sarcina ectopica:
- Daca sarcina apare la femei ce utilizeaza un DIU aceasta este ectopica la 5% din cazuri. Aceasta este consecinta
faptului ca tubele uterine sunt mai putin protejate impotriva sarcinii decat uterul.
- Progestasertul creste usor riscul de sarcina ectopica datorita faptului ca progesteronul afecteaza motilitatea tubara
fara a inhiba ovulatia.
Fertilitatea:
- In general dupa indepartarea DIU femeile obtin sarcina imediat. Cazurile de infertilitate tubara sunt in prezent
atribuite expunerii la agenti patogeni transmisi pe cale sexuala care confera un anume risc de infertilitate. DIU
moderne ofera un grad mult mai scazut de infertilitate.
Contraindicatiile utilizarii DIU:
Sarcina
Istoricul de BIP actuala sau in antecedente
Orice infectie serioasa la nivelul tractului genital inferior (cervicita, vaginita), inclusiv TBC cu localizare la
acest nivel.
8

DIU cu progesteron nu se vor insera femeilor cu afectiuni hepatice acute sau cronice.
Sangerarile genitale nediagnosticate.
Cancerul de corp sau col uterin, cancerul ovarian, iar pentru DIU cu progesteron: cancerul de san.
Anomaliile uterine (desi o femeie cu cavitati uterine separate trebuie sa poarte 2 DIU).
Fibroamele uterine mari.
La femeile nulipare si la cele cu parteneri sexuali multipli datorita riscului de BIP.
La femeile cu menstre abundente.
Alergia la cupru sau boala Wilson pentru DIU cu cupru.
Supresia imuna cronica. Femeile cu aceste conditii sunt considerate a fi predispuse unui risc mai mare pentru
BIP, dar aditional eficacitatea DIU poate fi compromisa.

Insertia DIU:
In cadrul primei vizite se face anamneza (antecedentele pacientei: atat fiziologice cat si patologice, acestea din
urma incluzand: antecedentele obstetricale si ginecologice, boli prezente: diabet zaharat, anemie,
imunosupresie,BTS in antecedente sau actuale inclusiv SIDA , existenta partenerilor sexuali multipli, etc.).
Se efectueaza examenul fizic si genital
Se fac culturi cervicale pentru Neisseria gonorrhea, Chlamydia trachomatis.
Se furnizeaza pacientei informatii detaliate despre riscuri si alternative (acestea incluzand posibilitatea aparitiei
unor menstruatii abundente si dureroase), momentul insertie si al extragerii, cand trebuie sa vina la control,
precum si costurile.
Pacienta trebuie sa evite activitatea sexuala pana la revenirea pentru insertia DIU.
Este recomandata premedicatia orala cu inhibitori de prostaglandine- ibuprofen
Trebuie luata in considerare profilaxia antibiotica cu tetraciclina.
Efectuarea insertiei trebuie realizata de un medic cu experienta in domeniu.
Se insera in timpul menstrelor pentru a exclude posibilitatea unei sarcin prexistente, insa pot fi introduse in orice
moment al ciclului.
Insertia este precedata de un test urinar de sarcina si de o examinare pelviana pentru a determina pozitia si
marimea uterului.
Atentionati femeia sa vina la control daca prezinta amenoree, daca nu mai palpeaza firele DIU (exista posibilitatea
expulziei spontane a dispozitivului dupa insertie mai ales in primele 6 saptamani sau in timpul menstrelor), sau
daca are febra, frison, secretii vaginale purulente, dureri pelviene (care sunt simptome de infectie pelviana).
Alegerea DIU:
Din cele 2 tipuri de DIU, cel din cupru (tipul T 380A) este preferat de majoritatea femeilor ce doresc
contraceptie intrauterina. Acesta asigura o protectie pe o durata de 10 ani, are o frecventa a sarcinilor
destul de redusa, si scade riscul de sarcina ectopica.
Tipul Progestasert trebuie inlocuit mai frecvent, si prin aceasta expune teoretic pacienta la riscul infectiei
cu fiecare insertie iar costul este marcat crescut. Este mai putin eficient si creste usor riscul de aparitie al
sarcinii ectopice, deoarece progesteronul mai intervine i asupra motilitatii tubare si a mucusului cervical.
Totusi, acesta reduce cantitatea de sange menstrual si dismenoreea, in timp ce tipul T380A din cupru
creste sangerarea menstruala si durerea asociata.
De retinut c toate tipurile de DIU protejeaza mai mult mpotriva unei sarcini intrauterine decat impotriva
celei ectopice; astfel incat daca o femeie care poarta DIU ramane gravida aceasta sarcina mai curand este
ectopica.
Controlul femeilor purtatoare de DIU:
- revine la control la 3 luni dupa insertie si nu mai devreme de prima menstruatie (in cazul in care nu
exista alte probleme enumerate mai sus).
- urmarirea de rutina se face anual.
- se rezolva problemele aprute pe parcurs, se efectueaza examinarea sanilor, se face citologie Babe
Papanicolau, se efectueaza Hb si hematocritul si se trateaza orice infectie genitala aparuta
(cervicita, vulvovaginita).
- daca femeia are anemie, se poate administra fier oral.
9

daca in primele zile dupa insertia DIU apar dureri in etajul abdominal inferior putem administra
aspirina, ibuprofen sau paracetamol.

METODE CONTRACEPTIVE HORMONALE


- contraceptivele hormonale sunt constituite din steroizi sexuali feminini estrogen i progesteron sintetic sau numai
dintr-un compus progesteronic.
- acestea pot fi administrate sub forma de contraceptive orale, implante si preparate injectabile.
- contraceptivele hormonale cel mai frecvent utilizate sunt cele orale combinate (COC):
Monofazice (cu aceeasi doza de estrogen si progesteron administrate in fiecare zi a ciclului) si multifazice
(bifazice sau trifazice), in care doze variate de steroizi sunt administrate de-a lungul celor 21 de zile ale ciclului
(in general doza de progesteron diminua progresiv in aceste preparate).
- acestea se gasesc sub 2 forme:
versiunea de folii care contin 21 de pilule: care se administreaza 1 pilula/ zi timp de 21 de zile dupa care se
intrerup timp de 7 zile pentru a permite instalarea sangerarii de privatie ce mimeaza ciclul menstrual normal.
versiunea de 28 de zile care are 7 tablete fara actiune contraceptiva pentru ultimile 7 zile ale ciclului, astfel
incat utilizatoarea ia o pilula pe zi si incepe o noua folie imediat dupa consumarea primei folii.
CO care nu contin estrogen ci numai progesteron se administreaza in fiecare zi fara intrerupere.
Mecanismul de actiune principal al COC este de a inhiba ovulatia, existand mecanisme aditionale care se datoreaza
in special progesteronului (inhibarea ovulatiei prin supresia secretiei de LH, ingrosarea mucusului cervical, atrofierea
endometrului, alterarea motilitatii uterului si a trompelor uterine).
Ovulatia poate fi inhibata numai prin estrogen sau numai prin progesteron oral, dar in acest caz sunt necesare
doze mai mari.
Ovulatia insa poate fi inhibata i cu o doza mult mai mica din fiecare hormon efect evident cand cei 2 agenti se
administreaza combinat.
COC suprima secretia bazala de FSH si LH.
COC diminueaza capacitatea glandei hipofize de a sintetiza gonadotropine atunci cand este stimulata de
hormonul hipotalamic eliberator de gonadotropine (GnRH). Foliculii ovarieni nu ajung in stadiul matur, estradiolul
este sintetizat in cantitati reduse, iar peak-ul de LH de la mijlocul ciclului nu se produce. Ovulatia nu are loc, corpul
luteal nu se formeaza si progesteronul nu se sintetizeaza. Aceasta blocare a ovulatiei este dependenta de doza.
COC recente, minidozate nu realizeaza o blocare foarte intensa, permitind o concentratie bazala relativ mai
mare de FSH si LH decat formulele cu doze mari. Aceasta determina o probabilitate mai mare a aparitiei ovulatiei
daca administrarea pilulei a fost omisa, sau daca pacienta urmeaza un tratament medicamentos care interfera cu
actiunea OC.
Actiunea hormonilor steroidieni:
Denumirea hormonilor steroizi sexuali provine de la activitatea lor biologica. Steroizii sexuali sunt absorbiti rapid la
nivelul tractului intestinal, ajungind direct la ficat pe calea circulatiei portale, unde sunt rapid metabolizati si
inactivati. Prin urmare administrarea pe cale orala necesita doze mari de steroizi. Aditia gruparii etinil la carbonul 17
al moleculei steroidiene impiedica degradarea acestuia de catre enzima hepatica 17- hidroxisteroid dehidrogenaza.
Compusii progesteronici:
- Progesteronul este secretat de celulele corpului galben, si in prima parte a sarcinii de catre
placenta; cantitati minime sunt secretate de corticosuprarenala. Secretia de progesteron se produce
doar in perioada de existenta a corpului galben (faza luteala), deci de la a 14-a la a 28-a zi a ciclului
estral (in faza foliculara cantitatile secretate fiind minime). Sinteza de progesteron se realizeaza din
colesterol provenit din LDL circulante.
Actiunile fiziologice ale progesteronului:
La nivelul ovarului determina reluarea meiozei in ovulul din foliculul ce va ovula (componenta progestativa din
COC scade in acest fel riscul de cancer de ovar, efect ce apare dupa o utilizare de minimum 3 luni si persista dupa
15 ani de la terminarea tratamentului).
La nivelul trompelor uterine: scade amplitudinea si frecventa contractiilor.
10

Uterul constituie cel mai important organ tinta al progesteronului, acesta determinand modificare endometrului
si miometrului, in vederea implantarii si nutritiei oului (endometru decidual).
De asemenea progesteronul din COC reduce riscul de aparitie al fibroamelor uterine la femeile care utilizeaza
aceste pilule de peste 10 ani de zile.
Are efecte antiestrogenice asupra musculaturii uterine, diminuand excitabilitatea, motilitatea si sensibilitatea la
oxitocina( aceste efecte ale progesteronului se exercita prin 2 categorii de mecanisme: reduce sinteza
receptorilor pentru estrogeni, iar pe de alta parte stimuleaza activitatea unor enzime implicate in catabolismul
estrogenilor- prin aceste actiuni antiestrogenice, progesteronul are un efect protector fata de riscul de
declansare a hiperplaziei endometriale si cancerului endometrial consecutive stimularii estrogenice prelungite.
Stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare, actionand pe fondul actiunii prealabile a estrogenilor, induce
repausul mitotic in celule, astfel incat el se opune actiunii proliferative a estrogenilor avand astfel efect
protector pentru instalarea cancerului de san.
Produce o crestere a temperaturii bazale( 0,5) prin interventia la nivelul centrului termic din hipotalamus,
crestere ce coincide cu momentul ovulatiei si se mentine toata faza progesteronica a ciclului estral.
Concentratia de progesteron creste lent din ziua varfului preovulator al LH-ului, atingand nivel maxim
concomitent cu peak-ul de LH, dupa care scade putin, crescand din nou si realizand al 2-lea peak care coincide
cu valorile maxime de progesteron. Cu 2-4 zile inainte de instalarea sangerarii menstruale datorita reducerii
treptate a activitatii corpului progestativ, valorile plasmatice ale progesteronului scad progresiv la valoarea
preovulatorie.
La nivelul colului uterin progesteronul determina scaderea secretiei de mucus cervical si modificarea
proprietatilor sale fiziochimice, aceasta determinand scaderea penetratiei spermatozoizilor in faza luteala a
ciclului ovarian, cat si in cursul tratamentului cu progesteron.
Are efect direct asupra centrilor respiratori din trunchiul cerebral determinand cresterea sensibilitatii acestor
centrii la stimulul lor fiziologic( presiunea partiala a CO2), astfel incat stimuleaza respiratia, determina
cresterea eliminarilor urinare de Na si nu poseda efect anabolizant proteic
Actioneaza ca un inhibitor competitiv al aldosteronului la nivelul tubilor renali, determinand scaderea
reabsorbtiei sodiului care duce la cresterea secretiei corticosuprarenaliene de aldostewron (de exemplu in
sarcina).
Efectul progesteronului asupra sistemului hipotalamo- hipofizar de control al activitatii ovariene se exercita
aproape in exclusivitate asupra hipotalamusului: progesteronul sintetic are un efect supresiv marcat asupra
secretiei ciclice de LH, determinand disparitia peak-ului mediociclic de LH (acest peak este necesar pentru a
se produce ovulatia), astfel nct, sub actiunea progesteronului sintetic se poate opri ovulatia la femei.
Actiunile progesteronului sintetic:
n CO, progesteronul este un compus sintetic ce mimeaza efectul progesteronului natural de care difera
structural.
Exista 2 clase principale de progesteron : clasa estran (compusii 19- norprogesteronici) care sunt structural
asemanatori cu testosteronul i clasa pregnan care sunt structural asemanatori progesteronului.
Unul din compusii pregnan: medroxiprogesteron acetatul - este unul dintre cei mai utilizati compusi
progesteronici injectabili.
Compusii progesteronici sunt diferiti in functie de afinitatea fata de receptorii pentru estrogeni, androgeni si
progesteron , prin capacitatea de a inhiba ovulatia si prin capacitatea de a se substitui progesteronului si de a
antagoniza estrogenii.
Efectele minime anabolice si potential androgenice se mentin la fel ca si o parte din efecte minime estrogenice
din cauza legarii i de receptorii pentru estrogeni.
Unii compusi progesteronici se leaga direct de receptor (levonorgestrel, noretindrona), in timp ce altii necesita
bioactivare prealabila (desogestrel) care este transformat in organism in metabolitul sau activ 3cetodesogestrel .
Drospirenone:
o este un compus progesteronic care este analog spironolactonei; pe langa efectele
progesteronului are si o afinitate crescuta pentru receptorii hormonilor
11

mineralocorticoizi avand deci actiune antimineralocorticoida. Efectul contraceptiv


analog celorlalte CO se realizeaza prin combinatia 3 mg drospirenona si 30
microgr.etinil estradiol (Yasmin).
o Avand efect spironolactona like, activitate antiandrogenica si antimineralocorticoida
trebuie controlat nivelul K seric, evitand utilizarea Yasmin la femeile cu probleme
renale, adrenale sau hepatice.
o CO care contin drospirenona sunt utilizate la femeile cu sindrom premenstrual.
o Utilizarea Yasminului a redus semnificativ retentia de apa si cresterea apetitului la
aceste femei.
Actual exista 3 compusi progesteronici, care sunt considerati mai selectivi decat compusii 19- norprogesteronici
deoarece efectul lor androgenic este redus sau inexistent la doze ce inhiba ovulatia. Acestia sunt:
- norgestimat
- desogestrel
- gestoden
o Acesti progesteroni au efecte asemanatoare cu precedentii lor in ceea ce priveste controlul sangerarilor si al
amenoreei, au efect neglijabil pe metabolismul carbohidratilor, cresc globulina de legare a hormonilor sexuali
crescand in acest fel cantitatea de testosteron liber, explicandu-se astfel unele din efectele lor adverse ca
hirsutismul si acneea. De asemenea pot interveni si pe metabolismul lipidelor efect insa nedovedit clinic
(pentru acesti compusi de ultima generatie efectele metabolice sunt minime).
o Asupra factorilor de coagulare nu au o influenta semnificativa.
o asupra metabolismului lipidic compusii progesteronici sintetici scad concentratia de HDL (mai ales compusii
derivati din 19- nortestosteron) acesta fiind un efect de tip androgenic si de asemenea cresc concentratia de
LDL - toate acestea in mod doza dependent.
o In cadrul metabolismului glucidic progesteronul diminua toleranta la glucoza crescand rezistenta la insulina,
deoarece se fixeaza pe receptorii insulinici (avand deci actiune competitiva cu insulina); aceasta este valabil
mai ales pentru derivatii de 19 nortestosteron si este de asemenea dependenta de doza administrata.
Compusii estrogenici:
- Cei trei estrogeni naturali sunt reprezentati de: estradiol, estrona si estriolul. Ei provin din sinteza
ovariana, corticosuprarenaliana si din conversia periferica a unor precursori.
- COC contin unul din urmatorii 2 estrogeni importanti de sintez amandoi fiind diferiti fata de
estradiolul natural:
- mestranol - acesta este tot etinil estradiol dar cu un grup metil suplimentar; acesta
necesita bioactivare la nivel hepatic, unde grupul metil este clivat eliberand agentul
activ etinil estradiolul ; mestranolul are afinitate scazuta fata de receptori.
- etinil estradiolul: este forma activa care are afinitate mare pentru receptorii
estrogenici si al carui metabolism variaza de la individ la individ, riscul de tromboza
fiind legat de componenta estrogenica a contraceptivului.
( COC ce contin 35 micro gr. etinil estradiol realizeaza aceeasi concentratie sanguina
hormonala ca si COC care contin 50 micro gr. de mestranol).
- estrogenii inhiba secretia de FSH, stabilizand astfel endometrul; de asemenea ei potenteaza si
efectul progesteronului determinand cresterea numarului de receptori pentru progesteron.
- efectele estrogenilor pe organele tinta sunt numeroase, ei actionand asupra: ovarului, trompelor,
uterului, organelor genitale externe, sanului, hipofizei, tiroidei, corticosuprarenalei, cat si asupra
diferitelor metabolisme, toate acestea fiind importante de luat n considerare in cazul prescrierii
pilulei contraceptive.
- estrogenii produc retentie tisulara de apa prin cresterea osmolaritatii mediului extracelular datorita
retentiei de sodiu ; acest efect este evident premenstrual cand apar edeme.
De asemenea aparitia HTA la multe femei care fac tratament cu estrogeni se poate explica prin acest
Mecanism (in acest caz fiind vorba i despre o predispozitie genetica).
- estrogenii scad lipemia si colesterolemia si cresc discret trigliceridemia: ei cresc HDL si scad LDL
avand astfel efect antiaterosclerotic.
12

n metabolismul fosfocalcic, estrogenii determina scaderea resorbtiei osoase si a concentratiei PTH


datorita scaderii raspunsului paratiroidelor la stimulul hipocalcemic.
- n echilibrul fluidocoagulant estrogenii sintetici din COC intervin prin cresterea sintezei factorilor
1,2,7,9, 10, crescand astfel riscul de tromboembolism.
Efectele anticoncepionale:
CO combinate suprim secreia bazal de FSH i LH diminund capacitatea glandei hipofize de a sintetiza
gonadotropine atunci cand este stimulata de GnRH (hormonul hipotalamic eliberator de gonadotropine).
Astfel foliculii ovarieni nu ajung in stadiul matur, estradiolul este sintetizat in cantitati reduse, iar peak-ul de LH
de la mijlocul ciclului nu se produce; ovulatia nu are loc, corpul luteal nu se formeaza, si progesteronul nu se
sintetizeaza aceasta blocare a ovulatiei este dependenta de doza.
CO recente minidozate nu realizeaza o blocare foarte intensa, permitind o concentratie bazala relativ mai mare de
FSH si LH decat formulele cu doze mari. Aceasta determina o probabilitate mai mare a aparitiei ovulatiei daca
administrarea pilulei a fost omisa, sau daca pacienta urmeaza un tratament medicamentos care interfera cu
actiunea CO.
Administrarea acestor contraceptive determina o rata scazuta a sarcinilor: 2-3 sarcini/1000 femei/an.
Prima generatie de contraceptive continea > 50 microgr. etinil estradiol; urmatoarea generatie continea 30-35
etinilestradiol si levonorgestrel, norgestimat sau alt progesteron din familia noretindronei; a treia generatie contine
20-30 etinilestradiol si gestoden sau desogestrel.

Efectele vasculare ale CO:


CO cresc riscul cardiovascular la femeile predispuse prin cresterea riscului de aparitie a trombozelor;
tromboembolismul poate fi impartit in:
- venos: embolismul pulmonar si tromboza venoasa profunda
- arterial: infarctul de miocard si accidentul vascular cerebral.
In mod normal, sistemul de coagulare mentine un echilibru dinamic intre sistemele sangvine procoagulant si
anticoagulant. Estrogenii afecteaza ambele sisteme intr-un mod doza dependent. Tinta care trebuie atinsa in
cadrul coagularii este producerea de trombina care converteste fibrinogenul intr-un cheag de fibrina.
Pentru cele mai multe femei, fibrinoliza (anticoagularea) este crescuta ca si coagularea, mentinand echilibrul
dinamic la niveluri crescute ale productiei si degradarii fibrinogenului.
CO actuale, minidozate, au un efect masurabil mai mic asupra sistemului de coagulare, iar factorii ce
determina coagularea( acesti factori cresc coagularea cand sunt crescuti: fibrinogenul, factorul 7,8,10 si factori
care cresc coagularea cand scad: antitrombina III, proteina C si S) cresc in aceeasi proportie ca si factorii
fibrinolitici( factori care favorizeaza coagularea cand cresc: plasminogenul si factorul de inhibare a plasmin
ogenului si factori care favorizeaza coagularea cand descresc: antiplasmina).
Cea mai mica doza de estrogeni (30-35 micro gr de etinil estradiol), reduce riscul unui eveniment
tromboembolic in comparatie cu doze mai mari (50 micro gr de estrogeni) de CO.
La femeile fumatoare la care se administreaza CO cu doza mica, activarea sistemului de coagulare este mai
marcata decat la cele nefumatoare scade timpul de protrombina, creste concentratia fibrinogenului, si scade
antitrombina III- dar in acelasi timp fibrinoliza este mai accentuata.
La majoritatea femeilor, utilizarea CO nu este asociata cu o stare de hipercoagulabilitate detectabila, dar pot
apare variatii individuale: la femeile cu istoric familial de tromboza, au fost descoperite niveluri relativ reduse
de anticoagulant antitrombina III, in timp ce concentratiile de fibrinogen si fibronectina (o masura a distrugerii
endoteliale) au fost crescute semnificativ la femeile obeze si hipertensive.
Femeile cu deficit familial de antitrombina III, proteina C sau proteina S, au o probabilitate foarte mare de a suferi
episoade tromboembolice daca li se administreaza CO care contin estrogeni (din fericire aceste anomalii sunt
rare).
Recent a fost descoperita o mutatie la nivelul genei responsabile de sinteza factorului 5 al coagularii (factorul 5
LEIDEN) la un procent de 3-5% din populatie; factorul 5 anormal rezista clivajului indus de proteina C, un
anticoagulant natural, producand un sindrom cunoscut sub numele de REZISTENTA LA PROTEINA C
13

ACTIVATA, la aprox. 30% din populatia care prezinta tromboembolism venos; riscul crescand de pana la 8 ori la
persoanele heterozigote.
Sarcina reprezinta o provocare aditionala pentru femeile cu defecte ereditare ale anticoagularii.
O femeie ce prezinta o tulburare la nivel venos (tromboembolism idiopatic sau istoric familial in acest sens) in
timpul utilizarii CO, trebuie evaluata complet dupa recuperare prin colaborarea cu un specialist hematolog:
masurarea nivelului antitrombinei III, proteinei C si S, si atunci cand este posibil identificarea mutatiei factorului
5 Leiden. CO nu trbuie considerate drept cauza unica a episodului tromboembolic.
Bolile cardiace ischemice si accidentul vascular cerebral au fost considerate cauze de deces la femeile care
utilizau CO. Insa s-a demonstrat ca nu CO reprezinta cauza mortii la aceste femei ci, varsta avansata si asocierea
lor cu fumatul; astfel incat CO nu se dau de regula la femei fumatoare cu varsta mai mare de 40 de ani. (CO se
prescriu in general la grupa de varsta 15-39 de ani).
Nici riscul pentru embolie pulmonara, infarct de miocard, sau hemoragie intracerebrala nu creste in timpul
folosirii CO.
Cele mai multe femei care au suferit un AVC in timpul utilizarii CO, au fost de natura ischemica arteriala, si nu de
natura hemoragica sau de cauza: tromboza venoasa. Cele mai multe din aceste femei prezinta una din urmatoarele
cauze secundare: stenoze sau neregularitati arteriale, malformatii arteriale sau arteriovenoase. Totusi hemoragia
cerebrala exista la utilizatoarele de CO si justifica 20% din AVC aparute la aceste femei.
Femeile ce utilizau CO cu 50 micro gr de estrogen aveau un risc relativ de 2,9 pentru AVC, in timp ce femeile ce
utilizau preparate cu 30-40 microgr. estrogen sau cu 20 microgr. aveau un risc relativ de 1,8.
Ceea ce este cert este ca fumatul creste riscul de AVC cu 50% indiferent de utilizarea pilulei.

In concluzie:
-

estrogenii cresc productia factorilor de coagulare spre deosebire de progesteron care nu prezinta
acest efect.
Cele ce utilizeaza ocazional aceste CO nu prezinta cresterea riscului pentru bolile cardiovasculare.
Chiar si dozele mici de estrogen indiferent de doza de progesteron cresc riscul de tromboembolism
venos mai ales in primii 1-2 ani de utilizare si creste proportional cu greutatea si varsta pacientei.
Fumatul nu are efecte asupra tromboembolismului venos.
Fumatul si estrogenul au un efect aditiv asupra riscului de tromboza arteriala.
HTA reprezinta un factor aditiv de risc
Dozele mici de CO nu cresc riscul de IM sau stroke la femeile sanatoase nefumatoare indiferent de
varsta (femeile ce prezinta un AVC in timpul utilizarii CO, trebuie evaluate complet pentru
determinarea altor cauze, inclusiv sindromul antifosfolipidic si defecte ale sistemului
anticoagulant)
Aproape toate cazurile de IM sau stroke au aparut la femeile cu doza mare de estrogen, cu factori
de risc asociati si cu varsta mai mare de 35 de ani.
Riscul de tromboza venoasa asociata cu utilizarea CO moderne este crescut. dar se manifesta cu
predilectie in timpul primului an de utilizare a CO.
Riscul este influentat in mod principal de doza de estrogen si diferenta intre a doua si a treia
generatie de produsi de progesterone este nesemnificativa.
Impactul fumatului asupra riscului de tromboza venoasa este mai mic decat in cazul trombozei
arteriale.

Efectele CO asupra metabolismului glucozei:


Estrogenii administrati ca atare nu au efecte adverse asupra metabolismului glucozei, dar compusii progesteronici
prezinta antagonism insulinic.
Formulele contraceptive orale utilizate in trecut, cu continut mare de compusi progesteronici, determinau la
pacientii normali anomalii ale testelor de toleranta la glucoza asociate cu niveluri crescute de insulina.
Efectele CO asupra metabolismului lipidic:
CO cu doze mari pot avea efecte adverse semnificative asupra lipidelor.
14

Androgenii si estrogenii au efecte competitive la nivelul lipazei hepatice, enzima cu importanta critica
pentru metabolismul lipidic.Estrogenii scad LDL si cresc HDL, modificari ce determina scaderea riscului
de ateroscleroza. Estrogenii cresc concentratia trigliceridelor. Formulele cu doze mici au efecte adverse
minime asupra lipidelor, iar formulele mai recente( cu compusi progesteronici precum desogestrel si
norgestimat) produc modificari potential benefice prin cresterea HDL si scaderea LDL. Femeile la care
valorile lipidice sunt mai mari decat valoarea medie inainte de tratament, vor avea probabil niveluri
anormale in timpul tratamentului. La dozele utilizate in preparatele actuale ( 100 microgr. levonorgestrel si
20 microgr etinilestradiol), nu exista dovezi care sa sugereze ca un compus progesteronic anume este mai
sigur decat altul in ceea ce priveste alterarea valorilor lipidelor plasmatice.
Efecte endocrine ale CO:
- estrogenii influenteaza sinteza hepatica a unor enzime si a unor proteine din plasma, astfel incat,
CO pot produc modificari la nivelul unor variate proteine sintetizate de catre ficat.
Estrogenii cresc sinteza si nivelul in circulatie al globulinei de legare a hormonului tiroidian. Sunt afectate
astfel testele functiei tiroidiene ce sunt bazate pe legarea hormonului tiroidian de catre globulina, crescand
tiroxina totala ( T4) . Rezultatele testelor actuale ale functiei tiroidiene, masurate prin tiroxina liber (free
T4) si testele radioizotopice cu iod, sunt normale.
- estrogenii cresc globulina de legare a cortisolului plasmatic
- cortisolul activ si cel liber sunt crescuti, fara a se cunoaste efectele lor metabolice.
- Raspunsul la hormonul adrenocorticotropic (ACTH) este normal.
A. Contraceptive care conin numai progesteron (minipilula) :
Sunt contraceptive hormonale orale care contin numai progesteron in doza mai mica (0,350 mg ).
Se ia o pilula zilnic, din prima zi a menstrei de regula la aceeasi ora. Se utilizeaza concomitent o metoda
suplimentara in primele 7 zile deoarece unele femei (foarte putine) ovuleaza devreme (la 7-9 zile dupa aparitia
menstrei) ; daca s-a uitat o pilula sau daca femeia are un episod de gastroenterita care interfera cu absorbtia, se ia
imediat ce este posibil urmatoarea si se utilizeaza imediat o metoda suplimentara cel putin 2 zile; dac pilula a fost
luata la o distanta mai mare de 3 ore se utilizeaza o metoda suplimentara cel putin 2 zile; daca se uita mai mult de
2 pilule si nu apare menstruatia in 4-6 saptamani se face test de sarcina.
Pentru multe din ele efectul depinde foarte mult de doza compusului. Efectul contraceptiv este dependent de
modificarile de la nivelul endometrului, de modificarile mucusului cervical si al motilitatii tubare. Endometrul
involueaza fiind impropriu nidatiei si mucusul cervical devine aderent si impermeabil.
Minipilula care contine 0,075 mg desogestrel pare a fi mai protectiva deoarece exercita un efect remarcabil
asupra inhibarii ovulatiei.
La concentratii sangvine mici de progesteron, ovulatia poate avea loc.
In cazul pilulei minidozate care contine numai progesteron si care asigura 0.3 mg de noretindrona/zi (Micronor),
40% din cicluri sunt ovulatorii, 25% au functie luteala inadecvata, 18% prezinta maturatie foliculara fara
ovulatie, si 18% reprezinta supresie completa a dezvoltarii foliculare.
La concentratii sangvine moderate de progesteron, se constata niveluri bazale normale de FSH si LH, iar
maturarea foliculara se produce intr-o oarecare masura productia de estradiol este prezenta si se initiaza
descarcarea de estradiol, care in mod normal declanseaza eliberarea hipofizara de LH ; insa, descarcare de LH nu
se produce, si prin urmare ovulatia nu apare.
Riscul sarcinii ectopice in caz ca contraceptia esueaza este crescut si cu toate acestea o sarcina ectopica in
antecedente nu reprezinta o contraindicatie de administrare.
La concentratii sangvine mai mari de progesteron, nivelul bazal al FSH-ului este redus, activitatea foliculara este
redusa, productia de estradiol este scazuta, iar descarcarea de LH nu se produce.
Aceste contraceptive sunt mai putin eficiente, mai ales la femeile tinere ; la cele trecute de 35 de ani eficacitatea
este similara cu a contraceptivelor orale combinate.
Ambele tipuri de contraceptive au un potential de eroare care depinde si de utilizator.
Minipilula cu levonorgestrel poate fi asociata cu acnee deoarece activitatea androgenica a acestuia scade in
circulatie globulina de legare a hormonilor sexuali; nivelul sanguin de steroizi liberi (levonorgestrel si testosteron)
15

este crescut in ciuda dozelor scazute. Acest efect este invers cu cel determinat de CO combinate in care efectul
progesteronului este contracarat de estrogen care induce cresterea SHBG.
Compusii progesteronici injectabili si cei sub forma de implante sunt mult mai putin supusi erorii utilizatorului.
CO utilizate in trecut, cu continut mare de compusi progesteronici, determinau la pacientele normale anomalii ale
testelor de toleranta la glucoza asociate cu niveluri crescute de insulina.
Androgenii si compusii progesteronici, determina scaderea nivelurilor HDL si cresterea nivelurilor LDL,
antagonizand astfel modificarile benefice determinate de estrogeni.
Indicatiile principale de administrare:
-

Adolescentele (daca respecta cu strictete ora de administrare a minipilulei) sau femeile cu varsta
mai mare de 40 de ani (datorita fertilitatii scazute).
- femei care alapteaza (nu exista influenta asupra cantitatii de lapte sau asupra cresterii copilului, ele
putand sa inceapa sa ia minipilula la 3 zile dupa nastere); la aceste femei se adauga efectul
prolactinei de inhibare a ovulatiei.
- atunci cand estrogenii sunt contraindicati: afectiuni cardiovasculare, lupus eritematos sistemic,
anomalii ale sistemului de coagulare.)
- femei cu HTA (aceste pilule nu influenteaza TA si factorii coagularii - deci nu au riscuri de
tromboza venoasa, putand fi administrate si femeilor cu varice).
- femeile obeze
- femei al caror libido este scazut prin administrarea pilulei combinate.
- femei care au migrena sau au avut crize migrenoase in timpul administrarii COC.
- femei care primesc medicamente care cresc metabolismul hepatic ca de exemplu: rifampicina,
fenobarbitalul, primidona, carbamazepin, etosuximid, griseofulvina.
Contraindicatiile principale includ :
- afectiuni maligne ale sanului
- afectiuni hepatice acute si cronice
- sangerari genitale nediagnosticate
C. Implantele hormonale:
In cazul utilizarii implantului subcutanat ce elibereaza levonorgestrel (Norplant), exista un grad de maturare
foliculara si productie de estrogeni, dar nivelul maxim de LH este scazut, iar ovulatia este frecvent inhibata.
Norplantul consta din 6 elemente sub forma de bastonase fiecare masurand 34mm in lungime, cu diametrul extern
de 2,4 mm, si contine 36 mg de levonorgestrel. In primele 6-12 luni dupa insertie, se elibereaza aproximativ 80
microgr/zi. Frecventa eliberarii scade apoi treptat la 30-35 microgr/zi. Concentratiile sangvine ale steroidului sunt
de aproximativ 0,35 ng/ml dupa 6 luni si raman superioare valorii de 0,25 ng/ml timp de 5 ani. Concentratiile
plasmatice sub 0,20ng/ml au ca rezultat o frecventa mai mare a sarcinilor.
Compusul progesteronic blocheaza eliberarea de LH necesar ovulatiei, astfel incat in decurs de 5 ani numai o
treime din cicluri sunt ovulatporii.
Proportia ciclurilor ovulatorii creste cu timpul, ca rezultat al declinului in eliberarea hormonului ; in al 4-lea an de
utilizare, 41% din cicluri sunt ovulatorii.
Mecanismul contraceptiei cu doze mici de progesteron include efecte asupra mucusului cervical, endometrului si
motilitatii tubare: mucusul cervical uscat, in cantitate redusa, inhiba migrarea spermatozoizilor in tractul genital
superior.
Aceste preparate cu eliberare sustinuta permit o concentratie cu eficacitate ridicata la concentratii sanguine relativ
scazute de steroid.
In ciclul normal, exista o productie mica de progesteron la nivel folicular imediat inainte de ovulatie - acest
progesteron fiind esential pentru producerea ovulatiei.
Versiunile mai vechi de implante cu perete mai gros, erau mai putin eficiente la persoanele obeze, deoarece nu se
elibera suficient preparat in sange; dispozitivele actuale au un perete mai subtire, astfel incat greutatea nu mai
reprezinta o problema. Totusi unii medici recomanda ca la femeile obeze implantele sa fie inlocuite dupa 3 ani
pentru a mentine un nivel crescut de protectie impotriva sarcinii.
16

Implantul produce atrofie endometriala, astfel incat, ciclul menstrual normal este intrerupt, cu aparitia consecutiva
a unor variate tulburari de sangerare, de la sangerarea regulata lunara uzuala, la metroragia frecventa si sangerarea
aproape zilnica, pana la amenoree completa. Tipul de sangerare se modifica in timp, iar in final tinde sa devina
asemanator unei sangerari menstruale normale. La femeile cu sangerare lunara este posibila prezenta ovulatiei; de
aceea, acestea trebuie investigate pentru depistarea prezentei sarcinii in momentul instalarii amenoreei.
Norplant nu are efecte adverse asupra lactatiei si poate fi utilizat la femeile ce alapteaza.
Efectele sale sunt eliminate rapid prin indepartatea implantului, iar revenirea la statusul fertil este in general
prompta.
Efectele metabolice:
- Implantul nu modifica metabolismul glucozei.
- Modificarile lipidice sunt minime, astfel incat implantul nu promoveaza dezvoltarea aterosclerozei.
Reactii adverse:
- sangerarile neregulate si cefaleea sunt principalele motive de intrerupere a utilizarii implantelor.
- Alte efecte secundare sunt reprezentate de: acnee, crestere sau scadere ponderala, mastodinie,
modificari ale dispozitiei, depresie, hiperpigmentare la nivelul implantului, hirsutism si galactoree.
- Ocazional, pot apare chisturi functionale simptomatice, care dispar spontan dupa cateva saptamani
in absenta interventiei chirurgicale.
Norplant este inserat subcutanat, in regiunea superioara a bratului pe suprafata interna cu ajutorul unui trocar cu
calibru 10. Insertia se realizeaza rapid in decurs de cateva minute sub anestezie locala.
Indepartarea norplantului poate necesita o perioada mai lunga.
Capatul bastonasului trebuie prins printr-o mica incizie cutanata, utilizand un bisturiu pentru a taia teaca fibroasa
ce se formeaza in jurul bastonasului. Apoi acesta este impins spre exterior prin presiune digitala.
Norplantul II, a fost supusa unei testari extensive. - este la fel de eficient ca si Norplant, dar insertia si
indepartarea, se realizeaza cu mai multa usurinta.
Exista si sisteme formate dintr-un singur bastonas ce contin un compus progesteronic nou: 3- ceto- desogestrel
(Implanon).
Efectele CO asupra :
ficatului: nu exista contraindicatii de administrare a pilulei in afectiunile hepatice decat in cazul prezentei
colestazei hepatice si a litiazei biliare; de asemenea nu se administreaza in cazul prezentei unui sindrom de
malabsorbtie.Greata, mastodinia, cresterea ponderala( care apare datorita unei reactii anabolice la
administrarea steroizilor sexuali) apar rar in conditiile utilizarii de doze scazute de hormoni; de asemenea
virilizarea nu este o caracteristica , aceasta necesitand doze de 20-40 mg noretindrona pe zi.
CO combinate reduc riscul cancerului endometrial (utilizarea lor cel putin 12 luni reduce riscul cu 50%,
protectia persistand si 20 de ani dupa oprirea contraceptivului).
CO combinate reduc riscul cancerului ovarian cu 40% (o reducere semnificativa a cancerului ovarian de
circa 80% se observa abia dupa 10 sau mai multi ani de utilizare a CO deci reducerea riscului este
proportionala cu durata utilizarii; acest efect este util la cele cu istoric familial de cancer ovarian).
In ceea ce priveste cancerul de col uterin exista o asociere redusa intre utilizarea de CO si cancerul scuamos
cervical, aceasta asociere fiind determinata de debutul la varste tinere a activitatii sexuale si expunerea la
papiloma virus uman. Femeile ce au utilizat CO au inceput activitatea sexuala la o varsta mai tanara, iar unele
studii au raportat mai multi parteneri sexuali la aceste femei. Deoarece metodele contraceptive de bariera
reduc riscul pentru cancerul cervical, utilizarea unei metode alternative pentru contraceptie poate produce
dificultati in stabilirea unei asocieri.( foarte util este testul Pap facut la fiecare 6 luni la pacientele care iau CO
si care au si alti factori de risc).
Adenocarcinoamele cervicale sunt rare, dar nu sunt detectate cu aceeasi usurinta ca si alte leziuni prin
screening-ul citologiei cervicale, iar incidenta acestora pare a fi in crestere. S-a demonstrat o dublare a riscului
de adenocarcinom in cazul utilizarii CO, risc ce creste odata cu durata utilizarii, atingand un risc relativ de 4,4
daca utilizarea totala depaseste 12 ani. Dar deoarece adenocarcinomul este rar, riscul absolut este scazut.
Deci, utilizarea CO reprezinta un factor minor in determinarea cancerului cervical, insa la femeile care au
utilizat CO este indicata efectuarea unui test Papanicolau anual.
Cancerul mamar:
- CO au un efect protectiv asupra afectiunilor benigne ale sanilor.
17

Riscul de cancer mamar este mai mic pentru CO care contin o cantitate mai mica decat 50 microgr.
de estrogen. CO care contin numai progesteron par a avea un efect protector. Problema in acest
domeniu al neoplasmului de san este inca in studiu.
- Tinerele femei care incep utilizarea CO inainte de 20 de ani prezinta cel mai mare risc pe durata
utilizarii si care se mentine inca 5 ani de la intrerupere; aceasta rezulta se spune din dezvoltarea mai
accelerata a unor carcinoame preexistente, situatie similara intalnita si in de graviditate sau de
terapia hormonala de substitutie de menopauza.
- Pentru femeile mai in varsta folosirea lor pare a avea un efect protector.
- Folosirea lor se spune ca nu ar creste riscul de cancer de san la femeile cu istoric familial in acest
sens.
- Se pare ca alaptatul la san si consumul scazut de alcool ar proteja impotriva aparitiei neoplasmului
de san.
Tumorile hepatice: CO au fost implicate in producerea adenoamelor hepatice benigne. Aceste tumori ce
raspund la stimuli hormonali pot determina hemoragii fatale. Ele regreseaza de obicei dupa intreruperea
administrarii CO sau prin administrare discontinu; riscul este asociat cu utilizarea indelungata, si in general
este destul de mic , deoarece aceste tumori sunt foarte rare.
D. Contraceptie vaginala si transdermala
Calea intravaginala evita absorbtia CO la nivel gastrointestinal si de asemenea primul pasaj hepatic.
Calea intravaginala se foloseste cand absorbtia gastrointestinala nu poate fi realizata din diverse motive : varsaturi,
diaree, interactiuni medicamentoase sau alte motive ( afectiuni inflamatorii ale intestinului subtire).
Administrarea contraceptivelor pe cale orala poate conduce la fluctuatii ale concentratiilor serice care pot conduce
la reactii adverse la reactii adverse ca: sangerari neregulate, greata, mastodinie. Fluctuatiile zilnice sunt rare la
preparatele vaginale comparativ cu cele transdermale sau orale si mult mai mici la cele intrauterine sau la implant.
- inelul intravaginal (NuvaRing) este flexibil, moale, transparent, facut din etilen vinil acetate care contine
cristale de etonogestrel (compusul biologic active al desogestrelului cunoscut si sub denumirea anterioara de 3ketodesogestrel) si etinil estradiol. Inelul este acoperit de o membran din acelasi material etilen vinil acetate de 2
microni grosime. Inelul se gaseste intr-o singura dimensiune si anume 4mm in grosime si 54 mm in diametru deci
mai mic decat o diafragma care sa se potriveasca la majoritatea femeilor. Inelul elibereaza 15 microg. etinil
estradiol si 120 microg. etonogestrel pe zi. Concentratia optima a celor 2 hormoni este atinsa in 24 de ore,
concentratie suficienta pentru a inhiba ovulatia cel putin pentru 5 sapatamani. Estrogenul circulant atinge valoarea
maxima dupa 2-3 zile iar progesteronul dupa 7 zile. Inelul este inserat de pacienta si este purtat 3 sapatamani. Un
nou inel este inserat dupa 4 saptamani pentru a permite instalarea hemoragiei de privatie, desi se poate opta pentru
folosirea continua. Daca inelul este scos si nu este pus in 3 ore, se recomanda o metoda suplimentara pentru 7 zile
chiar daca inelul este pus la loc. Concentratia steroizilor sexuali nu determina modificari marcate ale nivelelor de
HDL si LDL, dar pot creste trigliceridele si globulina de legare a hormonilor sexuali. Adaugarea spermicidelor
intravaginale, a ovulelor antifungice, a tampoanelor nu influenteaza absorbtia celor 2 componente active ale
inelului.
- plasturele transdermal contine 750 microg.etinilestradiol si 6 mg. norelgestrimin si elibereaza
20microg.etinilestradiol si 150 microg. norelgestromin in fiecare zi ; este aplicat pe abdomenul inferior sau in alt
loc (niciodata la nivelul sanilor).Norelgestromin este primul metabolit activ al norgestimatului administrat oral.
Plasturele se aplica in aceeasi zi dar nu fix in acelasi loc o data pe saptamana timp de 3 saptamani urmata de alta
saptamana de repaus. Momentul din zi in care se aplica trebuie sa fie cam in jurul aceleiasi ore.
Beneficiile CO asupra strii generale de sntate
A. Beneficii certe:
Reducerea de durata si importanta a riscului cancerului endometrial si ovarian
Reducerea cu 50% a bolii inflamatorii pelviene.
Reducerea frecventei sarcinii ectopice, desi CO care contin numai compusi progesteronici par sa creasca
acest risc.
Reducerea afectiunilor mamare benigne
Reducerea chisturilor ovariene functionale (se spune ca reducerea chisturilor se poate realiza cu formulele
multifazice, insa adevarata reducere a lor se realizeaza cu formulele cu doze mari care nu prea se mai
18

utilizeaza; astfel incat riscul aparitiei acestor chisturi la femeile care utilizeaza doze mici nu este eliminat,
si aceste chisturi se pot observa la femeile care utilizeaza orice fel de preparat).
Reducerea fibroamelor uterine
Trateaza cu succes semnele de hiperandrogenism (acneea si hirsutismul): COC inhiba metabolismul
androgenilor ovarieni, adrenali si periferici. Componenta estrogenica din CO creste nivelul globulinei de
legare a hormonilor sexuali si inhiba 5 alfa reductaza la nivelul pielii, rezultand niveluri scazute de
dihidrotestosteron.
Reducerea dismenoreei: COC reprezinta prima linie de tratament a dismenoreei primare dupa AINS daca
acestea din urma nu au avut efect.
Reducerea anemiei secundare pierderii sangvine menstruale.
Ciclul menstrual regulat
Compusii progesteronici au un real efect protector impotriva cancerului mamar, ca si implantele cu
levonorgestrel.
Fertilitatea dupa utilizarea CO
Nu au fost raportate efecte asupra fertilitatii in general, dar poate apare o intarziere in revenirea la
fertilitatea deplina.
Dupa intreruperea administrarii CO, poate exista o intirziere de cateva luni in revenirea la ciclurile
ovulatorii. Femeile ce prezinta amenoree cu durata de peste 6 luni dupa intreruperea utilizarii CO
trebuie supuse unei evaluari complete, datorita existentei riscului de tumori hipofizare producatoare de
prolactina. Aceste tumori nu sunt in legatura cu utilizarea CO, existand anterior, si care au dezvoltare
lenta producand neregularitati de ciclul menstrual, astfel detrminand pacienta sa utilizeze CO.
CO actuale ce contin doze mici de hormone utilizate pe termen lung nu scad fertilitatea.
Teratogenitatea
-

Estrogenii administrati in doze mari in timpul sarcinii pot produce cancer vaginal la fetusii de sex
feminin expusi in utero.
Progesteronul (in principal medroxiprogesteronul acetat) administrat la femei care prezentau semne
sugestive pentru amenintare de avort nu a produs malformatii congenitale sau mai bine zis riscul de
aparitie al acestora a fost acelasi ca la femeile care nu au fost tratate cu progesteron.

Interactiunile CO cu alte medicamente

Exista medicamente care reduc eficacitatea CO: carbamazepina, fenitoina, fenobarbitalul si rifampicina
etc. induc sinteza hepatica a enzimelor citocromului P450 (stimuleaza enzimele hepatice) si reduc
concentratiile plasmatice ale etinilestradiolului la femeile ce utilizeaza CO, ceea ce poate determina esecul
contraceptiei.
Ampicilina, tetraciclina, metronidazolul si chinolonele distrug bacteriile digestive (in principal clostridii)
ce sunt responsabile de hidroliza glucuronidelor steroidiene la nivel intestinal, ceea ce permite reabsorbtia
steroizilor pe calea circulatiei enterohepatice si se spune ca ar reduce eficacitatea CO. Studiile recente
arata insa ca desi antibioticele pot modifica excretia steroizilor din CO, nivelele plasmatice ale acestora
raman neschimbate si nu exista nici o evidenta de ovulatie Accentuarea sangerarii poate indica efectul
interferentei medicamentului cu CO, si sugereaza necesitatea contraceptiei suplimentare.
Chiar daca nici o pilula nu a fost omisa este recomandat ca dupa fiecare episode de gastroenterita
(varsaturi, diaree) pacienta sa utilizeze timp de 7 zile o metoda suplimentara de protectie.
CO afecteaza metabolismul altor medicamente potentand actiunea acestora ca de exemplu
benzodiazepinele (diazepam, nitrazepam, alprazolam), chlordiazepoxide (Librium), antidepresivele
triciclice, teofilina, cofeina, ciclosporina carora le creste timpul de injumatatire si reduc clearance-ul
metabolic, de aceea doze mai mici din aceste medicamente ar putea fi necesare la utilizatoarele de CO.
De asemenea prin interventia asupra clearance-ului unor medicamente, utilizatoarele de CO pot necesita
mari cantitati de acetaminofen, morfina si acid acetilsalicilic.
19

Modificarile rezultatelor de laborator induse de CO


CO au capacitatea de a altera un numar de teste de laborator, ca rezultat al modificarilor induse de estrogeni in
sinteza hepatica; acestea fiind reprezentate de : cresterea tiroxinei explicata prin cresterea nivelului circulant al
proteinei ce leaga hormonii tiroidieni, o reducere usoara a valorilor medii ale glucozei dupa postul alimentar,
reducerea bilirubinei totale, oreducere usoara a transaminazei glutamic oxaloacetice serice (TGO), scaderea fosfatazei
alcaline si absenta modificarilor globulinei.
Contraindicatiile absolute ale administrarii CO:
- tromboflebita, boala tromboembolica la rudele de gradul intai ceea ce demonstreaza o predispozitie
genetica pentru tromboza venoasa.
- boala cerebrovasculara.
- boala cardiaca ischemica coronariana
- afectarea grava a functiilor hepatice
- suspiciunea sau diagnosticul clar de neoplasm de san.
- sangerari vaginale anormale nediagnosticate.
- sarcina suspicionata sau in evolutie.
- fumatoare peste 35 de ani.
- hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia severa (valori mai mari de 750 mg/dl reprezinta
contraindicatie datorita riscului de pancreatita).
- HTA severa.
Contraindicatii relative ale administrarii CO:
- Migrena insotita de aura (migrena clasica adica cea de origine vasculara), precum si alti factori de
risc pentru AVC: varsta inaintata, fumatul, HTA, determina discontinuitatea folosirii CO sau
stoparea lor. Pe de alta parte migrena care se datoreaza variatiilor hormonale si care coincide cu
menstruatia (migrena fara aura) nu prezinta contraindicatie de administrare a CO ci dimpotriva
acestea pot determina disparitia ei prin administrarea de CO in doze mici zilnic sau prin
administrarea unui agent progesteronic zilnic (10 mg.medroxiprogesteron acetate).
- HTA daca este controlata corespunzator , se permite administrarea CO.
- Leiomiomul uterin: nu reprezinta o contraindicatie pentru ca CO nu stimuleaza cresterea lui insa
pot reduce sangerarea menstruala.
- Diabetul zaharat gestational este permisa utilizarea CO daca se monitorizeaza glicemia a jeun;
daca femeia alapteaza se ia in considerare administrarea minipilulei cu progesteron.
- Interventiile chirurgicale necesita oprirea administrarii pilulei cu 4 saptamani inainte, daca se
cunoaste data interventiei, mai ales daca se presupune o imobilizare la pat, in felul acesta crescand
riscul de tromboza venoasa.
- Epilepsia: administrarea antiepilepticelor pot diminua efectul contraceptiv al CO.
- Siclemia: riscul de tromboza in aceasta boala este teoretic; protectia impotriva sarcinii justifica
folosirea CO.
- Diabetul zaharat: exista un risc minim la persoanele cu complicatii vasculare date de aceasta boala.
- Litiaza biliara: CO nu determina formarea pietrelor, insa pot accelera simptomele la pacientii cu
aceasta boala.
- Lupusul eritematos sistemic. CO pot exacerba boala si afectarea vasculara data de aceasta; in acest
caz minipilula cu progesteron este o alegere buna.
Urmarirea pacientelor:
- pacientele cu doze mici de hormoni se urmaresc la 12 luni (control al TA, ex. sumar urina, ex.
sanilor, palparea ficatului, ex. genital si citologie Pap).
- pacientele cu factori de risc se urmaresc la 6 luni.
- la prima administrare pacientele se urmaresc lunar 2-3 luni consecutiv.
- se monitorizeaza glicemia si lipidele plasmatice.

20

Alegerea COC:
Pentru pacientele fara probleme preparatul contraceptiv de electie este reprezentat de COC monofazic ce
contine 30-35 microgr. Etinilestradiol (combinatia 0,15mg de progesteron si 0,03 mg estrogen este cea
uzuala).
Principiul terapeutic ramane: adica utilizarea pilulei care asigura o buna contraceptie si cu efecte adverse
minime sau inexistente.
La adolescente se prefera CO in blister de 28 de pilule care ofera o mai buna complianta.
Efectul contraceptiv este prezent pe intreaga perioada a primului ciclu de administrare a pilulei daca ea a
fost luata cel tarziu in ziua a 5a sau mai devreme si nici o pilula nu a fost omis.
Efectele secundare: greata, tensiune mamara, modificari ale dispozitiei, crestere in greutate sunt mai putin
frecvente in cazul utilizarii formulelor actuale decat al celor anterioare si de obicei dispar dupa primele
cicluri.
La pacientele cu tensiune mamara persistenta, se inlocuieste tipul de CO cu un altul cu activitate
progesteronica crescuta (CO progesteronice cu potenta crescuta produc simptome mamare reduse) sau se
reduce doza de estrogeni.
Greata se datoreaza in special componentei estrogenice; inlocuirea cu preparate care contin 20 micro gr
etinil estradiol poate fi benefica.
Pacienta trebuie sa ia prima pilula in primele 5 zile ale ciclului menstrual, de preferat in prima zi.
Pilula se ia in fiecare zi indiferent daca pacienta are contacte sexuale sau nu in acea perioada.
Daca pacienta a uitat sa ia una sau mai multe pilule cu continut hormonal (pilule active), poate avea mici
sangerari, si de asemenea ea poate ramane gravida. Cel mai grav este ca ea sa uite pilulele de la inceputul
si sfarsitul foliei (pentru foliile cu 21 de pilule), deoarece este ca si cum ar prelungi perioada de pauza in
care nu ia pilule active.
Pilula se ia in general la aceeasi ora; daca este uitata o pilula, pacienta trebuie sa ia pilula imediat ce-si
aduce aminte. Pilula urmatoare trebuie luata la ora ei obisnuita, astfel incat pacienta poate lua 2 pilule in
aceeasi zi ceea ce nu este daunator sau chiar la aceeasi ora. Este util ca pilula sa se ia la aceeasi ora
deoarece se reduce in acest fel posibilitatea aparitiei tulburarilor de sangerare si in acelasi timp se
formeaza un obicei.
Daca pacienta are un episod de gastroenterita va utiliza o metoda suplimentara de contraceptie pentru 7
zile.
Daca pacienta uita 1 pilula, va lua pilula uitata imediat ce-si aduce aminte, relund schema uzual fara alta
metoda suplimentara; daca uita 2 pilule consecutive in prima sau a 2a sptmna atunci ea trebuie sa ia 2
pilule pe zi 2 zile apoi termina blisterul (puin probabil sa fie nevoie de o metoda suplimentar de protecie
dar este recomandat totui o metod suplimentar de protecie 7 zile)
Daca a uitat 2 pilule n sptmna a 3 sau mai mult de 2 pilule active oricand, ea va ncepe o folie nou i
va utiliza imediat i pentru 7 zile o metod suplimentar de protecie sau va lua zilnic cate o pilul pn
smbt apoi va incepe un nou blister folosind imediat si pentru 7 zile o metoda suplimentara;
Pentru 3 pilule omise se respecta aceeasi schema ca pentru 2 pilule omise (daca pacienta a inceput folia
sambata atunci ea va lua o pilula zilnic pana sambata, dupa care incepe un nou pachet si utilizeaza imediat
si pentru 7 zile o metoda suplimentara, sau daca a inceput in prima zi a ciclului ea va incepe un nou pachet
de asemenea cu utilizarea unei metode pentru cele 7 zile).
Conceptia potrivit careia pilula trebuie intrerupta o perioada este falsa (reactiile adverse serioase daca ar
aparea nu pot fi suprimate prin stoparea pilulei; acesta practica se soldeaza adeseori cu graviditatea).
Daca pentru vreo ocazie pacienta nu vrea sa aiba sangerare (nunta, vacanta) atunci nu mai face pauza de 7
zile dupa cele 21 de pilule, si incepe o noua folie (daca pacienta utilizeaza folii de 28 de pilule ea incepe o
noua folie tot dupa 21 de zile).
Probleme ce pot aparea in timpul utilizarii CO:
- tulburari de sangerare fara semnificatie clinica care apar cel mai frecvent in timpul primelor luni de
utilizare a CO si uneori dupa luni de utilizare si care nu semnifica ineficienta contraceptiei. Acest
fenomen este mai frecvent la fumatoare si la cele cu doza mica de estrogen (20 microgr); in acest
caz femeile trebuie incurajate sa ia in continuare pilula, in mod regulat si sa fie controlate in ceea
21

ce priveste infectiile cervicale (deoarece aceste femei pot avea infectie cu chlamidya); de asemenea
se poate incerca o noua concentratie de estrogeni dupa 7 zile sau administrarea unei doze
suplimentare scurte de estrogeni. Sngerarea care poate apare si care nu se datoreaza omiterii
pilulei nu reprezinta descresterea eficacitatii pilulei, nu este legata de utilizarea unui anumit produs
sau cu o doza scazuta de estrogen si nici nu se insoteste de scaderea nivelului seric de steroizi din
CO. Daca sangerarea apare chiar inainte de a sfarsitul ciclului de administrare al pilulei, pacienta
opreste restul de pilule, asteapta 7 zile si incepe un nou blister de pilule; daca sangerarea se
prelungeste sau se agraveaza indiferent de momentul in care ne aflam al ciclului de administrare al
pilulei se administreaza o cura scurta de estrogeni exogeni: estrogen conjugat 1,25mg sau estradiol
2 mg zilnic timp de 7 zile atunci cand exista sangerare indifferent de momentul in care ne aflam,
continuand sa administram si pilula. De regula administrarea estrogenilor rezolva problema si
recurenta sangerarii este rar si daca reapare o alta cura de 7 zile de estrogeni se poate face, pentru
ca in final daca problema nu se rezolva se investigheaza pacienta pentru o eventuala patologie
asociata.
Amenoreea: estrogenii continuti in preparatele cu doze mici nu sunt suficienti la anumite femei
pentru cresterea endometrului. Componenta progesteronica din pilule este intotdeauna dominanata
si produce un endometru superficial atrofic care nu poate duce la sangerarea de privatie ; atrofia
permanenta nu apare niciodata si reluarea functiei ovariene restabileste cresterea si dezvoltarea
endometrului. Principala ingrijorare a pacientelor vis--vis de amenoree este anxietatea si uneori
teama de a nu fi ramas gravida; o temperatura bazala mai mica de 36,7 grade C la sfarsitul
perioadei libere de o saptamana nu este compatibila cu graviditatea si administrarea pilulei poate fi
continuata. Amenoreea este mai frecventa dupa o lunga perioada de utilizare a CO. Optiunea este
de a administra o doza mai mare de estrogen in urmatoarea luna fara a depasi 50 microgr sau
administrarea de extra estrogeni (1,25mg estrogen conjugat sau 2mg estradiol zilnic 21 de zile in
timp ce se ia pilula) ducnd la reintinerirea endometrului si la aparitia sangerarii care poate persista
luni.
Castigul ponderal pe durata administrarii pilulei nu este legat de utilizarea ei.
Administrarea dozelor mici de CO in acnee are efecte benefice indiferent ce produs este utilizat.
Formulele cu doze mici de levonorgestrel frecvent folosite sunt insuficiente sa stimuleze un
raspuns androgenic determinand ameliorarea acneei si a hirsutismului.

E. Contraceptivele hormonale injectabile.


Unul din cele mai utilizate contraceptive hormonale injectabile
in prezent este reprezentat de
medroxiprogesteronul acetat retard (DMPA); se injecteaza intramuscular 150 mg la fiecare 3 luni.
Datorita concentratiilor sanguine crescute de compus progesteronic, eficacitatea nu este redusa de administrarea
altor medicamente si nu este dependenta de greutatea pacientei.
Femeile tratate cu DMPA prezinta tulburari ale ciclului menstrual, ce constau in metroragie initiala si sangerare la
intervale neregulate, in final instalandu-se amenoreea totala. In cazul administrarii continue, amenoreea se
instaleaza la 50% din femei in primul an si la 80% in primii 3 ani.
Sangerarea neregulata persistenta poate fi tratata prin administrarea dozei urmatoare de DMPA in avans fata de
momentul programat sau prin adaugarea temporara a unei doze reduse de estrogeni; de exemplu se pot administra
estrogeni conjugati 1,25 mg/zi timp de 10-21 de zile.
DMPA persista in organism timp de cateva luni la femeile care au utilizat acest compus in scop contraceptiv pe
termen lung, iar revenirea la statusul fertil poate fi intarziata timp de 12-24 de luni.
Consecintele utilizarii DMPA: (marea lor majoritate sunt datorate reducerii concentratiei de estrogeni circulanti):
- Femeile care utilizeaza de mult timp aceste preparate, prezinta o densitate osoasa mai redusa,
probabil din cauza concentratiilor scazute de estrogeni (acest efect nu a fost asociat cu cresterea
frecventei fracturilor).

22

Efectul asupra lipidelor plasmatice este inconstant, dar in general pacientele prezinta un nivel redus
al colesterolului HDL, si absenta modificarilor LDL colesterolului sau numai o usoara crestere a
acestuia.
- Testul de toleranta la glucoza evidentiaza o crestere usoara a glucozei la utilizatoare.
- Nu exista modificari ale parametrilor hemostatici, cu exceptia faptului ca antitrombina III este
uneori scazuta in cazul terapiei cronice.
- Utilizarea DMPA nu a fost asociata cu episoade trombotice la femeile de varsta reproducatoare.
- Ca efect nedorit poate apare cresterea in greutate de 1-1,5 kg in decurs de cativa ani.
- Nu are efect teratogenic.
- Poate fi utilizat de catre femeile care alapteaza si, asemanator altor contraceptive hormonale ce
contin numai progesteron, se pare ca determina cresterea productiei de lapte.
Beneficiile utilizarii DMPA:
- reducerea anemiei, BIP, a sarcinii ectopice, si a cancerului endometrial.
- Riscul de a diagnostica un cancer mamar in primii 4 ani de utilizare pare a fi usor crescut, dar nu
exista nici o asociere cu utilizare pe termen lung si nici o crestere globala a riscului de cancer
mamar.
F. Contracepia postcoital
Se aplic in primele 72 de ore de la un contact sexual neprotejat.
Se considera ca implantarea ovulului fertilizat se produce in a 6 a zi dupa fertilizare. Acest interval ofera posibilitatea
de a preveni sarcina chiar dupa fertilizare desi acest mecanism nu este recunoscut ca fiind primar. Oricum femeile
trebuie asigurate ca contraceptia de urgenta nu reprezinta un avort. Este posibil ca dupa aplicarea metodei ciclul
urmator sa apara la o data mai tarzie decat ne-am astepta; in acest caz se verifica daca femeia nu este gravid.
1. Estrogenii: Doze mari de estrogeni administrate in primele 72 de ore de la contactul sexual previn sarcina.
Mecanismul de actiune al estrogenilor administrati postcoital implica interferarea functiei corpului luteal
mediata de prostaglandine deci inhibarea ovulatiei, alterarea endometrului cu inhibarea fertilizarii.
2. Combinatii de estrogeni si progesteron: cea mai utilizata combinatie este de 200 micro gr etinil estradiol si
2 mg levonorgestrel (2 tablete de Ovral urmate de inca 2 tablete 12 ore mai tarziu) in primele 72 de ore de
la coitus. Greata, varsaturile, mastodinia, cefaleea, ameteala sunt obisnuite in cazul ambelor regimuri; in
acest caz se poate prescrie un antiemetic, dar daca pacienta varsa intr-o ora de la administrarea
medicamentului alta pilula trebuie luata cat mai curand posibil ; la noi in tara exista preparatul Postinor
(0,75 mg levonorgestrel dat de 2 ori la interval de 12 ore) care poate fi utilizat in contraceptia postcoitala
care este mai bine tolerat decat contraceptivele combinate si care are o eficienta crescuta. Cele 2 tablete
pot fi date si impreuna (1,5 mg levonorgestrel odata).
3. Dispozitiv intrauterin ce contine cupru: insertia postcoitala a unui sterilet ce contine cupru in primele 72
de ore pare a fi mult mai eficienta decat administrarea de steroizi sexuali. Exista cazuri la care insertia s-a
efectuat chiar la o durata de 7 zile dupa contactul sexual neprotejat, situatie in care nu a aparut o sarcina
nedorita. Aceasta metoda previne implantarea ovulului fertilizat desi poate fi luat in considerare si cuprul
care are efect toxic asupra embrionului.
4. Mifepristona, un antiprogesteronic folosit de asemenea in contraceptia de urgenta (la noi in tara este
folosit pentru a produce avortul), nu prezinta efecte secundare. Se administreaza 600 mg in doza unica.
Aceasta este foarte eficienta in inducerea menstruatiei atunci cand este administrata in ziua a 27- a, a
ciclului menstrual, depasind intervalulul de 72 de ore stabilit pentru aplicarea contraceptiei de urgen.
Pentru ca urmatorul ciclu dupa mifepristona poate intarzia, contraceptia trebuie inceputa imediat.
G. Contracepia la femeile cu afectiuni cronice
Femeile cu afectiuni cronice pot prezenta probleme speciale ce trebuie luate in consideratie atunci cand este
aleasa metoda de contraceptie. La aceste femei, afectiunile cronice pot determina complicatii asociate sarcinii,
motiv pentru care contraceptia prezinta o importanta crescuta.
STERILIZAREA
Sterilizarea chirurgicala este o metoda de control a fertilitatii, pentru cuplurile care nu mai doresc copii.
23

Tehnicile de sterilizare laparoscopica pentru femei si vasectomia pentru barbati sunt metode ce prezinta siguranta si
accesibilitate.
Probleme privind oportunitatea sterilizarii apar in cazul in care aceasta se realizeaza inainte de 30 de ani sau in cazul
divortului si recasatoririi si pot conduce la solicitarea reversibilitatii sterilizarii.
Sterilizarea feminina: reprezinta intreruperea capacitatii de reproducere a femeii in scopul pierderii definitive
a fertilitatii ei.
Complicatiile sunt foarte rare, si daca apar ele sunt legate de utilizarea anesteziei generale, de interventii chirurgicale
pelviene sau abdominale anterioare, istoric de BIP, obezitate si diabet zaharat. Cea mai frecventa complicatie
semnificativa a fost dezvoltarea aderentelor intraabdominale post- sterilizare care poate determina
necesitatea laparotomiei.
Aditional asigurarii unei contraceptii excelente, ligatura tubara se asociaza cu reducerea riscului de cancer ovarian,
efect protector ce persista timp de 20 de ani dupa interventia chirurgicala, dupa care diminueaza.
Esecul sterilizarii: apare frecvent in prima luna dupa interventie, si se datoreaza sarcinilor deja existente in momentul
in care sterilizarea a avut loc, motiv pentru care inainte de interventie trebuie exclusa sarcina. Contraceptia trebuie
continuata pana in ziua interventiei chirurgicale. Se recomanda efectuarea unui test sensibil de sarcina in ziua
interventiei. Deoarece implantarea se produce dupa 6 zile de la conceptie, femeia poate concepe chiar inainte de
interventie, iar in acest caz sarcina nu poate fi detectata.
Reversibilitatea sterilizarii tubare: inregistreaza succese mai mari dupa ocluzia mecanica decat dupa
electrocoagulare, deoarece ultima metoda determina distructia tubei pe o lungime mai mare. Reversibilitatea
sterilizarii tubare se asociaza cu un risc crescut de sarcina ectopica. In general aceasta metoda trebuie considerata o
metoda ireversibila dupa practicarea careia pacienta nu va mai putea avea copii.
Sterilizarea masculina (vasectomia):
Consta in excizia unei portiuni din vasul deferent, care se efectueaza cu usurinta sub anestezie locala.
Interventia nu conduce la diminuarea performantei sexuale.
Vasectomia este considerata un mijloc permanent de sterilizare; exista totusi tehnici microchirurgicale actuale, care
incearca la cererea pacientului ligatura capetelor sectionate initial. De retinut este faptul ca, reusita scade pe masura ce
intervalul de timp de la efectuarea vasectomiei creste.

24