Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

Referat
Posesiunea i proprietatea

Coordonator
Refereni
Lect. Dr. Alexandru Popa
Emilian Trandafir

Angelo
Adriana

Florentina Mihalache
Bogdan
Gabriel Iacob-Barbu

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

I.

Posesiunea

1. Formarea conceptului de posesiune

Posesiunea este o stare de fapt ocrotit de drept
care const n actul material de a pstr i folosi un lucru.
Este o stare de fapt care produce efecte juridice. 1
ntr-un stadiu evoluat, romanii au conceput noiunea
de posesiune n strns legtur cu dreptul de proprietate,
vznd n ea exerciiul actelor materiale prin care se
realizeaza dreptul de proprietate. Exista insa situatii cand
posesiunea este detasata de dreptul de proprietate.
La Roma posesiunea a fost considerat vreme
ndelungat ca o stare de fapt ce nu era sancionat de
drept deci, posesorul unui drept dac nu era i proprietar nu
beneficia de protecie juridic. n aceste condiii posesiunea
a nceput s fie protejat catre sfritul sec. V .e.n, cnd nu
mai era o consecin a dreptului de proprietate. Aceasta s-a
realizat printr-un proces de evoluie legat de exploatarea
proprietaii statului. Pmnturile cucerite de romani erau
transformate in ager publicus i statul roman le repartiza
spre folosina patricienilor, fie in mod gratuit, fie contra unor
sume de bani. Aceste terenuri purtau denumirea de
possessiones. La rndul lor, patricienii subconcedau o parte
din terenuri clienilor. Statul in calitate de proprietar putea
cere oricnd terenurile napoi, deasemenea patricienii
1 Stefan Cocos, Drept roman, 1998, Bucuresti, pag. 162

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

clienilor lor. Deoarece s-a constatat ca acetia refuzau

adeseori s returneze terenurile subconcedate s-a creat
interdictul de precario, prin care s-a protejat posesiunea
terenurilor primite de la stat. Mai trziu protecia s-a extins si
in materia proprietatii private.2

2. Elementele posesiunii
animus
material).

Posesiunea prezint dou elemente constitutive:

(elementul intentional) si corpus (elementul

Animus constituie intenia unei persoane de a

pstra lucrul pentru sine. De aceea posesorul are o atitudine
fa de lucrul posedat similara cu cea a proprietarului.
Corpus reprezint stpnirea de fapt a unui lucru;
nteles la nceput ntr-un sens pur fizic (de pilda instalarea pe
un teren), acest element este treptat conceput, datorit
nevoilor schimbului comercial, ntr-un sens mai abstract,
cum ar fi cazul vnzatorului care-i nmaneaz cumprtorului
cheile imobilului, drept semn al predarii acestuia cu toate
anexele lui.3[15]

3. Dobndirea posesiunii
Pentru ca o persoana s dobndeasc o posesiune
trebuia s ntruneasc ambele elemente ale acesteia: corpus
si animus (animo et corpore). Primul element se realiza
printr-o nsuire material: luarea cu sine a obiectului (loco
movere), instalarea pe fondul respectiv (inducere in fundum)
2 Ibidem pag. 163
3[15] Vladimir Hanga, Principiile dreptului privat roman, Cluj 1989, pag. 79-80

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

etc., nsusire care treptat devine simbolica. Ct priveste

animus, acesta se prezuma, asa cum am precizat anterior,
ori de cate ori deintorul se gsea in categoria posesorilor
stabilita de lege.4[16]
Dobndirea se realizeaz n dou moduri:
- prin sine nsui: cnd se intrunesc cele doua
elemente ale posesiunii, in acelai timp, asupra aceleai
persoane; persoana in cauz trebuie s aib capacitate
juridic.
-prin altul: posesiunea se dobndete fie animo
alieno, fie corpore alieno. In primul caz este vorba de situaia
incapabililor, cnd acetia nu-i

pot manifesta intenia de a poseda pentru sine; in cel de al

doilea caz este vorba de procuratorul nsrcinat cu
administrarea bunurilor patronului, situaie admis destul de
trziu,respectiv sec II e.n.

4. Pierderea posesiunii
Dac ambele sau numai unul din elementele
posesiunii nceteaz a mai exista, posesiunea se pierde.
Acest lucru se produce similar dobndirii, astfel: prin sine
nsui si prin altul.
Pierderea posesiunii 'prin sine nsui' se producea in
conformitate cu trei situaii care puteau s apar:
pierderea lui corpus se face prin dispariia elementului
material (ex.: pierderea lucrului)
pierderea lui animus consta n voina de a nu mai
poseda. Exemplu concludent n acest caz este
constitutum possessorium (un proprietar care a vndut
4[16] Ibidem pag. 80

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

casa in care locuia, dar rmne mai departe in ea in

calitate de chirias).
Pierderea ambelor elemente n acelai timp se produce
fie prin moartea posesorului, fie prin prasirea lucrului
de ctre acesta.

Pierderea posesiunii 'prin altul' face referire la faptul

c cel care producea i pierderea posesiuni era detentorul .i
n acest caz existau dou situaii: fie moartea sau nebunia
detentorului, fie voina contrar a acestuia.
n prima situatie dac lucrul nu se gsete la detentor
posesiunea se pierde, dar dac lucrul se gsete atunci
posesiunea nu se pierde.
n cea de a doua situaie este vorba despre voina
detentorului de a-l uzurpa pe proprietar, fapt imposibil
de admis n dreptul roman exprimat prin principiul:
'Nimeni nu poate s-i schimbe singur cauza legala a
posesiunii sale' (neminem sibi ipsum causam
possessiones mutarre posse).5[17]

5. Clasificarea posesiunii
Posesiunea se clasific dup criterii diferite, respectiv
din punctul de vedere al proteciei juridice pe care o asigura,
al efectelor produse i al generalizrii sau al opoziiei cu
adevrata posesiune. n acest caz au existat urmtoarele
categorii de posesiune:
a.Possessio ad interdicta:
Constituie posesia care era protejat din punct de
vedere juridic prin intermediul interdictelor. Interdictul
constituia un ordin al pretorului dat n scopul protejrii
temporare a posesiunii asupra unui lucru de ctre o anumit
5[17] Stefan Cocos, Op. Cit, pag. 165-166

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

persoan. Condiiile ce trebuie s le ndeplineasc aceaste

posesiuni sunt identice cu elementele posesiei, respectiv
animus et corpus la care se adaug si interdictul pretorului
b.Possessio ad usucapionem:
Reprezint posesiunea care prezenta drept efect
dobndirea proprietii quiritare prin uzucapiune, adic
printr-o folosin ndelungata.
Condiiile acestei
posesiuni sunt pe lng corpus et animus si condiiile
uzucapiunii ca mod de dobndire al proprietii, respectiv
termenul, buna credina, justa cauz si un lucru susceptibil
de a fi uzucapat.
c.Possessio iniusta:
Constituia posesiunea contrar dreptului sau vicioas
(vitiosa) fata de o anumit persoan, avnd ca efect
ridicarea proteciei juridice fa de persoana respectiv.
Viciile acestei posesiuni erau: violena,clandestinitatea sau
precarietatea.
d.Possessio iuris:
Constituia posesiunea unui drept sau quassi possesio.
Pornind de la ideea ca posesiunea necesit un act material,
romanii au considerat iniial c numai lucrurile materiale
sunt susceptibile de posesiune cu excepia dreptului de
proprietate care se confunda cu obiectul su. Un drept nu
putea fi posedat, in conceptia romanilor, cci avea un
caracter abstract, nu putea fi apucat din punct de vedere
material. Treptat, constatnd c dreptul de servitute se
exercita prin acte materiale specifice posesiunii, au
recunoscut c dreptul de proprietate poate fi posedat. De la
dreptul de servitute-quassi possessio, iuris possessio, ideea
posesiunii de drept a fost generalizat.
e.Possessio naturalis:
Constituia deteniunea, adic posesiunea naturalcorporal (naturalis corporalis), care era ntr-o poziie cu
totul contrar adevaratei posesiuni-posesiunea civila
Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

(possessio civilis). Termenul de deteniune nu era folosit de

romani,care pentru a desemna aceasta situaie se foloseau
de sintagma in possessione ( a fi in stare se posesiune) sau
tenent (a fi posesor). Distinctia dintre detentor si posesiune
era numai in ceea ce privese intentia,care la cea dinti
reprezenta intenia de a poseda pentru altul. Elementele
detentiunii erau intentio si corpus. 6[18]

6. Efectele posesiei
Efectele posesiei sunt urmatoarele:
a.Interdictele:
-posesorul are la dispozitie un mijoloc de protectie
impotriva celor care ii tulbura posesiunea. Aceste mijoace se
numesc interdictele posesorii.
b.Calitatea de prt:
-in cazul unui proces de revendicare,posesorul are
calitatea avantajoasa de parat,folosid expresia 'posed pentru
ca posed'.In acest caz sarcina probei ii incumba
reclamantului,care va trebui sa faca dovada ca este
proprietar dac dorete s intre n posesia lucrului in aceasta
calitate.
c.Dobandirea proprietatii:
-posesiune exercitat o anumit perioada de timp poate
duce la dobndirea proprietii prin uzucapiune, dar numai in
cazul n care i celelalte elemente ale acesteia erau
ndeplinite.7[19]

6[18] Ibidem pag. 167-168

7[19] Ibidem pag. 169

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

7. Interdictele posesorii
Constituiau ordine date de pretori in scopul
asigurrii unei protecii juridice a posesiunii. Ele aveau un
dublu aspect. n primul rnd aprau proprietatea cacide cele
mai multe ori posesorul era si proprietar. n al doilea rnd
prin protejarea posesiunii separat de proprietate, romanii au
protejat drepturile celor care au avut stpnirea de fapt
asupra pmnturilor statului. Interdictele posesorii erau de
dou feluri, respectiv:
interdicta recuperandi possessionis causa interdictele
pentru
recuperarea
posesiunii
pierdute;
interdicta retinende possessionis causa interdictele pentru mentinerea posesiunii;

Interdicta recuperandi possessionis causa:

a.Interdicta unde vi
nseamna deoarece prin violen i este acordat
celui care fusese deposedat prin violen. Dac pentru
deposedare se folosea violena obinuit, purta denumirea
unde vi cotidiana, iar dac deposedarea avusese loc printro violen mai grav, de ctre o persoan sau un grup de
persoane inarmat, interdictul se numea unde vi armata.
Interdictele 'Unde vi' sunt cele mai vechi, astfel nct
originea lor se confunda cu cea a interdictelor in general.

b.Interdicta de precario
Era cel relativ la precarium ,ce se acorda celui care
remisese unei persoane un lucru cu intentia de a reintra n
Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

posesia lui oricnd ar fi dorit. Statul putea cere restituirea lui

ager publicus de la patricieni fr a exista vreun termen in
aceast privint. La rndul lor i patricienii puteau cere
oricnd restituirea pmntului subconcedat clienilor lor, iar
n cazul n care acesia refuzau s-l restituie, svrseau o
ncalcare a obligaiei de fidelitate pedepsit iniial cu
moartea. Mai trziu instrumentul juridic cu ajutorul cruia s-a
obinut restituirea terenului primit pentru cultivare a fost
'interdictul de precario'.

c.Interdicta de clandestina possessione

Era cel relativ la posesiunea clandestin. Romanii
aveau puni de iarn si de var, folosindu-le dup anotimp.
n conformitate cu pricipiul ca pierderea lui corpus duce la
pierderea posesiunii, proprietarul ar fi trebuit ca in anul
urmator s piard posesiunea asupra terenului dac o alt
persoan s-ar fi instalat ca posesor far stirea sa. Pentru
evitarea unei asemenea situaii, s-a acordat proprietarului
interdictul de clandestin possessione, considerandu-se ca
posesorul ar poseda fr sirea proprietarului.

Interdicta retinende possessionis causa:

a.Interdicta utrubi
nseamna care din doi, si permitea meninerea
posesiunii de ctre acela care posedase mai mult lucrul in
cursul anului precedent eliberrii interdictului.
n timpul celui de-al doilea rzboi punic, sclavii fuseser
mprtiai, iar dup recucerirea cetilor de ctre romani sau nscut litigii ntre persoane care se pretindeau stpni ai
aceluiai sclav. Pretorul a soluionat acest litigiu prin
atribuirea sclavului celui care l posedase mai mult n anul
care precedase interdictul. Acest interdict se aplica bunurilor
Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

mobiliare.

b.Interdictul uti possidentis

Inseamna dup cum posedati i avea drept scop
meninerea posesiunii n favoarea posesorului din momentul
emiterii interdictului. Deci posesorul actual era meninut in
posesiune. Apariia acestiua trebuie legat de faptul ca la un
moment dat la Roma avea loc un transfer de proprietate a
unor ternuri de la o persoan la alta, dar nu exista un
registru care s in evidena noilor proprietari, iar principala
dovad era proba testimonial. De aceea, existau confuzii
asupra calitii de stpn al acelor terenuri ceea ce facea
apariia frecvena a litigiilor. Pentu a se nltura astfel de
situaii pretorul a intervenit prin interdictul uti possidentis,
reglementnd posesiunea prtilor provizoriu, pn cnd
avea loc desfurarea procesului asupra proprietii n
cauza.8[20]

II. Proprietatea
1.

Noiunea proprietii

n literatura juridic, proprietatea apare fie ca drept

subiectiv, fie ca instituie a dreptului obiectiv. 1

8[20]Ibidem pag. 170-172

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

Dreptul de proprietate n sens obiectiv cuprinde

totalitatea normelor juridice care reglementeaz modul de
repartiie a mijloacelor de producie, precum i a produselor.
Dreptul subiectiv de proprietate, acea posibilitate de
a stpni un lucru prin putere proprie i n interes propriu,
este definit de normele dreptului de proprietate. Aceste
atribute se manifest pe un plan mai larg sau restrns, n
funcie de condiiile istorice concrete.
Asupra unui bun se pot ntemeia mai multe tipuri de
drepturi reale, dar dreptul care are un caracter absolut i
ndeplinete cea mai deplin este dreptul de proprietate.
Aceasta deoarece drepturile reale de tipul uzufructului,
servituilor prediale sau ipoteca confer o folosint limitat,
subordonat unui anumit scop, ct vreme dreptul de
proprietate desemneaz cea mai depli puetere ce se poate
concee, proprietarul putnd face cu lucrul su tot ceea ce
dorete inclusiv sl distrug sau s-l nstrineze, excluznd
pe oricine l-ar putea tulbura n exerciiul acestui drept.
Doctrinarii moderni, analiznd coninutul dreptului de
prorprietate au constatat c acesta poate fi decelat n trei
atribuii dinsticte care numai reunite desemneaz dreptul de
proprietate, i anume:
Ius utendi desemneaz dreptul de a ntrebuina lucrul
fr a-i culege fructele
Ius fruendi cuprinde att dreptul de a folosi bunuri, ct
i dreptul de a le culege fructele
Ius abutendi semnific dreptul de a dispune de lucru n
orice fel, att juridic prin nstrinare, constituirea de
drepturi reale ca ipotec, amanet, grevarea cu o
servitute, ct i material prin distrugere

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

2.

Formele primitive de proprietate

Formele primitive ale proprietii sunt: proprietatea

colectiv a ginii, proprietatea familial asupra pmntului.
Proprietatea colectiv a ginti (ager gentilicus)
constituia prima form de proprietate asupra pmntului pe
care au cunoscut-o romani. Mancipaiunea (mancipatio) era
cel mai vechi mod de dobndire a proprietii, iar accipiens
n calitate de dobnditor trebuia s in cu mna lucrul ceea
ce se putea face in privina sclaviilor, animalelor sau a
bunurilor mobile. Aciunea de revendicare (sacramentum in
rem) avea loc printr-o aciune a legi.
Propretatea
familiala
(heredium)
constituia
pmntul din cetate atribuit romanilor chiar de la fundarea
cetii. Conform legendei, fiecare pater familias a primit cu
aceasta ocazie jumtate de hectar de pmnt pentru casa si
gradina numit heredium. Familiile i asigurau existena din
produsele recoltelor obinute pe acest teren, iar la moartea
lui pater familias, pmntul respectiv se transmitea din
generaie n generaie urmailor din cadrul familiei.
Heredium ul era inalienabil, adic nu putea fi instrinat;
indivizibil adic nu putea fi mparit. Din Legea celor Xll
Table reiese c motenitorii sui heredes dup moartea lui
pater familias nu i puteau mpri pmntul datorit
faptului c ei se aflau intr-o stare de indiviziune, numit fie
ercto non cito, fie antiquum consortium. 9[2]

3.

Proprietatea in epoca veche

9[2] Ibidem pagina 174-176

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

In epoca veche au existat 2 forme de proprietate:

proprietatea publica sau colectiva a statului si a proprietatea
individuala private (quiritara).
a) Proprietatea publica a statului: se imparte in 2
categorii: proprietatea statului asupra pamantului ager
publicus- si proprietatea statului asupra sclavilor servi
publicus, ambele aflandu-si originea in cuceririle de rzboi
romane. O parte din ager publicus , statul l ddea n
folosina cettenilor romani. Treptat a nceput un proces de
formare a unor ntinse latifundii in beneficiul patricienilor,
situaie reiesit din lex Licinia Sextia din anul 367 i.e.n. care
a cutat s limiteze acest proces prin interzicerea cetenilor
de a poseda mai mult dect o anumit suprafat de teren. n
scopul acesteia a fost acordarea celor sraci dreptul s
dobndeasc o parte din ager publicus. Totusi, procesul de
concentrare a pmnturilor n minile patricienilor a
coninuat formandu-se marile moii latifundia. Caius
Gracchus a propus i a votat lex frumentaria, legea
privitoare la aprovizinarea cu gru a populaiei srace a
romei. In anul 111 i.e.n. lex Thoria a hotrt ca tot pmntul
public asupra cruia latifundiarii nu aveau dect folosin s
devin proprietatea celor care l deineau. De la aceast dat
pmntul Italiei ager italicus a fost asimilat cu pmntul
Romei ager romanus si toate acestea devin res mancipi.
Proprietatea statului asupra sclavilor. Prizonierii de
razboi erau transformati n sclavi si deveneau proprietate a
statului roman din care o parte erau vndui cetenilor
romani. Totodat, statul i putea folosii ca servitori , scribi,
usieri, etc.
b) Proprietatea quiritara dominium exiure quiritiumconstituia privilegiul exclusiv acordat cetaenilor romani;
prezinta 3 caractere: caracterul absolut, perpetuu si
caracterul exclusive. Caracterul absolut decurge pe de o
parte din caracterul absolut al drepturilor reale, caci
proprietatea este principalul drept real, care este opozabil
Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

tuturor erga omnes, iar pe de alt parte datorit faptului c

proprietarului de pmnt i sclavii i erau recunoscute puteri
nelimitate asupra bunurilor. Caracterul perpetuu consta in
imposibilitatea de a fi proprietar pn la un anumit termen.
Caracterul perpetuu a fost exprimat prin: proprietas ad
tempus constitui non potest , adic proprietatea nu poate fi
stabilit pn la un termen. Caracterul exclusiv consta in
faptul ca nu I se poate impune proprietarului s mpart
folosina lucrului cu o alta persoan. El rezult din faptul c
numai cetenii romani se bucurau de dreptul de proprietate
ex iure quiritium.
Proprietatea quiritara era de mai multe categori: asupra
pmntului, asupra sclavilor, asupra vitelor mari si a vitelor
mici.
Proprietatea quiritara asupra sclavilor constituia forma
de proprietate fundamentala a societii romane, deoarece
nsi baza economic era sclavagist, se ntemeia pe
munca sclavilor. Proprietatea quiritara asupra vitelor mari
constituia o categorie important a proprietii, deoarece
acestea constituia mijloacele necesare pentru cultivarea
pmntului nca dinaintea apariiei statului. 10[3]

4.

Proprietatea in epoca clasic:

n epoca clasic s-a meninut proprietatea quiritara ,

alturi de care a aprut proprietatea pretoriana sau bonitar,
proprietatea
provincial
i
proprietatea
peregrina.
Proprietatea quiritara s-a extins si asupra peregrinilor crora
li s-a acordat ius comercii i s-a extins si asupra pmnturilor
declarate sol italic prin ius italicum. Proprietatea pretoriana
sau bonitar era o forma de proprietate care i avea
sorgintea in cazul transmiteri proprietii asupra unui res
mancipi prin tradiie. Proprietarul quiritar n calitate de
10[3] Ibidem pagina 176-181

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

tradens avea un titlu fr eficacitate juridica nudum ius

quiritium, iar proprietarul praetorian n calitate de accipiens
(cel care primea lucru ) avea lucrul in bonis i se folosea de
toate avantajele pe care I le acorda posesiunea. Proprietatea
provincial consta n stpnirea pmnturilor lsate cu titlul
de folosin locuitorilor din provincii de ctre statul roman.
Proprietatea pelegrina consta n posesia protejat la Roma
de edictul pretorului , iar in provincie de edictul
guvernatorului de provincie. Posesiunea pelegrinilor mai era
protejat de o aciune util cu ficiunea ca pelegrinul ar fi
cetean roman. 11[4]

5.

Proprietatea in epoca post clasica

In epoca post clasic s-a produs o apropiere ntre

proprietatea quiritara i cea provincial. Iustinian a unificat
proprietatea desfiintnd diferentele dintre toate formele de
proprietate anterioare, rezultnd o proprietate unic numit
dominium. 12[5]

6.
Modurile de dobndire i de transmitere
a proprietii
Dupa ramura de drept sunt moduri de iure civile si
moduri de iure gentium. In aceast categorie intr
mancipatio, in iure cessio i usucapio, iar in a doua traditio,
praescriptio longi temporis, praescriptio longissimi temporis,
ocupatio, specification, accesio, etc. Modurile de dobndire
originare de proprietate quiritara erau acelea care confereau
proprietatea unor lucruri pe cnd atunci nu fuseser nsuite
de nimeni- res nullius. Modurile derivate erau acelea care
11[4] Ibidem pagina 181-183
12[5] Ibidem pagina 184

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

confereau proprietatea asupra lucrurilor ce mai nainte au

fost insuite de cineva res private.
Mancipatio
La origine mancipatio constituia un mod de creare a
proprietii care era considerate o putere asupra lucrului
mancipi. Mai tarziu ea apare ca un mod de transmitere a
dreptului de proprietate. Persoana care transmitea lucrul se
numea mancipio dans sau mancipant dans, iar cellalt care
primea lucrul se numea accipiens sau dobnditor.
Mancipatiunea era un act solemn, formal ce presupunea
ndeplinirea urmatoarelor condiii fr de care ea nu putea
exista: prezena cel puin a cinci martori ceteni romani, a
prilor, respective al lui mancipio dans si accipiens, a
libripensului cel care inea balana. Accipiens tinand mana
asupra lucrului pronuna: hung ego hominem ex iure
Quiritium meum esse aio isque mihi emptu esto pretio hoc
aere aenaeque libra, adic afirm c acest sclav este al meu
conform dreptului Quiritilor i aceasta s mi fie dobndit pe
preul de cu aceast arama si cu aceast balanta.
Efectele mancipatiunii:
Transferarea proprietii quritara ;
Action autoritatis era aciunea n garanie. Dc
bunul dobndit de achizitor era revendicat de ctre
un ter in calitate de titular al dreptului de
proprietate i n consecin accipiens deposedat pe
cale juridic de lucru, el avea dreptul de actiune in
garanie ce avea ca obiect restituirea de catre
mancipant a preului pe care l pltise, la o valoare
dubl;
Action de modo agri era aciunea relativ la
suprafa terenului; dac mancipantul declara c
terenul care se transmitea avea o suprafa mai
mare dect n realitate, el comitea un delict
Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

sancionat prin plata de ctre mancipant a dublei

valori a suprafetei declarate in plus.

Mancipaiunea fiduciar derivat din mancipaiunea

real i se deosebea de aceasta prin aceea c era lipsit de
pre real avnd doar unul simbolic. Ea a avut urmtoarele
aplicaii: n cazul cstoriei prin coemptio se dobndea
putere marital asupra soiei n material testamentului, ct
i n realizarea operaiunii juridice a donaiunii in lipsa unei
instituii juridice de
sine stttoare pn la apariia
donaiunii propriu-zise.

In iure cesio
Recunoaterea in faa magistratului era un mod de
transmitere a proprietii quiritare cu ajutorul unui proces
fictiv pe care dobnditorul l intenteaz mpotriva celui care
instrineaz un lucru: dobnditorul afirma in faa
magistratului ca el e proprietarul lucrului pe care urma s l
dobndeasc, folosind aceeai formul vindicatorie ca la
mancipaiune. Cealalta parte avea o atitudine pasiv de
tcere cedit in iure, dup care magistratul rostea formula
addico prin care ratifica declaraia reclamantului.

Usucapio
Constituia un mod de dobndire a proprietii quiritare
prin exercitarea posesiunii asupra unui lucru un timp
ndelungat. n epoca veche uzucapiunea avea funcia de a
realiza exploatarea lucrurilor mancipi n conformitate cu
destinaia lor economic, fapt reieit din ntelesul termenului
usucapio - luarea n folosin. Comentatorii romaniti
moderni explica apariia uzucapiunii prin tendina de a se
nltura nesigurana dreptului de proprietate, legat de ceea
ce s-a numit probation diabolica. Condiiile uzucapiunii erau
urmtoarele: posesiunea, termenul, un lucru susceptibil a fi
Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

uzucapat, buna credina si justul titlu. Tempus termenul

constituia perioada de timp n care se exercita posesiunea ,
perioada diferenia respective de un an pentru lucrurile
mobile si doi ani pentru lucrurile immobile. Un lucru
suscetibil a fi uzucapat- res habilis, constituia condiia ce se
refera la lucrurile ce nu puteau face obiectul uzucapiunii
cum ar fi: lucrurile extra patrimonium, lucrurile neromane ce
nu puteau face obiectul proprietii quiritare, lucrurile furate
res furtive, lucrurile posedate cu violena- res vi possesse,
lucrurile furate si ascunse- res subrepte.

Prescriptio longi temporis

Prescripia pe termen ndelungat constituia un mod de
dobndire a proprietii prin folosina ndelungat ce avea
drept model uzucapiunea.

Prescriptio longissimi temporis

Prescripia de timp foarte ndelungat constituia un mod
de respingere a aciunii de revendicare a proprietarului, care
se realize prin posesiunea unui lucru intr-un timp foarte
indelungat, respectiv 40 de ani iniial si apoi 30 de ani.

Adiudicatio
Constituie modul de dobndire a proprietii realizat prin
atribuirea de ctre judecator a cotelor prii din bunul comun
fiecrei persone ce avea un drept in acest sens.

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

Lex

Legea constituie un mod de dobndire a proprietii

realizat direct sau indirect prin acest act normativ.

Ocupatio
Ocupaiunea constituia un mod de dobndire a
proprietii prin luarea in posesie a unui lucru fr stpn
res nullius. A cunoscut mai multe cazuri:
Res hostiles - lucrurile luate de la dumani deveneau
proprietatea statului roman;
Ocupatione conceditur animalele slbatice, peti,
psrile, etc constituiau lucruri aparinand celui care le
vneaz sau prinde neavnd importan din ce apa sau
teren au fost dobndite.
Pietrele preioase aparin celui ce le descopera;
Comoara consta ntr-un numr de obiecte preioase
ascunse in pmnt de mult vreme, ncat nu se siau a
cui au aparinut.
Res derelictae erau lucrurile prsite de ctre proprietar.
Traditio
Traditiunea era un mod voluntar de dobndire a
proprietii care consta n remiterea posesiunii unui lucru.
Era un mod de dobndire de iure gentium. In epoca clasica
apar forme noi de tradeiune: tradition longa manu
transmiterea cu mna intina constituia transmiterea
realizata de ctre tradens prin indicarea cu mna ntins de
pe o naltime a hotarelor fondului respective traditio brevi
manu era realizat n situaia cnd chiriaul cumpra casa n
care locuia; tradition simbolica transmiterea se realiza prin
remiterea cheilor unei case, unui depozit de catre tradens
Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

dobnditorului si constitutum possessorium era realizat in

situaia cnd proprietarul i vindea casa urmnd s
locuiasc mai departe in ea, dar in calitate de chiria. Simpla
remitere materiala nu transfera proprietatea
( nudo tradition).

Specificatio
Constitue o situatie in care o persoana in calitate de
specificator confectioneaza un lucru nou dintr-un material
apartinand altei personae in calitate de proprietar. Se pune
intrebarea cui apartine lucrul nou creat. Iustinian a propus o
solutie de compromis intre cele doua facand distinctii intre
specificatiunea imperfecta era cea in care lucrul putea
reveni la starea lui initiala si specificatiunea perfecta era
acea in care lucrul nu mai putea fi adus in starea lui
originala.

Accesio
Constituie un mod de dobandire a proprietatii prin aceea
ca un lucru accesoriu se uneste cu un lucru principal.
Accesiunea se clasifica astfel: accesiunea unui lucru mobil la
un lucru imobil, accesiunea unui lucru imobil la un lucru
imobil, accesiunea unui lucru mobil la un lucru mobil,
confusio , commixtio si dobandirea fructelor.13[6]

13[6] Ibidem pag.185-197

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

7.

Sanctiunea dreptului de proprietate

Sanciunea proprietii quiritare

Proprietatea quiritarea era protejat prin aciunea n
revendicare rei vindication. n cazul n care proprietarul a
pierdut posesiunea lucrului el putea cu ajutorul acestei
aciuni s cear restituirea lucrului dobnditu-i dreptul su
de proprietate. n procedura legii saciunilor, aciune n
revendicare era intentat n forma lui sacramentum in rem.
n procedura extraordinar restituirea era asigurat prin
for de constrngere a statului- manu militari. Pentru
exercitarea aciunii de revendicare era necesar ca:
Reclamantul s fie proprietar quiritar i s nu
posede lucrul pe care l revendic;
Prtul trebuia s posede lucrul;
obiectul litigiului trebuia s fie susceptibil de
proprietate quiritar, un lucru corporal si individual
determinat.
Excepiile ce puteau fi invocate de prt, care puteau
duce la respingerea aciunii reclamantului erau:
exception rai vendite et traditae excepiunea lucrului
vndut i predat se opunea in cazul in care ar deine
lucrul in baza unei vnzri iar reclamantul ar fi inut
de obligaia de garanie .
exception doli excepiunea de dol se opunea in
diferite situaii, mai ales cu privire la unele cheltuieli
fcute de ctre posesor.
Exception usus fructus se opunea in cazul in care se
invoca un drept real care s permit pstrarea
posesiunii.14[7]

14[7] Ibidem pag.198-199

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

Sanciunea proprietii pretoriene

Se realiza prin aciunea publiciana. Era o aciune real a
crei formula era adoptat dup formula aciunii in
revendicare. Ea cerea mplinirea tuturor condiilor
uzucapiunii. Reclamantul va trebui sa fac dovada c a
dobndit proprietatea prin uzucapiune fiind scutit de condiia
termenului i tot odata s fi avut lucrul n posesiune mcar
un
moment.
Judectorul
ddea
catig
de
cauz
reclamantului care avea lucrul in bonis printer lucrurile sale
i care se afla pe cale de a uzucapa. Putea aparine pe de o
parte proprietarului praetorian, iar pe de alt parte
posesorului de bun credin.15[8]

Sanciunea proprietii provinciale

Proprietatea provincial era sancionat printr-o aciune
real care semna cu aciunea de revendicare si condiiile de
exercitare erau similare. Aceast aciune se modela si dup
aciunea publiciana.

Sanciunea proprietatii peregrine

Proprietatea peregrina nu putea fi ocrotit de dreptul
roman prin aciuni de drept civil pentru c acestea
presupuneau un proprietar roman. S-a extins aciunea de
revendicare cu ajutorul ficiunii ca peregrine ar fi ceteni
romani. Deci, peregrinul putea fi acum si reclamant. 16[9]

15[8] Ibidem pag.199-200

16[9] Ibidem pag.201

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

8.

Stingerea dreptului de proprietate

El se poate stinge din motive fie de ordin material fie de

ordin juridic. Din punct de vedere material, dreptul de
proprietate dispare atunci cnd lucrul a ncetat s mai
existe, a fost distrus sau a fost trecut in rndul lucrurilor
extra patrimmio. Din punct de vedere juridic, dreptul de
proprietate nceteaz a mai exista dac proprietarul
nstrineaz lucrul.17[10]

9.

Aprarea proprietii

Rei vindicatio
Revendicarea era o aciune real, civil, prin care
proprietarul pretinde restituirea lucrului de la cel care-l
deine cu orice titlu. Proprietarul cere de la cel chemat in
judecat tot ce ar fi avut dac ar fi pstrat lucrul nentrerupt
(fructe, accesiuni, despgubiri) adic cum omni causa.
Cele trei forme de introducere a aciunii de revendicare:
Sacramental in rem fiecare parte avea calitatea de
reclamant. Dup pronunarea formulei aio hanc rem
meam esse ex iure quiritium prile se invitau reciproc
la
depunerea unei sume
de bani,
numit
sacramentum rmnnd ca judectorul s se
pronune al crui sacramentum a fost iustum.
Per sponsionem reclamantul se obliga el singur si
personal s restituie lucrul pentru ca a ncheat o
obligaie verbal;
Per formulam petitoriam dispare orice urm de
ramag. Cel reclamant trebuia s promit n faa

17[10] Ibidem pag.202

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

pretorului c va restitui lucrul cu toate accesoriile sale

asa cum va hotr judecata.

Actiunea negatorie
Era aciunea proprietarului unui fond tulburat in
exerciiul dreptului sau prin faptul ca un ter pretinde ca are
un drept deservit asupra fondului. Deoarece exista
prezumia c dreptul de proprietate e liber de orice sarcini,
adversarul era obligat s dovedeasc existena servituii.

Actiunea publiciana
Se folosea pentru aprarea proprietii pretoriene. Era
tot o revendicare, dar cuprindea o ficiune: se presupunea c
reclamantul ar fi indeplinit termenul de uzucapiune. Se cerea
ndeplinirea tuturor condiiilor de uzucapiune, cu excepia
termenului care trebuia parcurs. Nu se putea ndrepta
mpotriva proprietarului civil fiindc acesta avea o dispoziie
juridic superioar i i opunea exception justi domini,
artnd deci faptul c proprietarul civil i-a vndut si predat
lucrul.18[11]

Actiunea publiciana a proprietarului praetorian

Se poate introduce mpotriva unui simplu posesor sau
mpotriva proprietarului quiritar. Simplului posesor are un
drept mai puin vrednic de a fi protejat, dect proprietarul
praetorian care a dobndit printr-un act juridic . Posesorul nu
18[11] Vasile Val Popa- Drept privat roman, editura All Beck, Bucuresti, 2004, pag.210213

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

putea invoca dect simpla posesiune. Proprietarul quiritar

are excepie iusti dominii, excepie de proprietate quiritar.

Publiciana posesorului de bun credin

Posesorul de bun credin este cel care cumpra un
lucru de la o persoana pe care o crede adevratul proprietar.
Publiciana avea avantajul de a pune de la nceput problema
proprietii; dac se recurgea la un interdict, problema
proprietaii se putea discuta intr-un nou process.
a) exceptia iusti dominii este exceptia cu care se apara
un proprietar quiritar si dreptul sau este mai vrednic de
protectie.
b) exceptia paris bonae fidei possessionis- paratul in
actiunea publiciana poate figura un posesor care este de
asemena de buna credinta.
Proprietatea pretoriana mai este protejata si prin
actiunea Legii Aquilia, prin actiunea de iniuria si prin
actiunea ad exhibendum.

Actiunea ad exibendum
Este o aciune care urmrete s oblige pe prat, cel
care deine cu orice titlu un lucru, s-l arate pentru a se
putea introduce o alta aciune, aciune de revendicare sau
aciune noxala. Obiectul revendicrii trebuia individualizat,
precizat. Aciunea ad exhibendum era o aciune arbitrar. De

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

regul, prtul ddea urmare invitaiei judectorului de a

prezenta lucrul pentru a evita condamnarea in bani. 19[12]

Bibliografie
1. Valerius M. Ciuca, Lectii de drept roman, volumul 1, editura
Polirom, anul 1998 ;
19[12] Mihai Vasile Jakota- Dreptul roman, vol.2, editura Fundatiei Chemarea, iasi, 1993,
pag.324-326.

Timioara
2016

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Drept

2. Vladimir Hanga, Principiile dreptului privat roman, editura

Dacia, Cluj-Napoca, anul 1989;
3. Mihai Vasile Jakota, Drept roman, volumul 2, editura
Fundatiei Chemarea, Iasi, anul 1993;
4. Vasile Val Popa, Drept privat roman, editura All Beck,
Bucuresti, anul 2004;
5. Lector universitar doctor Stefan Cocos, Drept roman,
editura Lumina Lex, anul 1997.
6.Stefan Cocos, Drept Roman, 1998, Bucuresti

Timioara
2016