NOTE DE CURS

S
IRURI DE NUMERE REALE

?
1. Ce este Analiza Matematica
Ce este Analiza Matematica?
La nceputul secolului 17, matematicianul german Johannes Kepler a
analizat un numar vast de observatii astronomice facute de astronomul
danez Tycho Brache si a concluzionat ca planetele trebuie sa se miste
n jurul Soarelui pe orbite eliptice. El nu a stiut de ce. Cincizeci de ani
mai tarziu matematicianul si fizicianul englez Isaak Newton a raspuns
la aceasta ntrebare:
De ce planetele se misca n jurul Soarelui pe orbite eliptice?
De ce uraganele provoaca spirale de vant n sensul invers acelor de
ceasornic n nordul emisferei?
Cum putem prezice efectele schimbarii ratei dobanzii n economie si
bursa?
Cand un material radioactiv va fi suficient de sigur pentru a fi manipulat?
Cum anume afecteaza curentii calzi oceanici din Pacificul ecuatorial
climatul n estul Americii de Nord?
Cat timp ramane concentratia unui medicament n fluxul sanguin la
un nivel eficient?
De ce o epidemie se raspandeste rapid si apoi ncetineste?
Cum putem fi siguri ca un pod proiectat nu va fi distrus de un
uragan?
Cum putem sti daca o cladire nu va fi daramata de un cutremur?
Acestea si multe alte ntrebari de interes si cu importanta n lumea
noastra sunt legate de abilitatea noastra de a analiza miscarea si cum
anume cantitatile se modifica n raport cu timpul sau n raport cu alta
cantitate.
Algebra liniara si geometria analitica sunt instrumente importante al
matematicii aplicate. Algebra si geometria sunt instrumente esentiale
pentru a descrie relatii statice ntre cantitati dar ele nu ofera concepte
potrivite pentru a descrie cum o cantitate se modifica. Pentru aceasta
avem nevoie de operatii matematice care merg dincolo de operatiile
algebrice clasice de adunare, scadere, nmultire, mpartire, ridicare la
1

S
IRURI DE NUMERE REALE

putere. Avem astfel nevoie de operatii care masoara modul care se

leaga de schimbarea cantitatilor. Calculul diferential si calculul integral 1 ne ofera instrumente pentru a descrie miscarea ntr-un mod
cantitativ. Calculul diferential si integral introduce doua operatii noi
numite diferentiere si integrare, care, precum adunarea si scaderea
sunt opuse una celeilalte.
De exemplu, consideram miscarea unei pietre. Inaltimea pietrei la t
secunde dupa ce este aruncata de la naltimea h0 metri este o functie
h(t) data de h(t) = h0 4.9t2 . Graficul lui y = h(t) este in figura
alaturata.

Procesul de diferentiere ne permite sa gasim o functie noua, notata

cu h0 (t)- derivata lui h n t, care reprezinta rata de schimbare a naltimii
pietrei, care este viteza sa n m/s (metri/secunda).
h0 (t) = 9.8t
Reciproc, daca stim viteza unei pietre n cadere n functie de timp,
integrarea ne permite sa determinam naltimea functiei h(t).
Calculul diferential si integral a fost inventat independent si cumva
prin metode diferite de doi matematicieni ai sec. 17, Isaak Newton si
Gottfried Wilhelm Leibniz.
Motivatia lui Newton a fost dorinta de a analiza miscarea obiectelor.
Folosind calculusul lui, a fost capabil sa formuleze legile care i poarta
numele de miscare si gravitatie si de a deduce din aceste legi ca planetele
trebuie sa se miste n jurul Soarelui pe orbite eliptice.
Multe dintre cele mai importante si fundamentale legi ale naturii
sunt exprimate convenabil ca ecuatii ce implica ratele de schimbare
ale cantitatilor. Astfel de ecuatii se numesc ecuatii diferentiale iar
tehnicile folosite pentru studiul lor precum si solutiile lor reprezinta
inima calculusului. In exemplul pietrei n cadere, legea lui Newton
este Legea a II-a a miscarii
forta = masa acceleratia
Acceleratia, 9.8m/s2 este rata schimbarii (derivata) vitezei care este
n schimb rata schimbarii (derivata) naltimii functiei.
1

Denumirea generic
a n engleza este Calculus. Cuvantul vine din latina.

NOTE DE CURS

Mare parte a matematicii este legata indirect de studiul miscarii.

Privim dreptele si curbele ca obiecte geometrice dar grecii antici le-au
privit ca fiind cai trasate de puncte n miscare. Cu toate acestea,
studiul curbelor implica concepte geometrice precum tangente si aria.
Procesul de diferentiere este strans legat de problema geometrica de
a determina tangente; similar, integrarea este legata de problema geometrica de determinare a ariilor regiunilor cu frontiera curbe.
Astfel, un curs important fundamental de doua semestre este cel
de Analiza matematica (Calcul diferential si Calcul integral). Atat
diferentierea cat si integrarea sunt definite n termeni de limita.
Aceasta va fi nceputul studiului nostru. In semestrul II la cursul de
Ecuatii diferentiale veti descoperi unele modele matematice ca de exemplu ecuatia coardei vibrante.
2. Structura de ordine pe R
Definitie 2.1. Fie A R si fie b R atunci spunem ca b este un
majorant(respectiv minorant) pentru multimea A daca a b pentru
orice a A.
Exemplu 2.2. Fie A = {2, 3, 5, 6, 9}. Atunci b = 9 este un majorant
pentru A. Un alt majorant pentru A este si b = 10. Un minorant
pentru multimea A este de exemplu 2 sau 1.
Definitie 2.3. Se numeste margine superioara (respectiv inferioara) a
multimii A si se noteaza cu sup A (respectiv inf A) cel mai mic majorant
(respectiv cel mai mare minorant) al multimii A.
Pentru exemplul de mai sus sup(A) = 9 si inf(A) = 2.
Observatia 2.4. M = sup A daca si numai daca
(
M a pentru orice a A
> 0a A astfel incat M < a
Observatia 2.5. m = inf A daca si numai daca
(
m a pentru orice a A
> 0a A astfel incat a < m +

Exemplu 2.6.
sup(A + B) = sup A + sup B;
inf(A + B) = inf A + inf B.
Teorema 2.7. Orice multime majorata (respectiv minorata) de numere
reale are margine superioara (respectiv margine inferioara).

S
IRURI DE NUMERE REALE

Teorema nu este adevarata pentru multimea numerelor rationale Q.

De exemplu multimea A = {x Q;
x2 < 2} este majorata n Q dar nu
exista sup A Q deoarece sup A = 2
/ Q.
Cu alte cuvinte, nu exista gauri sau lacune pe dreapta realafiecare punct corespunde unui numar real.

3. S
iruri de numere reale
3.1. Introducere. In secolul al-V lea I.Hr. filozoful grec Zenon din
Elea a pus patru probleme, numite acum paradoxurile2 lui Zenon3
cu intentia de a face un concurs de idei cu privire la spatiu si la timp.
Al doilea paradox al lui Zenon se refera la o cursa ntre eroul grec
Ahile si o broasca testoasa. Zenon a afirmat ca Ahile nu poate ntrece
niciodata testoasa care pleaca de la un punct dat din fata lui Ahile.
Presupunem ca Ahile pleaca de la a1 si testoasa de la t1 . Cand Ahile
ajunge la a2 = t1 , testoasa ajunge la t2 . Cand Ahile ajunge la a3 = t2 ,
testoasa este la t3 . Procesul continua la infinit si testoasa va fi mereu
nainte.

Un mod de a explica acest paradox este folosind ideea de sir. Pozitiile

succesive ale lui Ahile (a1 , a2 , a3 , . . . ) sau pozitiile succesive ale tesoasei
(t1 , t2 , . . . ) formeaza cate un sir.
In general, un sir {an } este o multime de numere scrisa ntr-o ordine.
De exemplu, sirul {1, 21 , 31 , . . . } poate fi scris folosind formula celui de-al
n-lea termen an = n1 . Putem vizualiza acest sir desemnand termenii pe
o dreapta sau ntr-un grafic.
2Paradoxurile

sunt argumente aparent corecte dar care conduc la concluzii ce

sunt evident false
3Zenon (450
I. Hr.) a formulat mai multe rationamente pentru a sustine ideile
mentorului s
au Parmenide despre numere sau despre miscare

NOTE DE CURS

Observam din grafic faptul ca an = n1 se apropie din ce n ce mai

mult de 0 cand n creste. De fapt, putem gasi termeni termeni ai sirului
oricat de mici facandu-l pe n suficient de mare. Vom scrie
1
lim = 0.
n n
Conceptul de limita a unui sir apare cand folosim reprezentarea cu
zecimale a numerelor reale. De exmplu,
a1 = 3, 1
a2 = 3, 14
a3 = 3, 141
a4 = 3, 1415
a5 = 3, 14159
s. a. m. d.
lim an = .

Intorcandu-ne la paradoxul lui Zeno, pozitiile succesive ale lui Ahile

si ale testoasei sunt {an } si {tn }, cu an < tn . poate fi aratat ca
limn an = p = limn tn . Acesta este exact momentul cand Ahile
ajunge testoasa.
3.2. S
iruri de numere reale. Un sir este o multime de numere reale
ntr-o ordine predefinita
a1 , a2 , a3 , . . . , an , . . .
unde a1 este numit primul termen, a2 al doilea termen, an termenul
general al sirului. Sirul {a1 , a2 , a3 , . . . , an , . . . } poate fi notat {an },
{an }
n=1 , (an )n1 , (an )nN .
Observatia 3.1. Unele siruri pot fi definite dand formula termenului
general. Sa notam faptul ca n nu trebuie neaparat sa plece de la 1.
Exemplul 1.
n
sirul { n+1
}
n=1 , an =

n
n+1

si este

1 2 3 4
n
{ , , , ,...,
, . . . };
2 3 4 5
n+1

sirul { n 3}
n 3, n 3 si este
n=3 , an =

{0, 1, 2, 3, . . . , n 3, . . . }.

S
IRURI DE NUMERE REALE

Exemplul 2. Sa se gaseasca formula termenului general al sirului

3
4 5
6
7
{ , ,
,
,
, . . . }.
5 25 125 625 3125
Acesta este an = (1)n n+2
.
5n
Un sir avand termenul general an =
urmeaza.

n
n+1

poate fi desenat dupa cum

Figura ne arata ca sirul se apropie de 1 cand n este mare. De fapt

diferenta
1

n
1
=
n+1
n+1

poate fi oricat de mica daca n este suficient de mare.

n
limn n+1
= 1 si n general limn an = L.

Vom scrie

Definitie 3.2. Un sir {an } are limita L si scriem limn an = L sau

an L cand n daca termenii sirului an sunt cat de aproape
vrem de L luandu-l pe n suficient de mare.
Daca limn an exista si este finita spunem ca sirul {an } este convergent. In figura urmatoare sunt doua siruri care au limita L.

NOTE DE CURS

O versiune mai precisa a definitiei este urmatoarea.

Definitie 3.3. Un sir {an } are limita L(finita) si scriem limn an =
L sau an L cand n daca pentru orice > 0 exista un numar
natural corespunzator N = N (care depinde de ) astfel ncat daca
n > N atunci |an L| < .

Definitie 3.4. limn an = ( respectiv ) nseamna ca pentru

orice numar pozitiv M exista un numar natural N astfel ncat daca
n > N atunci an > M ( respectiv < M ). Daca limn an =
atunci spunem ca sirul {an } este divergent.
Propriet
ati Daca {an } si {bn } sunt siruri convergente de numere
reale si daca c este o constanta atunci
(1) limn (an + bn ) = limn an + limn bn ;
(2) limn can = c limn an ;
(3) limn c = c;
(4) limn (an bn ) = limn an limn bn ;

S
IRURI DE NUMERE REALE

(5) limn

an
bn

limn an
limn bn

daca limn an 6= 0;

(6) limn apn = (limn an )p daca p > 0 si an > 0.

Teorema 3.5. (Teorema clestelui) Daca an bn cn pentru n n0
si daca limn an = limn cn = L atunci si limn bn = L.
Teorema 3.6. Daca limn |an | = 0 atunci si limn an = 0.
Definitie 3.7. Un sir (an )n1 de numere reale este marginit daca exista
M > 0 astfel ncat |an | M , pentru orice n 1. (Sau daca exista
C1 , C2 R astfel ncat C1 an C2 pentru orice n 1.)
Exemplu 3.8. Exemple de siruri marginite:
1, 0, 1, 0, 1, 0, . . . ,;
1, 1, 1, . . . ,;
1, 21 , 31 , . . . ,.
Exemple de siruri nemarginite:
1, 2, 3, . . . ,;
2, 4, 6, . . . ;
1, 3, 5, . . . ,;
1, 2, 3, . . . .
Definitie 3.9. Un sir (an )n1 se numeste sir monoton crescator daca
a1 a2 a3 . . . an an+1 . . . si se numeste sir monoton
descrescator daca a1 a2 a3 an an+1 . . . . Daca inegalitatile de mai sus sunt stricte atunci sirul se numeste strict monoton.
Teorema 3.10. (Weierstrass) Orice sir de numere reale monoton si
marginit este convergent.
Demonstratie. Presupunem ca sirul este monoton crescator si marginit.
Deoarece {an ; n N} este majorata din teorema anterioara rezulta ca
M = sup{an ; n N} si astfel avem ca an M pentru orice n N si
> 0 n N astfel incat M < an .
Cum sirul este monoton crescator rezulta ca an an pentru orice
n n . Astfel
M < an M M + ,
pentru orice n n adica {an } este convergent si are limita M .

Exemplu 3.11. Fie sirul cu termenul general
1 1
1
an = 1 + + + + ln n.
2 3
n
Aratati ca {an } este monoton descrescator si marginit.

NOTE DE CURS

n
este crescator si 2 an < 3
Exemplu 3.12. Sirul an = 1 +
n1
1 n
pentru orice n 1, iar lim 1 + n = e.
n

Definitie 3.13. Fie {an } un sir de numere reale si fie n1 < n2 <
< nk < . . . un sir strict crescator de numere naturale. Sirul {ank }
se numeste subsir al sirului {an }.
Exemplu 3.14. Sirul 1, 1, 1, . . . este un subsir al sirului 1, 0, 1, 0, . . . .
Un alt subsir al acestui sir este 0, 0, 0, . . . . Sirul 1, 3, 5, . . . este un
subsir al sirului 1, 2, 3, . . . .
Exemplu 3.15. a1 , a3 ,. . . , a2k1 , . . . .
Propozitia 3.16. Orice subsir al unui sir convergent este de asemenea
un sir convergent si are aceeasi limita.
Demonstratie. Intr-adevar, cum {kn }n este strict crescator de numere
naturale avem kn n, pentru orice n 1.

Exemplu 3.17. an = (1)n , pentru orice n 1.
Lema 3.18. (Cesaro) Orice sir de numere reale marginit contine un
subsir convergent.
Definitie 3.19. Un sir de numere reale {an } se numeste fundamental
daca
> 0, n N astfel incat |an am | < pentru orice m, n n .
Definitie echivalenta:
Un sir de numere reale {an } se numeste fundamental daca
> 0, n N astfel incat |an+p an | <
pentru orice n n si orice p N.
Lema 3.20. Orice sir fundamental este marginit.
Teorema 3.21. (Criteriul general de convergenta al lui Cauchy) Conditia
necesara si suficienta ca un sir de numere reale sa fie convergent este
sa fie fundamental.
Demonstratie. Necesitatea
Daca {an } este convergent atunci exista l R astfel ncat
> 0 n N astfel incat |an l| <

n n si |am l| < ,
2
2

pentru orice m n . Astfel

|an am | |an l| + |am l| <

+ = ,
2 2

10

S
IRURI DE NUMERE REALE

pentru orice m, n n .
Suficienta
Fie {an } un sir fundamental. Prin urmare

n, m n0 .
2
Dar aplicand lema anterioara obtinem ca {an } este marginit, iar din
lema lui Cesaro rezulta ca admite un subsir convergent {ank } cu
> 0 n0 N astfel incat |an am | <

lim ank = l.

Atunci
> 0 n00 N astfel ncat |ank l| <

nk n00 .
2

Fie acum n = max(n0 , n00 ) si fie n n atunci

|an l| = |an ank + ank l|
pentru orice n n .

Observatia 3.22. Teorema anterioara nu este adevarata pentru siruri

de numere rationale. Intr-adev

ar, exist

a n Q siruri fundamentale care
1 n
nu sunt convergente, an = 1 + n Q, {an } este fundamental dar
nu este convergent n Q deoarece lim an = e
/ Q.
n

Exemplu 3.23. Aratati ca sirul cu termenul general

sin x sin 2x
sin nx
an =
+
+

+
2
22
2n
este convergent.
4. Probleme propuse
1.
(1) Ce este un sir?
(2) Ce nseamna ca limn an = 8?
(3) Ce nseamna ca limn an = ?
2.
(1) Ce este acela un sir convergent? Dati doua exemple.
(2) Ce este un sir divergent? Dati doua exemple.
3. Scrieti primii cinci termeni ai sirului
2n
(1) an = 2n+1
;

NOTE DE CURS

(2) an =

n2 1
;
n2 +1

(3) an =

(1)n1
;
5n

11

;
(4) an = cos n
2
(5) an =

1
;
(n+1)!

(6) a1 = 1, an+1 = 5an 3;

(7) a1 = 6, an+1 =

an
;
n

(8) a1 = 2, an+1 =

an
;
an +1

(9) a1 = 2, a2 = 1, an+1 = an an1 .

4. Determinati formula termenului general an al sirului daca sirul
este
1
(1) { 12 , 14 , 16 , 81 , 10
, . . . };
1 1
(2) {4, 1, 41 , 16
, 64 , . . . };

(3) {3, 2, 34 , 98 , 16
, . . . };
27
(4) {5, 8, 11, 14, 17, . . . };
(5) { 12 , 43 , 94 , 16
, 25 , . . . };
5 6
(6) {1, 0, 1, 0, 1, 0, 1, 0, . . . }.
5. Calculati primii zece termeni ai sirului si apoi reprezentati grafic
termenii sirului. Pare sa aiba sirul limita? Daca da, calculati-o daca
nu, explicati de ce.
(1) an =

3n
;
1+6n

(2) an = 2 +

(1)n
;
n

(3) an = 1 + 12
(4) an = 1 +

n

10n
.
9n

6. Determinati daca sirul este convergent sau divergent. Daca este

convergent, calculati limita.

12

S
IRURI DE NUMERE REALE

(1) an =

3+5n2
;
n+n2

(2) an =

3+5n2
;
1+n

(3) an =

n4
;
n3 2n

(4) an = 2 + (0.86)n ;
(5) an = 3n 7n ;
(6) an =

3 n

;
n+2

(7) an = e1/
(8) an =
(9) an =

4n
;
1+9n

1+4n2
;
1+n2

(10) an = cos
(11) an =

n
n+1

2
n
;
n3 +4n

(12) an = e2n/(n+2) ;
(13) an =

(1)n
;
2 n

(2n1)!
(14) { (2n+1)!
};
ln n
(15) { ln(2n)
};

(16) {sin n};

(17) an = ln(n + 1) ln n;
(18) an =

cos2 n
;
2n

(19) an = n sin(1/n);
(20) an = 2n cos(n);

NOTE DE CURS

(21) an = 1 +
(22) an =

13

2 n
;
n

n;

(23) an = ln(2n2 + 1) ln(n2 + 1);

(24) an =

n+2

n + 1;

(25) {0, 1, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 1, . . . };
(26) { 11 , 13 , 12 , 41 , 13 , 15 , 14 , 16 , . . . }.
7. Determinati daca sirul definit mai jos este convergent sau divergent:
a1 = 1,

an+1 = 4 an for n 1.

Ce se ntampla daca primul termen este a1 = 2?

8.
(1) Daca {an } este convergent, aratati ca
lim an+1 = lim an .

(2) Un sir {an } este definit de a1 = 1 si an+1 = 1/(1 + an ), pentru

n 1. Presupunand ca {an } este convergent, aflati limita sa.
9. Presupunem ca sirul {an } este descrescator si ca toti termenii sai
sunt cuprinsi ntre numerele 5 si 8. Explicati de ce sirul are limita. Ce
puteti spune despre valoarea limitei?
10. Determinati daca sirul este crecator, descrescator sau nu este
monoton Este sirul marginit?
(1) an = cos n;
(2) an =

1
;
2n+1

(3) an =

1n
;
2+n

(4) an = n(1)n .
11. Aratati ca daca limn an = 0 si {bn } este marginit atunci
limn (an bn ) = 0.