www.referat.

ro

TEMA REFERATULUI:

CLASA DE ELEVI CA GRUP

SOCIAL

In fixarea scopurilor si desfasurarea efectiva a procesului instructiv-educativ

nu pot fi ignorate influentele de natura sociala care, n cele din urma, se
dovedesc a fi determinante. Elevul si desfasoara activitatea si se manifesta ntrun grup stabil -clasa- asadar ntr-un context social, unde si nsuseste valori,
clisee comportamentale, si formeaza convingeri prin imitatie sau preluare
constienta. El se identifica cu grupul n care se integreaza, prelund normele,
valorile si scopurile acestuia, care i mijlocesc relatiile cu ceilalti n cadrul
activitatii comune. Prestatiile fiecaruia se desfasoara n fata grupului, trezind
reactii de aprobare sau critice, pretuirea sau sanctiunea din partea colegilor, ceea
ce joaca un rol deosebit de important n selectarea propriilor tipare de
comportament si n formarea imaginii de sine. Grupul asigura sistemul de
referinta pentru membrii sai (Ioan Radu. 1994). Tocmai de aceea, cunoasterea
constructiei sociale a claselor de elevi, a interactiunilor ce se stabilesc ntre
membrii unor astfel de grupuri sociale este esentiala n asigurarea reusitei
activitatii didactice.
Nu de putine ori profesorul se preocupa cu precadere de individ si acorda
putina atentie grupului din care acesta face parte, influentei pe care o exercita
1

asupra fiecaruia din membrii sai. Studiile ntreprinse de cercetatori din domeniul
sociologiei, sociometriei, psihologiei sociale atrag atentia nsa asupra importantei
aspectelor si caracteristicilor activitatii de grup, relevnd impactul pe care l au
asupra formarii personalitatii membrilor constituenti. n absenta cunoasterii
comportamentului de grup al clasei, privita ca un tot unitar, cu problematica si
personalitatea sa proprie, nu se poate realiza o eficienta crescuta n activitatea
scolara.
Clasa de elevi se constituie ca grup social formal, creat n mod artificial
functie de anumite criterii, unde se stabilesc o serie de relatii ntre membrii
componenti, cu consecinte n desfasurarea procesului instructiv-educativ. n
interiorul grupului de elevi pot fi deosebite mai multe tipuri de relatii. James S.
Coleman distinge relatii de comunicare, afective si de dominare-conducere. Jean
Piaget le clasifica si el n trei categorii: intelectuale, afective si morale. Pe de alta
parte, putem deosebi n cadrul grupului relatii formale, reglementate oficial si
relatii informale, care nu sunt reglementate oficial, ci apar n mod spontan, ca
urmare a proceselor de interactiune (Ioan Radu, 1994). Ca orice grup. clasa de
elevi prezinta o organizare dinamica cu o structura specifica, n cadrul careia
membrii componenti ocupa fiecare o anumita pozitie, are un status al sau plasat
pe o anumita treapta a unei ierarhii de status-uri, care imprima clasei o
configuratie specifica. Stuctura este rezultatul relatiilor ce se stabilesc ntre
indivizi. Putem deosebi o structura formala si una informala a grupului. Cea
formala reprezinta organizarea ierarhica si functionala a acestuia si se instituie ca
urmare a investirii oficiale a indivizilor cu anumite roluri, pe cnd cea informala se
instituie fara ca interactiunea dintre indivizi sa fie impusa si reglementata oficia!,
ci ca rezultat spontan al relatiilor intersubiective de natura afectiva, reflectnd
modul de distribuire a simpatiei si antipatiei, atractia si conflictele, reprezentarile
despre ceilalti si despe propria pozitie n cadrul grupului. Pe lnga cei integrati
clasei pot exista indivizi care manifesta comportamente deviante, opozanti,
marginalizati. Pot apare chiar grupe ce manifesta tendinte de diferentiere si
delimitare, mai putin integrate, opunndu-se unor sarcini sau norme generale
impuse ntregului grup. Numai atragerea si integrarea tuturor n viata si
activitatea grupului asigura coeziunea acestuia. Cunoasterea aspectelor legate
de structura dinamica a grupului de elevi, modul de manifestare a autoritatii de
catre liderii formali sau informali, influentele dintre membrii si efectele acestora
asupra coeziunii grupului, a comportamentului sau final este hotartoare n
procesul instructiv-educativ.
Obtinerea de rezultate bune este conditionata nu numai de factori de
natura psihologica, ci si sociala, unele probleme, cum ar fi conducerea, controlul,
disciplina clasei gasindu-si rezolvarea mai degraba prin cunoasterea si stapnirea
fenomenelor de natura sociala si aplicarea metodelor de grup. Socializarea
realizata n clasa de elevi constituie o sursa de activare si conduce la atingerea
unor performante superioare. Profesorul poate interveni permanent asupra
instituirii si evolutiei relatiilor dintre elevi, n sensul ntaririi coeziunii, cu efecte
pozitive asupra fiecaruia. Importanta organizarii clasei de elevi justifica
deplasarea preocuparilor de la instructia si educatia centrata pe individ, la
2

instructia si educatia centrata pe grup, deoarece personalitatea este un produs al

contactului si comunicarii sociale.
n cadrul clasei se produc schimburi de mesaje de la un elev la altul, se
impun norme privitoare la activitatea si preocuparilor lor comune, se stabilesc
relatii functionale si afectiv-emotionale n raport cu natura sarcinii de ndeplinit.
Ca urmare a interactiunilor se formeaza cu timpul anumite modele de
comunicare, se creeaza situatii dintre cele mai diverse: competitive, aversive sau
imitative. n functie de tipul relatiilor stabilite ne putem da seama daca grupul
este constituit dupa criterii afective, preferentiale, daca n interiorul lui exista un
climat calm de simpatie reciproca ntre membrii sau, dimpotriva, exista relatii
conflictuale, tensionate. n grupurile unde predomina primul tip de relatii (de
colaborare, cu caracter mobilizator) rezultatele sunt superioare fata de cele n
care predomina relatiile conflictuale. Cunoasterea acestora faciliteaza procesul
dirijarii, prin masuri adecvate, a influentei educative.
Fenomenul relational care caracterizeaza realitatea sociala a grupului
clasa de elevi se rasfrnge asupra fiecarui membru, determinndu-i
performantele, comportamentul, judecatile si opiniile. Cunoasterea, comunicarea,
intimitatea dintre indivizi favorizeaza stabilirea unor interactiuni care pot
amplifica, prin cooperare, forta lor creativa, le poate modifica viata afectiva si
atitudinile. Relatiile interpersonale dintre elevi au o influenta directa asupra
formarii si dezvoltarii personalitatii fiecaruia: "Procesele de influenta sociala pot fi
definite n acceptiunea lor cea mai specifica drept cele care coordoneaza
modificarile perceptiilor, judecatilor, opiniilor, atitudinilor sau comportamentelor
unui individ, datorita cunoasterii perceptiilor, judecatilor, opiniilor, etc. altor
indivizi" (Willem Doise: L'explication en psychologie sociale, P.U.F., Paris, 1982, p.
187).Elevii lucreaza mpreuna n timpul rezolvarii sarcinilor, schimba ntre ei
impresii si opinii, dau dovada de anumite trasaturi de caracter. Orice tip de raport
interindividual are, n cele din urma, un puternic efect educativ.
Activitatea n grup faciliteaza efectuarea sarcinii, deoarece n cadrul
grupului se vehiculeaza si se pune n valoare o cantitate de informatii mai mare
dect cea a oricaruia dintre membrii sai. O serie de autori, precum Doise, Mugny,
Perret-Clermont au subliniat rolul pozitiv al interactiunii sociale n dezvoltarea
unor operatii cognitive individuale. In dezvoltarea abilitatilor si competentelor
cognitive ale unui individ intervin factori ce tin de caracteristicile sale bio-pshice,
dar si de conditiile sociale, fapt pentru care este necesara integrarea
conditionarilor sociale n studiul inteligentei si al dezvoltarii sale. Achizitiile
individuale tin de dinamici colective si de forme relationale pe care acestea le
presupun (Jean-Marc Monteil, 1997).
Clasa de elevi este locul unde se realizeaza afirmarea de sine,
antagonismele, rivalitatea, competitia si cooperarea. Performantele n realizarea
unei sarcini sunt mai stimulate de cooperare, dect de competitie, sustine
Monteil invocnd cercetarile lui Workie, Brown si Abrams. n timp ce competitia
conduce adeseori la antagonisme, ostilitati, reprezentari negative ale celuilalt,
3

cooperarea are un efect pozitiv n ce priveste unele dimensiuni ale

comportamentului: stategiile de rationament, motivatia, perceptia celuilalt, etc.
Activitatile care presupun un efort comun pentru rezolvarea unor probleme
de interes general, reusesc sa reduca antagonismele, rivalitatea, actele ostile si
agresive, contribuind la stabilirea unui climat de ntelegere n interiorul grupului.
Schimbul de idei are un efect stimulativ, favoriznd realizarea unor performante
superioare n rezolvarea problemelor, caci grupul dispune, n principiu, de un
repertoriu mult mai variat de solutii, dect unul sau altul dintre membrii sai. S-a
constatat, n urma cercetarilor ntreprinse, ca procentul de raspunsuri corecte
este mai ridicat n cadrul muncii de echipa, dect n cazul celei individuale (Ioan
Radu).
Surprinderea si relevarea particularitatilor structurale, punerea n evidenta
a fenomenelor sociale ce au loc n grupul clasa de elevi ajuta la descoperirea
unor modalitati rationale de interventie, ndreptata spre optimizarea relatiilor
interpersonale si constituirea unui climat psihosocial favorabil bunei desfasurari a
activitatii didactice. Dinamizarea si multiplicarea relatiilor interpersonale pozitive,
conceperea si organizarea unor activitati care sa intensifice participarea elevilor
la declansarea unor astfel de relatii cu colegii, contribuie la eficientizarea
procesului instructiv-educativ. Nu se pot obtine rezultate superioare n afara
antrenarii nemijlocite a elevilor n stabilirea de relatii cu ceilalti. De aceea, a
preda nseamna si a actiona asupra conduitelor sociale ale elevilor, dupa cum
afirma Monteil, dar acest lucru nu este posibil n lipsa unor repere pe care doar
abordarea sociologica a grupului de elevi ni le ofera.

BIBLIOGRAFIE:
Ioan Radu :Psihologia colar, Bucureti, Editura tiinific, 1974
Ioan Radu :Psihologie social, Cluj-Napoca, edit. EXE, 1994
Studii de psihologie colar, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1979
Willem Doise : L'explication en psychologie sociale, P.U.F., Paris, 1982, p. 187