isturile cristaline sunt cele mai vechi roci Alunecrile de teren sunt produse de argil 1. Aezarea geografic Romnia se afl la intersecia paralelei de 45 de grade lat. N i meridianul de 25 de grade longitudine E 2. Vecinii Romniei N= Ucraina, E= Moldova, S= Bulgaria, V= Ungaria 3. Romnia are un relief variat i simetric dispus n trepte concentrice, Proporionalitatea reliefului= 28% muni, 42% dealuri i podiuri i 30% cmpii 4. Explicai: - Prezenta relifului glaciar in muntii Fagaras - datorita altitudinii de peste 2000m - Prezenta reliefului vulcanic - deoarece s-a format prin eruptii vulcanice - Masivitatea accentuate in Bucegi au masivitate accentuata pentru ca sunt formati din isturi cristaline - Fragmentarea accentuata in munii Bucegi- au multe depresiuni si vi - Prezenta reliefului carstic n pod. Dobrogei - n pod. Dobrogei sunt prezente pesteri si chei - De ce in subcarpati se intalneste o succesiune de depresiuni inchise de dealuri deoarece subcarpaii au fost formati prin ncreire - De ce in Subcarpati, DCT sau pod. Moldovei sunt frecvente alunecari de teren sunt frecvente alunecri de teren pentru c sunt formati din argila si nu sunt impadurii. - De ce in pod Mehedinti se intalneste relief carstic pentru c sunt formai din calcare - De ce pod. Dobrogei este cea mai veche unitate de relief pentru ca s-a format in orogeneza hercinica i caledoniana - De ce pod. Mehedinti nu este o subunitate a pod. Getic pentru c modul de formare este diferit - De ce pod. Getic este un piemont pentru c se afl la contactul cu subcarpaii Geticii. 5. Unitai de relief ale Romniei 6. Asociai unitile cu subunitile 7. De ce Romnia este o ar carpato-danubian-pontica pentru c dou treimi din Carpai se afl in ara noastr, pentru ca doua cincimi din lungimea Dunarii se afla pe teritoriul rii noastre care este o cale de navigaie i pentru c 244 km din rmul Mrii Negre se afl in Romnia.
Comparai Grupa Parng i Grupa N a Carpaiilor Orientali
n ambele grupe este prezent relieful glaciar i carstic.
n Gr. de N a Carpailor Orientali ntlnim relief vulcanic, iar n Gr. Parng acesta lipseste. Gr. Parng prezint fragmentare redus, iar Gr. de N a Carpailor Orientali prezint fragmentare accentuat
Pod. Getic i Pod. Moldovei
Ambele podiuri sunt alctuite din depuneri sedimentare
n ambele podiuri se produc alunecri de teren datorit argilei Pod. Moldovei are altitudini cuprinse intre 200-600m, iar Pod. Getic prezint altitudini de 200-700m
Podiul Getic i Depr. Colinar a Transilvaniei
Depr. Colinar a Transilvaniei are altitudinea maxim de 1080m n Dealul
Beheci, iar n Pod. Getic altitudinea maxim este de 772 m n Platforma Argesului Att Depr. Colinar a Transilvaniei ct i Pod. Getic s-au format prin depunere de sedimente n Depr. Colinar a Transilvaniei ntalnim domuri gazeifere, iar n Pod. Getic acestea lipsesc.
Dealurile de Vest i pod. Getic
Ambele uniti sunt piemonturi
Dealurile de Vest prezint inclinare de la E la V, iar pod. Getic de la N la S Dealurile de Vest prezint altitudini cuprinse intre 200-450, iar, pod. Getic ntre 200-600m
Depr. Colinar a Transilvaniei i Subcarpaii
Depr. Colinar a Transilvaniei are altitudinea maxim de 1080m n Dealul
Beheci, iar Subcarpaii 1018m n Magura Mu Subcarpaii s-au format prin cutare i nalarea sedimentelor, iar Depr. Colinar a Transilvaniei prin format prin depunere de sedimente n Depr. Colinar a Transilvaniei ntalnim domuri gazeifere, iar n Subcarpai acestea lipsesc.