Epoca contemporan

Unirea din 1918: etapele Unirii; recunoasterea internaional a Unirii.

Dupa declansarea Primului Razboi Mondial s-a organizat Consiliul de
Coroana de la Sinaia, 21 iulie 1914, in cadrul caruia s-a dezbatut problema intrarii
Romaniei in razboi. In cadrul consiliului s-au conturat 3 orientari:
1. Orientarea progermana, sustinuta de regele Carol I, dorea intrarea
Romaniei in razboi de partea Puterilor Centrale, pentru ca Romania aderase in 1883
la Tripla Alianta, iar Austro-Ungaria ii ceruse statului roman sa respecte tratatul.
Regele a intampinat o opozitie crancena din partea partidului si se spune ca aceasta
i-ar fi provocat moartea subita pe 27 septembrie 1914, cu toate ca avea 75 de ani. A
doua zi, Ferdinand I depune juramantul solemn si devine rege.
2. Orientarea proantanta sustinea intrarea imediata in razboi.
3. Orientarea neutra sustinea neutralitatea necesara pregatirii militare si a
tratatelor diplomatice.
In urma dezbaterilor s-a impus solutia neutralitatii.
La 18 septembrie 1914, printr-un acord secret, Rusia se angaja sa apere
integritatea teritoriala a Romaniei si ii recunostea drepturile asupra teritoriilor din
Austro-Ungaria in schimbul unei neutralitati binevoitoare.
Timp de 2 ani, prim-ministrul Ion I.C. Bratianu a dus tratative cu statele
antante pentru a obtine din partea acestora recunoasterea drepturilor Romaniei
asupra teritoriilor locuite de romani din cadrul monarhiei Austro-Ungare.
Puterile Centrale sperau, in cel mai fericit caz, in neutralitatea Romaniei, iar
Franta si Rusia, nemultumite de tergiversarile lui Bratianu, puneau Guvernul de la
Bucuresti, in vara anului 1916, in fata alternativei: acum ori niciodata.
Neutralitatea excludea insa infaptuirea idealului national, asa ca Romania
incheie la 4 august 1916 o conventie politica si militara cu Antanta. Prevederi:
- Se recunoasteau drepturile Romaniei in Transilvania si Bucovina.
- Romania era sprijinita militar in cazul in care intra in razboi.
La 14 august armata romana a pornit ofensiva in Transilvania. Dezastrul de
la Dunare si contraofensiva Puterilor Centrale in Transilvania au condus la ocuparea
de catre inamic a 2/3 din teritoriul tarii. Armata, guvernul si o parte a populatiei s-au
refugiat in Moldova, Iasiul devenind pentru o perioada capitala tarii.
In iarna anilor 1916-1917, armata romana s-a pregatit sub conducerea unei
misiuni militare franceze. In iulie-august 1917, armata romana a oprit ofensiva
germana pe frontul de vest, in luptele de la Marasti, Oituz si Marasesti, evitand
astfel ocuparea Moldovei.
Aceste victorii nu au putut fi valorificate, deoarece Rusia, principalul aliat al
Romaniei pe frontul de est, iese din razboi si incheie pace separata cu Germania.
Aceasta decizie a fost adoptata de catre Lenin dupa ce a preluat puterea in stat, ca
urmare a Revolutiei Bolsevice (comuniste).
Din cauza faptului ca armata romana nu mai putea continua rezistenta,

guvernul condus de Alexandru Marghiloman incheie un tratat de pace cu Puterile

Centrale la Bucuresti, in 24 aprilie 1918. Documentul impunea tarii conditii grele:
- erau cedate Dobrogea si culmile Carpatilor;
- economia era subordonata Germaniei;
- armata era demobilizata.
Regele Ferdinand I nu a recunoscut tratatul. Asadar, victoriile Antantei au
determinat reinceperea ofensivei in octombrie de catre armata romana, astfel incat
sfarsitul razboiului a gasit Romania in tabara invingatorilor.
Participarea la razboi a insemnat aproape 800.000 de morti, raniti si
disparuti, dar si distrugeri enorme si pierderi materiale.
Marea Unire de la 1918
Primul Razboi Mondial a determinat o transformare radicala pe harta geopolitica
a Europei. Imperiile multinationale s-au destramat, permitand reforma
unitatii nationale si afirmarea unor noi state independente.
1. Basarabia - primul teritoriu care s-a unit cu Romania la 27 martie 1918,
ca urmare a deciziei adoptate de Sfatul Tarii.
2. Bucovina a fost provincie a Austro-Ungariei. Dupa destramarea acesteia,
Ucraina a manifestat pretentia de a o anexa. In acest context, in cadrul Adunarii
Nationale de la Cernauti, s-a decis unirea Bucovinei cu Romania, iar la 15 noiembrie
1918 Congresul General al Bucovinei a votat in unanimitate unirea neconditionata
si pentru vecie.
3. Transilvania - in cadrul fostei monarhii Austro-Ungare existau opinii
referitoare la refacerea imperiului in forma unei federatii. Pentru a afirma interesele
nationale, membrii Consiliului National Roman Central (CNRC) au convocat
Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918. In cadrul acestei
adunari, Vasile Goldis a citit Rezolutia Unirii cu Romania. Ungaria recunoaste
unirea abia in 1920, prin tratatul de la Trianon.
Denumirea de Romania Mare este valabila incepand cu 1 decembrie 1918.
In plan international, noua configuratie teritoriala a tarii a fost recunoscuta
prin tratatele semnate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris din anii 1919-1920.
Pacea realizata la Paris n-a fost durabila deoarece:
- statele mici din tabara invingatoare au fost discriminate;
- Rusia Sovietica n-a fost invitata la conferinta;
- statele invinse nu au fost admise la tratative;
- statele invinse au fost considerate responsabile de declansarea razboiului;
- desi s-a constituit Societatea Natiunilor (sau Liga Natiunilor), care avea
drept obiectiv mentinerea pacii in lume, aceasta nu avea mijloacele necesare pentru a
o impune.
La 15 octombrie 1922 a avut loc la Alba Iulia incoronarea regelui Ferdinand
I (1914-1927), numit si Intregitorul si a reginei Maria, ca suverani ai Romaniei
Mari. La festivitati vor fi prezenti reprezentanti din 13 state ale lumii, aceasta fiind o
noua dovada a recunoasterii Marii Uniri pe plan international.

Schimbarea calendarului
In 1919 Romania Mare trece de la calendarul iulian la cel gregorian.
Pentru obtinerea noii date se procedeaza astfel:
- se adauga 12 zile in perioada 1 martie 1800 28 februarie 1900
- se adauga 13 zile in perioada 1 martie 1900 1 octombrie 1924
- se adauga 14 zile din 1924
*Pana acum am incercat sa folosesc date vechi in sinteza
Romnia interbelic: integrarea provinciilor romnesti; Constituia din 1923; sistemul politic
(Parlamentul, Monarhia, partidele, guvernele); statutul minoritilor;
Constitutia din martie 1923
In 1921, printr-un decret , este desfiintata marea proprietate si mosieria
boiereasca, pamantul fiind impartit taranilor (avand prioritate cei care au participat
la razboi, invalizii si vaduvele). Regele Ferdinand si-a indeplinit astfel promisiunile
facute pe frontul din Moldova, in primavara anului 1917. Ca urmare a desfiintarii
marii proprietati, mosierimea dispare ca si clona politica, iar de pe scena politica
dispare Partidul Conservator.
Noua lege relua, in cea mai mare parte, continutul Constitutiei din 1866,
fiind o sinteza intre aceasta si proiectele constitutionale votate in 1917. Noutati:
- Constitutia din 1866 accentua caracterul indivizibil al statului, pe cand cea
din 1923 insista si asupra caracterului national;
- in Constitutia din 1923 dreptul la proprietate nu mai este unul absolut, ci
este nuantat, prin referire la utilitatea sociala;
- este prevazut votul universal, prezent inca din 1918 (doar pentru barbati,
de la 21 de ani), in urma revizuirii din 1917 a Constitutiei din 1866; disparand votul
cenzitar, se desfiinteaza colegiile din Camera Deputatilor si Senat;
- drepturile cetatenesti, ca si drepturile minoritatilor, sunt fara deosebire de
origine etnica, de limba si de religie;
- se introduce controlul preventiv al constitutionalitatii legilor; se creeaza un
Consiliu Legislativ care trebuie sa avizeze legile, dar al carui rol este consultativ.
In concluzie, Constitutia din 1923 a pastrat spiritul liberal al celei din 1866,
a perfectionat sistemul de control al respectarii drepturilor si libertatilor cetatenesti,
si a consacrat in plan juridic unirea din 1918.
Romania dupa Marea Unire
Dupa infaptuirea Unirii din 1918, guvernele care au condus Romania au trebuit sa depaseasca criza
economico-sociala creata de razboi, sa dezvolte in continuare tara si sa integreze provinciile care sau unit in 1918.

Integrarea provinciilor romane si statutul minoritatilor

Dupa ce a avut loc unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania in urma unor adunari
democratice desfasurate la Chisinau, Cernauti, Alba Iulia si dupa ce aceasta Unire a fost
recunoscuta in anii 1919-1920 prin pacea de la Paris, Romania trebuia sa asigure integrarea politicoadministrativa a noilor provincii.
Primul Parlament al Romaniei intregite s-a deschis la 29 decembrie 1919 sub presedintia lui Nicolae
Iorga.
Acest Parlament a ratificat documentele Unirii. Cu acest prilej Vasile Goldis sublinia ca Unirea a fost
un act al dreptatii istorice si o pretentie a civilizatiei umane, iar Nicolae Iorga spunea ca Romania
unita o avem, si o vom pastra.
Pentru ca provinciile unite aveau propriile lor legi si institutii, s-a trecut la adoptarea unor reforme
pentru a asigura evolutia unitara a intregului teritoriu. Au fost preluate sectoarele economice,
mijloacele de transport si vamile de catre administratia romaneasca.
- in 1918 a fost data legea electorala, prin care votul era egal, direct si secret si pe care il aveau
barbatii de peste 21 ani, indiferent de avere;
- in 1920 sunt dizolvate comitetele politice locale din Bucovina, Basarabia si Transilvania;
- in 1921 are loc reforma agrara;
- in 1923 se da o noua Constitutie;
- in 1924 invatamantul devine obligatoriu si gratuit si este extins la intreg teritoriul;
- in 14 iunie 1925 se face o noua impartire administrativ-teritoriala. Tara va fi impartita in judete, plaji,
comune si sate.
Marea Unire din 1918 a creat un nou cadru teritorial, economic si etnografic. Suprafata tarii s-a marit
la 295000 km2, fata de 137000 km2, inainte de 1916, iar populatia a ajuns la 18 milioane, conform
recensamantului din 1930, fata de 7250000 locuitori in anul 1918. Din acestia 71,9% romani, 28,1%
minoritati, din care: 7,2% unguri, 4,1% germani, 4% evrei, 3,8% ucraineni etc. S-a dublat suprafata
arabila fata de 1913, a crescut aproape de 3 ori suprafata padurilor. Lungimea cailor ferate a crescut
de la 4300 km2 la 11000 km2.
Atitudinea minoritatilor fata de Unire a fost diferita de la provincie la provincie. Astfel, in Bucovina si
Basarabia reprezentantii minoritatilor au fost prezenti la luarea deciziilor si au fost prezenti in
organele provizorii de conducere.
In Transilvania reprezentantii germanilor, evreilor si tiganilor si-au exprimat adeziunea la rezolutia de
unire a Transilvaniei cu Romania. De asemenea, reprezentanti ai maghiarilor au inteles actul de la 1
decembrie 1918.
Statul roman a acordat egalitate cetatenilor in fata legii, indiferent de etnie, limba sau religie si de
asemenea a acordat fonduri cutelor religioase si scolilor apartinand minoritatilor.
In 1934 apareau 492 de titluri de ziare si reviste. In aceste conditii, minoritatile s-au integrat in viata
politica romana cat si in cea culturala. Exemple: s-au format partide ca: Uniunea Evreilor Pamanteni
(1900), Partidul Maghiar (1921), Partidul German (1921). Se remarca activitatea minoritatilor etnice
in literatura, stiinta, arta etc. Exemple: in literatura Tristan Tzara si Nagy Istvan; in medicina Iosif
Reiner; in sculptura Francisc Storck.
Au existat si unele diferende intre statul roman si reprezentantii minoritatilor. In acest sens se

remarca reprezentantii revizionismului maghiar si bulgar si a expansionismului sovietic, fapt care a

dus la evenimentele tragice din 1940.

Evolutia economica intre 1918-1939

In evolutia economica din aceasta perioada exista mai multe etape:
- perioada de refacere economica, proces incheiat in linii mari in 1923;
- perioada de ascensiune economica 1924 1928;
- perioada de criza economica 1929;
- perioada de cea mai mare dezvoltare economica, intre cele doua razboaie mondiale 1934 1939,
cand are loc relansarea industrializarii.
Agricultura: Tara noastra are o economie predominant agrara.

Reforma agrara
Inca din 1917, cand guvernul era refugiat la Iasi, regele Ferdinand promite soldatilor ca dupa
terminarea razboiului vor primi pamant. In decembrie 1918 se da un decret de lege care prevedea
exproprierea proprietatilor funciare din vechiul regat.
In 1919 decrete asemanatoare sunt adoptate pentru Basarabia, Transilvania si Bucovina.
Reforma a fost definitivata in 1921, cand au fost expropriate 6 milioane de hectare de teren si au fost
improprietariti 2 milioane de locuitori.
Masura a imbunatatit situatia taranilor, dar faramitarea proprietatilor si inapoierea tehnica au
diminuat efectele initiale ale reformei.
Industria
Industria tarii a fost afectata de razboi. Astfel, in 1919 ea a realizat 25% din productia anului 1913.
Dupa refacerea sa, industria va cunoaste o perioada de avant, in timpul guvernarilor liberale din
1922 1928, 1934 1937. Liberalii, folosind deviza prin noi insine au incurajat capitalul autohton.
In schimb, national-taranistii veniti la putere in 1928 au incurajat investitiile straine folosind deviza
porti deschise pentru capitalul strain.
Criza economica din anii 1929 1933 a oprit temporar procesul de industrializare (se inchid fabrici,
scade productia, se inchid bancile, sunt 300000 de someri).
In 1934 1938 industria se relanseaza si Romania produce alimente, textile, produse chimice,
locomotive, avioane, echipament militar, motoare electrice, cauciuc sintetic.
Industria energetica: rafinarii care prelucreaza 95% din titei.
Are loc un proces de concentrare si centralizare a industriei.
- trustul metalurgic Titan-Nadrag-Calan;
- concernul aurifer Mica;
- sindicatul petrolier Distributia;
- magnati industriali: Malaxa, Mociornita, Gigurtu, G.G. Mironescu;

In 1938, Romania detinea locul I in Europa si VII in lume privind productia petroliera.
Aur si gaze naturale: locul II in Europa.
Productia de grau: locul IV in Europa.
Privind dezvoltarea comertului aveam relatii comerciale cu Franta, Anglia si Germania (1933).
Intelectualii au un rol tot mai important in viata culturala si politica.
Existenta unor mari contraste sociale a determinat o serie de nemultumiri. Ca urmare se
organizeaza sindicate si au loc masuri de protest.
Criza economiei scade nivelul de trai, ceea ce determina somaj si tensiuni sociale. Ca urmare, are
loc greva generala din 1920, apoi greva minerilor de la Lupeni, apoi grevele de la Bucuresti si Valea
Prahovei din 1932 1933, cand are loc folosirea fortei armatei si cad victime.

Transporturile
Romania a contractat mari imprumuturi. Instaurarea controlului strain asupra finantelor (exemple:
planul de la Geneva 1933, Mulat 1934).
Structuri si probleme sociale in perioada interbelica: Reformele si industrializarea au produs
schimbari pe plan social. Burghezia isi consolida pozitia. Ea detinea industria, bancile si viata
politica.
Clasa marilor proprietari funciari s-a dezintegrat in urma reformei agrare, pentru ca nu puteau sa
aiba mosii mai mari de 100000 hectare. Taranimea este majoritara, 78,9% din locuitori locuind la
sate. Creste numarul muncitorilor in urma industrializarii. Intelectualii vor avea un rol din ce in ce mai
important in viata cultural-politica.
Existenta unor mari contraste sociale determina izbucnirea unor framantari sociale. In aceste conditii
se organizeaza miscarea sindicala si au loc proteste mai ales in timpul crizei economice din 1929
1933, cand a crescut somajul.
Proteste: greva generala din 1920; greva de la Lupeni din 1929 si grevele de la Bucuresti si Valea
Prahovei din 1932 1933, cand s-a folosit forta armata.

Monarhia din Romania

Sistemul politic din Romania este dat de schimbarile produse dupa razboi.
Institutia monarhica: un element cheie in relatiile politice, are rolul de mediator al regelui, asigurand
echilibrul politic in tara.
Carol I (1866 1914): va domni ca principe constitutional, iar din 1884 ca rege constitutional. Carol I
se implica in momentele cele mai importante ale tarii: alcatuirea regimului constitutional si
independent.
Ferdinand I (1914 1927): se implica in construirea statului national roman unitar si la 15 martie
1922 regele Ferdinand si regina Maria sunt incoronati ca suverani ai tuturor romanilor, iar Ferdinand
poarta numele de Intregitorul.
Ferdinand nu si-a depasit atributiile, dar a fost acuzat ca s-a lasat dominat de Ionel I.C. Bratianu.
In 1925 se declanseaza criza dinastica, cand printul Carol al II-lea revine la tron si face totul ca sa

compromita regimul constitutional si partidele politice. Ca urmare, se instaureaza dictatura regala din
1938.

Partidele politice din Romania

Dupa 1918 creste numarul partidelor politice, dar unele dispar.
Dispare Partidul Conservator ca urmare a legii electorale si legii agrare.
Partidul Liberal, creat in 1875 il avea in frunte pe I.C. Bratianu, I. Gh. Duca, si Gheorghe Tatarascu.
Guverneaza intre anii 1918 1919, 1922 1926, 1927 1928 si 1933 1937. El alcatuieste
Constitutia din 1923 si legea administrativa, legea electorala (aici da legea primei guvernamentale).
Legea pentru invatamantul primar, legea pentru unitatea teritoriala si legea Mavescu, prin care
Partidul Comunist este scos in afara legii.
Partidul National Taranesc, creat in 1926 din Partidul National Taranesc al lui Ion Mihalache si
Partidul National Roman, are in frunte pe Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Vaida Voievod. Guverneaza
intre anii 1928 1933. Da legea minelor, legea pentru organizarea administratiei locale si legea
pentru conversiunea datoriilor agricole. Toate acestea il readuc pe Carol al II-lea la conducerea tarii.
Partidul Nationalist Democratic este creat de Nicolae Iorga in 1909.
Partidul Poporului este creat de Alexandru Averescu la 1 aprilie 1919. Guverneaza intre 1920 1921
si 1926 1927. Da reforma agrara si face unificarea monetara.
Partidul Social Democrat, creat in 1927, il are in frunte pe Constantin Titel Petrescu.
Partide extremiste:
Partidul extremist de stanga: Partidul Comunist creat in 1921 in frunte cu Gheorghe Cristescu,
considera ca Romania este un stat multinational.
Partidul extremist de dreapta: Legiunea arhanghelului Mihail este creata de A. C. Cuza in 1923. In
1927 aceasta devine Garda de fier, iar din 1930 este condusa de Corneliu Zelea Codreanu. In 1933
Garda de fier este scoasa in afara legii, drept urmare seful partidului liberal I. G. Duca este ucis.
Reapare in 1933 sub numele de Totul pentru tara si in 1937 obtine 15% din voturi. Legionarii au
ucis pe: Nicolae Iorga, Virgil Madgearu, Victor Iamandi si Armand Calinescu.
Constitutia din 1923 este constitutia unificarii si exprima transformarile petrecute in Romania dupa
Marea Unire din 1918. Constitutia este aprobata de Camera Deputatilor pe 26 martie si de Senat pe
27 martie. Ea apare in Monitorul Oficial pe 28 martie.
Cuprinde 8 titluri si 138 de articole. Primele articole arata ca Romania este un stat national unitar
indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Stat national inseamna ca, desi erau unele minoritati, ele nu au
schimbat caracterul national al statului nostru.
Constitutia arata ca forma de stat este monarhia parlamentara, bazata pe separarea puterilor in stat.
Astfel:
- puterea executiva apartine regelui si guvernului. Regele numea si revoca ministrii, dizolva
Parlamentul, sanctiona si promulga legile, era seful armatei, batea moneda si conferea decoratii.
Ministrii contrasemnau orice act al regelui, de care raspundeau;
- puterea legislativa o aveau regele si Reprezentanta Nationala (Parlamentul format din doua
camere: Senat si Camera Deputatilor); atat regele cat si Parlamentul puteau sa aiba initiativa legilor;

- puterea judecatoreasca apartinea Curtii de Casatie si Justitie (Instanta Suprema), care apoi
organiza activitatea judecatoreasca.
Constitutia mai cuprindea drepturi si libertati democratice, dreptul la vot, egalitatea in fata legii,
libertatea presei, a cuvantului si drepturi egale pentru nationalitati.
Importanta Constitutiei: este una din cele mai democratice constitutii din acea perioada.

Optiuni politice privind evolutia societatii romane interbelice

Democratia interbelica si problemele ei:
Dupa 1918 democratia Romaniei s-a maturizat. Tara avea vot universal, partide politice, constitutie
care prevedea separarea puterilor in stat si presa libera. Cu toate acestea, functionarea
mecanismului democratic a fost foarte anevoios. Insasi legea fundamentala (constitutia) a suferit
atacurilor opozitiei ( PNL si PT), acesteia neaducandu-i-se nici o modificare dupa venirea la putere a
PNT.
O problema a mecanismului democratic o constituiau alegerile care se remarcau prin violenta,
frauda, coruptie si intimidare. La toate acestea se adaugau coruptia si afacerile scandaloase.
Afacerile Skoda au implicat oameni politici si generali. In Romania, perioadele de stabilitate au
alternat cu cele de instabilitate politica.
In perioada 1918 1938 au fost 24 de guverne. Perioadele de stabilitate au fost in vremea
guvernelor PNL (1922 1926, 1933 1937) si corespund cu o relansare a vietii economice.
PNT a guvernat intre 1929 1933, dar nu a reusit sa creeze statul taranesc asa cum dorea. Ca
urmare, Carol al II-lea a instaurat un regim de autoritate.
Diversitatea optiunilor politice privind evolutia societatii romanesti:
Dupa Marea Unire din 1918, clasa politica era preocupata de cursul viitor al dezvoltarii intregite.
Astfel, s-au format diferite curente de gandire, si anume:
- Europenismul considera ca Romania trebuie sa parcurga aceeasi cale ca si tarile dezvoltate ale
Europei si sa cunoasca urbanizarea si industrializarea;
- Traditionalismul critica formele de imprumut ale civilizatiei europene si considera ca Romania, tara
agrara, cu o populatie rurala majoritara trebuie sa-si conserve valorile traditionale.
Pe de alta parte, viata politica interbelica era marcata de o confruntare dintre democratie si
tendintele autoritariste. Tendintele democratice sunt prezentate de liberalism si taranism.
Liberalismul e reprezentat de PNL, care considera ca Romania trebuie sa-si formeze o economie
capitalista prospera, bazata pe industrie si sa se emancipeze fata de capitalismul strain. Dezvoltarea
Romaniei trebuie sa fie realizata prin noi insine, adica prin stimularea capitalului autohton.
Stefan Zeletin, unul din reprezentantii acestui curent, considera ca in deceniul al II-lea al secolului
XX burghezia a cunoscut de la faza de tinerete a liberalismului, a carei caracteristica este productia
industriala, la neoliberalism, a carei caracteristica era marea finanta, adica sistemul bancar. Nasterea
neoliberalismului a avut loc odata cu Constitutia din 1923. Esenta neoliberalismului era interventia
statului asupra vietii sociale pentru a indruma chiar si economic asa cum cer interesele sale (ale
statului). Reprezentantii curentului au fost Stefan Zeletin, Vintila Bratianu si Mihail Manolescu.
Taranismul sustine ideea statului taranesc, in care taranimea este emancipata economic, prin

reforma agrara si politica. Reforma electorala urma sa aiba rolul principal. Ramura principala era
agricultura, iar industria urma sa asigure numai materii prime pentru agricultura.
Doctrina politica era politica portilor deschise, pentru a atrage capitalul strain.
PNT (1928 1930, 1932 1933) a facut imprumuturi pentru a reduce efectele crizei economice.
Reprezentantii curentului taranesc au fost: Virgil Madgearu, Constantin Stere si Gheorghe Zane.
Miscarea sociala e reprezentata de Partidul Social Democrat (PSD) care lupta pentru preluarea
puterii de catre miscarea muncitoreasca, fenomen care trebuie sa aiba loc in cadrul democratiei
parlamentare, dar miscarea a avut o influenta redusa.
Romnia n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial: de la regimul democratic la regimul autoritar si
de dictatur; participarea la rzboiul antisovietic; rsturnarea regimului Antonescu;
participarea Romniei la rzboi alturi de Naiunile Unite.
Dictatura militara a lui Antonescu
La 4 septembrie 1940 regele numeste in fruntea guvernului pe Antonescu. Acesta cere puteri
diplomatice. Cere apoi abdicarea lui Carol, in favoarea fiului sau Mihai. La inceput, Antonescu
formeaza un guvern in care majoritatea sunt legionari si se numeste Statul National Legionar (14
septembrie 1940). Ei introduc romanizarea intreprinderilor, indeparteaza evreii, iar in noaptea din 26
27 septembrie, ucid 60 de fosti demnitari.
Sperand la sprijinul lui Hitler, Horia Sima, seful legionarilor, organizeaza rebeliunea legionara din 21
23 ianuarie 1941, pentru a-l indeparta pe Antonescu de la putere.
Antonescu, cu ajutorul lui Hitler ii infrange pe legionari. Aresteaza 8000 de legionari, dar Sima si alti
conducatori fug la Hitler.
Antonescu instaureaza dictatura militara (din 23 de membri ai guvernului, 15 erau militari). Sunt
interzise adunarile publice. Antonescu modifica legile vechi si initiaza altele noi. Controleaza
administratia locala cu ajutorul militarilor. De asemenea, economia se afla sub controlul armatei. La
23 noiembrie 1940 adera la Pactul Tripartit.

Romania in al II-lea razboi mondial

Ca beneficiar al tratatelor de la Paris, cand se realizeaza unitatea nationala, Romania privea cu
ingrijorare la evolutia politica internationala si continua linia traditionala de apropiere de Franta si
Anglia, dar acestea si-au dovedit incapacitatea de a se opune politicii expansioniste a Germaniei,
care a anexat Austria in 1938 si a dezmembrat Cehoslovacia intre 1938 si 1939.
Prin pactul Ribbentrop Molotov (23 august 1930) Germania si Rusia isi imparteau zonele de
influenta.
Dupa invadarea Poloniei, la 1 septembrie 1939, se trece la punerea in aplicare a pactului. Romania
a adoptat o pozitie binevoitoare fata de Polonia si statele occidentale, dar dupa caderea Frantei cu
acordul Germaniei, Romaniei i se impun cedari teritoriale.

Cedarea Basarabiei (28 iunie 1940)

La 26 iunie, printr-un ultimatum, i se cere Romaniei cedarea Basarabiei si nordul Bucovinei.

Partea romana a incercat sa negocieze si in acelasi timp sa obtina sprijinul Germaniei, insa Hitler a
conditionat orice colaborare cu Romania de pretentiile teritoriale ale statelor revizioniste.
URSS trimite un nou ultimatum la 28 iunie 1940. In aceste conditii are loc un Consiliu de Coroana.
Din 26 de participanti, 6 au votat pentru rezistenta armata: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu
Dragomir, Traian Pop, Stefan Ciobanu si E. Urdareanu.
Sovieticii au ocupat abuziv si tinutul Herta, care nu fusese pomenit in notele ultimatumului. Astfel,
cedam Basarabia cu un teritoriu de 44500 km2 si cu o populatie de 3,2 milioane de locuitori si nordul
Bucovinei si teritoriul Herta cu 6000 km2 si cu o populatie de 500000 de locuitori.

Pierderea nord-vestului Transilvaniei (Dictatul de la Viena din 30 august 1940)

La 15 iulie Hitler a trimis o scrisoare lui Carol al II-lea, in care il sfatuieste sa accepte revendicarile
teritoriale ale Ungariei si Bulgariei, si apoi Romania va fi incadrata in politica de protectie a
Germaniei.
La Drobeta Turnu Severin au avut loc negocieri ungaro-romane. Pretentiile exagerate ale Ungariei au
dus la esuarea acestor tratative. Pentru a rezolva aceasta situatie, Hitler avand interes sa nu extinda
razboiul in est si sa protejeze petrolul roman, il cheama pe Mihail Manolescu la Viena sa semneze
cedarea NV Transilvaniei catre Ungaria. In conditiile in care la granitele romane erau masate trupe
ungare, si sub amenintarea ca daca nu accepta, Romania va fi stearsa de pe harta Europei,
guvernul roman accepta situatia propusa (impusa) de Hitler si cedeaza un teritoriu de 42493 km2 cu
o populatie de 1,6 milioane de locuitori, din care 50% erau romani. Acest dictat nemultumea si
Romania si Ungaria. Hitler a realizat acest act cu scopul mentinerii celor doua state in Axa (BerlinRoma-Tokyo).
In septembrie, in urma discutiilor de la Craiova cu Bulgaria, Romania a cedat Cadrilaterul, ce avea
6000 km2 si o populatie de 400000 de locuitori.

Participarea Romaniei la cel de-al II-lea razboi mondial

La 23 noiembrie 1940 guvernul a aderat la Pactul Tripartit (Italia, Germania, Japonia).
La 22 iunie 1941 Romania intra in razboi impotriva URSS-ului, alaturi de Germania, Finlanda si
Ungaria. La razboi au participat 47000 de soldati. Pana la sfarsitul lunii iulie sunt eliberate Basarabia
si Bucovina. Evreii din Basarabia si Bucovina au fost deportati. Deportarile au incetat in 1943.
Regimul lui Antonescu nu a adoptat solutii de a-i masacra pe evrei in masa.
Romanii au suferit mari pierderi. Exemplu: in luptele de la Odesa au murit 17729 de oameni. In
aceste conditii, multi oameni politici au actionat in secret pentru a incheia pace cu aliatii (Anglia,
SUA, URSS).
In acest timp, Antonescu si colaboratorii lui au initiat in septembrie tratative cu aliatii, dar SUA, Anglia
si URSS hotarasc ca nici una dintre ele sa nu incheie pace separata. Discutiile s-au prelungit pana in
vara anului 1944.

Actul de la 23 august 1944

In aceste conditii, Romania risca sa fie ocupata de armata sovietica, intrucat aceasta ajunsese la 20
august pe linia Fagaras, Neamt, Chisinau, Cluj. Si Anglia a incercat sa organizeze rezistenta pe linia
Focsani-Galati.
Fortati de imprejurari, se trece la aplicarea unui plan organizat din timp de reprezentantii Blocului
National Democrat, format din PNC, PNT, PCR si PSD.
In ziua de 23 august, Antonescu cere o audienta la rege, regele ii propune sa incheie pace cu aliatii
SUA, URSS si Anglia, Antonescu refuza si regele il aresteaza. In aceeasi zi sunt arestati si alti
reprezentanti si sustinatori ai guvernului Antonescu. Regele formeaza un nou guvern, in frunte cu
generalul Sanatescu, si da o proclamatie catre tara la radio.
La 23 august, Romania intra sub influenta URSS. Schimbarea politica din Romania a insemnat o
grea incercare pentru Germania, pentru ca pierdea petrolul romanesc si se prabuseste institutia
strategica si militara din Balcani. Romania a contribuit la scurtarea razboiului cu cateva luni.
Trupele germane din Bucuresti au incercat sa reziste, dar romanii au ripostat cu putere si la 30
august, cand armata sovietica intra in Bucuresti, acesta fusese deja eliberat.
O delegatie romana, in frunte cu comunistul Lucretiu Patrascanu merge la Moscova sa incheie un
armistitiu cu URSS. Acesta se incheie in noaptea din 12 13 septembrie 1944 si prevedea
urmatoarele:
- Romania ceda Basarabia;
- Romania platea 300 de miliarde de lei despagubire in grau si petrol.
Prevederile dictatului de la Viena erau anulate. Romania trebuia sa participe la razboi cu 12 divizii,
dar a participat cu 19 si apoi cu 16.
Razboiul se desfasoara si in vest, pentru eliberarea Transilvaniei. Se remarca luptele de pe Mures.
La 25 octombrie 1944 se elibereaza orasele Carei si Sf. Maria.
Romania a contribuit si la eliberarea oraselor Budapesta, Banska-Bystrica, precum si a Muntilor
Tatra. In acest razboi Romania a pierdut 170000 de militari, iar efortul economic a costat Romania 1
miliard 200 de milioane de lei.
In al II-lea razboi mondial Romania a pierdut 1 milion de oameni, din care 800000 pe front.

Romnia sub regimul comunist: impunerea modelului sovietic (1945-1958); "naionalizarea"

comunismului si destinderea intern (1959-1970); regimul Ceausescu, viaa intelectual, ideologie si
politici culturale.

Inceputul dominatiei sovietice

In urma intelegerilor dintre aliati, Romania a fost abandonata sovieticilor. Astfel, la conferinta de la
Moscova, din noiembrie 1944 Stalin si Churchil si-au impartit zonele de influenta. Astfel, Romania
avea 90% influenta sovietica si 10% influenta englezeasca. In aceste conditii, in Romania se aplica
modelul Sovietic, bazat pe partidul comunist roman, care la 23 august 1944 avea 1000 de membrii,
revolutia mare de profesie, cum se intitulau. O parte din ei formau aripa nationala: Gheorghe
Ghiorghiu Dej, Lucretiu Patrascanu si Nicolae Ceausecu, iar cealalta parte aripa moscovita, din care
faceau parte comunisti formati in URSS Ana Paucar, Vasile Luca.
Comunistii sustineau principiul luptei de clasa si doreau sa instaureze dictatura proletariatului. Pentru
a santaja fortele romane politice in favoarea comunistilor, URSS-ul a instituit controlul asupra NV-ului
Transilvaniei si la 25 octombrie 1944, justificand aceasta masura prin dorinta de a asigura controlul
in spatele frontului. De asemenea, sub acoperirea lozincii totul pentru front, totul pentru victorie,
sovieticii au cautat sa ia masuri pentru slabirea armatei si politicii romanesti.

Lupta comunistilor pentru putere

Pentru ca dupa inlaturarea lui Antonescu, PNT, condus de Iuliu Maniu, refuza sa formeze guvernul
regelui, formeaza un guvern din militari si tehnicieni in frunte cu Sanatescu. Urmeaza al doilea
guvern Sanatescu, dupa care, comunistii, sperand instalarea politica, impun demiterea lui Sanatescu
si se formeaza un guvern in frunte cu generalul Radescu.
Incepand lupta pentru putere, PCR a iesit din Blocul National Democrat (PCR, PCD, PNT) si a
constituit FND (Frontul National Democrat) din PCR, PSD si gruparile desprinse din partidele istorice
(PNT, al lui Anton Alexandru si cel PNL, al lui Gheorghe Tatarascu). La mijlocul lui ianuarie 1945 Dej
si Ana Paucar au facut o vizita la Moscova, unde li se cere cucerirea intregii puteri politice. Tot acum
s-a hotarat ca liderul comunist sa fie Dej.
La 24 februarie 1945 se organizeaza la Bucuresi o demonstratie in care se cere demiterea lui
Radescu, considerat dusman al poporului. Cad morti si raniti. La 28 februarie a sosit la Bucuresti
Vusinski, care cere formarea unui guvern in frunte cu Petru Groza, care era liderul Frontului
Plugarilor, apropiat de comunisti.
La 6 martie 1945 s-a format un guvern FND condus de Patru Groza. Dupa trei zile se reintroduce
administratia romana in NV-ul Transilvaniei. La 23 martie 1945 are lor reforma agrara si sunt luate
mosiile mai mari de 50 de hectare de la 900 de mosieri.
In aprilie 1945, prin interpretarea abuziva a legii pentru sanctionarea criminalilor de razboi au fost
confiscate bunurile unui mare numar de persoane care isi pierd libertatea. Incurajat de americani,
regele intra in greva regala (refuza sa mai contrasemneze acte).
In decembrie 1945 are loc Conferinta de la Moscova a celor trei mari puteri si s-a propus ca in
guvernul lui Groza sa intre cate un reprezentant al partidelor istorice: Emanoil Hatieganul in PNT si
Mihail Romniceanu in PNL. In aceste conditii, Guvernul lui Groza este recunoscut de occidentali si
regele inceteaza greva regala.
La 19 noiembrie 1946 au loc alegeri parlamentare care sunt falsificate de comunisti.
La 10 februarie 1947 semnam pacea de la Paris prin care:

- Romani plateste despagubiri de razboi;

- ne revine NV-ul Transilvaniei;
- Basarabia si N Bucovinei raman la URSS;
- trupe sovietice raman in Romania.
La 14 iulie 1947 are loc inscenarea de la satul Tamadau. In felul acesta s-a creat pretextul interzicerii
partidelor istorice si lichidarea opozitiei.

Proclamarea RPR (Republica Populara Romana)

Regele face o vizita in Anglia la 22 decembrie, cu ocazia nuntii reginei Elisabeta si se asteapta sa
primeasca ajutor de la occidentali, dar nu primeste. Dupa ce regele se intoarce in tara, in ziua de 30
decembrie Dej si Petru Groza se prezinta in fata acestuia si ii cer sa abdice. Regele accepta sa
abdice si tara devine Stat Democrat Popular.

Impunerea deplina a stalinismului

Prima etapa a regimului comunist (1948 - 1965): Liderul comunist din aceasta perioada este
Gheorghe Gheorghiu Dej. In aceasta perioada s-au pus la punct instrumentele statului totalitar.
Astfel, in februarie 1948 are loc unirea Partidului Comunist Roman cu Partidul Social Democrat
Roman si se formeaza Partidul Muncitoresc Roman. Liderii PSD care nu au fost de acord au fost de
acord au fost inchisi.
In 21 23 februarie 1948 are loc primul congres al Partidului muncitoresc roman si este ales
Gheorghe Gheorghiu Dej. Apoi, in ordinea importantei urmeaza Ana Paucar si Vasile Luca, care
fusesera adusi din URSS. La acest congres nu a fost adoptata o viziune proprie asupra dezvoltarii
tarii si s-a copiat modelul sovietic. In aprilie 1948 s-a adoptat constitutia Republicii Populare
Romane, dupa modelul constitutiei din URSS. Din 1956 organul suprem legislativ era Marea
Adunare Nationala compusa din muncitori si tarani dar si intelectuali precum Sadoveanu.

Controlul statului supra economiei si culturii

La 11 iunie 1948 are lor nationalizarea mijloacelor de productie dupa care se trece la planificarea
centralizata a economiei pe baza de planuri cincinale.
In 1955 are loc confiscarea proprietatilor de pana la 50 de hectare prin care este desfiintata
chiaburimea (taranii instariti). Cei care au refuzat au fost inchisi si stramutati pe alte locuri. In
perioada 1949 1962 are loc colectivizarea agriculturii. S-au format mai intai gospodarii agricole
colective si apoi cooperative agricole de productie.
Reforma culturala: pe plan cultural s-a adoptat modelul sovietic (proleculturismul). In august 1948 se
da Legea invatamantului, prin care este eliminata religia din invatamant si inlocuita cu istoria
partidului comunist URSS si geografia URSS. Se preda ideologia marxist-leninista si se introduce
obligativitatea invatari limbii ruse. Profesorii care nu s-au adaptau, au fost eliminati. Se introduce

cenzura presei. In 1948 se da Legea cultelor religioase prin care religia greco-catolica este
desfiintata si greco-catolicii urmeaza sa se uneasca cu ortodocsii.

Represiuni si rezistente
Impotriva regimului comunist a fost organizata rezistenta fortelor democratice. Astfel, s-au organizat
grupuri armate in munti din care faceau parte medici, studenti, tarani si muncitori. Acestia sperau sa
primeasca ajutor de al americani.
Impotriva acestora s-a organizat un aparat represiv care se numea Securitate (in 1948) si care
reprezinta de fapt politia politica. Aceasta urmarea, aresta, executa si ucidea pe detinutii politici. Are
loc deportarea taranilor care se impotriveau colectivizarii. Au fost infiintate inchisori ale mortii la
Pitesti, Adjud, Gherla si Sighet. Au fost organizate lagare de munca fortata, unde au murit mii de
oameni. Exemplu: canalul Dunare Marea Neagra. Intre 1949 si 1952 s-a realizat experimentul de
reeducare de la Pitesti, cand prin aplicare unor torturi fizice insotite de presiuni ideologice individul
devenea complicele calailor.
Relatiile externe din timpul regimului lui Dej:
In ianuarie 1949 Romania este membra fondatoare a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc
(CAER), care cuprinde toate statele comuniste din Europa plus Cuba si Mongolia.
In 1953 moare Stalin si se produce o destindere in timpul urmasului sau, Hrusciov, care ataca
puternic cultul personalitatii lui Stalin.
In 1955 Romania este membra fondatoare a tratatului militar de la Varsovia, care urma sa se opuna
pactului militar NATO.
In 1956 trupele sovietice intervin impotriva Ungariei, unde se incearca reformarea regimului
Comunist. Actiunea este sustinuta si de regimul lui Dej.
In 1958 trupele sovietice au fost retrase din Romania si comertul roman se indreapta spre occident.
In 1961 sovieticii incearca sa puna in aplicare planul Valev, dupa numele autorului sau. Prin acest
plan urma sa se creeze o zona economica internationala, formata din URSS, Romania si Bulgaria.
Romania refuza acest lucru si prin urmare se indeparteaza de Uniunea Sovietica.
In martie 1965 a intervenit pe neasteptate moartea lui Dej. Astfel se incheie o scruta perioada a
reformismului dejist, dar acesta nu a insemnat o abandonare a principiilor comuniste.

Regimul nationalist comunist

Dupa moarte lui Dej la conducerea partidului vine Nicolae Ceausescu. Acesta a fost adoptat din
1952 in secretariatul partidului. Dupa ce merge la Moscova sa fie educat, este numit in mai multe
functii:
- sef al tineretului comunist;
- general locotenent;
- sef al directiei politice a armatei;
- secretar al comitetului central al Partidului Muncitoresc Roman;

- membru al biroului politic.

Dupa moartea lui Dej, la propunerea lui Ion Gheorghe Maured, Ceausescu a venit in fruntea tarii.
Prima etapa a regimului ceausist (1965 - 1971):
Ajuns la conducere, Ceausescu s-a proclamat ca deschizator al unei noi politici, desi politica de
destindere incepuse din vremea lui Dej. El a atacat in primul rand pe fostul conducator, acuzandu-l
de abuzuri. Pe plan intern incepe o politica de liberalizare:
- da o noua constitutie in 1965;
- schimba denumirea tarii in RSR (Republica Socialista Romania);
- schimba denumirea partidului in PCR (Partidul Comunist Roman);
- reabiliteaza victimele din perioada lui Dej (Lucretiu Patrascanu);
- invatamantul este organizat pe principii nationale (limba rusa este aproape eliminata din scoala);
- se introduc limbile occidentale;
- literatura este mai putin cenzurata si cunoaste un avant remarcabil;
- se sprijina initiativa particulara in comert;
- se construiesc locuinte, proprietati particulare.
Pe plan extern se duce o politica independenta fata de Moscova, cultivand sentimentul de antipatie
fata de mari vecini.
In 1967 Romania a reluat relatiile diplomatice cu Republica Federala Germana. De asemenea,
Romania mentine relatiile cu Israelul in timpul razboiului celor 6 zile din 1967.
In 1968 Bucurestiul refuza sa participe la invazia din Cehoslovacia. Ceausescu critica violent URSSul.
In urma acestor masuri Ceausescu se bucura de marea prestigiu si urmeaza vizitele in: Franta,
Anglia, Germania si SUA.
A doua etapa a regimului ceausist (1971 - 1980):
In urma vizitelor facute de Ceausescu in China si Coreea (1971), acesta a lansat tezele din iulie si
se indreapta spre un regim bazat pe cultul personalitatii (se revine la metodele staliniste). Revolutia
culturala inaugurata in 1971, dupa modelul chinezesc, pune la baza culturii ideile comuniste. In
acelasi timp, elimina posibilii rivali prin rotirea cadrelor. In 1973 incepe sa puna membrii familiei in
posturi de conducere. In 1974 Elena Ceausescu este promovata in Comitetul Executiv al PCR.
In 1974 Ceausescu devine presedintele RSR.
Perioada 1980 1987:
Regimul lui Ceausescu a intensificat la maximum politica de industrializare. Marile proiecte precum
Casa Poporul, Canalul Bucuresti-Dunare-Marea Neagra au secatuit resursele economice. Prin
urmare sunt contractate mari imprumuturi externe. Pentru achitarea datoriilor, Ceausescu a extins
exporturile si a redus importul. Incepand din 1981 s-au introdus ratii la alimente. De asemenea, s-a
trecut la economisirea energiei, caldurii si a apei calde. Se sistematizeaza satele (unele sunt
desfiintate).
Sfarsitul dictaturii (1987 1989):
In 1985 in frunte URSS-ului vine Mihail Gorbaciov. Acesta in cearca sa modernizeze comunismul dar

Ceausescu refuza. In aceste conditii, la noi se contureaza opozitia si miscarea de rezistenta.

Intelectuali ca Paul Goma, parintele Gheorghe Calciu, Ana Blandiana, Mircea Dinesc si Aurel Dragos
Munteanu au criticat regimul lui Ceausescu. Se remarca de asemenea celor sase, in 1977 a avut loc
o mare greva pe Valea Jiului. In 1987, la 15 noiembrie, la Brasov, au atacat sediul Partidului. In 1989
s-a accentuat criza regimurilor comuniste si astfel acestea cad din Ungaria, Polonia, Cahoslovacia si
Bulgaria. Dar la doi in noiembrie 1989 are loc Congresul al 14-lea al PCR care l-a reales pe
Ceausescu presedinte. Insa peste o luna avea sa cada si in Romania regimul Comunist.

Transformri politice, economice si sociale n Romnia dup 1989.

Decembrie 1989
Contextul intern si extern:
Pe plan intern se accentueaza nemultumirile ca urmare a:
- esecului economic;
- urbanizarii necontrolate;
- rationalizarii alimentelor;
- suprimarii libertatii de gandire;
- cultului familiei Ceausescu;
- daramarii bisericilor;
- incalcarii drepturilor omului;
- formalismului Constitutiei.
Nici contextul international nu mai era favorabil dictatorului:
- sefii de stat occidentali nu mai viziteaza Romania;
- Romania se orienteaza spre tarile slab dezvoltate;
- Romania intra in conflict cu URSS pentru ca Ceausescu a refuzat reformismul lui Gorbaciov si la
Congresul al 14-lea a declarat ca se impune revizuirea patului Ribentrob-Monotov;
- in Polonia, Ungaria, RDG, Bulgaria si Cehoslovacia sunt rasturnate regimurile comuniste.
Caderea regimului lui Ceausescu a fost sustinuta de statele occidentale si de URSS prin actiuni ale
serviciilor secrete.
Timisoara (16 decembrie 1989):
Conflictul incepe de la incercarea de evacuare a episcopului Laslo Tkes. Au loc ciocniri intre popor
si militie. A doua zi aceste ciocniri se transforma in manifestatii anticomuniste. Ceausescu vorbeste
la televiziune despre huligani si agenturi straine.
In 17 decembrie 1989 are loc sedinta Consiliului politic executiv, unde s-au cerut masuri aspre pana
la folosirea armelor de foc. Ceausescu pleaca apoi in Iran. La Timisoara are loc un adevarat
masacru: 40 de cadavre sunt transportate la Bucuresti si treptat evenimentele se transforma in
revolutie.
Bucuresti (21 22 decembrie 1989):
La 21 decembrie are loc un miting la Bucuresti, Ceausescu este huiduit. Armata, militia si securitatea

sunt aduse in strada. Se formeaza baricade. Noaptea se trage asupra multimii. Cad zeci de victime.
In dimineata de 22 decembrie zeci de mii de oameni se indreapta spre Piata Palatului. La ora 12
cuplul prezidential pleaca cu un elicopter. Manifestantii ocupa televiziunea si radioul. Astfel, revolutia
este televizata in direct.
Noua structura a puterii:
Vidul de putere este repede ocupat. La Comitetul Central (CC) se formeaza Frontul Salvarii
Nationale (FSN). Programul acestuia este dat publicitatii si este citit de Ion Iliescu. In acesta se
precizeaza:
- abandonarea rolului conducator al PCR-ului;
- alegeri libere;
- separarea puterilor in stat;
- restructurarea economiei;
- reorganizarea invatamantului;
- respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor;
- politica externa de integrare in Europa Unita;
- respectarea drepturilor si libertatilor omului.
In primele zile dupa Revolutie au fost eliberati detinutii politici. S-a redus pretul la gaz si electricitate.
S-au inlaturat ratiile alimentare.
Dupa un proces sumar Ceausestii au fost impuscati la 25 decembrie.
Consecintele interne si externe:
Pe plan intern se creeaza conditii pentru trecerea la democratie, la pluralism si la economia
descentralizata.
Pe plan extern capatam un imens capital.

Revenirea la democratie
Programul Frontului Salvarii Nationale, prezentat natiunii la 28 decembrie 1989 anunta reaparitia
pluralismului politic. Ca urmare, au reaparut partidele politice istorice: PNL, PNT precum si alte noi
partide, cum ar fii: Consiliul Frontului Salvarii Nationale care a preluat puterea la 22 decembrie 1989
si a devenit FSN (Frontul Salvarii Nationale). Din acesta se vor desprinde PD si PDSR. In anul 1990
isi fac aparitia sindicatele, care se vor organiza in federatii si confederatii pentru a avea o mai mare
putere in dialogul cu Guvernul.
In martie 1990 are loc un moment tensionat, determinat de unele probleme din judetele cu populatie
maghiara. Invrajbirea etnica a fost determinata de radicalismul unora dintre maghiari si refuzul
oricaror concesii de catre nationalistii romani. Presa a avut si ea un rol negativ, atat cea interna cat si
cea externa, prin prezentarea deformata a realitatilor.
La 20 mai 1990 au loc alegeri parlamentare. FSN-ul are 66% si Ion Iliescu 87%. Manifestarile
anticomuniste dau nastere la fenomenul din Piata Unirii. La 13 iunie politia intervine in forta.
Manifestantii riposteaza violent, sunt incendiate masini ale politiei, sediu acesteia, SRI-ul si
televiziunea. La 14 iunie intervin minerii care isi atribuie rolul de forte de ordine. La 28 iunie 1990

Parlamentul aproba noul Guvern, condus de Petre Roman. Acesta intra in conflict cu Parlamentul
privind reformele.
In septembrie 1991 Guvernul lui Petre Roman este inlaturat printr-o noua mineriada. Noul Guvern, in
frunte cu Teodor Stolojan, fost ministru de finante cuprinde si personalitati din PNL. La 21 noiembrie
1991 se da noua constitutie.
Constitutia din 1991:
Este adoptata la 21 noiembrie 1991 prin vot nominal. Are 7 titluri impartite in capitole, sectiuni si
capitole. Se bazeaza pe urmatoarele principii:
- suveranitatea nationala;
- separarea puterilor in stat;
- suprematia legii;
- ocrotirea persoanei;
- descentralizarea administratiei locale;
- forma de stat este republica semiprezidentiala, deoarece presedintele este ales direct, prin votul
natiunii dar parlamentul este cel care voteaza membrii guvernului si legile.
Statul este national, suveran, independent, unitar, iar teritoriul este indivizibil si inalienabil. Puterile in
stat sunt separate:
- puterea legislativa o are Parlamentul (Camera Deputatilor si Senatul);
- puterea executiva o are Guvernul (realizeaza politica interna si externa);
- presedintele este ales pe 4 ani, cel mult doua legislaturi, el are functia de mediere intre puterile
statului sau intre stat si societate.
Drepturi si indatoriri:
Se acorda drepturi la: viata, cetatenie, libera circulatie, constiinta de exprimare, munca, vot, asociere
de proprietate si libertate individuala. Nimeni nu este mai presus de lege.
Indatoriri: fidelitate fata de tara, de constitutie, de legi, contributie financiara si contributie la apararea
tarii.
Constitutia mai precizeaza pluralismul politic, activitatea partidelor politice, rolul sindicatelor, relatiile
internationale. Se mai arata simbolurile nationale: drapelul, imnul, ziua nationala si limba.
Semnificatie: legea suprema in stat pune bazele unui stat democratic, respecta principiile declaratiei
universale a drepturilor.
Guvernarea PDSR (1992 1996):
In 1992 are loc scindarea FSN in PD si in FDSN, acesta din urma devenind PDSR. La 27 martie
1992 au loc noi alegeri. Victoria este a FDSN-ului, dar aceasta nu a mai fost categorica. Opozitia,
formata din Conventia Democratica obtine victoria in marile orase, inclusiv in Bucuresti. Se formeaza
un nou Guvern, in frunte cu Nicolae Vacaroiu, din PDSR plus PNL plus PSN plus PDAR. Ca
presedinte este ales Ion Iliescu.
Noul Guvern adopta strategia reformelor graduale, incetinindu-le. Ca urmare, scade nivelul de trai,
apar miliardarii de carton si urmele coruptiei.
In octombrie 1993 se semneaza acordul de asociere la Uniunea Europeana si se semneaza
parteneriatul pentru pace, o anticamera a NATO.