Curiozitati despre creier

Fiecare neuron e conectat cu ceilalti neuroni prin mai mult de 40000 de sinapse.
Inmultind 100 miliarde neuroni cu 40000 sinapse inseamna ca creierul are mai
multe conexiuni decat stelele in univers.
Creierul foloseste 20% din totalul de oxygen din corp pe care il inhalam.
Cand esti treaz, creierul genereaza intre 10-23 wati de energies, destula energie pt
a aprinde un bec.
Creierul este alcatuit din 75% apa.
Copiilor care invata 2 limbi straine inainte de 5 ani li se modifica structura creierului
mai tarziu in viata .Creierul acestor copii este capabil sa produca mai multa materie
cenusie la varsta adulta.
Informatia din creier calatoreste cu aprox 268 mile pe ora.
Avem aprox 50000-70000 ganduri intr-o zi.
Materia cenusie e de culoare roz si e asociata cu procesarea informatiilor si cu
cognitia,cunoasterea.
Creierul nu se opreste din dezvoltare la 18 ani, continua sa se dezvolte foarte bine
la 20 de ani si continua sa se schimbe pe tot parcursul vietii.
Cu toate ca senzatiile si sentimentele sunt procesate in creier, creierul insusi nu
poate simti durere pt ca nu are receptori pt durere. Pare paradoxal: in creier este interpretata
durerea atunci cand ne lovim, ne taiem sau un organ sufera. Cu toate acestea, creierul nu doare, tot ceea ce putem
simti este o durere de cap din pricina faptului ca sistemul nervos este inconjurat de tesuturi si vase care au receptori
pentru durere si care conduc la acea neplacuta durere de cap. De aici si durere de cap nu durere de creier.
Cascam dupa ce cineva casca pt ca avem celule in creierul nostru numite neuroni oglinda.

Creierul e format din 3 parti: forebrain(creierul mare), midbrain si creierul

mic.Forebrain controleaza gandurile, senzatiile, functiile motorii, emotiile si senzatia
de foame. A doua parte controleaza auzul si reflexele vizuale, cunostintele,
perceptiile. Creierul mic controleaza coordonarea si analiza simturilor.
Emisfera stanga pt gandirea analitica,dreapta pt gandirea creativa.
Nu folosim doar 10% din creier. Fiecare parte are o functie.
Creierul are 100.000 mile de vase de sange.
Cei 100 miliarde de neuroni sunt cellule cunoscute ca materia cenusie ce
proceseaza informatia.

Campionul lumii la memorare este Ben Pridmore. E capabil sa memoreze ordinea

unui pachet de carti de joc in 26.38 secunde.
Ce mananci iti afecteaza creierul: un studio desfasurat in NY pe un million de
student arata ca o masa de pranz fara conservanti sau coloranti artificiali (=artificial
dyes) au cu 14% mai mult la scor la un test IQ.
De asemenea, un studiu a aratat ca oamenii care mananca fruncte de mare macar o
data pe saptamana au cu 30% mai putine sanse sa faca dementa.
Marimea creierului nu e e importanta. Creierul lui einsten avea 1,230 g. un creier de
barbat are aprox 1,360 g.
Barbatii proceseaza informatia incepand cu partea stanga a creierului. Femeile tind
sa foloseasca ambele emisfere in acelasi timp.
Este adevarat ce se spune ca barbatii sunt rationali si femeile emotionale. Femeile
au un system limbic mare care regleaza emotia. Si totusi Barbatii au un lob parietal
inferior ce controleaza abilitatea matematica.
Sa stai pana tarziu afecteaza creierul, mai axact cortexul pt ca el se ocupa cu
stocarea informatiei in creier. El se afla in lobul frontal.(Lobul temporal e in stanga
lobului frontal, in spatele celui frontal e lobul parietal, iar in spatele creierului se afla
lobul occipital).
Ce se intampla in creier cand invatam ceva
Cum inveti ceva nou,performanta sinapselor implicate se schimba. De ex, cand
intalnesti o pers noua, creierul trebuie sa asocieze o imagine cu un nume. Stocarea
informatiei are loc in diferite parti ale creierului, dar vazand persoana de mai multe
ori, sinapsele associate numelui si imaginii incep sa se declanseze simultan. Asta
inseamna ca acum inveti cu adevarat noua informatie.
Nu doar sincronizarea sinapselor este singurul efect biologic al invatarii: cand incepi
un nou obicei, obicei greu sau inveti o bucata de informatie noua(de ex un
instrument musical), creierul se mareste in dimensiune.Schimbarile nu se observa
dupa o zi, ci pot fi observate in timp.