n locul unde n-au ptruns nici rutatea, nici mnia, n locul unde e stpn bucuria.
i i-a pstra deselenit
grdina vieii, i-nflorit, ca un surs s fie fiecare floare, pe chipul tu s rd lumina de la soare.
i i-a aterne dragoste n cale,
din suflet a lsa s scuture petale, ca s nu simi nici pietre ascuite i nici spini, s nu te rtceti prin mrcini.
Vise nalte i-a pzi n palm,
iar zborurilor tale le-a ine vremea calm, i timpul l-a supune i l-a mblnzi, l-a pune n clepsidr i i l-a drui.
Dar nu tiu cum s fac acestea toate,
nu era scris n nicio carte, i nu cred c a fost vreun nelept care tia ceva i a pstrat secret.
i-atunci tot ce rmne e s i dau povee,
s te nv c lumea are multe fee, s i art cum sufletul se oelete, dar dragostea din el e cea care te crete.
S-i spun c din durere iei putere,
c pentru a cldi un vis de multe ori se cere s lai buci de suflet s se sfie din tine; dar s nu-i par ru cnd tot ce faci e bine!
S nu uii idealuri chiar dac i se pare
c s-au pierdut cndva n neagr deprtare! Orict de ntuneric, mai sunt cteva stele; s caui mereu zborul i s ajungi la ele!
De cazi, s te ridici mai sus
i s rsari chiar dac soarele-a apus! Dac pierzi astzi, poi nvinge mine; s nu-i vinzi inima pe-un col de pine! S nu uii niciodat s fii bun i drept, s nu te pleci, dar s fii nelept! i vieii s-i surzi, s tii cum s te bucuri de mpliniri nalte i de mrunte lucruri!
Iar la sfrit, cnd scazi i cnd aduni,
cnd timpul ce-i rmne e ct s-l ii n pumni, s-i fie gndul linitit i inima senin c ai trit frumos i viaa i-a fost plin.