4 ferestre cu oberlihturi cu inaltimea de 1,5 m si latimea de 0,8 m.
‘Viteza de migcare in sectiunea oberlihtului este de 1,3 m/s.
13. Sa se argumenteze volumul incaperii didactice pentru 25 de
Jocuri, dac& concentratia admisibili de CO, constituie 0,1 %o.
14, Ventilatia artificial din atelierul de reparatie a tehnicii militare
cu volumul de 44 m? asigura un schimb dublu de aer timp de o
od. E suficienta oare o astfel de ventilatie?
in sala de studii sunt 16 militari. Suprafata inciiperii este de
40 m*, iniltimea — 3,6 m. Fiecare militar, timp de o or’, expira
‘in medie 25 1 de CO,. Multiplul schimbului de aer este de 0,5.
Care este concentratia de CO, in sala in conditiile date? Si se
calculeze multiplul schimbutui de aer necesar pentru asigurarea
puritatii aerului (CO, s& nu depaigeasca limita admisibila).
16. intr-un salon cu volumul de 54 m’ se afl 3 persoane. Pentru
aerisire, peste fiecare ori se deschide oberlihtul, pe 10 minute.
Viteza de migcare a aerului este de Im/s, suprafafa oberlihtului
—0,15 m*. Determinati ventilatia incdperii.
Aprecierea igienicd a incilzirii inciperilor
Prin incalzire se creeazat si se mentine o temperatura optima pen-
tru organism cu ajutorul unor dispozitive si sisteme speciale.
Sistemele de incalzire trebuie si asigure mentinerea in inedperi
a temperaturii, cu unele oscilatii neinsemnate atat in directie orizon-
tald, cat gi verticala, indiferent de schimbarile temperaturii de afar’,
Cunoastem doud feluri de inciilzire: locald si centrala. Incdtzirea cen-
tral este destinat& pentru debitarea caldurii in inediperi dintr-o sursi
central, cu ajutorul apei incdilzite sau vaporilor. In ultinul timp se
aplicd pe larg sistemul de incdilzire cu ap. Avantajul inedtzirii cu apa
consti in faptul cd dintr-un generator de ciildurit pot fi incalzite mai
multe cladiri, un cartier sau un raion.
in timpul cercetarii sanitaro-igienice a incalzirii inc&perilor c:
zarmii se noteazé data cercetarii, starea timpului, menirea incaperii,
numarul etajelor, ferestrelor. Se descriu pe scurt sistemul de incalzire,
—— 92 —— locurile de amplasare a caloriferelor, temperatura la suprafafa calori-
ferelor, apoi se masoard temperatura, umiditatea aerului din incdperi,
temperatura peretilor exteriori si interiori, se apreciazii si se noteazi
senzatia termic& subiectiva,
Determinarea suficientei suprafefei de incalzire
Determinarea aproximativa a suficienjei suprafefei aparatelor de
inclzire se poate efectua in felul urmator. O sectie a caloriferelor de
fonta este egala cu 0,25 m’, Suprafata caloriferului metalic plat este
egal cu suprafafa Ini dublata, iar a radiatorului plat — cu suprafafa lui
méarita de 4 ori, Un metru pitrat de suprafata a caloriferului trebuie
sd revind la 16-20 m* de volum al inc&perii. in camerele de colt ale
etajelor de jos unui m? de suprafaya a caloriferului trebuie si-irevind
16 m? de volum al incaperii, pentru camerele interioare, care au un
singur perete exterior— 18 m’, In camerele de colt ale etajelor de sus
unui m? de suprafafi a caloriferului trebuie si-i revind 18 m’ de vo-
Jum al incdperii, pentru camerele interioare — 20 m’.
Exempla. 0 cameri cn vahimil de 60 m? e situa’ la etajul 2 gi
are doi perefi exteriori. Calculati numarul necesar de sectii pentru
caloriferul din font. Pentru camera dat, suprafata total a calorife-
relor trebuie si constituie 60 : 16 = 3,8 m?. Daca suprafata unei sectii
este egalii cu 0,25 m®, atunei numirul total de sectii ale caloriferului
va fiz Sm
0,25m
5.
Pentru ineailzirea incaper
sunt necesare 15 sectii.
Aprecierea iluminarii din incaperile cazarmi
Tuminarea naturala
‘Iluminarea naturals a inc&perilor depinde de climatul de lumina,
care se compune din condifiile climaterice generale ale localitiii,
gradul de transparenja a atmosferei, capacitatile de reflectare a O mare importangi are si orientarea ferestrelor spre punctele car-
dinale, care determina regimul de insolare al ineaperii. In functie de
orientare, se deosebesc trei tipuri de regimuri de insolare.
La orientarea spre vest se creeaz un regim mixt de insolare. Dupa
durata ef corespunde celui temperat, iar dupa inciilzirea aerului —re-
gimului maxim de insolare (tab. 1.73).
fn regiunite cu clima temperata si calda orientarea optim’ a inea-
perilor de zi e cea spre sud gi sud-est, astfel asigurdindu-se o iluminare
3i 0 insolarc suficiente gi cxchuzéndu-se supraincalzirca. O orientare
nefavorabiki pentru toate raioanele climaterice se consider cea sub
le 310°-350°.
Tabelul 1.13
Tipurile regimului de insolare din ineiperi
Orientarea a Canttatea
atitedar| ponte inolt | in cnt aii
ca peel %) | Stare hn)
80 | Mai mult de 3300
‘Temperat 30-30 2100-3300
: Mai pufin | Mai put
Minim | NB: tes | dead. | Mai putin de 2100
Starea ilumindrii naturale depinde de distanta dintre cldiri, inal-
timea si apropicrea lor de plantatii. Un factor esential, ce influenteaz
asupra intensitatii si duratei iluminarii naturale a incaperilor, este ma-
rimea, forma si pozitia ferestrelor.
Determinarea iluminarii naturale
Intensitatea ilumindrii naturale si a celei artificiale se determina
cu ajutorul luxmetrului (fig. 1.13). Dispozitivul are gradatii pentru
masurarea iluminairii lampilor incandescente. De aceea, Ia masurarea
ilumindirii fluorescente e necesar si se fact corectiri. Pentru Limpile
de lumina zilei coeficientul de corectie este egal cu 0,9, iar pentru
Himpile cu luming alba — cu 1,1. in timpul masuririi ilumindrit na-
turale coeficientul de corectie depinde de starea de nebulozitate, in
medie constituind 0,8.
— m4 in timpul masurarii iluminarii, luxmetrul se stabileste orizontal si
se controleaza corectitudinea pozitie’ acului in conditiile de excludere
a cAderii luminii pe fotoetement. Acul va indica cifra zero, Manerul
intrerupatorului se fixeazi la cifta S00. Fotoelementul se instaleazi
in locul unde e necesar si se misoare nivelul de iluminare, iar dup
scara luxmetrului se determina intensitatea iluminairii. Dact ea se do-
vedeste a fi mai mica de 100 Ix sau 25 Ix, atunei pentru 0 masurare
mai exact manerul intrerupaitorului se va fixa respectiv de la $00 la
100 sau 25. Daca iluminarea depageste 500 Ix, atunci e necesar si se
foloseasca filtrul, iar rezultatele masurarii sa se inmulfeasca cu 100.
Dupa terminarea lucrului, fotoelementul urmeazi si fie deconectat
de la galvanometru si acoperit cu filtrul de lumina, pentru protectia
poluari si actiunii luminii
Coeficientul de luminozitate este un indice de apreciere prin me~
toda de calcul. El reprezinta raportul suprafefei vitrate a geamurilor
fata de suprafata podelei incsperii.
in incaperile de locuit acest raport trebuie s& constituie 1:6-1:8, in
incaperile de instruire — 1:4-1:5.
Fig, 1.13. Luxmetrul.
95 Metoda dati e simpli, dar are unele neajunsuri — nu se iau in con-
siderare particularitifile climaterice de lumina: amplasarea cladirilor,
orientarea ferestrelor dupa punctele cardinale, actiunea de umbrire a
cladirilor, copacilor ete.
Coeficientul de iduminare naturald (CIN) este un indice de apre-
ciere a iluminarii, determinat prin metoda tehnicd. CIN reprezintt
raportul procentual al iluminiii orizontale tn incdipere fafa de ilumi-
narea din afara cladirii pe acelasi plan orizontal si se determina dupa
formula:
e= £.. 100, unde
¢—mfrimen CIN, exprimatd tn procen
&
E. ~ iluminarea din afara incaperii (cladirii), care se determina in
condlfileecrandri de razele solare,
Marimea CIN nu depinde de timpul zilei si de alti factori care
determina iluminarea naturald in inciperi. Deoarece ihuminarea na-
turald in diferite puncte ale incaperii depinde de departarea lor de
ferestre, valorile CIN se normeaza pentru punetele mai indepartate.
Pentru incaperile de locuit CIN va fi nu mai mic de 0,5 %. in incape-
rile unde se efectueaz o mune& vizuald de precizie mijlocie CIN va
fi de 1,5%, de precizie inalti ~2%, de precizie deosebiti ~ 3,5%, in
inctiperile auxiliare ~ 0,4%.
La aprecierea iluminarii naturale e necesar si se ia in considerare
agezarea clidirilor opuse. Distanfa dintre acestea va fi nu mai mica
decat inaltimea lor dubla,
Pentru aprecierea iluminarii naturale, o importanja deosebita are
determinaren unghinlui de incidenth in unghiului de desehidere.
Unghiul de incidensa (de eXidere) — unghiul eXderii luminii pe su-
prafata orizontal a locului de lucru. Cu edt € mai mare unghiul de
incident, cu atat e mai bine iluminat locul de lueru.
Marimea unghiului de incidents depinde de iniltimea ferestrei gi
de locul de determinare. Cu edt locul de determinare e mai departe
de fereastri, cu atat € mai mic unghiul de incident si cu atéit e mai
‘mie iluminarea locului de lucru. Aceasti dependent’ serveste ca
ras (pg, aes baz pentru stabilirea coeficientului adancimii incaperii i plasarea
locurilor de lucru la iluminarea unilaterala. in incaperile unde fucrul
legat de citit, scris gi alte munci prescrise dupa gradul de solicitate
a vazzului, unghiul de incidenta trebuie s& fie nu mai mic de 27°. Un-
ghiul de incident e format din dowd lini. Din punctul de masurare
(fg. 1.14) se duce o linie vertical (AB) la marginea de sus a geamu-
lui gio Tinie orizontala (BC).
Fig, 1.14, Unghiurile de iluminat: ABC - unghiul de incidenta;
ABD - unghiul de deschidere.
Mirimea unghiului de incident poate fi determinata dupa tabe-
Jul valorilor naturale ale tangentelor (tab. /./4). Deoarece triunghiul
C
ABC este dreptunghic, tg < ABC
BC
Cateta AC este distanfa pe vertical dintre suprafata mesei de lu-
em si marginea de sus a ferestrei. Cateta RC reprezinth distanga din
centrul mesei de lucru pant la fereastri. Aceste distanje se masoari
cu panglica de misurat. Dupa unghiul de incident, poate si se
determine la ce distangi de la fereastrd trebuie si stea masa de lucru
sau pozitia ei fat de fereastr.
in primul caz, pe baza tg 27° si inalyimii ferestrei (distanta de la
suprafaa mesei pan’ la marginea de sus a ferestrei), se poate calcula
departarea maxima a locului de lucru de la fereastra. In al caz,
97 —— stiind distanta de la masa de Iucrn pana la fereastrat si de la masa de
lucru pani la marginea de sus a geamului, se poate determina si apre-
cia unghiul de incidenta.
Exemplu. in sala de studii a militarilor, masa se afla la o distanfi
de 2m de la fereastra, indltimea ferestrei este de 1,5 m. Determinati
tunghiul de incidenga. bia te
S-ar putea să vă placă și
- Aparatul de AnestezieDocument24 paginiAparatul de AnesteziePintea AmaliaÎncă nu există evaluări
- Pediatria Introducere CursDocument19 paginiPediatria Introducere CursLivia CatanaÎncă nu există evaluări
- Sindroame CliniceDocument74 paginiSindroame CliniceAndrei NeburacÎncă nu există evaluări
- Vezica Urinara Si UretraDocument39 paginiVezica Urinara Si UretraNico TatuÎncă nu există evaluări
