NVIS

NVIS
Ce este NVIS ?
Un acronim de la Near-Vertical Incidence
Skywave Unda cu Radiatie Aproape Verticala
Reprezinta opusul DX-ului (legatura la mare
distanta)
Zona de acoperire locala este cuprinsa intre 0
450 km

Propagarea normala
Pentru a ajunge la mare distanta, semnalul trebuie
emis de antena sub un unghi MIC (<30 grade)

Aceasta conditie este necesara pentru a atinge

ionosfera la o distanta cat mai mare fata de punctul de
emisie.
Zona de umbra este zona aflata intre locul unde unda
reflectata de ionosfera ajunge din nou la sol si locul
unde unda de suprafata se opreste.

Propagarea normala
Illustration courtesy of Barrett Communications Pty

Propagarea NVIS
Pentru a acoperi zona locala, semnalul trebuie
emis la un unghi MARE, de obicei intre 60-90
grade (fata de orizontala)
Semnalul se intoarce astfel , in urma reflexiei din
ionosfera, acoperind o zona aflata in raza 0-450
km.
Astfel se asigura semnal in zona de umbra
ca si cum ati stropi cu un furtun intr-o umbrela!

Propagarea NVIS
Illustration courtesy of Barrett Communications Pty

NVIS functioneaza cand:

Unghiul de radiatie al antenei este MARE
Unda de suprafata este cat mai redusa
pentru a nu interfera cu unda reflectata de
ionosfera
Frecventa este corect aleasa; Daca este
prea mare, undele nu se mai reflecta de
ionosfera ci o vor traversa pierzandu-se in
spatiu!

Alegerea frecventei potrivite:

Compunerea ionosferei Straturile:D, E, F1 & F2
Stratul D si intr-o mai mica masura, stratul E atenueaza
si absorb semnalul
Cel mai bine reflecta semnalul stratul F2
Este bine sa cunoastem frecventa la care stratul F2
devine transparent si nu mai reflecta undele radio
(foF2).
Frecventa adecvata pentru NVIS este mai mica cu
aproximativ 10% decat foF2

Ionosfera

Illustration courtesy of the University of Ulster Communications Centre

NVIS Frecventa si Ora

Practic, frecventele la care NVIS poate fi
folosit sunt cuprinse in gama: 1,8 Mhz - 10
Mhz.
In timpul zilei este bine sa folosim frecvente in
jurul a 10 Mhz, in timpul serii si al diminetii
frecventele din mijlocul gamei (7Mhz) iar
noaptea cele din partea de jos.
Frecventa optima este, de asemeni, afectata
de anotimp si de activitatea solara.
Pentru a obtine cele mai bune rezultate,
utilizati cele trei benzi de frecvente; 1,8Mhz,
3,5Mhz, 7 Mhz si 10 Mhz.

Frecventa critica si NVIS

Frecventa Critica este cheia succesului
legaturilor NVIS
Frecventa Critica (foF2) este cea mai mare
frecventa la care, la un moment dat, un semnal
transmis vertical va fi reflectat catre pamant.
Frecventele mai mari de aceasta vor traversa
stratul F2 ajungand in spatiu
Intrucat folosim radiatie perpendiculara pe
ionosfera pentru NVIS, valoarea frecventei
Critice (foF2) are o mare importanta in fenomen!
Cum putem afla sau estima valoarea foF2?

Cum putem afla frecventa critica NVIS:

Informatii in timp real de la sonde spatiale si

sateliti
Site-uri WEB care furnizeaza predictii ale
Frecventei critice: RAL STIF, IPS Euromaps
Programe specializate in predictii de propagare,
tabele sau materiale asemanatoare: - W6ELprop
etc.
Regula: frecventa mare ziua; frecventa medie la
tranzitia zi-noapte/noapte-zi; frecventa mica
noaptea

Cum arata o ionograma

O ionograma in timp real

Harta de predictie ionosferica

Courtesy of RAL Short Term Ionospheric Forecasting Site

NVIS pentru radioamatori

In practica, banda de 40m (7 MHz) este banda de
frecventa maxima
Banda de 80m (3.5 MHz) este banda de frecventa medie
Banda de 160m(1.8 MHz) este banda de frecventa joasa
Benzile de 80m si 160m sunt puternic afectate in timpul
zilei de absorbtia din stratul D precum si de zgomotul si
de zgomot in functie de perioada anulu I precum si
noaptea
Ar fi necesara o alta banda pentru perioada de tranzitie
zi/noapte, in jurul frecventei de 5 MHz

Antena potrivita pentru NVIS

Trebuie sa radieze la unghi mare fata de orizontala (6090) pentru NVIS
Antenele verticale nu pot fi folosite deoarece au unghi
de radiatie predominant mic, apropiat de orizontala
Dipolul semiunda la inaltimea recomandata de literatura
(0,5*L) radiaza la unghi mic, DAR, acelasi dipol la o
inaltime de maxim 0,25*L radiaza la unghi mare !
Nu este indicata nici amplasarea la inaltime mai mica de
0,25*L deoarece apar pierderi in sol. Un fir cu rol de
reflector sau o plasa pot reduce aceste pierderi

La antena verticala nu gasim unghi mare

de radiatie
Courtesy of ARRL Handbook

Ce spun cartile despre inaltimea unui dipol

Cartile recomanda pentru a obtine radiatia

la unghi mic din dipol, amplasarea fata de
sol a acestuia la o inaltime de 0,5 din
lungimea de unda
Pentru a respecta aceasta recomandare,
inaltimea de instalare a unui dipol ar trebui
sa fie destul de inalta pentu benzile de
80m si 160m!

Dipol orizontal la inaltime recomandata

Dipol orizontal la inaltime mica=Unghi mare

de radiatie
Pe masura ce coboram fata de sol dipolul,
acesta incepe sa radieze tot mai mult la unghi
mare si tot mai putin la unghi mic
Nivelul optim de radiatie la unghi mare se obtine
cand intre sol si dipol inaltimea este de un sfert
de lungime de unda (0,25*L)
Coborand dipolul mai jos de un sfert de lungime
de unda, incep sa apara pierderi de semnal in
sol
In practica, se folosesc inaltimi intre 0,25-0,15
din lungimea de unda pentru a utiliza NVIS

Dipol orizontal la inaltime mica=Unghi

mare de radiatie
Illustration courtesy of NVIS Communications (Worldradio Books)

NVIS Antene monobanda

Dipolul este, in esenta, o antena
monobanda
Pentru NVIS au fost dezvoltate unele
antene derivate din dipol:
-Dipolul cu reflector;
-Antena Shirley;
-Antena Jamaica

NVIS Dipol cu reflector

Illustration courtesy of NVIS Communications (Worldradio Books)

NVIS Antena Shirley

Illustration courtesy of NVIS Communications (Worldradio Books)

NVIS Antena Jamaica

Illustration courtesy of NVIS Communications (Worldradio Books)

NVIS Antene multiband

Am aratat mai inainte ca, pentru a beneficia de
NVIS 24/24 este necesar sa putem opera pe
diferite benzi de frecventa. Sunt necesare astfel
antene multiband sau de banda larga
Exemple de antene simple: LongWire, InvertedL, Shallow, Inverted V, Dublet, Loop unda
intreaga (la inaltime scazuta 0.15-0.25, inclusiv
cu reflector dedesubt)
Pot fi folosite si alte antene multiband

NVIS Antena Elice

Illustration courtesy of NVIS Communications (Worldradio Books)

NVIS Antena Collins

Illustration courtesy of NVIS Communications (Worldradio Books)

NVIS Dublet multiband

Illustration courtesy of NVIS Communications (Worldradio Books)

NVIS Dipol inchis aperiodic (T2FD)

Lungimea totala a antenei aprox. 27,5m

Rezistenta neinductiva - 600

BALUN 12 : 1 pentru adaptarea la 50 Ohm

Exemplu: Barker & Williamson BWD 1.8 30 MHz Dipol pliat multiband
Courtesy of Barker & Williamson Manufacturing Inc.

NVIS pentru statii mobile

Puteti folosi o antena spic pentru NVIS, dar nu
plasata VERTICAL! Alegeti una din urmatoarele
variante:
a) Indoiti spicul peste autovehicol, pe cat posibil
puteti fara ca acesta sa se rupa;
b) Indoiti spicul in afara autovehicolului, la cel
putin 45 (numai in stationare)!
Puteti folosi antene bucla (loop) din fata pana
spre spatele autovehicolului sau deasupra
acestuia

NVIS Antena spic Codan

Illustration courtesy of Codan Pty.

NVIS Loop Fata-Spate(WA6UBE)

Photos courtesy of Patricia Gibbons, WA6UBE

NVIS Magnetic Loop (Armata Rusa)

Photo PA3EQB

NVIS Magnetic Loop (Australia)

Photo Q-Mac Pty

NVIS Magnetic Loop

Photo WB3AKD

Alte cateva lucruri despre NVIS

NVIS in al Doilea Razboi Mondial
D-Day: Comunicatiile stabile dintre cartierul
general al fortelor de debarcare (Uxbridge) si
navele de desant au fost realizate cu antene
orizontale cu radiatie la unghi mare dupa
insuccesul celor verticale! (pe bza cercetarilor
conduse de Dr. Harold Beverage care a
perfectionat aceste antene)
Trupele Wermacht au utilizat intens NVIS pentru
comunicatiile mobile in al doilea razboi mondial

NVIS in ziua debarcarii (D-Day)

Illustration courtesy of NVIS Communication, Worldradio Books

Vehicul militar german cu antena NVIS in al Doilea Razboi

Mondial

Photo Schiffer Publishing/Tactical Link

ALE : Automatic Link Establishment

Echipamentele ALE scaneaza si testeaza
posibilitatile de a avea legaturi pe un set
predefinit de frecvente de obicei in benzi
diferite.
Fiecare statie dintr-o retea ALE emite semnale
si, la randul ei, asculta semnalele altor statii
Analiza acestor semnale, pe baza erorilor care
apar furnizeaza solutii pentru alegerea celei mai
potrivite frecvente pentru a stabili comunicatia la
un moment dat. Selectia se realizeaza automat.

Pagini WEB utile pentru cei care doresc sa

aprofundeze NVIS
http://digisonde.oma.be/ Ionosonde at Dourbes, Belgium. Ionograme pentru
stabilirea foF2
http://ionosphere.rcru.rl.ac.uk/maps.htm Rutherford Appleton Lab Space Weather Web
Harta de predictie pentru foF2
http://www.ips.gov.au Agentia Spatiala Australiana. Harti utile care
acopera si Europa
http://www.cebik.com/cb.html Note ale lui I.V. Cebik pe marginea unor antene pentru
NVIS
http://www.scn.org/IP/nwqrp/archives/apr98/nwqapr04.htm Antena L pentru mobil.
http://www.codan.com.au/ Codan Communications (Australia) HF SSB & Satellite
http://www.iinet.net.au/~barrett Barrett Communications ( Aus.) Commercial HF SSB
http://www.qmac.com/ Q-Mac Communications (Aus.) HF SSB
http://www.chbrain.dircon.co.uk/ Charles Brain, G4GUO's Website. Programe pentru
ALE si alte experimente cu moduri digitale.
http://www.raynet-hf.net/ RAYNET HF Team website. Informatii utile.
http://www.tactical-link.com/ Interesting US Amateur NVIS site with a Military
learning

NVIS- REZUMAT
Acoperire radio 0-450km; Unghi mare pentru radiatie
90)

(60-

Alegerea corecta a frecventei de lucru imediat sub

frecventa critica (foF2) este cel mai important aspect.
Antena trebuie sa fie orizontala si nu verticala (cu
exceptia antenelor Loop Magnetic
Antena trebuie sa fie la mica inaltime fata de sol intre
0,25 si 0,15 din lungimea de unda.
O antena NVIS are radiatie omnidirectionala.
Pentru utilizare 24/24 este necesar un sistem care sa
acopere 3 benzi (inclusiv antena).

NVIS
Near-Vertical Incidence
Skywave
Articol original de Gordon L Adams, G3LEQ,
Grafica Paul D Gaskell, G4MWO,
Traducere si adaptare, Adrian Florescu, YO3HJV
2008