23 12 35 557 Informatica

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
INFORMATIC
Autor: Ionu OVEJANU
Copyright DEPARTAMENT ID 2009
Acest material este destinat uzulului studenilor Universitii

din Bucureti, forma de nvmnt la distan.
Coninutul cursului este proprietatea intelectual a
autorului/autorilor; designul, machetarea i transpunerea n
format electronic aparin Departamentului de nvmnt la
Distan al Universitii din Bucureti.
Universitatea din Bucureti

Editura CREDIS
Bd. Mihail Koglniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5
Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47
Fax: (021) 315 80 96
Email: credis@credis.ro
Http://www.credis.ro
Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie
INTRODUCERE
Informatica in geografie este stiinta care se ocupa cu studiul si elaborarea metodelor de

prelucrare a informatiei geografice cu ajutorul sistemelor automate de calcul. Sistemul informational
prelucreaza informatiile intre sistemul condus si sistemul conducator, fiind reprezentat de totalitatea
metodelor, procedurilor si mijloacelor, folosite in procesul informational si poate fi definit ca un
ansamblu organizat si integrat de operatii de culegere, transmitere, prelucrare, sistematizare, analiza si
pastrare, difuzare si valorificare a informatiilor.
Sistemul informational trebuie sa fie capabil sa furnizeze rapoarte periodice privind
desfasurarea activitatii dar si rapoarte la cerere, determinate de semnalarea unor situatii neobisnuite.
Sistemul informational fundamenteaza activitatea de analiza si prognoza, permitand adoptarea rapida
si eficienta a masurilor impuse de evolutia activitatii. Rezulta ca, sistemul informational reprezinta un
ansamblu structurat si corelat de proceduri si echipamenteelectronice de calcul care permit culegerea,
transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii. Sistemul informatic largeste campul de
actiune al sistemului informational, ii potenteaza valentele imbunatatindu-l sub aspect calitativ.
Odata cu evolutia sistemelor electronice de calcul, sistemul informatic tinde sa se suprapuna
sistemului informational ca sfera de cuprindere. Mai mult, daca se include in sfera sistemului
informatic activitatea de conducere a proceselor tehnologice, cu ajutorul claculatoarelor de proces,
sfera sistemelor informatice va depasi sfera sistemelor informationale.
1
I. SCURT ISTORIC
Anul 1948 aduce una din cele mai mari realizari: tranzistorul de catre John Bardeen, Walter
Brattain si William Shockley. Transistorul este un
comutator electronic compact care a nlocuit tubul
electronic. Inventarea tranzistorului a declansat si orientarea
spre miniaturizare.
n 1949 englezul Maurice V. Wilkes de la Cambridge a
realizat, pe baza proiectului lui John von Neumann, EDSAC
( Electronic Delay Storage Automatic Computer ). EDSAC
a fost disponibil cu cteva luni naintea EDVAC si a primit
titlul de primul calculator electronic cu capacitati de stocare. La Harvard, n anul 1949, An Wang,
fondatorul Wang Laboratories a dezvoltat memoriile cu miez magnetic. In consecinta, Jay Forrester de
la MIT (Massachutsetts Institute of Technology) a descoperit o modalitate de a organiza memoriile cu
miez magnetic, oferind o aplicatie mai practica dect precedentele conexiuni seriale. Calculatoarele nu
au devenit doar mai rapide ci acum puteau avea si memorii mai mari. n 1951, Mauchly si Eckert au
nfiintat propria lor companie si aveau n obiectiv realizarea unui calculator comercial cu scopuri
generale. Acesta avea s se numeasca UNIVAC I.
Calculatoarele precedente au fost folosite doar pentru
scopuri stiintifice sau militare. Oficiul care se ocupa de
recensaminte a instalat imediat un calculator UNIVAC I si l-a
folosit mai mult de 12 ani. In Louisville, in anul 1954 la compania
General Electric a fost realizata prima lista computerizata a
angajatilor calculatorul folosit fiind chiar UNIVAC I. Acum era
doar o chestiune de timp pn cnd alte companii precum
Burroughs (Unisys), IBM si altele realizau valoarea comerciala a
calculatoarelor si ncepeau sa ofere calculatoarele realizate de ei.
Consumau foarte mult curent electric si degajau o cantitate foarte mare de caldura si in
sistemele mari ceda unul la doua ore. Jack Kilby de la Texas Instruments mpreuna cu Robert Noyce
2

de la Fairchild Semiconductor au descoperit ca rezistentele, condensatoarele si tranzistoarele puteau fi
facute din acelasi material semiconductor. Acest lucru a dus la aparitia circuitului integrat realizat de
acestia in 1959, circuit care a nceput sa fie utilizat in calculatoare din 1964.
In anii '60 Gene Amdahl a realizat seria revolutionara de
calculatoare foarte rapide, cu utilizare generala IBM System/360
folosind tehnologia circuitelor integrate. Deoarece era o familie de
calculatoare si foloseau software compatibil era o investitie
convenabila pentru companiile in crestere. Mai trziu in propria lui
firma Gene Amdahl a construit un calculator competitiv mai mic si
mai ieftin.
Miniaturizarea componentelor s-a produs o data cu inovatiile tehnologice, cteva din acestea
avnd chiar un succes comercial. Cel mai bun exemplu este Ied Ken Olsen si DEC ( Digital Equipment
Corporation ) care au produs primul minicomputer PDP-1 realizat in anul 1963. Mult mai ieftin dect
marile masini acest minicomputer era realizat pentru a fi folosit de catre micile companii. In cealalta
parte, pe ramura super-calculatoarelor ILLIAC IV a fost folosit pentru prima oara pentru a rezolva
probleme aerodinamice care erau prea mari si complicate pentru alte sisteme. In tot acest timp erau
facuti pasi importanti si in dezvoltarea limbajelor de programare. Acestea au nceput sa fie un domeniu
interesant din 1950. John Backus si un grup de ingineri au realizat FORTRAN (FORmula
TRANslator) ca fiind primul limbaj de programare algebrica.
In 1959, amiralul Grace Murray Hopper era omul de baza in dezvoltarea COBOL (COmmon
Business Oriented Language) ca fiind primul limbaj de programare
realizat pentru afaceri. Hopper a ajutat de asemenea la inventarea
compilatorului lui UNIVAC I, un program care putea traduce alte
programe in limbaj masina in 1 si 0 pe care calculatorul le ntelege. In
anul 1964 Douglas Englebart a inventat mouse-ul cnd lucra pentru
Standford Research Institute (SRI).
Denumirea initiala a mouse-ului a fost "indicator de pozitie X-Y pentru sistem de afisare".
Firma Xerox a introdus mouse-ul in 1974 la sistemul sau de calcul Alto. Doctorul John Kemeny,
profesor de matematica la Dartmouth mpreuna cu doctorul Thomas Kurtz, au dezvoltat in anul 1965
3

limbajul BASIC (Beginner's All-purpose Symbolic Instruction Code). Mai trziu ei au prezentat o
versiune a limbajului numita True BASIC care folosea tehnici de programare structurata pentru a face
programele mai usor de citit, de depanat si de mbunatatit. Astazi sunt folosite ca limbaje de
programare limbaje cum ar fi Pascal, C, C++, Java si altele.
In anul 1967 a fost creata prima unitate de discheta de
IBM unde Alan Shugart conducea o echipa care se ocupa de
realizarea unitatii. Dupa doi ani Shugart a parasit firma IBM
lund cu el peste 100 din ingineri pentru Memorex. Dupa mai
bine de zece ani, in 1979, Finis Conner a nceput sa colaboreze
cu Shugart pentru a lansa pe piata a unei unitati de hard disk de
5 1/4 inch. Ei au fondat firma Seagate Tehnology si la sfrsitul
anului au lansat interfata si unitatea de hard disk ST-506 care avea capacitatea de 5M formatata.
Aceast unitate este considerata precursoarea unitarilor de hard disk. Alan Shugart este un nume care
nu trebuie uitat foarte usor pentru ca el este cel care a creat unitatea de dischete, unitatea de hard disk
precum si interfata SCSI. n anul 1970 Intel a creat un chip de memorie care putea stoca un kilobit de
informatie (1 kilobit este egal cu 1024 biti; iar un octet este egal cu 8 biti - chipul continea 128 octeti).
Busicomp fiind companie japoneza producatoare de masini de calcul vaznd succesul nregistrat de
Intel, a comandat douasprezece tipuri diferite de circuite. Cei de la firma Intel in loc sa produca 12
chipuri diferite au inclus toate functiile acestora intr-un singur chip si l-au proiectat in asa fel incit sa
poata fi controlat de un program care ii putea schimba functiile.
In anul 1970 Hoff a realizat primul microprocesor numit Intel 4004 ("forty-oh-four") fcnd
astfel visul realizarii unui calculator mic, o realitate. Chipul Intel 4004 opera simultan cu patru biti de
date. Dupa 4004 a urmat in anul 1972 microprocesorul 8008 pe 8 biti. Un an mai trziu au aparut
primele microcalculatoare bazate pe chipul 8008. In anul 1973
compania Intel a scos pe piata un nou procesor 8080 care era de zece
ori mai rapid dect 8008 si adresa 64 kb memorie. In anul 1975 H.
Edward Roberts cunoscut si cu numele de "tatl microcalculatorului" a
realizat kit-ul Altair 8800 care utiliza un microprocesor 8080. Acesta
s-a vndut pentru aproximativ 395 USD si pentru a putea fi folosit
4

erau necesare cteva cunostinte de asamblare.
Multe companii de calculatoare au aparut si disparut dar una dintre cele mai vechi este Apple
Computer nfiintata de Steven Jobs si Stephen Wozniak. Sediul initial al firmei Apple a fost un garaj.
Wozniak a realizat un microcomputer care era accesibil si att pentru persoane fizice ct si pentru
firmele mici. De la primele calculatoare Apple scoase pe piata in anul 1977 aceste calculatoare au
devenit din tot mai utilizate. Primul calculator lansat de Apple Computer, Apple I costa 695 USD.
Sistemul era realizat dintr-o placa de circuit principala fixata in suruburi pe un placaj. Acest
calculator nu continea nici carcasa nici sursa de alimentare. Calculatorul Apple II care a aparut pe piata
in anul 1977 a stabilit standardele pentru aproape toate calculatoarele mai importante care i-au urmat,
chiar si pentru IBM PC. In 1978 Philips si Sony au colaborat pentru a realiza actualul compact disc
audio. Anul 1982 cele doua companii au definitivat standardul care cuprindea printre altele si
dimensiunea de 4,72 inch (120 mm) si care are o grosime de 1,2 mm. Se spune ca a fost aleasa aceasta
dimensiune deoarece permitea nregistrarea Simfoniei a IX-a de Beethoven. Philips si Sony au elaborat
si specificatiile pentru unitatea CD-ROM care este folosita de noi astazi. In anul 1981 Adam Osborne a
introdus un microcalculator portabil, Osborne 1. Acesta cintarea aproximativ 11 kg, avea o memorie
de 64 kilo-bytes, si costa 1795 USD.
Compania IBM a colaborat pentru limbajele noului PC cu, pe atunci, mica firma Microsoft care
astazi este una din cele mai mari companii producatoare de software.
In anul 1996 intr-un clasament al primilor zece ofertanti de software firma se afla pe locul al
doilea, cu vnzari de 9,435 miliarde dolari, fiind depasita de IBM care, la acea vreme trecea bine
pragul de zece miliarde, vnzarile ei ajungnd la 12,911 miliarde dolari. Pe data de 12 august 1981 in
industria calculatoarelor a aparut un nou standard.
Din 1981 si pna astazi numarul calculatoarelor compatibile PC vndute a atins de sute de
milioane. Chipul Intel 80286 lansat in anul 1981 este procesorul calculatorului IBM AT si a fost
preferat de IBM deoarece era compatibil cu 8088 (programele scrise pentru chipul 8088 mergeau si pe
286).
Anul 1985 aduce cu el lansarea noului si mult mai performantului chip Intel 80386, un procesor
pe 32 biti. Dupa lansarea primului 486 DX in aprilie 1989 au aparut an de an procesoare mai
performante, care au crescut considerabil performantele sistemelor. Dintre acestea mai importante sunt
5

datele de aparitie a primului procesor Pentium (martie 1993), a procesorului Pentium PRO (septembrie
1995) precum si a procesoarelor Pentium MMX a actualelor Pentium II, Celeron, Pentium III si
Athlon.
6
II. COMPONENTELE CALCULATORULUI
Programele de calculator sunt seturi de instruciuni scrise prin intermediul unui limbaj de
programare ce transcriu un algoritm. Limbajul de programare este un limbaj accesibil att operatorului
uman ct i echipamentului tehnic.
Un algoritm este o metod de rezolvare a unei probleme printr-un
numr finit de pai.

Configuraia unui sistem este lista componentelor acelui sistem. Arhitectura unui sistem este
configuraia mpreun cu relaiile dintre elemente. Un sistem de calcul este un ansamblu de doua
componente:
HARDWARE este un termen care acoper totalitatea componentelor electronice si mecanice
ale sistemului de calcul ( partea fizica);
SOFTWARE este un termen care acoper totalitatea programelor utilizate intr-un sistem de
calcul. n cadrul componentei software se distinge un element care asigur interconectarea
tuturor componentelor sistemului de calcul, transformndu-le ntr-o entitate calculatorul si
care asigur si interconectarea acestuia cu mediul exterior. Acest element software se numete
sistem de operare.
A. Hardware
In mod normal un computer personal este alcatuit dintr-o carcasa si diverse componente care
sunt in interior sau se atasaseaza.
Placa de Baza este elementul principal, ea realizeaz conectarea componentelor sistemului.
Prin logica de control realizeaz arbitrarea accesului la magistral ntre elementele ce solicit acest
acces; transferul ntre diverse dispozitive.Mecanismul de ntreruperi este foarte important deoarece
genereaz logica de comand ( control ). Implementarea mecanismului multitasking se face in mod
virtual pe sisteme cu un singur procesor, ns pe sistemele multiprocesor paralelismul task-urilor este
unul real.
7

Componente:
- Placa de baza ( matherboard):
- CPU (Central Process Unit), identific i execut
instruciunile aritmetice i logice;
- RAM (Random Access Memory);
- Firmware
- BUS Intern:
- PCI (Peripheral Component Interconnect)
- PCI-E (Peripheral Component Interconnect Express)
- ISA (Industry Standard Architecture)
- HyperTransport (HyperTransport (HT) sau Lightning Data Transport)
- USB (Universal Serial Bus (USB))
- CSI (Intel QuickPath Interconnect sau Common System Interface)
- AGP (Accelerated Graphics Port (also called Advanced Graphics Port)
- BUS Extern;
- Sursa de curent (Externa, Interna 110v / 220v, AT / ATX);
- Controlere de stocare;
- Controlerul de Video Display;

8
- Dispozitive media mobile (CD-ROM, DVD-ROM, CD Writer, DVD Writer, BD-ROM, BD

Writer, HD DVD, Floppy Disk, Zip Drive, USB Flash Drive, Tape Drive);
- Sisteme de stocare interne (HDD 8, 5.25, 3.5, 2.5, 1.8, 1 sau 0.85 inch) ;
- Placa de sunet;
- Retelistica ( Modem - Intern/Extern, Placa de Retea,
Direct Cable Conection);
- Componente Periferice:
- Input:
- Input tip text:
- Tastatura (Virtuala, Touchscreen, Pliabila);
- Dispozitive de Pointing:
- Mouse (Mecanic, Optic si Laser);
- TrackBall;
- Tableta Grafica;
- Dispozitive pentru jocuri:
- Joystick;
- GamePad;
- Controler de Jocuri;
- Dispozitive de input tip Imagine si Video:
- Scanner (Drum, Flatbed, Film, Hand);
- Webcam (diferiti megapixeli);
- Dispozitive de input tip Audio:
9

- Microfon (Dinamic, Carbon, Piezoelectric, Laser, Lichid)
- Output:
- Dispozitive de output tip Imagine si Video:
- Imprimanta (Toner, Cerneala, Laser, Cerneala solida, fara cerneala) ;
- Monitor (LCD, CRT, Plasma, Video Proiectoare, SED - Surface-conduction
electron-emitter display, OLED - Organic, Peneton (Armata);
- Dispozitive de output tip Audio:

- Boxe PC
- Casti
B. Software
Acest termen este folosit pentru a descrie o colectie de programe de computer, proceduri si
documente care executa anumite sarcini intr-un computer. Termenul de Software este des utilizat
pentru orice nu este hardware dar care este folosit cu hardware.
Soft-urile sunt programele pentru calculator care ii permit unui utilizator sa foloseasc
calculatorul pentru realizarea de activitati specifice.
Software-ul inglobeaza o gama variata de produse si tehnologi dezvoltate folosind tehnici
diferite cum ar fi limbajele de programare si limbajele scriptice. Tipurile de software includ
dezvoltarea paginilor web prin tehnologii ca HTML, PHP, Perl, JSP, ASP.NET, XML si aplicatii
desktop ca: Microsoft Word, OpenOffice dezvoltate prin tehnologi ca C, C++, Java, C#, etc.
De obicei software-urile ruleaza pe platforme software ca Java si .NET , astfel ca un program
din OS Windws nu poate rula intr-un OS Linux (software-ul scris este diferit intre sisteme sau
platforme) decat daca are o platforma instalata pentru rularea de programe Windows (WINE).
Componenta Software este denumita asa pentru a se distinge de componenta Hardware, care
contine interconectarile fizice si dispozitivele pentru a stoca si executa (lansa) software-ul.
Practic sistemele de calculatoare impart sistemele software in trei mari clase:
Software-ul de sistem, ajuta rularea componentei hardware si a sistemului. Acesta include OSul, driverele dispozitivelor, unelte de diagnoza, servere, sistemul de ferestre, utilitare, etc. Scopul
10

sistemului software este de a separa cat mai mult posibil programarea aplicatiilor de detaliile
particulare ale computerului ca si complex ( memorie, caracteristici hardware si alte dispozitive.
Software-ul de programare, in
mod general ofera unelte pentru asistenta
unui programator in scrierea de programe
si soft-uri utilizand diverse limbaje de
programare. Aceste unelte sunt
editoarele de text, compilatoarele,
interpretoarele, programe de testare si
depanare (debugger), etc. Un IDE
(Integrated development environment)
uneste aceste unelte intr-un pachet
software, iar programatorul nu mai
trebuie sa tasteze comenzi multiple
pentru compilare, interpretare, depanare, urmarire, deoarece IDE-ul are un GUI avansat.
Software-ul aplicatie, permite utilizatorului final (End-User) sa finalizeze una sau mai multe
sarcini specifice. Aplicatiile tipice include automatisme industriale, software-uri de afaceri,
educationale, medicale, baze de date si jocuri de calculator.
Software-urile sunt facute (codate si programate) si proiectate in medii de dezvoltare integrate
cum ar fi Emacs, Xemacs, MS Visual . NET si Eclipse, care simplifica procesul si compileaza
programul.
Software-ul de calculator trebuie sa fie incarcat intr-un mediu de stocare al computer-ului
(HDD , RAM, etc). Odata incarcat computerul este capabil sa il execute. Aceasta implica parcurgerea
instructiunilor din aplicatia software, prin software-ul de sistem catre componenta hardware, care in
ultimul rand primeste instructiunea sub forma de cod masina (limbajul masina). Fiecare instructiune ii
spune computerului sa indeplineasca o operatie sa mute datele, sa realizeze un calcul, sau sa
modifice ordinea instructiunilor.
11

C. OS
Un sistem de operare este o colectie de tehnologi care sunt proiectate pentru a permite
computerului sa execute o anumita functie. Fara un sistem de operare, un computer ar fi nefolositor.
Executarea unui program implica creerea a unui proces de catre OS.
Componenta software principal (de baz) a unui calculator se numeste sistem de operare (OS).
Sistemul de operare este programul (softul) care
gestioneaza functionarea in mod unitar a componentelor
hardware, adica le permite acestora sa colaboreze unele
cu celelalte in scopul functionarii optime a softurilor
(programelor) instalate pe calculator. OS se interpune
deci intre componentele hardware si cele software iar de
aici rezulta rolul sau esential pentru functionarea
calculatorului.
Un sistem de operare const ntr-un ansamblu de proceduri manuale i module de programe de
sistem, care administreaz resursele sistemului de calcul, asigur utilizarea eficient n comun a
acestor resurse i ofer utilizatorului o interfa ct mai comod pentru utilizarea sistemului de calcul.
Se poate aprecia c un sistem de operare acioneaz ca o interfa ntre componenta hardware a
unui sistem de calcul i utilizator sau programele de aplicaie.
Pentru a ndeplini rolul de interfa ntre hardware i utilizatori, un sistem de operare trebuie s
fie capabil ndeplineasc urmtoarele funcii:
1. Oferirea posibilitii de lansare n execuie a programelor de aplicaie. In acest sens, sistemul

de operare trebuie s dispun de:
-
un editor de texte
un translator
un editor de legturi
2. Alocarea resurselor necesare executrii programelor, se realizeaz prin identificarea:
programelor ce se execut, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice i a cerinelor privind

protecia datelor.
12

3. Faciliti pentru compresia datelor, sortare, interclasare, catalogarea i ntreinerea
bibliotecilor, prin programele utilitare disponibile.
4. Planificarea execuiei lucrrilor dup anumite criterii, pentru utilizarea eficient a unitaii
centrale de prelucrare.
5. Asistarea execuiei programelor prin comunicaia sistem calcul-utilizator, att la nivel
hardware, ct i la nivel software.
Majoritatea sistemelor de operare, pentru a rspunde rolului de interfa hardware utilizatorii,
sunt organizare pe dou niveluri:
-
nivelul fizic, care este mai apropiat pe partea hardware a sistemului de calcul, interfernd cu
aceasta prin intermediul unui sistem de nteruperi.
nivelul logic, care este mai apropiat de utilizator, interfernd cu acesta prin intermediul unor
comenzi, limbaje de programare, utilitare, etc.
Potrivit acestor dou niveluri, sistemele de operare cuprind n principal dou categorii de
programe:
-
programe de control i comand, cu rolul de coordonare i control a tuturor funciilor

sistemelor de operare , cum ar fi: procese de intrare-ieire, execuia ntreruperilor,
comunicaia hardware-utilizator;
programe de servicii(prelucrri), care sunt executate sub supravegherea programelor de

comand i control, fiind utilizate de programator pentru dezvoltarea programelor sale de
aplicaie.
Primele sisteme de operare realizau prelucrarea pe loturi de programe. Comunicarea operaiilor
ce urmau s se realizeze se fcea prin intermediul unui limbaj de comand care permitea interpretarea
instruciunilor adresate sistemului, precum i tratarea situaiilor de eroare. Sistemele de acest tip
funcionau n regim de monoprogramare.
UCP(unitatea central de prelucrare) poate executa numai o instruciune ntr-o anumit cuant
de timp i nu poate opera dect cu date ce se gsesc n memoria intern; dac dispozitivele periferice
de intrare sunt lente n furnizarea datelor sau programelor ctre memoria intern, UCP trebuie s
atepte transferul datelor/programelor n memoria intern de a ncepe execuia programului.
Dac sistemul de calcul dispune de un sistem de operare simplu, atunci prelucrarea mai multor
13

programe se realizeaz serial, ceea ce conduce la o ineficient utilizare a UCP.
GUI - Este abrevierea pentru Grafical User Interface (Interfata Grafica de Utilizare) si contine
reprezentari grafice. Un GUI foloseste ferestre, icon-uri, meniuri care ne conduc la comenzi cum ar fi
cele de deschidere, stergere, mutare de fisiere, iar operarea se face cu ajutorul mouse-ului si tastaturii
computerului (prin scurtaturi ale tastelor). Doua exemple de interfete GUI: Gnome si KDE.
Principalele tipuri de sisteme de operare existente pe PC-uri:
MS-DOS (MicroSoft-Disk Operating System)
-
dezvoltarea microcalculatoarelor DOS a nceput n anul 1978, cnd INTEL CORPORATION

a lansat microprocesorul I 8088, urmat la scurt timp de I 8086, care au putut utiliza mai mult
memorie intern i au adus i alte ntrebuinri seriei de microprocesoare I 8080.
OS/2 (Operating System/2)
In 1988, IBM i Microsoft au introdus OS/2, care a fost proiectat s preia avantajele
microprocesoarelor Intel 80386 pentru seria de microcalculatoare IBM PS/2 pe 32 de bii;
Apple DOS
este un sistem de operare monoutilizator, monotasking; un sistem de operare mai performant

este MacIntosh
UNIX
a fost creat pentru minicalculatoare, pentru a mri disponibilitile sistemului: memorie

virtual i multitasking
Windows 3.1
Este o interfa grafic orientat pe ferestre, care se instaleaz pe un sistem de calcul ce

lucreaz sub MS-DOS, permind utilizatorului lansarea concomitent a mai multor aplicaii,
fiecare n fereastra ei, precum i schimbul de informaii ntre acestea.
Windows NT (NT New Technology)
este un sistem de operare foarte complex proiectat de Microsoft i al crui principal avantaj l
constituie posibilitatea implementrii lui att pe PC-uri cu microprocesoare Intel, ct i pe PCuri cu microprocesoare RISC.
Windows 95
un sistem de operare ce nglobeaz o serie de faciliti noi, alturi de cele regsite la versiunile
14

precedente
Windows 98
-
Este un mediu complet integrat cu Internetul, constituindu-se ca un suport pentru noile

tehnologii hardware i pstrnd compatibilitatea cu Windows 95, fa de care apare ca o
extindere(upgrade).
Windows 200x
este ceva nou de la care se ateapt o compatibilizare a platformelor Windows i performane

superioare.
Windows Xp Professional, Windows Vista
- este cea mai recenta editie a sistemului de operare Windows, complet integrata cu Internetul
si are performante superioare.

Mai multe sisteme de operare intra in mai multe categori:
MULTI-USER un OS multi-user permite utilizatorilor multipli sa foloseasca acelasi
computer in acelasi timp si /sau in timp diferit.Aceasta se face prin intermediul unei retele de
calculatoare.
MULTIPROCESING un OS capabil sa suporte si sa utilizeze mai mult de un procesor.
MULTITASKING este un OS care este capabil sa permita rularea proceselor software
multiple, in acelasi timp.
MULTITHERADING este OS-ul care permite sa ruleze concurent, parti diferite dintr-un
program software.
RTOS - Sistemul de Operare Real-Time reprezita un OS multitasking proiectat intentionat

pentru aplicatii cu termen limita fixat (computare real-time).
Ex: roboti industriali, nave spatiale, controlere industriale. (un exemplu la scara mare este TPF 15

Transaction Processing Facility dezvoltat de American Airlines si IBM pentru Sistemul de Rezervare
Aeriana Sabre).
Sistemele Incastrate (embedded), folosesc o varietate de OS dedicate, in unele cazuri, softwareul OS este direct legat de aplicatie pentru a produce un program monolitic special. In cele mai simple
siste incastrate nu este nici o deosebire intre OS si aplicatie. Sistemele incastrate care au termen limita
fixat folsoesc RTOS cum ar fi: VxWorks, eCos, Qnx, si RTLinux. Altele folosesc OS cum ar fi:
Symbian OS, Palm OS, Windows CE, BSD, and Linux, acestea nesuportand computare real-time.
In continuare, o lista cu dezvoltatorii si OS-urile dezvoltate de ei: IBM (AIX, DYNIX/ptx),
Commodore (AmigaOS), Microsoft (MS-DOS, Windows 3.x, 9x, CE, ME, NT, 2000, Vista, XP si
Xenix), Apple (MacOS 8, 9, 10, X, NEXT STEP, System 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7), BSD (BSD), SCO
(Caldera Linux, SCO), Corel (Corel Linux), GNU ( Debian), HP (HP-UX), Linus Torvalds (Linux),
SGI ( IRIX), RedHat (Red Hat Linux), Sun (Sun Solaris), SuSE ( SuSE Linux), Bell Labs (Unix).
16
III. OPEN SOURCE

Open source descrie practica de a produce sau dezvolta anumite produse finite, permind
accesul utlizatorilor s acioneze liber asupra procesului de producie sau dezvoltare. Unii specialiti
definesc "open source" ca un concept filozofic; alii consider c este o metodologie pragmatic.
"Open source" desemneaz dezvoltarea de programe software de ctre o comunitate, de ctre o
companie sau de ctre o persoan i oferirea lor spre folosire sau mbuntire sub licen GPL.(GNU
General Public License - este o licen de distribuire liber a programelor de calculator.)
Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordat utilizatorilor si de a-l utiliza, copia,
redistribui, studia, modifica i mbunti.
Mai exact, este vorba de urmtoarele patru forme de libertate pentru utilizatorii si:
Libertatea de a utiliza programul, n orice scop (se mai numete "libertatea 0").
Libertatea de a studia modul de funcionare a programului, i de a-l adapta nevoilor proprii

("libertatea 1"). "Open source" asigur accesul la tot codul-surs.
Libertatea de a redistribui copii, n scopul ajutorrii aproapelui tu ("libertatea 2").
Libertatea de a mbunti programul, i de a pune mbuntirile la dispoziia publicului, n

folosul ntregii societi ("libertatea 3"). Necesit accesul la codul-surs.
Un program (o aplicaie) este software liber dac ntrunete toate aceste liberti. "Software
liber" nu nseamn neaprat c este i necomercial (gratis). Un program liber trebuie s fie utilizabil i
n scop comercial, i s fie disponibil pentru dezvoltare i distribuie comercial.
17
IV. GNU/LINUX UBUNTU

Debian este un proiect voluntar pentru a dezvolta o distribuie GNU/Linux. Debian a
fost nceput mai bine de o decad n urm i a crescut de atunci la peste 1000 de membri cu statut
oficial de developer i muli ali voluntari i contribuitori. A fost extins s
cuprind aproximativ 17000 de "pachete" de aplicaii liber i cu sursele
libere, precum i documentaie. Ubuntu este cldit pe piatra de temelie numit
Debian. Ubuntu este un sistem de operare mai uor de instalat i de utilizat,
cu un mediu grafic GNOME integrat si pstreaz angajamentul Debian fa de
lumea software-ului liber.
A. Instalarea
Pentru inceput este nevoie de sistemul operativ Ubuntu, pe care il obtii prin download
gratuit,de la adresa: www.freegis.ro, de un DVD nou,si de un program capabil sa inregistreze
imagini .iso.
Trebuie tinut cont ca Linux-ul e frumos si util, stabil si rapid, insa niciodata nu va fi Windows,
chiar daca se aseamana foarte mult. De remarcat faptul ca programele cu care esti obisnuit sa lucrezi :
MS Office, Winamp, Yahoo Messenger, Nero, Internet Explorer, etc sunt inlocuitede programe
asemanatoare care fac acelasi lucru, si uneori, vei avea surpriza sa te intalnesti cu programele care le
foloseai in Windows, sub acelasi nume, disponibile pentru Linux (ex: Skype, Firefox, Netscape).
Instalarea este destul de simpla. Primul lucru pe care trebuie sa-l facem, este sa descarcam
imaginea de cd .iso in varianta Ubuntu Desktop Edition (Varianta DVD cu aplicatii de GiS
preinstalate) de la adresa: www.freegis.ro. Introducem in DVD-ROM un DVD nou si inregistram
imaginea in DVD. Cel mai simplu mod de a face acest lucru,este sa utilizati Nero. (www.nero.com )
Descarcati programul Nero, il instalati, restartati calculatorul, apoi,cand aveti imaginea iso de Ubuntu
dati dublu click pe ea. In acel moment, aplicatia Nero, va va cere un DVD gol; introduceti cd-ul si
confirmati inregistrarea lui.
Odata inregistrat DVD-ul, nu ramane decat sa restartam calculatorul, sau sa-l oprim pur si
18

simplu.
!! Daca deja este pus sa booteze de pe unitatea DVD atunci treci peste pasul urmator.
Odata oprit, apasam butonul de pornire si intram in configurarea BIOS (sistemul de configurare a
placii de baza) apasand exact atunci cand porneste calculatorul tasta F2 sau tasta Delete pentru a putea
intra in configurarea BIOS.
Aici, utilizand sagetile de navigare si tastele Enter si Esc, navigam prin meniu pana gasim
optiunea Boot, unde selectionam First Boot, confirmam cu Enter si din lista alegem DVD-ROM.
Confirmam apasand Enter, apoi alegem optiunea Second Boot, confirmam cu Enter, si in lista alegeti
HDD, confirmati cu Enter, apoi apasati tasta F10 sau Esc si alegeti optiunea Save Changes and Restart,
sau navegati in meniul general pana la Exit, unde, din lista, alegeti optiunea Save Changes and Restart.
Confirmati cu Enter si in acel moment calculatorul va incerca sa porneasca de pe DVD. E
posibil ca PC-ul vostru sa va ceara sa apasati orice tasta pentru a porni de pe DVD; in acest caz,
apasam o tasta oarecare si ne va aparea urmatorul meniu.
In acest meniu alegem limba cu care dorim sa lucram in Ubuntu. In cazul de fatza, am ales
Engleza. Confirmam alegerea facuta cu tasta Enter,apoi putem alege intre a proba Ubuntu sau a-l
19

instala:
In acest meniu putem alege cum dorim sa instalam : Sa instalam fara a modifica sistemul de
operare existent (daca exista) sau sa instalam Ubuntu nativ. Noi am ales instalarea lui, asa ca vom
confirma cu tasta Enter, pentru a trece la pasul urmator.
Cand am ajuns la acest mesaj,facem click pe Forwardpentru trece la optiunea: Location
20
Daca locatia apare corect, confirmam apasand pe Forward, daca nu, alegem din lista
localitatea mai apropiata a tarii in care locuim. Se poate intampla ca ora sa nu coincida, iar acest lucru
poate depinde in multe cazuri de factori diferiti.
Proba de tastatura, unde, scriem cateva cuvinte pentru a verifica functionarea corecta a
tastaturii, dupa care, trecem la pasul urmator:
21
In mod automat avem optiunea de a instala Ubuntu in spatiul liber ramas in HDD, care nu este
folosit de windows. Daca suntem de acord cu optiunea ce ofera utilizarea spatiului liber, apasam pe
Forward si continuam cu instalarea.
In aceste doua reprezentari grafice avem posibilitatea sa cream 2 tipuri de partitii, una primara
si alta logica. Putem alege, de altfel, utilizare intregului HDD.
22
<< E posibil sa ne apara un mesaj de genul: Partitie prea mica. In acest caz, pozitionam sageata
de la mouse, intre cele doua partitii ca in imaginea de mai jos, si ducem sageata spre stanga, pentru a
marii spatiul ce va fi alocat noului sistem operativ. Va reamintesc, ca acest lucru NU este recomandat,
ci se recomanda abandonarea instalarii . Daca ne-am asumat riscul, si am redimensionat partitia, sau
pur si simplu daca nu a fost necesara redimensionarea spatiului, vom continua cu urmatorul pas.>>
Avenit timpul de a alege numele si parola ce vor fi folosite in noul sistem operativ. De retinut
faptul ca aceasta parola trebuie sa contina litere si cifre, si sa fie mai lunga de 6 caractere.Parola pe
care o veti alege,va fi necesara nu doar pentru a intra in sistemul operativ;ci si pentru a instala
programe sau pentru a efectua schimbari in configurarea sistemului operativ Ubuntu.
!! DVD-ul FreeGiS, vine cu un user si o parola deja definita, si puteti sari peste aces pas.
Dupa ce am scris numele utilizatorului,numele pc-ului si parola, apasam Inainte si vom fi

anuntati ca putem sa migram documentele din celalalt sistem operativ (Documente,Imagini,Muzica).
23
Daca dorim sa migram acele documente -in cazul in care le avem- alegem sistemul operativ din
care dorim sa le copiem, din lista ce ni se ofera.In cazul meu,nu se poate face acest lucru pentru ca nu
am nici un document in celalalt sistem operativ.
Fereastra de mai sus, ne confirma ca sistemul operativ este gata de instalarea. Nu trebuie sa
facem decat sa apasam Forward, pentru ca Ubuntu sa se instaleze. Urmeaza instalarea sistemului
24

operativ, timp in care nu trebuie sa facem nimic pana cand nu se termina de instalat; proces ce poate
dura, in functie de caracteristicile calculatorului , 20-40 de minute.
Cand instalarea este gata, ne cere sa repornim calculatorul. Apasam pe Restart Now.
Ceea ce ne va ducela urmatorul mesaj,unde,singurul lucru ce trebuie facut,este sa scoatem CD-ul
Ubuntu, si sa apasam tasta Enter
Calculatorul va reporni si ne va cere sa alegem Sistemul Operativ pentru Pornire ( in cazul in

care exista mai multe). Ultimul in lista, va fi mereu, sistemul care era instalat in calculator, (sistemul
gazda), iar sistemul bifat automat, mereu va fi, modul corect de pornire al Sistemului Operativ Ubuntu.
In acest meniu putem naviga, sau putem lasa sa intre in mod automat la ecranul de logare unde
punem numele de utilizator ales cand am instalat Sistemul Operativ Ubuntu 8.04 si parola:
25
Daca datele sunt corecte, va incepe sesiunea in noul nostru sistem Ubuntu.
Dupa cum puteti vedea in imaginea de mai sus, sistemul operativ a pornit corect si am intrat in
interfata lui grafica. Daca ati ajuns la acest pas, inseamna ca Ubuntu a fost instalat corect in
calculatorul vostru.
26
B. Mediul GNOME - prezentare general

Cnd intrai pentru prima oar ntro sesiune desktop, ar trebui s vedei ecranul de start
implicit, cu panouri, ferestre i diferite iconuri.
Componentele majore ale desktopului GNOME sunt dup cum urmeaz:
PANOURILE - care sunt zone din desktop-ul GNOME din care putei accesa toate aplicaiile
de sistem i meniurile. Panourile sunt extrem de configurabile. Un panou important este acela din
partea de sus a ecranului. Acesta include bara de meniuri care conine trei meniuri speciale i anume:
MENIUL APPLICATION (APLICAII) acesta conine legturi ctre toate aplicaiile grafice
i unelte sistem.
MENIUL PLACES (LOCAII) - acest meniu include legturi ctre dosarul Acas, desktop,
etc. Din aceste meniuri vi se acord posibilitatea de conectare la diferite servere, de a cuta fiiere.
Avem o list a fiierelor recent deschise.
MENIUL SYSTEM acesta conine diferite comenzi pentru setarea preferinelor,

administrarea sistemului, acces la sistemul de ajutor precum i posibilitatea de ieire din sistem.
MENURILE - prin care putei accesa toate funciile desktopului GNOME . Putei folosi meniul
APPLICATION pentru a acesa aproape orice aplicaie sau comand standard. Putei accesa meniul
APPLICATION din meniul principal i din apletul MENU BAR. Putei aduga Meniul Principal
(Main Menu) i apletul Bar de meniu la panouri.
FERESTRELE - putei afia mai multe ferestre n acelai timp. Putei rula cte o aplicaie n
fiecare fereastr. Managerul de ferestre furnizeaz cadre i butoane pentru ferestre. Managerul de
ferestre v permite realizarea de aciuni standard, cum ar fi mutare, nchidere i redimensionare a
ferestrelor.
27
SPAIILE DE LUCRU - putei subdiviza desktopul GNOME n spaii de lucru separate. Un

spaiu de lucru este o zon discret n care putei lucra. Putei specifica numrul de spaii de lucru n
desktopul GNOME. Putei comuta ctre alte spaii de lucru, dar numai un singur spaiu de lucru poate
fi afiat la un anumit moment dat.
MANAGERUL DE FIIERE - managerul de fiiere Nautilus furnizeaz un punct de acces

integrat ctre fiiere i aplicaii. Putei administra coninutul directoarelor din managerul de fiiere i
deschide fiiere cu ajutorul aplicaiilor corespondente.
DESKTOP-UL - se afl n spatele tuturor celorlalte componente. Desktop-ul este o

component activ a interfeei utilizator. Putei plasa obiecte pe desktop pentru a accesa rapid fiiere i
directoare sau pentru a peentru a porni o aplicaie pe care o folosii mai des. Putei da click-dreapta pe
desktop pentru a deschide un meniu.
PREFERINELE - desktop-ul GNOME conine unelte dedicate pentru setarea preferinelor.

Fiecare utilitar controleaz o parte particular a comportamentului desktop-ului GNOME. Pentru a
28

porni un utilitar de setare a prefeinelor, alegei SYSTEM >PREFERENCES . Alegei articolul
corespunztor modulului de personalizat din submeniuri. Componenetele desktop-ului GNOME sunt
interoperabile. n mod normal, putei realiza aceeai aciune n cteva moduri distincte. De exemplu,
putei lansa n execuie o aplicaie din panouri, meniuri sau de pe desktop.
NAUTILUS FILE MANAGER - furnizeaz un punct de acces integrat ctre fiierele i

aplicaiile dumneavoastr. Putei folosi managerul de fiiere pentru: Crearea de directoare i
documente; Afiarea fiierelor i directoarelor dumneavoastr; Managementul fiierelor i
directoarelor; Rularea de script-uri;Personalizarea fiierelor i directoarelor; Scrierea datelor pe CD.
Nautilus administreaz i desktop-ul, care este o component activ a interfeei utilizator.
C. ARHIVELE DE PROGRAME
Programele de calculator libere i cu sursele deschise sunt adesea prempachetate n fiiere .deb
(sau .rpm, n cazul Red Hat) care conin programele i bibliotecile de care avei nevoie. Aceste fiiere
pot fi descrcate de pe Internet sau vin pe CDuri (CDul Ubuntu este plin de astfel de fiiere) i le putei
instala "manual". ARHIVELE DE PROGRAME sunt servere ce conin grupuri de pachete software.
29

Ele pot fi accesate n general prin utilitare cum ar fi SYNAPTIC.
Aceste utilitare pot lista toate pachetele software pe care le avei instalate (ncepnd de la
kernel pn la aplicaia dumneavoastr favorit cu toate bibliotecile software de care aceasta depinde)
i pachetele software care sunt disponibile n arhivele de programe pe care leai pentru ca utilitarul
respectiv s aib acces.
Folosind aceste utilitare se centralizeaz managementul pachetelor software, simplificndul i
dnd distributorilor (celor care seteaz astfel de arhive) un mod centralizat de a v trimite actualizri
ale softwareului dumneavoastr. n Ubuntu vei dori n general s avei cel puin o arhiv Ubuntu
activat (de exemplu cea care include CDul de instalare) dar este destul de comun n a activa arhive de
programe din diverse surse.
Majoritatea programelor de care avei nevoie se afl deja n arhivele de programe Ubuntu.
Putei cuta pe Internet pentru pachete software, sau chiar cod surs, dar acestea sunt mult dificil de
instalat i n anumite cazuri nu se vor integra bine n sistemul dumneavoastr.
30

Marea majoritate a softwareului disponibil pentru Linux este deja prempachetat pentru
dumneavoastr. Putei folosi n Ubuntu utilitare precum UPDATENOTIFIER pentru a fi notificat
cnd sunt disponibile actualizri ale pachetelor software instalate.
ARHIVA DE PROGRAME Ubuntu conine mii de pachete software organizate n patru
componente. Aceste componente sunt numite MAIN, RESTRICTED, UNIVERSE i
MULTIVERSE. Putei instala software suplimentar folosind Synaptic Package Manager sau
Aptitude. Alte componente pot fi adugate editnd fiierul /etc/apt/sources.list.
Componenta MAIN
Componenta main a distribuiei conine aplicaii din categoria softwareului liber, care pot fi
liber redistribuite i crora li se ofer suport din partea echipei Ubuntu. Acestea includ cele mai
populare i mai de ncredere aplicaii software cu sursele deschise disponibile, multe dintre ele fiind
instalate implicit n momentul instalrii Ubuntu. Softwareul din main include aplicaii selectate manual
i care sunt considerate importante de ctre programatorii Ubuntu, comunitate i utilizatori i crora
echipele de distribuie i de securitate doresc s le ofere suport. Atunci cnd instalai software din
main, suntei asigurat c acele programe vin cu actualizri de securitate i suport tehnic. Credem c
softwareul pe care l gsii n main include tot ce majoritatea din dumneavoastr avei nevoie pentru un
sistem desktop complet funcional sau pentru un server Internet ce ruleaz software cu sursele
deschise.
Componenta RESTRICTED
Componenta restricted este rezervat pentru software care este foarte folosit i cruia echipa
Ubuntu i ofer suport dei nu este disponibil sub o licen absolut liber. Anumite pachete software
din restricted vor fi instalate pe CDurile Ubuntu dar este separat n mod clar pentru a ne asigura c este
uor de dezinstalat.
Componenta UNIVERSE
Componenta UNIVERSE este o imagine a lumii libere, cu sursele deschise. n universe putei
gsi aproape orice program cu sursele deschise i programe sub o varietate de licene mai puin libere,
aduse dintro varietate de surse publice. Toate aceste pachete software sunt compilate folosind
biblioteci i utilitare care fac parte din MAIN, deci ar trebui s se instaleze i s ruleze bine cu
software din main, dar nu se ofer nici o garanie pentru rezolvarea problemelor de securitate i suport.
31

Componenta universe include mii de pachete software. Prin intermediul UNIVERSE, utilizatorii sunt
capabili s aib diversitatea i flexibilitatea oferit de vasta lume OPEN SOURCE cldit pe baza
stabil Ubuntu. Trebuie s nelegem riscul n folosirea componentei universe. Vei putea activa
componenta universe editnd fiierul /etc/apt/sources.list dup instalarea Ubuntu.
Componenta MULTIVERSE
Componenta MULTIVERSE conine software care nu este liber, ceea ce nseamn c
cerinele acestui tip de software nu ndeplinesc politicile de liceniere ale
componentei MAIN.
Este sarcina dumneavoastr s verificai drepturile de utilizare ale acestui software i s se supun
termenilor de liceniere sau drepturile de copiere. Acest software nu este suportat i n mod normal nu i
se pot rezolva problemele de securitate sau actualizri.
Ubuntu nu activeaz implicit la instalare arhivele de programe din componentele

Universe i Multiverse.
32
V. OPENOFFICE.ORG (OOo)
OPENOFFICE.ORG (OOo) este o suit de aplicaii de birou disponibil n mod liber i gratuit,
care prezint toate opiunile ce v sunt necesare. Suita OpenOffice.org (OOo) include urmtoarele
componente:
WRITER este o unealt cu multe faciliti pentru crearea scrisorilor, rapoartelor, buletinelor de
tiri, brourilor ca i a altor documente. Putei insera imagini i obiecte din alte componente n
documente Writer. Writer poate exporta fiierele dumneavoastr n formate ca HTML, XHTML,
XML, Adobes Portable Document Format (PDF), i cteva versiuni de formate Microsoft Word. Se
poate conecta de asemenea la clientul dumneavoastr de email.
CALC are toate funciile de analiz avansat, cartografiere i prelucrare condiionat care sunt
de ateptat la un program de foi de calcul avansat. Include peste 300 de funcii pentru operaii
financiare, matematice, statistice etc. Analizorul de scenarii Scenario Manager) genereaz analiz
bazate pe supoziii (what if). Calc genereaz hri 2-D i 3-D, care pot fi integrate n alte documente
OOo. Putei de asemenea s deschidei i s lucrai cu registre Microsoft Excel, salvndu-le n format
Excel. Calc poate exporta foi de calcul n formatele Adobe - PDF i n HTML.
IMPRESS ofer toate uneltele de prezentare multimedia uzuale, cum sunt efectele speciale,
animaie, uneltele de desenat. Ese integrat cu facilitile grafice avansate din componentele Draw i
Math. Diapozitivele pot beneficia de efectele speciale de text disponibile n FontWork, ca i de sunet
i videoclipuri. Impress este compatibil cu formatuld e fiier al programului PowerPoint de la
Microsoft i poate salva numca dumneavoastr n numeroase alte formate, inclusiv n Macromedia
Flash (SWF).
DRAW este o unealt de desenare vectorial cu care se poate produce orice de la simple
diagrame la organigrame, scheme logice, fluzuri tehnologice sau grafic 3-D. Facilitatea de Smart
Connectors v permite definirea propriilor puncte de conexiune. Putei folosi Draw pentru a crea
imagini utilizabile n orice alt component a OOo i v putei crea propria grafic pe care s o
adugai n galeria utilizat de Draw. Draw poate importa grafic din foarte multe formate i poate
salva n peste 20 de formate incluznd PNG, HTML, PDF i Flash.
33

BASE v ofer unelte pentru munca zilnic cu baze de date dintr-o interfa simpl. Poate crea
i edita formulare, rapoarte, interogri, tabele, vizualizri, relaii, astfel nct lucrul cu o baz de date
este similar cu al altor aplicaii cunoscute de baze de date. Base ofer multe faciliti noi, ca de
exemplu posibilitatea de a analiza i de a edita relaiile dintr-o interfa tip diagram. Base
ncorporeaz HSQLDB ca motor uzual de baze de date relaionale. Poate folosi i dBASE, Microsoft
Access, MySQL sau Oracle, ori alt baz de date compatibil cu ODBC sau JDBC. Base
implementeaz suport i pentru un subset din specificaia ANSI-92 SQL.
MATH este editorul OOo de formule sau ecuaii. l putei folosi pentru a crea ecuaii complexe
care includ caractere sau simboluri sau caractere indisponibile n fonturile obinuite. Dei este cel mai
mult utilizat pentru a crea formule n alte componente, ca de exemplu n Writer sau Impress, Math
poate s lucreze i independent. Putei s salvai formulele n limnajul (standard) Mathematical
Markup Language (MathML) pentru a le putea include n pagini web sau n alte documente care nu
sunt create cu OOo.
34

OpenOffice.org (OOo) necesit unul dintre sistemele de operare urmtoare:
Microsoft Windows 98, Windows ME, Windows 2000 (Service Pack 2 sau mai nou), Windows
XP sau Windows 2003
GNU/Linux Kernel version 2.2.13 i glibc 2.2.0 sau mai nou
Mac OS X 10.3.x (10.3.5 recomandat), Mac OS X 10.4.x, este necesar X11
Solaris versiunea 8 sau mai nou
Pentru a deschide un fiier existent alegei Fiier > Deschide (File > Open) sau apsai butonul
grafic Deschide fiier (Open File) de pe panoul cu unelte Standard ori apsai tastele Control+O.
Deschidere fiier
Dialogul Deschide (Open) va apare si infieaz aspectul din WindowsXP al acestui dialog.
Alegei fiierul, apoi dai clic pe Deschide (Open).
35

OpenOffice.org poate importa (citi) fiierele folosite de Microsoft Office. Pe de alt parte,
Microsoft Office nu poate importa fiierele n formatul OpenDocument, care este folosit de
OpenOffice.org.
Dac vei dori s transmitei un fiier unui utilizator de Microsoft Office va trebui s l salvai
ntr-un format folosit de Microsoft Office, Rich Text Format (.rtf) fiind cel mai indicat. Mai jos este
un tabel pentru o ghidare uoar:
Tipul OpenDocument
Aplicaia
Extensia
Echivalent MS Office
Text
Writer
odt
doc
ablon text (Template)
Writer
ott
dot
Document master
Writer
odm
doc
Foaie de calcul (Spreadsheet)
Calc
ods
xsl
ablon foaie de calcul
Calc
ots
xst
Desen (Drawing)
Draw
odg
N/A
ablon desen (Drawing)
Draw
otg
N/A
Prezentare (Presentation)
Impress
odp
ppt
ablon prezentare
Impress
otp
pot
Formul
Math
odf
N/A
Grafic (Chart)
Chart
odc
N/A
Baz de date (Database)
Base
odb
mdb
OpenOffice.org salveaz fiierele implicit n formatul OpenDocument, dar putei s selectai i

un alt format. De asemenea, putei stabili ca n mod implicit s salveze n alt format, de exemplu dac
vei dori s folosii formatul Microsoft Office vei face astfel:
1) Alegei Unelte > Opiuni... > ncarc/Salveaz > General (Tools > Options... > Load/Save >
General).
2) La seciunea Formatul standard de fiier (Standard File Format) alegei tipul documentului (de
exemplu, Text document) i apoi formatul de fiier pe care dorii s l folosii de obicei din
lista ntotdeauna salveaz ca (Always Save As).
3) Va trebui s repetai pentru fiecare tip de document pentru care dorii s facei schimbri.
4) Apsai OK pentru a salva schimbrile.
36
n plus fa de formatele OpenDocument (.odt i .ott), OpenOffice.org 2.0 Writer poate importa
formatele Microsoft Office (.doc, .dot) ca i .rtf, .txt, .csv, formatele StarWriter i cele OpenOffice.org
1.x.
Cnd deschidei fiiere .htm sau .html (folosite la paginile web) OpenOffice.org folosete un
Writer optimizat special pentru lucrul cu aceste fiiere.
n plus fa de formatele OpenDocument (.ods i .ots) OpenOffice.org Calc poate deschide
formatele OpenOffice 1.x ca i urmtoarele formate:
Microsoft Excel 97/2000/XP (.xls i .xlw)

Microsoft Excel 97/2000/XP Template (.xlt)
Microsoft Excel 95 (.xls i .xlw)
Data Interchange Format (.def)
dBase (.dbf)
fiiere .htm i .html files inclusiv pagini Web
Rich Text Format (.rtf)

Text CSV (.csv and .txt)
Lotus 123 (.wk1 and .wk1)
formate StarCalc
Sylk
n plus fa de formatele OpenDocument (.odp i .otp) OpenOffice.org poate deschide

urmtoarele formate:
Microsoft PowerPoint 97/2000/XP (.ppt i .pps)
Microsoft PowerPoint 97/2000/XP Template (.pot)
StarDraw, StarImpress
CGM - Computer Graphics Metafile (.cgm)
n plus fa de formatele OpenDocument (.odg i .otg) OpenOffice.org poate deschide

urmtoarele formate grafice:
BMP
DXF
EMF
EPS
GIF
JPEG
MET
PBM
PCD
PCX
PGM
PLT
PNG
PPM
PSD
RAS
SGF
SGV
StarDraw
SVM
TGA
TIFF
WMF
XBM
XPM
37

n plus fa de formatele OpenDocument Formula, OpenOffice.org poate deschide fiiere n
format StarMath i MathML (.mml).
Dac deschidei fiiere produse de MS Word care conin obiecte ale editorului de ecuaii iar
opiunea din Unelte > Opiuni > ncarc/Salveaz > Microsoft Office (Tools > Options > Load/Save >
Microsoft Office) este bifat obiectul va fi n mod automat convertit n formatul OpenOffice.org Math.
Pentru a salva un fiier nou:
1) Alegei Fiier > Salveaz ca (File > Save As).
2) Cnd apare dialogul Salveaz ca (Save As) introducei numele fiierului i verificai-i tipul
(dac avei posibilitatea).
Pentru a salva un document cu numele pe care deja l are alegei Fisier > Salveaz (File >
Save). Aceasta va suprascrie versiunea salvat anterior.
Pentru a proteja ntregul document mpotriva consultrii fr a introduce n prealabil o parol

exist n dialogul Salveaza ca (Save As) o opiune pentru introducerea unei parole. Aceast opiune
este disponibil numai pentru formatele OpenDocument sau cele folosite de versiunea mai veche,
OpenOffice.org 1.x.
1) La dialogul Salveaz ca (Save As) bifai casua de lng Salveaz cu parol (Save with
password) i apoi apsai Salveaz (Save). Vei fi ntrebat:
2) Tastai aceeai parol n cmpul Parol (Password) ca i n cmpul Confirm(are), apoi apsai
OK.
Dac ai introdus aceeai parol n ambele cmpuri documentul va fi salvat protejat de parol,
38

iar daca parolele nu se potrivesc vei fi ntrebat din nou.
Putei alege s salvai fiierele n mod automat de ctre OpenOffice.org. Salvarea automat, ca
i cea manual, va suprascrie salvarea precedent. Pentru a controla aceast opiune:
1) Alegei Unelte > Opiuni > ncarc/Salveaz > General (Tools > Options > Load/Save >
General).
2) Bifai Salveaz informaia de recuperare la fiecare (Save AutoRecovery information every) i
stabilii intervalul de timp.
Fiecare component OOo are abilitatea de a exporta n PDF. Acesta este un standard indistrial,
fiind ideal pentru a trimite fiiere ctre cineva care nu le va modifica, putnd fi vizualizate cu Acrobat
Reader.
Putei exporta direct n PDF folosind butonul din bara de unelte
sau din meniul Fiier (File)
> Export.
39

Dac folosii meniul Fiier (File) > Export vei fi ntrebat cu privire la numele fiierului PDF i apoi, n
cadrul unui alt dialog, cu privire la opiunile pentru export
Putei redenumi sau terge fiiere din cadrul dialogurilor OpenOffice.org. Nu este ns posibil
s copiai sau s mutai fiiere n cadrul dialogurilor. Pentru a redenumi un fiier:
1) Alegei Fiier > Deschide (File > Open) i rsfoii pn la fiierul dorit.
2) Dai clic dreapta pe numele fiierului i alegei Redenumete (Rename). Va fi selectat numele
fiierului.
3) Tastai pentru a nlocui caracterele selectate sau folosii sgeile cursorului pentru a muta
cursorul i a modifica numele existent.
Pentru a terge un fiier folosind acest dialog:
1) Dai clic dreapta pe numele fiierului pentru a afia meniul contextual.
2) Apsai terge (Delete) i rspundei la dialogul ce apare, confirmnd tergerea.
Sunt mai multe moduri pentru a crea un fiier nou:
Folosii Fiier > Nou (File > New) i alegei tipul noului document.
Folosii butonul Nou (New) de pe panoul Funcii. Acest buton are dou comportamente, n
funcie de durata apsrii: dac l inei apsat va fi afiat un meniu pentru a selecta tipul
documentului pe care dorii s l creai.
Putei alege dac s folosii dialogurile pentru deschiderea i salvarea fiierelor oferite de
sistemul de operare sau cele ale OpenOffice.org. Pentru a vizualiza opiunea curent i eventual pentru
a o schimba procedai astfel:
1) Alegei Unelte > Opiuni... > OpenOffice.org > General (Tools > Options... > OpenOffice.org >
General).
2) Bifai csua Folosete dialogurile OpenOffice.org (Use OpenOffice.org dialogs).
Cele trei butoane din partea de sus a dialogului OOo Deschide (Open) au urmtoarele
semnificaii (de la stnga la dreapta):
n sus un nivel (Go up one level) schimb n directorul (folder, directory) printe fa de
directorul curent. Cu alte cuvinte, urc un nivel, spre rdcin, n arborele directoarelor. Putei
ine apsat butonul pentru a selecta direct directorul destinaie, fr a mai trece prin nivelurile
40

intermediare.
Director nou (New folder).
Directorul obinuit (Default Directory).

Pentru documentele OpenOffice.org care au fost salvate cu mai multe versiuni folosii lista
derulant pentru selectarea versiunii, care va fi deschis n modul numai citire (read-only).
Folosii cmpul Tipul fiierului (File type) pentru a filtra fiierele dintre care selectai (la
deschidere) sau pentru a stabili formatul fiierului n care salvai, la salvare.
Csua de bifat Numai citire (Read-only) v permite s deschidei fiierul numai pentru
vizualizare i imprimare, iar butoanele i opiunile din meniuri inaplicabile nu vor fi disponibile. Va fi
ns afiat un buton Editare fiier (Edit File) pe panoul Funcii care s deschid fiierul pentru editare.
Este posibil s deschidei fiiere din Internet folosind adresele specifice (URL).
Meniurile sunt situate n partea de sus a ecranului. Opiunile din meniul principal sunt Fiier
(File), Edit(are), Vizualizare (View), Inserare (Insert), Format(are), Tabel (Table), Unelte (Tools),
Ferestre (Window) i Ajutor (Help). Cnd selectai una dintre acestea este afiat un submeniu pentru
celelalte opiuni.
Fiier (File) conine comenzile care se aplic ntregului document, cum sunt Deschide (Open),
Salveaz (Save) i Salveaz ca PDF (Export as PDF).
Edit(are) conine comenzi pentru editarea documentului cum sunt Reface (Undo) i Gsete i
nlocuiete (Find & Replace).
Vizualizare (View) conine comenzi pentru controlul afirii documentului cum sunt Proporionare
(Zoom) i aspect Web (Web Layout).
Inserare (Insert) conine comenzi pentru inserarea de elemente n document cum sunt antetele,
subsolurile i pozele.
Format(are) conine comenzi pentru formatarea aspectului documentelor dumneavoastr, cum sunt
Stiluri i formatare (Styles and Formatting) i AutoFormat(are).
Tabel (Table) arat toate comenzile pentru a insera i a edita un tabel n document.
41
Unelte (Tools) conine funcii cum sunt Verificare text (Spellcheck), Personalizare (Customize) i
Opiuni (Options).
Fereastr (Window) conine comenzi n legtur cu afiarea ferestrelor.
Ajutor (Help) conine legturi ctre programul de asisten, unealta de ajutor Ce este aceasta?
(Whats This) i informaii despre versiunea de OpenOffice.org pe care o avei instalat.
Este posibil s personalizai (modificai) meniurile n OpenOffice.org. Pentru a personaliza meniurile:

1) Alegei Unelte > Personalizare (Tools > Customize).
2) La dialogul Personalizare (Customize) alegei categoria Meniuri (Menus).
3) n Meniuri OpenOffice.org Writer (Menus OpenOffice.org Writer) selectai meniul pe care
dorii s l personalizai n lista derulant Menu drop down.
4) Putei s personalizai fiecare meniu folosind butoanele Menu i Modify.
5) Putei aduga comenzi ntr-un meniu apsnd butonul Adaug... (Add...).
6) Putei crea un nou meniu apsnd pe butonul Nou... (New...).
Bara de unelte din partea de sus (este poziia obinuit) este denumit bara de unelte standard
(Standard Bar). Bara de unelte standard este similar n toate aplicaiile OpenOffice.org.
Cea de a doua bar de unelte de sus (n poziia obinuit) este bara de unelte pentru formatare
(Formatting Bar). Bara de unelte pentru formatare este o bar de unelte contextual (adic modificat
n funcie de contextul cursorului din document) care afieaz butoane grafice n funcie de poziia
cursorului sau selecia curent. De exemplu, cnd cursorul este ntr-un tabel, aceast bar de unelte
gzduiete bara de unelte tabel (Table Bar) i bara de unelte text (Text Bar).
Panoul standard
Panoul formatare
Butoanele cu un mic triunghi negru vor afia submeniuri (sub-menus), bare de unelte flotante i
alte elemente selectabile cu un clic lung. Barele de unelte flotante nu pot fi ncorporate pe nici o
42

margine a ferestrei. Pentru a muta o astfel de bar de unelte, tragei-o de bara de titlu.
Pentru a afia sau a ascunde barele de unelte alegei Vizualizare > Bare de unelte (View >
Toolbars) sau dai clic pe sgeata de la captul panoului (se va afia acelai meniu). O bar de unelte
activ arat un mic semn lng numele su.
Pentru a muta o bar de unelte flotant, poziionai cursorul deasupra mnerului panoului, inei
apsat butonul stng al mausului i tragei bara de unelte n noua poziie. Pentru a ncorpora bara de
unelte n alt parte, plasai cursorul mausului deasupra mnerului panoului, inei apsat butonul stng
i tragei bara de unelte n noua poziie, apoi eliberai butonul mausului. Bara de unelte va fi
ncorporat la noua poziie.
Sunt trei metode pentru a ajunge la dialogul de personalizare a unei bare de unelte:
Pe bara de unelte, apsai sgeata din captul su i alegei Personalizare bar de unelte (Customize
Toolbar).
Alegei Vizualizare > Bare de unelte > Personalizare (View > Toolbars > Customize) din meniul
principal.
Alegei Unelte > Personalizare (Tools > Customize) din bara de meniu. La categoria Bare de unelte
(Toolbars) , alegei barele de unelte pe care dorii s le modificai i apsai pe butoanele Bar de
unelte (Toolbar) sau Modific (Modify).
Pentru a crea o nou bar de unelte:

1) Alegei Unelte > Personalizare > Bare de unelte (Tools > Customize > Toolbars) din meniul
principal.
2) Apsai Nou (New). Aceasta va crea o bar de unelte intitulat New Toolbar1.
3) Personalizai-o ca mai sus.
Unele fereastre din OpenOffice.org sunt ncorporabile. Le putei muta, redimensiona sau ataa
la una din marginile ecranului. Pentru a ncorpora o fereastr, apsai tasta Ctrl i mutai fereastra la
marginea dorit, apoi eliberai tasta. Pentru a dezintegra o fereastr, tragei-o de bara de titlu de lng
margine.
Navigator-ul v afieaz toate obiectele coninute n document. Este o cale foarte convenabil
de a inspecta coninutul documentului i de a regsi elementele cutate. Butonul Navigator-ului este
43

amplasat pe bara de unelte standard. Navigator-ul afieaz lista titlurilor, tabelelor, cadrelor de text,
imaginilor, semnelor de carte i celorlalte elemente. Apsai pe semnul + de lng fiecare list pentru
a-i vedea coninutul.
Dac dorii s vedei coninutul unei singure categorii, selectai categoria respectiv i apsai
butonul Vizualizare coninut (Content View).
44
VI. INTERNET
Internet-ul este:
- o cale de comunicare foarte rapid i atractiv ntre oamenii acestei lumi;
- modalitatea prin care oamenii aflai oriunde pe Glob pot comunica i schimba informaii cu
uurin;
- oferta de toate pentru toi remarcndu-se prin uurina cu care orice utilizator, fie el i
novice n informatic poate avea acces la informaii;
- Internet-ul este reea de reele. O reea este un grup de calculatoare care au fost conectate
astfel nct s poat comunica ntre ele ( s fac schimb de informaii ). Ele i pot transmite mesaje
unul altuia i pot folosi n comun informaiile sub form de fiiere.
Internet-ul asigur legtura ntre peste 30000 de astfel de reele i n permanen, la acestea se
adaug tot mai multe. Unele din reele sunt administrate de instituii guvernamentale, altele de
universiti, firme, biblioteci, coli.
45
Reelele pot fi de mai multe tipuri:

- LAN ( Local Area Network ) calculatoarele sunt plasate n interiorul aceleiai
cldiri sau campus universitar.
- MAN ( Metrropolitan Area Network) reea extins la nivelul unui ora.
- WAN ( Wide Area Network) reea naional
Internet-ul este o interconectare de LAN-uri, MAN-uri i WAN-uri, prin legturi rapide ( satelit,
circuite, comunicaie digital ).
Pentru identificarea statiilor sursa si destinatie la transmisia de date se foloseste mecanismul de
adrese INTERNET, denumite si adrese IP. Fiecare adresa INTERNET este unica in felul sau. O adresa
INTERNET, conform protocolului IP4, are lungimea de 4 octeti si se reprezinta in forma zecimala prin
4 numere cu valori intre 0 si 255, separate cu punct.
De exemplu, adresa INTERNET
11000000 01001010 00100011 001110101 in forma zecimala va fi 192.74.35.61.
Adresa INTERNET consta in identificatorul retelei si identificatorul gazdei in aceasta
retea. In cadrul cmpului identificatorului de retea, se separa un subcmp in care se specifica clasa
adresei. Sunt definite 5 clase de adrese: A, B, C, D si E. Structura claselor A, B si C este prezentata
mai jos.
Utiliznd datele din tabel se poate calcula numarul de identificatoare de retea si de gazda
posibile pentru fiecare clasa de adrese. Rezultatele obtinute sunt sistematizate in tabelul 2. Cunoscnd
primul numar zecimal al unei adrese INTERNET, se poate stabili clasa acestei adrese (vezi coloanele
1, 4 al tabelului 2).
De exemplu, adresa 192.74.35.61 este de clasa C.
****Structura adreselor INTERNET
46
**** Caracteristici ale claselor de adrese INTERNET

Clasa
A
B
C
D
E
Numarul de retele
27 2 (126)
214 (16 384)
221 (2 097 152)
-
Identificatoare de gazda
224 2 (2 147 483 648)
216 2 (65 534)
28 2 (254)
-
Diapazonul de numere zacimale

1... 126...
128.0.. 191.255..
192.0.0.
223.255.255.
224.0.0.
239.255.255.
240.0.0.
254.255.255.
Utilizarea adreselor INTERNET in forma numerica nu este foarte comoda. De aceea se prefera
adresarea statiilor din retea in forma de nume. Un nume de calculator gazda consta din mai multe
nume de domenii, separate prin punct. De exemplu: geo.unibuc.ro.
Pentru a beneficia de facilitile Internet-ului, un utilizator trebuie s conecteze calculatorul la
una din subreelele precizate mai sus. Nimeni nu exista vreo companie care sa impun o serie de
reguli. Singurele reguli care guverneaz Internet-ul sunt cele ale bunului simt. Exista totui o societate
a utilizatorilor numita ISOC (INTERNET SOCIETY), care are obligaia sa gestioneze din punct de
vedere tehnic Internetul si sa standardizeze tehnologia folosit.
Conectarea la internet se poate face in patru moduri principale de conectare la Internet :
a) Legtura permanenta (permanent connection). Sunt folosite de marile organizaii de genul :
universiti, scoli, corporaii. Cheltuielile pentru instalarea si funcionarea unei astfel de legturi
dedicate sunt de mii de dolari.
b) Legtura directa prin modem (dial-in direct connection). Acest gen de legturi este cel mai
bun, dup legtura permanent. Este accesibil persoanelor individuale, si firmelor mici, deoarece
cheltuielile pentru instalare si funcionare sunt aproximative 50 dolari. Deoarece este un serviciu dialin, avei nevoie de un modem i va trebui s formai un numr de telefon pe care vi-l indic
furnizorul de servicii.
c) Legtura prin modem i terminal ( dial-up terminal connection ). Acest gen de legtur va
permite conectarea prin modem la furnizorul de servicii i, dup stabilirea legturii, calculatorul dvs.
funcioneaz ca un terminal.
Comunicarea i schimbul de informaii n Internet se realizeaz prin servicii ce permit
exploatarea i cutarea de informaii aflate n aceast uria reea. Pentru oricare dintre servicii exist
47

un calculator care solicit informaii un client al serviciului respectiv de la un alt calculator care
furnizeaz informaiile, numit server. Fiecare calculator legat n reea, poate fi att client ct i server.
In principiu exista doua mari domenii in care acesta este Internetul este folosit :
1. Comunicare
a) Posta electronica (e-mail).
Posta electronica reprezinta cea mai utilizata si populara aplicatie a Internetului. Ea permite
utilizatorilor sa comunice si sa transmita informatii altor utilizatori indiferent de localizarea geografica
si de fusul orar la o viteza remarcabila, astfel incit un e-mail poate ajunge pe cealalta parte a globului
in citeva minute.
Prin e- mail se pot transmite orice tip de date (text, sunet, grafica, video) .
O adresa de e-mail va arata intotdeauna de forma: utilizator@adresa_domeniului. De obicei
utilizatorul se poate alege, insa adresa este data de serverul unde se gaseste casuta postala . Cele doua
parti ale adresei sunt despartite prin @. Prima parte contine identificatorul utilizatorului dupa cum este
el inregistrat pe domeniul unde este creata casuta postala , iar a doua parte (dupa @) reprezinta
informatiile de identificare in Internet a calculatorului unde se afla casuta postala. De exemplu adresa
geografie@geo.unibuc.ro inseamna casuta postala a utilizatorului geografie aflata pe domeniul
geo.unibuc.ro
b) Liste de discutii (discussion lists) care permit participarea la discutii si schimburi de
informatii in grupuri diverse.
Listele de discutii (mailing lists) reprezinta o forma de comunicare a informatiilor intre persoane.
O astfel de lista contine adresele de e-mail ale unor utilizatori . Un mesaj primit pe adresa listei este
difuzat automat tuturor membrilor listei. Datorita faptului ca cea mai mare parte a utilizatorilor Internet
folosesc cu preponderenta e-mail-ul, si datorita costurillor de conectare la Internet, a rezultat
necesitatea de organizare a unor grupuri de discutii intre aceste miloane de utilizatori, grupuri care sa
se bazeze pe o distributie selectiva a e-mailurilor. Astfel un utilizator se poate abona (de obicei gratuit)
la una din listele de discutii din domeniul care l intereseaza, urmnd s primeasca zilnic (sau
saptaminal - dupa cum decide) zeci de scrisori pe tema respectiva care reprezinta discutiile din grup .
Aceste scrisori pot fi citite, se pot pastra sau sa li se raspunda pe adresa privata ori pe adresa grupului
48

continandu-se astfel discutia .
Majoritatea listelor de discutii gratuite permit abonarea si dezabonarea la lista respectiva prin
trimiterea unui simplu e-mail gol (adica fara sa aiba ceva scris la subiect sau in corpul mesajului) la o
adresa specifica.
c) Grupuri de stiri (Newsgroups) care permit consultarea sau participarea in grupuri
de stiri publice. Grupurile de stiri (grupuri de discutii) reprezinta largi sisteme de comunicare prin care
persoane avand diverse preocupari si pasiuni schimba informatii , discuta pe baza unor teme de interes
general sau particular sau pun diferite intrebari.
Majoritatea grupurilor de discutii sunt distribuite in mari retele de calculatoare si sunt
cunoscute sub numele generic de UseNet , ceea ce inseamna o prescurtare a cuvintelor Users Network
(Reteaua utilizatorilor) . In prezent exista peste 40,000 de astfel de grupuri iar numarul lor este in
continua crestere . Acest numar mare se explica prin faptul ca tematica abordata este foarte diversa
cuprinzand atat teme de cultura generala cat si subiecte foarte specifice , accesibile numai unui numar
restrans de utilizatori specializati.
Forumul unui grup de discutii se poate asemana cu un avizier electronic in care unii participanti
pun intrebari iar altii raspund sau fac diverse comentarii la articolul initial . Toate aceste intrebari si
raspunsuri formeaza un fir de discutii (thread). Orice membru al unui grup de discutii poate citi
mesajele trimise de alti membri sau poate adauga propriile sale opinii printr-un nou mesaj transmis
celorlalti . Pe parcurs , odata cu cresterea numarului de abonati , va creste si numarul de mesaje legate
intre ele printr-un subiect comun .
d) Chat-ul care permite comunicarea on-line a doi sau mai multi utilizatori. Este vorba de o
camera virtuala in care intra utilizatori din toate partile lumii si discuta despre un anumit subiect
(care este de obicei fie numele camerei sau canal, fie enuntat intr-un mesaj text ce apare in camera in
momentul in care intrati).
Pentru a face chat, aveti nevoie de:
un client de chat (un program cu care sa va conectati la server);
adresa serverului la care vreti sa va conectati.
Unul dintre cel mai folosit client de chat este programul mIRC creat de Khalad Mardam-Bey.
Pentru a nu primi virusi, este bine ca atunci cand primiti un fisier (apare o caseta de dialog
49

numita DCC Send care va intreaba daca acceptati fisierul) sa acceptati doar daca persoana respectiva
este de incredere.
Majoritatea folosesc prescurtari pentru a tasta mai rapid. Iata o scurta lista (in ordinea aparitiei
probabile) : sal, sal re > salut , d c > de ce , a/s/l, asl > age/sex/location, gtg > got to go (trebuie sa
plec), LOL > rade de se sparge, btw > by the way.
Alte semne ce exprima emotii: :) > smiley; semn ca rade sau zambeste, :x > pupici, ;) > face cu
ochiul, :P > scoate limba, :( este suparat(a), :))) sau :-) sau :-))) > rade in gura mare, :> rade rautacios.
2. Informare prin accesul la distanta si la surse de informatii.

a) World Wide Web (WWW - pe scurt web)
Prin acesta se poate accesa si naviga prin paginile web care contin informatii de larga circulatie
si la resurse cu ajutorul instrumentelor de cautare si a hyper legaturilor (hyperlinks) inserate in
documente World Wide Web care reflecta prin numele sau trasaturile sale esentiale :
- destinat cautarii informatiei in intregul Internet (world wide = in lumea intreaga);
- foloseste hypertextul pentru organizarea informatiei ceea ce face ca aceasta sa apara ca o
pnz de pianjen (web) si care permite navigarea cu usurinta de la o pagina la alta .
Hypertextul reprezinta o metoda de organizarea a informatiei in care anumite cuvinte, marcate ,
sunt legate de alte documente care contin informatii aditionale despre ele. Hypermedia permite
realizarea delegaturi similare la grafice, imagini, animatie, etc. Selectionarea unui astfel de cuvint (sau
imagine) va avea ca efect afisarea documentului legat de cuvintul respectiv.
Web-ul reprezinta un sistem urias de informatii legate intre ele ca intr-o pinza de paianjen si
care se afla pe calculatoare aflate in intreaga lume (situri web). Informatia poate fi accesata privind
paginile web care contin legaturi hypertext catre alte pagini web. Aceste pagini web pot fi accesate
folosind un software special numit Browser .
Principalele browsere existente pe piata sunt : Firefox, Internet Explorer, Netscape Navigator,
Opera.
Un Browser este un soft care ofera o interfata intre utilizator si serverul de web de pe Internet.
Browser-ul contacteaza serverul si transmite cererea de informatie, apoi primeste informatia si
o afiseaza pe calculatotul clientului
50

Se cunosc mai multe exploratoare WWW. Ele pot fi grupate in doua categorii:
-
exploratoare textuale orientate pe linie de caractere.
exploratoare grafice.
Primele exploratoare WWW au fost cele textuale. Dezavantajele exploratoarelor grafice sunt
evidente: ele necesita mai multe resurse si, din punct de vedere temporal, sunt mai lente. Avantajul lor
este insa unul forte ele sunt, de regula, mai comode. In multe cazuri, cu exploratoarele grafice se
poate lucra si in regim text.
Un browser grafic permite utilizatorului sa vada imagini si sa faca uz de mouse pentru
hiperlegaturi. Un browser bazat pe text nu poate afisa grafica. Hiperlegaturile sunt accesibile doar prin
folosirea tastaturii. Fiecare pagina web este identificata printr-o adresa unica, care se mai numeste si
URL (Uniform Resource Locator).
URL sau Uniform Resource Locator identifica o resursa de pe Internet, de exemplu o pagina de
web, un server multimedia, un catalog de biblioteca, o imagine. URL reprezinta o adresare standard
pentru o resursa Internet si ajuta utilizatorul sa localizeze resursa. Orice resursa de pe Internet are un
URL unic. URL ul este alcatuit din litere, numere si semne de punctuatie. Sintaxa de scriere a URL
contine doar simboluri in codul ASCII.
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ
abcdefghijklmnopqrstuvwxyz 0123456789-+*.,!'()$
Structura de baza a URL este ierarhica cu ordinea de la stinga la dreapta. Spre exemplu, URL:
ftp://ftp.files.com/freeware/appz.bin ne spune:
-
protocolul de acces este FTP; (File Transfer Protocol).
resursa este pe masina "ftp" in domeniul "files", care este parte a domeniului ".com,"
resursa este in directorul numit "freeware" si este programul "appz.bin"

Nu toate URL-urile au directoare si nume de fisiere. URLul se foloseste in locul adresei IP
deoarece un nume de resursa este mai comod de memorizat decit un sir de numere in forma zecimala
sau in forma binara. La introducerea unui nume de tip URL in cimpul de adresa a unui bowser,
calculatorul utilizatorului face o cerere catre serverul DNS (Domain Names Server), ceea ce
inseamna, de fapt primeste un nume de adresa si intoarce-mi adresa IP .
Serverul DNS are in baza sa de date o multime de adrese URL puse in corespundere cu
51

adresele lor IP. Aceste baze de date se innoesc regulat pentru a satisface cererile clientilor, in cazul
cind pe serverul dat nu s-a gasit adresa ceruta de un oarecare terminal acest server face o cerere catre
serverul DNS superior ierarhic.
Unele pagini de Web contin asa-numite lincuri sau hiper-legaturi care, de fapt, sunt niste adrese
URL ascunse in text sau imagini. La apropierea cursorului ele isi pot schimba imaginea sau culoarea
pentru a se evedentia sau arata in o alta ferestruica alaturata adresa explicita la care, in cazul accesarii,
se va face trimiterea cererii de acces de catre browser. Aceste link-uri sunt foarte utile pentru cautarea
informatiei in reteaua internet, realizind hiper-legaturi intre paginile Web asemanatoare. Este destul de
usor de a trece de la un document la altul printr-un singur clic.
- Protocolul este de obicei http (Hypertext Protocol) insa el poate fi si FTP (File Transfer
Protocol).
Pentru specificarea unui nume INTERNET pot fi folosite mai multe nume de domenii. In
realitate insa nu se folosesc mai mult de cinci. Ele urmeaza in numele INTERNET de la stnga la
dreapta, in ordinea cresterii ariei de cuprindere, din ce in ce mai generale. De exemplu:
-
nume gazda
nume departament in cadrul organizatiei, nume subretea sau nume retea;
nume organitie sau nume retea;
nume tara.
Conform unei conventii, domeniile de nivelul cel mai inalt (TLD - Top Level Domains) in
INTERNET sunt codurile de tara, definite in documentul ISO 3166. Exceptie face S.U.A., pentru care
erau stabilite anterior mai multe domenii de nivel superior si anume:
com organizatii comerciale;
edu institutii educationale, instruire;
gov organizatii guvernamentale non-militare;
mil organizatii militare;
org alte organizatii;
int institutii internationale;
net resurse de retea.
Trebuie mentionat de altfel si faptul ca domeniile com si net se folosesc deja pe larg si pentru
52

servere plasate in alte tari, si alte nume de domenii pentru fiecare tara (ccTLD's - country codes Top
Level Domains) de exemplu: .ro pentru Romania, etc.
b) FTP (File Transfer Protocol) care permite transmiterea si primirea de informatii la si de la
distanta. FTP este acronimul pentru File Transfer Protocol (Protocolul de Transfer al Fisierelor) si este
cea mai folosita metoda pentru transferul fisierelor indiferent de tipul si dimensiunea acestora, prin
intermediul Internetului. Odata conectat prin FTP, puteti sa primiti sau sa transmiteti fisiere. Daca va
intereseaza anumite fisiere de pe serverul gazda puteti alege optiunea download pentru a le putea
transfera intr-un anumit director de pe calculatorul propriu. Daca vreti sa transferati fisiere din
calculatorul dvs. pe server trebuie sa faceti upload, selectand bineinteles directorul in care se gasesc
fisierele. Fisierele sunt apoi copiate dintr-un director in altul. Procedura este asemanatoare cu copierea
unor fisiere dintr-un director in altul, pe un calculator. In acest caz unul din directoare se gaseste pe un
calculator in Romania iar altul in SUA sau Japonia, de exemplu.
In concluzie , FTP se foloseste atunci cand :
- se transfera (upload) pentru prima data fisierele unui sit la o gazda web; se inlocuieste un
fisier sau o imagine; se incarca (download) fisiere de pe un alt computer; se permite accesul unei alte
persoane pentru a incarca un fisier dintr-un anumit site.
Pentru a va putea conecta la un server FTP aveti nevoie de un program special, numit si
client FTP care sa poata lucra cu acest protocol. Exista clienti FTP cu o interfata grafica prietenoasa
si care inglobeaza noile tehnologii , fapt ceea ce duce la imbunatatirea performantelor si
cresterea functionalitatii acestora. De obicei, acesti clienti FTP sunt oferiti ca aplicatii shareware, dar
exista si programe gratuite. (LeechFTP free) Pentru a va putea conecta la un server FTP , trebuie sa-i
cunoasteti adresa. Aceasta este adresa gazdei FTP pe care ati obtinut-o la inscriere. Exista doua tipuri
posibile de conectare :
cu un nume de identificare (login) si parola (password) pentru un cont pe un server FTP;
cu login anonim , folosind pentru login cuvantul "anonymous" si pentru parola, adresa de
email.
53
VII. RETELE DE CALCULATOARE
Expansiunea retelelor Local Area Networks (LAN) si Wide Area Networks (WAN) a ajutat
Internet-ul sa conecteze 2,000+ de retele.Retelele includ NSFNET, MILNET, NSN, ESnet and CSnet.
Retelele leaga impreuna de la doua pana la mii de PC-uri, permitandu-le sa foloseasca in comun
fisiere si alte resurse. In plus, o retea poate centraliza getionarea unei baze mari de date de PC-uri,
astfel ca toate operatiile cerute de
coordonarea securitatii, salvarea de
siguranta, modernizari si control se pot
desfasura intr-un singur loc. Lucrul in retea
a devenit atat de important pentru operatiile
uzuale efectuate de calculatoarele
personale, incat este inclus in noile sisteme
de operare si este folosit atat acasa cat si la
birou.
Exista doua mari categorii de retele:
retele de tip LAN (Local Area Network) si retele de tip WAN (Wide Area Network).
LAN
Retea LAN este constituita din mai multe calculatoare care alcatuiesc o retea, de regul reteaua e
construita in interiorul unei cladiri sau cel mult pe o distanta de cateva cladiri (din cauza unor restrictii
de tip hardware Exceptie fac LAN-urile cu transmisie de date prin cablu cu fibra optica).
LAN Topologie de retea: Retelele de acest tip pot fi construite in mai multe feluri ce difera
intre ele prin intermediul modului de conectare a calculatoarelor intre ele.
Retele de tip Client/Server: folosesc un calculator separat(server) care lucreaza la nivel
centralizat cu toate fisierele si efectueaza serviciile de tiparire pentru mai multi utilizatori. Clientii din
retea sunt statii de lucru (workstations) si sunt conectate la server. Clientii sunt reprezentati in general
54

de calculatoare puternice dar pot aparea si calculatoare mai slabe in timp de Serverul este in genere un
calculator foarte puternic, in comparatie cu calculatoarele care urmeaza a fi legate la el, si care este in
asa fel configurat incat sa ofere cele mai rapide raspunsuri pentru clientii retelei si pentru a asigura cea
mai buna protectie din retea pentru datele critice. Din cauza ca Serverul trebuie sa poata rezolva
simultan mai multe solicitari este necesar ca el sa ruleze un sistem de operare (SO) care sa fie specific
destinat acestui lucru: aici se recomanda in general orice SO de tip *NIX cum ar fi Linux, Unix,
FreeBSD, dar si altele cum ar fi OS/2 sau Win NT. Acesta nu este tocmai momentul sa intru in
detaliile acestor sisteme de operare dar ele folosesc cel mai bine asa numitele protocoale de
retea(Subiect car va fi atacat mai tarziu).
Retele de tip Peer-to-Peer: nu folosesc acel calculator central numit Server, ci dimpotriva ele
folosesc impreuna unitatile de disc si imprimantele sau de ce nu chiar fisiere si programe. Insa acest tip
de retea are destul de multe defecte: deoarece pe un calculator de birou nu ruleaza calculatoare superperformante cu SO-uri de tip *NIX instalate exista pericolul destul de mare de altfel de a suprasatura
statiile de lucru daca mai multi utilizatori acceseaza in acelasi timp resursele aceluiasi calculator.
Pentru aranjarea in retea a calculatoarelor se folosesc diferite metode numite topologii. Fiecare
topologie are avantaje si dezavantaje dar totusi fiecare se potriveste cel mai bine in anumite situatii.
- Retele de tip magistrala: In cadrul acestui tip de rete toate calculatoarele sunt interconectate la
cablul principal al retelei. Calculatoarele conectate in acest tip de retea au acces in mod egal la toate
resursele retelei. Pentru utilizarea cablului nivelul logic trebuie sa astepte pana se elibereaza cablul
pentru a evita coliziunile de date. Acest tip de retea are insa un defect si anume: daca reteaua este
intrerupte intr-un loc fie accidental fie prin adaugarea unui alt nod de retea atunci intreaga retea este
scoasa din functiune. Este totusi una din cele mai ieftine moduri de a pune la cale o retea.
- Retele de tip stea: Acest tip de retea face legatura intre calculatoare prin intermediul unui
concentrator. Avantajul esential al acetui tip de retea este ca celelalte cabluri sunt protejate in situatia
in care un calculator este avariat sau un cablu este distrus, deci din puct de vedere al sigurantei
transmisiei de date este cea mai sigura solutie in alegerea configurarii unei retele mari caci prntru o
retea mica exista un dezavataj de ordin finaciar constituit de concentrator care are un pret destul de
55

ridicat.
- Retele de tip ring: Tipul de retea circular face legatura intre calculatoare prin intermediul unui
port de intrare (In Port) si a unui port de iesire (Out Port). In aceasta configuratie fiecare calculator
transmite date catre urmatorul calculator din retea prin portul de iesire al calculatorului nostru catre
portul de intrare al calculatorului adresat. In cadrul acestei topologii instalarea cablurilor este destul de
dificila si atunci se recurge la un compromis intre acest tip de retea si cel de tip magistrala folosindu-se
o unitate centrala care sa inchida cercul numita Media Acces Unit (MAU unitate de acces a
mediilor).
- Retele de tip magistrala in stea: La fel ca o retea hibrida stea-cerc reteaua de tip magistrala in
stea face apel la o unitate centrala (MAU) prin care se realizeaza legaturile intre calculatoare.
Pentru a prefigura trecerea la alt tip de retele si anume retele WAN voi vorbi in cele ce urmeaza
despre nivelul fizic in mare parte si voi aminti si cateva elemente de comunicare in retea.
WAN
O retea WAN este alcatuita din foarte multe calculatoare legate in retea si care este intinsa pe o
suprafata intinsa, in cazul Internet-ului pe tot globul. Reteaua este alcatuita din multe servere care in
general sunt masini UNIX, care pot asigura intr-adevar un multitasking controlat si un multithreading
adevarat, spre deosebire de Windows care doar simuleaza doar (foarte bine intr-adevar)aceste lucruri.
In cadrul acestui tip de terea se folosesc anumite protocoale de reteapentru a putea transmite date in
cadrul unui asemenea gigant. Se folosesc de asemenea adrese de locatie numite adrese IP (Internet
Protocol) cu ajutorul carora serverele de Internet gasesc mult mai usor calculatoarele din retea. In
cadrul acestei retele se foloseste un protocol de transfer de date care de fapt este o denumire colocviala
pentru mai mult de 100 de protocoale diferite dar care au fost inglobate sub aceeasi denumire TCP/IP
(Transmission Control Protocol/Internet Protocol). Acest protocol cuprinde intre altele si protocoalele
de Telnet (Terminal emulation), FTP (File Transfer Protocol), HTTP (Hyper Text Transfer Protocol),
SMTP (Simple Mail Transfer Protocol).
Principalele avantaje pe care acesta le prezinta ar fi:
- Independenta de platforma. Protocolul TCP/IP nu a fost conceput pentru utilizarea intr-un
mediu destinat unui anumit tip de hardware sau software. A fost si este utilizat in retele de toate
56

tipurile.
- Adresare absoluta. TCP/IP asigura modalitatea de identificare in mod unic a fiecarei masini
din Internet.
- Standarde deschise. Specificatiile TCP/IP sunt disponibile in mod public utilizatorilor si
dezvoltatorilor. Oricine poate sa trimita sugestii de modificare a standardului.
- Protocoale de aplicatie. TCP/IP permite comunicatia intre medii diferite. Protocoalele de
nivel inalt cum ar fi FTP sau TELNET, au devenit omogenizate in mediile TCP/IP indiferent de
platforma.
Conectarea la INTERNET se poate face la noi prin doua modalitati prin modem sau prin cablu
de televiziune. In ambele cazuri avem nevoie de un ISP (Internet Service Provider) care sa furnizeze
servicii de conectare la Internet. Aceste ISP-uri pot oferi o conectare mai rapida sau mai lenta in
functia de serverele pe care le poseda. Daca Serverul este configurat sa poata fi folosit si ca Proxy
atunci automat si calitatea serviciului se va imbunatatii, un server de Proxy foloseste disc-uri de Cache
astfel incat paginile si in general informatia pe care utilizatorul o cere prin intermediul protocoalelor se
va descarca in primul rand pe acele disc-uri de cache asigurand astfel o comunicare mai buna cu
clientul.
Transmiterea datelor se face pe bucati numite packages care in cazul cel putin al unui
modem sunt destul de mici si astfel se intalneste de multe ori situatia cand serverul de pe care se ia
respectiva informatie sta si asteapta ca propriul nostru calculator sa primeasca acele packages.
Marimea acestor packages se numeste MTU (Maximum Transfer Unit). In cazul unui modem de mica
viteza cu cat MTU-ul este mai mic cu atat mai bine, cu atat mai repede se desfasoara tranzactia datelor.
Conexiuni prin modemuri asincrone: ISP-ul asigura o conexiune de dial-up cu ajutorul unui protocol
numit PPP (Point-toPoint Protocol) sau SLIP (Serial Line Internet Protocol).
- SLIP. Este un protocol extrem de simplu, care furnizeaza un mecanism de transmitere printr-o
conexiune seriala a pachetelor generate deIP (datagrame). Transmite datagramele pe rand, separandule printr-un octet numit SLIP END, pentru a sugera ca marcheaza sfarsitul unui pachet. SLIP nu
asigura mijloace de corectare a erorilor si nici de comprimare a datelor, astfel ca a fost inlocuit de PPP.
- PPP. Este un protocol pe trei niveluri care imbunatateste fiabilitatea comunicatiilor seriale
TCP/IP prin asigurarea mijloacelor pentru corectarea erorilor si pentru comprimarea datelor,
57

caracteristici care ii lipsesc protocolului SLIP. Cele mai multe pachete TCP/IP contin suport pentru
PPP, la fel ca si majoritatea ISP-urilor. Daca ar fi sa alegem ar trebui sa ne indreptam spre PPP
deoarece asigura capacitate de transfer superioara si comunicatii mai sigure.
Comunicarea prin Intermediul HTTP se face dupa cum ii spune numele printr-un protocol care
permite transformarea unor comenzi de formatare de text. Aceste comenzi sunt scrise in limbajul
HTML (Hyper Text Markup Language) si care pot fi scrise cu ORICE tip de editor de texte sunt mai
apoi interpretate de un parser integrat intr-un Browser si care astfel ne permite sa vizualizam pe
Internet documente realizate in cele mai felurite moduri, in functie de imaginatia si resursele celui care
a creat acel document.
HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare
portiune sa apara cu format distinct atunci cand documentul este accesat de un program de analiza
sintactica (parser). HTML este limbajul de marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW (World
Wide Web), iar prin intermediul browserelor se poate vedea documentul gata formatat. HTML este de
fapt un subset al standardului SGML (Standard Generalized Markup Language) si include capacitati
care permit autorilor sa insereze hiperlegaturi care afiseaza alte documente HTML cand se executa clic
pe ele.
58
VIII. BAZE DE DATE

Baza de date reprezint un ansamblu de date integrat, anume structurat i dotat cu o descriere
a acestei structuri. Baza de date poate fi privit ca o colecie de fiiere interconectate care conin
nucleul de date necesare unui sistem informatic. Diferitele obiecte din cadrul realitii ce prezint
interes sunt denumite clase sau entiti. Pentru aceste obiecte sunt achiziionate i memorate date
referitoare la diferite caracteristici (atribute). Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de
colecii de date, prin care se realizeaz reprezentarea unei realiti. Datele constituie orice mesaj primit
de un receptor, sub o anumt form. Informaiile reprezint cantitatea de noutate adus de un mesaj din
exterior. Un fiier este un ansamblu de nregistrri fizice, omogene din punct de vedere al coninutului
i al prelucrrii.
O nregistrare fizic este o unitate de transfer ntre memoria intern i cea extern a
calculatorului. O nregistrare logic este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului
utilizator. O nregistrare se compune din cmpuri (atribute) care descriu anumite aspecte ale realitii.
Cmpurile sunt nregistrri logice.
O baza de date trebuie s asigure:
- abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al realitii),
- integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecii de date intercorelate, cu
redundan controlat),
- integritatea datelor (se refer la corectitudinea datelor ncrcate i manipulate astfel nct s se
respecte restriciile de integritate),
- securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date),
- partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai muli utilizatori, eventual n acelai timp),
- independena datelor (organizarea datelor s fie transparent pentru utilizatori, modificrile n
baza de date s nu afecteze programele de aplicaii).
Sistemele de baze de date sau bncile de date reprezint un sistem de organizare i prelucrare,
respectiv teleprelucrare (prelucrare la distan) a informaiei, constituit din urmtoarele 3 elemente:
- colecie de date aflate n interdependen
59

- descrierea datelor i a relaiilor dintre ele
- un sistem de programe care asigur exploatarea bazei de date (actualizare, interogare)
Arhitectura sistemului de baza de date este format din urmtoarele componente:
- baza/bazele de date reprezint componenta de tip date a sistemului (coleciile de date
propriu-zise, indecii);
- sistemul de gestiune a bazei/bazelor de date ansamblul de programe prin care se asigur
gestionarea i prelucrarea complex a datelor i care reprezint componenta software a sistemului de
baze de date (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date SGBD);
- alte componente proceduri manuale sau automate, inclusiv reglementri administrative,
destinate bunei funcionri a sistemului, dicionarul bazei de date (metabaza de date) care conine
informaii despre date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii, statistici, documentaii,
mijloacele hardware utilizate, personalul implicat.
Datele dintr-o baz de date pot fi structurate pe 3 niveluri, n funcie de categoria de personal
implicat:
- nivelul conceptual (global) exprim viziunea administratorului bazei de date asupra datelor.
- nivelul logic exprim viziunea programatorului de aplicaie asupra datelor.
- nivelul fizic care exprim viziunea inginerului de sistem asupra datelor.
Modelul de date reprezint ansamblul de concepte i instrumente necesare pentru a construi o
schem a bazei de date.
Modelarea datelor poate viza totalitatea datelor din cadrul bazei de date (schema / arhitectura
datelor) sau o parte a acestora (subscheme ale bazei de date). Schema i subschema bazei de date sunt
modelele logice ale bazei de date, care au asociate principii generale pentru gestionarea / definirea
(structurarea) datelor, manipularea i asigurarea integritii datelor, fr a reflecta modul de
reprezentare i stocare a acestor date pe suportul de memorie (care sunt atributele modelului fizic).
Se cunosc mai multe tipuri de baze de date dup modul de organizare, modul de dispunere pe
suport magnetic a informaiei i a elementelor componente:
- modele primitive datele sunt organizate la nivel logic n fiiere, structura de baz este
nregistrarea, mai multe nregistrri fiind grupate n structuri de tip fiier;
- baze de date ierarhice legturile dintre date sunt ordonate unic, accesul se face numai prin
60

vrful ierarhiei, un subordonat nu poate avea dect un singur superior direct i nu se poate ajunge la el
dect pe o singur cale;
- baze de date n reea datele sunt reprezentate ca ntr-o mulime de ierarhii, n care un
membru al ei poate avea orici superiori, iar la un subordonat se poate ajunge pe mai multe ci;
- baze de date relaionale structura de baz a datelor este aceea de relaie tabel, limbajul
SQL (Structured Query Language) este specializat n comenzi de manipulare la nivel de tabel.
Baza de date relaional reprezint o mulime structurat de date, accesibile prin calculator, care pot
satisface n timp minim i ntr-o manier selectiv mai muli utilizatori. Aceast mulime de date
modeleaz un sistem sau un proces din lumea real i servete ca suport unei aplicaii informatice;
- baze de date distribuite sunt rezultatul integrrii tehnologiei bazelor de date cu cea a
reelelor de calculatoare. Sunt baze de date logic integrate, dar fizic distribuite pe mai multe sisteme de
calcul. Integrarea bazei de date distribuite se face cu ajutorul celor 3 tipuri de de scheme care sunt
implementate:
1. schema global definete i descrie toate informaiile din baza de date distribuit n reea;
2. schema de fragmentare descrie legturile dintre o colecie global i fragmentele sale. Ea
este de tipul unu la mai muli i are forma unei ierarhii;
3. schema de alocare descrie modul de distribuire a segmentelor pe calculatoarele (nodurile)
din reea. Fiecare segment va avea o alocare fizic pe unul sau mai multe calculatoare. Utilizatorul
unei asemenea baza de date o vede ca pe o baz de date unic, compact (nivel logic), cu toate c n
realitate ea este distribuit pe mai multe calculatoare legate n reea (nivel fizic). Aceast organizare a
dus la o cretere substanial a vitezei de acces la o baz de date ntr-o reea de calculatoare. Anumite
date stocate pe un server local sunt mult mai rapid accesate dect dac ele s- ar afla pe un server la
distan, unde baza de date ar fi fost stocat n ntregime (nedistribuit);
- modele semantice orientate spre obiecte. Aceste modele sunt orientate pe reprezentarea
semnificaiei datelor. Structura de baz folosit pentru reprezentarea datelor este cea de clas de
obiecte definit prin abstractizare din entitatea fizic pe care o regsim n lumea real. Aici exist
entiti simple i clase de entiti care se reprezint prin obiecte simple sau clase de obiecte, ordonate
n ierarhii de clase i subclase. Acest tip de baz de date a aprut din necesitatea gestionrii obiectelor
complexe: texte, grafice, hri, imagini, sunete (aplicaii multimedia) i a gestionrii obiectelor
61

dinamice: programe, simulri.
SGBD
Sistemele de gestiune a bazalor de date (SGBD) sunt sisteme informatice specializate n stocarea i
prelucrarea unui volum mare de date, numrul prelucrrilor fiind relativ mic.
Un SGBD trebuie s asigure urmtoarele funcii:
- definirea crearea bazei de date;
- introducerea (adugarea) datelor n baza de date;
- modificarea unor date deja existente n baza de date;
- tergerea datelor din baza de date;
- consultarea bazei de date interogare/extragerea datelor.
n plus un SGBD mai asigur i alte servicii:
- suport pentru limbaj de programare;
- interfa ct mai atractiv pentru comunicare cu utilizatorul;
- tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a datelor din baza de date;
- utilitare ncorporate: sistem de gestiune a fiierelor, liste, tabele etc.;
- help pentru ajutarea utilizatorului n lucrul cu baza de date.
62

Apariia i rspndirea reelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SGBD-urilor n direcia
multiuser: mai muli utilizatori folosesc simultan aceeai baz de date.
Principalul avantaj al reelelor a fost eficiena mult sporit de utilizare a resurselor sistemelor
de
calcul: la o baz de date aflat pe un server central au acces simultan mai muli utilizatori, situai la
distan de server, de unde rezult o bun utilizare a resurselor server-ului i o economie de memorie
datorat memorrii unice a bazei de date.
Un SGBD este dotat cu un limbaj neprocedural de interogare a bazei de date SQL care permite
accesul rapid i comod la datele stocate n baza de date. n arhitectura unui sistem de baze de date
SGBD ocup locul central.
Un SGBD este un ansamblu complex de programe care asigur interfaa ntre o baz de date i
utilizatorii acesteia. SGBD este componenta software a unui sistem de baze de date care
interacioneaz cu toate celelalte componente ale acestuia asigurnd legtura i interdependena
ntre ele.
Un SGBD trebuie s asigure urmtoarele activiti:
- definirea i descrierea structurii bazei de date se realizeaz printr-un limbaj propriu, limbaj
de definire a datelor (LDD), conform unui anumit model de date;
- ncrcarea datelor n baza de date se realizeaz prin comenzi n limbaj propriu, limbaj de
manipulare a datelor (LMD);
- accesul la date se realizeaz prin comenzi specifice din limbajul de manipulare a datelor.
Accesul la date se refer la operaiile de interogare i actualizare. Interogarea este complex i
presupune vizualizarea, consultarea, editarea de situaii de ieire (rapoarte, liste, regsiri punctuale).
Actualizarea presupune 3 operaiuni: adugare, modificare efectuate prin respectarea restriciilor de
integritate ale BD i tergere;
- ntreinerea bazei de date se realizeaz prin utilitare proprii ale SGBD;
- reorganizarea bazei de date se face prin faciliti privind actualizarea structurii de date i
modificarea strategiei de acces. Se execut de ctre administratorul bazei de date;
- securitatea datelor se refer la asigurarea confidenialitii datelor prin autorizarea i
controlul accesului la date, criptarea datelor.
63

Un SGBD are rolul de a furniza suportul software complet pentru dezvoltarea de aplicaii
informatice cu baze de date. El trebuie s asigure:
- minimizarea costului de prelucrare a datelor; reducerea timpului de rspuns;
flexibilitatea aplicaiilor i protecia datelor.
Pentru satisfacerea performanelor enumerate, SGBD trebuie s asigure un minim de obiective.
1. Asigurarea independenei datelor trebuie privit din dou puncte de vedere:
- independena logic se refer la posibilitatea adgrii de noi tipuri de nregistrri de date
sau extinderea structurii conceptuale, fr a determina rescrierea programelor de aplicaie;
- independena fizic modificarea tehnicilor fizice de memorare fr a determina rescrierea
programelor de aplicaie.
2. Asigurarea redundanei minime i controlate a datelor stocarea informaiilor n bazele de date se
face astfel nct datele s nu fie multiplicate. Totui, pentru a mbunti performanele legate de
timpul de rspuns, se accept o anumit redundan a datelor, controlat, pentru a asigura coerena
bazei de date i eficiena utilizrii resurselor hardware.
3. Asigurarea facilitilor de utilizare a datelor presupune ca SGBD-ul s aib anumite componente
specializate pentru:
- folosirea datelor de ctre mai muli utilizatori n diferite aplicaii datele de la o aplicaie
trebuie s poat fi utilizate i n alte aplicaii.
- accesul ct mai simplu al utilizatorilor la date fr ca ei s fie nevoii s cunoasc structura
ntregii baze de date; aceast sarcin cade n seama administratorului bazei de date.
- existena unor limbaje performante de regsire a datelor care permit exprimarea interactiv
a unor cereri de regsire a datelor.
- sistemul de gestiune trebuie s ofere posibilitatea unui acces multicriterial la informaiile din
baza de date spre deosebire de sistemul clasic de prelucrare pe fiiere unde exist un singur criteriu
de adresare, cel care a stat la baza organizrii fiierului.
4. Asigurarea securitii datelor mpotriva accesului neautorizat.
5. Asigurarea coerenei i integritii datelor mpotriva unor tergeri intenionate sau neintenionate
se realizeaz prin intermediul unor proceduri de validare, a unor protocoale de control concurent i a
unor proceduri de refacere a bazei de date.
64

6. Asigurarea partajabilitii datelor se refer pe de o parte la asigurarea accesului mai multor
utilizatori la aceleai date i de asemenea la posibilitatea dezvoltrii unor aplicaii fr a se modifica
structura bazei de date.
7. Asigurarea legturilor ntre date corespund asocierilor care se pot realiza ntre obiectele unei
aplicaii informatice. Orice SGBD trebuie s permit definirea i descrierea structurii de date, precum
i a legturilor dintre acestea, conform unui model de date (de exemplu modelul relaional).
8. Administrarea i controlul datelor sunt asigurate de SGBD, n sensul c datele pot fi folosite de
mai muli utilizatori n acelai timp, iar utilizatorii pot avea cerine diferite i care pot fi incompatibile.
SGBD trebuie s rezolve probleme legate de concuren la date, problem care apare mai ales n lucrul
n mediu de reea de calculatoare.
Evideniem urmtoarele funcii ale unui SGBD.:
- funcia de descriere a datelor se face cu ajutorul LDD, realizndu-se descrierea atributelor
din cadrul structurii BD, legturile dintre entitile BD, se definesc eventualele criterii de validare a
datelor, metode de acces la date, integritatea datelor. Concretizarea acestei funcii este schema BD.
- funcia de manipulare este cea mai complex i realizeaz actualizarea i regsirea datelor.
- funcia de utilizare asigur mulimea interfeelor necesare pentru comunicare a tuturor
utilizatorilor cu BD.
- funcia de administrare administratorul este cel care realizeaz schema conceptual a bazei
de date, iar n perioada de exploatare a BD autorizeaz accesul la date, reface baza n caz de incident.
- funcia de protecie a bazei de date ansamblul de msuri necesare pentru asigurarea
integritii (semantic, acces concurent, salvare/restaurare) i securitii datelor (autorizare acces,
utilizare viziuni, criptare).
65
Bibliografie
1. Peter Norton, John Goodman,PC - Totul despre calculatoare personale, Edit Teora, 2007
2. Eugen Popescu, Retele de calculatoare, Internet si Mirc Edit. Else, 2005
3. Random House Webster's, Calculatoare si internet Edit. Corint, 2003
4. William von Hagen, Ubuntu Linux Bible, Edit. 2007
5. Marcel Andrei Homorodean, Irina Iosupescu, Internet si pagini web: manual pentru incepatori si
initiati , Edit. Niculescu, 2002
6. John V. Petersen, Baze de date pentru nceptori Edit. All, 2006
7. Irina Bogdana Pugna, Databases , Edit. DualTech, 2005
Cuprins:
Introducere
pg. 1
I.
Scurt Istoric
pg. 2
II.
Componentele calculatorului pg. 7
III.
Open Source
pg. 17
IV.
GNU/Linux Ubuntu
pg. 18
V.
OpenOffice.org (OOo)
pg. 33
VI.
Internet
pg. 45
VII.
Retele de calculatoare
pg. 55
VIII.
Baze de date
pg. 59
Bibliografie
pg. 66
66

23 12 35 557 Informatica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

23 12 35 557 Informatica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

Autor: Ionu OVEJANU

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Acest material este destinat uzulului studenilor Universitii

Universitatea din Bucureti

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Informatica in geografie este stiinta care se ocupa cu studiul si elaborarea metodelor de

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

II. COMPONENTELE CALCULATORULUI

Un algoritm este o metod de rezolvare a unei probleme printr-un

numr finit de pai.

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

- Controlerul de Video Display;

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

- Dispozitive media mobile (CD-ROM, DVD-ROM, CD Writer, DVD Writer, BD-ROM, BD

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

- Dispozitive de output tip Audio:

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

1. Oferirea posibilitii de lansare n execuie a programelor de aplicaie. In acest sens, sistemul

programelor ce se execut, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice i a cerinelor privind

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

programe de control i comand, cu rolul de coordonare i control a tuturor funciilor

programe de servicii(prelucrri), care sunt executate sub supravegherea programelor de

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

dezvoltarea microcalculatoarelor DOS a nceput n anul 1978, cnd INTEL CORPORATION

este un sistem de operare monoutilizator, monotasking; un sistem de operare mai performant

a fost creat pentru minicalculatoare, pentru a mri disponibilitile sistemului: memorie

Este o interfa grafic orientat pe ferestre, care se instaleaz pe un sistem de calcul ce

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Este un mediu complet integrat cu Internetul, constituindu-se ca un suport pentru noile

este ceva nou de la care se ateapt o compatibilizare a platformelor Windows i performane

si are performante superioare.

RTOS - Sistemul de Operare Real-Time reprezita un OS multitasking proiectat intentionat

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

III. OPEN SOURCE

Libertatea de a studia modul de funcionare a programului, i de a-l adapta nevoilor proprii

Libertatea de a redistribui copii, n scopul ajutorrii aproapelui tu ("libertatea 2").

Libertatea de a mbunti programul, i de a pune mbuntirile la dispoziia publicului, n

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

IV. GNU/LINUX UBUNTU

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Cand am ajuns la acest mesaj,facem click pe Forwardpentru trece la optiunea: Location

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Dupa ce am scris numele utilizatorului,numele pc-ului si parola, apasam Inainte si vom fi

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Calculatorul va reporni si ne va cere sa alegem Sistemul Operativ pentru Pornire ( in cazul in

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie

B. Mediul GNOME - prezentare general

MENIUL SYSTEM acesta conine diferite comenzi pentru setarea preferinelor,

Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie