Cunoaterea teologic a dogmelor.

Principiu mntuitor de credinta.

Cunoaterea pe care ne-o dau dogmele este dumnezeiasc tainic ce ascunsa. Dogma
economic natere dogma eu o cunoatere reformuleaza adevrul revelat cu ajutorul raiunii.
pentru intelegerea dogmei este nevoie din raiunea luminat prin credinta. Teologii ortodocsi
au precizat cuprinsul dogmelor este dumnezeiesc iar formularea lor este fcut i prin
mijloacele omeneti.
Voi prezenta in continuare raportul dintre dogma i Revelaie si dogma-raiune.
Dogm i Revelaia.
Orice dogma provine din izvorul Revelaiei. Aceasta const din Sfnta Scriptura si
Sfnta Tradiie in sens restrns. Parintii bisericii

mrturisesc ca dogmele sunt scrise sub

inspiratia Duhului Sfnt si nu cuprind vreo contrazicere sau greeal.

------------Dogma i raiunea.
Dogmele provenid din Revelaia dumnezeiasc intrec nelegerea omeneasc si
pstreaz un caracter misterios fiind accesibile numai credintei. Dumnezeu care este si cauz
ratiunii, dogmele nu vor contrazice adevrurile achiziionate din raiune, nct ceea ce este
teologic adevrat s fie omeneste fals.
Dupa cuprins adevrurile cretine se bazeaz pe autoritate dumnezeiasc. Dup forma
ele sunt determinate de cugetare omeneasc - organul prin care se formuleaza ctre Biseric
si se nsuesc personaj de ctre om.si se justific mpotriva obieciunilor necredintei.
Astfel raportul dintre dogm i raiune i n general dintre credinta si cunostinta este astfel:
adevarurile de dogmatice se sprijinesc autoritatea dumnezeiasc, iar raiunea este organul
formularii nsuirii si justificrii lor. Aceste propoziii sunt dezvoltate astfel. Adevrurile
dogmatice se sprijinesc autoritatea lui Dumnezeu nu pe raiune. Raiunea nu numai c nu
poate s se nale de la sine nainte de a fi descoperite, ci chiar si dup ce sunt descoperite Nu
le poate primi astfel dect prin credina Care ne face cu putinta cunoaterea lucrurilor
nevzute. Omul nu poate recunoate nici un adevar sau cunostinta, daca nu se bazeaza pe
cugetare omeneasc. Dimpotriv adevarurile dogmatice

se sprijinesc pe autoritatea si

demnitatea de crezamant a lui Dumnezeu, fiind insusite prin credinta. Daca credinta ne leaga
de Revelatie, ratiunea este organul formularii insusirii si justificarii lor .

Definitia dogmei. Dogmele ca formule de credinta se formeaza prin colaborarea

mintii
Biserica la definirea dogmei nu este inspirata de Dumnezeu, ca Sfanta Scriptura, ci
este pazita de Duhul Sfant de orice ratacire si explicare gresita a credintei. De aici rezulta ca
forma dogmelor depinde de progresul teologic de totdeauna. Teoria dogmelor ortodoxe se
poate rezuma in urmatoarele doua propozitii:
a) La formularea mai precisa a dogmelor contribue stiinta teologica
b)

In dogme trebuie sa distingem cuprinsul credintei cuprinsul credintei si forma pe care o

primeste dogma dezvoltata in decursul timpului, sub supravegherea Duhului Sfant.
Aceasta dezvoltare nu este o prefacere, ci un progres fara schimbarea fiintei. Schimbarea este
numai formala, referindu-se la insusirea personala si aprofundarea adevarurilor credintei.
Exemplu: Mantuitorul a descoperit oamenilor Revelatia complecta si perfecta cum spune in
Evanghelia de la Sfantul Ioan :,,Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vzut vreodat; Fiul cel UnulNscut, Care este n snul Tatlui, Acela L-a fcut cunoscut(In. 1,18), iar cuprinsul ei deplin
avea sa-l aduca la cunostiinta vie a apostolilor, Duhul Sfant, care de la Sine nu va vorbi ci va
invata si reaminti toate cate a spus lor Domnul, unde spune Mantuitorul in capitolul 14,
versetul 26 la Sfantul Ioan :,, Dar Mngietorul, Duhul Sfnt, pe Care-L va trimite Tatl, n
numele Meu, Acela v va nva toate i v va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus
Eu.
Prin aceasta nu se exprima dogme noi, ci acelorasi dogme li se da o forma noua.
Precum formularea dogmelor se face prin speculatie? teologica, tot asa insusirea lor se
face prin cugetare.
Credina nu este n contrazicere cu cunoaterea, ci ambele stau n acord.
Aceast unirea a credintei i al cunoaterii au accentuat-o totdeauna si Sfintii Parinti si
teologii si anume, Teodoret Vindec spunea: ,,Credinta are trebuin de cunoatere precum i
invers cunoaterea de credinta; credinta premerge cunoatere iar cunoaterea

urmeaz

credintei.
Ratiunea este n sfrit organul justificrii negative dogmelor. Pentru c adevarurile
cretine provenind Revelatie. Activitatea raiunii cu privire la justificarea dogmei este
negativ nu poate dovedi sau prezenta adevrurile cretine ca logic necesare ridicnd
credinta la rangul stiintei si silind pe credincios sa le primeasca.
Adevarurile cretine provenit din Revelatie supranaturala intrec intelegerea omeneasca.