Facultatea Inginerie Electrica

Marius

PIRVU

Lab:Metode si procedee tehnologice

114A

Grupa
Anul IA

TEHNO 3 MASINI UNELTE SI SDV

UTILIZATE IN PROCESELE DE
PRELUCRARE PRIN ASCHIERE
TEMA DE CASA 1 PROCESAREA
ARBORELUI UNEI MASINI ELECTRICE

Cuprins:
1.Notiiuni de baza
2.Date nominale la o masina-unealta
3.Caracteristici ale SDV-urilor
4.Instrumente de masura
5.Tehnologia de fabricatie a arborelui unei masini electrice
6.Activitati de laborator
7.Concluzii
8.Bibliografie

1. Notiuni de baza
In constructia de masini, aparate electrice si echipamente electrice
intra piese, organne de masini, construite din materiale metalice care
necesita o prelucrare precisa implicand procedee tehnologice diverse.
Prelucrarile prin aschiere cuprind strunjirea, gaurirea, filetarea,
rabotarea, mortezarea, brosarea, rectificarea.
Prelucrarea prin aschiere indepartarea de pe suprafata
semifabricatului a adaosului de material sub forma de aschii.
Desprinderea aschiei de pe semifabricat presupune o miscare relativa
intre scula si piesa. Miscarea necesara detasarii aschiilor se numeste
miscarea principala iar miscarea care asigura eliberarea de aschii se
numeste miscare de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin
aschiere sunt: adancimea de aschiere, avansul, viteza de aschiere,
turatia.

Laminarea
Laminarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica la
cald sau la rece cu ajutorul unor utilaje speciale numite laminoare.
Principial, prelucrarea prin laminare consta in presarea semifabricatului la
trecerea printre doi cilindri care se rotesc in sens invers. Laminarea se
caracterizeaza prin gradul de caroiaj sau gradul de deformare al
materialului.
Prin laminare se obtin doua mari grupe de produse: semifabricate si
produse finite. Semifabricatele se obtin prin laminarea lingourilor de otel si
cuprind blumuri, sleburi, tagle, platine. Produsele finite sunt sub forma de
profile, table, benzi, srma, tevi, discuri, roti.

Prelucrari prin aschiere

Din categoria prelucrarilor prin achiere fac parte strunjirea, rabotarea,
mortezarea, frezarea, taierea, gaurirea, taierea cu fierastraul, filetarea,
brosarea , repidicarea.
Prelucrarile prin aschiere presupun indepartarea de material de pe
suprafata semifabricatului sub forma de aschii, indepartarea de aschii de
pe semifabricat presupune o miscare relative intre scula si piesa.
Miscare principala este miscarea necesara detasarii de aschii, iar
miscarea care asigura eliminarea continua de achii se numeste miscare
de avans.

Cei mai importanti parametrii care caracterizeaz o prelucrare prin

achiere sunt:
-

adancimea de aschiere;

viteza de avans;

avansul de aschiere;

turatia;

In principal orice masina unealta este compusa din o parte fixa care
sustine toate elementele masinii, numita sasiu; una sau mai multe coloane
pe care sunt ghidate saniile; cu saniile se realizeaza miscarile necesare
prelucrarii cu ajutorul unor dispozitive specifice; sculele se fixeaza pe
sanii.
Mesele au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul unor
dispozitive.
Motorul de acionare poate fi electric, hidraulic sau chiar pneumatic.
Cutia de viteze are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza
necesare prelucrrii.
Curia de avansuri este cea care regleaz viteza miscarii de avans.

Strunjirea
Este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare
sau exterioare a pieselor, ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu
ajutorul cutitelor pe masini unelte din grupa sturungurilor.
Piesa de prelucrat executa miscarea de rotatie (miscarea principala)
iar cutitul executa miscarea de avans.
Prin strunjire se pot prelucra, in general piese de revolutie, cu
suprafere cilindrice, conice, dar putem prelucra si suprafete plane prin
sttrunjire plana.
Cutitele de strung (conform standardului STAS 350-82 Cutite de
strung, raboteza si morteza) se aleg corespunzator operatiei trebuie sa se
realizeze.
Fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru
prelucrare piesa se fixeaza in diferite dispozitive numite bacuri; papusa
mobile, inima de antrenare si alte dispozitive.
Necesitatea de adoptare a prelucrarii prin strunjire la diverse piese,
precum si conditia de marire a productivitatii muncii, a condus la
constructia unui numar mare de masini unelte care se incadreaza in
categoria strungurilor.
Astfel exista:

Strungul Revolver: se caracterizeaza prin faptul ca pemite

montarea unui nr mare de scule (12 16 scule) care permite o
prelucrare rapida a pieselor si ceea ce conduce la cresterea
productivitatii.

Strung Carusel: se carcterizeaza prin faptul ca axul principal este

pozitionat verical, ceea ce permite prelucrarea unor piese cu
diametrul cuprin intre 800-2700 mm si o inaltime maxima de 8000
mm. Acesta asezare verticala a piesei conduce la o mai buna
rigiditate.

Rabotarea
Este procesul de prelucrare prin achiere a suprafetelor cu scule
aschietoare de tipul cutitelor pe masini unelte numite masini de rabatat.
In general prin rabotare se prelucreaza suprefete plane precum si
diferite forme de canale.
La masinile de rabatat miscarea principala de achiere este o
miscare rectilinie alternativa formata din doua cure. Cursa activa in care
se efectuiaza preluarea de matrial de pe suprafata piesei de prelucrat si o
cursa in gol in care cutitul revine la potitia initiala.
In functire de cine executa miscarea principala de aschiere se
definesc doua tipuri de raboteze:
1. Masini de rabatat longitudinale Raboteze- miscarea principala
de aschiere este efectuata de piesa de prelucrat care se
deplaseaza impreuna ce masa masinii, iar miscarea de avans
este executata de cutit.
2. Masini de rabatat transversal epinguri-micarea principala de
aschiere este executata de scula in timpul cursei active;
Raboteza se folosete pentru prelucrarea de materiale la care
predomina lungimea.

Mortezarea
Este procesul de prelucrare prin achiere la care miscarea principala
de aschiere rectilinie alternativa se executa pe verticala de cutitul de
mortezat, iar miscarea de avans este efectuata de piesa de prelucrat
(rectilinie sau de rotatie).
Operatia de mortezare se aplica la prelucrarea canalelor interioare
cum ar fi canul de pana in butucul rotilor dintate.

Spre deosebire de Masina de Rabatat, Masina de Mortezat executa

miscarea de eliminare de aschii pe verticala.

Frezarea
Este procesul de prelucrare prin aschiere a suprefetelor plane,
cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite
freze si respectiv masini de frezat.
Miscarea principala este asigurate de scula, iar miscarea de avans
de catre piesa de prelucrat.
Operatiile de frezare se pot clasifica in functie de:
-

suprafetele prelucrate: plane, cilindrice, profilate.

sensul de rotatie al frezei in raport cu avansul piesei: Contra

avansului sau in sensul avansului.

directia de actionare a frezei: cilindrica, frontala, elicoidala.

dupa forma dintilor: triungiulare, rotunde, trapezoidale.

TAIEREA PRIN ASCHIERE

Taierea cu disc abraziv
Se aplica in cazul cnd se impune o taietura pretentioasa, la care
suprafetele prelucrate trebuie sa satisfaca att cerintele dimensionale c t
si pe cele de calitate. Scula utilizata este un disc abraziv din corindon
natural, electrocorindon sau carborund cu liant din rasini sintetice.
Diametrul discului este cuprins intre 250...400 mm, iar grosimea intre
2...3,5 mm. El este actionat de un motor electric cu turatie mare (3000
rot/min). Alegerea corespunzatoare a discului abraziv asigura calitatea
prelucrarii, productivitatea maxima si un consum minim de scule abrazive.
Metalele dure se prelucreaza cu discuri moi, pentru ca granulele abrazive
ale caror muchii taietoare s-au tocit sa se poata desprinde usor, fac nd
loc altor granule cu muchii ascutite. La prelucrarea materialelor moi,
granulele se tocesc mai incet, fapt pentru care discul trebuie sa fie dintr-o
grupa cu duritate mare, inct desprinderea granulelor sa se faca numai
dupa ce s-au tocit complet.
Aschierea are loc prin combinarea a doua miscari: miscarea de
rotatie a discului abraziv si miscarea de avans a piesei de prelucrat sau a
discului. Procesul de aschiere este caracterizat prin viteze mari de
prelucrat si prin unghiul de degajare negativ datorita conformatiei
granulelor. Aschierea este insotita de deformare plastica deoarece intre
disc si piesa iau nastere forte de frecare mari, iar aschiile se incalzesc p
na la incandescenta sau chiar pna la topire.

Retezarea prin aschiere

Este o alta operatie de taiere care se executa pe strung.
Semifabricatul cu sectiune circulara este fixat in universalul strungului si,
cu ajutorul unui cutit de canelat, este taiat la dimensiunile prescrise

1 - semifabricat; 2 - cutit pentru canelat

Taierea prin aschiere pe strung (retezarea)

Miscarile care genereaza suprafata sunt de rotatie a piesei si de

avans transversal a cutitului. Unghiul de asezare al cutitului scade pe
masura ce se apropie de centrul de rotatie al piesei. Daca valoarea
acestuia devine negativa, frecarea dintre fata de asezare si piesa devine
foarte mare si poate conduce la ruperea sculei. Pentru evitarea acestei
situatii, elementele regimului de aschiere se vor stabili ct mai precis.
Adncimea se aschiere este egala cu avansul transversal.
Retezarea pe strungul normal se executa ori de c te ori este
necesara prelucrarea suprafetei frontale a piesei, c nd se prelucreaza din
bara cu prindere in universal si c nd se cere scurtarea la lungime a
semifabricatului.

GAURIREA
Prelucrarea prin aschiere a gaurilor poate fi realizata prin gaurire,
largire, ad ncire, alezare, filetare, strunjire, frezare, rectificare, brosare.
Daca se porneste de la un semifabricat plin, operatia se numeste
gaurire si se executa cu ajutorul burghielor. O gaura obtinuta prin
burghiere, turnare sau matritare poate fi prelucrata in continuare prin
diverse procedee tehnologice.
Procesul de aschiere la gaurire se realizeaza prin combinarea a doua
miscari generatoare: miscarea principala de aschiere, care este o miscare

de rotatie in jurul axei gaurii I, si miscarea de

avans II care este o miscare rectilinie in lungul axei
gaurii. In figura alaturata este prezentata schema
de principiu a gaurii:
I - miscarea principala; II - miscarea de
avans; s - avansul; sd - avansul pe dinte ;

Gaurirea se poate realiza pe masini de

gaurit, strunguri, masini de alezat sau pe masini agregat si linii automate.
Masinile de gaurit se clasifica dupa mai multe criterii:
- dupa pozitia axului principal; cu ax orizontal, cu ax vertical, cu ax
inclinat;
- dupa numarul de axe principale: cu unul sau mai multe axe;
- dupa precizia de lucru: masini de gaurit obisnuite sau prin coordonate;
- dupa operatiile pe care le executa: universale sau speciale;
- dupa dimensiunile pieselor pe care le pot prelucra: mici, mijlocii sau mari.

TAIEREA CU FIERASTRAUL

Operatia de taiere prin aschiere cu p nza de fierastrau se numeste

ferastruire si se poate executa manual sau mecanic.
Taierea manuala se foloseste la debitarea semifabricatelor (bare,
tevi, platbande, profiluri), precum si la crestarea anumitor suprafete ale
pieselor. Acest procedeu de taiere este utilizat rational numai in ateliere
mici la lacatuserie, pentru lucrari de reparatii si intretinere. P nza de
fierastrau este o lama din otel aliat de scule, caracterizata printr-un numar
de dinti aschietori marunti. Pnzele de ferastrau se fabrica in doua tipuri:
tip S, cu dantura pe o singura parte si tip D, cu dantura pe ambele parti.
Partea activa a p nzei este ondulata in scopul micsorarii frecarii cu
materialul de taiat si evitarii intepenirii in timpul lucrului. Se alge in functie
de calitatea materialului de taiat. La taierea metalelor moi se recomanda
p nze cu pasul (distanta dintre doi dinti consecutivi) mai mare, iar la
taierea metalelor dure, p nze cu pasul mai mic. P nzele noi se folosesc
mai inti la taierea materialelor moi si apoi la prelucrarea celor dure. P
nza se monteaza in rama astfel inct dintii sa fie orientati spre piulita
fluture, deoarece taierea are loc numai la miscarea de inaintare.
Taierea cu fierastraul manual se executa de obicei, la menghina,
dupa trasare. Materialul trebuie sa fie fixat, iar zona de taiere sa fie c t

mai aproape de falcile menghinei. In tevile cu peretii subtiri, pentru a se

evita ovalizarea lor, se introduc dopuri de lemn. Tablele foarte subtiri se
fixeaza intre doua bucati de scndura si se taie impreuna cu acestea.
Ferastraul se prinde cu m na dreapta de mner si cu mna stnga de
partea din fata a ramei. Miscarea sculei trebuie sa fie uniforma, fara
balansari sau devieri laterale. Viteza de lucru este de 30...60 curse
duble/minut. Pnza se unge cu seu, cu o unsoare simpla sau grafitata.
Teava se taie dupa cum urmeaza: la inceput ferastraul se mentine in
pozitie orizontala, iar c nd pnza a ajuns la peretele interior al tevii,
ferastraul devine incomod, teava se roteste cu 45...90 grade spre partea
opusa lucratorului si se continua taierea la fel ca inainte.
Taierea mecanizata se foloseste la debitarea metalelor cu dimensiuni mari.
Ferastraul alternative este utilizat pentru debitarea barelor rotunde, patrate,
dreptunghiulare sau a diverselor profile. Numarul curselor duble pe minut este
variabil, fiind cuprins intre 75...118. Principiul de lucru este acelasi cu cel al
ferastraielor manuale.

2. Date nominale la o masina unealta

Prezentare specificatii/Date nominale GMF 1600 CE

Professional-Masina de Frezat

Sistem de prindere

8 - 12,7 mm

Turatie de mers in gol

10000 - 25000 rot/min

Cursa maxima a frezei

76 mm

Putere nominala

1,600 W

Greutate unitate de taiere in adancime incl. motor

5.8 kg

Greutate unitate de copiere, inclusiv motor

4.3 kg

Valoarea vibratiilor emise ah

5.5 m/s^2

Incertitudine K

1.5 m/s^2

In principiu orice masina-unealta de prelucrare prin aschiere este

formata din:
- o parte fixa, care sustine toate elementele masinii, numita batiu;
- una sau mai multe coloane, pe care sunt ghidate saniile, care au rolul
de a realiza miscarile necesare prelucrarilor; acestea sunt dotate cu
dispozitive pentru prinderea sculelor;
- mese, care au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul
dispozitivelor;
- motorul de actionare, care poate fi electric, hidraulic sau pneumatic;
- cutia de viteze, care are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza
pentru prelucrare;
- cutia de avansuri, care regleaza viteza miscarii de avans.
Pe patul strungului, este montata papusa fixa in care se gasesc
mecanismele cutiei de viteze pentru reglarea turatiei a arborelui
principal cu dispozitivul de prindere a piesei si papusa mobila, pentru
sprijinirea celui de al doilea capat la strunjirea pieselor lungi. Intre
papusa fixa si papusa mobila se deplaseaza caruciorul pe ghidajele
longitudinale ale patului.
Caruciorul se compune din sania principala, prin intermediul careia
se deplaseaza in directia longitudinala, sania transversala cu
posibilitatea de deplasare transversala, miscarea pe ghidajul saniei

principale si sania portcutit cu posibilitatea de rotire si deplasare

manuala, longitudinal sau inclinat cu un anumit unghi fata de axa
strungului.
Principalele parti componente ale frezei: scula, capul de frezat,
masa, sanie, coloana, batiu, ghidaje.
Masina de rabotat transversal avand componente: scula, cap port
scula, berbec, piesa de prelucrat, traversa, batiu, masa.
Cutitele pentru strung, raboteaza si morteza cu care se prelucreaza
prin aschiere diferite suprafete sunt standardizate; ele se compun din
doua parti principale: partea aschietoare si coada.
Elementele componente ale unei masini de gaurit: placa de baza,
coloana, masa, carcasa, motor electric, arbore principal, surub, maneta
de fixare.

4.Instrumente de masura:

In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. Cu

sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu micrometrul pana
la
0,01mm.
Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este
alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul.
Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul
mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe
care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi
fixat
pe
rigla
cu
ajutorul
surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii
dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere
alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica dect distanta dintre doua repere
alaturate de pe rigla. Aducndu-se ciocurile unul lnga celalalt, reperul 0 (zero), al
vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide
reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai
coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0
(zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
Cu sublerul de adncime se masoara distantele dintre pragurile axelor, precum
si adncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si surubul de
fixare. Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin. Rigla si vernierul sublerului de
adncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor obisnuite cnd capatul
riglei este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de sprijin, vernierul indica cota 0
(zero). Masurarea adncimii unei gauri precum si masurarea lungimii unui prag se fac
cu ajutorul sublerului de adncime. Se tin apasate talpile pe suprafata de sprijin astfel
nct cursorul sa nu miste. Se deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii. Se fixeaza
rigla in acea cu surubul dupa care se face citirea cotei masurate.
La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de masurare
a
micrometrelor
obisnuite
este
de
+0,01
mm.
Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala fixa.
La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In
filetul bucsei cilindrice se nsurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei.
Tija este solidara cu tamburul si se nsurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt
al ei se apropie sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce
suprafetele de masurare ale micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei.
Pentru ca piesa sa nu fie strnsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se
roteste prin intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Cnd cele doua
suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate fi rotita
orict, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o
linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rnd de diviziuni. Diviziunile
de sub linie reprezint milimetri ntregi, iar cele de deasupra jumatati de milimetri.
Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Cnd suprafetele de masurare
sunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind
toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al
tamburului
se
afla
in
dreptul
liniei
longitudinale.
Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza cu 0,5 mm; deoarece

partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti egale, nseamna ca, rotindu-se
tamburul cu o diviziune, tija va avansa cu , adica cu o sutime de milimetru.
Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe cu totul asemanatoare
micrometrului obisnuit, avnd insa in plus doua vrfuri: unul prismatic si unul conic.
Vrful prismatic se introduce in nicovala micrometrului si are profilul corespunzator
profilului teoretic al spirei filetului controlat in sectiunea axiala. Vrful conic se
introduce in tija surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.
Vrfurile se nlocuiesc in functie de pasul filetului controlat. Ele au cozi care se
sprijina in locurile de asamblare pe bile calite, pentru a avea posibilitatea sa se
roteasca in jurul axei si sa se regleze dupa unghiul de panta al filetului.Alte
intrumente
de
masura:Echeremetalice;Rigle;Raportoare;Lera;Ruleta;Nivele
aluminiu;Echere gradate;Compas;etc.
In timpul laboratorului, am consultat mai multe materiale:
-

plansa arbore 3/446.323-310-1/1,4 kg/1:1/ OLC 45 imb;

plansa ax rola/435.282-210-1/27,8 kg/1:2/ 35 Mo Cr 165

STAS 7251-80 (C51) strunguri carusel

STAS 7351-80/1987 Masini de frezat cu consola

STAS 9323-80/1981 Strunguri automate monoax cu cap revolver orizontal

STAS 6378-80 cutit drept pentru finisat

STAS 2215/2-80 Freza disc cu 3 taisuri, cu dinti drepti;

STAS 7351-80 masini de frezat cu consola

cutit de retezat

am vizionat un motor in sectiune si am realizat ca este format dintr-un stativ

si un rotor

am intrat in laborator unde ni s-a descris amanuntit din ce este formata o

freza, din ce este format un strung si un bormasina, precum si modul de
functionare

6.Activitate de laborator
In timpul laboratorului, am consultat mai multe materiale:
-

plansa arbore 3/446.323-310-1/1,4 kg/1:1/ OLC 45 imb;

plansa ax rola/435.282-210-1/27,8 kg/1:2/ 35 Mo Cr 165

STAS 7251-80 (C51) strunguri carusel

STAS 7351-80/1987 Masini de frezat cu consola

STAS 9323-80/1981 Strunguri automate monoax cu cap revolver

orizontal

STAS 6378-80 cutit drept pentru finisat

STAS 2215/2-80 Freza disc cu 3 taisuri, cu dinti drepti;

STAS 7351-80 masini de frezat cu consola

cutit de retezat

am vizionat un motor in sectiune si am realizat ca este format

dintr-un stativ si un rotor

am intrat in laborator unde ni s-a descris amanuntit din ce este formata o

freza, din ce este format un strung si un bormasina, precum si modul de
functionare

7.Concluzii
In constructia de masini electrice, echipamente electrice, se
folosesc, in general, piese, organe de masini care trebuie prelucrate
precis implicand procese tehnologice variate.
Metode si procedee tehnologice folosite pentru fabricatia
echipamentelor electrice cuprinde toata gama de prelucrari prin achiere,
deformari plastice, prelucrari la rece etc.
Piesele electroizolante sunt obtinute prin procedee specifice
prelucrarii maselor plastice, a ceramicii, a sticlei precum si altele.
Caracteristic oricrui procedeu de prelucrare este grupul piesa
scula (unealta) care interacioneaz in diverse moduri, astfel se pot defini
patru categorii de procese tehnologice si anume:
-

cu interactiune punctiforma intre piesa si scula (strunguri, freze

etc.);

cu interactiune liniara (masini de stantat, taiat);

cu interactiune de suprafata intre piesa si scula (ambutisari,

prelucrari erosive);

cu interactiune de volum (turnari, presare in matrite).

8.Bibliografie
-

Catalogul Standardelor Romane

Cursul de Metode si Procese Tehnologice

Laboratorul de Metode si Procese Tehnologice