Sunteți pe pagina 1din 31

1 FMI institutiea cu vocatie internationale

Fondul Monetar Internaional a fost fondat ca parte integrant a


sistemului Bretton-Woods, fiind instituia responsabil cu
asigurarea condiiilor monetare i financiare propice unui sistem
stabil de schimburi comerciale. El reprezint primul sistem
monetar internaional din istoria relaiilor internaionale i vizeaz
un ansamblu de principii i reglementri coerente, asumat de
statele semnatare, privind politicile ratei de schimb i al
cooperrii monetare multilaterale (Drgoescu, 2000, p. 21)
ntemeiat oficial n 1944 prin Articolele Acordului de la BrettonWoods, sistemul a avut drept iniiatori Statele Unite ale Americii i
Marea Britanie, crora li s-au alturat majoritatea aliailor din cel
de-al Doilea Rzboi Mondial.
Scopurile declarate ale noii organizaii, Fondul Monetar
Internaional, aa cum au rezultat la finalul negocierilor,
erau:
1.

promovarea cooperrii monetare internaionale;

2.

facilitarea expansiunii i a creterii echilibrate a comerului


internaional i contribuirea, prin acestea, la promovarea i
meninerea unor nivele nalte de ocupare i de venituri reale i
la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor ca
obiective primordiale ale politicii economice;

3.

promovarea stabilitii ratei de schimb, a unor mecanisme


disciplinate de schimb i evitarea deprecierii schimbului prin
competiie;

4.

contribuirea la stabilirea unui sistem multilateral de pli i la


eliminarea restriciilor de schimb extern care mpiedic
dezvoltarea comerului mondial;

5.

punerea la dispoziie de resurse, pe termen scurt, pentru a


asista membrii n corectarea balanelor de pli, fr a recurge
la msuri destructive pentru prosperitatea naional i
internaional.

6.

diminuarea duratei i nivelului dezechilibrului din balana de


pli extern a membrilor si.5
Resursele FMI, eseniale pentru ndeplinirea sarcinilor
enumerate, erau formate pe baza contribuiilor (cotelor)

membrilor si. Fiecare ar pltea o cot n aur i valut


naional, proporional cu mrimea economiei sale. Pe lng
furnizarea de fonduri, cotele au fost eseniale n determinarea
puterii de vot a membrilor
In urma acestor adaptri doctrinare, au rezultat cinci
domenii pentru politici publice reformiste:
-reforma fiscalitii eliminarea impozitelor progresive, reducerea
taxelor pe exporturi;
-calitatea cheltuielilor publice reducerea acestora, mai ales a
cheltuielilor neproductive (militare, de exemplu) i investirea n
infrastructura fizic i n capitalul uman, ca msuri favorabile
creterii;
-liberalizarea
comerului exterior deschiderea economiei spre comerul global;
-reforma pieelor financiare facilitarea mobilizrii economisirii
interne,
-ameliorarea politicilor monetare, liberalizarea
ratei dobnzii. rile membre ale FMI au urmtoarele
drepturi:
-dreptul la vot i la participare n adoptarea deciziilor
-dreptul de a efectua tranzacii i operaii cu FMI
-dreptul de a cumpra valut convertibil sau Drepturi Speciale
de Tragere (DST) din resursele Fondului, n schimbul monedei
naionale, pe termen scurt sau mediu, n caz de nevoie pentru
echilibrarea balanei de pli;
-dreptul de
a primi alocaii de DST
-dreptul de a deveni membu al Bncii Internaionale pentru
Reconstrucie i Dezvoltare.
Structura de conducere a FMI cuprinde organisme care
oglindesc similitudinile cu o societate pe aciuni: exist un
Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu executiv (de administraie),
un director executiv i dou comitete ale Consiliului
guvernatorilor.
Consiliul guvernatorilor reunete reprezentanii fiecrei ri
membre, mai exact guvernatorii cu drept de vot i cte un
membru supleant pentru fiecare guvernator, cu drept de vot doar
n cazul absenei guvernatorului. Urmtorul organ, n ordine
ierarhic descresctoare, este Consiliul executiv (Consiliul de
administraie), alctuit din 24 de administratori (directori
executivi). Urmtoarea poziie de autoritate n cadrul Fondului
este reprezentat de funcia directorului general (managing
director). Directorul general este ales de Consiliul de

administraie. El nu poate fi ales dintre guvernatori sau dintre


directorii executivi (membri ai Consiliului de administraie).
Consiliul guvernatorilor i Consiliul de administraie beneficiaz, n
activitatea lor, de sprijinul a dou organe suplimentare: Comitetul
Interimar i Comitetul Dezvoltrii.
Funciile FMI Aa cum rezult indirect din prezentarea
istoricului instituiei i a structurii ei, precum i din trecerea n
revist a activitii FMI n ultimii ani, funciile Fondului Monetar
Internaional constau n:
1.coordonarea sistemului monetar internaional;
2.supravegherea politicilor monetare, financiare i economice ale
statelor membre;
3.furnizarea de credite pe termen scurt i mediu, din resursele
proprii, pentru asistarea unor dezechilibre ale balanei de pli, n
rile membre;
4.intermedierea
obinerii unor credite pe termen scurt i mediu, din fonduri private
sau naionale, pentru finanarea dezechilibrelor balanei de pli
n rile membre;
5.monitorizarea i acordarea de credite n situaiile n care
problemele financiare ale unei ri risc s se transforme ntr-un
pericol pentru stabilitatea sistemului financiar global;
2 BANCA MONDIALA ORGANIZAREA FUNCTIILE
Banca Mondial este cea mai prestigioas intituie internaional
de dezvoltare, reprezentnd un model pentru majoritatea bncilor
de dezvoltare. Procedurile sale de aprovizionare i aprobare a fost
deoseori preluate i adaptate necesitailor instituiilor regionale.
Creat n timpul celui de-al doilea rzboi mondial la Bretton
Woods, n New Hapshire, Banca Mondial a ajutat iniial la
reconstrucia Europei dup rzboi. Primul su mprumut, de 250
milioane dolari a fost acordat Franei n 1947, pentru reconstrucia
de dup rzboi
Fondul trebuie s acorde credite pe termen scurt destinate
restabilirii balanei de pli, n timp ce Banca Mondial trebuie s
se angajeze n ajutorarea pe termen lung a proiectelor de
investiie1).
Pentru a-i ndeplini activitile, banca Mondial dispune de un
personal de peste 7000 persoane (2000 numai pentru Fond) i

peste 40 de reprezentani n toat lumea. Personalul are un


evantai impresionant de competene: economiti, ingineri,
urbaniti, agronomi, statisticieni, juriti etc. Ea are nevoie de un
astfel de evantai de competene, cci operaiunile sale acoper
un vast demeniu de activitate.
Drepturile rilor membre ale bncii sunt2):
- contractarea de mprumuturi pentru investiii
- contractarea de mprumuturi pentru finanarea pe baz de
program
- participarea la licitaiile internaionale organizate de Banca
Mondial, pentru adjudecarea lucrrilor finaate de aceasta.
- obinerea de asisten tehnic pentru anumite lucrri de
specialitate
- termene maxime de pn la 20 ani.
Obligaiile pe care trebuie s i le asume statele membre sunt:
- aderrarea prealabila la F.M.I;
- participarea la capitolul pe aciuni al bncii;
- furnizarea de informaii i date privind situaia economic i
financiar a rii, n vederea fundamentrii politicii de
mprumuturi a bncii, fa de ara respectiv.
Banca Mondial este o banc susinut cu finanri
internaionale care ofer asisten financiar i tehnic rilor
srace. Grupul Bncii Mondiale este o instituie format din alte
cinci instituii financiare internaionale, i anume:[1]

Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare BIRD (International Bank for Reconstruction and Development)

Corporaia Financiar Internaional - IFC (International


Finance Corporation)

Asociaia Internaional de Dezvoltare - IDA (International


Development Association)

Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor - MIGA


(Multilateral Investment Guarantee Agency)

Centrul Internaional de Reglementare a Diferendelor din


Domeniul Investiiilor - ICSID (International Center for
Settlement of Investments Disputes).

Fiecare instituie are un rol distinct n lupta mpotriva srciei i


mbuntirea condiiilor de via pentru populaia din statele n
curs de dezvoltare[1]. Termenul generic de Banca Mondial se
refer n principal la BIRD i IDA, iar proiectele principale de
finanare se deruleaz prin IBRD[1].
Banca Mondial este condus ca un fel de societate co-operative,
ai crei acionari sunt 188 de ri membre ale organizaiei. Aceste
acionarilor sunt reprezentate de Consiliul guvernatorilor, care
este cel mai nalt organism de luare a deciziilor i determin
politica Bncii. n general, guvernatorii sunt minitri de finane
sau de dezvoltare a rilor. Consiliul guvernatorilor se ntrunete o
dat pe an n timpul reuniunii anuale a Grupului Bncii Mondiale i
Fondului Monetar Internaional.
Ca manageri organiza reuniuni lor nu mai des dect o dat pe an,
25 de competenele specifice transferat la directori executivi care
lucreaz direct la sediul Bncii. Cinci Directorii executivi sunt cinci
state membre care au blocuri mari de aciuni, precum i 20 de
directorii executivi rmase reprezint grupuri de ri.
Preedintele Bncii Mondiale, Jim Yong Kim prezideaz reuniunile
Consiliului de administraie i este responsabil pentru
managementul general al Bncii. Prin tradiie, preedintele Bncii
Mondiale devine un cetean al Statelor Unite - o ar care este
cel mai mare acionar al Bncii. Preedintele este ales de ctre
Consiliul guvernatorilor pentru un mandat de cinci ani i poate fi
reales.
Directorii Executivi forma Consiliul de Administraie al Bncii
Mondiale. Ei susin, de obicei, reuniunile lor de dou ori pe
sptmn i s ofere conducerea general a bncii, inclusiv
responsabil pentru aprobarea toate creditele i deciziile politice
care afecteaz de afaceri a bncii, inclusiv mprumuturi i
garanii, aprobarea noilor principii de aciune, bugetul
administrativ, strategii asisten rilor, precum i a deciziilor
privind activitile de mprumut i finanare.
Activitatea de zi cu zi a Bncii Mondiale este condus de
preedinte, managementul superior al organizaiei i
vicepreedinii responsabili pentru anumite regiuni, sectoare,
activiti i exercitarea funciilor specifice.

BEDR ORGANIZAREA FUNCTIILE

nfiinat n 1991, Banca European pentru Reconstrucie i


Dezvoltare (BERD) folosete investiiile pentru a susine
dezvoltarea economiei de pia i a democraiei n 27 de ri,
din Europa Central pna n Asia Central.
BERD este deinut de 61 de ri i de dou instituii
interguvernamentale. Cu toate c acionarii si aparin sectorului
de stat, BERD investete mai ales n sectorul privat, de regul
mpreun cu ali parteneri comerciali.
BERD ofer finanri de proiecte pentru bnci, ntreprinderi
industriale i comerciale, adresndu-se att noilor iniiative ct i
companiilor deja existente. De asemenea, colaboreaz i cu
societi din sectorul public pentru a sprijini privatizarea acestora,
restructurarea ntreprinderilor de stat i mbuntirea serviciilor
municipale sau comunale.
Mandatul BERD stipuleaz c aceasta trebuie s colaboreze
numai cu ri care respect principiile democratice. Acordul de
infiinare a BERD impune promovarea dezvoltrii durabile i
ecologice ca parte integrant a tuturor activitailor sale.
Erik Berglof este economist-ef al BERD. BERD este cel mai mare
investitor instituional n regiunea acoperit i mobilizeaz
totodat, pe lng propriile finanri, investiii strine directe
semnificative.
Forul cel mai nalt de decizie n cadrul Bncii este Consiliului
Guvernatorilor n cadrul cruia fiecare ar membr are desemnat
un guvernator, de obicei ministrul de finane. Consiliul
Guvernatorilor deleg majoritatea puterilor Consiliului Director,
care este responsabil de direcia strategic a BERD. Preedintele
este ales de Consiliul Guvernatorilor i este reprezentantul legal al
BERD. n prezent, preedintele BERD este Suma Chakrabarti
(cetean britanic), instalat oficial n funcie n iulie 2012.
4 SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL DE LA BRETON
WOODS
Conferina Monetar i Financiar din 1944 de la Bretton Woods a
abordat pentru ntia oar problema crerii unui sistem monetar
internaional, bazat pe etalonul aur-devize i, n cadrul acestuia,
pe dolar ca principal moned de rezerv.

Propunerea fcut de de J. M. Keynes de creare a unei monede


internaionale, denumit bancor, nu a fost acceptat.
A prevalat concepia american cuprins n Planul White de a
se utiliza pe plan internaional monedele naionale.
Propunerea crerii unei monede internaionale a fost numai un
adevr prematur, mecanismele monetare ulterioare fiind
favorabile punerii n circulaie i utilizrii n proporie tot mai mare
a unei astfel de monede (DST) emis de FMI. Crearea n 1944 a
SMI a nsemnat primul mare succes al ideii de cooperare
internaional n sistemul monetar, un succes al concepiei
potrivit creia o moned naional poate ndeplini funcii
internaionale i, ca atare, poate servi ca pivot al sistemului.
SMI din 1944 a fost conceput ca un ansamblu de norme i
tehnici convenite i acceptate pe baza unor reglementri
instituionalizate, menite s coordoneze comportamentul monetar
al rilor n relaiile de pli i de stingere a angajamentelor
reciproce, generate de schimburile comerciale, necomerciale i de
micrile de capital pe plan internaional. Ansamblul acestor
norme de conduit monetar internaional au fost incluse n
statutul FMI, organism creat n scopul supravegherii i sprijinirii
aplicrii de ctre rile membre a principiilor de funcionare ale
sistemului nou creat.
Scopul principal al SMI,
a. Etalonul monetar. Elementul esenial al reglementrilor
monetare internaionale,
b. Stabilitatea cursurilor de schimb. A reprezentat unul dintre
principiile fundamentale de funcionare a sistemului, aplicarea lui
n practic de ctre FMI fiind considerat condiia de baz
pentru realizarea cooperrii monetare i a dezvoltrii comerului
internaional, pentru asigurarea stabilitii monetare i, implicit, a
celei economice
c. Convertibilitatea monetar. Fucionarea convertibilitii viza
2 aspecte distincte: primul se refera la convertibillitatea $, n
calitatea sa de etalon, moned de rezerv i de plat n cadrul
sistemului, iar al doilea avea n vedere convertibilitatea
monedelor naionale ale celorlalte ri, membre ale FMI.
d. Crearea unor rezerve monetare oficiale. Autoritile
monetare ale rilor membre la FMI aveau obligaia s-i
constituie rezerve monetare corespunztoare nevoilor
determinate, n general de 2 operaiuni:

1. convertirea sumelor solicitae;


2. interveniile pe pia ale autoritilor monetare n scopul
meninerii stabilitii cursurilor de schimb.
e. Echilibrul balanelor de pli. rile membre aveau
obligaia s supravegheze i s asigure meninerea echilibrului
balanelor lor de plti
5 SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL CONTEMPORAN
Sistemul valutar internaional din Jamaica (1976-1978) a
consfinit prin lege demonetizarea aurului, care a fost scos
definitiv i din circuitul internaional de bancnotele inconvertibile.
Din acel moment, pe arena evoluiei istorice a banilor i a
sistemelor bneti ale rilor strine a nceput s funcioneze
sistemul de circulaie a semnelor monetare inconvertibile n aur banii de credit i de hrtie. S analizm deci mai detaliat evoluia
i starea actual a elementelor de baz ale sistemului bnesc,.
Cel de-al doilea element al sistemului bnesc - etalonul
preurilor - este instituit de stat lund n calcul puterea de
cumprare a banilor pe piaa intern. Din cauza creterii
necontenite a preurilor la aur, rile-membre ale F.M.I., n anul
1978, au renunat la stabilirea unui coninut fix n aur pentru
unitile bneti. Un alt element al sistemului bnesc l
constituie emisiunea - procedur, consfinit prin lege, de
emitere a semnelor bneti. n rile cu economie avansat,
banca central deine dreptul de emisiune a biletelor de banc
(bancnotelor), care constituie segmentul majoritar al circulaiei
bneti n numerar. O parte nensemnat a emisiunilor de bani
cash (circa 10%), revine trezoreriilor, care emit, de regul,
monede divizionare i semne monetare de hrtie de mic valoare bilete de tezaur. Un alt element important al sistemului
bnesc l constituie procedura emisiunii banilor de credit i de
hrtie neconvertibili n aur. Premisele economice i istorice diferite
ale apariiei i utilizrii banilor de credit i de hrtie au
predeterminat i o procedur diferit a emiterii lor. Banii de credit
sunt emii de bncile de emisiune. Volumul emisiunilor este
limitat. Banii de credit pui n circulaie sunt asigurai (acoperii)

de rezerva de aur a bncii emitente, precum i de rezervele


valutare i cambiile de care dispune.
Emisiunea banilor de hrtie o executa statul (trezoreria). Banii
emii nu aveau o acoperire special. Era suficient autoritatea
puterii de stat (guvernului
Actualul, cel de al IV-lea sistem valutar mondial, a cptat
denumirea de Sistem Jamaican, fiindc a fost legalizat n 1976
prin Acordul statelor-membre ale F.M.I. de la Kingston (Jamaica).
La baza lui stau principiile de mai jos:

nici o valut naional n-a obinut de-jure statutul de valut


de rezerv, iar rolul de mijloc principal internaional de plat i
rezerv a fost atribuit unei noi valute (monede) colective unitatea bneasc internaional D.S.T. (drepturi speciale de
tragere, sau SDR - n englez: Special Drawing Rights);

valoarea D.S.T. se calculeaz pe baza coului valutar" a 5


ri (din 1981) i este revzut peste fiecare 5 ani. Cu toate
acestea, ponderea valutelor S.U.A. n coul valutar constituie
cca 40%, dolarul continund s fie n mod efectiv principala
valut de rezerv:

fiecrei ri i se acord dreptul s-i aleag singur orice


regim pentru cursul valutar, iar principala sarcin a F.M.I.
const n intensificarea reglementrii valutei interstatale;

printr-o decizie a Conferinei valutar-financiare, a fost anulat


preul oficial la aur, la materialele din aur, precum i cotizaiile
ce trebuiau pltite n aur de rile-membre ale F.M.I., fapt care,
n fond, a dat un caracter legal procesului de demonetizare a
aurului.

Cu toate acestea, dei fusese eliminat pe cale legal


din sistemul valutar mondial, aurul continu s ndeplineasc
funcia de bani universali ca mijloc internaional de rezerv.
6 PARTICIPANTII PETEI VALUTAR FINANCIARE
Pe piata valutara participa patru mari categorii de entitati
economice:

A. Intermediarii financiari pe piata valutara: - sunt bancile


comerciale pentru operatiuni ale persoanelor juridice si casele de
schimb pentru vanzarile / cumpararile de valuta ale persoanelor
fizice. Intermediarii financiari actioneaza de regula in numele si pe
contul clientului - brokeri dar pot actiona si in numele si pe contul
lor - dealeri.
B. Cumparatorii de valuta: - sunt in principal importatorii care
au nevoie de valuta pentru plata unor importuri dar valuta mai
pot cumpara investitorii persoane fizice sau juridice care, in unele
economii, considera valuta un activ mult mai stabil si mai lichid.
Statul si companiile private pot cere valuta pentru plata unor
imprumuturi contractate.
C. Vanzatorii directi de valuta: - sunt exportatorii si investitorii
straini. Oferta de valuta poate proveni si din credite externe
contractate de stat sau de companii private (exportatori,
investitori straini, institutii financiar - bancare, turisti straini,
muncitori straini care lucreaza in Moldova sau muncitori
moldoveni care muncesc in strainatate si isi repatriaza salariile
etc.)
Pe piata valutara se desfasoara doua tipuri importante de
operatiuni:
-

operatiuni la vedere (spot);

operatiuni la termen (forward).

Operatiunile spot: sunt operatiuni pot fi tranzactii de vanzare /


cumparare de valuta la vedere, cu livrarea imediata (sau relativ
imediata). in cazul acestor operatiuni nu se poate lucra
'descoperit' adica livrarea valutei ce face obiectul tranzactiei
trebuie sa existe in conturile partilor si trebuie livrata in maxim
trei zile de la incheierea tranzactiei spot.
Operatiunile forward: sunt operatiuni clasice la termen, care se
incheie in prezent pentru o cantitate determinata de valuta, se
lichideaza la o data fixata in prezent. Singurul lucru incert in
aceasta operatiune este valoarea viitoare la care se va lichida
contractul - cursul spot din acea zi.
13 CONTRACT FORWARD Operatiunile forward: sunt
operatiuni clasice la termen, care se incheie in prezent pentru o

cantitate determinata de valuta, se lichideaza la o data fixata in


prezent. Singurul lucru incert in aceasta operatiune este valoarea
viitoare la care se va lichida contractul - cursul spot din acea zi.
Caracteristicile contractului forward:
-

se incheie in afara bursei prin negociere directa


intre parti;
nu este standardizat;
are o valoare fixa, fixarea valorii contractului
se face in prezent;

nu are piata secundara;

poate fi lichidat numai la scadenta.

Operatiunile forward sunt utilizate atat de speculatori cat si de cei


care doresc sa-si protejeze tranzactiile lor de evolutia nefavorabila
a cursului de schimb, care pot astfel sa-si fixeze cursul de schimb
la o valoare stabilita in prezent. Exista doua tipuri de acoperire
prin contracte forward: acoperirea normala si hedging valutar.
Acoperirea normala consta in incheierea unui contract forward pe
o perioada determinata in scopul diminuarii pierderilor care ar
putea sa apara ca urmare a evolutiei nefavorabile de curs, in timp
ce hedgingul valutar presupune o succesiune de forward-uri
pentru valori mai mici.
9 AVANTAJELE SI INCONVIENTELE CURSURILOR FIXE SI
FLOTANTE
Prin regimul valutar se intelege ansamblul reglementarilor cu
privire la mecanismul de formare a cursului de schimb si a
interventiei statului (prin Banca Centrala) in controlul
operatiunilor cu valute si in evolutia cursului de schimb. Regimul
valutar cunoaste doua forme extreme - curs fix si flotare libera intre cele doua forme extreme de regimuri valutare gasindu-se
asa numitele regimuri valutare hibride: flotarea administrata,
banda de variatie cu variante ale sale - banda oblica de variatie

sau banda largita de variatie, crawling - peg, rate de schimb


mixte, consiliul monetar.
a. Curs fix: acest regim valutar presupune fixarea administrativa
a cursului de schimb in raport cu celelalte monede sau in raport
cu un etalon cum ar fi de exemplu aurul. Un astfel de regim a
stat la baza Sistemului Monetar de la Bretton Woods, prin
rigiditatea sa dovedindu-si in timp ineficienta si insuficient
adaptata la realitatile economiei mondiale.
b. Flotarea libera: are in vedere absenta oricarei implicari din
partea statului in mecanismul de formare a cursului de schimb
precum si in evolutia acestuia in timp. Statul se limiteaza doar la
a supraveghea derularea operatiunilor pe piata valutara si in a
controla institutiile implicate pe aceasta piata. Acest regim valutar
este specific economiilor dezvoltate, fiind mai putin intalnit la
economii slabe, insuficient dezvoltate sub aspectul operatiunilor
si institutiilor implicate.
15 CONTRACT SWAP
Operatiunile de tip SWAP operatiuni frecvente intre un
client si o banca sau intre doua banci, prin care se incheie
concomitent o tranzactie la vedere si una la termen, dar in alta
valuta.
In acest mod se poate schimba termenul, piata si chiar titlul.
Din punct de vedere economic, operatiunile SWAP presupun
o acordare reciproca de credite in valuta cu o dobanda convenita
intre cei 2 parteneri.
Pe piata financiara internationala au o importanta deosebita
datorita faptului ca presupun o foarte importanta miscare de
lichiditati.
7 caracteristicele petei valutare
Principalele caracteristici ale pietei valutare, care nu fac altceva
decat sa-i individualizeze continutul, sunt urmatoarele:

a)
In primul rand, piata valutara nu poate fi localizata din punct
de vedere geografic, ea materializandu-se practic intr-o retea de
legaturi electronice intre dealerii din diferite banci.
b) In al doilea rand, piata valutara se compune dintr-o serie de
banci comerciale, care au incluse in activitatea lor si operatiuni cu
valute, case de schimb valutar care sunt autorizate in aceste sens
si alte institutii nebancare, precum si dintr-o bursa valutara, a
carei activitatea este reglementata prin lege, menita sa vina in
sprijinul comertului cu valute si devize.
c)
In al treilea rand, pe piata valutara cursul valutelor se
stabileste prin confruntarea directa a cererii si ofertei, in anumite
conditii stabilite de parti si in limitele prevazute de lege. In urma
acestor confruntari, valoarea de schimb a valutelor variaza,
stabilindu-se in jurul unei valori medii, numita cursul valutar al
pietei.
d) In al patrulea rand, pietele valutare se supun legislatiei
financiare si monetare a statului pe teritoriul caruia functioneaza,
autoritatile monetare exercitand in acest domeniu politica
valutara a statului respectiv, subordonata intereselor sale
economice si financiare.
Exista insa si piete valutare care au un caracter international,
deservind interese nelocalizate pe un anumit spatiu geografic.
Aceste piete au puternice influente asupra activitatii
valutar-financiare internationale, iar cursurile valutare stabilite pe
aceste piete determina in buna parte cursul valutar de pe alte
piete valutare.
Cele mai importante piete valutare cu caracter international sunt
cele de la Londra, Zrich, Paris, New-York, Tokio s.a. Aceste piete
valutare internationale, fiind plasate pe teritoriul unor tari, au, de
asemenea, obligatia de a respecta legislatia acestor tari, dar,
evident, legislatia ce li se aplica este mai permisiva, ceea ce a si
favorizat dezvoltarea lor.
e)
In al cincilea rand, pe piata valutara exista situatii in care
tranzactiile se indeparteaza de latura economica propriu-zisa si

capata un profund caracter speculativ, motiv pentru care atat


cererea cat si oferta sunt deformate. Aceste situatii apar ca
urmare a unor factori specifici, cum ar fi, de exemplu, speculatia
valutara sau arbitrajul valutar.
8
ORGANISMELE FINANCIARE MONETARE
INTERNATIONALE
Ulterior, B.I.R.D. a fost completat cu alte trei organisme,
impreun cu care formeaz Grupul Bncii Mondiale. Aceste
organisme sunt: Corporaia Financiar Internaional (CFI),
creat in anul 1956,Asociaia Internaional pentru
Dezvoltare (AID), creat in 1960 i Agenia de Garantare
Multilateral a Investiiilor (MIGA) infiinat in anul 1988.
Scopul tuturor acelor instituii este acela de a contribui la
propirea economic a rilor in curs de dezvoltare prin
finanarea unor proiecte din sectorul public i privat al acestor ri
i prin acordarea de asisten tehnic i economic. Sediul Bncii
Mondiale se afl la Washington.
Conducerea Bncii Mondiale este asigurat de:

Consiliul Guvernatorilor , unde fiecare ar este


reprezentat de guvernatorii bncilor centrale;

Administratorii Executivi, in numr de 24, i toi ataia


supleani;

Preedintele, care, conform tradiiei, este american;

Consiliul consultativ;

Comitetele de imprumuturi, care au ca obiect de


activitate analiza i elaborarea unor rapoarte in ceea ce
privete recomandarea i, eventual, nerecomandarea realizrii
unor proiecte propuse, i pentru care au fost solicitate
imprumuturi.

Corporaia Financiar Internaional (CFI) este o organizaie


internaional fondat in 1956, care, in prezent, este compus din
175 de membri, deinand un portofoliu total de investiii de 21,6

miliarde USD. In anul 2004 au fost repartizate 5,2 miliarde USD


ctre 208 proiecte din 82 de ri.46
CFI susine dezvoltarea economic a statelor membre prin
intermediul creterii puternice a activitilor sectorului privat i
prin mobilizarea unor importante capitaluri strine i
naionale. CFI realizeaz investiii de capital in
intreprinderi private din sectoarele cheie ale rilor in
dezvoltare fr a solicita acordarea de garanii guvernamentale,
ci practicand reguli i adoptand comportamente identice cu cele
curente ale pieei private.
Asociaia Internaional pentru Dezvoltare (IDA) este o
organizaie internaional fondat la 24 septembrie 1960. In
prezent, are 162 de membri. Scopul principal al IDA este
reducerea srciei prin promovarea unei dezvoltri
economice sustenabile in zonele cel mai slab dezvoltate
ale lumii,
Agenia Multilateral de Garantare a Investiiilor
(MIGA) este o organizaie internaional fondat in 1988, care, in
prezent, este compus din 157 membri. Scopul fundamental al
MIGA este atragerea de investiii strine in scopuri
productive in rile in curs de dezvoltare
10

ROLUL BANCILOR CENTRALE

La finele sec.19 nceputul sec.20, n majoritatea rilor


emisiunea tuturor bancnotelor se concentrase ntr-o singur
banc, care a nceput s fie numit Banc Central de Emisiune,
iar n etapa actual se numete simplu Banc Central
Banca Central ndeplinete urmtoarele funcii de baz:
reglementarea sistemului bnesc i de credit, emiterea cu drept
de monopol a bancnotelor, precum i funciile economic
extern, de banc a bncilor, de banc a guvernului, de control i
supraveghere (monitorizare) a activitii instituiilor de credit.
Actualmente, Banca Central e abilitat cu dreptul exclusiv de
lansare a banilor lichizi n circulaie, drept exercitat n procesul

creditrii bncilor comerciale, bugetului de stat, cumprrii


titlurilor de valoare n valut.
n unele ri, Banca Central asigur cu drept de monopol
emisiunea banilor n moned, ns, de regul, de baterea acestora
se ocup Ministerul Finanelor. n ce privete cazul din urm,
Banca Central cumpr monede de la vistieria statului dup
valoarea lor nominal, iar diferena dintre valoarea nominal i
costul de producie a monedelor este inclus n veniturile
bugetului de stat. Monedele cumprate sunt lansate n circulaie
de ctre Banca Central o dat cu bancnotele emise de ea.
Funcia de realizare (implementare) a politicii valutare. Banca
Central este promotorul politicii valutare de stat, ce prevede un
complex de msuri al cror scop const n consolidarea poziiilor
economice externe ale rii. Obiectivele (direciile) politicii
valutare sunt determinate de situaia economic i politic din
ar, de starea balanei de pli i circulaiei bneti, precum i de
angajamentele sale pe plan extern, asumate ca participant
(membru) al organizaiilor internaionale valutare i de credit.
Banca Naional a Moldovei este banca central a rii, a crei
sarcin principal const n asigurarea i meninerea stabilitii
monedei naionale. Urmrind acest scop. B.N.M. stabilete i
susine (menine) condiiile impuse de pieele monetar, de credit
i valutar, care contribuie la dezvoltarea consecvent i stabil a
rii, elaboreaz i realizeaz principalele obiective ale politicii
monetare (valutare) i de credit bazate pe relaiile de pia.
Structura organizatoric a Bncii Naionale include departamente,
direcii, servicii, alte subdiviziuni. Banca Naional este condus
de Consiliul Administrativ, alctuit din cinci membri: Preedintele
Bncii Naionale (preedintele Consiliului Administrativ), primvicepreedintele (lociitorul preedintelui Consiliului
Administrativ), trei vicepreedini.
Preedintele Bncii Naionale este desemnat de Parlament. Toi
membrii Consiliului Administrativ sunt numii pe un termen de 7
ani.

administrarea operaiunilor Bncii Naionale i a efecturii lor;

situaia sistemului financiar, inclusiv a bncilor;

alte dri de seam conform deciziei Consiliului Administrativ.

Consiliul Administrativ ndeplinete funciile ce urmeaz:


determin politica monetar a statului, inclusiv restriciile asupra
operaiunilor pe piaa liber, efectuate de Banca Naional, rata
dobnzii pentru depozitele din Banca Naional, condiiile de
acordare a creditelor, tipurile i volumul rezervelor pe care
instituiile financiare sunt obligate s le pstreze la Banca
Naional, stabilete valoarea nominal, modul de prezentare
grafic a bancnotelor i monedelor, procedura de lansare n
circulaie i condiiile de retragere din circulaie;

11 INSTRUMENTELE FINANCIARE DE ACOPERIRE A


RISCURILOR VALUTARE
Riscul valutar mbrac forme variate i poate fi evident sau
ascuns. Acest risc poate exista pentru o companie, fr ca
aceasta s tie de existena lui. Prezena riscului valutar i tipurile
de manifestare ale acestuia trebuie identificate nainte ca acestea
s poat fi administrate efecti
1. Riscul de suveranitate este o alt denumire dat riscului
politic
2. Riscul valutar
3. Riscul de translatare - este un risc care rezult din evidenele
contabile
4. Riscul tranzaciei este un risc asociat cu potenialele ctiguri
i pierderi dintr-o anumit tranzacie care este sensibil la
schimbrile cursului de schimb.
Un instrument financiar derivat este un instrument financiar care
ndeplinete simultan urmtoare condiii: o Valoarea sa depinde
de valoarea unui activ de baz; o Nu necesit o investiie net

iniial sau presupune o investiie iniial mai mic dect cea


necesar pentru alte active cu rspuns similar la modificrile
pieei; o Este decontat la o dat ulterioar
Instrumentele financiare derivate se caracterizeaz prin:
Natura angajamentului (angajament ferm sau condiionat);
Natura activului suport (activ n devize, activ purttor de
dobnd);
Durata contractului etc.
Instrumentele financiare derivate sunt utilizate pentru o varietate
de scopuri, printre care enumerm:
a. protejarea mpotriva riscului pieei privind pierderile financiare
rezultate din tranzaciile comerciale i din instrumentele
financiare;
b. reducerea sau modificarea diverselor riscuri financiare;
c. obinerea veniturilor din arbitrajul realizat ntre instrumente
financiare derivate i pieele monetare;
d. realizarea profiturilor prin comercializarea instrumentelor, i e.
speculaia, n special, pe pieele valutare i de mrfuri.
Exist mai multe tipuri de instrumente financiare derivate, dup
cum urmeaz: 9 n funcie de modul de decontare:
instrumente la termen (forward, awap. NDF6 , FRA, futures);
opiuni (cap, floor, collar, swap option). 9 n funcie de piaa pe
care sunt tranzacionate: Tranzacionate pe piee organizate
contracte standardizate7 Tranzacionate pe pieele la buna
nelegere (OTC)8 9 n funcie de variabila de baz: de curs de
schimb, de dobnd, de credit, de indici bursieri, de vreme etc.
12 CONTRACTE FUTURES
Contracte futures Prima pia futures din lume a fost cea din
Chicago, nfiinat n anul 1972 (IMM International Monetary
Market) cu scopul de a tranzaciona contractele financiare futures.

La nceputul anilor 1980, multe alte centre financiare i-au


deschis propriile burse de schimb la termen. London International
Financial Futures Exchange (LIFE) a nceput tranzacionarea n
septembrie 1982 i se ocup de tranzaciile specificate n
contractele futures n valut, de ratele dobnzii i valoarea cotat
pentru aciunile obinuite.
Aadar, participanii 10 de pe aceast pia sunt: Brokerii
acceptai: Fiecare membru participant la tranzaciile de la burs
este propriul su acionar i primete un comision mic pentru
fiecare tranzacie realizat. Ei acioneaz n nume propriu i fac
speculaii. Comercianii remunerai cu comisioane la termen Sunt
intermediarii dintre brokeri i clieni i ofer un sistem de
comunicare rapid i eficient, racordnd rapid clienii la situaia de
licitaie. Speculatorii Singura lor motivaie o reprezint profitul
rezultat din comisioanele ncasate ca urmare a tranzaciilor
efectuate. n mod normal, ei nu sunt posesorii de drept ai
bunurilor pe care le tranzacioneaz. Ei asigur fluiditate pieei i
prin activitatea lor ajut la stabilirea preului, permind hedgerilor s cumpere sau s vnd n orice cantitate fr dificultate.
Hedger-ii Acetia utilizeaz piaa financiar futures ca pe o
asigurare mpotriva posibilelor fluctuaii adverse ale preurilor,
reducnd prin aceasta expunerea
Un contract financiar futures reprezint un acord de
tranzacionare (cumprare sau vnzare) a unei cantiti standard
dintr-o anumit valut sau instrument financiar la o dat viitoare
specificat i la un pre stabilit de pri. Instrumentele pot
reprezenta orice, de la depozite la termen de trei luni, aciuni cu
dobnd fix i valut strin pn la un index de 100 de aciuni.
Un contract financiar futures este asemntor unui contract
forward pe rata dobnzii n care se specific faptul c una din
pri trebuie s-i livreze celeilalte pri un instrument financiar la
o dat viitoare specificat.
14 CONTRACT OPTIONS
optiunea este un contract de vanzare-cumparare intre doua parti,
confera cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara
sau a vinde o anumitacantitate de marfuri, valute, valori mobiliare
sau instrumente financiare la un pret prestabilit,la sau inaintea
unei anumite date numita scadenta. pentru a intra in posesia
acestui drept, cumparatorul plateste vanzatorului contractului
un pret denumit prima.

Avantaje ale OPTIONS


managementul riscului,
speculatia,
efectul de levier,
diversificarea, multifunctionalitatea
si costurile de tranzactionare reduse.
Optiunile Put
ofera posibilitatea protectiei impotriva scaderii preturilor
actiunilor din portofoliu, ele putand fi considerate o polita de
asigurare impotriva scaderilor de pret
Optiunile Call
ofera posibilitatea hedgingului de portofoliu chiar daca in cazul
loreficienta operatiunilor este limitata

16 produsul intern brut


Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflect suma valorii
de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse n toate ramurile
economiei n interiorul unei ri n decurs de un an. Acesta se poate calcula i la nivelul unei regiuni
sau localiti. PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodriilor private i a organizaiilor
private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiii, a cheltuielilor statului, a investiiilor n scopul
depozitrii ca i ctigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.
PIB = consum + investiii + exporturi importuri
Economitii (pornind de la Keynes) au mprit termenul de consum general n dou pri: consumul
privat i cheltuielile sectorului public. Dou avantaje ale mpririi consumului total n acest mod n
teoria macroeconomic sunt:

Consumul privat este o preocupare central a economiei bunstrii. Investiiile private i


subdiviziunile comerciale ale economiei sunt direcionate ultimativ (n curentul principal al
modelelor economice) nspre creterea pe termen lung a consumului privat.

Deoarece este separat de consumul privat endogen, consumul sectorului public poate fi
considerat exogen, astfel nct diferite niveluri ale consumului sectorului public pot fi considerate
ca fcnd parte din domeniul plin de sensuri al macroeconomiei.

Astfel PIB poate fi exprimat:


PIB = consum privat + consumul statului+ investiii + (exporturi importuri)
Componentele PIB:

Consumul privat - este n mod normal cea mai mare component a PIB, reprezentnd
cheltuielile gospodriilor n economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate n : bunuri durabile,
bunuri perisabile i servicii. Exemple: hran, chirie, bijuterii.

Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezint suma tuturor cheltuielilor
guvernamentale pentru bunuri finite i servicii. Include salariile angajailor din sectorul public,
cumprarea de armament etc

Investiiile - includ investiii n fabrici, echipamente, inventar i nu include schimburile de


active existente. De exemplu: construcia unei mine, cumprarea de software, cumprarea de
maini i echipamente. Cheltuielile gospodriilor pentru noi locuine fac parte din investiii.

Exporturile - reprezint exporturile brute ale unei ri, incluznd bunuri i servicii, destinate
consumului ntr-o alt ar

Importurile - reprezint importurile brute.

Not: n calculul PIB se iau n considerare doar bunurile i serviciile destinate consumului final.
Exemplu: un calculator = bun finit, un microprocesor este un bun intermediar.
Dac din PIB se scad deprecierile se obine produsul intern net.
PIB-ul pe cap de locuitor este PIB-ul mprit la numrul locuitorilor. Acesta este adesea dat ca
ajustat, nsemnnd c este astfel calculat nct nivelurile diferitelor preuri sunt mascate n diferite
ri. Astfel poate fi comparat eficiena diferitelor ri.
Deoarece PIB-ul combin suma tuturor activitilor care se pot evalua n bani i nu a folosinei
acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiionat de msurare a bunstrii i a
calitii vieii. Pentru acest scop se recomand alte metode de calcul, cum ar fi Human Development
Index (HDI).

17 BALANTA DE PLATI SI INFLUENTA ASUPRA RATEI DE


SCHIMB
Informaiile cuprinse n balan de pli prezint un oarecare interes pentru explicarea nivelului cursului
de schimb, ntruct balana ilustreaz situaia relaiilor economice ale unor ri cu restul lumii.Deficitul
sau excedentul unor solduri ale balanei de pli pot explica nivelul cursului de schimb, n baza efectului
mecanic al unui astfel de dezechilibru asupra cererii i ofertei dedevize. Astfel, un deficit mrete cererea
de devize, ceea ce determina reducerea valorii monedei naionale pe pia.ntre cursul de schimb i
raporturile economice i financiare externe se stabilesc multiple legturi care se interfereaz cu
problematicile
rezultate
din
interpretarea
balanei
de pli. Interferenele dintre cursul de schimb i balana de pli se realizeaz n dou situaii distincte:
Pe o pia liber, deci far intervenia guvernamental, i
n condiiile interveniei statale.

Pe o pia liber a tranzaciilor valutare, cursul de schimb este flotant" n funcie deevoluia cererii i a
ofertei valutare, ceea ce permite ca o balan de pli s se echilibreze n mod automat.Partea de credit din
balana de pli constituie o cerere de moned naional pe piaa valutar pentru motivul c exporturile
sunt cumprate de strini n moned naional.Partea de debit a balanei de pli prezint o situaie
invers, ea constituinduse n ofert de moned naional.Pornind de la aceste dou constatri, este lesne
de neles c un curs de schimb flotant
va face c, n final, cererea de moned naional s fie egal cu ofert din aceast moned, ceea ce va
asigura echilibrul ntre creditul i debitul balanei de pli, deci o va echilibra n mod automat.Bineneles
c, plecnd de la toate precizrile fcute anterior, trebuie reinut c nu fiecare parte component a balanei
de pli va fi, la rndul su, echilibrat, ci doar faptul corice deficit al contului curent poate fi compensat
de
un
surplus
al
contului
capital
i
invers.
S presupunem c are loc o expansiune a cererii agregate n condiiile unui avnt al activitiieconomice.
n aceast situaie prelungit, contul curent ncepe s devin deficitar i n consecin

18 RATA INFLATIEI SI RATA DE SCHIMB


Cursul de schimb al monedei dintr-o ar este determinat, pe termen mediu i lung,
de rata inflaiei din ara respectiv, mai precis variaiile de curs dintre dou valute
(A i B) depind de diferena existent ntre ratele inflaiei n economia celor dou
ri A i B. Aceast concluzie are la baz teoria paritii puterii de cumprare. Teoria
paritii puterii de cumprare explic evoluia cursului de schimb pe termen mediu
i lung, dar o infirm pe termen scurt. Enumerm observaiile critice aduse acestei
teorii:
Teoria paritii puterii de cumprare se bazeaz pe evoluia balanei curente,
balan care reprezint numai o parte din balana de plai. n acest fel, nu se ine
seama de influena exercitat asupra cursului de schimb de celelalte posturi i
componente ale balanei de pli. Elemente conceptual
Teoria paritii puterii de cumprare nu ine seama de faptul c o valut poate
deveni instrument de plat i transfer utilizat de tere ri. Din aceast cauz,
evoluia valorii valutei respective nu mai are legtur cu rata inflaiei din ara creia
i aparine moneda respectiv.
Concluziile verificrii empirice a teoriei sunt influenate i de natura regimului de
schimb n vigoare n cursul perioadei alese pentru efectuarea observaiei.
Verificarea empiric a teoriei este sensibil la indicii de pre luai n calcul,
utilizndu-se, de regul, indicele general al preurilor de consum. Aceti indici
cuprind uneori bunuri i servicii care nu fac obiectul schimburilor internaionale i, n
plus, introduc abateri care in de diferenele de productivitate i inflaie existente
ntre sectoarele unei economii.

19 RATA
SCHIMB

SOMAJULUI

SI

INDEPENDENTA

CU

RATA

DE

Rata somajului se refera la indicatorul obtinut in urma raportarii numarului de someri la populatia de referinta.
Se inregistreaza o crestere a ratei somajului in momentul in care apare decalajul intre oferta si cererea de pe
piata muncii din cauza caruia persoanele nu isi pot gasi un loc de munca. Rata somajului este un factor
important de care se tine cont atunci cand se iau masuri de politica economica sau de protectie sociala. Prin
intermediul recensamintelor si anchetelor prin sondaj se pot obtine mai multe informatii despre rata somajului.

proportia de muncitori aflati in somaj raportata la numarul total al populatiei active

Populaia activ
Include persoanele care furnizeaz fora de munc disponibil pentru producerea de bunuri i servicii
qPopulaia activ cuprinde: fora de munc salariat civil patronii i ali lucrtori independeni
lucrtorii familiali neremunerai, militarii omerii Se msoara ca populaie :- curent activ - obinuit
activ
Rata somajului, ca marime relativa a fenomenului, se calculeaza ca
raportp r o c e n t u a l i n t r e m a s a s o m a j u l u i ( n u m a r u l m e d i u a l s o m
e r i l o r ) s i u n u l d i n parametrii de referinta ai acestuia. Astfel de
parametri sunt: populatia activa,populatia activa disponibila, forta de
munca (populatia ocupata plus somajul), populatia ocupata, populatia ocupata
ca salariati. Se pare ca cel mai concludentraport de exprimare a ratei somajului
este cel in care se foloseste ca numitor fieforta de munca, fie populatia activa
disponibila.
b.
Intensitatea somajului este o alta caracteristica a fenomenului so
m a j . I n functie de aceasta se poate distinge: somajul total, care presupune
pierderealocului de munca si incetarea totala a activitatii; somajul partial, care
constai n d i m i n u a r e a a c t i v i t a t i i u n e i p e r s o a n e , i n s p e c i a l p r i n r e d u c e
r e a d u r a t e i saptamanii de lucru sub cea legala, concomitent cu scaderea
remunerarii;somajul deghizat, specific mai ales tarilor slab dezvoltate
unde numeroasepersoane au o activitate aparenta cu productivitate mica.
c.
Un alt element este durata somajului sau perioada de somaj din
momentulpierderii locului de munca pana la reluarea activitatii. Nu exista
o durata asomajului definita prin lege, dar in numeroase tari exista
reglementari aleperioadei pentru care se plateste indemnizatie de somaj.
Aceasta perioadaare o tendinta de crestere, atingand pana la 18-24 de luni.
d.
Structura somajului sau componentele acestuia rep
r e z i n t a o a l t a caracteristica. Acestea se formeaza prin clasificarea
somerilor dupa
diferitec r i t e r i i : n i v e l u l c a l i f i c a r i i , d o m e n i u l i n c a r e a u l u c r a t ,
c a t e g o r i a s o c i o - profesionala careia ii apartin, sex, categorii de varsta
etc. In urma studieriis o m a j u l u i p e s e x e s i c a t e g o r i i d e v a r s t a s a r e l e v a t c a f e m e i l e s u n t m a i afectate de somaj decat barbatii, de
asemenea, tinerii de pana la 25 de ani sibatranii de peste 50 de ani in raport
cu restul populatiei active.
2.2
Cauze si formele
somajuluiMecanismele pietei muncii se afla sub incidenta numeroaselor imprejurari,
nu numai a celor strict economice, ci si demografice, tehnice sau stiintifice. Elapare
ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social economice,datorita
solicitarilor suplimentare de munca ale noilor generatii sau datoritasolicitarilor de
locuri de munca ale persoanelor incadrate in varsta a doua.Formele dominante de
extindere ale somajului intalnite astazi sunt:

Somajul de conversiune afecteaza salariatii care aveau locuri de


m u n c a stabile pana la licentiere, fara vechime mare in munca. La inceputul

perioadeide somaj, ei sunt considerati favorizati, iar in caz de prelungire a perioadei


desomaj, trec intr-o categorie mai defavorizata.

Somajul repetativ ii cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioadede


activitate si de somaj, mai afectati fiind tinerii si cei cu calificare slaba.

Somajul de excluziune reuneste populatia activa in care s


u n t i n c l u s e persoane mai in varsta, mai putin calificate sau
a f l a t e i n s o m a j d e t i m p indelungat, indiferent daca mai primesc sau nu
indemnizatia de somajIn cadrul proceselor de formare a somajului, in functie de
cauzele directe careil determina, se disting mai multe forme de somaj:1.Somaj
ciclic expresie a somajului structural si sezonier, care se formeaza
inf a z a d e r e c e s i u n e ( c r i z a - d e p r e s i u n e ) a c i c l u l u i e c o n o m i c , s a u c a r e
d e c u r g e direct din restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale
anulu

20 ACREDITIVUL DOCUMENTAR
Acreditivul documentar (Letter of Credit, L/ C) este modalitatea de plata cea mai
frecvent utilizata in tranzactiile internationale, fiind solicitat in mod deosebit in cazul
contractelor de valoare ridicata sau atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste
solvabilitatea partenerului/ partenerilor de afaceri (principalul avantaj al acestei
tehnici de plata fiind garantia pe care o ofera celor implicati - exportator, importator,
banci - cu referire la apararea intereselor acestora in procesul efectuarii de plati, fara a
mai lua in calcul faptul ca buna sa executare cere din partea exportatorului o munca de
administrare riguroasa - avand consecinte benefice in buna desfasurare a relatiilor
contractule datorita obligativitatii de respectare a clauzelor de acreditiv - iar din
partea importatorului suportarea de costuri specifice, motiv pentru care se afirma ca,
acreditivul documentar constituie un mijloc de siguranta si de control reciproc, avand
drept scop sa asigure pe vanzator ca va incasa contravaloarea marfurilor livrate, daca a
efectuat livrarea in termenii si in conditiile stabilite de cumparator.
El reprezinta angajamentul ferm asumat de catre o banca (emitenta,
ordonatoare) la ordinul/ cererea si in conformitate cu instructiuni precise transmise
catre aceasta, in contul clientului sau (exportatorul), de a plati o anumita suma de bani
(reprezentand contravaloarea exportului) catre o terta persoana (beneficiarul
acreditivului, vanzatorul) contra documentelor atestand efectuarea obligatiei (livrarea
marfii) pe care exportatorul se obliga sa le emita si sa le prezinte in conditiile si
termenele stabilite de ordonatorul acreditivului. In plus exista posibilitatea ca banca
emitenta/ ordonatoare sa plateasca sau sa accepte, ca urmare a ordinului dat de
beneficiarul acreditivului, cambii care au fost trase de catre beneficiar, sa accepte sau
sa negocieze cambii.
In derularea unui acreditiv documentar sunt implicate 4 parti, si anume:
- ordonatorul (importatorul/ cumparatorul), cel care solicita bancii sale deschiderea
acreditivului documentar, inscrisurile continand denumirea si sediul ordonatorului,
debitorul sau beneficiarul importului de marfuri (daca acesta este altul decat
cumparatorul din contractul comercial) - pentru acesta acreditivul consta intr-o
declaratie de plata irevocabila in favoarea exportatorului, conditionata de prezentarea
documentelor, solicitate contractual si inserate drept clauze de acreditiv, de catre
beneficiar la banca sa;

- banca emitenta (banca importatorului), cea care la solicitarea importatorului isi


asuma angajamentul de plata, inscrisurile continand denumirea si sediul bancii
ordonatoare (emitente) care deschide acreditivul, a bancii platitoare sau a aceleia care
negociaza cambii;
- beneficiarul acreditivului (exportatorul/ vanzatorul), cel in favoarea caruia a fost
deschis acreditivul si cel care prezinta setul de documente in banca in vederea
incasarii contravalorii marfurilor livrate, inscrisurile continand momentul deschiderii
acreditivului, important pentru exportatorul care nu livreaza marfa inainte de a fi
anuntat cu privire la deschiderea acreditivului - pentru acesta acreditivul documentar
apare ca o promisiune irevocabila de plata din partea unei banci, conditionata de
prezentarea de catre el, intr-un anumit termen, a setului de documente care atesta
expeditia marfii sau care sunt solicitate expres contractual si se reflecta in conditiile
de derulare a acreditivului documentar;
- banca exportatorului (banca avizatoare/ notificatoare/ platitoare/ negociatoare), cea
care il deserveste pe beneficiarul acreditivului.
Derularea platii prin acreditiv documentar implica parcurgerea mai multor etape:
1. Incheierea contractului de vanzare-cumparare si includerea modalitatii de plata prin acreditiv
documentar. In general, in aceasta etapa se vor fixa elementele de baza ale derularii contractului
si clauzele de acreditiv care vor fi utilizate.
2. Importatorul - ordonator da ordin bancii sale in privinta deschiderii acreditivului, pe baza
disponibilului care il are deja in contul sau, sau pe baza unui credit pe care banca il acorda in
acest scop. Importatorul/ cumparatorul, in calitate de ordonator al acreditivului (care initiaza
mecanismul lui), formuleaza in ordinul de deschidere al acestuia (dat bancii sale) exigentele
asupra documentelor pe care trebuie sa le depuna beneficiarul la banca sa, tinand seama de
clauzele stabilite in contractul de vanzare - cumparare privind derularea tranzactiei comerciale,
precum si de normele acceptate sau indicative interbancar, care reglementeaza continutul
acreditivului. Pe plan international aceste norme interbancare sunt directionate sau completate
de normele uzuale in domeniul acreditivelor documentare stabilite de catre Camera de Comert
Internationala sub denumirea de "Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivele
documentare", document cunoscut si sub denumirea de "Publicatia 500".
3. Deschiderea acreditivului si instiintarea bancii exportatorului;
4. Avizarea exportatorului cu privire la deschiderea acreditivului;

5. Confirmarea de catre banca exportatoare a concordantei datelor din acreditiv cu


clauzele din contractul incheiat, precum si alte clauze indicate de importatorul
ordonator,
dar
care
nu
contravin
spiritului
contractului;
6. Livrarea marfurilor, conform conditiilor contractului de vanzare-cumparare incheiat
si
a
clauzelor
convenite
in
acreditiv;
7. Remiterea de catre exportator la banca a documentelor care dovedesc expedierea
marfurilor, documente ce au fost indicate in mod expres in acreditiv, in numarul de
exemplare
solicitat;
8. Plata contravalorii marfurilor pe baza documentelor, in cazul in care acreditivul este
domiciliat
in
tara
vanzatorului
exportator;
9. Banca firmei exportatoare remite documentele bancii firmei importatoare/
ordonatoare,
debitand-o
in
valuta
prevazuta
in
acreditiv;
10. Banca importatorului, pe baza documentelor primite si verificate drept
corespunzatoare conditiilor din acreditiv, efectueaza plata, creditand banca firmei

exportatoare;
11. Banca firmei importatoare transmite documentele catre aceasta, care, pe baza lor,
va intra in posesia marfurilor.
21 INCASS OUL DOCUMENTAR
Incasso-ul documentar consta in ordinul pe care il da exportatorul bancii sale de a
incasa (de aici denumirea de incasso) contravaloarea unei tranzactii comerciale si de a
o vira in contul sau. In acest sens el depune la banca sa documentele care atesta
executarea obligatiilor sale contractuale (de aici caracterul documentar). Astfel, banca
insarcinata cu incasarea joaca un rol de intermediere intre exportator si importator, ea
oferind clientului sau anumite servicii, pentru care este remunerata.
Tehnica este reglementata prin documentul intitulat "Publicatia 522" elaborata
in 1975 de Camera Internationala de Comert (ICC), reguli care nu sunt obligatorii
pentru partile implicate, decat in masura in care acestea convin in mod expres ca
operatiunea de incasso "este supusa regulilor uniforme 522" si acestea nu contravin
legilor tarii participante.
Decontarea prin incasso, spre deosebire de plata prin acreditiv, este relativ
simpla, ieftina, dar negarantata bancar, bazandu-se in special pe obligatia de plata a
cumparatorului asumata prin contractul comercial international, fara angajamentul de
plata al bancilor care sunt antrenate in derulare. Incasso-ul reprezinta tratarea de catre
banci, in conformitate cu instructiunile primite, a documentelor financiare si/ sau
comerciale pentru a obtine acceptarea si/ sau, daca este cazul, plata, pentru a remite
documentele comerciale contra acceptare si/ sau, dupa caz, contra plata si de a remite
documentele in alte conditii.
Rezulta ca operatiunea este o simpla vehiculare de documente, obligatia bancii
se rezuma la prestarea unui serviciu in conditiile impuse de exportator (eventual, in
cazul precizarii si de Publicatia 522), documentele cu care lucreaza bancile putand fi
clasificate in documente financiare (cambii, cecuri, bilete la ordin, ordine de plata,
etc.) si documente omerciale (facturi, documente de transport, de proprietate, etc.).
In functie de documentele vehiculate se disting doua tipuri de incasso: simplu
(reprezinta incasso-ul de documente financiare, neinsotit de documente comerciale) si
documentar (unde documentele financiare sunt insotite de documente comerciale sau
documentele comerciale nu sunt insotite de cele financiare). Partile implicate in
derularea unui incasso, simplu sau documentar, sunt ordonatorul (exportatorul), banca
remitenta (banca exportatorului), trasul (importatorul) si banca prezentatoare (banca
importatorului). In primul caz, banca prezentatoare va remite documentele de livrare
importatorului numai contra platii facturii ce indica valoarea tranzactiei. Pin urmare,
imediat ce a primit documentele, banca respectiva situata in tara de import invita pe
importator sa faca plata. De indata ce acesta face dovada platii, banca ii remite
documentele, care-i dau importatorului posibilitatea sa intre in posesia marfii, la
destinatia transportului. In cazul "documente contra acceptare", banca reprezentand pe

exportator trimite documentele la o banca corespondenta situata in tara importatorului


cu indicatia de a i le remite numai contra acceptarii unei cambii, cu scadenta conforma
cu termenul de plata din contractul comercial. In acest fel, exportatorul acorda
importatorului un credit pe termen scurt, iar daca are nevoie de fonduri poate sconta
cambia.
Incasso-ul documentar reprezinta modalitatea prin care transmiterea platii de
la cumparator la vanzator se realizeaza numai dupa ce cumparatorul este anuntat de
catre banca sa in legatura cu sosirea documentelor care atesta expedierea marfurilor de
catre vanzator. Expeditorul este initiatorul operatiunii de derulare, intreaga operatiune
initiindu-se din ordinul sau, pe raspundere si risc propriu. Transmiterea documentelor
de la exportator la importator se realizeaza prin intermediul a doua banci, banca
exportatorului la care acesta depune documentele de expeditie si banca importatorului
care tine contul clientului sau.
Procedural mecanismul derularii incasso-ului documentar incepe prin
incheierea contractului de vanzare internationala in care se prevede ca modalitate de
plata "incasso documentar". Apoi exportatorul expediaza marfurile in conformitate cu
contractul incheiat si primeste de la caraus un document care atesta aceasta livrare. El
va remite bancii sale documentele care fac dovada expedierii marfurilor, insotite de
ordinul de incasare, prin care exportatorul sa instructiuni bancii sale privind modul de
folosire a documentelor. Ordinul de incasare este un document tipizat in care
exportatorul specifica importatorul, banca importatorului, numarul documentelor
trimise la incasat, comisioanele, etc. La depunerea documentelor banca nu efectueaza
decat un control formal asupra lor. Banca exportatorului, numita si banca remitenta,
procedeaza la transmiterea documentelor, insotite de ordinul de incasare, bancii
importatorului. banca importatorului avizeaza importatorul de sosirea documentelor
de plata si elibereaza documentele, conform instructiunilor din ordinul de incasare,
contra plata sau contra acceptare. Importatorul plateste ocumentele sau accepta
cambia si primeste documentele care atesta proprietatea asupra marfurilor. Banca
importatorului crediteaza la randul ei banca exportatorului iar banca exportatorului
crediteaza contul clientului sau, exportatorul.
Asa cum rezulta din mecanismul derularii acestei modalitati de plata, din ea
decurg pentru exportator anumite inconveniente. Marfa este livrata pe adresa
cumparatorului fara nici o garantie de plata. Acest lucru inseamna ca importatorul va
intra in posesia marfii fara sa achite contravaloarea acesteia, si faptul ca, in caz de
neplata, marfa trebuie returnata sau depozitata in vederea gasirii altui client, ceea ce
presupune cheltuieli pentru exportator. Acest neajuns poate fi inlaturat sau cel putin
diminuat prin solicitarea inainte de efectuarea exportului a unei garantii bancare, prin
utilizarea tratelor (trase asupra cumparatorului), prin intocmirea documentelor de
asigurare a marfii intr-o forma negociabila, prin solicitarea unor sume in avans sau
prin vinculatie (expedierea marfurilor in statia de destinatie, facand totodata
mentiunea ca marfurile sa fie eliberate pe baza unei dovezi a efectuarii platii). In toate

cazurile domicilierea incasso-ului in tara cumparatorului determina intarzierea


incasarii valutei in timpul necesar circuitului bancar al documentelor, perioada in care
exportatorul, desi a livrat marfa, nu incaseaza pretul. Se poate considera, deci, ca a
acordat importatorului un credit gratuit.
In cazul in care importatorul refuza plata, banca prezentatoare trebuie sa
adreseze imediat o notificare bancii exportatorului, iar acesta din urma va transmite
instructiunile in legatura cu modul de tratare al documentelor. Conform uzantelor,
daca banca prezentatoare nu primeste instructiuni in termen de 90 de zile, ea poate sa
returneze documentele la banca exportatorului. Incasso-ul prezinta riscuri si pentru
importator in sensul ca, in mod normal, acesta nu poate sa vada marfa decat dupa ce a
fost achitata (marfa expediata ar putea fi alta marfa sau ar putea fi degradata). Din
cazuza acestor riscuri, incasso-ul ca modalitate de plata se practica numai in relatiile
intre parteneri siguri, cunoscuti, de o seriozitate si bonitate de necontestat sau in
scopuri promotionale pe pietele acelor tari ale caror legislatii comerciale contin
restrictii in ceea ce priveste alte modalitati de plata.

22PARADISURI FISCALE
Paradis fiscal este un termen generic care definete un stat, o ar sau un teritoriu care
practic impozite de nivel redus sau chiar zero, oferind n acelai timp o legislaie stabil, condiii
economice bune i o rat sczut a corupiei[1], inclusiv pentru sursele de venituri strine, respectiv,
o ar care ncurajeaz prin politica sa fiscal exercitarea pe teritoriul ei a anumitor activiti
economice specifice.[2]
Conceptul modern de paradis fiscal a aprut n 1926, cnd micul stat Liechtenstein a adoptat o lege
de autorizare pentru a atrage capital strin.[3]
Paradisurile fiscale sunt folosite, mai ales, pentru inginerii financiare cum ar fi neplata TVA sau
efectuarea de importuri fictive. Estimri recente apreciaz c, din cauza crizei, 70% din tranzaciile
pe plan mondial se fac prin intermediul sistemului offshore.[3]
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD) a constat c n lume exist treizeci
i cinci de paradisuri fiscale.[4] Cele mai cunoscute paradisuri fiscale erauAndorra, Insulele Virgine
Britanice, Seychelles, Insulele Cayman, Luxemburg, Cipru sau Malta. n toate aceste state, legislaia
permite nfiinarea aa numitelor firme offshore. Acestea profit de diferenele de legislaie fiscal
dintre dou sau mai multe ri sunt utilizate pentru splarea banilor obinui ilegal sau, cel puin,
pentru evaziune fiscal.[1]
Cel mai mare paradis fiscal al comunitii europene este Marele Ducat de Luxemburg, unde
funcioneaz 141 de bnci din 26 de ri, aducndu-i reputaia de oaz fiscal sigur.[5]
n urma presiunilor internaionale, unele dintre aceste state au fost obligate s-i modifice legislaia.

Deoarece definiia unui paradis fiscal este foarte lax, Romnia, cu cota unic de impozitare a
veniturilor de 16%, ar putea fi considerat un paradis fiscal pentru Germania, unde nivelul maxim de
impozitare ajunge la 42%.[6]

23 REGLEMENTAREA ACTIVITATII PARTICIPANTELOR


PVF
Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin
intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de valuta efectiva
sau in cont precum si vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la
ordin) exprimate in moneda straina. Aceasta activitate de vanzarecumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in
cazul acestui gen,moneda este tratata ca o marfa.
Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile:
- bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se
face de catre Banca Centrala)
-casele de schimb autorizate
-alte institutii financiar-valutare abilitate in acest sens.
Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce
depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret
putand fi limitat din punct de vedere legal. Piata valutara este supusa unor
reglementari nationale (piata valutara din Romania este diferita de piata
valutara din Franta, de exemplu), dar pe langa aceste piete valutare
nationale care au o legislatie specifica apar si situatii in care pietele
valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone
economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York). Aceste
piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala
(se dereglementeaza), fapt ce le face atractive. Uneori, pe piata valutara,
tranzactiile se desprind de activitatile economice propriu-zise. In acest sens
avem:
- speculatia valutara - reprezinta operatiunea de vanzare/ cumparare care
nu are o baza economica propriu-zisa, realizandu-se numai in scopul
obtinerii anumitor castiguri (de regula nemeritate), in acest sens se
speculeaza diferentele de curs valutar care apar intre perioade de timp
diferite, locuri diferite. Castiga cel care apreciaza corect trendul cursului

valutar.
- Arbitrajul valutar - operatiune asemanatoare speculatiei valorii, cu
deosebirea ca se realizeaza de catre banci (numai de banci) si valorile
puse in circulatie si manipulate sunt mult mai mari.
- Interventia statului - este tot o operatiune ce semnifica vanzarea sau
cumpararea masiva de valuta in scopul mentinerii cursului valutar al
monedei nationale. Interventia statului trebuie facuta in corelatie cu politica
financiar-valutara a statului si cu dezvoltarea economico-sociala a tarii.
Participantii la piata valutara
Piata valutara este ordonata de intermediari, ei au rolul de a forma piata
punand in contact ofertantii cu solicitantii.
In postura de intermediari actioneaza:
* bancile comerciale,
* bursele de valori,
* casele de schimb valutar,
* persoane sau institutii pe post de brokeri si dealeri.
Toate aceste institutii pot avea caracter de broker realizand operatiuni de
vanzare-cumparare. Brokerii realizeaza operatiuni de vanzare-cumparare in
numele clientilor, iar dealerii realizeaza operatiuni in nume propriu si pe
cont propriu.
In principal, bancile comerciale fac operatiuni cu caracter economic si in
scop asigurator prin vanzarea-cumpararea la vedere si la termen. Bursele
de valori completeaza activitatea bancilor cu operatiuni de vanzarecumparare in scop speculativ.
Casele de schimb realizeaza operatiuni la vedere pentru scopuri
economice.
Tipurile de operatiuni posibile pe piata valutara sunt in functie de timp:
I. operatiuni la vedere - spot,
II. operatiuni la termen - forward.

Aceste operatiuni presupun reglementari specifice si utilizari in functie de


scopul operatorilor de pe piata valutara.

S-ar putea să vă placă și