Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.
3.
4.
5.
6.
Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare BIRD (International Bank for Reconstruction and Development)
a)
In primul rand, piata valutara nu poate fi localizata din punct
de vedere geografic, ea materializandu-se practic intr-o retea de
legaturi electronice intre dealerii din diferite banci.
b) In al doilea rand, piata valutara se compune dintr-o serie de
banci comerciale, care au incluse in activitatea lor si operatiuni cu
valute, case de schimb valutar care sunt autorizate in aceste sens
si alte institutii nebancare, precum si dintr-o bursa valutara, a
carei activitatea este reglementata prin lege, menita sa vina in
sprijinul comertului cu valute si devize.
c)
In al treilea rand, pe piata valutara cursul valutelor se
stabileste prin confruntarea directa a cererii si ofertei, in anumite
conditii stabilite de parti si in limitele prevazute de lege. In urma
acestor confruntari, valoarea de schimb a valutelor variaza,
stabilindu-se in jurul unei valori medii, numita cursul valutar al
pietei.
d) In al patrulea rand, pietele valutare se supun legislatiei
financiare si monetare a statului pe teritoriul caruia functioneaza,
autoritatile monetare exercitand in acest domeniu politica
valutara a statului respectiv, subordonata intereselor sale
economice si financiare.
Exista insa si piete valutare care au un caracter international,
deservind interese nelocalizate pe un anumit spatiu geografic.
Aceste piete au puternice influente asupra activitatii
valutar-financiare internationale, iar cursurile valutare stabilite pe
aceste piete determina in buna parte cursul valutar de pe alte
piete valutare.
Cele mai importante piete valutare cu caracter international sunt
cele de la Londra, Zrich, Paris, New-York, Tokio s.a. Aceste piete
valutare internationale, fiind plasate pe teritoriul unor tari, au, de
asemenea, obligatia de a respecta legislatia acestor tari, dar,
evident, legislatia ce li se aplica este mai permisiva, ceea ce a si
favorizat dezvoltarea lor.
e)
In al cincilea rand, pe piata valutara exista situatii in care
tranzactiile se indeparteaza de latura economica propriu-zisa si
Consiliul consultativ;
Deoarece este separat de consumul privat endogen, consumul sectorului public poate fi
considerat exogen, astfel nct diferite niveluri ale consumului sectorului public pot fi considerate
ca fcnd parte din domeniul plin de sensuri al macroeconomiei.
Consumul privat - este n mod normal cea mai mare component a PIB, reprezentnd
cheltuielile gospodriilor n economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate n : bunuri durabile,
bunuri perisabile i servicii. Exemple: hran, chirie, bijuterii.
Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezint suma tuturor cheltuielilor
guvernamentale pentru bunuri finite i servicii. Include salariile angajailor din sectorul public,
cumprarea de armament etc
Exporturile - reprezint exporturile brute ale unei ri, incluznd bunuri i servicii, destinate
consumului ntr-o alt ar
Not: n calculul PIB se iau n considerare doar bunurile i serviciile destinate consumului final.
Exemplu: un calculator = bun finit, un microprocesor este un bun intermediar.
Dac din PIB se scad deprecierile se obine produsul intern net.
PIB-ul pe cap de locuitor este PIB-ul mprit la numrul locuitorilor. Acesta este adesea dat ca
ajustat, nsemnnd c este astfel calculat nct nivelurile diferitelor preuri sunt mascate n diferite
ri. Astfel poate fi comparat eficiena diferitelor ri.
Deoarece PIB-ul combin suma tuturor activitilor care se pot evalua n bani i nu a folosinei
acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiionat de msurare a bunstrii i a
calitii vieii. Pentru acest scop se recomand alte metode de calcul, cum ar fi Human Development
Index (HDI).
Pe o pia liber a tranzaciilor valutare, cursul de schimb este flotant" n funcie deevoluia cererii i a
ofertei valutare, ceea ce permite ca o balan de pli s se echilibreze n mod automat.Partea de credit din
balana de pli constituie o cerere de moned naional pe piaa valutar pentru motivul c exporturile
sunt cumprate de strini n moned naional.Partea de debit a balanei de pli prezint o situaie
invers, ea constituinduse n ofert de moned naional.Pornind de la aceste dou constatri, este lesne
de neles c un curs de schimb flotant
va face c, n final, cererea de moned naional s fie egal cu ofert din aceast moned, ceea ce va
asigura echilibrul ntre creditul i debitul balanei de pli, deci o va echilibra n mod automat.Bineneles
c, plecnd de la toate precizrile fcute anterior, trebuie reinut c nu fiecare parte component a balanei
de pli va fi, la rndul su, echilibrat, ci doar faptul corice deficit al contului curent poate fi compensat
de
un
surplus
al
contului
capital
i
invers.
S presupunem c are loc o expansiune a cererii agregate n condiiile unui avnt al activitiieconomice.
n aceast situaie prelungit, contul curent ncepe s devin deficitar i n consecin
19 RATA
SCHIMB
SOMAJULUI
SI
INDEPENDENTA
CU
RATA
DE
Rata somajului se refera la indicatorul obtinut in urma raportarii numarului de someri la populatia de referinta.
Se inregistreaza o crestere a ratei somajului in momentul in care apare decalajul intre oferta si cererea de pe
piata muncii din cauza caruia persoanele nu isi pot gasi un loc de munca. Rata somajului este un factor
important de care se tine cont atunci cand se iau masuri de politica economica sau de protectie sociala. Prin
intermediul recensamintelor si anchetelor prin sondaj se pot obtine mai multe informatii despre rata somajului.
Populaia activ
Include persoanele care furnizeaz fora de munc disponibil pentru producerea de bunuri i servicii
qPopulaia activ cuprinde: fora de munc salariat civil patronii i ali lucrtori independeni
lucrtorii familiali neremunerai, militarii omerii Se msoara ca populaie :- curent activ - obinuit
activ
Rata somajului, ca marime relativa a fenomenului, se calculeaza ca
raportp r o c e n t u a l i n t r e m a s a s o m a j u l u i ( n u m a r u l m e d i u a l s o m
e r i l o r ) s i u n u l d i n parametrii de referinta ai acestuia. Astfel de
parametri sunt: populatia activa,populatia activa disponibila, forta de
munca (populatia ocupata plus somajul), populatia ocupata, populatia ocupata
ca salariati. Se pare ca cel mai concludentraport de exprimare a ratei somajului
este cel in care se foloseste ca numitor fieforta de munca, fie populatia activa
disponibila.
b.
Intensitatea somajului este o alta caracteristica a fenomenului so
m a j . I n functie de aceasta se poate distinge: somajul total, care presupune
pierderealocului de munca si incetarea totala a activitatii; somajul partial, care
constai n d i m i n u a r e a a c t i v i t a t i i u n e i p e r s o a n e , i n s p e c i a l p r i n r e d u c e
r e a d u r a t e i saptamanii de lucru sub cea legala, concomitent cu scaderea
remunerarii;somajul deghizat, specific mai ales tarilor slab dezvoltate
unde numeroasepersoane au o activitate aparenta cu productivitate mica.
c.
Un alt element este durata somajului sau perioada de somaj din
momentulpierderii locului de munca pana la reluarea activitatii. Nu exista
o durata asomajului definita prin lege, dar in numeroase tari exista
reglementari aleperioadei pentru care se plateste indemnizatie de somaj.
Aceasta perioadaare o tendinta de crestere, atingand pana la 18-24 de luni.
d.
Structura somajului sau componentele acestuia rep
r e z i n t a o a l t a caracteristica. Acestea se formeaza prin clasificarea
somerilor dupa
diferitec r i t e r i i : n i v e l u l c a l i f i c a r i i , d o m e n i u l i n c a r e a u l u c r a t ,
c a t e g o r i a s o c i o - profesionala careia ii apartin, sex, categorii de varsta
etc. In urma studieriis o m a j u l u i p e s e x e s i c a t e g o r i i d e v a r s t a s a r e l e v a t c a f e m e i l e s u n t m a i afectate de somaj decat barbatii, de
asemenea, tinerii de pana la 25 de ani sibatranii de peste 50 de ani in raport
cu restul populatiei active.
2.2
Cauze si formele
somajuluiMecanismele pietei muncii se afla sub incidenta numeroaselor imprejurari,
nu numai a celor strict economice, ci si demografice, tehnice sau stiintifice. Elapare
ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social economice,datorita
solicitarilor suplimentare de munca ale noilor generatii sau datoritasolicitarilor de
locuri de munca ale persoanelor incadrate in varsta a doua.Formele dominante de
extindere ale somajului intalnite astazi sunt:
20 ACREDITIVUL DOCUMENTAR
Acreditivul documentar (Letter of Credit, L/ C) este modalitatea de plata cea mai
frecvent utilizata in tranzactiile internationale, fiind solicitat in mod deosebit in cazul
contractelor de valoare ridicata sau atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste
solvabilitatea partenerului/ partenerilor de afaceri (principalul avantaj al acestei
tehnici de plata fiind garantia pe care o ofera celor implicati - exportator, importator,
banci - cu referire la apararea intereselor acestora in procesul efectuarii de plati, fara a
mai lua in calcul faptul ca buna sa executare cere din partea exportatorului o munca de
administrare riguroasa - avand consecinte benefice in buna desfasurare a relatiilor
contractule datorita obligativitatii de respectare a clauzelor de acreditiv - iar din
partea importatorului suportarea de costuri specifice, motiv pentru care se afirma ca,
acreditivul documentar constituie un mijloc de siguranta si de control reciproc, avand
drept scop sa asigure pe vanzator ca va incasa contravaloarea marfurilor livrate, daca a
efectuat livrarea in termenii si in conditiile stabilite de cumparator.
El reprezinta angajamentul ferm asumat de catre o banca (emitenta,
ordonatoare) la ordinul/ cererea si in conformitate cu instructiuni precise transmise
catre aceasta, in contul clientului sau (exportatorul), de a plati o anumita suma de bani
(reprezentand contravaloarea exportului) catre o terta persoana (beneficiarul
acreditivului, vanzatorul) contra documentelor atestand efectuarea obligatiei (livrarea
marfii) pe care exportatorul se obliga sa le emita si sa le prezinte in conditiile si
termenele stabilite de ordonatorul acreditivului. In plus exista posibilitatea ca banca
emitenta/ ordonatoare sa plateasca sau sa accepte, ca urmare a ordinului dat de
beneficiarul acreditivului, cambii care au fost trase de catre beneficiar, sa accepte sau
sa negocieze cambii.
In derularea unui acreditiv documentar sunt implicate 4 parti, si anume:
- ordonatorul (importatorul/ cumparatorul), cel care solicita bancii sale deschiderea
acreditivului documentar, inscrisurile continand denumirea si sediul ordonatorului,
debitorul sau beneficiarul importului de marfuri (daca acesta este altul decat
cumparatorul din contractul comercial) - pentru acesta acreditivul consta intr-o
declaratie de plata irevocabila in favoarea exportatorului, conditionata de prezentarea
documentelor, solicitate contractual si inserate drept clauze de acreditiv, de catre
beneficiar la banca sa;
exportatoare;
11. Banca firmei importatoare transmite documentele catre aceasta, care, pe baza lor,
va intra in posesia marfurilor.
21 INCASS OUL DOCUMENTAR
Incasso-ul documentar consta in ordinul pe care il da exportatorul bancii sale de a
incasa (de aici denumirea de incasso) contravaloarea unei tranzactii comerciale si de a
o vira in contul sau. In acest sens el depune la banca sa documentele care atesta
executarea obligatiilor sale contractuale (de aici caracterul documentar). Astfel, banca
insarcinata cu incasarea joaca un rol de intermediere intre exportator si importator, ea
oferind clientului sau anumite servicii, pentru care este remunerata.
Tehnica este reglementata prin documentul intitulat "Publicatia 522" elaborata
in 1975 de Camera Internationala de Comert (ICC), reguli care nu sunt obligatorii
pentru partile implicate, decat in masura in care acestea convin in mod expres ca
operatiunea de incasso "este supusa regulilor uniforme 522" si acestea nu contravin
legilor tarii participante.
Decontarea prin incasso, spre deosebire de plata prin acreditiv, este relativ
simpla, ieftina, dar negarantata bancar, bazandu-se in special pe obligatia de plata a
cumparatorului asumata prin contractul comercial international, fara angajamentul de
plata al bancilor care sunt antrenate in derulare. Incasso-ul reprezinta tratarea de catre
banci, in conformitate cu instructiunile primite, a documentelor financiare si/ sau
comerciale pentru a obtine acceptarea si/ sau, daca este cazul, plata, pentru a remite
documentele comerciale contra acceptare si/ sau, dupa caz, contra plata si de a remite
documentele in alte conditii.
Rezulta ca operatiunea este o simpla vehiculare de documente, obligatia bancii
se rezuma la prestarea unui serviciu in conditiile impuse de exportator (eventual, in
cazul precizarii si de Publicatia 522), documentele cu care lucreaza bancile putand fi
clasificate in documente financiare (cambii, cecuri, bilete la ordin, ordine de plata,
etc.) si documente omerciale (facturi, documente de transport, de proprietate, etc.).
In functie de documentele vehiculate se disting doua tipuri de incasso: simplu
(reprezinta incasso-ul de documente financiare, neinsotit de documente comerciale) si
documentar (unde documentele financiare sunt insotite de documente comerciale sau
documentele comerciale nu sunt insotite de cele financiare). Partile implicate in
derularea unui incasso, simplu sau documentar, sunt ordonatorul (exportatorul), banca
remitenta (banca exportatorului), trasul (importatorul) si banca prezentatoare (banca
importatorului). In primul caz, banca prezentatoare va remite documentele de livrare
importatorului numai contra platii facturii ce indica valoarea tranzactiei. Pin urmare,
imediat ce a primit documentele, banca respectiva situata in tara de import invita pe
importator sa faca plata. De indata ce acesta face dovada platii, banca ii remite
documentele, care-i dau importatorului posibilitatea sa intre in posesia marfii, la
destinatia transportului. In cazul "documente contra acceptare", banca reprezentand pe
22PARADISURI FISCALE
Paradis fiscal este un termen generic care definete un stat, o ar sau un teritoriu care
practic impozite de nivel redus sau chiar zero, oferind n acelai timp o legislaie stabil, condiii
economice bune i o rat sczut a corupiei[1], inclusiv pentru sursele de venituri strine, respectiv,
o ar care ncurajeaz prin politica sa fiscal exercitarea pe teritoriul ei a anumitor activiti
economice specifice.[2]
Conceptul modern de paradis fiscal a aprut n 1926, cnd micul stat Liechtenstein a adoptat o lege
de autorizare pentru a atrage capital strin.[3]
Paradisurile fiscale sunt folosite, mai ales, pentru inginerii financiare cum ar fi neplata TVA sau
efectuarea de importuri fictive. Estimri recente apreciaz c, din cauza crizei, 70% din tranzaciile
pe plan mondial se fac prin intermediul sistemului offshore.[3]
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD) a constat c n lume exist treizeci
i cinci de paradisuri fiscale.[4] Cele mai cunoscute paradisuri fiscale erauAndorra, Insulele Virgine
Britanice, Seychelles, Insulele Cayman, Luxemburg, Cipru sau Malta. n toate aceste state, legislaia
permite nfiinarea aa numitelor firme offshore. Acestea profit de diferenele de legislaie fiscal
dintre dou sau mai multe ri sunt utilizate pentru splarea banilor obinui ilegal sau, cel puin,
pentru evaziune fiscal.[1]
Cel mai mare paradis fiscal al comunitii europene este Marele Ducat de Luxemburg, unde
funcioneaz 141 de bnci din 26 de ri, aducndu-i reputaia de oaz fiscal sigur.[5]
n urma presiunilor internaionale, unele dintre aceste state au fost obligate s-i modifice legislaia.
Deoarece definiia unui paradis fiscal este foarte lax, Romnia, cu cota unic de impozitare a
veniturilor de 16%, ar putea fi considerat un paradis fiscal pentru Germania, unde nivelul maxim de
impozitare ajunge la 42%.[6]
valutar.
- Arbitrajul valutar - operatiune asemanatoare speculatiei valorii, cu
deosebirea ca se realizeaza de catre banci (numai de banci) si valorile
puse in circulatie si manipulate sunt mult mai mari.
- Interventia statului - este tot o operatiune ce semnifica vanzarea sau
cumpararea masiva de valuta in scopul mentinerii cursului valutar al
monedei nationale. Interventia statului trebuie facuta in corelatie cu politica
financiar-valutara a statului si cu dezvoltarea economico-sociala a tarii.
Participantii la piata valutara
Piata valutara este ordonata de intermediari, ei au rolul de a forma piata
punand in contact ofertantii cu solicitantii.
In postura de intermediari actioneaza:
* bancile comerciale,
* bursele de valori,
* casele de schimb valutar,
* persoane sau institutii pe post de brokeri si dealeri.
Toate aceste institutii pot avea caracter de broker realizand operatiuni de
vanzare-cumparare. Brokerii realizeaza operatiuni de vanzare-cumparare in
numele clientilor, iar dealerii realizeaza operatiuni in nume propriu si pe
cont propriu.
In principal, bancile comerciale fac operatiuni cu caracter economic si in
scop asigurator prin vanzarea-cumpararea la vedere si la termen. Bursele
de valori completeaza activitatea bancilor cu operatiuni de vanzarecumparare in scop speculativ.
Casele de schimb realizeaza operatiuni la vedere pentru scopuri
economice.
Tipurile de operatiuni posibile pe piata valutara sunt in functie de timp:
I. operatiuni la vedere - spot,
II. operatiuni la termen - forward.