Cuprins

Capitolul I. Ariile naturale protejate de stat ca obiect de protecie

1.1. Evolutia si notiuni generale privind ariile protejate de stat.
1.2. Clasificarea ariilor protejate de stat
Capitolul II. Regimul juridic al ariilor naturale incluse n Cadastrul
Uniunii Internaionale pentru Conservarea Naturii
2.1. Regimul juridic al rezervaiilor tiinifice si rezervaiilor naturale
2.2. Regimul juridic al monumentelor naturii
2.3. Regimul juridic al Rezervatiei peisajere
2.4 Regimul juridic al parcurilor naionale
2.5 Regimul juridic al rezervaiei de biosfer
2.6 Rezervatia de resurse
2.7 Aria cu management multifunctional
Capitolul III. Rspunderi i sanciuni pentru nclcarea legislaiei
privind ariile protejate de stat
3.1. Formele rspunderii juridice pentru nerespectatrea regulilor privitoare la
ariile protejate de stat
3.2. Sanciunile aplicabile pentru nclcarea legislaiei privind ariile protejate
de stat
Bibliografie

Capitolul I. Ariile naturale protejate de stat ca obiect de protecie

1.1Evolutia si notiuni generale privind ariile protejate de stat.

Aria protejat este un termen conservaionist, utilizat pentru ceea ce
publicul cunoate n general sub denumirea de rezervaie natural, parc
naional, parc natural, rezervaie a biosferei etc.
Comisia Parcurilor Naionale i a Ariilor Protejate (CNPPA), din cadrul
Uniunii Internaionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), definete aria
protejat ca o suprafa de teren sau acvatic destinat n mod special
proteciei i conservrii biodiversitii, resurselor naturale i culturale i
gestionat conform unor legi i reglementri juridice; fiecare ar opteaz
pentru categorii diferite de arii protejate, n funcie de potenialul natural i
cultural de care aceasta dispune i de obiectivele urmrite. n condiiile
progresului tehnico-material i tiinific actual, ariile protejate apar ca
realiti vitale pentru existena naturii i a societii umane, reprezentnd
mai mult dect nite spaii deosebite din punct de vedere estetic.
Iniiativele de protecie a naturii au pornit de la necesitatea salvrii
speciilor floristice i faunistice rare sau ameninate cu dispariia, idee care sa extins asupra unor teritorii naturale sau antropizate, de importan
naional sau internaional, declarate parcuri sau rezervaii.
Fiecare ar opteaz pentru categorii diferite de arii protejate n funcie
de potenialul natural i cultural de care aceasta dispune i de obiectivele
urmrite. Prin prisma legii proteciei mediului de la noi din ar , aria
protejat este definit ca o zon delimitat geografic, cu o pondere ridicat a
elementelor naturale rare, desemnat i gospodrit n sensul atingerii unor
obiective specifice de conservare.
n condiiile progresului tehnico-economic actual, ariile protejate apar
ca necesiti vitale pentru existena naturii i comunitii umane,
reprezentnd mai mult dect nite spaii deosebite din punct de vedere
estetic.
Ariile protejate pot fi create printr-o varietate de modaliti, dou dintre
cele mai obinuite mecanisme fiind: aciunea guvernamental, adesea la
nivel naional dar i regional i cumprarea de terenuri de ctre persoane
private sau organizaii implicate n activiti de conservare. Guvernele pot
delimita terenuri care s fie folosite ca arii protejate i pot promulga legi care
permit anumite grade de utilizare economic a resurselor i a habitatelor.
Un model care devine adesea foarte utilizat este acela al
parteneriatelor ntre guvernul unei ri n curs de dezvoltare i organizaiile
conservaioniste, bnci multinaionale sau guverne ale unor ri dezvoltate;
n astfel de parteneriate, organizaiile conservaioniste furnizeaz de obicei
fondurile, instruirea, experiena tiinific i managerial pentru asistarea

rii n curs de dezvoltare n crearea unor noi arii protejate. Ariile protejate
pot fi create i de ctre societile tradiionale care ncearc s-i menin
propriile culturi.
Indiferent de mecanismul prin care au fost create ariile protejate, odat
ce perimetrul acestora a intrat n regim de protecie, deciziile legate de
utilizarea public trebuie s in cont de gradul maxim permis al interveniei
antropice.

1.2 Clasificarea ariilor protejate de stat

Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al
diversitatii peisajelor si al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor
include terenuri de padure, stepa, luncile raurilor, terenuri stancoase,
acvatice, agricole si de alta natura.In urma exploatarii nechibzuite a acestor
terenuri ele au inceput sa degradeze sau, altfel spus , in urma impactului
antropic necontrolat toate componentele naturii padurile, solurile, apele,
stepele, luncile au inceput sa-si piarda aspectul si structura lor naturala de
alta data.
Au inceput sa dispara specii de plante si animale, iar multe din ele au
devenit rare si au nevoie de a fi protejate de stat.Din cauza degradarii
componentelor naturii a devenit necesar sa se ia masuri de protectie a
mediului, ca societatea umana sa foloseasca resursele naturale fara a aduce
daune mediului ambiant.
Astfel au aparut teritorii care au statut special de protectie, care poarta
denumirea de arii naturale protejate de stat.In functie de specificul si
trasaturile lor functionale , ariile protejate de , in cursul reglementarii , au
fost clasificate atit la nivel international cit si national prin legislatia fiecaruia
in parte.

Ariile natural protejate de stat , clasificate la nivel international.

Legislatia in domniu clasifica ariile aturale special protejate la nivel
international in :

a.Categorii UICN de ari protejate din care fac parte:

rezervatii stiintifice spatiu biogeographic terestru si/sau acvatic de

importanta nationala cu statut de institutie de cercetarii stiintifice ,
destinate mentinerii intacte a obectelor complexelor naturale ,
conservarii biodiversitatii , elaborarii bazelor stiintifice de protectie a
mediului

parcuri nationale spatiu natural reprezentativ cu diverse peisaje

geografice , obecte si complexe natural si cultural istorice , specii
floristice faunistice autohtone , destinat utilizarii in scop stiintific
,recreativ , economic ,cultural, touristic ,instructiiv si educative.

monumente ale naturii obect unic al naturii avind o deosebita valoare

ecologica , stiintifica , culturala , istorica si estetica.

rezervatii naturale spatiu natural , valoros din punct de vedere

stiintific , destinat pastrarii si restabilorii unu sau mai multor
componente ale naturii pentru mentinerea echilibrului ecologic.

rezervatii peisagistice system natural omoden silvic , de stepa si de

lunca , de balta si mlastina , avind valoare stiintifica , eologica ,
recreativa ,estetica , instructive si educationala , destinat mentinerii
calitatilor sale natural si efectuarii unor activitatii economice
reglementate.

rezervatii de resurse spatiu natural care cuprinde resurse deosebit de

valoroase , de importanta nationala , protejate in scopul conservarii lor
pentru generatiile viitoare.

arii cu management multifunctional spatiu terestru si /sau acvatic in

care , concomitant cu conservarea naturii , se efectueaza valorificarea
reglementata a florei , faunei , resurselor de apa si pasunilor , se se
practica turismul reglementat.

b)Alte categorii conform reglementarilor international , din care fac

parte :

rezervatii ale biosferei spatiu geografic cu statut restru si / sau

acvatic cu elemente si formatiunii fizico geografice , specii de plante
si de animale de importanta nationala si international , cu statut de
institutie de cercetarii stiintifice , desemnat de UNESCO drept
component a patrimoniului natural mondial.

gradini botanice - cultiv i cresc o mare varietate de plante n

principal pentru motive tiinifice, categorizare i documentare, dar i
pentru plcerea i educarea publicului larg, un considerent devenit
esenial pentru asigurarea fondurilor publice.

c.)Ariile natural protejat , clasificate la nivel national ce nu tine de

clasificarea UICN:

monumente de arhitectura peisajera - monumentele de arhitectur se

impun ateniei publice prin calitile lor artistice: proporii, modalitatea
de a prelucra i pune n oper materialul de construcie, valoarea
decoraiei plastice, ct i prin particularitatea lor de a reprezenta epoca
istoric n care au fost construite. Monumentul de arhitectur poate fi
att o cldire pstrat i utilizat n continuare, precum i vestigiile
arhitectonice puse n valoare prin spturi arheologice, ruinele unor
aezri sau construcii, pstrate n stare fragmentar ori n stare de
ruin, care evoc realitile din trecut.

gradini zoologice - ea are drept obiective pstrarea, ocrotirea i

studierea speciilor rare de animale i psri, incluse n Cartea Roie a
Moldovei.

Capitolul II. Regimul juridic al ariilor naturale incluse n Cadastrul

Uniunii Internaionale pentru Conservarea Naturii
2.1 Regimul juridic al rezervaiilor tiinifice si rezervaiilor
naturale.

Aceste rezervaii protejeaz speciile i fenomenele naturale cu ct mai

puin putin, cu scopul de a avea exemple reprezentative din punct de
vedere ecologic ale mediului natural.
Obiective:

meninerea unui cadru natural destinat cercetrii tiinifice;

iniierea unor baze pentru monitoringul mediului;
promovarea unor centre pentru formarea specialitilor n domeniul
proteciei mediului i ecologiei;
conservarea resurselor genetice (genofondului) ntr-o stare real de
evoluie
Sub aspect educaional, rezervaiile tiinifice servesc drept obiect de
studiu, constituind adevrate laboratoare n aer liber.
Dat fiind caracterul ct mai integral de conservare al acestor arii
protejate, este de dorit ca i cercetarea tiinific s fie planificat i
realizat cu cea mai mare atenie, astfel nct, s se reduc la maximum
eventualele perturbri ale echilibrului ecologic.
Criterii de selecie i gestionare, activiti permise
Rezervaiile naturale stricte trebuie s includ ecosisteme remarcabile
care conin fenomene naturale sau specii vegetale i/sau animale de
importan naional; n cadrul lor accesul publicului va fi interzis, fiind

excluse activitile turistice sau de agrement; adesea, ele cuprind

ecosisteme sau biocenoze fragile care au o importan particular pentru
conservarea genofondului sau zone care ofer o mare diversitate din punct
de vedere biologic, geologic sau geomorfologic; dimensiunile lor sunt
determinate funcie de suprafaa minim necesar pentru a le asigura
integritatea i pentru a permite realizarea obiectivelor pentru care au fost
nfiinate, o gospodrire tiinific i o protecie integral.
Cele mai importante arii naturale protejate, care sunt destinate in mod
prioritar protectiei mediului, sunt rezervatiile stiintifice. cestea sunt: Codru,
Iagorlac, Prutul de Jos, Plaiul Fagului, Padurea Domneasca. Ele fac parte din
prima categorie a Uniunii Internationale de Conservare a Naturii si au cel mai
strict regim de protectie. Destinatia acestor rezervatii este de a proteja
ecosistemele naturale cu toate componentele mediului din cadrul lor, care
includ specii de arbori, arbusti si alte specii de plante, la fel si specii de
muschi, licheni, ciuperci si intregul complex faunistic. In rezervatiile stiintifice
se efectueaza in mod obligatoriu investigatii stiintifice pentru a studia
procesele naturale si elabora bazele stiintifice de protectie a mediului.

Rezervatii stiintifice

Rezervatia stiintifica CODRU este o arie naturala protejata de stat de

aspect silvic, amplasata in partea centrala a codrilor seculari ai Republicii
Moldova si are o suprafata de 5177 ha. Rezervatia a fost fondata in 1971. Din
cele 5177 ha, teritoriul acoperit cu paduri constituie cca 4 666 ha, sau 90%.
Predomina arboretele de gorun cca 1800 ha, arborete de frasin aproximativ 1800 ha, arboretele de carpen 460 ha, de stejar - cca 400 ha .
Se intalnesc pe alocuri si terenuri acoperite cu arboret de fag. Invelisul ierbos
este determinat de gradul de inchidere a coronamentului arborilor si
constituie cca 30% din teritoriu. In rezervatie se intalnesc cca 1000 de specii
de plante, dintre care o parte sunt determinate ca specii rare . Din plantele
vasculare peste 50 de specii sunt rare. Rezervatia serveste ca depozit al
genofondului padurilor central-europene.Lumea animala este de asemenea
diversa si bogata. Se intalnesc astfel de specii de animale cum sunt cerbul
nobil, cerbul patat, caprioara, mistretul, bursucul, jderul de padure, pisica
salbatica, diferite specii de amfibieni, serpi si pasari. Este de asemenea larg
reprezentata clasa insectelor.Regimul de protectie asigura dezvoltarea

populatiilor fiecarei specii de plante si de animale, concomitent contribuie la

cresterea numerica a reprezentantilor fiecarei specii floristice si faunistice.

Rezervatia stiintifica IAGORLIC

Rezervatia stiintifica IAGORLIC a fost fondata in anul 1988 si are o

suprafata de 836 ha. Este amplasata pe malul stang al raului Nistru la
varsarea afluentului sau Iagorlac in apropierea satului Goian. Teritoriul
rezervatiei consta din doua componente naturale principale un sector de
stepa de peste 300 ha si un sector acvatic reprezentat de golful Goian - de
aproximativ 250 ha . Se mai intalnesc sectoare neinsemnate de padure, de
lunca, versanti abrupti etc.Rezervatia a fost creata in vederea conservarii
speciilor de plante si animale specifice conditiilor de stepa si celor acvatice.
Se intalnesc peste 600 de specii de plante, inclusiv liane, semiarbusti,
arbusti. Dintre speciile de arbori predomina speciile de stejar, carpen, tei, din
arbusti - macesul, porumbarul, scumpia si altele.
Complexul faunistic principal este cel din cadrul sectorului de stepa, in care
se intalnesc specii de tistari si alte rozatoare, din clasa reptilelor si
amfibienilor se intalnesc diferite specii de serpi, soparle, broaste. Este
reprezentata clasa insectelor si, partial, cea a ornitofaunei (pasarilor). In
sectorul impadurit se intalnesc unele specii de padure cum ar fi caprioara,
mistretul, veverita.
Golful Goian serveste ca un important habitat pentru dezvoltarea si
reproducerea complexului ihtiologic.

Rezervatia stiintifica PRUTUL DE JOS

Rezervatia stiintifica PRUTUL DE JOS este amplasata in cursul inferior al

raului Prut si are o suprafata de 1691 ha. Ea cuprinde un important si valoros
sector de lunca , in componenta caruia intra lacul Beleu si o retea de balti
care in ansamblu formeaza un ecosistem unical de importanta nu numai
nationala, dar si internationala.Vegetatia este reprezentata de o varietate
mare de specii si comunitati de plante vasculare. Sunt raspandite
rachitisurile, sangerul, catina rosie, hameiul si altele. Frecvent se intalneste
trestia, iarba campului, pirul tarator, salcisurile. Este prezent plopul alb si cel
negru. In total se intalnesc cca 270 specii de plante vasculare.
Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc
de cuibarire a pasarilor, iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem

acvatic serveste ca loc de odihna si hrana a pasarilor migratoare. Unele

specii de pasari cum ar fi lebada, gasca sura, starcul sur si cel rosietic,
pelicanul, starcul mare alb si altele sunt ocrotite de stat.De rand cu
importanta factorului ornitologic, la fel de important este si cel ihtiologic. Au
fost evidentiate peste 20 specii de pesti. Lacul Beleu serveste drept mediu
preferat de depunere a icrelor, pentru speciile de pesti care traiesc in lac,
precum si pentru speciile migratoare de pesti din Dunare. Se intalnesc astfel
de specii ca crapul, platica, vaduvita, salaul etc. Unele specii de pesti au
devenit rare: platica de Dunare, bibanul - soare si tiganusul. Mamiferele sunt
reprezentate de urmatoarele specii: vidra, pisica salbatica, nurca europeana,
ondatra, dihorele negru, mistretul si caprioarele.Ecosistemul acvatic al
rezervatiei este apreciat unanim ca una din cele mai importante zone umede
din Republica Moldova, care de rand cu statutul de rezervatie stiintifica are si
statut de zona umeda de insemnatate internationala.

Rezervatia stiintifica PLAIUL FAGULUI

Rezervatia stiintifica PLAIUL FAGULUI este amplasata in partea de nord a

Inaltimii Codrilor si reprezinta un ecosistem silvic reprezentativ care incheie
zona de paduri codrene la latitudinile nordice ale acestora. Rezervatia a fost
fondata in anul 1992 si are o suprafata de 5642 ha. Teritoriul rezervatiei
prezinta interes din punct de vedere geomorfologic, botanic, al diversitatii de
habitate naturale si, nu in ultimul rand, din punct de vedere faunistic.Din cele
5642 ha, terenul impadurit constituie cca 4640 ha. Mai raspandite sunt
sectoarele de gorunete cca 31 % din teritoriu, frasinisurile alcatuiesc cca
21 %, carpenetele cca 19 %.
Fagetele, care sunt cel mai mult raspandite aici, comparativ cu restul
teritoriului republicii, alcatuiesc cca 260 ha sau 5 % din teritoriul rezervatiei.
Sectoarele cu stejar ocupa cca 230 ha sau aproximativ 4 % din teritoriu. De
pe teritoriul rezervatiei izvoraste r. Bic, in bazinul caruia se afla si orasul
Chisinau.Pe teritoriul rezervatiei se intalnesc cca 900 specii de plante, dintre
care plantele vasculare alcatuiesc cca 640 specii, lichenii cca 50 specii si
alte specii. Din numarul total de specii floristice 77 au devenit rare, alcatuind
aproximativ 33 % din speciile rare de flora spontana a Republicii Moldova.
Preponderent in aceasta rezervatie cresc astfel de specii ca malinul,
perisorul, pana-zburatorului, ferigile si altele.S-a constatat ca componenta
floristica din cadrul teritoriului acestei rezervatii este unicala.Rezervatia este
interesanta si atractiva si din punct de vedere al complexului faunistic.Aici
vietuiesc multe animale mamifere, cum ar fi cerbul european, cerbul patat,
cerbul lopatar, sunt raspanditi mistretii, jderul de padure, bursucul,
hermelina, veverita, pisica salbatica, lilieci si altele. In lunca r. Bic este bine

reprezentat complexul de entomofauna.Si in randul speciilor faunistice sunt

multe specii care au devenit rare, cum ar fi jderul de padure, hermelina,
pisica salbatica; din pasari cucuveaua sau buha mare.
Rezervatia reprezinta in fond un depozit natural al unui numar substantial de
specii de plante si animale care au un regim strict de protectie.

Rezervatia stiintifica PADUREA DOMNEASCA

Rezervatia stiintifica Padurea Domneasca este amplasata in cursul de

mijloc al r. Prut si ocupa lunca r. Prut pe tot intinsul ei din cadrul sectorului
Glodeni si, partial, din sectorul Falesti, judetul Balti, avand o suprafata de
6032 ha. In majoritate teritoriul rezervatiei este acoperit cu padure de lunca
sau, altfel spus, padure zavoi, care s-a pastrat cel mai bine dintre toate
padurile de lunca de pe teritoriul republicii.Din cele 6032 ha suprafata
acoperita cu paduri constituie circa 3050 ha sau 52% din teritoriu. Predomina
arboretele de stejar cca 18 %, de plop alb - 18%, salcie 7 %, plop negru
0,5 %, se intalnesc, de asemenea, rachitisuri, sectoare de plop tremurator,
gorun, alun, paducel, clocotici, sanger, vita de vie salbatica, liane si altele. In
invelisul ierbos predomina racotelul, piciorul caprei, lacramioarele. Primavara
domina viorelele, brebeneii, toporasii, floarea vantului.In cadrul rezervatiei sa pastrat o retea de balti care servesc ca habitat al pasarilor de apa, inclusiv
a celor migratoare.Complexul faunistic este relativ bine dezvoltat.
Mamiferele sunt reprezentate prin astfel de specii ca cerbul nobil, caprioara,
mistretul, bursucul, nevastuica, pisica salbatica, jderul de padure, hermelina,
vidra si alte specii.Ornitofauna este reprezentata prin specii de balta cum ar
fi viesparul, acvila pitica, acvila tipatoare, egreta mare alba. Dintre speciile
migratoare se intalnesc soimul dunarean, codalbul, acvila imperiala, vulturul
pescar, cocostarcul negru, lebada cucuiata.Speciile de amfibieni sunt
reprezentate de broasca testoasa de balta, broasca gheboasa, broasca de
camp si altele. Este bogata, de asemenea, si entomofauna.Variatia speciilor
floristice si a celor faunistice in acest spatiu natural de lunca, confirma
importanta lui ca depozit natural al genofondului floristic si faunistic, pentru
investigatii stiintifice, popularizarea cunostintelor si educatia ecologica.

2.2. Regimul juridic al monumentelor naturii

Monumentele naturii conin unul sau mai multe elemente naturale i
care au valoare unic, datorit raritii sau reprezentativitii, calitii
estetice sau semnificaiei culturale.

Obiectivul principal l reprezint

elementelor naturale de importan naional

protecia

conservarea

Criterii de selecie i gestionare

Pentru a include o arie protejat n aceast categorie, trebuie s se in
seama de prezena unor aspecte, ca: formaiuni geologice; situri naturale
unice; specii animalesau vegetale periclitate sau ameninate cu dispariia.
Monumentele naturii nu ocup o ntindere mare i nu conin o
diversitate de elemente sau ecosisteme reprezentative care s justifice
includerea lor n categoria de parc naional; ele se bucur de un rol deosebit
pentru educaia ecologic a populaiei; prezint un real interes recreativ i
turistic.
Gestionarea lor trebuie s aparin sau s fie administrate de organele
de drept public, organizaii sau societi care pot garanta protecia lor pe
termen lung.
Monomentele naturii se clasifica in :
a. Geologice si paleontologice : pesteri, grote, stincii, ripe
,cariere , alte obecte unice sau representative din punct de
vedere geologic , descoperiri paleontologice.
b. Hidrologice : lacuri, alte bazine acvatice , izvoare ,riurii ,alibi
vechi si alte obiecte unice sau representative din punct de
vedere hidrologic.
c. Zoologice : arii luate sub protective in scopul conservarii
habitatelor unice si tipice ale speciilor de animale rare ,
precumsi a unor specii de animale rare sau periculoase;
d. Botanic :teritorii luate sub protectie in scopul conservarii
habitatelor unice sau tipice ale speciilor de plante endemice
,relicte , comunitatii ale lor ,precum si a unor specii de plante
rare sau periclitate , a arborilor seculari;
e. Mixte : spatii in case se intilnesc elementele enumerate la lit.
a)-d).
Detinatorii terenului declarant monument al naturii este obligat :
a. Sa asigure respectarea regimului de protectie a monomentului naturii;
b. Sa instaleze la hotarele monomentelor naturii: panourii se
avertismente , indicatoare turistice sis a asigure integritatea lor;
c. Sa ingradeasca zonele de protective ale arborilor seculari si ale
monomentelor hidrologice;
d. Sa amelioreze conditiile de trai ale animalelor , apolicind metode
biotehnice adecvate.
2.3. Regimul juridic al Rezervatiei peisagistice

Rezervaiile peisagistic- reprezint nite compexe naturale de mare

valoare tiinific, ecologic, recreativ, estetic, instructiv, i educaional.
Ele sunt destinate meninerii particularitilor naturale ale acestor
complexe i unei activiti economice reglementate, au o deosibit i pot
servi drept laboratoare n natur drept pentru savani. n prezent n
Republica Moldova sunt luate sub protecie 41 de peisaje cu o suprafa de
34200 ha.
,, La castel
Aceast rezervaie peisajistic ocup sectorul vii rului Racov pe o
lungime de 5 km ntre satele Gorodineti i Brnzeni. Este un peisaj natural
tipic de toltre. Stncele toltrelor sunt crestate de forme carstice de relief ca
peterile i plniile crastice. Sub aciunea agregrii, eroziunii, a proceselor
eoliene si a celor carstice, pe alocuri n snci au luat natere forme mitice de
relief care amintesc diferite figuri, animale, castele oameni. Din stnci
izvorsc multe izvoare cu ap rece potabil. Acolo unde rul Racov ntretaie
irul de toltre, el formeaz difileuri impresionante iar cursul lui rapid
zgomotos creaz impresia unui peisaj montan. Malurile stncoase ale vii
Racov sunt acoperite pe alocuri de crnguri, grupr de arbori, stejar comun,
cire slbatic, pr pdure; din arbuti aici cresc verigarul, porumbarul,
pducelul; ierburile sunt reprezentate prin pulmonaria-pufoas, strigoae,
crnce, fragi, din plantele rare cresc popilnicul, stranicul.
,, Saharna
n cursul de mijloc al bazinului rului Nistru un deosebit interes prezint
peisajul Saharna, situat lng satul cu acelai nume. Obiectele lui principale
sunt masivele rifogene calcaroase stncoase strbtute de defileurile
fermectoare ale ruleelor Saharna i Stahna. Cel mai frumos i pitoresc este
defileul Saharna, a crui adncime este de 175 m i care i face impresia
unei prpastii fioroase. n albia ruleului Saharna s-au format 22 de cascade
care provoac murmurul lui zgomotos. Una dintre aceste cascade are
nlimea de 4 m, limea de 6 m care a spat n pitr o adncitur de circa
10 m. Versanii verticali a defileului, sub aciunea proceselor de dezagregare,
carstice, eroziunii, vntului, sunt marci de numeroase nie i peteri care au
servit pentru omul primitiv drept primele adposturi naturale. n prezent aici
locuiesc, psri rpitoare, jderul de piatr, vulpi, bursuci, care ziua ed n
ascunziuri, iar noaptea ies la vnat. n multe locuri versanii stncoi sunt
acoperii de pduri: stejari seculari, arar ttresc, gorun, viin turcesc, din
arbuti se ntlnesc scumpia, pducelul, alunul, cornul. n aceste pduri
vieuesc cproare, cerbi, bursuci, vulpi, jderi.

Pe teritoriul acestui peisa s-au nregistrat o serie de vechi aezri omeneti

din perioada antic i medieval. n stncile landaftului se observ si astzi
ruinele unor mnstiri din secolele XII-XVII.

,, ipova
ipova este situat n cursul de mijloc al rului Nistru ntre satele ipova i
Horodite. El includ terasele Nistrului i valea ruleului ipova i are form
de canion cu adncimea de 150-200 m. n albia ruleului s-au format multe
cascade. Pe versanii canionului se gsesc forme de relief eulian, forme
carstice: peteri, plnii carstice. Aici s-au pstrat ruinele unei ceti getice, iar
n apropiere de satul ipova s-a pstrat o mnstire. Vegetaia scund este
reprezentat de comuniti de brboas, mai crete cimbrul, jugrelul, lapele
cinelui. S-au pstrat trei masive de pdure arar ttresc, arar, jugastru, din
arbuti se ntlnesc cornul, alunul, scumpia, porumbarul.
In republic se planific majorarea suprafeei ocupate de rezervaiile
peisajistice naturale. Acesta va contribui la restabilirea parial a echilibrului
ecologic i la ameliorarea proteciei mediului nconjurtor.

2.4 Regimul juridic al parcurilor naionale

Conform prvederilor art.30 al Legii privind ariile naturale protejate, Parcul
naional are ca obiectiv pstrarea complexelor naturale de o deosebit
importan ecologic, estetic i cultural-istoric n vederea armonizrii
peisajelor geografice i folosirii lor durabile n scopuri tiinifice, culturale,
turistice, instructive i educaionale.Parcul naional are statut de instituie
de cercetri tiinifice. Subordonarea lui se stabilete la momentul fondrii.
Parcul naional are urmtoarele sarcini:
a) conservarea i protejarea peisajelor geografice, a obiectelor
geomorfologice, a regnului vegetal i animal, a monumentelor istorice i
culturale n scopuri tiinifice, cognitive, recreative i economice;
b) crearea de condiii pentru turism i odihn;
c) elaborarea i aplicarea metodelor tiinifice de conservare a obiectelor
i complexelor naturale n condiiile folosirii lor n scopuri recreative;
d) popularizarea cunotinelor privind protecia mediului, educarea i
instruirea ecologic a populaiei;
Utilizarea de resurse naturale, derularea de activiti economice
i recreative n parcul naional se vor face n strict conformitate cu
rregulamentul
de
funcionare.
Teritoriul parcului naional se divizeaz n urmtoarele zone funcionale:

Zona A, de protecie integral, care include terenuri destinate

restabilirii complexelor naturale din parc, protejrii monumentelor istoricoculturale i arheologice i n care este interzis orice activitate recreativ i
economic. n aceast zon se efectueaz numai cercetri tiinifice conform
unui program aprobat de consiliul tiinific al parcului i coordonat cu
autoritatea central pentru mediu;
Zona B, de recreaie, n care snt asigurate condiii pentru vizitarea
locurilor pitoreti ale parcului i pentru un scurt agrement.
Poate avea crri turistice, adposturi pentru timp nefavorabil, locuri
pentru ruguri, rezerve de combustibil, puncte de observaie, obiecte
sanitare, indicatoare, panouri de avertisment, scheme ale amplasamentului
obiectelor naturale, cultural-istorice i de deservire social. n aceast zon
se efectueaz, dup caz, lucrri silvice pentru pstrarea i restabilirea
peisajelor geografice;
Zona C, de recreaie, destinat unui agrement de lung durat. n aceast
zon se permite amplasarea de campinguri, hoteluri, moteluri, poiene pentru
bivuacuri, baze turistice, birouri de excursii, centre informaionale, uniti de
alimentaie public, comerciale i de asisten socio-cultural;
Zona D, economic, unde deruleaz activiti economice care nu contravin
regimului parcului naional, i anume: cultivarea plantelor agricole
tradiionale pentru zona dat, folosindu-se metode biologice de combatere a
duntorilor, aplicndu-se ngrminte i chimicale n strict conformitate cu
normele tehnologice i cu regulile de securitate sanitar; funcionarea
diferitelor uniti n baza utilizrii tehnologiilor nepoluante, respectndu-se
regulile de protecie a mediului.
Deservirea recreativ a vizitatorilor este organizat de administraia
parcului i de ministerele i departamentele interesate, de comun acord cu
autoritatea central pentru mediu. Pentru vizitarea zonelor B i C se
pltete tax, stabilit n regulamentul parcului naional.

2.5 Regimul juridic al rezervaiei de biosfer

Rezervaia biosferei se fondeaz n conformitate cu Programul UNESCO
"Omul i biosfera" i are ca obiectiv conservarea elementelor i formaiunilor
fizico-geografice, speciilor de plante i de animale de importan naional i
internaional, efectuarea de cercetri n sistemul monitoringului global.
Rezervaia biosferei are statut de instituie de cercetri tiinifice i se afl
n subordinea autoritii centrale pentru mediu.

Teritoriul rezervaiei biosferei se divizeaz n urmtoarele zone

funcionale:
zon nucleu, de protecie integral, destinat exclusiv conservrii
biodiversitii i crerii condiiilor naturale de dezvoltare a biocenozelor. n
zona nucleu este interzis orice activitate economic. Se permite doar
efectuarea de cercetri tiinifice;
zon tampon, de administrare natural, obiect de studiere i de aplicare a
rezultatelor cercetrilor tiinifice pentru conservarea i dezvoltarea fondului
genetic, restabilirea principalelor tipuri de pduri, bli, lunci, stepe etc.
Pentru zona tampon se stabilesc permisiuni i restricii similare celor de la
art.25 i 26;
zon de tranziie, destinat diminurii impactului antropic din teritoriile
adiacente. Terenurile din zona de tranziie pot rmne deintorilor, care snt
obligai s respecte regimul stabilit n rezervaie. n aceast zon se permit
anumite activiti tradiionale de folosin a terenurilor, asociate cu
agricultura, silvicultura, punatul i pescuitul.
n rezervaia biosferei se instituie consiliu tiinific, care examineaz i
reglementeaz orice activitate din cadrul ei.
Componena i regulamentul consiliului tiinific se aprob de autoritatea
central pentru mediu.
Statul de funcii al rezervaiei biosferei se stabilete de autoritatea
central pentru mediu.

2.6 Rezervatia de resurse

Rezervaia de resurse are ca obiectiv conservarea resurselor naturale
pentru meninerea lor n stare natural n vederea valorificrii ulterioare.
Rezervaiile de resurse se afl n subordinea autoritilor administraiei
publice centrale sau locale, iar teritoriile acestora rmn deintorilor.
Statutul de rezervaie de resurse are un caracter provizoriu, n funcie de
importana ei ecologic i economic, evaluat de organizaiile i instituiile
tiinifice de domeniu de comun acord cu autoritatea central pentru mediu.

2.7 Aria cu management multifunctional

Aria cu management multifuncional are ca obiectiv conservarea naturii i
gospodrirea reglementat a resurselor naturale.

Ariile cu management multifuncional se afl n subordinea autoritilor

administraiei publice centrale sau locale.
n aria cu management multifuncional se delimiteaz zone naturale cu
regim special de protecie.
2.8 Regimul juridc al Gradinii dendrologice, Monomentul de
arhitectura peisajiera , Gradinii zoologice .
Grdina dendrologic are ca obiectiv conservarea unui anumit genofond
de specii de arbori, arbuti i de alte plante cu flori ce prezint interes
tiinific aplicativ.
Grdina dendrologic are statut de instituie tiinific aplicativ i se afl
n subordinea autoritii administraiei publice locale.
Monumentul de arhitectur peisajer are ca obiectiv pstrarea
i dezvoltarea compoziiilor arhitectonice peisajere i servesc ca depozit al
genofondului de plante.
Se declar monument de arhitectur peisajer parcurile vechi, parcurile
silvice, aleile cu valoare istoric, cultural, tiinific, estetic, economic i
recreativ.
Terenul monumentului de arhitectur peisajer se exclude din circuitul
economic, dar rmne la dispoziia deintorului, i se afl n subordinea
autoritii administraiei publice locale.
Pe teritoriul monumentului de arhitectur peisajer se interzice orice
activitate nelegat de destinaia lui, care amenin integritatea
configuraiilor arhitectonice peisajere.
Orice lucrare de reconstrucie i restabilire a monumentului de
arhitectur peisajer se efectueaz dup un proiect aprobat de autoritatea
central pentru mediu.
Grdina zoologic are ca obiectiv conservarea i studierea faunei
slbatice n condiii de captivitate n scopuri cognitive, educaionale i de
cercetare tiinific.
Grdina zoologic se afl n subordinea autoritii administraiei publice
locale.
Grdina zoologic are urmtoarele sarcini principale:
a) conservarea n condiii artificiale a animalelor slbatice, inclusiv a
speciilor rare sau periclitate, exotice i locale, care au o deosebit
valoare tiinific, cognitiv i cultural;
b) efectuarea de cercetri tiinifice;

c) educarea ecologic i informarea publicului n domeniul faunei,

zootehniei, reprezentarea diversitii faunistice, creterea animalelor
slbatice etc.
Grdina zoologic, pentru a-i asigura activitatea, poate dispune de
ateliere, pepiniere i de magazine zoologice i poate practica diverse alte
activiti prevzute de statutul ei.
Teritoriul grdinii zoologice se divizeaz n urmtoarele zone funcionale:
expoziional, n care accesul publicului este permis n modul stabilit de
administraia grdinii zoologice; de uz public; economic; tiinific;
administrativ.

Capitolul III. Rspunderi i sanciuni pentru nclcarea legislaiei

privind ariile protejate de stat
3.1. Formele rspunderii juridice pentru nerespectatrea regulilor
privitoare la ariile protejate de stat.
In vederea stabilirii formelor raspunderii juridice pentru nerespectarea
obligatiilor sau interdictiilor privitoare la ariile protejate sau monomentele
naturii trebuie sa pornim de la reglementarile cu caracter general , dupa care
incalcarea prevederilor legii privind protectia mediului ,,atrage raspunderea
civil, contraventionala sau penal , dupa caz
Si in acest domeniu al protectie mediului , problema raspunderii civile
pentru prejudiciile cauzate este mereu actuala si de o importanta deosebita ;
costurile poluarii si ale distrugerilor si compensatiile acordate victimelor

pentru refacerea mediului nu puteau fi ignorate nici in prezenta arilor

protejate si a monumentelor naturii de legiuitorului nostru si de cei ce
realizeaza in practica aceasta activitate .
De cele mai multe ori , raspunderea reparatorie pentru prejudiciile auzate
ariilor protejate si monomentelor naturii imbraca forma raspunderii delictuale
si doar in putine cazurii forma raspunderiii contractuale , cind prejudiciul este
cauzat acestor elemente ale mediului natural prin nerespecatrea unor
obligatii asumate printr-un contract civil.
De regula, cu ocazia incheierii procesului-verbal de constatare a incalcarii
normei legale privind ariile protejate si monomentele naturii, acentul
constatator evalueaza si prejudiciul cauzat , care urmeaza a fii reparat
potrivit reglamentarilor legate in materie.
Raspunderea penala este cea mai grava forma a raspunderii juridice
pentru incalcarea normelor legale ce reglementeaza obligatiile si interdictiile
privitoare la regimul ariilor protejate si monomentelor naturii. Si intervine n
cazul svririi de fapte contravenionale n astfel de condiii nct, conform
legii penale, constituie infraciuni. Sanciunile ce se aplic n astfel de cazuri
sunt amenda penal sau nchisoarea.

Raspunderea contraventionala este forma de rspundere juridic ce intervine

cel mai frecvent n situaia nerespectrii regulilor privitoare la protecia
acestor factori naturali de mediu. Amintim n acest context:

neasigurarea de ctre autoritile administraiei publice locale a

informaiei agenilor economici, a populaiei i a turitilor cu privire la
existena n zon de arii protejate i monumente ale naturii;

neluarea msurilor de interdicie a accesului n zonele protejate a

vehiculelor, de ctre administratorii acestora;

nerespectarea de ctre deintorii cu orice titlu a statutului

suprafeelor limitrofe ariilor protejate i monumentelor naturii;

culegerea, deinerea, comercializarea de plante i animale declarate

monumente ale naturii;

desfurarea, n zonele protejate, de activiti fr acord sau

autorizaie de mediu etc.
Sanciunea ce se aplic pentru astfel de fapte este amenda
contravenional, al crui cuantum se actualizeaz prin hotrri de guvern.

3.2. Sanciunile aplicabile pentru nclcarea legislaiei privind ariile

protejate de stat
nclcarea prevederilor prezentei legi atrage dup sine rspunderea, dup
caz, civil, administrativ sau penal, conform legislaiei n vigoare.
nclcarea sau neexecutarea prezentei legi atrage dup sine sistarea,
limitarea sau interzicerea activitii persoanelor fizice i juridice, indiferent
de forma de proprietate.
Persoanele fizice i juridice snt obligate a recupera daunele i prejudiciile
produse prin nclcarea prezentei legi n modul i mrimile stabilite de
legislaia n vigoare.
Reprezentanii autoritilor pentru mediu poart rspundere personal,
conform legislaiei n vigoare, pentru asigurarea aplicrii prezentei legi.
Persoanele fizice i juridice, n caz de dezacord cu deciziile reprezentanilor
autoritilor pentru mediu, au dreptul de a se adresa instanelor superioare
de protecie a mediului pentru examinarea i soluionarea cazului, iar n caz
de dezacord cu decizia lor, au dreptul de a se adresa instanelor de judecat.
n cazul cnd, prin incompeten sau prin abuz de putere, decizia
autoritilor pentru mediu a adus pagube sau prejudicii persoanelor fizice
sau juridice aceste daune i prejudicii se recupereaz de factorii care au luat
decizia n modul i msura stabilit prin legislaia n vigoare.
Litigiile n domeniul proteciei mediului, care nu pot fi rezolvate n
condiiile unei concilieri amiabile ntre prile interesate, snt supuse spre
rezolvare instanelor de judecat conform legislaiei n vigoare.
Actele administrative prin care se lezeaz drepturile sau interesele
legitime prevzute de legislaia n domeniul proteciei mediului pot fi atacate
n instana de contencios administrativ potrivit Legii contenciosului
administrative.

Bibliografie:
Legea privind protectia mediului inconjurator Nr. 1515 din 1993
1. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat Nr . 1538 din
1998
2. Dreptul mediului, partea speciala , tratat elementar E. Lupan,Mrcea
Stefan Minea,Amalia Marga
3. Dreptul mediului Igor Trofimov, Grigore Ardelean , Andrian Cretu
4. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptulmediului/capitolul-iv-protectia-juridica-a-ariilor-protejate-si-amonumentelor-naturii/
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Zoologic%C4%83_din_Chi
%C8%99in%C4%83u