Romania in relatii internationale

XIX-XX
n sec XIX relatile internationale dezvoltate ale statului romn au avut un fond politicosocial marcat de criza oriental.
Prin documentul ncheiat in sec XIX in plan international cu prevedere si pentru spatiul
romnesc s-a stabilit organizarea acestuia, astfel tratatul de la Adrianopol-1829 punea capt
miscarilor de eliberarea ale populatiei balcanice si prevedea un viitor protector rus, posibil prin
elaborarea unor documente in acest sens-regulamentul organic(1831).
In a 2jum a sec. XIX se incheie un alt tratat international cu prevederi si pentru romni,
modificandu-i statutul. Acest document este tratatul de la Paris-1856 prin care este inlaturat
protectorul rus fiind inlocuit de granita colectiva a marilor puteri.
In a 2jum a sec. XIX Romnia condus de Carol a manifestat o apropiere in politica
externa fata de Germania si Austro-Ungaria datorita legaturilor dinastice, dar si pentru o contrara
actiunea rus de a o stapanii in Balcani. In aceasta atmosfera Romnia a semnat cu puterile
centrale in 1883 un tratat in baza careia se stabileste o colaborare cu Germ si Austro+Ungaria
intr-un viitor conflict international.
In sec. XX Romnia abandoneaza politica traditionala parasind Puterile Centrale, iar in
per intebelic devine un factor activ al politicii de securitate regional printr-o serie de aliane
regionale semnate de ea :Mica ntelegere-1921(Cehoslovacia,Iugoslavia,Romnia)si Intelegerea
Balcanica(Grecia,Turcia,Iugoslavia,Romnia).
In 1926 Rom a semnat un tratat de alianta cu Franta in vederea obtinerii regimului
necesar pt mentinerea teritoriilor castigate. Prin Nicolae Titulescu, Romnia a participat la pacea
globala, acesta realizandmodelul pacii titulescienebazat pe aliante regionale si detinand functia
de presedinte al societatii natiunilor.
In a 2jum a sec XX,dupa al2-lea Razboi Mondial, Romnia a dezvoltat relatii diplomatice
in special cu statele comuniste si cu URSS fiind semnatara a tratatului de la Varsovia. Prin care a
sustinut printr-o prima faza politica agresiva a URSS-ului.
Putem concluziona ca relatile internationale din sec XIX desfasurate de statul roman au
avut drept context criza orientala si odata cu venirea lui Carol au insemnat o politica progermana,
iar in sec. XX au existat 2 etape, ale relatiilor intemeiate: in perioada interbelica relatii cu state
democratice si in perioada postbelica relatii cu state totalitare.