Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nicolae Iorga - Istoria Universală Sau Istoria Lumii După Căderea Imperiului Roman de Apus. I. (476-1500) PDF
Nicolae Iorga - Istoria Universală Sau Istoria Lumii După Căderea Imperiului Roman de Apus. I. (476-1500) PDF
IORGA
ISTORIA UNIVERSALA
SAU
ISTORIA LUMII
Dupa caderea Imperiului Roman de Apus
I.
(476-1500)
Povestita
'
EDITIA a VI -a
VALENII DE MUNTE
'
www.dacoromanica.ro
i
.
www.dacoromanica.ro
I.
4 I
Evul mediu, .a doua
tri a istoriei lumii, se
.cuprinde intro doua fa ple mar, are au schimbat
infatisarea Europei in care trati
navalirile sau mai
bine stramutarile barbarilor si caderea orasului imparatesc Constantinopol in mina Turcilor.
.
organisati in Romanii" autonome, ca si une on barbarii, dau in loc alta forma, in care se 'afla Marie multe
elemente vechi, dar si noun, izvorite din sufletul oamenilor color not, numai atunci se poate zice ca omenirea
intra in ally vrasta si istoria trebuie sa insemne 6 des/
partire noun.
www.dacoromanica.ro
'
Nord si in Alpi), Iliri (in partile apusene ale Peninsulei Balcanice) si Traci (din Carpati pang in Arhipelag si in Asia Mica). Erau, de obiceiu, oameni mari, puternici, albi, cu ochii albastri si pdrul balan, pc Care-1
lasau sa creased in voie. Umblau imbracati in pici de
fiard sau in teaiuri facute 'n casa de femeile germane,
si vesmintele for erau molt niaineindestulateare decat
ale Romanilor, carora acesti dusmani li se pareau
aproape goi.
dregatorii do la Imparatul.
2. Asezarea Germanilor era in sate load:, departate
uncle de allele si cu casele risipite, deci asa cum sunt
www.dacoromanica.ro
Noi n'am imprumutat acest fel de viata de la Ger:mani. Nu 1-am imprumutat nici de la Slavi. El ni vine
de la strabunii nostri, Tracii. Dar toate popoarele au
asemenea asezaminte intr'o anume fasa a desvoltarii
'for.
.
Tatal de familie era down peste toti ai sai: el se inchina pentru dansii stramosilor; el judeca si pedepsia;
.robii erau cu totul in mina lui, ca un lucru. Adunarea tuturor gospodarilor carmuia satul, impartind pamanturile de lucru si luand hotararile mai marl. Mai
multe sate care pornesc din aceiasi tulpina veche ah
.::atuesc un neam:
Neamul avea un fel de boierie" a oamenilor de obarsie mai buna,. sau cari sunt mai bogati, mai viteji
dedat ceilalti; de-asupra tuturor sta regele, ca Domrail la Romani. Regele eel, vechiu e socotit ca se coboard din zei, si de aceia toti se pleaca inaintea lui;
daruri. ii vin de pretutindeni. Dar el nu poate hotari
nimic insemnat fara s se fi intrebat adunarea neamUlui; la razboiu el nu duce pe ostasi, Cari-si aleg pe
,eel mai destoinic; in Limp de pace, .oricine are vole sa-si
www.dacoromanica.ro
a.
'
1-
Pe altii iarasi ii _luau Romanii ca ostasi pe tang legiuni si-i intrebuintau impotriva dusmanilor Romei.
Supt steagurile imparatesti sau in ,cuprinsul Imparaei Isi pastrau regii lor, datinele lor limba lor si
zeii lor. Acestia Inchipuiau puteri ale naturii, si dinire ei cel mai mare era stapanitorul Cerului, Odin slim.
Wotan, .care primia la ospetele de dupa moarte pe voinicii ucisi in lupta.
.
.
.
-6
man ca ajutator si epitrop. Imparatia pastreaza alestuirea ei cea veche, dar oamenii prin cari se fac toate,
ajitnig a fi altii. Pe rand provinciile se umplu cu bar-bari, cari cer voia Imparatului, de Si s'ar aseza si Idea
dansa. Viata romans incepe s se adune in cele doua
peninsule care cuprind Capital*: Roma Si Constan,
tinopolul.
II.
www.dacoromanica.ro
__
7
prin terile ce se intind de la muntii Urali la muntii Altai Si in vecindtatea lor. Erau oameni mann* si indesati Ia trup, intunecati la fata, cu parul rar, fdra barba
si mustati; ochii li erau mici, nasul strivit, si pdreau
a-
mice asupra vecinului, Hunii n'aveau niciun fel de aisezdri, ci rataciau pe sesuri intr'una: odihna si-p gasiau tot pe cai sau in corturile de panza cc tarau (WO.
dansii; familia li statea in card, ca a Tiganilor druaneti. Femeile for nu teseau ca ale Germanilor, asa in: eat Loath' ,imbraclimintea Hunului era facutd din piei
neargasite, pe care le cususera impreund cu acul de os;
,
din cle-si faecal.' cojocul, bernevicii si opincile; pe cap aveau caciuli de bland. Arma for de cdpetenie era sageata
-8
iar ceva mai departe Gepizii,
amandoua popoare golice. Gotii tasariteni aveau un rege; peste ceilalti stapaniau mai multe capetenii. Si la unii si la altii, legea
cresting ajunsese a se raspandi, si prin partile noastre
va propovadui cuvantul lui Dumnezeu printre barbari
Wulfila (ceia ce inseamna: Lupea), care pare a fi lost
el insusi din neamul lor, gotic.
Navalitorii sfrtramara pe rand pe Ostrogoti si pc Visigoti. El treceau raurile in noptile cu tuna, pe la vaduri, si maturau once dusman gasiau in tale,. intocmal
ca Tatarii mind veniau prin partite noastre. Gotii apuseni incercara in zadar sa se apere, intarind vechile
santuri pe care le lasasera Romanii. La urma se imprastiaril si ei: o parte fugi in, Ardeal, mule erau Inca
de pe atunci Slavi, alt popor barbar: ceilalti cerura de
la Romani voia de a bete .Dunarea. Dupa multe taraganiri, li se invoi trecerea, cerandu-li7se numai sa-si lase
armele.
data ajunsi pe pamantul sigur si bogat al Imparatiei, Gotii, can erau mai ales dintre cei din Apus, mai
razboinici, se pusera sa prade. Imparatul de Rasilrit,
Valens, se lupta pe atunci cu Persil. Cand auzi de ispravile oaspetilor salbateci, se Intoarse inapoi, dar cam
a-i ras-
5i,
in
4. Francii acestia se intinsesera cate putin de la gurile Rinului, luand tot mai multe pamanturi spre Apus, uncle era provincia romand Galia. Ei ajunsera astfel Warta la marele rau Loira (ceteste: Loara). In cuwww.dacoromanica.ro
1
- 10'
www.dacoromanica.ro
)Ramaneau numai Hunii: ei se asezara in sesul unguresc al Dunarii, stapanind din cetatea regala a lui
Attila, cdpetenia lor, pe vecinii de la Rdsdrit (si
noastre), si pc cei de la Apus, in mijlocul Germaniei
de astazi.
nele clddiri regale din piatra, facute de mesteri roMani robiti de Huni. Cand Vila se intorcea din vandtori sau lupte, fete -1 primiau cantandu-i ispravile. In
limp de pace, sosiau trimesii tuturor neamurilor, cu
bani si alte daruri. Munca toata era a robilor, culesi
din toate ,purtiie: natia stapanitoare petrecea in ospete marsave.
Attila,
www.dacoromanica.ro
I.
Nici Imprtratul de Rasarit, Marcian, cel mai bun dinire nrmasii lui Teodosiu in limp de peste un veac, nici
acest Imparat, care stia cum sa lupte, n'a lost in stare
sa -1 Invinga. De doua on Attila apnea spre Apus, unde
do-
Aid in Italia fugarii ingroziti se adapostira de furtuna barbarilor pe ostroavele care, pc urma, marite
prin ingramddirea pamantului intre terusi cufundati,
au alcatuit vestila Venetic. Papa, Inca numai episcop
al Romei,
atunci pastoria Leon I-iu , se ruga de
crutarea cetatii vesnice, pe care Imparatul nu mai era
in stare s'o apere..
locuitorii cei mai deli, cladirile cele mai frumoase, campiile cele mai bine lucrate, porturile cele
mai cercetate si bogatia cea mai mare.
MmIte,
;"'
r.
14 -7
De aid vin impunlitoarele ramAsite de palate si frumoaselo biserici din Ravena, care e until din marile orage de arid ale lumii,
.
din Constantinopol.
al
Ilaliei. Senmele
SA
www.dacoromanica.ro
"*-,
fie prigoniti Arienii, el isi rasbuna, prigonind, la randul lui, pe drept-credinciosi. Atunci, patimira pe urma
lui si doi fruntasi ai Romei, doi maxi carturari:. Boe(iu
.(Boetius), scare e si unul dintre cei din urma scriitori
filosofi ai Romei, si Simah (Symmachus); ei fund ucisi
www.dacoromanica.ro
sate sa curga inainte peste ramasitile lui ( -110). Fratele lui Alaric duse pe Visigoti in Galia.
N.
17
Teodoric a lost lava indoiala un .dm mare. Faradilnsul nu s'ar fi putut ca Italia sa aiba liniste si inflorire
atata vreme. Dar in politica lui precauta, care 1-a
ajulat a sail-Ai-1i, aproape rani niciun fel de razboiu,
este o mare gresealri, Peste cloud neamuri, cu Bona
eulturi si cloud legi, cu greu se poate intemeia un ade.
vdrat Stat, iar nu, ca in -Belgia, Elvetia, America-de
Nord, in zilele noastre, o tovarasie de interese mateOak. Sau cele doua neamuri se pot contopi
Teodoric n'a incercat aceasla, Salt unul trebuie sa piara Inaintea celuilalt. Asa s'a intamplat 'eu Ostrogotii, cars,
veniti ca straini, au ramas. Allfel a lost cu Francii in
Galia, cum se va vedea .din paragraful urmator.
-
..
1.
1V.
www.dacoromanica.ro
18
regatul Burgunzilor. Am vazut ca,. tot in Sud, spre Ocean, se ivise si all regal, mai tare, al Visigo(ilor.
erau trei stapaniri barAsa Meat. pe intincloroa Ga
bare si o ramasita do doninie romans, cam la mijlocul
'for.
(cad la 476, cum am vazut, cazuse Roma). Supt puterea regilor germani traiau barbarii for si, mai ales,-locuitorii vechi, cari vorbiau latineste si erau cei mai
multi de singe galic. Acesti egi nu incapeau lush unul de allot, si era vadit ca until va trebui sa sfarame
tronul oelorlalti.
19
Tot. la RA8drilul Galiei, pe malul slang insti al Rinului, in Germania do astazi, isi aveau salasul Alamanii,
,
rat cultura altuia, superior lui, atunci spoiala cu viciile civilisatiei mai inaintate ii
sangele si-1 omoara.
pc incetul
20
..
,'
tenisera. Ei facurd sa piara Burgundia. Ostile for I re-curt apa largil a Rinului si lovird pc Turingi, alti
Germani, can turburau pc veciuii tor. Alai departe insa.
nu.inaintard. Tara 'Area foarte salbatecti, fart drumuri
si acoperita in mare parte de Odin.;
foarte vechi;
locuitorii, sari -si ziceau Saxoni, erau niste pagani deosebit de puternici, de indAratnici si de crunti, Trebuia.
un om mare, saipan. poste WO Francii, ca sit incerce su-
Saxonii von fi avid si ci mai .multo, triburi. Dar, recunosteau o -Siugura capetenie si recimosteau un sin
gur altar national. Erau indartitnici pagani, si luptau
furios pentru vechea for lege.
Dar din neamul lui Clovis nu se mai nitscura oameni
destoinici. Tara era, ciind impartita, cand stransa intr'o singuril mana. Fiindca oricine avea dreptul sit -si
mosteneasca fratele, unchinl sau ruda, luandu-i Oman
turile, se Ocean omoruri dose intro oameni din aceiasi
familie. Copiii erau ucisi tocmai de accia cari trebuiau
sal apere si sA-i prep:eased pentru a pulea 'domni
bine. Urmasii lui Clovis se izbiau'cu capetele de pared,
se tAiau cu sabiile, se otraviau, se injunghiau, se legau
de cozile tailor, sari -i ucideau tarandu-i. Au Minas yes_
www.dacoromanica.ro
- 2I -
Dagobert.
In acest timp lush' Francii, supt inraurirea Romanilor" supusi, inaintau in cultura. Bogati negustori se
iviau intre ei. Arta aplicata la religic facea insemnate
progrese. Dagobert a dovedil si simt de iubire pentru
,
gatele.
,
22
nuna pe cap. Mai tarziu Papa ,Stefan al II-lea, prigonit de Longobarzi, veni la Franci sa ceara ajutorul
noii dinastii. Astfel regii franci din noua dinastie pareau
a fi, mai mullt decat cei vechi, din mila lui Dumner
zeu", ca vechii regi evrei (Saul, David).
V.
Un luptator cu noroc, teran roman" de Catre Dupare, apoi ostas, must, ajunse apoi sa iea mostenirea
lui Teodosiu-cel-Mare. Nepotul lui, lustinian, ii urma.
In domnie la anul 527, si el a fost unul dintre cei mai
mari Ifnparati ce au trait pe lume.
,
www.dacoromanica.ro
- 23
ce Turcii au asternut o patura de var peste zugravebile care li se pareau profane, dupa legea tor, biserica
arata stralucitele-i mosaice, lucrate din farame de sticla
24
Aceasta rascoala se zice nika, biruieste", dupd strigatul pe care-1 scoteau luptatorii. Amandoull partidele, verzii si vine(ii (albastrii), se unisera Impotriva
Imparatului, care luase uncle masuri nesocotite. Nu-
25 -pusese peste vre-o zece ani Teodoric, care intemeie regatul Ostrogothor in Italia. Pe vremea lui Iustinian, acest regal: era slabit acuma prin luptele intre urmasii
lui Teodoric.
s'a gash pries, prin ritzboiul en. Vandalii, cari tulburau orice negot pe Mama Mediterand, intro lupta
pentru Sicilia, pe care o cereau si Visigotii. Vii, data
n'ar fi avut pulerea gala de razboiu a lui Belisariu, nu
spar fi incumetat a face lucruri asa de mari.
Belisariu a stat mull. limp in Roma cucerita de el.
Aici insa, ca si in alto orase, el n'a aflat prietenie din
partea locuitdrilor. Acestia erau mai multamiti cu Gowww.dacoromanica.ro
26
mane, indusmanit cu Aetiu, trada, chemand pe barbari. Asezati aici, in frumoase locuri calde, cu bielsug
in toate, Vandalic se pacatosira lute, ajungand un -nearn
t.
it luara Avarii, cari .csautau- sa supuie pe Slavii ce veluau acum in tara noastra. Avarii pradara" adesea si Im
paratia. Iar Longobarziiapucarii, supt tanarul for Craiu
viteaz, Alboin, spre Apus, urmand drurnul obisnuit al
barbarilor. El ducea la Roma.
,
.
www.dacoromanica.ro
ow'
),
Cei ce Mum' parte dintr'un trib aveau aceiasi obarsie. Tribal samana cleci cu gintea germanica.
Arabii din partea de sus stalled in legaturi cu RQmanii intaiu, apoi cu Imparatia de Rasarit, zisd de
Constantinopol sau bizantina, dupd numele eel vechiu
www.dacoromanica.ro
- 29
Pentru ca el sit se indemne la lucru, ii lrebuie o cre-dintd puternica. Credinta aceasla a dat-o Arabilor Mohammed, precum Moise (Muse o credintd Evreilor.
2. Mohammed (nascut pe la 570) era din main bun
de, la Meca, clan lard sau- fusese un om saran,; de UMpuriu Mohammed riiinasese orfan. El se filch cdraus; a--
- 30
,,!...11.-k,.1.1";
- 3-1
Abubecr, eel d'intaiu calif, 'a lost prietenul si levarasul Proorocului, Omar era un om simplu, care se
multamia cu viata unui Arab de rand. Dupa Otman, al
treilea calif, veni robul credincios al lui Mohammed,
',
32
noun a lui Mohammed, de si in aceasta Cara ea intalni impotrivirea energica a vechii legi budiste, cu
mutt superioare.
Siria era nemultamita din dung puncte de vedere de
stapanirea bizantina: aceasta era apasaloare prin dil-
$i,
pe de alta parte,
pentru ca laid de ortodoxia oficiala 'bizantina: traia intre Sirieni vechiulmonotisitism, credinta erotica prin
care se statornicia o singura fiinta (iar nu cele (loud:
dunmezeiasca si omeneasca) in Isus Hristos. Astfel ostile bizantine, nesprijinite de locuitori, au fost usor raspinse dupa infrangerea lor, langa raul Iarmuc (636),
si ele nu s'au mai intors.
Multi Sirieni trecura la Islam, care se potrivia cu monofisitismul tor. Crestinii ramasera munai in munti,
.
,
,.:4-
.'
au lost acolo aceleasi ca si in Persia, si ele au dat aceleasi resultate. Imperiul lasase tara in sama Patriar- ,
hului de Alexandria.
!_
VII.
.
www.dacoromanica.ro
da sama, si chiar opriti acolo, in tenlitd. Astfel hotarlirea papala intr'un sens on in altul ajtinse a fi privita ca statornicirea ortodoxiei.
Inca de la 568, Longobarzii, barbari germani, venird
rul Romei, care bucata de pamant s'a chemat dania lui Pipin.
Papii nascocisera $i o mai veche danie, a lui Contantin-cel-Mare. Aceasta e insa falsa. Tot false stint si
decretalele lui Isidor, care voiau sa arate ca Papa are
drept la carmuirea monahica a lumii.
2. Pipin muri la anul 768, lasand doi fii: pe Carloman si pe Carol. Dar Carloman se calugari, asa bleat
toata puterea ramase numai in manila lui Carol. Acestuia i s'a zis Carol-cel-Mare; el s'a facut Imparat
al Apusului. Lumea a ascultat de poruncile lui de la
1
www.dacoromanica.ro
34
Oceanul Atlantic pang. la Mediterand. In tot evul modiu n'a mai fost un om ca acesta.
In toate partite el a intins hotarele terii sale. N'a facut aceasta numai din mandrie, ca sa se spuie ca nu
mai este alt stapanitor ca dansul, ci ca sa aduca pretutindeni buna randuialit si pacea, ca sa raspandeasca
legea cresting, ca sa intemeieze iarasi o Imparatie
statornica, de care Apusul era lipsit de trei sute de ani.
Lui ii trebuia sa facd razboaie la Rasdrit,.Impotriva
Saxonilor pagani, cari erau asezati pe toata intinderea
Germaniei de astazi. Pe urma alto razboaie la Miaziizi, Impotriva Arabilor, cari se asezasera de vre-o cinci-
www.dacoromanica.ro
35
Mai sus de muntli Alpi, Carol desfiinta ducatul Bava7riei, in fruntea caruia statea Thassilo, un om foarte nesigur si uneltitor.
lui, dar semintia germana supusa lui a folosit contopindu-se cu restul neamului. Thassilo se apucase la
hartil cu Francii ca ginere al lui Desideriu. El a lost
cel din urma din dinastia lui Agilulf. Carol it osandi
ca. tradator, dar osanditul fu inchis, ca si Desideriu,,
lute() manastire.
= 37
area in manile sale Roma; si apoi voise astfel poporul roman. Regele franc venise la serbatorile Cray
eiunului ale anului 800, in ajunul unui veac nou, ca
sa se inchine in vestita biserica a Sfantului Petru. Papa,
pe care el it scosese din manila dusmanilor lui, puternicii din Roma, ii puse in mijlocul sfintei slujbe co-
In Roma se alcatuise o oligarhie. do nobili cu Omanturi si castele, inaintea carora tremura Papa. Ei hot:Aran alegerile si izgonflile capilor Bisericii. Papa Leon
al III-lea fugi la Fraud pentru a core ajutor impotriva acestor dusmani ai sai. Ca judecator veni Carol.
dcci la Roma, hotarit, a parteni pe Papa, Rasplata i-a
_lost proclamarea ca Imparat de poporul roman, aproape au tonom, care Linea cu Papa, si recunoasterea
de calre Leon.
3g
Dregatori la Curie erau putini: in provincii se tineau conti si duci; pentru. a li cerceta purtarea, se trimeteau necontenit oameni imparatesti".
Acesti trimesi se ziceau latineste: missi dominici, si.
multi din ei erau episcopi.
Duce vine din vechiul Herzog: poate sa fie 5i o inraurire bizantina venita prin Longobarzi. CoMites suns
tovarc4ii de lupta ai regelui prefacuti acuma in. carmnitori de Tinuturi.
Episcopul pe atunci era si un pastor sufletcsc, dar
$i un comandant militar si un agent.. administrativ.
Cu episcopi si misionari, din vestita scoala anglorsaxonri,.
r.
39
trane cu toporul, prin scormonirea pamantului paragenit cu saga spre a face ogor dinteinsul.
Pang astazi indreptarea deosebita a celor dour feluri
de. calugarie se pastreaza. Nu doar ca n'au fost caligrafi, miniaturisti, talcuitori, dascali muncitori de camp
la liasiiriteni, on ascetici (ascesa e pregatirea sufle-
1,
40
VIII.
Dar Imparatia intemelata de Carol-eel-Mare n'a tinut multi vreme: razboaiele din Mantra .au inceput
cam vre-o douazeci de ani dupa moartea puternicului
Imparat; ele au adus indata sfaramarea terii celeima!ri
In mai multe teri mai mici; nisi chiar in terile acestea
marunte n'a mai lost ascultare si siguranta. La nr'ma, si neamul lui Carol s'a sties, si alte familii au inceput a domni, dupa multe greutati, in franturile Im
paratiei.
Inca de pe .vremea lui Carol se vedeau viind in porWrite imParatesti niste barbari noi, cari calatoriau
pe apa. Si ei erau Germani; fiindca veniau din Miazanoapte, li se zicea Nottniani, acie.ea oameni de Nord".
Locuinta for era grin teri foarte reci, uncle abia data
se simle vre-o cloud -trei luni pe an o vreme cum e aceia de la inceputul primaverii noaslre. Acesle teri se
alcatuiesc dintr'o limba de pamant suptire, care se_
desface din Germania, ca un deget aratator (Iutlanda),
apoi din insulele vecine si dintr'o mare peninsula care
atarna greoiu din Marea Inghetata (Peninsula Scandiwww.dacoromanica.ro
4t
Nortmanii erau si plugari, prin uncle parti mai roditoare; altii se hraniau din pescuit, dar cei mai multi
isi cautau norocul strabatand Marea pe luntri grosolane, ca sa-si gaseasca o prada. Cetele for aveau in
frunte capetenii care se chemau vichingi. Erau niste ostasi cari nu simtiau nicio fried inaintea valurilor inalte
ale MATH manioase; de oameni prin urmare nu se puteau sfii. Luntrile for erau niarunte, si ci puteau sit
tare lesne prin gurile raurilor, asa incat -se suiau
pang Marie departe, inlauntrul terilor. Pe vremea lui
Carol -cei Mare, Imparatia obisnuia s tie corabii anume
Nortmanii
Anglo-Sasonii, cari se asezasera mai d'inainte in Britania-Mare (insula englesa cea mai intinsa), venind din
Danemarca si partile' vecine, nu i-au putut goni. Marele rege Alfred (Aelfred), cu toate straduintile cc Meuse,
fu silit, la 878, a li da o parte mare din tara sa, care se
www.dacoromanica.ro
42
numi Dane lag, adeca asezarea Danilor, a Danesilor",.
ciici Anglo-Saxonii ii ziceau Nortmanilor asa.
Alfred e cu adevarat unul dintre cei mai marl stapanitori de la inceputul veacului de mijloc. Inca de pe
vremea Papei Grigore-cel-Mare, Anglo-Saxonii incepuse-
ri a
lea).
moire la 839). La 871 Alfred capita mostenirea acestei teri. El o pierdu in curand fata de numarul si
vitejia navalitorilor. Tara pe care trebui s li-o lase si
dupa biruintile sale, cuprindea: Mercia pe jumatate,.
Estanglia si Northumberlandul. Asa a ramas hotarul
pang la moartea, In 901, a lui Alfred, care a fost si un
Spriijnitor al culturii latine si germane asemenea cu
Carol -eel -Mare.
43
,-'
44
9-
pamanturile de peste Rin, care so chiama astazi Germania, de alta; iar Italia si uncle tinuturi de'la Rin, care,
45
o.
de nume decal in Nita, nu se poate privi ca o adevdratd intregire a Iniperiului. Ea nici nu pleease, de la
un principiu, ci de la un hasard al .mostenirii.
G. In tustrele terile se ridica atunci puterea proprietarilor celor 'marl de pdmdnt, earl cumparaserd sau
luasera cu de-a sila mosiile celor mici. Ei avuserd la
Inceput uncle pilmilnturi (Waite de yen.' de etitre regi
si allele care erau ca un fel de /mid pentru slujbele de
ostasi cc ar fi
Meat.
;r
46
.glum.
'
IX.
www.dacoromanica.ro
48
pascocit niste legi bisericesti, niste canoane, care spuneau ca oricine trebuie sd se supuie intaiu Papei si pe
urma puteritor lumesli, ca. Papa este mai presus decat
Imparatul. In acest timp a trait Papa Nicolae Liu, eel
mai mare Papa de la Grigorie Hu, caruia i sba zis' eel
Mare si Slantul (Grigorie pastoreste de la anul 590).
Bisericile din fiecare tiara, oranduite in chip de Mitropolii, se deprinsera a tinea in soma totdeauna povetele
venite din Roma.
www.dacoromanica.ro
49
-.
www.dacoromanica.ro
r.
- 5 o..
I-
sera de rege pe un fiu drept al celui din urnia Carolingian, care domnise numai asupra pdmantului trances: Carol, caruia i s'a zis Prostul sau Slabul de Inger (Simplex).
re
51
--52-
feudali liberi,
Am vazut ca in Franta se ridicase un rege in mijlocul terii, altul la Rasarit si eel de-al treilea tot la
Rasarit, dire Mare; am mai vazut ca pe urma a ye-nit asupra for si un Carolingian. In Germania se alesese tot un urmas de Carolingian, Arnulf, care si-a
zis si el rege, lard sit insemne rege asupra cacti Geri..
Era de loc din Carintia. si fiu din flori al regelui Car-
putut slapani Italia. Astfel puturd ceredomnia marchi.sul din Spoleto (la 120 de chilometri Nord de Roma),
si acela din Frill! depart, in Alpii rasariteni, de-asupra Venetiei). krnull veni pesle- putin si el, se incoronit rege in Italia, dar trebui sa se intoarca 'n pripa.
tara si marchisul din TasoUnu.
In urma lui egad sa
va sa zica at palrulea,
-Cel din Ivrea, in Piemont
isi inceared si el norocul.
In Spoleto era Guido, in Friul intaiul Bcrengoria
(arc si un urmas). Incorbnarea lui Arnulf se facu la
53
rege.
Berengariu fu rege doi ani (950-2) si-si lash drepturile fiului, Adalbert. Vom vedea ca acela a fost scos de
un rege german, venit de peste munti.
trantit pe un scaun si i s'a- facut judo_ cata pentru at el ar fi luat lard drept earmuirea ; judechitoapoi
Formosus partenise in lupta pentru coroand pe Arnull, si, acesta hind inlaturat, marchisul de Spoleto
se rasbunil, ajutat de nevrednicia unui urmas misel.
al Papei, asupra trupului celui care-1 inlaturase.
www.dacoromanica.ro
54
Atunci fu ales ca rege, la 987, nepotul de fiu al regelui Robert, Hugo, fiul lui Hugo-eel-Mare. I se zicea
Capet (palrtriuta"), si dinastia intemeiatil de. dansul
se chiama a Capetienilor.
E cunoscut cuvantul unui nobil care, intrebat de Hugo,
'
55
^
rovingieni la Carolingieni, o intrebare a Papei.si o hotdrare formala a lui in folosul dinastiei celei noun. Acuma feudalii lantana
lode, si ei schimbau dupa
vote firma regala. '
4. CAnd Hugo, hid' coroana Frances_ prin bunatatea
feudalilor, era acuma, de doudzeci de ani, si o noua
Imparatie romana. 0intemeiasera regii din Germania, cari se priviau lap. de Roma ca mostenitori mai
drepti ai lui Carol-eel-Mare.
Dupa fiul lui Arnulf, urmara doi regi gerniani. AMandoi fuseserd intaiu dud: unul in Franconia, altul
in Saxonia. Acesta din urmil fu intemcietor de dinastie, diet dupa el stapanira urmasii lui. Ccl d'intaiu
dintre acestia se chema Otto. Era un om voinic, destept
si indraznet, cum nu se mai vazuse de la Carol-eel-Mare.
ales in Lotaringia. El a stramutat puterea regald germina pe basa ei teritoriala cea mai fireasca si mai solida. Fiul lui, Otto, s'a folosit de stangerea familiilor ducalc, si, pastrami Franconia pentru sine, impdrti ccWaite ducate la rude. Acestea. dadura Elsa dinastii ducube tot asa de cerbiooase ca si cele vechi. i*
/
,
- 56 -
suri, cari Intrebuintau sageti cu varful de os, se asezara in Cara dunareand unde stau si pand. acum. Dc
acolo ci se aruncau aproape in ficcare an asupia vecinilor. Praddciunile for s'au intins, tocmai ca si. ale
Hunilor, asupra Impdratiei do Rdsdrit, asupra Europei
de mijloc, asupra Franciei-de-Sud si asupra Italiei.
Hotdrit nu se poate spune and au venit Ungurii.
Atunci insa ci n'aveau cultura, si. trupul for 'Astra
infatisarea raselor din care Wean. parte. Asezandu-se
insa intro Slavi si Romani, ci si-au infruniusetat si
inobilat alcatuirea si, in acelasi limp, au invdtat viata
'
Datoria de a-i opri pc Unguri o- aveau regii germani, si, silindu-Se din rdsputeri, Henric ii _balm la
ii
luptd.).
7
.
"
57
Principesa italiana se elle-ma Adelaida (Adelasia, A{Lela). Casaloria lui Otto (a doua) cu (Musa se film in
Pavia. El fusese chemat de cei ee se luptau pentru trop.
Poste unsprezece ani abia,' Otto se intoarse din nou,
si iu incoronat la 2 Februar 962, inlaturandu-se delinitiv Berengariu, ultimul rege italic. Papa Joan al
XII-lea, din nobilimea romana, i-a pus coroana pe
cap. De care ce .insa. el nu se arab.' credincios noului
stapiln, .fu depus din porunca acestuia. De mai multe
on Otto infranse pc Romani, cari nu voiau sa pastreze
-.ori sa primeasca. pe Papii lui.
.
In sfarsit, Otto intra in legalura cu Imparatia 4e Rdsarit si dadu de nevasta .fiului sau Otto al II-lea pe o
principesa -bizantina. Fiul acesteia a fost Otto al IIIlea, care a trait pang. dupa anul 1000.
4
www.dacoromanica.ro
"4-
- 58
www.dacoromanica.ro
,i,,13L1 0 TEc,
V -1 q, tocmai in veacul'
pentru trecerea Vandalilor din Spania in Africa. Generalul Taric a Imam pc Visigoti la Xeres-de-la Frontera
(ceteste: Heres), in anul 711.
Arabii au incercat sa ieie si Franta, dar au gash acolo impotriviri razlete. Carol-eel-Mare, nepotul de fin
al lui Martel, a Asa pc Musulmanii din Spania slabiti
si a statornicitpe pamantul for una din meircile Imparttiei sale.
6o
--
zi de zi.
Luptillorii roman" din munti impotriva Arabilor crau vechii bastinasi ai peninsulei, mostenitorii Omantului, pc cari nimic nu-i poate inlatura. Deci sangele
for era iber, ca al Bascilor de astazi.Poate ca insasi epeteniile au lost dintre Visigoti. Puterea alcatuita astfel
-- 61
rusesc. Cliievul, centrul Rusiei Mici, de la Nipru, ajunse si el a fi, o clipa, polon, lesesc, pc la Incept-dui
veacului al XI-lea.
Regii germani nu putura impiedeca aceasta alcatuire a unui nou regal la holarul for stuff eslie.
Regatele Normanzilor sunt insa mull mai insemnate,
fiindca Nortmanii asezati pc pamantul frances erau un.
1
www.dacoromanica.ro
-,
62
popor cu multe
viteji, dar foarte .cumpaniti
cu mulla prevedere, stiind sa porunceasca si sa
se supuie dupii cum se cuvine, strahgatori si economi,
foarte statornici in urmarirea planurilor lor. In cc privcste indrazneala unity cu mestesugul carnmirii terilor, n'a mai lost in tot evul mediu un popor ca dansii.
A. Et. supusera intaiu Anglia. Acolo slim ca AngloSaxonii veniscra asupra Romani lor si- Celtilor. Ei facusera sapte (de aceia se zice, cu un cuVant. grecesc:
si
eptarhie), opt regale, care se contopira apoi intetinul singur supt regii din Wessex faded. Cara de Apus
a .Saxonilor). Intro ace-sit regi, a fost unul vestit, care
trait pa vremea iui Carol-cel-Mare si a loaf prielen
cu Imparatul: Egberl. Rege le se ajuta in carthuire cu
as
sfatul unor fruntasi cari se ziccau inteleptii", iar a-dunarea for era adunarea intele-ptilor".
In limba anglo-saxona se chiama witenagemol. Clasele
al
.IX-lea si inceputul celui at X-lea), n'a putut sa7-i goneasca, ci-i ingadui ca vecini. Dula moartea lui, ei inaintara asa de mull, bleat la 1015 regale Angliei era
Nortmanul Kama (Kand), zis col mare.
63
si
www.dacoromanica.ro
64
nu Imparatal roman. Se mai Meuse datina ca la alegene sa ieie parte intaiu clericii, $i in fruntea clerului
din Roma stateau preoti si diaconi; can poarta si astool titlul de cardinali (ei se imbracti in haine rosii la
serbatori si poarta o palarie rage cu margenile foarte
late si cu canafuri de, aur).
0 bucata de vreme, Papii an fost.prea slabi -ca sa se
- 65
2. A tunci unii dintre calugari se gandira ca Dunmezea- nu urea o viata ca aceasta. In Franta se Intemeie
manastirea Cluny (celeste: Cliuni), care ajunse o adevarata scoala de calugarie luminata $i impodobita cu
tinsi de duhul cel nou cereal." o lupta inviersunata impotriva ,orisicui, numai sa se facia din BisericA icnana
lui Dumnezeu pe pdmant.
AIAndstirea Cluny a lost intemeiata de un mare feudal la inceputid veacului 'al X-lea. Si viata de pustnicie lua In acest limp un nou avant.
Inoitorii doriau urmatoarele lucruri, care atarna unele de allele. Episcopii si preotii sa nu mai alba femei. Cei d'intaiu sa nu mai fie pusi cu de-a sila de
feudali, de regi si de Imparati, ci sa fie alesi dupa
canoane de clerul si de poporul din orasul lor. sa fie
blastamat si scos din Scaun episcopal care va da bani
ca sa fie ales (un pacat care se chiama simonie, dupa
Simon Magul, din Biblie). Papa sa fie ales de cardinali, si poporul din Roma sa arate prin strigate de
beucurie ca primeste si el. Biserica oranduita astfel din
nou sa fie stdpana lumii, si oricine sa asculte de dansa.
Ea sa carmuiasca toate in numele lui Isus si al apostolului Petro, care se socotia a fi fost eel d'intaiu episcop din Roina. Cine nu se va supune, sa fie excomunicat. Aceasta inseamna ca el nu va putea sa intre in
Biserica, nici sa se spoveduiascd si sa se impartdseascd;
www.dacoromanica.ro
VII-lea.
VI-lea, care fu inlaturat de ImpAratul Henric al IIIlea, de a unui Leon al IX-lea (-1054), Alsatian de natie germana, lost episcop in- Franta, de a unui Victor
al Il -lea, tot German, de a unui Nicolac at 11 -lea, Ita7,
lian. din Savoia. care nu in zadar luase numele represintantului de odinioara al pretentiilor papale asu-
si
Cu Wale ca nu capatase nicio dregatorie mare, nefiind nici episcop, nici staret, nici_ om de Curte pe
langa Papa, el a facut sa fie alesi mai multi Papi cart
erau holdrati sa aduca la indeplinire dorintile aratate
mai sus. S'au adunat la Roma multe soboare care au
luat decisiuni de curatire a Bisericii.
ric.
lat; Henric isi audit si el rhiepiscopul. Sinodul pen.tru scoaterea lui Grigorie, Papa inculcator al drepturilor imparrttesti, se Orin la Worms, in 1076.
ducala de Franconia), se pornisera impotriva lui. Episcopii si fruntasii feudalilor germani se gandiau acum
sa aleagit alt rege si puserai Imparatului
un nou so,
.
www.dacoromanica.ro
- 68
Dar tine -si inchipuie ca aceasta a lost pentru Imparat o umilire fara pareche se inseala. Orice pocaintit
se facea in aceste forme. Si apoi in Italia Henric avea
cu dinsul pe toti dusmanii lui Grigorie si ai, Sfantului.
Scaun roman.
0 adunare germand alese totusi un alt rege, Rudolf
oameni.
www.dacoromanica.ro
69
CYO prilejul celei de-a doua calatorii italiene, impotriva Papei Urban al II-lea, Frances de nastere, se rascuPi Conrad, fiul Imparatului. Papa ramase prin aceasta
atotputernic. Rascoala celui de-al doilea fiu, Henric,
sili pe eel excomunicat sa paraseased tronul. Moartea
fugarului se intampla la 1106.
'Abia la 1122 Incheie Henric al V-lea, fiul si urmasul
Jul Henric 'al IV-lea, Invoiala (concordatul) de la
Worms, prin care se dadea. vole Papei ca el s lucre-dinteze episcopilor semnele puterii for asupra sufletelor: carja si inelul. Cu atata Insa nu. 'se putea man-
vestiturci trebuia sa vie intaiu, pentru a nu se putea injosi prin nerecunoasterea imparateasca rostul sfant al
,consacrcirii.
XIII.
70
tare ale vietii, adeca de grija foamei, a setei si a addpostului. Deci culturci 5i civilises ie e de' o polrivr, aceasta
din urma insemnand cele mai inalte feluri de manifestare ale inteligentei omenesti, puterea de a cerceta, mestesugul de a scrie, acela de a eladi, aria de a infatisa natura, infrumusetand-o, in pictures, de a ciopli in pialra.'.
canoe
72
Fotie a lost unul dintre oamenii cu cari se poate mandri cultura bizantina in cele d'intaiu veacuri ale cvului
mediu. Neam de Imparat, desavarsit cunoscator al culturii timpului, compilator stiintific, poet, filosof, orator,
el era mai potrivit decat oricine pentru Scaunul de Patriarh.
Tanarul sef al Bisericii Rasaritului era in cearta cu
inaintasul sau, Ignatie, care fusese inlaturat in chip silnic. Papa fu chemat sa se amestece in aceasta ceartd.
Nicolae era, cum s'a spus, un aparator al drepturilor
Bisericii roman, Fotie un teolog fanatic, deprins a des-
s -,
www.dacoromanica.ro
73
&vial-, in lumea greceasca erau preoti casatoriti, si partidul lui Grigorie cerea ca niciun slujbas al altarului sa
n'aiba alte .gd.nduri deck inchinarea la Dumnezeu. Episcopii greci isi cumparau Scaunele, in soboarele ro
cand el ajunsese cu vremea a se erode mai mare decal orice episcop, cad statea langd singurul Imparat
roman adevcirat?
Dar Inca din anul 1054 o solie din Roma veni la Con-
Supt slabul Imparat Constantin Monomahul se iiilamplase ca niste trimesi cu soopuri politic& al pa.
pei intraserd in discutie asupra dogmei cu Patriarhul,
care era un sadist ambitios si se credea mai presus
chiar de Imparat. Discutia ajunsese la eeartd, si aceasta.se mantui cu obisnuitele afurisenii. Ca si Folic;
Patriarhul Mihail fu scos din Scaun de puterea Jaz
incased, si el mantui intr'o manastire. Imparatii bizantini urmara totusi sa alba' legaturi cu Papa, ca unul
oe avea puterea in Apus, iar afuriseniile se adaugird
la allele mai vechi, fard ea aceastA mare schisind" sa
fi sfasiat de fapt, in chip solemn, Biserica lui Hristos in cloud.
In adevdr unity ea nu fusese, cum am spus, niciodata,
74
sr
Papii cci marl au incercat.sa uneased pe Rasari
i-au adus chiar sa faca fagaduieli ale LJnire, dar ele n'au
Post indeplinite. Pana astazi catolicii din Apus si ortodocsii; drept-credincioSii, din Rasarit se privesc intre
sine ca rataciti. Biserica de Stat din Romania e Biserica
ortodoxa, fried atarnare insa rata de Patriarhul din Constantinopol. Cei mai multi Romani stud orlodoxi. Insa
atatia dintre Romanii de la Nordul Carpatilor s'au unit cu Roma la sfarsitul veacului al XVII-lea, si unitii
de azi au o Biserica deosebita, cu un Alitropo lit unit,
in Blaj.
Deci, cum am spas, pe la .anal 1100 erau trei 'mpgrati, trei legi deosebite si trei culturi. Afara de dansele
era Imparatia chinesci, cu legea ei (in care se contopiau taoismul, lege de supunere, confuceismul, lege
filosoficA, si budismul, legea saracilor si a milei) si cu
o cultura total deosebita. Dar aceia n'avea legaluri stranse cu lumea cealaltzi, asa meat nu se cuvine a se vorbi
pe larg de dansa.
XIV.
75
a retinut si ea 'land in ziva de astrtzi, cat priveste actele solemn ale Scaunului roman si slujba, limba latina.
ai
lingieni din Franta afla in Richerius (Richer) un scriitor al incurcaturilor in care li-a fost prinsa viata.
www.dacoromanica.ro
77
foarte Inane, si piatra de pc dansele era minunat spata. Puteau s'o faces pentru ca paretii nu se tineau de
sine, ci se razimau pe niste proptele groase de piated. Acest stil se zice gotic,-de si el e frances: numele,
nepotrivit, s'a dat pentru ca mai tarziu oamenii Renasterii (veacul al XVI-lea) it priviau ca barbar.
La bisericile gotice, cu podoaba nespus de marunt
lucrata si de o felurime, de o noutate si indrrtzneala uimitoare, biserici dintre care uncle, ca aceia din Co Ionia,
din Strasbourg, din Amiens si Reims, ea Notre Dame
din Paris, sunt mandria marilor orase de cultures, lucrau, cu.gandul si la mantuirea sufletelor tor, stile de
mesteri
de ani, si une on chiar veacuri. Multe au
ramas neispravite, sau abia astazi si-au capatat intre-girea.
www.dacoromanica.ro
'
- 78
Imbracamintea s'a schimbat dese ori. Intaiu se purtau haine marl. -largi, ca pc vremea Romanilor, apoi
s'a ajuns la pieptare si pantaloni; femeile purtau ro-4chii shrfimlc. Arum de foe nu se intrebuintau, si luptalonii .se
la preoti, ci se atingeau
mana.
Pe vremea lui Iustinian era Inca foarte obisnuitA limba latina, fiind favorisata si in scoli, mai ales in eels!
in drept. Comanda in oaste se dacha latineste. Pc ma..
www.dacoromanica.ro
--- 79 =
nede se pastreaza traditia. Latina ramasese. Inca limba
De fapt,- aceasta limba nu patrundea pentru superioritatea ei asupra limbii latine, ci pentru ca era limba vul-.
Atunci au lianas in legatura cu Capitala numai partile grecesti, ca Grecia, Asia Mica, insulele, sau acelea
,-
care deprinsesera si limba Grecilor, ca Tracia, Armenia, Siria si Egiptul, attach mostenirea lui Alexandra
eel-Mare. Inca de pe vremea lui Iustinian, limba greceasca ineepuse a inlocui pe ee.a. latina. Mai pe urma,
aceasta a petit cu total din viata Iniparatiet. De accia
se si zice: Ithperiu grecesc, Biserica greceasca si cultura greceasca. Imperiul si cultura se mai numesc bizantine, fiinded se tin straits de Constantinopol, care se
chema odata Bizant.
www.dacoromanica.ro
- 8o
si cro-.
nici grecesti.
600 inainte. 0 mare parte din scrisele cronicarilor bizantini s'au pierdut prin urmarile botararii Impairatului Constantin Porfirogenetul, din veacul al X-lea, de
a se alege din toata mostenirea literara, a trecutului partea care putea felosi in zilele lui; s'au pastrat excerptele,
dar originalele s'au pierdut.
Numai dupa ce stilul bun grecesc, cugetarea luminoasa antica, vioiciunea de spirit si de graiu au inviat intru catva in veacul al XI-lea, la scoala si supt inraurirea
lui Constantin Mihail Psellos, cronicile au mai mare intindere, originalitate si frumuseta. De la Teofan, compilator naiv, si Teofilact cu stilul arhaic, se trece la frumoasa
biografie a Imparatului Alexie Comnenul de fiica lui
Ana, care scrie opera ei de istorie ca mi poem, dandu-i
si titlul de Alexias, Alexiada".
Poesia noun greceasca, care, in locul cantitsfirii antice,
Imbracamintea se pastreaza larga, ca la preotii nos.tri; armele sunt ca in Apus, dar aid se Intrebuinteaza
www.dacoromanica.ro
suverani.
mica
des-
La Samarcanda mai ales, vestita relate din Turchestan. dar si aiurea, Arabii au ridicat observatorii Innate.
Cifrele arabe, care ingaduie mull ,Mai bine socotelile.,
de la ci le avem. Algebra se numeste cu un cuvant arab,
si arabil-i este obfirsia. In geometric Arabii au alias resulfate necunoscute Grecilor.
Filosofia araba nu vine dela cugelarea larga si indraz-
neata a lui Platon, ci de la categoriile,_ definitiile si formulele lui Aristotel. E o filosofie de Impartire a notiunilor, de grupare in sisteme, de toleaire a adevarurilor
religioase. Scolasticii apuseni s'au inspirat de la Arabii
din Spania.
Aria araba are traditii siriene si persano mai ales, dar
si multe bizantine. Slecand din Arabia,' poporul de calauzi si de boil al Arabilor n'a putut aduce nicio traditie nationals.
- 83 -7
.-
84
---
'
si mai
civilisati,
Per0i.
Serbatoarea Zilla Crucii, in Septembre, amintesle aceste biruinti ale lui Eraclie si riclicarea in Ierusalim,
chiar a simbolului, atata limp despretuit, al legii crestine.
destule puteri ca sa rasping pe acesti ostasi, cari erau multi la numar si pe cari-i aprindea dorul de a
capata prin moartea in lupte raiul dorit de Mohammed. Mare le biruitor al Persilor tai Inca destul ca sa
vada pe .Arabi asezati-1n Ierusalim si- in celelalte orase
.siriene.
ce Germanii se oplosira prin deosebitele provincii apusene si lasara Rasdritul in pace. Slim ca Ostrogotii
nu pornit spre Italia la sfars'itul veacului al V-lea. De
atunci potopul Slavilor crescu tot mai mult, dar lard
sa sperie pe Romani. In adevar, ei nu veniau ca niste
ape furioase, care rup $i Arica tolul, ci tot Meet, Med
zgomot. Sclavini se chemau Slavii de la Apus, Anti cei
de la Rasarit: cel putin asa li ziceau Romanii.
Nici unii, nici altii n'aveau regi. Toate le hota'ra obtea. Numai pentru judecata si pentru calauzirea la
_razboiu alegeau ci uncle capetenii mai mici. Ca si la
Germanii cei vechi, fiecare sat avea acelasi stramos, si,
"la lupin ca si la stramulare, oamenii nu se risipiau, ci
-satul se desfacea intreg dintr'un kc ca sa ajunga In
altul.
-86
.
la orice, ei tineau Insa, cum am spus, la lucrul pamantului; pe care-1 cunosteau foarte bine. Unde s'au. asezat ei, grija for n'a fost numai sa prade, ci si sa caute
. ale
$i
."
87
pond:, nume slave. In partile Epirului, Albanesii, urmasi ai vechilor Iliri, -1.-nai slab romanisati in munte de-
'
pentru marfuri, si cetatea Turnului" (azi Turnul-Magurele). De si erau poate mai putin indrazneti .decat
alti barbari, Slavii nelinistiau tolusi pe supusii imparatesti din Serbia si Bulgaria de astazi; mice incercare s'a
ales prin
inea.
1,
www.dacoromanica.ro
XVI.
www.dacoromanica.ro
- 89
Acestia erau Avarii. Neamul lor e ca si al Huni lor.
La dreptul vorbind, nici nu erau decat tot Huni, schimbati de stapanire. Adeca din mijlocul popoarelor hunice care rataciau in sesul rusesc S'a ridicat o semis,
tie pe care Grecii au numit-o a Avarilor. Haganul a-
5i
2. Bulgarii erau tot din acelasi singe ca si Avarii. Locuintile lor cele vechi au fost la raul Volga. Ei facurd
-
www.dacoromanica.ro
yo
_
Cea d'intaiu asezare o avura 'n prtmantul ce s'a numit mai pe mina Bugeacul, intro Dunarea-de-jos si
partile de la guri ale Nistrului si Prutului: acest Tinut are multo lacuri si e foarte greu de' cucerit.Dupa moartea lui Cnbrat; Bulgarii se impartira. U-
www.dacoromanica.ro
-0.
".
91
apuseand..Ne indoim insa data el era sinoer sand negocia cu Papa Nicolae. Apuseni fiind, in credinta, Bulgarii
.
n'ar fi putut ravni strpanirea- peste supusii ortodocsiai Imparatului, nici inlocuirea acestora Prin noii lorTani, in Constantinopol, Tarigradul Slavilor.
.-
Ea avea .insr marl nevoi banesti pe urma indaratiaiciei rrzboinice si a uimitorului noroc al Arabilor. Si
poate ca Bizantinilor, iarasi, nu li venia bine cand Arabii, monoteisti, fard. chip cioplit on zugrilvit, ii frceau
-
www.dacoromanica.ro
.
1.
1
Q2
terana, corabiile for veniau pang supt zidurile Capitalei imprrAtesti. 'Aceasta putea s .se linpotriveascd,
hindea era asezata la loc asa de sigur, incunjurata din
dour parti de Mare: apoi se ndscocise acum de Greci
, un fel de foc care ardea si in ap si prapadia corabiile navalitorilor. El se chema: focul grecesc, si strainii nu stiau in ce chip se pregateste. Asa numai, si
.
Aceasta clasa de maxi proprietari era si o primejdie pentru Imperiu, pentru autoritatea imprrrteascr.
Dc fapt, ea n'a putut fi inlaturata cu totul -niciodatd.
Dar rosturile acestor puternicr au lost micsorate.
Altfel si Rdsdritul si-ar fi avut feudalitatea si Inca lard
elementul de vitejie si onoare, de virtute razboinicd si
destoinicic, care a rdscumparat pacatele leudalitrtii apusene.
Dupa dinastia isauriand, nedestoinicii, a venit dinastia frigiand Week' armeneasca), Si ea farg. insusiri deosebite: in cuprinsul ei un Imparat a lost poreclit Gangavul, iar altul Betivul.
-93
Dar, pe cand Carolingienii slabiau prin razboaie intre dansii, Imparatia rdsariteand -capita un Imparat
y4
..
site'
aceasta vreme si cr. Boris a hiatnumelc.de Mihail, thudca asa-1 chema pe Imprratul bizantin din clipa sand
s'a Ideal botezul: Mihail al III-lea, eel poreclit Betivul.
El e acel care; cum s'a spus, scrisese intaiu Papei Nicolac I-iu care, cum slim, a lost un om foarte destoinie,
si foarte indrAznet), ca sa-i crate gandul, cc zicea ca
r:.
are, de a pardsi pe zeii pagani, dar la urmr. lima Bizantinii au adus de partea for Biserica cea florid 'a Bul
garilor. Putea sii creadd cineva ca de acwna inainte Bulgarii, can erau de aceiasi lege cu Imprtratul Si cu Grecii lui, se vor astampara, cautand de nevoite terii tor,
care trria Inca" in cea mai mare sribrtreie? N'a lost
"asa, si iata de ce.
'
Am -mai spits iarasi cii urmasul lui Boris. Simion, a
vrut sit fie el Imparat. Pe atunci, in Rasarit temeiul era
legea, si, 6datd cc Bulgarii se frcuserd drept-credinciosi,
ci puteau sit se cite asa do sus si sa ravneascr -Lisa de
mull. Multi dintre Greci chiar eraubuctirosr de stapanirea bulgareasca, hindea vazuserti ca oslil, imprratesti
:sent mai slab,. Asa s'a inceput un razboiu inviersunat, urmand It a trail Simion, care a lost tot invingator
in loate incrierrrile lui cu Bizantinii. El e col -mai mare
-om care-a rasarit vre-odatd din mijlocul Bulgarilor. La
dAnsii el este cum e la not Stefan-cel-Mare, cu Coate
ca Simion nu era pe &Tarte asa-de cuminte, asa de
bun si asa de iubitor de lucrurile frumoase cum a lost
Stefan al nostru. Dac Bulgarii n'ar fi lost atat de slapaniti de dorinta jafurilor si data in Constantinopol
ar fi stat carmuitori mai slabi, pe mina data Bulgarii
ar fi stiut mai bine sa incunjure cetritile, atunci Simion
ar fi lost cu adevarat, cum. ziceam, un fel de Carol -eelMare al Misrritului.
Dar Imparatii din Casa macedoneana s'au priceput
sa si mime
ca ar fi lost toti niste ostasi vestiti; ba unii dintre ei, ca Leon si Constantin, mai
I.
www.dacoromanica.ro
.
:. .
-,.
95
_
.
.
-
96
na.cu dansii si pe Unguri. Sdlosele acestora fury ndpridite intr'un rand cand Varbatii erau dusi la rdzboiu.
Ele au lost nimicite cu totul. Iar, cand.luptalorii se intoarserd acasd, ei isi pierdura toed increderea vazand
atata nenorocire. Tot neamul Ungurilor se ridica din
Bugeac si, apucand pe Lang Nistru, trecu mai sus de
sirul Carpatilor, dincolo de Marainuras, de se revarsd
ca un sivoiu asupra Panonici.
97
ma: un alfabet care s'a chemat.glagolitic (dupa cuvantul
www.dacoromanica.ro
y8
XVIII.
Pincenali si Biseni.
2. La Rdsdrit de Nistru se aflau intinderi marl de pamant cu tolul ses, acoperit de buruiand salbateca; acolo-i
placea Pecenegului sa-si invarta calul. Dar sesul era
09
--
pc Loath mgrile
Slave.
-7. 100
putin dupa anul 950, unii dintre Rusi s'au Malt cres-tini, mai ales dupa indemnul stApanitoarei for Olga.
Olga fusese sotia lui Igor, fiu al lui Ruric intemeieto-rul: fiul ei, Sviatoslav, era minor, si ea avea grija terii.
Bizantinii, supt Imparatul Nichifor Phokas, au socotit deci ca tot sunt -mai buni Rush decat Bulgarii. Trimesera la Cneazul. Suialoslau, ca sd-1 pofteasca sa viela Dunare. El sosi acolo si invinse. Intaiu hies Silistra,_
de Maga acest ran, si apoi pana. si Capita la bulgareasca, Preslavul. Atunci vdzura cei din Constantinopol
ce greseala mare filcusera aducand pe acesti oaspeti..
strasnici. E adevarat ca Bulgarii fusesera goniti de la
Marea Neagra; numai in Apus, grin prapasliile muntilor Macedoniei, uncle petreceau cu turmele ciobanii
aro'nuini -(asa se chiamai Romanii din acele part, si ye-dull Tor, Para Stat, Albanesii, se mai tinu ceva domnie
- 101 7
.dar
fratele lui, Al-Mansur, si urmasul acestuia, Harun,
1-
IO2
1.
delor, generalilor sau dregatorilor, iar cu vremea urma7sii in Siria ai Selgiucizilor ramasera cu mici posesiuni
cie si noroc. -
de inaintasi destoinici.
Apoi Tzimiskes nu ',Astra in Scaun pe Tarul bulgaresc care era fugar la dansul. Vasile al II-lea, urmasul
lui, porni asupra lui Samuil, capetenia neamurilor din
Macedonia, cum am mai spus: mai mult Albanesi si.
Romfini
dar dupes obiceiu si pentru ca Biserica era
slava, bulgareasca, se zicea di este Tarul bulgaresc-care-si avea Capitala la Prespa, pc lacul de Ohrida, si-I.
www.dacoromanica.ro
103
teed pc Satan, in bate rosturile lumii, ca .dusman temut al lui Dumnezcu). Rascoala se Meuse, am spas, cu
ajutorul Albanesilor si Aromanilor din acele parti apusene. Pentru inabusirea ci, Vasile intrebuintii cele mai
grozave mijloace. Greci curd asezati pretutindeni in dregatorii, si Biserica Bulgarilor fu grecisata, dandu-i-se ar-
Fratele lui Vasile, Constantin, a lost un batran nelrebnic. Fetele acestuia, Zoe si Teodora, mai ales cea d'intaiu,
rui fiu pastry partite de langa Nis. Capetenii bulgaresti cutezara s ridice iarasi armelc, in fruntea Vlahilor roman si a Slavilor. Pretendenti se desfacura din
ran,durile ostirii. Ani de .tile, Pecenegii ocupara Tinaturi intregi din Mesia si Tracia, dupe ce lupte lamitrice
ii scoasera din padurile si vaile noastre. Francii"
Francesii, Italienii, Norvegienii -:- din garde ostire capatau un rost tot mai mare.
Atunci un neam nou, de marl proprietari,. de loc din
www.dacoromanica.ro
104
Alexie Comnenul putu sa inlature usor pe un Imparat ran, care biruise si ucisese pe eel mai bun general
din Imparatie, Nichifor Bryennios (1-in April 1091).
Din neamul lui mai fusese de curand un Iinparat, mort
Inca lanai-, lard urmasi, Isaac Comnenul.
XIX.
'
io6
turd pe musulmani. Izbanda crestinilor 'ar fi Post insa
si mai mare, data Year fi venit din Africa luptdtori de
legea lui Mohammed, pe care ei o fAcuseril mai curate',
anume Almbravizii. (Al c articolul arab; Moravizi, Morabiti inseamna fanatici gata de jertfil). Pe vremea cruciatelor emirul Iusid fact]: a doua debarcare arabd. in
Spania. El izbuli a lua toatd mostenirea vechilOr califi
separatisti spanioli.
3. Deci pe vremea aceasta se gasiau deslui creslini can
s .creadd. cd. datoria for cea mai sfanta e sa se lupte cu
paganii, cari nu credeau in dumnezeirea lui Hristos, Gri-
gorie al VII-lea se Oxidise a punre la tale un mare razboiu al Crestimitatli intregi pentru a scoate de supt stapanirea musulmanilor locurile unde Mantuitorul se ridscuse, prepoveduise printre oameni si murise pc truce.
mai toti, fireste, Francesi. Papa, care era si el de acest main, vorbi, se spun, care dansii foarte duios si
-aprins despre patimile Domnului Hristos si despre rusinea ce trebuie s'o simtd orisicine cand stie ca asemenea lucruri sfinte sunt pangarite- de domnia paganilor.
www.dacoromanica.ro
.-
107
Ye
io8
Bizantinii priviau cu neincredere si Erica pe aceste
.lacuste" strain, necuviincioase, laconic si peste masura
de zgomotoase. Cruciatii au avut multe ciocniri cu Pecenegii imparatesti, multe certe cu dregatorii constanlinopolitani papa fura trecuti in Asia. Numai Stefan de
Blois pastra o amintire recunoscatoare despre politeta
si darnicia Imparatului.
Cruciatii nu s'au inteles bine cu Alexie, si au lost chiar
putin politicosi cu dansul. Dupa ce au trecut in Asia,
cipal,
www.dacoromanica.ro
- 109 Rinului, ducele Godefrid (sau frantuzeste Godefroy) .deBouillon (fiindca avuse si orasul Bouillon, in Lotaringia-de-sus); el s'a sfiit insd a-si zice rege; ca unul ce apara
Biserica Sfantului Mormant, s'a intitulat aduocat al ei, a-,
boiu. In porturi se asezard negustori veniti din orasele cele mari ale Italiei, care erau pe atunci foarte boin Toscana,
gate: Pisa,
Genova si Venetia. Ei pu-
II0
.
:si sarcina de a se lupla necontenit cu pdganii. La inceput si-au indeplinit cinstit chemarea, dar mai pe
urma au deprins maravuri relef. mai ales Templierii,
cari pentru -aceia au si lost desfiintati, caci erau acum
bogati negustori $i bancheri ai alacerilor dinire Apus si
Rasarit.
Apusenii aflarr. cr. Edesa, una din celatile Me mai inseninate ale regatului de Ierusalint, a lost hula inapoi
III
Ludovic al VII -lea era fiul rcgelui Ludovic al VI-lea
nepotul de fiu al lui Filip .care traiesc pe vremea cruciatei -d'intaiu. Tatal sau fusese un om foarte
si
obarsie dupa mama a lui: era focos, indraznet, neastamparat; Linea la caii de razboiu, se imbata de lupte
si punea onoarea lui ca om mai presus de binele
terii sale.
Ca un om luminat, el a inteles ca ura dintre crestini
nu poate sa fie pe voia lui Dumnezeu, caruia nu-i place niciodata vrajmasia dintre oameni. Dar Apusenii nu
www.dacoromanica.ro
- 112
nise altul ca dansul. Cum am vtiztit, el era foarte puternic, avand ,atiltea pamanturi si in Franta. Apoi s'a coborit si in Irlanda, unde pana atunci locuitorii cei vechi,,Celtii, traiau neatarnati, impartiti :rand intre mai
multi stapanitori mici. Numai in Scotia el n'a patruns:.
aceasta tarn, asezata in partea de Miazilnoapte a insulei
www.dacoromanica.ro
I13
Britania-Mare, peste care se intindea si regatul Angliei, avea regii ei deosebiti, cari, se coborau dintr'un
neam celtic fbarte vechiu, dar acesti regi, dupd o frangore a puterii lor, se recunosteau vasali (adeca inchinati
grin juramant) regelui Angliei. Celli, aproape curati,
se mai gasiau si in parlea de Sud-Vest a Britaniei Mari,
care pentru aceia se numeste pang astazi Tara Galilor;
si acestia au trebuit sit recunoasca lush' drepturile lui
Henric.
si au atitat si rascoale; in privinta lor raj si lard recunoslintd, Henric a avut aceiasi soarta ca si Ludovic,
regele de odinioara al Francilor, dar n'a lOst asa, de
slab rata de acesli tineri fdra frau ca Ludovic, ci- i-a
slapanit la urma. El numise arhiepiscop de Canterbury (pronuntd: Chenterbiore), adeca, am pill:ea zice,
Mitropolit al Angliei, pc un curtean la care tinuse mull:
Tdma Becket. Dar acesta i s'a aralat dusman, fancied si
el credea, ca mai Loll clericii de pe acel limp, ca Biserica singura are dreptul de a judeca si pedepsi pe
preoti si calugari. Cu Becket, Henric a avut sit se frar
manic multa vreme, fiindca acest cleric era indraznet si
indaralnic. Odatd i-a scapat din gull regelui vorba ca:
care nu se va gasi nimeni sit -1 scape de acest om su-
www.dacoromanica.ro
situ..
Din potriva, fiul lui Ludovic al VII-lea eel molau a intrecut cu mull pe acesta. Filip-Aufjust se numard intro
cei mai maxi regi ai Franciei, si in evul mediu nu se
,ghseste niciunul ca dansul in acastii tara. Era inainte de
toate un om intelept si cu foarte multi socoteala; n'a
dovedit vitejie si n'a indragil niciodata razboaiele. Ii
placea "Sa-si pandeascd vrajmasul, sit sari asupra lui
atunci cand -acesta era mai slab si sa-1 sileasch fardvdrsare de singe a-i implini .voile. Cu masura $i istotimea
www.dacoromanica.ro
115
viata neatarnala .a orasenilor. Pentru domnia adevarata, si nu numai cu Miracle, in Italia, Frederic s'a lup-
tat ,insa z-ridarniic douazeci de ani si mai bine si s'a co:borit_de case on cu oastea in aceasta Cara.
-falai roman. In orasul Papilor stapania acum, in nu.mele ,poporului, Arnold din Brescia, un fel do preseclinic al Republicei Romane, care silise pe Sfantul Pa-
116
Constanta, abia in 1183: Frederic recunostea neatdrnarea for de lap!. 0 a sasea calatorie in Italia nu mai
gasi dusmani de inlaturat. Printr'o cruciata voia sa dovedeasch acum batranul Imparat ca e, tolusi, lade, in
sensul feodal,
data Papa, regii si orasele it impiedecasera de a -11 in sens roman,
Domnul pearlier lumii.
iarasi in mina paginilor. Il luase noul Sultan din Egipt (pans atunci fusesera aici califi rasculati impotriva
celui din Bagdad), anume Saladin, a carui fire samana
cu a celor mai alesi in purtari dintre cavalerii Europa
apusene. Ca sa cast* iarasi cetatea sfanta, se inarmard
si Ricard si Filip-August si batranul ImpArat.
117
XXII.
sa adune ltimea crestind intreaga intr'o singuril Imparatie mare, care. sa-si aiba Capitala in Constantinopol.
.Pentru aceasta a purtat acele multe razboaie, in -eel
patruzeci de ani cat a domnit (1143 -SO), cam in aceIasi limp cand domnia in Apus Frederic Barba-Rosie,
:jar Anglia o avea Henric al II-lea.
Dusmani erau destui la Coale hotarele.
2. Asa, din sus, de la Dunare veniau Ungurii; de cand
-se crestinasera; acestia inaintasera -loarte mull: la clang sii patrunsesera cultura si obiceiurile Europei apusene,
,
mai ales ale Germaniei, care era \Tech* si cu nea.mul regesc al careia se incuscrise dinastia ungureasca.
www.dacoromanica.ro
IT8
fost slabita catva timp de lupte d'induntru, intre prindpii din sangele Sfantului Stefan, can se bateau pentru
coroana, dar $i pentru deosebirea de crez intre partidut
crestin si eel pagan. Cand asemenea lupte s'au potolit
insa, puterea ungureasca s'a revarsat asupra terilor de
dincolo de Dunare: Ungurii pareau ca doresc s-si faca
$i
Fireste ca Manuil n'a putut sa ingaduie intinderea amenintatoare a vecinilor sai de la Miazanoapte: el s'a
batut deci multi ani cu Ungurii; ostasi bizantini au
vent si in partile unde s'a intemeiat, peste doua yeacuri de la aceste Imprejurari, tara Moldova Cu acest
www.dacoromanica.ro
--
- ziy
tru credinta lor, hotarita de Papa din Roma). Imparatul nu voi sa se amestece prea mult in framantarile
lor cu paganii, care s'au mantuit, cum stim, cu pierderea Ierusalimului.
sili numai
sa-1
si.
Pe cand Frederic -Barba-Rosie se lupta cu Papa, Bizantinii au gasit prilej sa se amestece si in afacerileItaliei, si am spus ca orasul Ancona, asezat pe coasta
rasariteana, mai jos de Venetia si de Ravena,.vechea resedinta a exarhilor, a cazut in manile lui Manuil. Mai,
120
Vial] platiau o dare, 6 dijma din twine, Imparatului. Cand Isac se insura a &Mt cora, el crescu aceasta
dijma. Pastorii se plansera, dar Pura batjocuriti. Atunci
ei se rasculara, supt doi frati: Petra si Man. Urmasul
- 121 ,
Dar acesta nu punt sa li raspunda banii cc fa'gil.duise, si un alt razboiu incepu cir Grecii; Constantinopolul fu luat (1204). Duna
cu Venetienii,
conlele de Flandra, Baldwin, fu ales Imparat; se facu
un Patriarh catolic, venetian, iar luptatorii isi Impdrwww.dacoromanica.ro
- 122
deck Imparatia greceasca pe care o inlocuise. Vasalii ei nu tineau de loc in samit pe Imparat.
Imparatul acesta se simtia totusi continuator al rosturilor bizantine. Ar fi volt carmuirea centralisata si absoluta de papa atunci. Dar feudalii nu erau deprinsi cu
aceasta viata politica. Astfel, in loc ca viata intreaga a
Imparatiei sa hraneasca puterea monarhului,'bietul Imparat- nou fu lasat cu mijloacele lui patine, ca un printisor sarac in mijlocul uriasulut Constantinopol pradat.
Apoi Venetienii, ca niste negustori ce erau, n'aveau
alta grip deck a intereselor lor; ei luasera Pera langa
Constantinopol si o multime de insule, uncle stapaniau
cu totul neatarnat de Imparatie. Ionita Vlahul se arata
www.dacoromanica.ro
123
sa pule mina si pe Salonic, oral foarte mare si bogat, al doilea dupd Constantinopol, dacil n'ar fi perit
supt zidurile 1Ul.
2. Alt .dusman erau Grecii din Asia, in fruntea cd-rora stateau fruntasii bizantini can fugisera in 1204.
Stapanitori greci dintre Coinneni se asezard astfel
www.dacoromanica.ro
Ft
- 124 la Trapezoid, pe coasta de Sud a Marii-Negre; ei Isi zi.ceau, Mari-Conmeni" si erau sprijiniti de printii Georgiei, cu cari erau inruditi. Teodor Lascaris, care primise
coroana imparateasca in Constantinopol chiar, si care
Linea pe fata lui Alexie al III-lea Anghelos, isi aseza
Scaunul in Niceia. Altii isi cercara norocul aiurea, in le.
www.dacoromanica.ro
126
sul.
resti noud s'au inteiciat atunci ca s-1 ajute in stapanirea lor, Franciscanii, cari - .5i ieau numele de la blan-dul Slant Francisc, eel farce avere, incepatorul caluga-
- 127 Excomunicarea impotriva lui Frederic o rosti Miramil Papa Grigorie al IX-lea. Se poate sa nu fi avut dreptate si Imparatul s fi lost in adevar bOlnav (1226). In
toamna anului 1228 Frederic se afla la Locurile Sfinte,
uncle clerul nu veni sa-1 primeasa. solemn. Tratatul cu
Sudanul (Sultanul din Egipt) e de la inceputul anului urmator, si Frederic isi Men Intrarea cu alaiu in Cetatea Sfanta, uncle se Incununa singur ca rege al Ierusalimului.
In lipsa lui, trupele Papci, ajutate de Lombarzi, ocupara o parte insemnath din teritoriul sicilian. Germania ramase totusi credincioasa, si astfel, cand excomunicatul se intoarse, Papa trebui sa se invoiasca la pacea
din San-Germano (sau Ceperano). Ea Ware niciun, adevarat cuprins,. prectim razboiul n'avuse niciun adevarat stop.
Noua ,exconiunicare, din partea lui Grigorie al IXlea Inca, e din 1239. Urmara confiscari si aliante. Razbond se desfasura cu, un noroc nesigur. Papa voia sa
adune un sinod de prelati din terile latine, dar ei fura
prinsi ,de Pisani, aliatii Imprtratului. Grigorie muri a.tunci cand supt zidurile .Romei erau ostirile lui Frederic.
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
- 129
In Italia Manfred, fiul lui Frederic, Linea-regatul de
Neapo le: Noul Papa Alexandru al IV-lea Intra in lupta
cu el. Toscana se facu ghibelina. Un nou Papa chema
autnci pe Carol de Anjou, fratele regelui Franciei, Ludovic-cel-Sfant, din Franta. In lupta de la Benevento,
Carol isi castiga tronul: Manfred -era intre morti. In
alta lupta, cu biruitorul, la Tagliacozzo, fu prins Confiul lui Conrad, pe
radin, ultimul Hohenstaufen
care noul rege II dadu in judecata, 11 osandi si puse
sa-1 tale (1267).
XXIV.
;
priceput in razboiu si mai ales foarte cuminte: lutelepciunea lui se vede din Indreptarile ce a facut, ma,
www.dacoromanica.ro
130
--
si
un numar
care se ziceau
pind pima in Flandra, in Anglia (de pita, la Lon,dray, in Norvegia (la Bergen), in Danemarca, in Suedia (insula Wisby, azi pustie si plind de mine), in Flandra (Bruges, Brugge), in sfArSit in Rusia chiar, la
Novgorod. Hansa batea moneda si incheia tratate cu
deosebitii regi sau fruntasi feudali. Ea a tinut multa
vreme, si pang astazi sunt in Germania orate hausellice (Hamburg, Brema, Lilbek), care au pe primarii
si Sfatul lor, si bat pe moneda Impardtiei germane
semnul for deosebit sau sterna lor.
131
--
41e Pamanturi pentru dinastia sa, (lactase imPotriva puternicului rege boem .Ottokar, care era gala sa fie stapa-
ducat alte parti. Acum se ridica in Apus Jeri europene, care avusera vreme - s se Inchege mai trainic
$i st. se Ptegtteasca mai bine.
In Spaniel, regatele de Castilla si de Aragon duc inainte lupta cu paganii, smulgandu-li tot mai multe pa.manturi. Castilia merge sere Miazazi; Aragonul castiga
..-
- 132
sa-1 declare liber .de orice fagaduieli. Atunci iarasi oastea nobililor veni asupra lui. Filip- August din Franta.:
trimesese pe fiul sau, viitorul Ludovic al VIII-lea, ca
sa lea coroana englesd, la care avea si uncle drepturL.Dar loan muri la 1216, si atunci Cara priori cu bucuriepe fiul sau de noun ani, Henric at 111-lea.
Si acesta voi sa scape de lanturile din 1215. Dar nobilii se ridicara din noi.t, avand in fruntea for pe cute-zatorul Simon de Montfort, conte de Leicester (un Fran-
de la parliare, care inseamna a vorbi, In limba latineasca stricata a evului mediu). In aceste adundri, la,
care luara parte in curand si trimesii din orase si cavalerii din comitate, pe Tanga nobilii magi si mid si
pe langa unii clerici, se desbateau nevoile de bani alewww.dacoromanica.ro
'
- 133 regelui si nemultamirile slarnite de dregatorii si ju-decatorii lui. Regele izbuti sa Invinga pe nemultamiti;
si Simon de Montfort peri in lupta.
'
membri, supraveghiati de alti douazeci si patru; la fiecare trei ani era sa se_ adune Parlamentul. Peste trei
Incline. Dar in locul lui se tidied un alt rege prin raseoala: Eduard fl prinse dupd multe silinti, si-1 ucise
n chinuri. Un al treilea veni atunci la rand, si fu Invins. Dar nici Eduard, nici fiul sail, Eduard al II-lea,
-]m-1 putura desradacina din tart. Scotia nu voia sa
-alba jug strain pe grumazi, si ea ramase neatarnata.
Inca trei sute de ani. Eduard I-iu muri la anul 1307.
.
www.dacoromanica.ro
.13
XXV.
,:
vea dreptul sa judece in uncle Imprejurari si sa pedepseasca pe vasal. Asa a facut 5i Filip-August cu
loan.
f.
r36
Turd.
Uciderea unui legal papal de un om al contelui Raimund al VI-lea adusese rdzboitl. Impotriva lui se predicase o cruciata. Simon de Montfort avu un mare rol
Intr'insa. Raimund chemd in ajutor. pe cumnatul sdu,
regele Aragonului, si era firesc sit se amestece si acesta
!rite lupta care avea de stop a se hotari soarta Sudului
frances; regele Pedro al II-lea ciizu luptandu-Se.
www.dacoromanica.ro
11.
(printre cari se numara si regii franci cari au purtat acest nume). E cunoscut lush', in de obste, supt numete de Ludovic-cel-Sfant, pentru ca a fost un crestin
foarte evlavios, un sprijinitor calduros al legii sale, un
judecator drept, care asculta pe orisicine si nu ratacia cu hotarlirea si, inai ales, omul care pe timpul
138
--
XXVI.
I39
inima pentru Imparatie. Incepusera acuma s fie adunate popoarele in cate o singura tarn, al aril stapan
cata sa fie regele: feudele cele mai mari erau slabite
www.dacoromanica.ro
i10
'Sicilia, pe cand urmasii lui Carol de Anjou au avut
de aici inainte numai regatul de Neapo le.
;Cvantul acesta
4. In Italia nu se afla un alt regal cleat regatul Neapolei si al Siciliei. Mai erau apoi stapanirile Papei, care
6. In Europa de Rdsdrit, Ungurii slabisera intaiu prinlupta cu Manuil Comnenul. Apoi ei se ridicara iarasi,
dar Imparatia cea noun bulgrireasca' li puce stavila.
In sfarsit, la 1241, Tatarii se rapezira, viind din Asia,
www.dacoromanica.ro
"e`
142
Biruitor asupra Chinesilor, el se rApezi asupra bogatelor orase din Turchestan, locuite in mare parte de
Iranieni harnici, bogati si linistiti. Ingrozitoare a fost
prada porfmcitil de el in aceste parti. Tatarii nu ja-
-.
tot ce se afla in orasul cucerit, in Cara supusa, era insemnat cu cea mai stricta soCoteala, confiscat de la
proprietarii de mina atunci si impartit. Selgiucizii slabiti din Asia Mica ajunsera vasalii prea plecati ai strasmicilor navalitori, traind de acum inainte In umbra Impilratului mongol.
Ciuci, fiul lui Ginghiz, urnai stepa mai departe, patrunzand in partite rusesti. Toti printii (cnejii) rusi se
unirit pentru a incerca sit opreasca.' potopul de foe.
In lupta de la Calca ci fura striviti. Adueand cu ei
franturi de neamuri sfararnate (si pe Tigani. din India)
Tatarii Inaintau tot mai mull. si dupii marten lui Gin-ghiz (1227), spre Apus. Bath, fiul marclui razboinic,
Intemeie In stepa ruseasca Statiil mongolic al Marii
Horde do Aar din Chipciac. El lua Moscova-si Chievul,
nimicind neatarnarea rusease5. De In Nipru venira Tatarii si la noi, luand in stripanire uncle cetati, precum
Cetatea-Alba, pe care an tinut-o aproape un veac. Din
pasurile Carpatilor ci se revarsara asupra Xrdealu-lui. manand Inaintea for pe Cumani si niMicind in
,tale provincia ungureasca de la Siretiu, care-si avea parwww.dacoromanica.ro
X
'43
calabul si episcopal catolic in cetatea Milcovului. Bela
ultima cetate cresting din Stria. In Asia Mica se ri:dicasera emiri din neamul Turcilor.
14
principatul de liIngti Miletul cel vechiu (Palacia) si Efesul din acelasi timp (acum Altologo, Aiasoluc); Sarucan, cel de laugh.' Magnesia (Manisa); Teche, de Ianga Smirna; in interior, Chermian cu capitala Chiutaie,
si Caraman avand drept resedinta Conic (Konieh; vechiul Iconium). In Nord era emiratul lui Osman. Grecii aveau Niceia, Nicomedia, Filadelfia. Am spus ca, de
1. Cand s'a inceput veacul al XIV-lea, rege in Anglia era Eduard I-iu, iar in Franta Filip-cel -Fru'mos, ne-.
potul de fiu al lui LUdovic-cel-Sfant.
Tara Galilor si slabise puterea Sco(ici, pe care n'o putuse cuceri insa. Fata de Francesi, el. n'a pierdut nimic; supusii sai nu s'au ridicat cu arma impotriva re
' Sudan. Soudan e un cuvant format de Francesi, din Sultan".
Pentru deosebire de Sultanul Turcilor, e potrivit a se intrebuinta.
acest cuvAnt.
www.dacoromanica.ro
145
Dar Eduard I-iu n'a avid un limas vrednic de dansul. Fiul sau Eduard al II-lea a carmnit rau, incunjurandu-se de oameni fara tragere de inima pentru tad..
Mai multe turburari au izbucnit atunci impotriva lui,
Si chiar una din rudele sale se rascula, dar peri. El fu
pries si silit sa lase Domnia; apoi it Inchisera intro
cetate, de unde fu sees mort peste putina vreme. Fiut
sau, al treilea Eduard, fu multa vreme rege nevrastnic,
asa Inca toate trebile erau calauzite de altii.
2 Pe atunci in .Franta se afla un rege destoinic, caruia i se 'datoreste intinderea si Intarirea terii sale. El
se numia Filip-cel-Frumos (fiind un om frumos si zdravan). Era fiul lui Filip al III-lea si nepotul de fin al
Sfantului Ludovic. Filip-cel-Frumos nu era bun $i bland,
ci lacom de bani, neiertator si chiar crud; dar el a stiut
sa -$i aleaga sfetnicii, a chibzuit bine Imprejurarile $i n'a
cautat altceva decat inaintarea regatului. Sofia sa ii adusese stapanirea asupra Navarei, din Muntii Pirinei,
www.dacoromanica.ro
to
1
146
.1
4;
i47
honi Miran si un arhiereu. Papa simti asa de grozav aceasta umilin a, Inc:at-mart peste cateva zile (1303).
Filip a fost In stare s sileasca pe Papa si la desfiinlarea Ordinului Templierilor. Cei din Franta furl dati
In judecata pentru pacate care erau In cea mai mare
parte nascocite, Regele trimese pe cativa dintre ei la rug,
ca sa piara de moartea ereticilor; el li lud averile.
- 148
se recunosteau anumite drepturi superioare ale Imperiului. Unele cantoane (asemenea Voevodatelor noastre)
www.dacoromanica.ro
-'49 Atunci Franta trebui .sit capete un rege din alta familie a semintiei capetiene. Aceasta aduse marele ,,nixboiu de o said de ani".
XXIII.
afla orasul Compiegne, la Nord-Est de Paris), en titlul de conte. Cel de-al doilea conte de Valois, Filip, ajunsese astfel rege al Franciei. Regii acestei teri se zic
de' acum. Inainte Capetieni din Ramura de Valois (ccteste: Valua).
Intaiu Eduard al III-lea s'a inchinat lui Filip pentru,
Tinuturile sale din Franta, Intocmai precum Eduard al
II-lea se inchinase lui Tilip-cel-Frumos. Dar Indata el
Ina insusi puterea In Anglia. Era om tanar si viteaz. Asa
orasenii din Flandra, pe cari acesta-i silise sa se supuie
contelui lor, n'aveau alt sprijin decat pe Eduard. 0 rada
de aproape a lui Filip, Indrazetul conte Robert de Artois, care fusese despoiat de mostenirea sa, alerga tot
la ajutorul englezesc.
www.dacoromanica.ro
150
--
151
El izbuti a face sa se primeasca o comisiune de supraveghere, si capata in ea o hotaratoare inraurire. La urma insa facand-greseala de a se intelege cu Carol-celRazz, regele Navarei,
ajunsa neatarnata .dupa moar-
lui
si
www.dacoromanica.ro
I.
.12
152 ---
Pc atunci teranii pustiau In cete hotesti mai inulte Tinuturi. Miscarea se zice Jacquerie: cuVantul pare sa vie
de la haina (jaque, cf. jaquette, jacheta) pe care o purtau
rasculatii. Salbatec s'au purtat teranii, dar mai salbatec,
mai nemilosi dintre teranii rdsculati. Mai tarziu a trebuit sa se gaseasca mijloace pentru a le nimici cu total.
4. Lupta cu Englesii care se dadu la Crecy e una din
cele mai vestite ale evului mediu. Ea se mai inseamna
si prin aceia ca Englesii aveau pusti cu mici gloante
de fier. Dusmanii nu cunosteau Intrebuintarea in razboiu a prafului de pusca. Grecii, cari-i ziceau foc grecese ", Arabii si de la acestia Spaniolii ii cunosteau,
fara a-i da o mai largd. Intrebuintare. De cunostinta prafului de pusca la Chinesi nu e locul a se vorbi, fiindca
acestia au tinut toate cuceririle for stiintifice pentru
dansii.
Fiul sau era bolnavicios si nu se pricepea la razboaie. Lash' acestui nou rege, Carol, i se cuvine pe drep,
tate numele ,de Cel cuminte", pe care i 1-au :dat supusii sat El Ma pe Englesi sa-i vie In tares si s i prade,
fiindca stia bine ca ei nu pot s ramaie intr'insa si ca
foamea-i va nimici sau ii va goni inapoi peste hotar.
De acum inainte Eduard al III-lea nu se mai putu
lauda cu vre-o biruinta. Pe atunci terile erau sarace, oamenii putini: pagubele ce se puteau face in razboiu nu
www.dacoromanica.ro
;1j
'53
se potrivesc cu cele de astazi. Pe urma osti permanente,
care sa stea totdeauna pregatite si adunate, nu erau. Darile se strangeau cu greu. Deci numai pe acele ,vremi
era bine ca un rege sa faca asa cum a facut Carol -celCuminte.
Pear), care, Rind numai mostenitorul lui Filip-cel-Inluptase la 1396 impotriva Turcilor la Nicopol.
Moartea lui s'a intamplat la 1419, duper ce Francesii fu-
'
154
155
sa-i scada Insemnatatea. De fapt, aceasta fmeie, despre care se credea ca vorbeste cu puterile ceresti si e
In stare sa faca minuni, a Inflacarat la lupta pe ostasi si a putut astfel ajuta foarte mult la mantuirea
terii sale. Ea a curcitit oastea regald de pdcate si, din
talhari, betivi si desfranati cum erau, a facut o legiune
de credinciosi, cari socotiau ca urmeaza, luptandu-se
pentru tart si rege, porunca lui Dumnezeu.
La pace, de fapt un armistitiu, Carol al VII-lea a capate si Tinuturile de Miazazi, care se Mai tineau de Anglia.
XXIX.
'I
157
pe cari -i Linea in custi de fier, unde nici nu puteau sa
se ridice in picioare; dar avea multa istetime si sta-
ruinta. El si-a pus in minte sa uneascl loath Cara In manile sale, si a izbutit.
La inceput chiar, Ludovic a avut in fata lui pe feudali, cari, uniti pentru apararea ramasitelor de privilegii ce mai aveau, pretindeau totusi ca au in vedere
numai binele erii, si de aceia si-au numit tovArasia de
revolta: Liga binelui public. Luptatorii ei nu se dovedira
in stare a birul pe rege in lupta de la
Montlherg, care a
fost nehotarit'a (1465).
Dar locuitorii din Paris, cari, de la Stefan Marcel incoace, se aratau foarte darji fata de regi si sprijiniSerbi
de curand pe Burgunzi si Englesi (Caboche, un tbkcar
- 158
Dar Ludovic i-a stat In tale; nu doar a s'ar fi luptat
singur, dar el a indemnat pe toti dusmanii lui Carol
si i-a sfatuit. La urma, acesta va fi batut de cetele teranilor elvetieni, vacari si vanatori de munte. Luptandu-se apoi cu ducele' Lotaringiei, a lost gasit mort
pe campul de lupta, cu Anne Inghetate de frigul unei
rile de lama.
La Granson, apoi la Morat (Murten) fu batut Carol
de Sviteri, In acel an 1476 In care Stefan-eel-Mare d idea Turcilor a doua lupta pentru pastrarea terii sale.
Lupta noastra pentru neam si lege e deci contemporana
cu aceia pentru libertate a Sviterilor. In iarna urmaloare, Burgunzii asediau Nancy, capitala Lotaringiei,
In serviciul duoelui Rene de Vaudemont, si aici alergara
Sviterii pentru a-si gasi vechiul dusman, care peri in
valmasagul salbatec al infrangerii sale. Ambitia feudal
francesa, trufia separatists a noilor oligarhi din range
regal, inzestrati cu apanagii de un rege neprevazator,
se Ingropara cu el.
,le
www.dacoromanica.ro
'59
.
www.dacoromanica.ro
-,- Ito.
.
'f.
>-
is
ei era Mare-Maestru, deci Mare-Capitan al 'twin Ordin cavaleresc cu numele de Avis. Navara era pe la
1350 a unui rege din sange frances, Carol-cel-Rau, fiul
www.dacoromanica.ro
161 -
-. -
Insulele Baleare an alcatuit catva timp un regat deosebit: al Maiorcei, dupa insula cu acest nume.
Unul din acesti regi, Iacob (Jaime) al II-lea, pe la jumatatea veacului al XIV-lea, alcatui planul de a-si reelpata, cu ajutorul cavalerilor francesi, insulele, dar peri
In lupta.
.
Regii acestia spanioli erau desfranati, cruzi sau nevolnici, adese oH. Se povesteste despre otraviri, despre
lupte intre tata si fiu sau intre frati, precum a fost aceia
a lui Petru-cel-Crud al Castiliei ou Henric de Transtamara, dintre caH cel d'intaiu a fost omorit de cel din
urma.
Petru luptase Impotriva fratelui sau cu Companiilecele-mari" francese, calauzite de vestitul viteaz Bertrand
www.dacoromanica.ro
162
care s'a vorbit mai sus, a fost, In adevar, cel mai puternic stapanitor In cuprinsul ei. El ocrotia o sums de
orase si ajunsese cu cuceririle sale pans la raul Po, In
Tinutul care se chiama Lombardia. Dar dupa clausal
venira la Domnie acele femei cu purtkri rele, care
primejduira regatul. Aproape o suta de ani au fost aici
petreceri neingaduite, omoruri si razboaie, Asa s'a prapada toata faima de care se bucurase regatul.
In Sicilia a tot domnit familia regal. din Aragon.
Putin timp dupa anul 1400, insula s'a unit chiar cu Aragonul In mane regelui Martin-cel-Bcitr.dn, caruia-i murise fiul.
- 163
164
amestecd si vechea dusmana Venetia, cu care s'au purtat cloud razboaie mari In veacul al XIV-lea. Genova iesi
Pisa era foarte mult slabitd. In loud ei se ridica Florenta. In fruntea orasului stateau ,;staretii" (zisi aid
-priori), alesi, ca si la Genova, de bresle si negustori, si
un stegar, canna 1 se spunea: gonfalonier, dupa cuvan-,
tul italian gonfalone, steag. Florenta prinse a se ri
dica mai ales de pe vremea lui Carol de Anjou, 5i ea a
tinut totdeauna cu Ghelfii, adecd dusmanii partenitorilor
Imperiului, cari, acestia, purtau porecla de Ghibelini.
Aici nu era atata negot cu Rasaritul ca in Venetia si
Genova, dar se lucra mult de mestesugari,
mai ales
postavuri vestite In toala lumea. In Florenta erau si bancheri cu foarte mare faima, si ei ajungeau asa de puternici prin banii Tor, incat nimic nu se facea in Republica lard stirea lor. Asa a fost familia de Medicis, a
earn marire a intemeiat-o, luptandu-se cu alti bogd7"
tali, Albizzi, in veacul al XIV-lea, Cosma cel Btrdn. Nu
se schimbard titlurile, dar familia predomnitoare ajunse
a lua una cafe una lode dregatoriile.
Aici era si o mare staruinta pentru invatatura 5i scrie-
165
Iadului; apoi dupa el Petrarca, vestitul cantaret al iubirii, si Boccaccio, povestitor de istorioare. Fiindca Florenta a avu astfel de oameni, Italienii, cari vorbesc deo-
ton al asa-numitelor chansons de geste, epopeia acelor timpuri). Si el e cu total stapanit de credin(a si concc:4We crestine. Si el traieste in misticismul vremii sale,
mete vine de la comediile", misterele", represintatiiic religioase cu subiecte in care se amesteca Iadul si
Raiul, sfinlii si .insusi Dumnezeu), e astfel si o hipt)d
impotriva dusmanilor lui politici, si o incercare de tillmacire mistica a faptelor si oamenilor. E nemuritoare,
nu prin subiectul ei, ci impotriva lui, prin energia cuprinzatoare a unui viers care se infatiseaza ca slove de
brunt cufundate in marmurd.
Francisc Petrarca (1304-74)' era un om foarte invatat;
stia si stria latineste ca oamenii antichiatii: a incercat
i o epopee a lui Scipione Africanul, dupa modelul lui
Virgiliu., si scrisorile lui, In care imita pe Cicerone si
Pliniu-cel-Tanar, sant fard gres. El traieste in admiratia oamnilor, nu atata prin aceste dovezi de cunostinti
in alto limba, ci prin versurile sale de iubire, in forma
populard medievala, canzoni (sing. canzone; franc. chanwww.dacoromanica.ro
- 166 son) i prin sonetele sale (sonetto, numit asa pentru sunetul armonios al acestei forme poetice cristaline). Ele
sant inchinate unei madonna Laura, unei doamne cu a-
ce spun, gandindu-se la virtuti sau alte abstractii Infatisate In chip si supt nume de om.
loan Boccaccio (1313-75), care e Contemporanul lui
Asa
$.
mare, se poate zice ca s'a treat prosa italiana. Boccaccio a gasit multi imitatori, si unii dintre acesti novellieri
si-au castigat un nume insemnat In literatura Rabaul.
Feude erau mai multe supt munti: aici erau contii de
Savoia, carora li s'au dat apoi titlul de duci: din ei se
trag regii Italiei din vremea noastra. Mai erau coati de
Piemont, a caror mostenire a luat-o Casa de Savoia, si
doua Case de marchisi (marchis vine de la lat: marca,
germ Mark, franc. marche, a Imparatiei carolingiene):
cei din Montferrat, de cari s'a mai vorbit, si de Saluzzo
(franc.: Saluces). Dintre acesti din urma, unul, Toma al
III-lea, a scris, pe vremea razboiului de 0 suta de ani,
remand Le Chevalier errant (Cavalerul ratacitor").
www.dacoromanica.ro
167
---
XXXI.
O mail de ani".
MY,
I08 si bani
mai ales acestia, cari puteau plati oastea
'acela avea si puterea, fara s-1 intrebe nimeni de drzpt.
Pupa. idealismul une on nobil, alte on anarhic, al evalui
mediu, venia astfel acum o era de realism, une on brutala, totdeauna prielnicd desvoltarii elementelor materiale ale civilisa(iei.
.169
Inainte pe regi. Alegatorii trebuiau sa fie cei trei arhiepiscopi de la Bin, cei doi duci, din Bavaria si din
Saxonia, markgraful din Brandenburg si regele Doe-
miei
Inainte alegeau
Cara unui fiu al sau. Carol lua apoi Brandenburgul pentru familia de Luxemburg. La moarte, el imparti Elor
deosebitele teri ce ajungesera in mana sa.
www.dacoromanica.ro
- 170
ria un sprijin destul de tare (acolo el, era sotul reginei Maria, fiica lui Ludovic-cel-Mare, si a fost apoi mos-
tenitorul ei), si banii ii lipsiau: astfel a fost silit sa cedeze Brandenburgul, mostenit de la Wenzel si de la
varul lor, Jobst, lui Frederic de Hohenzollern, mic senior svab, care, stapanind Anspach si Bayeruth, avea
la Nurnberg, unde mai traieste cetatea veche, incunjurata de santuri adanci. Burggraful Frederic al VI-lea
capata aceasta Intinsa provincie in Julie 1411, ca vechil si capitan (ca elector In 1415-7), in schimbul unui
ajutor banesc.
Sigismund se credea dator, ca Imparat, sa se lupte cu:
Turcii si sit impace Biserica, dar mijloacele nu-i ajun-
geau pentru aceasta. In Italia on la Conciliul din Constanta Isi lua Infatisare impa'rateasca.', dar indata se
vedea ca e un biet print fara mijloace si fara ascultare, care se strecura mai mult sau mai putin dibaciu
printre greutati pe care nu be putuse invinge.
Ginerele si urmasul sau, = cad n'a avut un fiu,
Albert de Austria, si-a inchinat stapanirea razboiului
turcesc, In cursul caruia a si murit, de boala. Dupa a. testa a venit alt urmas al lui Rudolf de Habsburg, Fre1.
deric.
17' r-
Urban al V-lea, care a predicat cruciata si supt auspiciile caruia Petru I-iu, regele Ciprului, a luat Alexan-
.
_
Cand a fost s se aleaga urmasul lui, cardinalii alegatori s'au impartit In doua: cardinalii francesi de-o
parte, si-ceilalti de alta. Doi Papi au lost alesi astfel in
cloud locuri deosebite: uncle teri an recunoscut pe unul,
care s'a asezat in Roma, allele pe eel de-al doilea, care
In general, terile latine au lost pentru Papa din Avignon, Clement al VII-lea, si urmasii sai; celelalte
pentru Urban al VI-lea si cei ce au venit, la Roma,
dupa el. Aici in Roma avuse cativa ani puterea, pand
In omorit intr'o rascoala, Cola di Rienzo; care Incercase
172
dusmania for cu Papa, faceau s se aleaga altul. Dar atunci numai Imparatul care-1 numise recunostea pe acest Papa mincinos; pe cand acum lumea statea in doua
tabere cu privire la legaturile cu Scaunul Sfantului Petru. De aceia aceasta deosebire se chiama shisma cea
mare a Apusului.
Ca sa se mantuie, data cu asemenea ru$ine, multi
oameni Invatati si cu trecere in Biserica sfatuiau sa se
adtme un sinod al -clerului intreg, care O. hotarasca In
sfarsit care e Papa eel adevarat.
Astfel erau pentru Sinod insemnatul scriitor Philippe
de Mezieres, Cancelariu al Ciprului, Pierre d'Ailly, apoi
episcop, Ioan Gerson, caruia i se atribuie Imitatio
Christi, o minunata carte, in care sufletul crestinului
se intoaroe de-a dreptul, fara mijlocirea preotului, catre
Dumnezeu.
Dupa multe silinti, acest sinod s'a putut strange in orasul Pisa din Italia, la 1409; amandoi Papii au lost judecati nevrednici, si s'a ales altul, dar cei doi de mai
inainte tot au pastrat ascultare. Peste cativa ani, Sigismund a chemat alt sinod, la Constanta, langa lacul cu
acest nume, in Svitera.
r-
Sinodul din Constanta a ales pe Papa Martin al Vlea, care a rdmas singur. Dar acum se ajunsese la parerea ca soboarele sant mai tari decat Papii si ca legea
trebuie curatita prin soboare de obste. Pentru aceasta
soborul din Basel (Bale), in Svitera, care a tinut multi
vreme, Infra in luptd cu Papa Eugenia al IV-lea.
Acesta a strans si el-un sobor si a cautat sa Impace pe
Rasariteni cu Roma. Dar la urma a invins tot Papa.
Parintii din Basel vorbisera multi ani de zile despre
reforma Bisericii, in numele careia singure ei puteau
sa alba un rost si sa indreptateasca prelungirea fora
soroc a sedintilor lor. Masuri folositoare n'au fast insa
in stare sa le ieie.
Cand Papa Eugeniu lua hotarirea de a chema pe RAsariteni la un sinod de Unire, legand astfel pontifica-
tat in multe parti, a cucerit une ori, a pierdut altadatA; si ni se infdtiseazd ca rege foarte puternic, dar
mai ales foarte stralucitor. Odata s'a gandit sA fie Imparat din Apus si se intelesese pentru aceasta cu Papa,
care pIrtenia necontenit aceasta dinastie noun din Ungaria. Dar ceia ce a voit el mai Mutt, a lost sa aibb.' in
manile sale Rasdritul care fusese odinioard bizantin.
Pentru ca sa atingd acest scop, el a cerut binecuvantarea
Papilor, si a pregAtit regatul sau pentru luptd, in orice
,elipa ar fi lost nevoia: pe Vremea lui, Ungaria a ajuns
www.dacoromanica.ro
Y.
175
Dar cele cloud teri si-au pastrat rosturile for cu total deosebite. In Polonia, Ludovic era represinttat de
mama lui, Elisaveta, fata de rege polon.
2. Tara aceasta fusese multa vreme imbucatatita. Nimeni nu mai tinea sauna de Poloni, caci un popor nu
are pret la altele dealt atunci cand e unit $i gata sa se
foloseasca hate anume clipa de toate puterile sale. Pe
la ineeputul veacului al XIV-lea Polonii se pacatosisera
gur rege, care era luat dintre dansii chiar; el e pomenitul Vladislav Piticul.
, F,
177
star, Imparat; cealalta, Hedviga, s'a maritat cu lage116, printul Litvaniei. Litvania, care dobandise si te12
www.dacoromanica.ro
-7
1--
- 178 -
1.
17y
,
_ .
Cat despre aceasta, insa, Iancu nu-si, pierdu lucrederea. Ca un strajer ce nu stie de osteneald, a mai pazit el doisprezece ani la toate hotarele. Nobilii unguri it
facusera capitan al terii for si carmuitor in numele regelui lunar. Cand Turcii venira sa iea Belgradul, care
era al Ungurilor, Iancu dadu lupte vestite, ca sa scape
cetatea; cruciati din Apus chiar venira sa.-1 ajute.
-----
--
cern Iancu-Voda, si, macar ca el a luptat pentru marlrea Terii-Unguresti, not tot trebuie sa ne gandim cu drag
www.dacoromanica.ro
'
'TYE"
180
parole Rasaritului si ca asa se intemeiase principatul Chievului. Am vazut iarasi cum principii, sau, ruseste, cue ii de aici s'au crestinat si au crestinat si poporul lor.
2 Talarii, navalind asupra Rusilor in 1241, i-au gasit tot asa de impartiti cum .erau si Polonii. Deci aici
Rusii nu s'au putut impotrivi, caci desbinarea e totdeauna la un popor mama primejdiei si a- peirii. Ta.
tarii li-au pus deci jug pe gatlejuri.
In fiecare an cnejii sau trimesi de-ai for au trebuit
sa vie in lagarul tataresc, undo luptatorii, agemeues
cu Hunii, stateau supt corturile grosolane de paSla; in
genunchi, ca robii, ei au trebuit sa intinda pungile cu
bani de our sau argint. Daca nu le-ar fi adus, puhoitil
calaretilor din pustie ar fi prapadit tarinile si ar fi Luis,lull cu foe satele si targurile. Asa au trait Rusii mai
bine de o suta de aui, adeca tocmai atata vreme cat am
stat si not supt puterea Tatarilor, caci acestia cereaubir
de la toate asezarile, pand in zidul de piatra al multi-
www.dacoromanica.ro
-- 1.81
gatul franc. Aici erau mai multi cneji in orase asezate pe apele care se varsd din spre Apus in apa puternica a Volgei: dintre dansii toti, s'au aratat mai sireti cnejii din Moscoua. Ei au stat intaiu in legdturi de
supunere desavarsita cu Tatarii. Pe urml, cand s'au
simtit intariti, s'au pregatit de lupta cu dansii.
Cneazul muscal care a indraznit eel d'intaiu sd-si inwww.dacoromanica.ro
Numele lui e Timor; era schiop si i se zicea Timurcel- Schiop, Timurlenc: de aici Europenii s'au deprins
a-i zice Tamer lab.. El a cucerit miezule Asiei, Turchesta-
r rrn.%1
www.dacoromanica.ro
A
-1 183
de Romani Crdmleni, dupa numele romanese cel vechin al Crimeii: Cram.ul. Dese on am fost pradati not
de acesti oameni fare mild, cari se tineau numai din pes-
Hanatul Crimeii a fost infiintat de Hagi-Ghirai. Dinastia lui s'a zis a Ghiraizilor. Popoarele vecine de la
Marea Neagra si din Caucas se suptisera. De la Don
. la Nistru era pustiul uncle pandiau Tatarii. Cei din Dobrogea se intalnesc abia dupa 1500, iar Nogaii din
Bugeac (Basarabia-de-jos) se aseaza numai pe la 1600.
Pe langa. Han era un Calga, loctiitor, apoi, mai tarziu, un Nuredin, tot din sangele Ghiraizilor.
Sultani si Marzaci aveau; supt acestia, comanda oswww.dacoromanica.ro
T.:
- 184 !Bor. Prada era pentru aoest popor, care nu lucra pamantul $i nu se cobora la indeletnicirea cu mestesugurile si negotul, o neaparatcl nevoie.
o,
XXXIV.
www.dacoromanica.ro
f.
-185-
rata.
Numele de Turc se dadea locuitorilor ratacitori in Asia mijlocie, acolo uncle dupd dansii se numeste astazi o lard: Turchestanul. Dintre ei s'a ridicat, precum
.
ratie mare. Prin ndvalirea Mongolilor si prin certe pentru Domnie s'a Impartit i sfaramat insd, cum vazuram,
pe la sfarsitul veacului al XIII-lea, Sultanatul selgiucid.
In Asia Mica au ramas atunci stdpanitori mai mid,
cari se chemau emiri. Printre ei se ivi si unul cu numele
de Osman, care avu IndrazneaLl si noroc. Turcii cari-I
urmau in razboiu si la prada s'au zis Osimantai, fiind
- 186 - '
un copil, supt epitropia mamei, o Latina din Savoia.
Cantacuzinul era eel mai de sama om dintre Bizantini:
pe Incetul el aluned la rascoala, sprijinindu-se si pe
puterile sarbesti.
emu departe de dansa, caci ajunsesera acuma de stapaniau tot pamantul asiatic pans in fata cu Constantinopoint si-si aveau Capita la in marele oral Brusa, care
t-
7..
www.dacoromanica.ro
--
- 187 -
cutremur sfaramand zidurile. oraselor, barbarii patrun-sera fara lupta In Galipoli (1354).
- 1139
boaiele Sultanilor.
si Tara-Romaneasca supt Domnul ei Mircea, care invinse de dour" ori pe Turci, comandati chiar de Baiezid,.
www.dacoromanica.ro
- 190 -
'
Bii-
. _
XXXV.
1. Tara Moldovei e mai noud decal Tara-Rometneascd .sau Muntenia. Aceasta isi are Inceputurile Inca din
www.dacoromanica.ro
- 191
-";
Turcii, facandu-si datoria de crestin, dar catre sfarsit a vazut ca trebuie sa se impace cu ei. Mircea -a fost
nepot, si, ea si inaintasii sai, el a stiut sa apere neatarnarea terii.
.
www.dacoromanica.ro
se.
- 192
celeste si nepotul de fiu al lui Alexandra pe care urmash 1-au cinstit cu numele de cel Bun".
Pdrintele nostru Stefan-Vodd a statut de treizeci
'.
4. Dar fapta lui cea mai mare a fost ca a putut Linea piept Turcilor.
Sultanul Mohammed al II-lea se urea! pe tron hotdrit
sa indeplineased, izbanzi ca ale lui Alexandru-cel-Mare,
pe care le stia din carti. El incunjurd cetatea puternica
a Constantinopolulai, unde era Impgrat pe atunci Con-
www.dacoromanica.ro
unit al Chievului. Dar cei mai multi dintre Constantinopolitani 11 primira cu ura, ca pe un spurcat In ce
prive.ste legea;, fiindca el pomenise la Sfanta Sofie pe
Papa, ei nici nu mai calcara In aceasta biserica, pareca
cateva zile, Patriarhul fiind fugit mai de mull, Mohammed chema pe Invatatul calugar, strict ortodox,
Ghenadie Scholarios, si-1 facu Patriarh, In vechile forme. Lui fi supuse, si nu numai In cele sufletesti, caci
Turcii erau bucurosi sa capete bani de la supusi, fara
a-i administra de-a dreptul, pe toti ,crestinii de legea
greceasca. Acestia erau priviti ca o singura nage rcligioasd, deosebita de acelea ale Armenilor si Latinilor
catolici. Multi Greci, scriitori si oameni de Stat, au fost
sprijiniti si daruiti de Mohammed, care nu li cerea macar sa-si schimbe legea, renegdnd, facandu-se renega(i.
www.dacoromanica.ro
195
.-
www.dacoromanica.ro
- 196-
dintr'un neam grecisat care se sarbise apoi cu total: Albanes bask' era sangele lui. Domnul Alexandru" (aceasta
inseaninii ,,Scanderbeg") avu de lupta si cu Venetia,
www.dacoromanica.ro
197
capete toga Albania, dar numele i-a rd.mas vestit pentru multele razboaie pe care le-a purtat
cu Turcii. De doua on porni Sultanul insusi Impotriva
lui si nu-1 putu rapune. Scanderbeg muri la Inceputul
anului 1467, cand se gatia de o noun lupta cu Turcii.
Inca de atunci fetele din neamul lui obisnuiau a-i canta
faptele de vitejie. Peste doi ani Croia fu ocupata de Venetieni, $i In curand Albania era a Sultanului.
care voia sit
Mohammed se facu astfel stapan peste insula veneliana Negroponte. Serbia, Bosnia erau ale lui, $i In
toata lumea el nu mai avea alt dusman decat pe $ahul Persiei.
$i acesta, Uzun-Hasan (Hasan-cel-Lung"), era un
Turc, dar din cei, mai salbateci, de prin steps. Persia
o cucerise Si avea legaturi-cu familia Imparateasca din
ca. Generalul sau din Europa (beglerbegul din_ Rumelia) veni pans in padurile Vasluiului, dar fu batut
strasnic, Inteo dimineata din lanuar 1475, la PodulMalt. In anul urmator, dupa ce cucerise Domnia asupra Marii Negre, Sultanul Insusi veni asupra lui Stefan.
- 198
.01,1 0 TZe4
U: aCIPIULUI
4'Oeu,d11
www.dacoromanica.ro
'
TABLA CAPITOLELOR
Flag.
WA,LIO TEC,1
Barbarii ca dusmapilj
mane. Germa
firea
tort
imparatiei ro-
. .
sl tfk0'u ile lor.
olifa. in loc pe Goti
ut us
6
11
17
22
27
dintre barbari
VIII. Hopi de Mare din Miazanoapte sau Nortmanii si caderea Imparatiei lui Carol-cel-Mare
IX. Prefacerile terilor desfacute din Imparatia lui Carolcel- Mare.
40
47
32
51
58
64
69
74
83
93
98
www.dacoromanica.ro
88
200
.
Pag.
[sus Hristos .
XX. Regatul crestin al Ierusalimului si alte cruciate . .
XXI. Henric al II-lea, regele Angliei, si lupta cea noun
104
108
112
117
timpuri : Hansa
XXV. IntArlrea regaiitatii francese : Filip-August si Ludovic
al IX-lea Sfant
XXVI. Starea lumii pe anul 1300
...... .
...122
129
134
138
de o sutA de ani"
XXIII. RAzboiul de o sutA de ani"
XXIX. Franta si Anglia de Ia rAzboiul de o suta de ani"
pand la 1500
XXX. Terile celelalte pAnd la anul 1500
XX XI. Pap!' si Imparatii din vremea razboiultil de o suta
de ani"
XXXII. Ungurii si Polonii In veacul al XVI-lea
XXXIII. Oranduirea Terii Rusesti si luptele el cu Tatarii .
XXXIV. Despre aezarea Turcilor in Europa .
XXXV. Terile romanesti pana la moartea Domnului Moldovel
.....
Stefan-cel-Mare
www.dacoromanica.ro
144
149
155
160
167
173
180
184
190
www.dacoromanica.ro