Sunteți pe pagina 1din 203

N.

IORGA

ISTORIA UNIVERSALA
SAU

ISTORIA LUMII
Dupa caderea Imperiului Roman de Apus
I.

(476-1500)
Povestita

pentrn elevii de clasa a II-a a scolilor secandare


si pentrn oricine vrea sa-si dea mina de
mersul civilisatiilor omenesti.

'

EDITIA a VI -a

VALENII DE MUNTE

'

ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC DATINA ROMANEASCA"


1933
.

www.dacoromanica.ro

i
.

Pentru cetitorii maturi si pentru profesori


Aceasta carte e o parte din Istoria Universal(' cu a
cdrii predare sdnt inscircinat de acum patruzeci de ani
si pe care o cunosc dupa izvoarele inseA a.Fa cum am
infatisat-o mai de curdnd in cartea Essai d'itne synthese
de l'histoire de l'humanite (patru volume).
Evul media lam scris la treizeci de ani. .Atunci am
gdcit multe lucruri pe care pe urma le-am glint prin

indelungate cercetari, care mi-au dat incredere in eugetaria

mea. Revazdnd astazi cartea, am avut putin de schimbat


i .de adaus, ceia ce inseamnd ca sintesele, daca sant
facute cu chibzuiala, dureaza.
si de aici un plan
Lucrarea a fost menita
.

pe care altfel l-as fi facut perfect unitar .numai din

dorinfa de a scoate de acolo un. invatamdnt de nume si


de date, culese din manuale francese, prin unul de idei
imbricate intr'o forma literara si presintdnd un sistem.
Atdt de Mu inteles de lumea mea romaneasca in tot ce
am vrut si am facia, mi-am vazut cartea ,Inlocuilci de
compilatli ware.
Rar cerutei, eu as fi inlaturat-o dacci as fi emit ca o
alto lucrare organics pe aceiaqi bath a izvoarelor o poate
substitui. In toad cinstea, nu e casul.
De aceia, cu jertfa grew, o retiparesc pe sama mea.
$7, oricdt cercdri didactice, in care am totusi atdtia elevi,
s'ar indeparta de la ddnsa, o indrept catre rice om cult
Care vrea-sa-si dea sama de mersul civilisatiilor omenesti.
_
.
N. IORGA.
August 1933.

www.dacoromanica.ro

I.

Barbarii ca dusmani si ca ajutaitori ai imparAtiei


romane. Germanii: ea si obiceiurile tor.
,601,1u fee

4 I
Evul mediu, .a doua
tri a istoriei lumii, se
.cuprinde intro doua fa ple mar, are au schimbat
infatisarea Europei in care trati
navalirile sau mai
bine stramutarile barbarilor si caderea orasului imparatesc Constantinopol in mina Turcilor.
.

Hotarele cvului media s'au statornici si altfel, Unii, cci


mai multi, socot de la caderea Romei, De fapt, vremea
veche, evul antic pastreaza insusirile lui deosebitoare
pang mai hirziu, cam trei-patra stile de ani de la caderea Romei. Aceasta cadere" nici Ware, o insemnatate
atat de hotaratoare. Un set barbar, o capetenie de ostasi

cu Plata ai Imparatului, a luat puterea in locul lui,


dar n'a cutezat sa-si insuseasca drepturile imparatesti.
Numai cand forma culturala a antichitatii, forma in
care se cuprind: religie, literature, scoala, viata de
Slat, port, locuinta, 5. a., dispare si supusii imperiului,

organisati in Romanii" autonome, ca si une on barbarii, dau in loc alta forma, in care se 'afla Marie multe
elemente vechi, dar si noun, izvorite din sufletul oamenilor color not, numai atunci se poate zice ca omenirea
intra in ally vrasta si istoria trebuie sa insemne 6 des/
partire noun.
www.dacoromanica.ro

1. Pe la anul 350, Imparatia romand era slabita. Ea


avea Inca toate terile de pc malul Marii Mediterane, si

'

din Europa, si din Asia, si din Africa, si se intindea


pang la margenile Tinuturilor acoperite cu nisip si
viatra 'sau cu paduri nestrabatute. In Europa ea mergea pang la raurile Rin si Dunare, ins Africa pang in
preajma Saharei, iar in Asia pana la marile rauti Tigru si Eufrat. Vecinii din Europa erau, pe langa Catii
din partile necucerite ale Insulelor Britanice, Germanii.

In Africa ratdciau dincolo de raza cetkilor de paza


romane neamurile pustiului, miscateare ca si nisipul.
in Asia legiunile se luptau., necontenit la hotar cu
Persil.

Germanii -crap un popor din acelasi singe aric ca


si popoarele din Imparatia romana: Latini, Greci, Celti
(in Galia; in Britania-Marc si Irlanda, in Italia de

Nord si in Alpi), Iliri (in partile apusene ale Peninsulei Balcanice) si Traci (din Carpati pang in Arhipelag si in Asia Mica). Erau, de obiceiu, oameni mari, puternici, albi, cu ochii albastri si pdrul balan, pc Care-1
lasau sa creased in voie. Umblau imbracati in pici de
fiard sau in teaiuri facute 'n casa de femeile germane,
si vesmintele for erau molt niaineindestulateare decat
ale Romanilor, carora acesti dusmani li se pareau
aproape goi.

Aceste deosebiri privesc pe. Germanii cari nu se aflau


in zilnica atingere cu Romanii. Cei cari veniau la billciurile de hotar,
cum se facca si la Dundre, in. coldfile romane, -- eel cc capatau ogor de la impardlie, pe
pdmantul ei, ,erau altfel. Iar cci .cari slogan in oaste pas'-

trait vesmantul barbar numai de trufie. In sfarsit inr


tocmai ca Romanii umblau acei Germain chri primisera
.

dregatorii do la Imparatul.
2. Asezarea Germanilor era in sate load:, departate
uncle de allele si cu casele risipite, deci asa cum sunt
www.dacoromanica.ro

satele mai putin locuite de la noi. Fiecare, gospodar isi

-avea casa si curtea lui, dar ogoarele se schimbau in


`fiecare, an, ca sa se crute pamantul, si fiecare capita
cam aceiasi parte, dupa cum ii era de grea si casa.
nelesteele, padurea, pasunea erau ale tuturora, ale
Obstii, ca Si la noi mai de mult, si se chemau Mark
sau Margene.

Noi n'am imprumutat acest fel de viata de la Ger:mani. Nu 1-am imprumutat nici de la Slavi. El ni vine
de la strabunii nostri, Tracii. Dar toate popoarele au
asemenea asezaminte intr'o anume fasa a desvoltarii
'for.
.

Tatal de familie era down peste toti ai sai: el se inchina pentru dansii stramosilor; el judeca si pedepsia;

.robii erau cu totul in mina lui, ca un lucru. Adunarea tuturor gospodarilor carmuia satul, impartind pamanturile de lucru si luand hotararile mai marl. Mai
multe sate care pornesc din aceiasi tulpina veche ah
.::atuesc un neam:

Neamul se zice latinestte Bens, ginta, in limba ger.mana


Stamm.
-

Neamul avea un fel de boierie" a oamenilor de obarsie mai buna,. sau cari sunt mai bogati, mai viteji
dedat ceilalti; de-asupra tuturor sta regele, ca Domrail la Romani. Regele eel, vechiu e socotit ca se coboard din zei, si de aceia toti se pleaca inaintea lui;
daruri. ii vin de pretutindeni. Dar el nu poate hotari
nimic insemnat fara s se fi intrebat adunarea neamUlui; la razboiu el nu duce pe ostasi, Cari-si aleg pe
,eel mai destoinic; in Limp de pace, .oricine are vole sa-si

aleaga o cape,tenie de care-si uneste soarta. Mai multe


ineamuri la un loc .fac o nariune, un popor
asupra
1.

www.dacoromanica.ro

caruia se inlinde puterea regelui celui mai mare. Ast


fel dena(iuni, care n'au acelasi stramos, ci se inching_
numai pentru razboiu, au fost: a Suevilor, cu care s'a
luptat August, a Quazilor si Marcdmanilor: cu cares'a bitlut Marc-Aureliu, iar, in veacul al IV-lea, a Ala`maid lor, intro Rinul-de:sus si obarsia Dunarii, a Fran-

cilor, in baltile de la gura Rinului, si, in Rasttrit,

a.

Vandalilor, de la Apusul Dacici, si a Gorilor, din sesul.


rusesc si romanesc, ca si din Scandinavia.

Capeteniile alese pentru ritzboiu purtau numele do


duci, Herzoge. Ei nu mai aveau nicio putere (140 is
pra.virea razboiului. Dar la alt prilej de lupto fireste
- ca lumea se gandia intaiu 1,a voinicul care mai castigase

biruinta. Astfel se ajungea la oarecare statornicie a acestor cdlduzi in lupta.

3. Germanii aveau nevoie de pamanturi, caci cei.

multi nu erau pastori sau pescari, ci se indelelniciau


cu lucrul ogoarelor: ale lor nu li ajungeau, ,Iiindca
ei erau plugari slabi, fiindca li lace. sa fraiascA in.
larg si fiindcq se rrtzbaiau neconlenit intro dansii. In
adevitr, oamenii in timid firea traiau numai pentru rrtzboiu, si grija campului o aveau mai mull robii, femeile
si copiii.
Asa fac si azi Pieile Rosii din America. Dar Germanii_
erau. mai culti decal rasa bAstinasd din Nordul Ameri-

cei in clips navalirii Europenilor. Indienii en pielea


rosie ramilsesera inca vanrlori in Odurile. Americei
Septentrionale, pe cared footle multi GOrmani. aveau
dragostea brazdei.

Germanii cereau pAmanturi de la. Romani. Acestia.


poatrt astampara..
i-au haul de mai Mule ori, Rica
Pe prinsii din razboiu asezau apoi Romanii in pro-www.dacoromanica.ro

-vincii mai puffin locuite, dandu-i pe la proprietari ca


muncitori. Pe altii ii primiau, de voie sau de nevoie,
:In alte Tinuturi ca acestea: ii lasau atunci sa vie in
()rase la targuri, ca sa-si faca si ci cumparaturile. Li
:1.adeau une on si ajutoare in bani, dar ii indatoriau
sa apere granita.
-

'

1-

Astfel de Germani asezati cu Invoiala, cum se asei7


zau data colonistii, oameni straini", in sloboziile noas'Ire, se chemau foederati, de la foedus, invoiala.

Pe altii iarasi ii _luau Romanii ca ostasi pe tang legiuni si-i intrebuintau impotriva dusmanilor Romei.
Supt steagurile imparatesti sau in ,cuprinsul Imparaei Isi pastrau regii lor, datinele lor limba lor si
zeii lor. Acestia Inchipuiau puteri ale naturii, si dinire ei cel mai mare era stapanitorul Cerului, Odin slim.
Wotan, .care primia la ospetele de dupa moarte pe voinicii ucisi in lupta.
.

.
.

Legea Germanilor n'o cunoastem bine. Abia cateva


Tanduri le gasim despre (lama la Tacit, marele istoric
roman. Amintirea religiei Germanilor din Nord, a Scan
inavilor, s'a pastrat insa, prin legendele' culese thrziu
In evul media in Edde.
.

4. Cu vremea, se fdcu o apropiere intre Germani si


'Intre Romani. Germanii se deprinsera a trai in Imperiu; unii dintre dansii ajunsera sus de tot in treptele
.ostasesti sau in ale carmuirii civile. Cei mai buni generali ai Romei din veacul al IV-lea si din al V-lea: data
:nu si Aetiu, dar Stilicon, Rufin stint Germani.

Aetiu era de prin pArtile noastre, Stilicon. (Stilicho)


-venia din Vandali.

Oastea e mai mult in manile lor; pe langa Imparat,


.de la moartea lui Teodosiu-cel-Mare (395), sta un Gerwww.dacoromanica.ro

-6
man ca ajutator si epitrop. Imparatia pastreaza alestuirea ei cea veche, dar oamenii prin cari se fac toate,
ajitnig a fi altii. Pe rand provinciile se umplu cu bar-bari, cari cer voia Imparatului, de Si s'ar aseza si Idea
dansa. Viata romans incepe s se adune in cele doua
peninsule care cuprind Capital*: Roma Si Constan,

tinopolul.

Dar, fiindca schimbarile se fac incet, patina lume le.


baga in Sama, si tine se gandeste ca intr'o zi Impa-

ratia intreaga va fi in mana acelor Germani pe cart


Romanul civilisat ii nunieste cu uncuvant de despret::
barbari? De eel mai mic cutremur, care nu schimba
mimic, se ingrozeste oricare, dar tine socoteste mersul necontenit al apelor care sutpa incetinel un munte?:
;

II.

Stramuthrile barbarilor. Hunii muta din loc pe


Goti. Alti barbari se revarsa in Apus.
1. Germanii se mai mutasera din loc in loc si pana
la anul 370 dupd Hristos. Acuma insa ei incep rataci.

rile cele marl, care li-au dat in mana Imparatia romana.

Ratacirile Germanilor veniau din ciocniri intre ei, din.

molipsirea dorului de clued", din prisosul de tineret.


care pornia In lume" dupa noroc, dar si din nevoia
de a-si capita campli de brand. si din felul lor de lucru al pamantului, care era schimbarea deasa a o-frorului.

La Rasarit de Goti tra'ian in stepa ruseasca, sesul,


.eel intins pe care-1 acopar primavara balarii imense,
Hunii. Ei se intindeau si mai departe, in continentul Asiei: cetele for turburau pacea si pana la hota--

www.dacoromanica.ro

__
7

rul Chinesilor, cari ii ziceau Hionbnu. Hunii erau un


popor cu obiceiuri care uimiau pe Romani. Friceau
parte din neamul uralo-altaic, adecd. al color ce locuiese

prin terile ce se intind de la muntii Urali la muntii Altai Si in vecindtatea lor. Erau oameni mann* si indesati Ia trup, intunecati la fata, cu parul rar, fdra barba
si mustati; ochii li erau mici, nasul strivit, si pdreau

zbarciti si batrani cu totii, ca Tatarii, cari sunt rude


cu dansii.
Ei nu se schilodiau ca s. fie astfel, cum credeau unii
Romani, ci astfel li era firea.
_ .

Ca unii cc craw numai pdstori si hoti, =bland herghe-

liile de cai sau pandind clipa potrivita ca. sa se

a-

mice asupra vecinului, Hunii n'aveau niciun fel de aisezdri, ci rataciau pe sesuri intr'una: odihna si-p gasiau tot pe cai sau in corturile de panza cc tarau (WO.
dansii; familia li statea in card, ca a Tiganilor druaneti. Femeile for nu teseau ca ale Germanilor, asa in: eat Loath' ,imbraclimintea Hunului era facutd din piei
neargasite, pe care le cususera impreund cu acul de os;
,

din cle-si faecal.' cojocul, bernevicii si opincile; pe cap aveau caciuli de bland. Arma for de cdpetenie era sageata

cu varful de os; si, ca sa capete robi, can lucrau pe


army pamantul pentru dansii, ,ei inyartiau Yu lupte
streangul,.cu care prindeau oamenii de gat. De la Geramain, cu cari erau de multa vreane vecini, ei se deprinseserd a Intrebuinta si sabii de fier si a se impo-

dobi cu juvaiere de aur. Legea for statea mai molt


in farmece; aveau multi zei raj, si nu se pricepeau
sa li ciopleasca chipurile.
2. Hunii cazurd asupra Gotilor. Gotii de la Rdsdrit
se aflau dincolo de Nistru: li se zicea Ostrogoti. Dincoace de Nistru pang. 'n Carpati stateau Visigotii, ceia
ce insenmeazd Gotii de Apus, si laolalta cu ei Taifalii,
www.dacoromanica.ro

-8
iar ceva mai departe Gepizii,
amandoua popoare golice. Gotii tasariteni aveau un rege; peste ceilalti stapaniau mai multe capetenii. Si la unii si la altii, legea
cresting ajunsese a se raspandi, si prin partile noastre
va propovadui cuvantul lui Dumnezeu printre barbari
Wulfila (ceia ce inseamna: Lupea), care pare a fi lost
el insusi din neamul lor, gotic.

,Wulfila a inlors la crestinism pe multi Goti si a lost


episcopul tor; se pastreaza Biblia golica alcatuita de
dansul pentru ai lui. A avut drept urmas pe Auxentiu
de la Durostor sau Silistra de azi, careia inainte i se zicea: Drastorul.

Navalitorii sfrtramara pe rand pe Ostrogoti si pc Visigoti. El treceau raurile in noptile cu tuna, pe la vaduri, si maturau once dusman gasiau in tale,. intocmal
ca Tatarii mind veniau prin partite noastre. Gotii apuseni incercara in zadar sa se apere, intarind vechile
santuri pe care le lasasera Romanii. La urma se imprastiaril si ei: o parte fugi in, Ardeal, mule erau Inca
de pe atunci Slavi, alt popor barbar: ceilalti cerura de
la Romani voia de a bete .Dunarea. Dupa multe taraganiri, li se invoi trecerea, cerandu-li7se numai sa-si lase
armele.

Ca erau de mull Slavi in Ardeal, ca adeca de neam


slav erau Sarmatii pomeniti de izvoarele latine prin
aceste parti, o arata si vechile nume slave din partile
ardelene.

data ajunsi pe pamantul sigur si bogat al Imparatiei, Gotii, can erau mai ales dintre cei din Apus, mai
razboinici, se pusera sa prade. Imparatul de Rasilrit,
Valens, se lupta pe atunci cu Persil. Cand auzi de ispravile oaspetilor salbateci, se Intoarse inapoi, dar cam

tarziu. Gotii nu se shied sa se lupte cu dansul, intro


www.dacoromanica.ro

ample de langii marele or Adrianopol: campia aceia


se chema Salciile (in latineste: ad Salices)). Barba7
rii se aruncara de pe o inaltime asupra legiunilor: a-

cestea erati prea greoaie ca sa izbuteasca

a-i ras-

pinge si imprastia. Marimea trupurilor goale, chiotele,


cantecul de razboiu, care se inalta din scuturile puse

la gura, speriara pe Romani. Ei luara fuga

5i,

in

acea invalmasala, Imparatul insusi nu gasi all adapost


decal o biata coliba. Gotii invingatori trecura pc langa
(Musa, si, nestiind data este cineva induntru" 5i tine
este acel om, ii dadura roc, Astfel peri, de o moarte
grozava, Imparatul Romanilor din Rasarit, Valens, care
nu stiuse sa-si apere Cara (378).
3. Dupa aceasta venira vremi rele pentru locuitorii peninsulei Balcanilor, dintre cari mai tarziu s'a alcatuit in

parte poporul romanesc. Gotii ajunsesera stapani pe


toate vaile, pe toate drumurile; numai orasole se mai
tineau, fiindca barbarii n'aVeau nici unelte de impresu-

rare si nici rabdare sa steie prea mull suet zidurile


tor.

Norocul locuitorilor a fost ca Imparatul cel nou al


Rasaritului era un om matur 5i foarte destoinic. I s'a zis
Teodosiu-cel-Mare, si pentru biruintile lui, dar mai ales

pentru intelepciunea pe care-a aratat-o. El n'a dat


luple marl cju 4Gotii, ci i-a ca5tigat pe incetul. Capete-

niile for au primit sa slujeasca pe bani Imparatului.


Cat a trait Teodosiu, ei au stat in liniste.

Teodosiu muri la 395. In cei din urma trei ani, el


'
.

carmuise si Imparatia de Apus, dupa ce Imparatul cel


tanar de acolo, fiu al lui Valentinian I-iu, fusese ucis
de un dre,gator al sau, barbar dintre Franci.

4. Francii acestia se intinsesera cate putin de la gurile Rinului, luand tot mai multe pamanturi spre Apus, uncle era provincia romand Galia. Ei ajunsera astfel Warta la marele rau Loira (ceteste: Loara). In cuwww.dacoromanica.ro
1

- 10'

rand alti barbari venira sa se, aseze lane]. danSii, in


Galia aceasta, trecand pe urma si peste munti, in Spa,
nia.

Alaric, ,rege al Visigotilor, se rascula dupa moartea


lui Teodosiu, care lasase unuia dintre fiii sai nevrastnici Roma, iar celuilalt Constantinopolul.
Arcadiu a stapanit in Orient de la 395 la 408. Nimic
n'a facut de la dansul, ci a stat suptepitropia. ministrilor si generalilor sai. Viata lui Honoriu, om trandav si
fricos de razboaie, lenevind lard rusine, s'a prelungit
Dana la 423: nici el n'a ajuns vrasta de patruzeci
de ani. Fii cari
semene n'a avut Teodosiu, si aceasta a lost o mare nenorocire pentru Imparatie.

Alaric veni de patru ori, in Italia, incurtjura Roma


de trei ori, facu un Imparat aici si o prada la sfarsit,
grozay.

Pradarea Romei de Alaric la 410 a ramas vestita.


.

Ticalosul de Honoriu era adapostit in loc sigur. Totiisi


Marie fusese biruit ()data de Ostile cu plata ale Romanilor, la Pollentia, in Liguria, de Stilicon, Dar acest
vrednic ostas fusese morn din porunca lui Honoriu,
om pizmataret, cu doi ani inainte de jaful Romei milenare.

Ali barbari venira din Elvetia de astazi, cu Radagais, $i fury nimiciti.

Acestia erau un amestec de semintii germanice mai


marmite. Capetenia for isi pierdu capul dupa lupta cu
Stilicon Tanga Florenta, la 405.

In sfarsit, Sueuii, Alanii si Vandalii, miscand din loc

si pe Burgunzi, se revarsara la incepulul veacului al


V-lea asupra Galiei si Spaniei.
"

www.dacoromanica.ro

Suevii nu erau vechea confederatie cu acest nume, ci


una dill fdramilc ei. Putini erau si Alanii. Vandalii se ridicasera de curand: erau, cum am spas, tut neam din
Iramura goticd. Burgunzii fuseserd si ei prin yartile
Dundrii mijlocii,, panel -i -blase valid ratacirilor.

Odoacru si Teodoric ca regi barbari in Italia.


1. ye cand Imparatia romans de Apus pierdca Tinuturi intregi in mina barbarilor si Roma insasi era calcata in picioare si despoiata, Rasatitul mergea acum
ceva mai bine. De acolo plecara pentru totdeauna, la
410, Visigoth; pests optzeci de ani, si Ostrogoth, cu
Teodoric, regele lor, erau sa apuce spre Italia. Vandalii se dusesera Inca de'naintea Visigotilor-.

)Ramaneau numai Hunii: ei se asezara in sesul unguresc al Dunarii, stapanind din cetatea regala a lui
Attila, cdpetenia lor, pe vecinii de la Rdsdrit (si
noastre), si pc cei de la Apus, in mijlocul Germaniei
de astazi.

Cetatea regelui era alcatuith din corturi, casute si u-

nele clddiri regale din piatra, facute de mesteri roMani robiti de Huni. Cand Vila se intorcea din vandtori sau lupte, fete -1 primiau cantandu-i ispravile. In
limp de pace, sosiau trimesii tuturor neamurilor, cu
bani si alte daruri. Munca toata era a robilor, culesi
din toate ,purtiie: natia stapanitoare petrecea in ospete marsave.
Attila,

un Hun urit si gros, era temut, nu numai

pentru puterea poporului sau, ci si pentru agerime si


vitejie personala.El sili pe Romanii dirt Rasarit sa-i dea

bir si mai multe pamanturi; praddciunile lui goliserd


.I

www.dacoromanica.ro
I.

--- 12 de locuitori teri intregi, ca Serbia de astazi, dar el era


bueUros sa aduca la dansul, ca sa-i lucreze pamanttd;
pe Grecii si pe Romanii din Imparatie.
.

Astfel mii de locuitori romanisati au lost adOi de


peste. Dunare, ajutand alcatuirea mai tarzie a neamului nostru.
,

Nici Imprtratul de Rasarit, Marcian, cel mai bun dinire nrmasii lui Teodosiu in limp de peste un veac, nici
acest Imparat, care stia cum sa lupte, n'a lost in stare
sa -1 Invinga. De doua on Attila apnea spre Apus, unde

credea ca e mai multi( boggle Si ca ea se poate

do-

bandi mai lesne.

La 451, el ajunsse in Galia, si Romanii unira mai


bate neamurile celefalte ca sit goneasca pe Hunul eel
strasnic; dar el' nu putu sa is cetatile si, dupa o lupin
Inviersunatrt, la Mery-sur-Seine, fu silit sa se Intoarca

inddrat. In primavara urmatoare regele Weed spre


Italia, unde primi sumo de rascumparare si de la
-oasul Roma, care era acuma stabil de tot, .supt Imparati
fart pricepere si flirt Irainicie. La Intors, it gasira

mort dupa o petreoere.

Aid in Italia fugarii ingroziti se adapostira de furtuna barbarilor pe ostroavele care, pc urma, marite
prin ingramddirea pamantului intre terusi cufundati,
au alcatuit vestila Venetic. Papa, Inca numai episcop
al Romei,
atunci pastoria Leon I-iu , se ruga de
crutarea cetatii vesnice, pe care Imparatul nu mai era
in stare s'o apere..

Barbarii ceilalti se rasculara, si Hunii Ward atunci


Inapoi drumul spre pustiul rusesc si, asiatic. Imparatia de Rasarit seal* va sa zica, si de aceasta primejdie, pe cand domnia Inca Marcian.
www.dacoromanica.ro

13 -,2. In a doua jumatate a veacului al V-lea, Imparatia


romance de Apus se gasia cu totul stapanita de Germani, de si locuitorii traiau, in orase si la tiara, dupa
vechile &line, in afara de aceia can se aflau chiar lard
barbari supt juzii lnr. Pe, incetul ei luaserri o lard
dupa cealalta; cei mai multi dintre dansii se facuserrt
crestini. Crisatorii se incheiara cu popoarele din Imparatie, care se deprinsesera a vorbi limba latinri, si astfel se inchegara natiile cele noun, care dainuiesc prin
acele parti pang in ziva de astazi. Ele vin bate din amestecul barbarilor cu Supusii Romeiapusene: si limbile pe care le vorbesc, cele mai multe Yin din ameste-

cul limbii cuceritorilor cu a cuceritilor.

Pentru intaiasi data limba vulgar(, sau de obste,


limba poporului se intrebuinteaza in Galia ocupala.
de Franci, in jurainantul facut ostasilor lui Caracel-Plesuv, rege franc, de fratele, lui Carol, Ludovic,
dupa razboiut dintre ei la incheierea pacii din Strassburg (842). JUrranantul se afla in cronicarul Nithard,
scriitor de pc acca vreme. Mai tarziu se iNTSC Si probe
de grain italian si spaniol. Graiul reto-roman are numai documents mai tarzii.
3.. SA vedein intaiu ce soarta a avut Italia, do uncle
plecase marirea Romei vechi. Italia era mai insemnala
deck Coale celelalte teri, si pentru ca aici erau cele
mai marl si mai multe -orase, drumurile cele mai

locuitorii cei mai deli, cladirile cele mai frumoase, campiile cele mai bine lucrate, porturile cele
mai cercetate si bogatia cea mai mare.
MmIte,

;"'

Aceasta din causa marii intinderi 'a coastelor scaldate


de Marea Mediterana, care, dupace mai ales pirateria
vandala fu nimicila si flotele bizantine 'pazira Marea,.
ajunsese iarasi eel mai cercetat din drumurile de apil.
www.dacoromanica.ro

r.

14 -7

De cand Alaric -pradase Roma, Imparatii cei not obis;


nuiau sa stele si aiurea: precum la Milan, in Italia-desus, sau la Ravena, pie margenea Marii Adriatice.

De aid vin impunlitoarele ramAsite de palate si frumoaselo biserici din Ravena, care e until din marile orage de arid ale lumii,
.

La 455 se dame neamul lui Teodosiu cu Valenlinian


el 111-lea,

si de acum inainte Imparatii fura pusi pc

Iron de clpoteniile ostasilor barbari din straja tor, sau


fura trimesi do celalt Imparat, din Constantinopol, M-

inas acuma de drept Mayan al Midi. roman, Putini


'dintre dansii avura cava destonicic; Loti au lost Tara
nor6c.

Imparati ai Apusului au fost Petroniu-Maxim, 455;


Avitus, 455; Maiorian, 457; Libiu Sever, 461; Antemiu,
468; Olibtiu, 472; Gliceriu, 463; Iuliu News 474. Unii au venit din Constantinopol, altii au fost alesi chiar C.
In Roma, dintre Apuseni. .1
Vandalii din Africa pradara si ci Roma, mai salbatec
Inca decal. Visigoth. La urma generalul Oreste, care
era din Panonia (la Dunarea mijlocie), tacit Imparat,
pe fiul sau, care era numai un baletas.-Acesta lua numete lui Roma, supt care se credea ca se intemeiase
Roma, si numele mare al lui August; dar Germamil
Odoacru (Odovakar), care comanda pe barbarii ce paziau palatul si Capita it izgoni si-si zise el rege. 0doacru stiipcmi de acum innainte Italia.

0 asemenea faptil nu putea sa placa Imparatului


.

din Constantinopol.

Totusi Odoacru nu se incumela a-si zice Imparat.

Ramase rege in Italia, nu rege

al

Ilaliei. Senmele

-Impitratesti be trimese la Bizant.


.

SA

www.dacoromanica.ro

- 15 4. In Impitratia rasdriteand traia pe atunci Teodoric,


regale 'Ostrogotilor. Acesti barbari staluserd intaiu in
locul Hunilor, in Panonia, apoi venisera dincoace de
Dunare; Teodoric a locuit o bucata de vreme la Sis-,
tov, in fata cu Zimnicea noastra. Multi din poporul lui It
incunjurau, fiindcd. era dintr'o semintie mare. Dar, pe
Tanga aceasta, el avea insusiri foarte insemnate; nimeni printre regii barbarilor nu era inzestrat cu atata
vitejie, cu atata staruinta, si mai ales cu atata intelepciane. Teodoric era crestin, si anume crestin de legea lui
Arie, care nu credea'cd Isus e de aceiasi fiinta cu Dumnezeu.-Tatal; aceasta eresie (ores) era foarte ritspanditii
in Rasarit, si de aceia o primise si el. Teodoric fusese
la Conslantinopol, invatase latineste, cetise carti de-ale
Romanilor Si tinea foarte mult la oameni cu invdtaturd.
Imparatul de Rasarit, Zenon, it ideamna s goncascii
pc Odoacru din Scaunul Romei, pe care-1 tinea pe nedrept. Teodoric pleca, bland cu dansul tot poporul situ;
el void, va sit zica, sd-1 stramute in Italia si sa stele
in locul lui Odoacru. Se si batu cu acesta, si-1 invinse.
.Apoi cei doi regi se impacara. Dar, la sfarsit, Teodoric
omori pe Odoacru cu insasi maim. lui.

"*-,

5. Acum Italia-i ramase numai lui Teodoric. Mind bar:

bar, el nu cuteza sit se numeasca Imnarat, lucru care


ar fi suparat si pe itillidratul de la Constanlinopol.
Pang la sfarsit, el si-a zis tot: rage. Dar intru adevar
el a .stdpanit imparateste, .si in Italia, si chiar in'terile
vecine.

Romanii italieni 1-au primit bucuros ca stapanitor;

aceasta pentru ea el li Iiisase


dregidorii si credinta. Numai la urma, cand, in Rasarit, incepura sit
,

fie prigoniti Arienii, el isi rasbuna, prigonind, la randul lui, pe drept-credinciosi. Atunci, patimira pe urma
lui si doi fruntasi ai Romei, doi maxi carturari:. Boe(iu
.(Boetius), scare e si unul dintre cei din urma scriitori
filosofi ai Romei, si Simah (Symmachus); ei fund ucisi
www.dacoromanica.ro

- 16 din porunca regelui (524), dar Teodoric se cal toata


viata lui pentru ce fActise.
.

6. Gotii ceilalji, Visigoth, nu mai erau de mutt in Italia.

Alaric murise dupa ce luase Roma, o pradase

si o parasise; ostasii lui 1-au ingropat in. albia unui rill'


si, dupa ce el '111 asezat in mormlint, apele flied la-

sate sa curga inainte peste ramasitile lui ( -110). Fratele lui Alaric duse pe Visigoti in Galia.

Imparatul fu silit sa li ingaduie a se aseza acolo,


in unghiul dintre Ocean si Pirinei. Regatul for avea
drept capitala orasul Toulouse. (Tolosa), care e astazi

unul din cele mai frumoase centre ale Franciei de


Aliazazi. De aici ci trecura apoi in Spania.
Acolo gasira tarn impartita Intre .barbarii can navalisera en cativa ani inainte. ,Si.:revii se acivaserd in coltul de Apus, Alanii Tanga dansii,. iar mai jos Vandalii,cari mergoau "mina 'n fundul peninsulei iberice. Visigo-

pi, hind mai multi si mai viteji, rapusord lesne pe


ceilalti stapanitori ai Spaniel, care se lieu astfel tara
'

tor. Vandalii nu voira atunci sa ramaie intr'o stare in7


josita si primejdioasit. Intre Spania si Africa, e numai o
strdintoare ingusta. Pe acolo ci trecura si intemeiard un
regal african, grin partite uncle fusese Cartaginea. Iustinian, Imparatul Rasaritului. ii sfarima mai tarziu,
cum vom vedea.
Teodoric se inrudia cu Alaric al II-lea, regele Visigotilor, care asculta de sfaturile lui. Dar el nu putu sii4
ajute, cand Francii ii Miura si-1 ucisc,Ta pc acesta
(507). Teodoric impiedeca insii pc Franci de a inainta si
sere "holarul Ilaliei, si pentru aceasta el lud partile

vecine din Galia, cu orasul Arles (Arelat). El mai trai


Inca nodasprezoce ani diva aceasta; moartea i s'a intamplat la anul 526. Povestile germane pomenesc cu
mandrie de vestitul rege Teodoric din Verona" ( Die,,
trich von Bern").
www.dacoromanica.ro

N.

17

Teodoric a lost lava indoiala un .dm mare. Faradilnsul nu s'ar fi putut ca Italia sa aiba liniste si inflorire
atata vreme. Dar in politica lui precauta, care 1-a
ajulat a sail-Ai-1i, aproape rani niciun fel de razboiu,
este o mare gresealri, Peste cloud neamuri, cu Bona
eulturi si cloud legi, cu greu se poate intemeia un ade.
vdrat Stat, iar nu, ca in -Belgia, Elvetia, America-de
Nord, in zilele noastre, o tovarasie de interese mateOak. Sau cele doua neamuri se pot contopi
Teodoric n'a incercat aceasla, Salt unul trebuie sa piara Inaintea celuilalt. Asa s'a intamplat 'eu Ostrogotii, cars,
veniti ca straini, au ramas. Allfel a lost cu Francii in
Galia, cum se va vedea .din paragraful urmator.
-

..

1.

1V.

Francii si regele for Clovis (Ciodevig,


Chlodowech) 1.
1. Francii au lost -ccl mai insemnat cEntre popoarele
germane; ei s'au dovedit in stare sa intemeieze Statul
eel' mai puternic si au ajuns la, Junta a cladi pentru
dansii o noun Imparatie romans de Apus.
Iata cum s'au petrecut aceste lucruri:
Noi slim ca Francii
al citron name inseamna oameni fara stapan strain, neatarnati,
stateau intaiu
la gurile marelui rau Rinul. De aici ei s'au stramutat
spre Apus. Provincia romand a Galiei a ramas atunci
numai pand in apa Loirei. La Rasarit, in partea de jos
a terii, uncle raul Rhone se incovoaie intaiu in arc si
tinteste drept la Marea. Mediterana, veniserd Burgunzi4
alt popor german, care se afla la inceput mai inlauntrU

in Germania. Astfel Elvetia si partile marginase cu


(Musa din Franta de astral se chemard de acum inainte
' E ace14 ca Ludovic.
2

www.dacoromanica.ro

18

regatul Burgunzilor. Am vazut ca,. tot in Sud, spre Ocean, se ivise si all regal, mai tare, al Visigo(ilor.
erau trei stapaniri barAsa Meat. pe intincloroa Ga
bare si o ramasita do doninie romans, cam la mijlocul

'for.

Cei cari avcau aceasta domnie stateau la Soissons si


sty paniau partile incunjuratoare: au fost Egidiu (Aegidius), si Siagriu (Syagrius). Felul for do a stapani nu
Sc va fi deosebit de al regilor barbari.
Provincia romans,. era menita, fireste, sa piers, fiind
mica,. slabs, si ajutoare nu puteau sa-i vie de nicairi

(cad la 476, cum am vazut, cazuse Roma). Supt puterea regilor germani traiau barbarii for si, mai ales,-locuitorii vechi, cari vorbiau latineste si erau cei mai
multi de singe galic. Acesti egi nu incapeau lush unul de allot, si era vadit ca until va trebui sa sfarame
tronul oelorlalti.

Acela lrebuia sa alba, nu numai ostaii cei mai multi


si mai inimosi, dar si iubirea supusilor romani. Acestia erau toti crestini, si anume drept-credincciosi, neatinsi de ,eresuri, Burgunzii si Visigoth vonisera in
tarn tot crestini, dar crestinatatea for era ca in Rasarit; erotica, ariana. De aceia locuitorilor 7i era scarba
de dansii, ca de niste pangaritori ai legii.
Francii erau Inca pagfini, si asa au fost pang pa vrcmea regelui Clovis, sau, pe limba for., Clodevig, care
incepu sa dontneasca la sfarsitul veacului al V-lea
(481). Acesla lua irotararea sa se hotezc in legea cre7dintii drepte.

2. Gaud Clovis a primit puteroa, Francii erau Inca


Impartiti jute multime do semintii: cei de langa Rin
se chemau Ripuari (de la cuvantul latinesc ripa, mal,
,

rips), altii, foarte puternici, erau cunoscuti supt numole


de Salieni. In scurf limp, Clovis inlocui pe toti regii

franci. Era un om fard dialer si sangeros: po ostasul


www.dacoromanica.ro

19

care si-ar fi calcat datoria fata de el, i se intampla s-1


culce la, Omani. cu o singurd lovitura din sabia lui
cea lata. Carte nu invgase, latineste abia va fi putut
sa Vorbeased; era aspru in verbal, si aveau fried de
,dansul.

Tot. la RA8drilul Galiei, pe malul slang insti al Rinului, in Germania do astazi, isi aveau salasul Alamanii,
,

popor german si ci. Alamanii erau tot o legatura de


mai multe neamuri unite pentru rdzboiu.
Incep sit apard aslfel numai in veacul al IV-lea. Numete for in.seamna ,loti oamenii", obstea.
.

Romanii au avut mull de lucru cu dansii in veacul al


IV-lea, pc, cand in partite noastre stapaniau Gotii. Dar,
pe ulna, Alamanii slabiserd: multi dintre dansii trecura
in randurile Francilor si ale Burgunzilor. Lui Clovis
nu i fu greu sa l.i darame puterea inteo singura lupta.

Pe urma el se rdpezi asupra Visigofilor. Regele at

zestora. Alaric al II-lea; fu omorit in lupta de la VOqi/ie.

Pricina caderii Visigotilor a fost si molesirea for de


eivilisatie. Cand un popor nu primeste adane si adeva-

rat cultura altuia, superior lui, atunci spoiala cu viciile civilisatiei mai inaintate ii
sangele si-1 omoara.

pc incetul

Iar Galia se facu aproape pand in Pirinci tara supusa


Francilor; de accia i-a ramas pima astazi acest nume
de Francia.

Clovis se insurase cu o princesti burgunda, Clotilda.


Ea se intamplase a fi drept-credincioasd, Calcined. Std
ruin
ei si ale lui Remigiu, episcop de Rheims, fa'curd pe Chivis sa primeased botezul. El inoercase intaiu puterea legii crestine, chemand in ajutor pe Hrislos inteo lupta care se hotari pentru dansul. Toti Franr
www.dacoromanica.ro

20

..

cii trebuira sa primeasca pe crestet picaturile de apa:


ale botezului, asa cum se obisnuieste in Biserica Ar
pusului.

Numai .pe Burgunzi nu incerca sari stipule Clovis.


Poate ca nisi n'avu vreme, 61'0 el muri la 511. Minnratul de Ra.ssairit avuse legAturi cu dansul. si-i daduse
titlul de patriciu, unul din cele mai maxi care se obisrnuiau la Constantinopol.
3. Clovis 'Asa patru fii. Pc atunci tarn se socotia ca
este averea regelui, intocmai ca si can si juvaierele lui.
Fiindca .erau palm mostenitori, Franta se imparti in
patru bucati.
Fratii acestia intinseril granitile terii pe 'care o mos,

,'

tenisera. Ei facurd sa piara Burgundia. Ostile for I re-curt apa largil a Rinului si lovird pc Turingi, alti
Germani, can turburau pc veciuii tor. Alai departe insa.
nu.inaintard. Tara 'Area foarte salbatecti, fart drumuri
si acoperita in mare parte de Odin.;
foarte vechi;
locuitorii, sari -si ziceau Saxoni, erau niste pagani deosebit de puternici, de indAratnici si de crunti, Trebuia.
un om mare, saipan. poste WO Francii, ca sit incerce su-

punerea unor qusmani ca acestia.


,

Saxonii von fi avid si ci mai .multo, triburi. Dar, recunosteau o -Siugura capetenie si recimosteau un sin
gur altar national. Erau indartitnici pagani, si luptau
furios pentru vechea for lege.
Dar din neamul lui Clovis nu se mai nitscura oameni
destoinici. Tara era, ciind impartita, cand stransa intr'o singuril mana. Fiindca oricine avea dreptul sit -si
mosteneasca fratele, unchinl sau ruda, luandu-i Oman
turile, se Ocean omoruri dose intro oameni din aceiasi
familie. Copiii erau ucisi tocmai de accia cari trebuiau
sal apere si sA-i prep:eased pentru a pulea 'domni
bine. Urmasii lui Clovis se izbiau'cu capetele de pared,
se tAiau cu sabiile, se otraviau, se injunghiau, se legau
de cozile tailor, sari -i ucideau tarandu-i. Au Minas yes_

www.dacoromanica.ro

- 2I -

lite nelegiuirile pe care le-au savarsit astfel Francii din


pricina luptei intro doua reginc: Fredegunda si Brunehilda; numele celei d'intaiu se pomeneste cu groaza.
Tara se lua dupa dansii: episcopii,, dregatorii eras
oameni gala do cearta si omor. Abia se inseamna tin
rege in adevar bun si cucernic fata de Dumnezeu:

Dagobert.

In acest timp lush' Francii, supt inraurirea Romanilor" supusi, inaintau in cultura. Bogati negustori se
iviau intre ei. Arta aplicata la religic facea insemnate
progrese. Dagobert a dovedil si simt de iubire pentru
,

legea cea noun, catolica, a unora dintre Franci, meniti


sa fie aparatorii si raspanditorii crestinismului celui adevarat imootriva arienilor si.paganilor(Saxoni, Avari).
Asa trecura cloud sute de ani.
La urma, neamul lui Clovis cazuse in toropeala, In
cele doua regale ce se alcatuis.era: Austrasia la Rasarit, Neustria la Apus (mime care inseamna tocmai: regatul rasarilean si regatul apiusean), altii trcbuiau sa
se ingrijeasca de trebi. Acestia au. fostt "maiordamii,
cari aveau, cum li zice si numele (in latineste: maior
do'mus), supravegherea asupra palatului si ajunsera pe
urma ei stapani. Dupa multe lupte, familia de Heristal
lua aceasta dregatorie din tata in fiu, in amandoua re:

gatele.

Pipin, unul dintre dansii, ceru invoirea Papei din


Roma,' capetenia Bisericii. Apusului,. ca sa se faca. rege. -

El se incorona astfel. la 752, si dinastia lui incepu sa


1-, domneasca.

Din partea Papei a lost mare indrazneala politica sti


sprijine pe maiordom, in usurpatia lui. Papa avea insa
folosul 'ca acesta si-a cerut voie de la dansul sa iea
Scaunul regal. Ba chiar, pentru a-si inalta prestigiuT,
www.dacoromanica.ro

,
22

a-si legitima situatia, el a poftit pe .Papa Zaharia sii bi-;


necuvinteze aceasta schimbare politica,si, in numele Papei, Sf. Bonifaciu, indemnatorul, crestinatorul anglosaxon (din Britania Mare) al Germaniei, ii puse cu-

nuna pe cap. Mai tarziu Papa ,Stefan al II-lea, prigonit de Longobarzi, veni la Franci sa ceara ajutorul
noii dinastii. Astfel regii franci din noua dinastie pareau

a fi, mai mullt decat cei vechi, din mila lui Dumner
zeu", ca vechii regi evrei (Saul, David).
V.

Instinian, Impgratul Rgsgritului.


Lupta in Apus cu Germanii si lupta cu Avarii
in pArtile noastre.
1. Dupa Marcian se suira pe Scaunul imparatesc din.
Constantinopol oameni de rand: data ajunse chiar star
panitor un Isaurian. din poporul de pirati ce se oplosia

In muntii Asiei Mici. Dar fireste ca ei cu totii freer,


sera intaiu la obiceiurile romane, asa incat numai dupa
fate si felul graiului ii puteau deosebi de lumea aleasa.
din Constantinopol.
Acesti barbari cari dadeau Inparati Romei cele noua.
nu erau deci asa de multi si tari ca sa poata pastra Infatisarea for nationals. Ca Romani si crestini, ei se
strecurau prin dregatorii si ranguri militare pentru.
a-si Incinge la urma tamplele cu cercul de aur.- al Cesarilor. De aceia, aici, caracterul roman a Minas neschimbat in toate, Inca o mie de ani aproape.

Un luptator cu noroc, teran roman" de Catre Dupare, apoi ostas, must, ajunse apoi sa iea mostenirea
lui Teodosiu-cel-Mare. Nepotul lui, lustinian, ii urma.
In domnie la anul 527, si el a fost unul dintre cei mai
mari Ifnparati ce au trait pe lume.
,

www.dacoromanica.ro

- 23

Iustin fusese un aspru soldat necarturar; Iustinian,


crescut ca un print, era initiat in toate ramurile culturiigreco-romane si ale stiintii de Stat.
El a fost un om foarte iubitor de invatilturd; istoria

vietii lui a fost scrisa, asa cum dorise el, de vestitta


istoric Procopiu din Cesareia, in Palestina. Se dor
vedise un carmuitor bun si un harnic legiuitor: O comisiune de cunoscatori ai dreptului a fost adunata de
el pentru a strange la un loc, intr'o candied (cod, latineste: codex), Wale legiuirile mai vechi si mai noun:
la dansele el adause legile pe care insusi le (Muse.
Popoarele lumii au cautat aice indreptare pentru legile tor: culegerea se chiama Corpul, ade.a. adunarea
.intreagA, a dreptului civil.
Opera aceasta mare a facut-o, cu ajutorul unor liarnici jurisconsulti in frunte, Tborian, o minte superioard.
Codul pentru partea veche, e redactat in latineste; tealalta are si bucati grecesti, potrivite Cu intinderea rosy
tului grecesc in Imparatie.

Lui Iustinian ii plateau podoabele, cladirile, petrer


cerile: pe vremea lui arta. a inaintat, intrupandu-se in
frumoasele lacasuri pe care le-a inaltat la Constantinopol si la Ravena (in Italia). -Biserica Sfintei Sofii de

acolo din Constantinopol (prefacut. de Turci la 1453


in moschee) a fost socotita ca o minune fara pareche
in toate partite .Rasaritului.

Ceia ce impune mai mult la Sfanta Sofia, e inaltimea


cupolei indraznete, ce se bolteste sprijinita pe pareretii can intaiu s'au daramat suet greutatea ei, apoi
marele cuprins de liniste intre aceste ziduri uriase. Pana

ce Turcii au asternut o patura de var peste zugravebile care li se pareau profane, dupa legea tor, biserica
arata stralucitele-i mosaice, lucrate din farame de sticla

colorata, de cele mai multe on pe un fond orbitor de


aur. Mormintele imparatesti an fost si ele sfaramate.
www.dacoromanica.ro

24

Iar Turcii au stricat si proportiile, inlaturand cladirile


laterale de sprijin, on adaugind grosolan. paretii.
Jocurile, dupd datina Romanilor vechi, ramasesera,
cat priveste uncle ramuri, in cinste, fiind legate si de
luptele politice. Imparatului ii plateau asa de mull,
incat nu pregeta s ieie de sotie o female de o mare des:-

teptaciune, care jucase inaintea poporului, Teodora.


Multimea din Constantinopol urma cu patima luptele
din circ,, si o rascoala izbucni; odata,, din certele pentru biruinte ca acestea.
t
-

Aceasta rascoala se zice nika, biruieste", dupd strigatul pe care-1 scoteau luptatorii. Amandoull partidele, verzii si vine(ii (albastrii), se unisera Impotriva
Imparatului, care luase uncle masuri nesocotite. Nu-

mele lui era batjocorit de toti. 0 ultima incercare a


ostasilor credinciosi pastry insti coroana lui Iustinian:
Teodora 1-ar fi sfatuit sa nu se deie invins.
Partidele acestea de circ aveau $i o insemnatale politica, nu numai un rost in petrecerea cea mai Wield
de toti, si de ele alone pacea sau tulburarea ceratii imparatesti.

Iustinian a cautat sa asigure hotarul 02 la Rasarit


al Imparafiei sale. ,Pentru aceasta el s'a luptat anti hidelungati cu Perqii. La urnia Irish' a lrebuit s cumpere cu bani pacea din partea ldr si stapanirea asupra unor teri desbatute.
Imparatul a fost adus sa deie Persilor pc fiecare an

un dar de bani de aur, foarte pretuiti in toate


pentru ca nu erau stricati prin amestecuri.

2. Iustinian a ajuns, oarecum, sa adttne iarasi, de si -'


MO plan, Imparatia de Apus cu cea din Rasarit. Inca
de la 476, cum s'a spas, capetenia ostasilor barbari
ai Imparatului din Roma, Odoacru, luase puterea pentru sine, zicandu-si numai rege". Pc dansul 11 rawww.dacoromanica.ro

25 -pusese peste vre-o zece ani Teodoric, care intemeie regatul Ostrogothor in Italia. Pe vremea lui Iustinian, acest regal: era slabit acuma prin luptele intre urmasii
lui Teodoric.

Fata lui Amalasunta, fu inchisa si omorilta 5in taina


de satin ,ei. Acesta, Teodat, avea multi dusmani. Pe
tumid se ridicard trei cdpetenii de razboiu, dintre vitejii cei mai inddrjiti: Vilige, Totila si Tcia. Daca n'au
putut invinge, ei au avut cinstea de a-si apard Cara pana

Ia cea din mina suflare de viata.


La 535, Iustinian incepu indelungatul razboiu pen.tru stapanirea Italiei, care tinu vre-o nouasprezece ani
de zile si se mantui cu o biruinta deplind.
I.

Generalul care dune la biruinta stile rasaritene a


fost Belisariu sau, cum i se zicea pe greceste, Velisarios, Velisarie. El nu se lupta cu stile Imparatesti, ci
cu credinciosii pe cari-i avea el in jurul lui, sau cari,
increzatori in norocul' unei astfel de capetenii, alergau
pentru prada si din dorinta de a vedea locuri noud,supt
steagurile lui.

Iustinian trimese la Roma un loctillor, un delegat",


zis exarh. Cal trot el, Italia ramase a lui, si el fu astfel
Imparatut Romei vechi ca si al celei nota (Constantinopolul).

Astfel nu e drept sd se spine ca Iustinian si-a pus


in minte .sd. Rica la lOc. vechea Impdratie unitarci,' ci el

s'a gash pries, prin ritzboiul en. Vandalii, cari tulburau orice negot pe Mama Mediterand, intro lupta
pentru Sicilia, pe care o cereau si Visigotii. Vii, data
n'ar fi avut pulerea gala de razboiu a lui Belisariu, nu
spar fi incumetat a face lucruri asa de mari.
Belisariu a stat mull. limp in Roma cucerita de el.
Aici insa, ca si in alto orase, el n'a aflat prietenie din
partea locuitdrilor. Acestia erau mai multamiti cu Gowww.dacoromanica.ro

26

tii, cari-i Watt a se administra ci in de ei, dupa norme

roman, si cu cari apucasera a se deprinde decat cu.


'acesti Rasariteni, Greci, Armeni si alti Asiatici, cari ii
se 'Areal.' lenesi si fricosi. Greer, si nu 'Romani"
greceste Rhomaioi
li se zicea de toga lumea,
Exarhul statea de obiceiu in Ravena si avea in toate

locul Imparatului. De el asculta oastea si se Linea flota;


el avea Vistieria lui deosebita. Institutia e ceva mai tarzie, de si putere de exarh a avut si batranul curtean
Narses, care adusese Imparatiei magi servicii la slarsilul razboiului. Cu tin teritoriu lot mai restrans, exarhatul a tinut pand la venirea, poste cateva decenii, a Longobarzilor (v. mai departe). Din alcatuirea lui au ramas ducii, de obarsie 'bizantina, din Venetia si din Italia de Aliazazi.

Iustinian, cuceri si coasta rasariteana a Spaniei, in care


se asezasera Visigoth, stramulati in. Apus de Alaric. In
Africa de Nord, el sfaramase regatul VaudalUor, cari
trecusera acolo, venind din Spania, cu vre-o suta de ani
inainte.
4.
Trecerea se facu Inca pe vremea cand mai era o Imparatie de Apus. Bonifacid, guvernatdrul Africei ro-

mane, indusmanit cu Aetiu, trada, chemand pe barbari. Asezati aici, in frumoase locuri calde, cu bielsug
in toate, Vandalic se pacatosira lute, ajungand un -nearn

molesit si fara vlaga, care putu fi inlaturat rapede


intrebuintandu-se mai ales si certurile pentru Domnie
intre membrii familiei regale.
De jur imprejurul Marii Alediterane, afara de coasta
de Miazazi a Franciei, erau lot dregMori de-ai Impriratului Romei rasaritene.
3. Dar Iustinian se afla Inca in viata (t 565), cand poporul barbar al Avarilor se puse in miscare. Pang. atunci ei fusesera atarnatori de alte popoare, tot barbare,
www.dacoromanica.ro

t.

27 tot din aceiasi rasa, rasa Huni lor. Apoi scuturarrt


jugul si, mandri de izbanda tor, se napustira spre Apus, pang ajunsera si ei in tara Dunarii mijlocii, he
unde e astazi miezul Ungariei. Capetenia lor, Haganul, se writ acolo undo fusesera salasele lui Attila,
Avarii nu erau decal unul din triburile uralo-altaice
care se desfacusera dupa sfa'rtimarea ImoAratiei de
prada a Hunilor. Asa era obiceiul la aceste neamuri:
temeiul ostii si' puterii erau toti la un loc, dar numele
se lua dupa semintia ce ajungea in frunte.
Mainland spre imparittia romana, Avarii gash' in
tale, la faurile Sava, Drava si Duni-ire, care inchid aici
o install, pe Gepizi. Longobarzii, popor german,. din
aceleasi parti, ajutarA insa pe Avari impotriva celorlalti Germani. Gepizii fura astfel zdrobiti. Locul for
si

it luara Avarii, cari .csautau- sa supuie pe Slavii ce veluau acum in tara noastra. Avarii pradara" adesea si Im
paratia. Iar Longobarziiapucarii, supt tanarul for Craiu
viteaz, Alboin, spre Apus, urmand drurnul obisnuit al
barbarilor. El ducea la Roma.

Aceasti intreprindere venia si din aceia ca Roma


era mai ra'u pazita si provinciile ce atarnasera de ea
aveau mai putini locuitori, si astfel erau mai multe locuri de impartit.
VI.

Arabii. Mohamed, proorocul tor. Cuceririle ce fac


ei, dupa ce ieau legea propovaduita de dansul.
1. Romanii cunoscusera ca vecini si ca dusmani pe,
poporul Arabilor, cari locuiau in peninsula ce se chin-

,
.

ma Arabia si se intindeau chiar mai sus de hotarele


ei. Arabii sunt de rasa semitica, din care fac parte,.
dar nu fares mull amestec, si Evreii. Ei se infatisea.za ca oameni nalti, slabi, negriciosi la -rata, cu tra'ske

www.dacoromanica.ro

ow'

),

- 28 -Write. fetei foarte suptiri, cu ochii bulbucati si cu na-,


sul coroiatec. Arabii nu- lucrau pamantul, ci se hraniau mai mult Cu -frucle, cu ierburi, cu carne; alte potpoare.-i luau in ras fiindca maneau si lacuste.

Tara for se alatuia dintr'un mare pustiu, incun-

jurat pe margenea Marii de Tinutari mai roditoare;


grin intisnderea cea mare de nisip erau samanate ca
niste ostroave de -Verde* oazele; oaza isi avea incept,
tul de la tin izvor care iesia din pamant, racoria vazduhul si Ricca sa se poata inalta arbori
mai mult
palmieri, cu frunzele raschirate ca o umbrela, si arborii acestia impiedecau nisipul de a patrunde 'n vre.mea furtunilor;.. asezarile omenesti se intemeiau pc
urma. . Pc anal .erau cateva orase cladite din pamant
uscat, cu ulicioare intortochiate, inguste si. mardarei
undo se Rim' negot cu Egiptul sau cu Siria. Prin oaze
erau risipite sate.
Incolo, ceilalti Arabi traiau ca Beduini, ducand marfurile, pascandu-si lurmele de of si pradand pe dru
meti. Ei .,erau foarte intetiti la lupta si se razboiau neCon tenit intro dansii, fiecare ceata sau trib avand in
fruntea sa u einir din neamuri care se socotiau sfinte.

Cei ce Mum' parte dintr'un trib aveau aceiasi obarsie. Tribal samana cleci cu gintea germanica.

Arabii se inchinau la idolii pe cari si-i ctopliau din


lemn sau din piatra, In central eel mare Meta era o
veche cladire, cc se zicea Caaba, unde se cuprindeau
sate de chipuri dumnezeesti si o piatra neagra ce
se credea ca este cazuta din cer. La serbatori si bat,eiuri, poetii for cantau minunile firii, si 'cool:cede' care
invingeaula intrecere erau scrise pe -stole scumpe si
atarnate in temple.

Arabii din partea de sus stalled in legaturi cu RQmanii intaiu, apoi cu Imparatia de Rasarit, zisd de
Constantinopol sau bizantina, dupd numele eel vechiu
www.dacoromanica.ro

- 29

al Constantinopolului, Bizantul. Ei fdcuserri data, in

oaza PaTmirei, o incercare de Impdratie, pe care o


zdrobi Imparalul roman Aurelian.

Atunci a strained ca sotie a lui Oclonat, regele"


Palmirei, vestita Zenobie, care a Molt mull rail Roma--

nilor, pand ce la urma ea fit adusa la Roma pentru a


se taxi invinsd 'n alaiul de biruinta al Impdratului.
La dansii se, rdspandise cunostinta legii .cresline;.
aceastil lege mai strabdtuse insa in Arabia si de la
,

Miazdzi, din Abisinia, Tara cc vine in jos de Egipt.- Hind


vecini si rude cu Evreii, Arabii stein mulls si despre

legea lui Moise: si la ei sc povestia despre palriariml

Avraam si despre ceilalti cari au venit dupit dansul.


La Rasiirit, Arabia Se mdrgenia cu Persia, si in feintacesta se rdspandi si credinta in dumnezeirea focului,.
credintd care domina, in tiara aceia.
;:r

Un popor ajunge mare, nu numai sand are multi

oameni si o Cara bogabd din care slit sit [raga folds.

Pentru ca el sit se indemne la lucru, ii lrebuie o cre-dintd puternica. Credinta aceasla a dat-o Arabilor Mohammed, precum Moise (Muse o credintd Evreilor.
2. Mohammed (nascut pe la 570) era din main bun
de, la Meca, clan lard sau- fusese un om saran,; de UMpuriu Mohammed riiinasese orfan. El se filch cdraus; a--

ceasta nu insemna insA putin lucru la Arabi, cad nu


erau multi oameni carora sa li se _poata incredinta o
caravanA cu marfuri Buse pe cdmile; cardusul tre7buia si fie viteaZ si de .bung .credintd. Peste cdtva
timp el se insura, luand pe o vaduva bogatd, ammo
Cadigia, care stiuse a pretui marea lui agerime de
minte.

Mohammed era un om cu inchipuirea aprinsd, care


avea si vedenii, Meal i se pArea ca se suie calare in
ceruri, ca face intr'o singurd noapte, Lira sit se fi miseat din loc, drumul la Ierusalim, ca vorbeste cu ar-www.dacoromanica.ro

- 30

hanghelul Gavriii, care-i aduce. solie de la Dumnezeu.'


El prinse a se gandi ca neaniul lui ar area nevoie de
o alta lege, care sa inlature idolii si sa hola'rasca fiinta
unui singur Dumnezeu; lui Dumnezeu, zicca cl, nu-i
trebuie jertfe, ci pastrarea curata a trupului omenesc,
.rugacitinea si impartirea de milostenii la saraci. El
propovaduia legea cea nova printre cei cc stateau mai
aproape de dansul; it crezura nevasta-sa si un rob,
Ali. Altii se aprinsera de manic asupra lui si cautara
s-1 prigoneascii., ba chiar sa-1 ucida, ca un calcator
de lege. Alunci Mohammed fugi din Meca si gaol un

adapost in all centre al Arabiei, asezat ceva mai jos


pe coasta, la Iatreb. Orasul acesta-si schimba numele
de acum inainte, chemandu-se Medinat el-Nabi, Medina,

adeca-Fuga (Proorocului). De la acest an de pribegie


(622) incep a socoti anii credinciosii legii lui Mohammed, precum noi, crestinii, ii socotim de la Nasterea lui Hristos.
Cei ce ascultara de sfaturile si de invatatUrile lui
Mohammed (care s'au strans mai tarziu si au alcatuit
o carte ce se chiama Coranul 5i e pentru dansii ceia

cc este pentru noi Sfanta Scripture) s'au numit pe


sine ,Credincioii Musulmanii: legea lot se zice Islam,
adeca Supunere fad de Du'mnezeu.

Coranul a fost dictati fiindca Mohammed nu stia sa


scrie. Verseturile din care se alcatuieste au lost. culesc
si randulte, inlet) forma ce nu se mai poate schimba;

Mohammed li spus.ese alor sai ca este o alta lume,


o viata viitoare, in care cei Muni se invrednicesc sa intre

'n Raiul plin de Coate bunatatile parnantului; oslasii


cari muriau pentru .lege erau primiti sa se bucure
de dansele, oricate pacate ar fi fecal inainte. Arabii
erau. pe urrna, deprinsi sa se lupte pentru prada,
i Proorocul lib ingaduia. Astfel ajunse Mohammed
sa-si invinga dusmanii din Meca, sa intre in acest owww.dacoromanica.ro

,,!...11.-k,.1.1";

- 3-1

ras, sa curate Caaba de 'idoli si s faca pc toti Arabii


a i se supune. El muri in anul 632.
3. Urmasii lui se chemara califi, adeca loctiitori.
In manile for ei aveau toga puterea. asupra POporuk
lui care-i alegea. Dupa cativa califi cari statuses mai
aproape de Mohammed, veni Moavia, care intent is

o dinastie ce tinu noudzeci de ani.

Abubecr, eel d'intaiu calif, 'a lost prietenul si levarasul Proorocului, Omar era un om simplu, care se
multamia cu viata unui Arab de rand. Dupa Otman, al
treilea calif, veni robul credincios al lui Mohammed,
',

All, care muri ucis. Tinea pe fata fostului sau stapan, si


multi it cred singurul urmas indrituit al acestuia. Ast-

fel Persii, cari nu recunosc pe ceilalti califi pana la


el, se zic Si/0, iar Turcii osmanlai cunt Sunifi.
.

Resedinta noii dinastii, cc se. zice a Omeiazilor, dupa

strabunul lui Moavia, era pamascul, lute frumoasa


oaza a Siriei. Siria o luasera Arabii de la Imparatia bizantina, care slabise mull dupd moartea lui Iustinian.
La Rasarit ei sfaramara Impara is persanci. Iar la Mia-

- zazi patrunsera in Egipt, care ajunsese o provincie


a califilor.

,Caderea Persiei nu se facu fulgerator, si n'ajunse o


lupta holitratoare (la Cadisia, 637) pentru ca o dinastie,
totusi
, decazula, a Sasanizilor, sa piarda stapanirea.,Cu-

cerirea araba in Persia nu aduse insa Si o inlaturare


a ,elementului ce locuia Cara, ba -nici macar a claselor
orasenesti, a carturarilor, a fruntasilor. Vechea rasa
iraniana, priceputa, isteata, harnica, avand gust si in-,
demanare in arta, ramase in aceiasi stare, ca mai
inainte. Arabii stapaniau mai mull de departe. Dar ei
facura ca vechea credinta sa fie inlaturata, si pana la
oazele departate ale Turchestanului se ridicara mos:-

cheile Islamului. Cine nu le cerceta era pedepsit cu cea

mai mare asprime. Dc aici si in India a patruns legea


www.dacoromanica.ro

32

noun a lui Mohammed, de si in aceasta Cara ea intalni impotrivirea energica a vechii legi budiste, cu

mutt superioare.
Siria era nemultamita din dung puncte de vedere de
stapanirea bizantina: aceasta era apasaloare prin dil-

rile cele mari pe care le cerea,

$i,

pe de alta parte,

pentru ca laid de ortodoxia oficiala 'bizantina: traia intre Sirieni vechiulmonotisitism, credinta erotica prin
care se statornicia o singura fiinta (iar nu cele (loud:
dunmezeiasca si omeneasca) in Isus Hristos. Astfel ostile bizantine, nesprijinite de locuitori, au fost usor raspinse dupa infrangerea lor, langa raul Iarmuc (636),
si ele nu s'au mai intors.
Multi Sirieni trecura la Islam, care se potrivia cu monofisitismul tor. Crestinii ramasera munai in munti,

uncle Maroni(ii pastreaza palm azi o Biserica deosebitd.


Egiptul fu supus intre 610 si 642. Imprejurarite

.
,

,.:4-

.'

au lost acolo aceleasi ca si in Persia, si ele au dat aceleasi resultate. Imperiul lasase tara in sama Patriar- ,
hului de Alexandria.
!_

VII.
.

Carol-cel-Mare, imparatul eel nou al Romei, ridicat dintre barbari.


1. Pipin capatase sprijinul PaI)ei, fiindca acesta ayea nevoie de Franci. Papa fusese la inceput numai episcop al Romei. Fiindca statea intr'un oral asa de insemnat, el incepuse a fi privit de multi ca mai mare
deck ceilalti episcopi. Prin daniile credinciosilor, Bi-

serica lui se Men mai bogata deck oricare alta. .Pe


cand eresnrile tulburau crestinatalea,, Papii avura enmintia sa se fereasca de dansele si sa ramitie totdeauna
in credinta cea dreapta.
De la 476 nu mai era si un Imparat in Roma, dar Papii ramasera netulburati pe langa regii barbari, Odoa;

www.dacoromanica.ro

-33eru,, Teodoric si urmasii acestuia, cu toate ca acesti

regi erau eretici arieni. Stim ca pc urma. Justinian a


luat Italia: acum Papii traira mai greu. Iniparatul
da Rasarit ii supraveghia de aproape, si el cauta sa
ridice mai presus de dansii pe Patriarhul din Constantinopol. Ba, de la o vreme, Imparatul bizantin, ingri'jorat de averile si puterea calugarilor, prince a prigoni
icoanele, pe care puma sa le sfarme si sa le arda; el se
facea astfel erotic, si Papii nu mai voira sa stie de dan-,
sul.

S'au vazut unii chemati la Constantinopol pentru a-si

da sama, si chiar opriti acolo, in tenlitd. Astfel hotarlirea papala intr'un sens on in altul ajtinse a fi privita ca statornicirea ortodoxiei.
Inca de la 568, Longobarzii, barbari germani, venird

Bizantini aproape din toate sta.in Italia, gonind


panirile lor. Ei se facura crestini drepti peste catva
time, dar Papa nu putea trai in pace cu regii lor, pentru ca voiau sa ieie Roma. Insa Roma, lasata fara alt
asculte de Papa.
aparator, se deprinsese acuma

_Impotriva Longobarzilor fu chemat Pipin. Acesta-i In-

vinse, si dadu Papei o mare bucata de pamant in ju.

rul Romei, care bucata de pamant s'a chemat dania lui Pipin.

Papii nascocisera $i o mai veche danie, a lui Contantin-cel-Mare. Aceasta e insa falsa. Tot false stint si
decretalele lui Isidor, care voiau sa arate ca Papa are
drept la carmuirea monahica a lumii.
2. Pipin muri la anul 768, lasand doi fii: pe Carloman si pe Carol. Dar Carloman se calugari, asa bleat
toata puterea ramase numai in manila lui Carol. Acestuia i s'a zis Carol-cel-Mare; el s'a facut Imparat
al Apusului. Lumea a ascultat de poruncile lui de la
1

www.dacoromanica.ro

34

Oceanul Atlantic pang. la Mediterand. In tot evul modiu n'a mai fost un om ca acesta.
In toate partite el a intins hotarele terii sale. N'a facut aceasta numai din mandrie, ca sa se spuie ca nu
mai este alt stapanitor ca dansul, ci ca sa aduca pretutindeni buna randuialit si pacea, ca sa raspandeasca
legea cresting, ca sa intemeieze iarasi o Imparatie
statornica, de care Apusul era lipsit de trei sute de ani.
Lui ii trebuia sa facd razboaie la Rasdrit,.Impotriva
Saxonilor pagani, cari erau asezati pe toata intinderea
Germaniei de astazi. Pe urma alto razboaie la Miaziizi, Impotriva Arabilor, cari se asezasera de vre-o cinci-

zeci de ani si in Spania, in locul Visigotilor, si ar fi


Inaintat si In Franta data n'ar fi fost s'o apere Carol
Martel, bunicul lui Carol -cel-Mare. In sfarsit el avea
sarcina de a sfarma regatul Longobarzilor si de a feri
astfel pe Papa de mice primejdie din partea acestor
dusmani vechi.

Carol Martel e cel d'intaiu dintre majordomi care


aduce un serviciu esential neamului. In lupta de la
Poitiers (732) el birui pe Arabii navalitori. Dar pie:carea for se datoreste tutor imprejurgri de acasa de
la ei.

Cel mai scurt si mai putin insemnat dintre aceste


razboaie a lost acela cu Arabii. Carol i-a Mint si a luat

tara rand la rind Ebru. Cantecele de mai tarziu pct


Menesc trecerea muntilor Pirinei de catre oastea lui
si peirea prin trddare a lui Roland, nepotul regelui.
Po'porul credea eel o tdieturd adancd in munte e faL
cuta de sabia lui Roland, carO-si apara viata luptandu-Se. Dar pe urma Carol a stat in pace cu Arabii,
cari erau un popor foarte harnic si luminat, avand plugari foarte priceputi,' mesteri vestiti in lucrul metalelor si destui carturari. Ei luasera Wale aceste cunostinti de la Romanii din Rasarit, adecd de la Bizan.

www.dacoromanica.ro

35

cu cari nu se puteau pune alaturi cei din Apus


si barbarii amestecati cu dansii.
Mai tarziu 11101 aceste lupte cu Arabii au ramas
.mai Inuit alipite de amintirea lui Carol. El ar fi mers
Mini,

.la Constantinopol si ar fi luptat cu Arabii din Palestina,

cum a lose pe vremea cruciatelor.


3. Cu Saxonii; luptele au fost. grozav de _grele si
_fbarte Indelungate. Saxonii acestia nu voiau nici intr'un chip sa-si lase legea si sa-si .piece capul. Carol
a zidit biscrici, a facial episcopii; el a inaltat cetati,
.a asezat capitani de margene (marcgrafi in nemeste; Francesii zic: marchisi). Dar rascoalele izbucMau necontenit. Carol, care era un om strasnic la manic. a varsat valuri de singe, ucigand cu miile pe vi.novati. La urma i-a ingrozit. Cel mai viteaz dintre capeteniile lor, Vituchind, a vent inaintea lui si a lasat
:sag boteze.

Astfel Cara lui 'Carol ajunsese pang la Dunare Aici


el gasi pe Avari. Dar nici acestia nu i se putura imp,
.rivit. Ei fura batuti ran, si nu se mai ridicara din a-

ceasta infrangere. Dregatori franci statura atunci pang


'
grin locurile noastre.

In acest chip se alcatui provincia franca"; pc care


si Bizantinii, cu cari acum Francii erau vecini de stapanire, o numiau Frankochorion.
Asupra Lonfjobarzilor Carol se duSe. Inca din 774. Ul-

timul rege al acestora fu pries.


Acest ultim rege .al..LOngobarzilor se chema DesiWeriu, si stapanirea lui tinu de la 756 la 774. De mult
Inca, dinastia longobarda parasise eresia ariana pentru
a trece la forma catolica a crestinismului (multamita
reginei Theodelinda). Ea incercase a-si adaugi la pc-,
sesiuni Roma insasi (supt Astolf), dar gasise in cale
puterea lui. Pipin (v. si mai sus, p. 32). Desideriu-si Ma7
www.dacoromanica.ro

- 36 -ritase fala dupa Carol, dar acesta o trimese inapoi, $i


lua masuri pentru, a cuceri tara socrului sau, scapand
astfel pe Papa, pentru care noua diriastie franca era
asa de utila, de o VegliCa amenintare.

Carol ii lua locul, ajungand astfel si rege. al acestui


regal italian, a carui Capitala era _Ticinul-Pavia. Mai
ramase numai stapanirea longobarda de la .Miazazi;
.dar ducii de acolo se inchinara lui Carol si-1 ajutara
in toate razboaiele lui.
-

Acesti duci, numiti asa dupa obicciul bizantin, nu


se supuneau regelui for decal atunci cand aveau interes
la aceasta. De aid a venit si slabirea regatului lui Desideriu. Acesta lasase un fiu, catva timp neastamparat
in infrangere, Adalgis.

De pe urma Longobarzilor n'a Minas nimic in ce


priveste limba on cultura Italiei mai noua. Sangele
barbarilor .abia se simte in alcaluirea neamului italian de astazi. Asa se intampla cu acei cuceritori earl,
neavand o cultura superioara.,. nu pot dovedi nici cu
numrtrul.

Mai sus de muntli Alpi, Carol desfiinta ducatul Bava7riei, in fruntea caruia statea Thassilo, un om foarte nesigur si uneltitor.

Bavaresii erau putini la numar si nu puteau alcatur


un Stat deosebit. Ambitia lui Thassilo a lost nenorocirea

lui, dar semintia germana supusa lui a folosit contopindu-se cu restul neamului. Thassilo se apucase la
hartil cu Francii ca ginere al lui Desideriu. El a lost
cel din urma din dinastia lui Agilulf. Carol it osandi
ca. tradator, dar osanditul fu inchis, ca si Desideriu,,
lute() manastire.

4. Atunci Papa se gandi a-i da lui Carol coroana xIe


Imparat al Apusului: el isi lua acest drept ca unul ce
www.dacoromanica.ro

= 37
area in manile sale Roma; si apoi voise astfel poporul roman. Regele franc venise la serbatorile Cray
eiunului ale anului 800, in ajunul unui veac nou, ca
sa se inchine in vestita biserica a Sfantului Petru. Papa,
pe care el it scosese din manila dusmanilor lui, puternicii din Roma, ii puse in mijlocul sfintei slujbe co-

roana pe cap. Multimea striga: traiased si _biruiasca


Carol Augustul, incununat de Dumnezeu, mare si. pasnic Imparat al Romani lor".
-

In Roma se alcatuise o oligarhie. do nobili cu Omanturi si castele, inaintea carora tremura Papa. Ei hot:Aran alegerile si izgonflile capilor Bisericii. Papa Leon

al III-lea fugi la Fraud pentru a core ajutor impotriva acestor dusmani ai sai. Ca judecator veni Carol.
dcci la Roma, hotarit, a parteni pe Papa, Rasplata i-a

_lost proclamarea ca Imparat de poporul roman, aproape au tonom, care Linea cu Papa, si recunoasterea
de calre Leon.

Imparatia Rasaritului nu 1 -a recunoscut ca Imparat


al Apusului, dar toti regii vecini, din Anglia, din Danemarca, stateau supt ocrotirea lui Carol. El a Mai trait
patrusprezoce ani si a murit foarte batran, incunjurat
de glories.

Imparatii rasariteni se apucasera, cum am spus, de


prigonirea icoanelor, asa 'Meat in aceasta privinta, se

:sapase intre ei si Papa o prapastie care nu se putea


minded cu nimic. Cu privire la vestita cearta pentru
icoane, v. si mai departe.

5. Ca Imparat, Carol a fost numai bratul inarmat al


Bisericii; incolo era ceia ce fusese si ca rege al Fran
cilor. Traia din mosiile- sale si din cateva venituri.
Invalaturile lui, asa-numitele Capitulare (cuvantul vine

de la capitzihim, alineat, precum la, not mai de mutt


www.dacoromanica.ro

3g

un edict domnesc on un tratat se zicea


fiindca
erau impartite in paragrafe de acestea, in puncte),cuprind si indemnuri, titre dregatorii putini ai tegatului.
si sfaturi, circulare", am zice, de gospodarie pe mor
siile regale. Ele arata bun simt patriarhal, dar nicio cur
nostinta de drept roman.

Pe, toti supusii lui regele avea dreptul sari theme:


oricand la oaste.
Aceasta chemare se zicea: Bann, bannum,

Dregatori la Curie erau putini: in provincii se tineau conti si duci; pentru. a li cerceta purtarea, se trimeteau necontenit oameni imparatesti".
Acesti trimesi se ziceau latineste: missi dominici, si.
multi din ei erau episcopi.
Duce vine din vechiul Herzog: poate sa fie 5i o inraurire bizantina venita prin Longobarzi. CoMites suns
tovarc4ii de lupta ai regelui prefacuti acuma in. carmnitori de Tinuturi.
Episcopul pe atunci era si un pastor sufletcsc, dar
$i un comandant militar si un agent.. administrativ.
Cu episcopi si misionari, din vestita scoala anglorsaxonri,.

s'a ajutat Carol in greaua opera a cuceririi Germaniei.


pagane. Crucea a fost pentru el in limp, de razboiu o.
arms, in timp de pace un sceptre. Botezul era un omagiu, un act de inchinare care el. Cruci puteau insemna hotarul lui, cum la noi, in Moldova, hotarul domr-

nese era insemnat cu bouri.


Winfrith, zis Bonifaciu,
el ajunse prin. ravna lui;
viteaza Sf. Bonifaciu, a folosit inaintasilcor din year
cul al VIII-lea ai lui Carol mai mull decal ceL mai infricosat general. Episcop si arhiepiscop de Mainz. (Morguntia), suplus cu credinta Romei, ca un ostas unei ca',-

petenii de oaste, el a pastrat credinta si regilor fraud.


A murit ca mucenic de mina Frisonilor, Inca pagan,
de la gura Rinului.
www.dacoromanica.ro

r.

39

Judecata pe cea mai inala treapta se fAcea inaintea


Imparatului, Prada de rrizboiu o impArtia cum voia el.
La Curtea lui, Carol chema oameni iniiitati din Anglia, din Irlanda si din Italia. Sco li se, intemeiara pe
la mangstiri, unde calugarii traiau, dopy povetele Sf.
Benedict, in lucru si in rugrichine. Scrisoarea ciirtilor
si poruncilor s'a Meth: mai frumoasii pe vremea lui.
Imparatul insusi a scris $i in nemte$te si in latineste.
Sf. -Benedict din Nuisia, in Umbria (t 543), e intemeieborul vestitei mandstiri de pe Muntele Cassino, in
Italia- de -Sud. Prin. numarul calugarilor, prin disciplina

lor, prin averea ce li se afla in 'Mini, prin intinsele


mosii, prin legaturile cu principii Mari si mici, prin
rohil politic ca 5i. prin insemnatatea culturala, MonteCassino poate fi asamanat cu,Sfantul Munte Athos, din
Rasarittil nostru. Dar aici scopul calugariei nu era ca
in Misarit, unde, dupe schivnicii, eremitii (din greceste;
pustnici) din Tebaida egipteand, SI. VaSile-ce.1-Ohre
(f 379) (Muse normele calugariei, in manastirea lui

din Pont, Calugarii rasariteni cautau a se pierde prin


rugaciune in Dumnezeu, despretuind lumea; ei tin
tiau la extasul ce adoarme simturile, desteptand sufletul aiurea; acestialalti, Apusenii, au lost muncitorii bi7
ruind pe Satana prin fapte. folositoare si rodnice, prin
condeiul caligrafului, prin migaloasa munch' in colori
a miniatnrislului, prin truda Willa de placeri a cetitului si fie chiar numai prin taierea padurilor b5-

trane cu toporul, prin scormonirea pamantului paragenit cu saga spre a face ogor dinteinsul.
Pang astazi indreptarea deosebita a celor dour feluri

de. calugarie se pastreaza. Nu doar ca n'au fost caligrafi, miniaturisti, talcuitori, dascali muncitori de camp
la liasiiriteni, on ascetici (ascesa e pregatirea sufle-

tului prin suferinta trupului) la Apuseni. Dar regula


e cu totul deosebita la unii si la ceilalti.
www.dacoromanica.ro

1,

40
VIII.

Hotii de Mare din Miaz5noapte sau Nortmanii


si caderea. I mpgrA
lui Carol-eel-Mare.
1. Dacii ar fi tinut multa vreme., Imparatia lui Carol -cel -Mare ar fi lost o mare binefacere pentru popoa-

rele asupra carora ea se intindea. Ca si ;11. Imparatia


Arabi lor din Asia si din Africa, era aici liniste: hotarele

ramaneau bine apa'rate, barbarii, cati nu se supusera


Inca, fusesera aruncati departe si traiau tinuti in frau
de marcgrafii imparatesti.
,
Drumurile ajunsesera sigure, munca oricui se putea
savar,si in pace, judecata se facea cu dreptate. Era mai
bine sa fie cineva supus al lui Carol, Imparatul Apusului, decat sa traiasca 'n Imparatia de Rasarit a Bizantinilor.

Dar Imparatia intemelata de Carol-eel-Mare n'a tinut multi vreme: razboaiele din Mantra .au inceput
cam vre-o douazeci de ani dupa moartea puternicului
Imparat; ele au adus indata sfaramarea terii celeima!ri
In mai multe teri mai mici; nisi chiar in terile acestea
marunte n'a mai lost ascultare si siguranta. La nr'ma, si neamul lui Carol s'a sties, si alte familii au inceput a domni, dupa multe greutati, in franturile Im
paratiei.

Inca de pe .vremea lui Carol se vedeau viind in porWrite imParatesti niste barbari noi, cari calatoriau
pe apa. Si ei erau Germani; fiindca veniau din Miazanoapte, li se zicea Nottniani, acie.ea oameni de Nord".

Locuinta for era grin teri foarte reci, uncle abia data
se simle vre-o cloud -trei luni pe an o vreme cum e aceia de la inceputul primaverii noaslre. Acesle teri se
alcatuiesc dintr'o limba de pamant suptire, care se_
desface din Germania, ca un deget aratator (Iutlanda),
apoi din insulele vecine si dintr'o mare peninsula care
atarna greoiu din Marea Inghetata (Peninsula Scandiwww.dacoromanica.ro

4t

nava). Astazi aceste pamanturi fac parte din regatele


Danemareei, Suediei si Norvegiei.

Nortmanii erau si plugari, prin uncle parti mai roditoare; altii se hraniau din pescuit, dar cei mai multi
isi cautau norocul strabatand Marea pe luntri grosolane, ca sa-si gaseasca o prada. Cetele for aveau in
frunte capetenii care se chemau vichingi. Erau niste ostasi cari nu simtiau nicio fried inaintea valurilor inalte
ale MATH manioase; de oameni prin urmare nu se puteau sfii. Luntrile for erau niarunte, si ci puteau sit
tare lesne prin gurile raurilor, asa incat -se suiau
pang Marie departe, inlauntrul terilor. Pe vremea lui
Carol -cei Mare, Imparatia obisnuia s tie corabii anume

care sa fie gala a raspinge oricand pe acesti hoti de


Mare. Pe urma insti n'a mai fost paza asa de- bung.
In Galia, in Italia, Nortmanii rasariau fara de veste .inaintea oraselor bogate, si le. pradau. S'a intamplat chiar

ca ei sa le incunjure mai multa vreme. Si Roma. avu


sit se teama de dansii. Ba in Anglia ,ei veniau in fiecare an, si ramaneau in tara.
Cea mai indrazneatit incunjurare de cetate facuta de
Nortmani c a Parisului, care, dupd ce mai avuse a se
teme din partea for de trei ori, fu asediat un an intreg,
la 885. Rinul era strabatut de luntrile for usoare, si ei
dadura foe si palatului (Pfalz) de la Aachen al lui Carol-cel-Mare.

Nortmanii

in toate rosturile' si miscarile for

cu adunatura de Cazaci care, prin Nipru, in veacul


al XVII-lea, strabatea in Marea Neagra si ardea satele de liinga Bosfor supt ochii Sultarmlui.

Anglo-Sasonii, cari se asezasera mai d'inainte in Britania-Mare (insula englesa cea mai intinsa), venind din
Danemarca si partile' vecine, nu i-au putut goni. Marele rege Alfred (Aelfred), cu toate straduintile cc Meuse,
fu silit, la 878, a li da o parte mare din tara sa, care se
www.dacoromanica.ro

42
numi Dane lag, adeca asezarea Danilor, a Danesilor",.
ciici Anglo-Saxonii ii ziceau Nortmanilor asa.

Alfred e cu adevarat unul dintre cei mai marl stapanitori de la inceputul veacului de mijloc. Inca de pe
vremea Papei Grigore-cel-Mare, Anglo-Saxonii incepuse-

ri a

se face crestini, multamita inrauririi france Si


sosirii unor misionari veniti de-a dreptul din Roma,si o inraurire greceasca se poate observa. Lupte strasnice se dadura intro regatul crestin* Kent si cel pagan
Mercia, al regelui Penda. La urma amandoua aceste pulernice regale, ca si Wessex, Essex, Sussex (Saxonii
de Apus, de Rasarit si de Sud), NOrthumberland (tara

de la Nord de raul Humber) si Estanglia, se unira


in credinta. Acest nou Tinut crestin dadu misionari indrazneti, mucenici pentru truce, dar si scriitori de valoarea cucernicului Beda (inceputul veacului al XI-

lea).

Cu vremea, Wessexul ajunse cel mai insemnat dintre


regatele asa -nisei eptarhii anglo-saxone, si Egbert (Ecbert) a lost un vrednic prieten al lui Carol-cel-Mare.,(el

moire la 839). La 871 Alfred capita mostenirea acestei teri. El o pierdu in curand fata de numarul si
vitejia navalitorilor. Tara pe care trebui s li-o lase si
dupa biruintile sale, cuprindea: Mercia pe jumatate,.
Estanglia si Northumberlandul. Asa a ramas hotarul
pang la moartea, In 901, a lui Alfred, care a fost si un
Spriijnitor al culturii latine si germane asemenea cu
Carol -eel -Mare.

La inceputul veacului al X-lea,, alti Nortmani facura


o invoiala cu regele Franciei,_care-i lasa stapani peste

margenea de sus a terii sale, ce se chema de acum


inainte Normandia.

Acel rege al Franciei care a primit pe Normanzi era


un biet slabanog, dusmanit de ai sai, Carol-cel-Prost
www.dacoromanica.ro

43

(Simplex). Normanzii lard in curand Hiram francesa;.


$i azi numai dupa voinicia locuitorilor.roscovani ai pro- vincici, timid staruinta for in lucru, se cunoaste sangele
germanic deosobit. Invoiala 6.2 asezare s'a fault la 911..
in satul Sf. Clara pe rind Epte.

2. Imparatia lui Carol -eel Mare n'a fost in stare sti.


crute lumen de focal si sabia acestor oameni grozavi.
Si pe vremea.lui Carol, carmuirea introbuinta foarte pu
tini dregatori si se amesteca in foarte putine lucruri
numai. Mai mutt era credinta fata de Iinparat, care tinea toate in bung randuiala. Urmasii lui Carol au lost.
oameni slabanogi si Para intelepciune, si poruncile
for nu mai erau ascultate. Pentru ca la Germani nu era
ca in ROma veche sau ca. in terile din zilele noastre:
s fie legi, carora .sa li se supuie oricine. Si. nu erau
legaturi neaparate, care roman trainice, oridecine arfi vorba: Atunci totul era dmul, si toate lucrurile mergeau dupa cum era el destoinic sau. nepriceput.
Carol -eel -Mare avuse mai multi copii, dar dintre ba
ieti i-a trait nuniai unul, .si tocmai eel mai slab de
fire: Ludovic. Acestina i s'a
s
zis Cucernicul" (Pius),,
pentru ca era un om foarte bun si iubitor de Dumnezeu. El n'a stiut lush' niciodata sa-si stapaneasca familia:fiii lui, cari erau de la cloud manse, s'au luat la
cearta si au indraznit chiar sa porneasca. impotriva tatalui for cu oaste. Papa veni si el in Italia si-i inteti..
Odata Ludovic a lost silit sa-si lase drepturile $i sa se
inchida lute() manastire. Dar multi it iubiau pentru
blandetea lui, si pentru ca era un om asa de nenorocit.
Astfel el a ramas Imparat pang la sfarsit. A murit insa
tot cu durerea in suflet: fiul sau Ludovic se rasculase
asupra-i, si batranul mergea sa-1 pedepseasca; el s'a
stins in tale (840).

Un rol urit a jucat in aceasta strasnica tragedie a.


luptei fiilor cu parintele a doua sotie a lui Ludovic,
www.dacoromanica.ro

,-'

44

ludita, care stdruia.necontenit sa se imparta tara Inca


fiind acesta in viata si sa se dea partea cea mai buna
fiului ei, lui Carol-cel-PlesuV. Ludovic a fost ()data de-

pus,, pentru ca sa fie scos apoi din manastire si adus


larasi la earma.. Din nou el In parasit de oaste, pe vestitul. camp al Minciunii" (Liigenfeld, langa Colmar).
Papa capita mijloc sa se amestece, poruncind in numele lui Dumnezeu.
3. Dupa inoartea tatalui tor, cei trei fii se incaierara
Mire dansii pentru mostenire.. Ludovic si Carol putura bate pe Lotar, care avea titlul de Imparat. A lost
atunci o vestitd Wade la Fontanel (ceteste:.Fontane;
azi Fonlenoy), in 841, vre-o treizeci de ani duprt cc
inchisese ochii Carol. In aceasta Wind a fost inins Lotar. Abia dupa doi ani de zile, fratii se impacara intre. ei. Au facet asa numai fiindca nu mai voiatt s4
mai ajule in razboita lui nelegittit capetenide de teri
care atArnau de unul si de celalalt.
Pacca pe care au facut-o ei, se ziee pacea de la VerWan 1843). Fiecare si-a luat partea din. mostenirea
parinteasea..Imparat a ramas insa tot Lotar. Dar de
acum inainte niciodata nu .s'au mai straits la un loc,
statornic, terile despartite. Fran(a a ramas de o parte,

9-

pamanturile de peste Rin, care so chiama astazi Germania, de alta; iar Italia si uncle tinuturi de'la Rin, care,

s'au zis Cara oamenilor lui Lotar, Lotaringia, au dus


iarasi o viata deosebita.
Impartirea se Men pe temeiul dreptului de thostenire. Nu s'au capatat hotare firesti, ci s'a tinut sama
de interese personate, si, nu numai de ale regilor, ci
si de ale nobililor, principilor".
4. La 887, Carol-cel-Gros; nepot de fiu al lui Ludovic

.(fiu al lui Ludovic Gemanieul), In silit de mai marii

din Germania sa .paraseasca corm-ma impart-II:eased..

Asa se rasplatiau pacatele grele de care se Meuse


www.dacoromanica.ro

45

vinoval de o bucata de vreme aces neam. Urmasii hii

Carol an mai stapanit dupa accia numai in tale

o.

Cara, Oita ce ei se stinseel cu totul in cursul veacului


al 'X-lea.

5. Pe la 885, Ca'rol stripania $i Franta de azi, afard de


Burgundia-de-jos, dar aceasta scurta stapanire, mai mull.

de nume decal in Nita, nu se poate privi ca o adevdratd intregire a Iniperiului. Ea nici nu pleease, de la
un principiu, ci de la un hasard al .mostenirii.

G. In tustrele terile se ridica atunci puterea proprietarilor celor 'marl de pdmdnt, earl cumparaserd sau
luasera cu de-a sila mosiile celor mici. Ei avuserd la
Inceput uncle pilmilnturi (Waite de yen.' de etitre regi
si allele care erau ca un fel de /mid pentru slujbele de

ostasi cc ar fi

Meat.

Uncle erau alodii (la noi: ocine), celelalte beneficii


(in Moldova, apoi: urice).
Cu vremea insA, ei privira de o potriva uncle niosii
si celelalte si le Ward deo potriva ca mostenire. In cuprinsul stapanirii lor, ei aveau foals puterea de rege
$i Imparat. Si dregatoriile alunseserd do mostenire,
si dregAtorii cautard sa aihd, impreund cu autoritatea,
$i pamantul.
Noii stapanitori purtau razboaiele lor, faecal' sa
umble banal lor si osandiau la moarte. De multe on
regele on Imparatul daduse insusi scutire, imunitate
pentru uncle mosii dandle, mai ales Bisericii, invoiudu-se deci ca dregatorii lui sa nu se amestece niciodata

si niciinteo privinta 'a ele.


Biseriea, dupa cc incercase a pastra vechea stare
de lucruri a unui singur Imparat ascultat .de toti, isi
luase si ea partea de prada. Episcopii si scared; do manastiri puteau primi si ci, ca oameni, feude; ca sefi
de egarhie on de .mAndstire apoi ei isi cApatasera on
In$usisera aceleasi drepturi pe care le avea si domnul
www.dacoromanica.ro

;r

46

de pamant laic (seniorul, de la senior,, mai Miran;


:asa i se zicea si regain).
Toti se chemau feudali,. adeca stapanitori de feude,
fiindca-si der' raiser(' sau inchinaserd parnanturile unul
altuia, dupe puterea flecaruia, si un parnant primit in
dar sau inchinat se chema feuds (franc. fief;. germ.:
Lehen), Tineai un Omani_ in feuds" de la acela care
ti-1 daduse si erai dator sa.'4 intovarasesti la lupta, sa-1
rascumperi din robie, sari faci daruri la mari imprejurari- de familie, sa vii la judecata lui ca ajutor.sau impricinat

Inchinarea se zicea o'magiu, de la latinescul horn..

Prin el to .faceai omul altuia, si in uncle pri


vinti nu mai aveai dreptul de a fi cum voiai insuti
sa" fii. Erai vasalul lui.
.

.glum.

De stapanul terii for feudalii nu voiau sa stie; in el


.vedeau doar pe eel mai vechiu stapanitor, de la care
pornia autoritatea tuturora, dar care n'avea dreptul
sa li-o mai icie inapdi.
Cei mai multi terani
oameni cari isi .pierdusera ino2
:sia sau robi liberati
erau serbi la feudali si faeca"
parte din averea, din -gospodciria 'mosiei, ca si vitele
si uneltele de munch, asa in.cat nu se puteau straniuta
din loc.
Feudalii erau si 'mosieri si domni pe phmantul tor,
uncle toti slateau astfel Ingenunchiati inaintea tor.

La randul lor, cci ce stapaniau painantul pe care nu-1


`puteau lucra on supraveghia si cari aveau nevoie mai
"null de ajulatori politici si militari, dacieau pamant ca
:fenda. Cu vremea, inmultindu -se, leghturile (Entre oameni si facandu-se mai felurite, legatura foudala a fost

mai slaba si mai incurcatk neslarsile fire Suptiri de


vasalitate si seniorie intinzandu-se ca o mreaja' asupra

intregii societati. Tot asa se ajunse a so face eredi--.tare si

toate sittiatiile de administratie, de dregatorie.

'Statul perind pe incetul si neputand sa apore p.e lowww.dacoromanica.ro

-47'cuitori, acestia cautau pretutindeni singura forma de

viata cu putinta: unirea pe acolasi pamant a WIWI,nirii cu autoritatea politica.


.

'

IX.

Prefacerile terilor desfacute din Iniptirglia lui


Carol-cel-Mare.
In anul cand Cara-cel-Gros' a lost silit sa se coboare
de pe Scaunul sau imparatesc, din care nu stiuse sa
porunceasca cu vrednicie, starea tuturor terilor ce asicultasera cu septezeci de ani in urma, adeca numai
cu o viata de om inapoi, de Carol-cel-Mare, era foarte
jalnica. Numai pe incetul ele s'au putut intrema si au
macar ca nu atata
capatat iarasi pace si siguranta
ca pc vremea Imparatilor, supt dinastii noun.

1. In Fran(a de sus, pand la. Paris, pradau necurmat


Nonnanzii; in Germania era destula neoranduiala, a:,dusa de oameni neastamparati d'inauntru; in Italia, aproape nu se mai simtia nicio stapanire: proprietarii
, de mobil, feudalii, se inchideau in castele, adeca in case
marl intarite si aparate cu. santuri (cum se inaltau in

toate partite), orasele se ineingeau cu ziduri; nu era


alta frumuseta in ele decal a bisericilor; in porturi par
trundeau niste hoti de Mare din poporul pagan al A,rabilor (de care am vorbit mai sus, aratand de undo Ver
niau si care era legea tor):
Li se zicea Saracini, si erau groaza tuturor coastelor
italiene 5i a insulelor vecine.

Numai Papii, stand in Roma, care nu se mai supur


nea acuma.nimanuia,capatau tot mai multa treeere pc
tangy crestinii din Apus. Nemultamiti cu Imparatii
moi.si nepricepuli, oamenii se deprindeau tot mai mull
a se uita, pentru sfaturi Si ajutor, la Papa; care. li se
parea vechilul lui Dumnezeu pe pamant. Atunci s'au

www.dacoromanica.ro

48

pascocit niste legi bisericesti, niste canoane, care spuneau ca oricine trebuie sd se supuie intaiu Papei si pe
urma puteritor lumesli, ca. Papa este mai presus decat
Imparatul. In acest timp a trait Papa Nicolae Liu, eel
mai mare Papa de la Grigorie Hu, caruia i sba zis' eel
Mare si Slantul (Grigorie pastoreste de la anul 590).
Bisericile din fiecare tiara, oranduite in chip de Mitropolii, se deprinsera a tinea in soma totdeauna povetele
venite din Roma.

Grigorie era din aristoeratia romana, bogata si deT


prinsa.la lupta, si nu un om de rand, cum au lost cei
mai multi dintre Papi. Primise o cultura aleasa, care
se vede si din frumuseta scrisorilor si altor opere ale
lui (i se zice si Grigorie Teologul, si operele Lui au fost
traduse si in greceste, de Chesarie Daponte, Grec traind

in partite noastre prin veacul al XVIII-lea, si acesta


le-a inchinat invatatulni episcop rimnicean Chesarie).
Calugar cu grip' de curatirea sufletului si trupului
sail, el a facut mutt pentru raspandirea regulci calu:-.
garesti benedictine. Partea lui in aducerea Longobar:
zilor si Anglo-Saxonilor la legea catolica e foarte insemnata.

Grigorie n'avea, el nu putea sa aiba Inca un punt

de vedere in relatiile dintre Biserica si. Stat. Papii din


veacul al VIII-lea au fost siliti de imprejurari sa-1 aibd.' Ei au ajuns la proclamarea imparateasch a regelui franc Carol.
Urmasii Papei Adrian si ai lui Leon al III-lea se,
amestecard,chemati si nechemati, in afacerile de galceava 5i dusmanie ale iirmasilor marelui Imparat. Putere aveau si unii si altii; oarecare dreptate aducea inainte fiecare. Toti simtiau insa nevoie de un drept super
rior, si pe acesta putea sA-1 arate Papa, care era robul robilor lui Dumnezeu", dar $i acela prin care Dumnezeu grabs oamenilor.
,

www.dacoromanica.ro

49

-.

Pe langa regii din sangele lui Carol, oameni slabi


si impovarati de pacate in viata for publics si privata,

cal de sus se Malta figura lui Nicolae Papa (S51/-67)!

El se simte judecator al lumii, si prin el trece once


rostire a lui Dumnezeu cu privire la viata oamenilor.

Hotare nu poate sa recunoasca pentru puterea lui;


ele' cunt numai semne trecdtoare, pe care puterea cereascd le ingaduie. Nu vrea sit stie nici de o Imparatie
rdsdriteand deosebita, cu toate ca ea a pastrat prigonirea nelegiuita a icoanelor. El se indreapta dire once
putere lumeasca, poruncind, precum once putere lumeascrt se poate Indrepta la dansul, rugandu-se. 0 cliprt
se parea ca, prin indemnurile lui, si Bulgarii cresti-

nati vor intra in cuprinsul Bisericii apusene, singura


pe care un astfcl de Papa putea s'o recunoasca.

.- 2. Asa de mull se destrabalasera Statele in mosteni_,

rea -carolingiana (a lui Carol-cel-Mare), bleat fiecare


loc se gandia numai la primejdia lui. Astazi o tart incepe un razboiu pentru cif unuia sau mai multor cetate,ni mai .,ei ii s'a facut vre-o nedreptate undeva si Statul de unde a pornit nedreptatea nu vrea sit -despdgubeasca si sa impace cinstea. jignita. Atttnci oamenii din

fiecare Tinut aveau insa numai grija ion Nu se ce-.


tiau carpi decal ,de preoti si calugari; nu erau scoli,
scrisorile nu mergeau deck foarte rar Si foarte greu
de la unul la altul; functionari nu Venial', ca azi, de
la Capitalaterii in once unghiu de stares. Cei cari stiau

ca vorbesc aceiasi limbs, nu-si dadeau sama ca fac


parte din acelasi popor. Ei nu mai intelegeau acuma
ce c un Stat orAnduit, cu legile si carmuirea -lui, dupes

care din Vremile cele bune suspina toata lumea.


Cared n'au mai fost Imparati, s'au ales regi, can aveau oarecare inrudire cu neamul lui Carol -eel -Marc,
cad altfel nu li s'ar fi ingaduit sit ieie o parte din mostenirea lui. Regii acestia n'aveau -deck mijloacele' pc

www.dacoromanica.ro

r.

- 5 o..

care le avusera inainte de a purta coroana, atunci cand


erau si ei printre feudali, si aceste mijloace, de ostlisi.,
si de bani, nu erau in stare sa tie sarcina cea grea a unei stdpaniri regale.
Atunci se alcaluicsc de toti doritorii de stapanire ger
ncalogii care-i fac sit se coboare din marele -Imprirat.
Oricare dintre regi .avea o singura
Imparatia.

I-

3. In Franta, pand la raul Rin, a luat astlel puterea


un feudal care se bdluse vitejeste cu Normanzii, ce
navaliserd pe pamanturile lui chiar.: it chema contele
Odo (conte, latineste: comes,era, cum s'a spus, unul din
titlurile dregiltorilor lui Carol-eel-Mare; mai sus &cat
contele era ducele; latineste: dux). Dar in -partite de
Rasdrit domnia alt rege, in Burgundia, Rudolf. In aceleasi parti, dar mai catre Mare, se ridica un al treilea
rep, Boso, care Linea pc o principesa din neamul lui
Carol-cel-Mare. Niciunul din acestia nu era rege al cutdrii sau cutdrii provincii. Ei isi ziceau atata, ca stint
regi si hotarele regatului for atarnau .,de la puterea
cu care invartiau sabia si de la norocul lor: niciodala
insa
cum slim acwn el nu puteau sa supuie pe.
locuitori de-a dreptul fate de dansii. Domnia for in-semna numai atata lucru: ca un lining" de pulernici,
de feudali, se indatorau, grin jureimat sau printr'o recunoastere fdrd de juramant, sa-i ajule impotriva ori-

cui. Ca sa fie incurcatura si mai, mare si povara. si


-

mai grea pe umerii celor slabi si saraci, cativa feudali,


in frtintea carora statea chiar episcopul de 'Reims (cetesle: Rens), care era ca un Mitropolit al Francici, ale-

sera de rege pe un fiu drept al celui din urnia Carolingian, care domnise numai asupra pdmantului trances: Carol, caruia i s'a zis Prostul sau Slabul de Inger (Simplex).

Carol acesta s'a rdzboit cu Odo, si a lost batul. caci


era, cum ii .spune si porecla,- un prost. El a avid. lima
www.dacoromanica.ro
-

re

51

norocul sa trdiased mai mult decat dusmanul sau mai


-destopt. Vreme de dougzeci si patru de -ani a fost pri.vit de totl ca singurul rege frances. In tot acest limp,
n'a putut face nimic, cacti n'avea nici pamanturile lui,
nici ostirea lui, nici averea lui. Atata numai i-a ingaduit vremea nepriincioasa si sidbiciunea lui, ca a
intdrit un tratat (o invoiala intro doud teri), grin care

a stamparat pentru totaeauna pe Normanzii de loc


din Norvegia (912). 0 sama dintre atestia .(edci cei mai
multi fuseserrt asezati in Anglia) luara astfel partea
de mijloc a coastei de Miazanoapte francese, care se
numi de acu inainte Normandia, cum se nun
i pand astazi.
Ei aveau in fruntea for o capetenie, Rollo, cdruia regele i-a dat titlul de duce. Acesti Normanzi din Franta

fdeura.', pc -urma, cloud regale: adecd al An_ gliei noun


si al color Doug Sicilii.

Zilele din urines ale lui Carol au lost amare. Fou7


dalii, nemultdmiti cu stapanirea lui slaba si ispiliti
de prostia lui, 'au ales la 922 un rege nou.
Dar, ca sd se poata intelege rostul acostuia, trebuie
sa vedem intaiu cc s'a Mein pang la 922 in celelalte
pArti ale Impardtioi do .odinioard: in Italia si in Germania.
X.

Italia si Germania pang la Otto-eel-Mare,


Impgratul eel nou.
1. Dupes iesirea din &mimic cu de-a sila a lui Carol-

cel-Gros (887) n'a mai lost. Imparatie 'optzeei de ani,


in Apus (cat despre Rdsdrit, uncle ddinuia Imparatia
romans, cu lintba greceasei acuma, o s se vorbeasca
mai departe).
Carol -col -Gros a lost inlatural ca nedestoinic, de o
www.dacoromanica.ro

--52-

dicta a puternicilor, a principilor,

feudali liberi,

cari judecau si hotarau toate dupes interesul tor.

Am vazut ca in Franta se ridicase un rege in mijlocul terii, altul la Rasarit si eel de-al treilea tot la

Rasarit, dire Mare; am mai vazut ca pe urma a ye-nit asupra for si un Carolingian. In Germania se alesese tot un urmas de Carolingian, Arnulf, care si-a
zis si el rege, lard sit insemne rege asupra cacti Geri..
Era de loc din Carintia. si fiu din flori al regelui Car-

loman. Trai putin si fu abia ascultat de accia cari-1


recunoScura (t 899). Scurta a lost si stapanirea fiului
situ Ludovic.
. _

Arlin If intelegea sit fie el mai mare peste toti regii.


ceilalti, fiindca, atunci cand a lost ales, nu mai era
printre regi nimeni care sa fie legal asa de strans de.
neamul lui Carol -eel -Mare. Tinta lui a lost, Insist, sa
ajunga Imparat. Ca Sit fie inst. Imparat, ii trebuia sa
cucereasca Italia, caci in aceasta tail, la Roma, se incoronau, de calm Papa, Imparatii.
Inca si in Italia se ridicasera regi, Carol -cel -Mare pas-

trase aici impartirea in ducate pe care o obisnuian


Longobarzii. Ducii de la hotare au ajuns marchisi si
s'au facia foarte puternici cand Imparatii n'au mai

putut slapani Italia. Astfel puturd ceredomnia marchi.sul din Spoleto (la 120 de chilometri Nord de Roma),
si acela din Frill! depart, in Alpii rasariteni, de-asupra Venetiei). krnull veni pesle- putin si el, se incoronit rege in Italia, dar trebui sa se intoarca 'n pripa.
tara si marchisul din TasoUnu.
In urma lui egad sa
va sa zica at palrulea,
-Cel din Ivrea, in Piemont
isi inceared si el norocul.
In Spoleto era Guido, in Friul intaiul Bcrengoria
(arc si un urmas). Incorbnarea lui Arnulf se facu la

896, dar in Rama, iar nu, ca incoronarea fostilor marwww.dacoromanica.ro

53

chisi, In Pavia. Marchisii de Ivrea si Toscana au mai


larziu un rol.
Si pared nu era destul atata. Regii francesi. din Burgundia se napustirai $i ei asupra Italiei: intaiu cel de
la Mare si pe urmil si cellalt (in 921). Unul isi pierdu
vederea; niciunul nu izbuti sa dainuiascal in Italia, 11masa a lui Berengariu de Ivrea, care nu si-a zis deck
.

rege.

Berengariu fu rege doi ani (950-2) si-si lash drepturile fiului, Adalbert. Vom vedea ca acela a fost scos de
un rege german, venit de peste munti.

2. Tara era pe acest timp atat de nenorocita cum nu


:mai fusese.. Orasele nu mai faceau negot; feudalii se
deprinsesera cruzi $i fara credinta. Roma se gasia in
mina unor mici stapanilori din castelele vecine sau
din oral chiar, oameni deosobit de ticalosi. Papii de
acum nu mai samanau cu Papii cci magi, cari lutarisera Biserica si facusera ca intreaga lume apuseana
s se piece cu evlavie inaintea lor. Puternicii din casIcicle romane is alegeau dintre ai lor, prin dare de bani
.$i prin groaza. Unut dintre dansii, Formosus, a lost
desgropat din porunca urmasului sau: mortul a fost

trantit pe un scaun si i s'a- facut judo_ cata pentru at el ar fi luat lard drept earmuirea ; judechitoapoi

rii 1-au si osandit, si, dupa ce i s'au taiat doua degete,


el a lost azvarlit in apele Tibrului. Asa ajunsesera a fi

oamenii cari ziceau ca stau pe pilmant in locul lui


Isus Mantuitorul! Cel care savarsise aceasta ticalosie,
Papa Stefan :al VII-lea, peri strans, de gat in temnita.

Formosus partenise in lupta pentru coroand pe Arnull, si, acesta hind inlaturat, marchisul de Spoleto
se rasbunil, ajutat de nevrednicia unui urmas misel.
al Papei, asupra trupului celui care-1 inlaturase.
www.dacoromanica.ro

54

3. Italia doria un sef dintre fiii sai, dar nu stia sa.-1-st


asculte. Dupa amestecul in Italia al regilor de la Miazazi

si dupa moartea lui Odo, cele mai multe drep-

turi de a cere coroana imparateasca le avea Carol; dar

acesta era prost. La 922, Robert, fratele lui Odo, se


ridica asupra lui: el era duce al Franciei din mijloc,
dcci al Franciei in cel mai adevarat inteles..
Robert avea asa-numita Ile -dc- France. In evul media -insuld se zicea si. pamantul cuprins intre rauri. Aici.

raurile sunt: Seina, Marna, Aisne, Oise, Ourcq.


Robert peri in luptrt. Ginerele mortului fu ales rege:it chema Radulf (Raoul) si era si el duce de Burgundia (ducatul acesta e deosebit de regatul burgundy. Carol fu prins, si nu mai iesi de la inchisoare. DupA moartea lui, Radulf insa, fiul lui Carol fu adus din 'Anglia
si

domni ca vai de capul lui: fiul acestuia a carmuit

tot asa de greu.

Ludovic cel adus din Anglia se si zice de aceia Ul-

trdmarinus, de peste Mare". Si el si fiul lui an avut


domnie lunga. Necontenite certe cu regii, rudele tor, de
peste Rin, cari autau sa se amestece in afacerile francese, ii ocuprt lard folos: Tara abia i ajuta in aceste
certe.

Cu Lotar, care muri foarte tandr, se stinse neamul


lui Carol -Gel - -Mare (afara de un unchiu al mortului).

Atunci fu ales ca rege, la 987, nepotul de fiu al regelui Robert, Hugo, fiul lui Hugo-eel-Mare. I se zicea
Capet (palrtriuta"), si dinastia intemeiatil de. dansul
se chiama a Capetienilor.
E cunoscut cuvantul unui nobil care, intrebat de Hugo,

tine 1-a facut dregator al regatului, raspunse: Si pa


tine tine te-a facut rege?
Data aceasta, n'a fost macar, ca la trecerea de la Mewww.dacoromanica.ro

'

55
^

rovingieni la Carolingieni, o intrebare a Papei.si o hotdrare formala a lui in folosul dinastiei celei noun. Acuma feudalii lantana
lode, si ei schimbau dupa
vote firma regala. '
4. CAnd Hugo, hid' coroana Frances_ prin bunatatea
feudalilor, era acuma, de doudzeci de ani, si o noua
Imparatie romana. 0intemeiasera regii din Germania, cari se priviau lap. de Roma ca mostenitori mai
drepti ai lui Carol-eel-Mare.
Dupa fiul lui Arnulf, urmara doi regi gerniani. AMandoi fuseserd intaiu dud: unul in Franconia, altul

in Saxonia. Acesta din urmil fu intemcietor de dinastie, diet dupa el stapanira urmasii lui. Ccl d'intaiu
dintre acestia se chema Otto. Era un om voinic, destept
si indraznet, cum nu se mai vazuse de la Carol-eel-Mare.

Conrad de Franconia (dcci din partea apuseanil a


mosiei France) a fost ales in dicta si de Suabi, Bavaresi
si Saxoni (911). In septe ani ai vietii lui ca rege, el n'a
domnit, ci a presidat o ordinc politica deosebitd, 'care

din punctul de vedere roman on modern era anarhie.


Alegerea lui Henric, duce de Saxonia, zis Pasararul, se
facu de mai putini puternici ai Germaniei, impartita
Intre duci si alti feudali. A fost recunoscut cu greu, mai

ales in Lotaringia. El a stramutat puterea regald germina pe basa ei teritoriala cea mai fireasca si mai solida. Fiul lui, Otto, s'a folosit de stangerea familiilor ducalc, si, pastrami Franconia pentru sine, impdrti ccWaite ducate la rude. Acestea. dadura Elsa dinastii ducube tot asa de cerbiooase ca si cele vechi. i*
/
,

Otto 1-iu incepu sa donmeasca in 936. 'fatal sau,


Henric, zis pasararul, liindca-i placea vanalul de pasari, deschisese pentru Otto drumul cktre laptele marl.
Pc atunci neamul Inca salbatec al Ungtzrilor speria Loath.
lumea apuseana. Inruditi. si cu Finii (din cari fac

parte azi teranii din Finlanda ruseasca si Laponii din


www.dacoromanica.ro

- 56 -

Nordul Suediei) si cu Turcii, Ungurii, vangtori de se-

suri, cari Intrebuintau sageti cu varful de os, se asezara in Cara dunareand unde stau si pand. acum. Dc
acolo ci se aruncau aproape in ficcare an asupia vecinilor. Praddciunile for s'au intins, tocmai ca si. ale
Hunilor, asupra Impdratiei do Rdsdrit, asupra Europei
de mijloc, asupra Franciei-de-Sud si asupra Italiei.
Hotdrit nu se poate spune and au venit Ungurii.
Atunci insa ci n'aveau cultura, si. trupul for 'Astra
infatisarea raselor din care Wean. parte. Asezandu-se
insa intro Slavi si Romani, ci si-au infruniusetat si
inobilat alcatuirea si, in acelasi limp, au invdtat viata

'

plugarului $i locuitorului de oral.


Aceasta Insa mai tarziu numai. Abia in vremea rege_

lui Stefan', care capita Coroana Ungariei pe la anul


1000, in fourth' de la Withal Scaun, ajungand rege apostolic", de cruciatei continua, al Ungariei, intra acest neam maghiar in fasa de culturg. PAnd atunci era
asemenea Hunilor si Avarilor, vesnic in ratdcirea razhoinica dupa prada.
,

Datoria de a-i opri pc Unguri o- aveau regii germani, si, silindu-Se din rdsputeri, Henric ii _balm la

Merseburg (iar Otto insusi

ii

rdpuse intr'o a doua

luptd.).

Aceasta se dote Tanga Augsburg, in August 955. Dc


atunci Ungurii cad in sfera de Inraurire politica si. rc
ligioasa a Germanitor, ,dupd. ce primiserd inraurirea
culturala slava, si inainte de a capita de la Papa legitimarea stapanirii dinastiei for arpadiene, care pornia de la capetenia de ndvdlire, mai mull fabuloasti,
Arpad.
.

Otto stilt si -5i asigure holarele de dare molt cei de


prim prejur. In Franta-si manta cloud surori, diva regele Ludovic eel adus din Anglia si dupa Huge-eel-Mare,
www.dacoromanica.ro

7
.

"

57

lalal regelui Hugo; inletm razboiu cu Fra.ncesii, el


birui. Ocrotirea lui pOruncitoare se intinse asupra teri-

lor slave cc se alcaluiserd la Rasarit si la Miazazi de


Germania: Polonia sau Tara Leseasca, si Boemia- sau

'Tara Cehilor, uncle se creiaza duci de polar ea pe


vremea lui Carol-cel-Mare, cari vor fi apoi prin voia
Papci, pentrti cucerirea necredinciosilor regi. -Danes ii
nu culeaza s-1 supere. Paman.tul Slavilor de la rant
Elba se facu al Germanilor, si aici se intemeie -mar-

genea7 (Marca) Brandenburgului, dupa numele unei


cetati slave. Otto sta'rama, impotrivirea celorlalti duci.
din. Germania Si puse in loc rude de-ale sale.

In Italia el veni Intaiu la 951, si bra de nevasta pc


vaduva unuia dintre regii italieni, umilind pe cei doi
-cari traiau. El capita astfel drepturile acestei regine.
Peste zece ani, se cohort din nou aici. Cei doi regi
fura goniti, $i Otto pica rol .de Imparat: In- Roma desfranata Melt liniste si puse iarasi Papi cinstiti si cu
, viata curata.

Principesa italiana se elle-ma Adelaida (Adelasia, A{Lela). Casaloria lui Otto (a doua) cu (Musa se film in
Pavia. El fusese chemat de cei ee se luptau pentru trop.
Poste unsprezece ani abia,' Otto se intoarse din nou,
si iu incoronat la 2 Februar 962, inlaturandu-se delinitiv Berengariu, ultimul rege italic. Papa Joan al
XII-lea, din nobilimea romana, i-a pus coroana pe
cap. De care ce .insa. el nu se arab.' credincios noului
stapiln, .fu depus din porunca acestuia. De mai multe
on Otto infranse pc Romani, cari nu voiau sa pastreze
-.ori sa primeasca. pe Papii lui.
.

In sfarsit, Otto intra in legalura cu Imparatia 4e Rdsarit si dadu de nevasta .fiului sau Otto al II-lea pe o
principesa -bizantina. Fiul acesteia a fost Otto al IIIlea, care a trait pang. dupa anul 1000.
4

www.dacoromanica.ro
"4-

- 58

Fata de Imparat rasAritean, Theophano, nu-1 avu


de socru pc Otto I-iu decat an an, ,crici el muri in 973.

Otto-cel-Mare se stanse abia unsprezece ani dupa


.ce Meuse iarasi s5. fie o Imparatie apuseami.,
XI.

impgratii din neamul lui Otto -eel -Mare.


1. ImparAtia pc care o intemeiase din nou Otto la anul 962 se .chema Imparatie romans, si tinta Imparatilor color not era 'sa stapaneasca tot atata cat si vechii
Imparati ai Romei. Dar, ca sa-si atinga accastd tinta,
ar fi .trebuit supunerea din partea regilor cc domniau
in deosebilele teri. Mai trebuia, pe urma, ca Papa

sd nu mai ceard dreptul de a calduzi si pedepsi pe


oricine.

Dar regii si Papa s'au impotrivit.


Intaiu se cuvine sa se vadd care au Post faplele regilor

europeni panic la 1100, adeca in eel d'intaiu veac al


Imparatiei celei de-a doua din evulmediu.

Cel mai puternic dintre regii Apusului era mete


Francici.. E adevarat ca el nu-si avea Cara in mama, ci
se idzima numai pe ajutorul, dat pe bund voie, al unora
dintre feudalii francesi. Dar, oricum, el gtisia mai multi
credincipsi printre acestia de cat"
in Germania
lui, nude era si el rege, fiindca niciunul din urmasii lui
Otto I-iu n'au 'Taut stapani asa de bine ducatele. $i 'apoi
mai era ceva: nici 'ducii nu aveau la in:demand toate pu-

terile din Tinutul lor, ci .si ei atarnau de feudali mai


mici, si chiar de cei mai mici. Stapanirea,peste oameni
era cu total sfrtramata in Germania, pe cand in Franta

puterea toga se stransese numai in cateva .mini de


feudali puternici. De alminterea, cei d'intaiu Capetieni
au avut raldare si n'au pripit lucrurile; ei s'au multdmit sb: incheie legaturi de familie cu feudalii fruntasi
si sa-si intindA mosiile, din care culegeau bani si ba.

www.dacoromanica.ro

,i,,13L1 0 TEc,

meni. Numai supt Luk1v4fa

V -1 q, tocmai in veacul'

al XII-lea, regele din aceastd tam s'a pus in miscare


ca sa-si castige Cara pedrifoR116;\
Dar, asa cum era
Franta; ea nu voia sa primeascti epitropia gormand,
ci Impotriva Imparatilor regele si feudalii erau oricand gata sa se uneasca. E totdeauna lucru de lauda
sand un popor uita toate desbinarile sale inaintea
dusmanilor: poporul:acela are un viitor mare. Asa sa
fim si noi!
2 In Peninsula Iberia se intemeiati iarasi regalitati
neatarnate. Slim ca, dintre barbari, s'au asezat acolo
adecil Romanii de Rasarit ai lui
Iustinian, am vazut ca nu i-au putut sfarama, cum au
sfaramat pc Ostrogotii din Italia. Dar pcirea li-a venit
peste un veac si jumatate de la Arabi. Arabii din Africa de Miazanoapte, ajutati de o multime de Mauri
sau Berberi, poporul smolit la fata care s'a alatuit din
amestecul negrilor localnici cu multe alte neamuri, au
navalit in Spania. Ei savarsiau astfel ca o rasbunare
.

pentru trecerea Vandalilor din Spania in Africa. Generalul Taric a Imam pc Visigoti la Xeres-de-la Frontera
(ceteste: Heres), in anul 711.

Arabii au incercat sa ieie si Franta, dar au gash acolo impotriviri razlete. Carol-eel-Mare, nepotul de fin
al lui Martel, a Asa pc Musulmanii din Spania slabiti
si a statornicitpe pamantul for una din meircile Imparttiei sale.

Provincia carolingiana nu s'a intins inai departe de-

cat rant Ebru; ca era cuprinsa ihtre Pirinei si Mare.


Aceasta parte rdsdriteand. a Spaniei, cu prelungirea ei

peste Ebru, pastreaza un caracter deosebit de reslul


Peninsulei. Mai romans 'deaf
din launtru;
carmuita apoi de Bizantini si, in sfarsit, de Emma, ea
are si o poporatie deosebita, vorbind o limba care nu se

potriveste cu celelalte dialecte spaniole atata cat se


www.dacoromanica.ro

6o

--

potrivesc ele intre sine. E dialectul catalan. Pand. azi


Catalonia isi duce ally viata politica si culturala decat
provinciile spaniole propriu-zise. In evul mediu con-

pi de Barcelona s'au ridicat mai presus de ceilalti


feudali in manile carora ajunsese cu vremea fostul leritoriu franc. Numai in veacul al XII-Iea, prin legatura
dinastica, atest .comitat a lost alipit la'regatul Aragonului, de la hotarul sau apusean.
-

Pe atunci crestinii erau gramadiLi in munti, uncle


stapania asupra for un rege caruia i se zicea al Asasa
turiilor. Pe nand Arabii se bateau intre dansii
cum face mice popor in putreziciune
regatul acesta
se tot intin.dea de-a lungul vailor, Capitala lui s'a

coborit la Oviedo, apoi la Leon. Tara se numi dupa


numele Capitalei. Un alt regal se intemeie in Navara,
tot supt munte.
0 feuda care se chema Castilla (Tara castelelor, cum
e in Austria Burgenland), se facu si ea stdpanire deoseNth' inainte de anul 950: din simplu comitat, ea ajunse
apoi regatul crestin cel mai insemnat din Spania. Dupa
1030 se decibel din regatele acestea, care se unison supt
acelasi om, care a lost un Navares, regatul de Aragon,
catre Mare. Rdzboiul cu paganii urma necontenit, siprimanturile luate inapoi de la dansii se inmultiau

zi de zi.
Luptillorii roman" din munti impotriva Arabilor crau vechii bastinasi ai peninsulei, mostenitorii Omantului, pc cari nimic nu-i poate inlatura. Deci sangele
for era iber, ca al Bascilor de astazi.Poate ca insasi epeteniile au lost dintre Visigoti. Puterea alcatuita astfel

a mers apoi la recucerirea" terii intregi.


3. Pe la juinalatea veacului al XI-lea, dupa. ce Papa
Meuse rege pc ducele, zis Voevod ca la Slavi, al Ungurilor, Vajk (Voicu), devenit Stefan, crestinul, se inwww.dacoromanica.ro

-- 61

Lemeiard.insa in Europa si regale noun. Dona dintre ele


le facura Slavii, iar alto cloud Normanzii din Fran(a.

La Rasarit de Imparatie, Polanii si Wislanii de la ..


Vistula avura astfel un regal lesesc", al Polonici.
Vechii cronicari poloni inecpeau istoria tardier
cu un sir de regi fabulosi. Pe la jumatalea veacului
al IX-lea se ridicase insa
se spune
dintre Lehi un
duce, dupa norma franca, Piast, $i urmasul acestuia,
Ziemovit, stapani aproape pang la sfarsitul veacului.
Nici cu privire la ci insa nu se gasesc adevarate stiri
istorice. Putin. Inainte de anul 1000 ducele Mieszko se
facu crestin, si anume crestin catolic. Fiul sau ar fi
lost ccl d'intaiu rege, cu coroand de la Papa: Boleslas
1-iu. El intinse Cara lui,
oprita in desvoltarca ci asu-

pra Slavilor de la Apus prin germanisarea acestora,


spre Sud-Est. Aici locuiau semintii slave, de colorit

rusesc. Cliievul, centrul Rusiei Mici, de la Nipru, ajunse si el a fi, o clipa, polon, lesesc, pc la Incept-dui
veacului al XI-lea.

Iar la Aliazazi Boemia ajunsese si ea un regal.


.Polonia si Boemia, care adesea nu fac decdt un singur Stat, ajunsera amandoua in oarecare atarnare fats.
de Imparat.

Boemia e Stain! Cehilor. Ei socotiau ca incepator


al dinastiei for nationals pc Przeingsl, a carui viata e
inaltata prin possie si incunjurata de negurile legendei. Si aici stapanitorul se privia intaiu ca un duce al
Imparatiei _France. Si aici, ajungand puternic, unul din

ci vol de la Papa titbit de rege; in veacul al XI-lea it


capita ITratislay.

Regii germani nu putura impiedeca aceasta alcatuire a unui nou regal la holarul for stuff eslie.
Regatele Normanzilor sunt insa mull mai insemnate,
fiindca Nortmanii asezati pc pamantul frances erau un.
1

www.dacoromanica.ro

-,

62

popor cu multe
viteji, dar foarte .cumpaniti
cu mulla prevedere, stiind sa porunceasca si sa
se supuie dupii cum se cuvine, strahgatori si economi,
foarte statornici in urmarirea planurilor lor. In cc privcste indrazneala unity cu mestesugul carnmirii terilor, n'a mai lost in tot evul mediu un popor ca dansii.
A. Et. supusera intaiu Anglia. Acolo slim ca AngloSaxonii veniscra asupra Romani lor si- Celtilor. Ei facusera sapte (de aceia se zice, cu un cuVant. grecesc:
si

eptarhie), opt regale, care se contopira apoi intetinul singur supt regii din Wessex faded. Cara de Apus
a .Saxonilor). Intro ace-sit regi, a fost unul vestit, care
trait pa vremea iui Carol-cel-Mare si a loaf prielen
cu Imparatul: Egberl. Rege le se ajuta in carthuire cu
as

sfatul unor fruntasi cari se ziccau inteleptii", iar a-dunarea for era adunarea intele-ptilor".
In limba anglo-saxona se chiama witenagemol. Clasele

crau ca si la ceilalti Gcrinani, dar cu mime dialectal&


deosebite. Regatele se impartiau in comitate (shire, cot.:

sair). Pentru alte lucruri priviloare la. Anglo-Saxoni,vezi si mai sus.


Anglo-Saxonii se facusera crestini Inca de pc vremca

Papci Grigoric I-iu, care a Crimes la. el clerici sa li


strice idolii. ManAstirile lor, ca si manastirile din Ir:landa vecina, erau vestite pentru scrisoare frumoasa
psi cunoasterea limbii latine. Apoi navalira Nortmanii,cari pustiira grozav aceastd tarn. Am vilzul ca Alfred,

care a lost un rege mare la sfarsitul veacului

al

.IX-lea si inceputul celui at X-lea), n'a putut sa7-i goneasca, ci-i ingadui ca vecini. Dula moartea lui, ei inaintara asa de mull, bleat la 1015 regale Angliei era
Nortmanul Kama (Kand), zis col mare.

Canal c una din cele mai marl figuri regale de la


inceputul evului mediu. Pe urma lui Alfred, fiat si
_nepotul sau urmasera lupla cu Danesii navalitori. Peste
www.dacoromanica.ro

63

putin vechea si noua semintie gormand se amestecarti,


vorhind in acelasi fel limba nationald. Concentrare re-

gala, .culturd, legaturd cu dinastiile de pe continent


deosebesc Domniile sttipanitorilor din veacul al X-lea.
0 mud coplesire danesd la sfarsitul acestui veac,
supt slabul Aethelred, nu putu fi inItiturata printr'un
sangeras macel al ctipeteniilor. Svend, rege danes pribeag, alergd sti rdsbune pe ai sal, si Aethelred fugi in
Normandia, de uncle_ era sotia lui, Emma.. Peste pu-

tin fiul lui Svend, Canut, ajunse rege.


In curand Canut, capita prin mostenire (1018)

si

Dandmarca, si la 1028 el smulse si Norvegia, devenind


domnul Marilor reel de la Miazdnoapte. Era bun cres-

tin si credincios vasal pentru Papa. A .stApanit, nu


ca -barbar, ci impartiteste.

Dupti dansul rasa dinastia cea veche se intoarse. Dar

un fiu de conte lud puterea lard drept, si alunci veni


din Franta, intemeindu-se pe ftigaduiala de mostenire a unui rege prieten si pe misiunea ce-i &Muse
Papa, ducele Normandiei, Guliclm (frantuzeste: Guillaume, englezeste: William), Intr'o singura lupta mare,
la Hastings, In 1066, el supuse Cara.
In Anglia se intemeie astfel un regal nou. Regele vor-

bia frantuzeste si avea pdmanturi in Franta. Ba incd,


atunci cand se sui pe Teen Henric at 11 -lea, al carui
tats era conic de Anjou, Maine si Poitou, in Franta,
pdmanturile acestea se inmultira si mai mult. Feudalii Kura' mai toti Normanzi, si atarnau cu totii de rege,
care li dAduse mosiile for Cele multe si mari. Numai
pe incetul s'a alcdtuit limba englesa si s'a format poporul 'eagles.

Limba englesd capiitti intrebuintare oficiald numai


in veacul al XIV-lea.
,
B. Cp vre-o treizeci de ani in urma, alti Normanzi
mersera in Italia-de-jos, unde dregatorii bizantini, ra

www.dacoromanica.ro

64

alma de 'pc vremea lui Iustinian. se bateau cu Arabii,


cari luasera in stapanire mai de mull Sicilia. Ei Iura
tocmiti ca ostasi. Pests putin insa cerura Sara pentru
dansii; batura si pc Greci, si pe Papa, si pe Arabi.
Si insula Sicilia ajunse a Mr. Asa se intemeie regatul
normand al Siciliei (dejapt al Italiei): eel d'intaiu rege
a fost Roger 1-iu, la 1130. Pauli atunci fusesera numai
conti $i duci, intre cari se impartia puterea.
XII.

Lupta Papei cu imparatul pentru puterea cea


1.

mare asupra Lumii.


Papii de pc vremea lui Otto I-itt fusesera tinge

oameni' netrebnici, dar ImpAratul pusese in locul for


clerici curati, dintre Germani. Obiceiul de a se hotari
de calve Imparat tine va fi Papa s'a pastrat si pe urma. Papii numiti astfel au fost mai toti buni, dar fetal for de alegere nu se potrivia cu legaturile bisericesti,
cu canoanelc adecrt. Dupa canoane, .episcopul unui

oral lrebuie sa fie ales de oamenii din acel oral: Papa


era episcop de Roma, deci trebuiau sa-1 aleaga Romanii,

nu Imparatal roman. Se mai Meuse datina ca la alegene sa ieie parte intaiu clericii, $i in fruntea clerului
din Roma stateau preoti si diaconi; can poarta si astool titlul de cardinali (ei se imbracti in haine rosii la
serbatori si poarta o palarie rage cu margenile foarte
late si cu canafuri de, aur).
0 bucata de vreme, Papii an fost.prea slabi -ca sa se

phinga de amestecul Imparatiei- in lucruri care n'o


priviau pc (Masa. Dar mai pc urma o miscare pulerInca se film in sufletul unei parti din cler. Pang atunci
fusesera episcopi si stared can mergeau -calari la ray.boiu si tramu cu sabia; ei se gandiau numai la drcgatorifle lumesti, la bogatie, la stapanirea de mosii
nu se

deoscbiau nici in haine si nici in parlari do Millard;


www.dacoromanica.ro

- 65

episcopii isi luasera voie sa se insoare: ei eautasu sa


'

lase episcopiile fiilor lor.

2. A tunci unii dintre calugari se gandira ca Dunmezea- nu urea o viata ca aceasta. In Franta se Intemeie
manastirea Cluny (celeste: Cliuni), care ajunse o adevarata scoala de calugarie luminata $i impodobita cu

bane purtari. Tot mai multe manastiri se infiintara


si aiurea dupa chipul si asamanarea acesteia. Inalti
clerici impartasira parerile acestor calugari. Cei a-

tinsi de duhul cel nou cereal." o lupta inviersunata impotriva ,orisicui, numai sa se facia din BisericA icnana
lui Dumnezeu pe pdmant.
AIAndstirea Cluny a lost intemeiata de un mare feudal la inceputid veacului 'al X-lea. Si viata de pustnicie lua In acest limp un nou avant.

Inoitorii doriau urmatoarele lucruri, care atarna unele de allele. Episcopii si preotii sa nu mai alba femei. Cei d'intaiu sa nu mai fie pusi cu de-a sila de
feudali, de regi si de Imparati, ci sa fie alesi dupa
canoane de clerul si de poporul din orasul lor. sa fie
blastamat si scos din Scaun episcopal care va da bani
ca sa fie ales (un pacat care se chiama simonie, dupa
Simon Magul, din Biblie). Papa sa fie ales de cardinali, si poporul din Roma sa arate prin strigate de
beucurie ca primeste si el. Biserica oranduita astfel din
nou sa fie stdpana lumii, si oricine sa asculte de dansa.
Ea sa carmuiasca toate in numele lui Isus si al apostolului Petro, care se socotia a fi fost eel d'intaiu episcop din Roina. Cine nu se va supune, sa fie excomunicat. Aceasta inseamna ca el nu va putea sa intre in
Biserica, nici sa se spoveduiascd si sa se impartdseascd;

toff tnchuiau sa se departeze de el, parts ar fi lost


bolnav de cluing, caci altfel $i ei cadeau supt aoeiasi
pedeapsa.
5

www.dacoromanica.ro

- 66 In fruntea acestei miscitri a stat calugarul Hildebrand,

tare s'a numit ca Papa: Grigorie al

VII-lea.

Activitatea lui a Post pregatita de a unui Grigorie al

VI-lea, care fu inlaturat de ImpAratul Henric al IIIlea, de a unui Leon al IX-lea (-1054), Alsatian de natie germana, lost episcop in- Franta, de a unui Victor
al Il -lea, tot German, de a unui Nicolac at 11 -lea, Ita7,
lian. din Savoia. care nu in zadar luase numele represintantului de odinioara al pretentiilor papale asu-

pra stapanirii lumii intregi,


xandra al II-lea.

si

chiar de a unui Ale-

Grigorie al VII -lea era de, loc din Toscana. N'avea


mare inidlisare: era un om de mijloc, fara niciun fel
de stralucire. N'a lost nici un mare invgat, nici un
mare cuviintiltor. Dar avea o minte indeizneatA si o vointa nestramulata.

Cu Wale ca nu capatase nicio dregatorie mare, nefiind nici episcop, nici staret, nici_ om de Curte pe
langa Papa, el a facut sa fie alesi mai multi Papi cart
erau holdrati sa aduca la indeplinire dorintile aratate
mai sus. S'au adunat la Roma multe soboare care au
luat decisiuni de curatire a Bisericii.

Dar era greu ca aceste decisiuni s se prelacy in


fapte. In Italia chiar, unii episcopi erau printre cci
ce voiau sa nu se schimbe nimic. Arhiepiscopul din
Milan vazuse toldeauna cu ochi rai cresterea puterii
Papilor. In Germania, toti episcopii functionari erau
impotriva acestor masuri. Atunci Hildebrand s'a lasat
sa fie ales Papa (22 April 1073) ca sa duct el insusi
lupta tea primejdioasa. El gasi in fata sa, fireste,
si pe Imparat..
Acosta era Henric al IV-lea, fiul lui Henric al III-lea,
'care fusesc un stilpithitor foarte puternic, dar murise
inainte de \wine si-si lasase fiul nevrastnic.
Henric-al III-lea, care incercase a face cluniacism mowww.dacoromanica.ro

- 67 deral el insusi, pentru a nu-1 mai putea face clericii


ianatici, se share Inca din 1062. Vaduva lui, apoi episoopi, cu Anno de Colonia in frunte, carmuiau Impa-

satin Peste trei ani, Henric al IV-lea era insa major.


Tanarul Henric fu Crescut cu totul ncindestulator, ,caci

limp de cativa ani Germania clocoti de certe. Era 'un.


om pornit, care' se India peste fire intr'o zi si apoi se
umilia peste masura in ziva urmatoare. In legaturile omenesti, era nestatornic si jignia adesea fara cuvant,
asa incat nimeni nu 1-a iubit in adevar. Sofia lui, Praxedes, o principesa. din Rusia, 1-a parasit, fiii lui, Con-

rad si Henric, s'au sculat impotriva lui. El n'avea un


stop lamuril pentru care- sa lupte si nu gasia drumul
,eel drept care duce la biruinta.
Intra indata 'n marta cu Papa eel nou, care se alesew fara s se fi facut vre-o intrebare in Germania.
Henric nu statu pe ganduri sa admit, un sinod in tara
sa
faca a hotairi ca Grigorie nu c vrednic sa mai
stoic pe tronul Sfantului Petru. Dar el nu cuteza Inca
sa-i dea un urmas. Grigorie excomunica atunci pe Hen-

ric.

Inca din 1075 Henric dadea lupta Tanga raul /Insists/


Saxonilor, cari se ridicasera fala .de tendintele de co,tropire regala ale noului stapanitor.
1Prilejul cerlei cu Grigorie a lost alarisirea arhiepiscopului de Milan de catre acesta si inlocuirea acestui pre-

lat; Henric isi audit si el rhiepiscopul. Sinodul pen.tru scoaterea lui Grigorie, Papa inculcator al drepturilor imparrttesti, se Orin la Worms, in 1076.

Henric se gasi prin aceasta masura in cea mai mare


primejdie. Inca de mai inainte, acei Saxoni, adeca locui-lord ducatului Saxoniei (Henric era insa din Casa

ducala de Franconia), se pornisera impotriva lui. Episcopii si fruntasii feudalilor germani se gandiau acum
sa aleagit alt rege si puserai Imparatului
un nou so,
.

www.dacoromanica.ro

- 68

roc 'Nina la care sa se Stupor, cu Papa. El trebui_siii


alerge in mijlocul iernii in Italia, si Grigorie nu-1 scoase

de supt afurisenie decat dupa ce Henric implinise in


ger, afara, cu picioarele goale, ceremoniile de pocaintg
care se cereau ca sa se poata intoarce cineva in Biserica_
Aceasta e intrevederea de la Canossa in 1077.
.1

Dar tine -si inchipuie ca aceasta a lost pentru Imparat o umilire fara pareche se inseala. Orice pocaintit
se facea in aceste forme. Si apoi in Italia Henric avea
cu dinsul pe toti dusmanii lui Grigorie si ai, Sfantului.
Scaun roman.
0 adunare germand alese totusi un alt rege, Rudolf

de Suabia, cu care se lupta Henric mai multi ani de


zile, pand ce vrajmasul situ cazu intr'o lupla.

Lupta din 1080 fu pierdula de Rudolf. si pentru. ca


el ajunsese a fi numair contra-Imparatul Saxonilor singuri.

Atunci se proclama iarasi un rege nom Henric putt&


sa vie instil in Italia, sit pule in Roma un Papa ales de
dansul si sa facia pe Grigorie al VII-lea a se adAposti
la Normanzii din Sicilia, nude si mutt.
Germanul Wibert blase numele de Clement al III-lea:.
Grigorie nu cutezase sa steie in Roma, uncle v.enise sa.4

afle, dupa plecarea lui Henric, incoronat de Papa


Robert, ducele Normanzilor. Noul rege
german era Hermann de Luxemburg, din terisoara de
langa Ring intre Germania si Franta de astazi. El peri
lute lupta cu un dusnian personal, la 1088.
Dar, cat despre aceasta, Ilenric nu se putea credo
Inca biruitor. Papa cel nou, pus de dansul, n'a stapanit niciodata cu adevarat. Germania a slat -tot lull-al-tita: fiii Imptiratului s'au unit cu prigonitorii lui. El
fugi la urma si se stinse in saracie, la Liege (celeste:
Liej), in Belgia de astitzi, ca si cel mai nenorocit dintre:
Clement,

oameni.

www.dacoromanica.ro

69

CYO prilejul celei de-a doua calatorii italiene, impotriva Papei Urban al II-lea, Frances de nastere, se rascuPi Conrad, fiul Imparatului. Papa ramase prin aceasta
atotputernic. Rascoala celui de-al doilea fiu, Henric,
sili pe eel excomunicat sa paraseased tronul. Moartea
fugarului se intampla la 1106.
'Abia la 1122 Incheie Henric al V-lea, fiul si urmasul
Jul Henric 'al IV-lea, Invoiala (concordatul) de la
Worms, prin care se dadea. vole Papei ca el s lucre-dinteze episcopilor semnele puterii for asupra sufletelor: carja si inelul. Cu atata Insa nu. 'se putea man-

tui o lupta asa de mare.


Henric al V-lea avuse in fata lui pe Papa Pascal al
11-lea, Italian de obarsie. La 1111, dupa indelungate
-negocieri cu dansul, Imparatul it luase in captivitate.
Pascal fusese silit a lasa rivalului sau dreptul de investiture cu carja
inelul, fiind astfel si episoopatul
inainte de toate un beneficiu, o feudd, de la puterea luincased. Urinasul lui Pascal fusese izgonit in Franta,
si is moartea lui acolo se alese un Papa trances, Ca list
al II-lea.
Prin concordat, Imparatului i se recunoaste ntunai
-

de a da prin sceptru episcopilor legitimare


pentru a (inea in feuds pcimantul regal. Aceasta in-

vestiturci trebuia sa vie intaiu, pentru a nu se putea injosi prin nerecunoasterea imparateasca rostul sfant al
,consacrcirii.

XIII.

Cum s'au aleatuit cele trei culturi ale lumii:


cultura lating, greceascg si araba.
In veacul al XI-lea, la care am ajuns aCuma, erau
trei culturi sau trei civilisatii pe lume. Culture sau civilisatie se chiama tot felul de a trai al oamenilor, atunci cand ei s'au ridicat mai presus de nevoile elemenwww.dacoromanica.ro

70

tare ale vietii, adeca de grija foamei, a setei si a addpostului. Deci culturci 5i civilises ie e de' o polrivr, aceasta
din urma insemnand cele mai inalte feluri de manifestare ale inteligentei omenesti, puterea de a cerceta, mestesugul de a scrie, acela de a eladi, aria de a infatisa natura, infrumusetand-o, in pictures, de a ciopli in pialra.'.

si in lemn, sculptura. Priceperea de a vorbi frumos si


de a scrie ales, aceia de a strabate tainele lumii, aceia
de a supune puterile naturii, destonicia de a se carmui bine si miiltamitor pentru o cat mai mare parte
dintre locuitorii unei teri, si, nu numai atata, ci felul de,
lucru al pamantului, negotul si mestesugurile, cladirea
locuintii, cunostinta felului de a se Imbraca mai cu gust,

de a-si pregati hrana intr'un chip mai sand'. Si mai


placut, acestea toate fac parte din civilisatia units si cu
cultura unui popor. Un adevarat popor cult, impodobit.
cu civilisatie are pe o scars Malta toate aceste inlesniri,.
care se- castiga pc incetul, cu munca grea a oamenilor.
Cultura cea build si folositoare trebuie sa fie totdeauna
potrivita cu nevoile poporului ce o are. Altfel trebuie
sa traiascd locuitorul din gheturile Nordului si altfel
eel ars de razele fierbinti ale soarelui la Ecvator. Altfel
se cuvine sd-si ingrijeasca de trebuinti si gusturi omul.
alb din Europa si altfel omul negru din Africa. Dar ci-

vilisatia se imprumuta de-a dreptul de la un popor


la allul si in ce priveste uncle forme ale ci, e polrivita
pentru toti: ea aratd si cum se impodObeste viata, cum.
se supune mai bine natura, ca sa slujeasca omului. Formele ei se ivesc deosebit, numai la uncle popoare; celelalte le ieau de la acestea, dar trebuie sa se schimbe asa
cum li vine mai bine.
In veacul al XI-lea erau trei cultari: cultura Latina
din Apus, cultura bizantina din Rasarit si cultura araba din acelasi Rasarit. Ele rdspundeau celor trei Imparatii: Imparrtia romans de Apus, a Germanilor, Impdrdtia romana de liasdrit, a Grecilor si Orientalilor (ca.
www.dacoromanica.ro

- 71 Sirienii), si Ca lifatul, sau Imparatia Arabi lor. Pentru

fiecare gasim si o religie deosebita.

1. Arabii erau urmatorii invataturilor si povetelor-lui


Mohammed. Cat despre celelalte doua Imparatii, etc erau
amandouti crestine. Dar intelegeau legea cresting fiecare
algel.
Crestinismul se inlinsese in Rasarit si in Apus asupra

unor neamuri deosebite, care avean alte datine si alte


aplecAri. De. aceia Inca de la inceput au lost oarecare
osebiri

(alara de eresuri, alegeri"). ,Ele priviau nu

numai felul de a se imbraica al. prceotilor (cari in Apus


erau, ca si acuma, rani si tunsi, purtau palarii $i altfel
de vesminte) si chipul cum se facea slujba, ci si
acela cum se savarsia taina. impartaseniei (la Apuseni
se da azima, si nu pane dospita). Erau si deosebiri de
credinta.':. astfel Apusenii credeau ca, pc langa Iad si
Raiu, mai este un adapost al sufletelor, Purgatoriul,
in care ele se mai pot curati de pacate grin rugaciunile si milosteniile color
pe pamant; pe urma
ei erau incredintati ca Duhul Slant nu purcede numai
de la Dumnezeu-natal, ci si de la Dunmezeu-Fiul. Dar,
chiar intre Apuseni, n'a lost de la inceput o intelegere
deplind in ce priveste aceasta din urma credinta. Ceia
( 2 a despartit cele cloud Biserici a lost osebirea intro
doua !umi al

canoe

fusese totdeauna-deosebit, apoi

aceia, tot mai mare, intro. cele dotal. Imparatii in care

ele se aflau, si la urma porta de a stapani pe care -o


aveau si Papa si Imparatul grecesc din Constantinopol.

In vremea cand (din veacul al VIII-lea) Imparatii din


Rasarit stricau icoanele, socolind ca e adorare de idoli
sa li se inchine cineVa lor, Roma a still-Mt in apararea
acelor icoane. 0 impacaciune nu s'a statornicit decat
foarte tarziu, cand; dupa multe sovairi, Rasaritenii

s'au intors la primirea icoanelor in biserici.


Mai pc urma, Papa a lost rugat do Imparatul de Rdwww.dacoromanica.ro

72

sarit sa aleaga intre doi Patriarhi cc se luptau pentru


Scaunul din Constantinopol. Unul dintre ei era un
orn ,vestit printre Greci pentru marca lui invaptura si .
pentru intelepCiunea lui. Il chema Photios (adeca Fotie), si de la dansul au ramas multe scrieri. Cei doi
pastori mai marl ai Bisericii crestine s'au afurisit unul
pe altul, hotarind ca sunt nevrednici sa mai ealauzeasca sufletele oamenilor (867-69).

Fotie a lost unul dintre oamenii cu cari se poate mandri cultura bizantina in cele d'intaiu veacuri ale cvului
mediu. Neam de Imparat, desavarsit cunoscator al culturii timpului, compilator stiintific, poet, filosof, orator,
el era mai potrivit decat oricine pentru Scaunul de Patriarh.
Tanarul sef al Bisericii Rasaritului era in cearta cu
inaintasul sau, Ignatie, care fusese inlaturat in chip silnic. Papa fu chemat sa se amestece in aceasta ceartd.
Nicolae era, cum s'a spus, un aparator al drepturilor
Bisericii roman, Fotie un teolog fanatic, deprins a des-

prelui stiinta putina a Apusenilor. El li aduse intaiu


mustrarea ca an adaus la Crez cuvintele filioque", prin
care se afirma purcederea Sf. Duh si de la Fiul. La o
excomunicare pentru .usurpatie si nesupuncre se putu

raspunde astfel cu alto exoomunicare, mult mai indreptatita, pentru eresie.


Fotie fu inlaturat de Imparatul Vasile Macedoneanul.
El reveni totusi peste Cativa ani in Scaunul patriarhal.

Si asupra ruperii legaturilor cu vechea Roma el nu


se mai intoarse niciodata, de si cele doua Biserici au
-pgstrat multi vreme legaturile lor.
Gaud Otto I-iu intemeie o noun Imparatie apuseand,

prapastia se adanci si mai mult. Mai veni :pc urma


si planul de schimbari in cler pe vremea lui Grigorie
ul VII-lea: cu niciuna din cererile preschimbatorilor apuseni nu se putea impaca si clerul rasaritean. Intr'a-

s -,

www.dacoromanica.ro

73

&vial-, in lumea greceasca erau preoti casatoriti, si partidul lui Grigorie cerea ca niciun slujbas al altarului sa
n'aiba alte .gd.nduri deck inchinarea la Dumnezeu. Episcopii greci isi cumparau Scaunele, in soboarele ro

mane hotarisera ca acesta e cel mai mare pacat ce se


poate face de un cleric. Partidul de curatire a Bisericii
apusene credea ca orice putere de pe pamant trebaie
sd se piece inaintea Papei, care e eel mai desavarsit
chip ,al lui Dumnezeu pe Omani: cum putea Patriarhul din. Conslantinopol sa primeasca aceasta supunere,

cand el ajunsese cu vremea a se erode mai mare decal orice episcop, cad statea langd singurul Imparat
roman adevcirat?

Dar Inca din anul 1054 o solie din Roma veni la Con-

stantinopol si incerca sa aducd pe Greci la dreapta


credinta, asa cum o intelegea Papa. Patriarhul Mihail
Kerullarios nu voi sa se- inteleaga cu acesti trimesi, cari

se purtau despretuitor cu dansul. Ei plecara afurisind

Biserica Rasaritului. De atunci cele cloud Biserici au fost


de fapt necontenit desbinate.

Supt slabul Imparat Constantin Monomahul se iiilamplase ca niste trimesi cu soopuri politic& al pa.
pei intraserd in discutie asupra dogmei cu Patriarhul,
care era un sadist ambitios si se credea mai presus
chiar de Imparat. Discutia ajunsese la eeartd, si aceasta.se mantui cu obisnuitele afurisenii. Ca si Folic;
Patriarhul Mihail fu scos din Scaun de puterea Jaz
incased, si el mantui intr'o manastire. Imparatii bizantini urmara totusi sa alba' legaturi cu Papa, ca unul
oe avea puterea in Apus, iar afuriseniile se adaugird
la allele mai vechi, fard ea aceastA mare schisind" sa
fi sfasiat de fapt, in chip solemn, Biserica lui Hristos in cloud.
In adevdr unity ea nu fusese, cum am spus, niciodata,

si din cc in ce mai mutt Apusul si Rasarilul, pe care


www.dacoromanica.ro
-

74

le despartia in atalea privinti &Una, se deprinserit a


trai deosebi.

sr
Papii cci marl au incercat.sa uneased pe Rasari
i-au adus chiar sa faca fagaduieli ale LJnire, dar ele n'au
Post indeplinite. Pana astazi catolicii din Apus si ortodocsii; drept-credincioSii, din Rasarit se privesc intre
sine ca rataciti. Biserica de Stat din Romania e Biserica
ortodoxa, fried atarnare insa rata de Patriarhul din Constantinopol. Cei mai multi Romani stud orlodoxi. Insa
atatia dintre Romanii de la Nordul Carpatilor s'au unit cu Roma la sfarsitul veacului al XVII-lea, si unitii
de azi au o Biserica deosebita, cu un Alitropo lit unit,
in Blaj.
Deci, cum am spas, pe la .anal 1100 erau trei 'mpgrati, trei legi deosebite si trei culturi. Afara de dansele
era Imparatia chinesci, cu legea ei (in care se contopiau taoismul, lege de supunere, confuceismul, lege
filosoficA, si budismul, legea saracilor si a milei) si cu
o cultura total deosebita. Dar aceia n'avea legaluri stranse cu lumea cealaltzi, asa meat nu se cuvine a se vorbi
pe larg de dansa.
XIV.

Deosebiriie intre cele trei culturi.


1. Cultura Mina se muneste asa dupa limba pe care
o intrebuinta. Aceasta era limba latina, a poporului roman si a Impardtiei pe care o ,intemeiasera Romanii.
Multi dintre barbari n'au invatat niciodata latineste, iar
in locUrile uncle ei s'au amestecat cu locuitorii roma-

nisati, adeca in Franta, in Spania, in Italia, in Retia


(lard din Alpi, cc se tine azi de Elvetia), ei au vorbit
limba latineasca asa cum o stia poporul din acele parti
(rostita -dupa teri si amestecata, deci, cu mulls cuvinte celtice, iberice, s. a.). Astfel s'au intruchipat limwww.dacoromanica.ro

75

bile noun, care se vorbesc in acele teri: frantuzeste, spa-,

nioleste, s.a. si care se intrebuintau inca din veacul al


IX-lea. Dar regii au priktrat totdeauna, in po.runcile
si in legile for date pe pamantul ce, fusese roman, limba
latina, cautand sa fie cat mai curata. Biserica Apusului

a retinut si ea 'land in ziva de astrtzi, cat priveste actele solemn ale Scaunului roman si slujba, limba latina.

In latineste au scris si poetii, in veacul al IV-lea si


al V-lea, apoi de 1a Carol -eel -Mare incoace; cronicile, a
deed povestirea intamplarilor, s'au alcatuit numai lati-

neste pang dupa anul 1200..


Veacul al IV-lea si al V-lea au dat poeti buni ca
Sidonius Apollinaris, din scrisul caruia vedem viata in
Galia cucerita de Franci, Claudian, care a cantat ispravile razboinice si stralucirile de Curte ale Rasaritului.
In Ananianas Marcelinus se mai &este un bun istoric
al epocei ndvalirilor.
Apoi. cronicile se prefac in scurte anale. Cateva randuri ajung acelor 'cari le scriu pentrti a povesti inlaturarea ultimului Imparat roman de. Apus.

Unii barbari ajung a da cu timpul povestitori

ai

vietii neamului lor, incepand de la cantecele si legendele


poporale. Astfel lordanes insira faptele Gotilor si Paul
Diaconal, mai larziu, ale Longobarzilor; viata lui Clovis

si incepulurile monarhiei catolice a Francilor le slim


mai ales din paginile naive, strabatute de credinta, ale
arhiepiscopului Grigorie din Tours. Trecutul anglosaxon, cuprins si in analele redactate in limba acestui
neam, a gasit un bun pastrator in Beda.

De la un limp literatura istorica se margeneste la


Vie(i de Slin(i, uncle foarte frumos scrise. Eginhard, Nit-

hard si altii vorbesc, in prosy si chiar in versuri, de


Carol =cel-Mare, de fiul salt cel bun si slab. Ultimii Caro-

lingieni din Franta afla in Richerius (Richer) un scriitor al incurcaturilor in care li-a fost prinsa viata.
www.dacoromanica.ro

- 76 Decaderea urmeaza. Limba latina se face tot mai slab


tesuta ca sintaxa, tot mai amestecala cu vorbe germanice. Un Imparat ca Otto I-iu, un Papa ca Grigorie al
VII-lea n'au avut cronicari vrednici de dansii. Numai
regii francesi din al XII-lea veac gasesc biografi, si
Suger, abate (staret) la St.-Denis, locul de ingropare
al dinastiei, a dat o buna Viata a lui Ludovic al VI-lea.
Limba poporului sorvia doar pentru cantece sau snoave, care nisi nu se scriau decal foarte putin. Predicile
in biserica se tineau latineste, macar ca nu intelegeau
cei mai multi dintre credinciosi. Scolile toate erau pentru limba latina: scolile de pe langa manastiri adeca,
de bare ce nu era un Stat care sa tie scoli, ca astazi.
Cand s'au intemeiat pe urma scoli marl, in care ,se invatau stiintile inane, dar mai ales stiinta despre cele
sfinte, adeca teologia, prOfesorii vorbiau tot latineste.
A ramas vestita Scoala lui Carol-eel-Mare, zisa koala
Palatului, cu profesori adusi din alte parti. Ea nu dainui

mult. Peste cateva veacuri numai, invatatura inalta


afla o \Tatra statornica in Universitati.

Universitate inseamna, supt raportul politic ca si


supt eel cultural, o obste, o societate, dar una care se
bucura de anumite privilegii care-i asigura .autonomic,
scutirea de amestecul puterii centrale. Profesori cdri
veniau liber si erau ascultati liber, studenti porniti din
toate partile lumii, 'traind frateste impreuna, dat impartiti in Colegii nationale (ceva.din aceasta viata traieste
si azi in Universitatile englese din Cambridge si Oxford, on in Universitatea suedesa din Uppsala), alcatuiau a singura tovarasie pentru stiinta; ei isi aveau
datinile, regulamentele, dregatorii, temnitile, rasplatirile. In Universitati, oricat de mult ar fi lost ocupate
la inceput cu talcuirea adevarurilor teologice si cu
talmacirea lumii in margenile stricte ale credintei, se
www.dacoromanica.ro

77

zbatea gandul omenesc istet Si vioiu, menit sa prefaces


toate

Universitatea din Paris are privilegiu de la 1200. Cea


-din Bologna e mai veche, lush' n'a avut aceiasi stiaatie
de autonomies

Dar tot scrisul a fost pentru putini oameni, si de


aceia s'a facut mai mult stiinta. i stiinta aceia nu era

prea bung, fiindca nu ajuta pe om la nimic, ci era


numai silinta zadarnica de a intelege uncle lucruri pe
care nu le poate patrunde mintea omeneasa, care se.
multameste in acestea si cu credinta.
0 asemenea indeletnicire a mintii se zice scolasticd,.
fiindca se Ricca intre paretii scolii si in afara de Viata.
Zugravii si sapatorii, mesterii de cladiri lucrau mai
mult la biserici. Tot Apusul Europei a fost acoperit de
lacasuri de toata frumuseta, care se ridiCau mai ales.
in orase, pentru ca orasele se Imbogatisera facand ne'got (mai ales orasele din Italia si. cele de pe malul german al Rinului). Dupes incetarea stilului roman, mai
greoiu, dupes datini rasaritene, bisericile noun se zidiau

foarte Inane, si piatra de pc dansele era minunat spata. Puteau s'o faces pentru ca paretii nu se tineau de
sine, ci se razimau pe niste proptele groase de piated. Acest stil se zice gotic,-de si el e frances: numele,

nepotrivit, s'a dat pentru ca mai tarziu oamenii Renasterii (veacul al XVI-lea) it priviau ca barbar.
La bisericile gotice, cu podoaba nespus de marunt
lucrata si de o felurime, de o noutate si indrrtzneala uimitoare, biserici dintre care uncle, ca aceia din Co Ionia,
din Strasbourg, din Amiens si Reims, ea Notre Dame
din Paris, sunt mandria marilor orase de cultures, lucrau, cu.gandul si la mantuirea sufletelor tor, stile de
mesteri
de ani, si une on chiar veacuri. Multe au
ramas neispravite, sau abia astazi si-au capatat intre-girea.

www.dacoromanica.ro

'

- 78

Imbracamintea s'a schimbat dese ori. Intaiu se purtau haine marl. -largi, ca pc vremea Romanilor, apoi
s'a ajuns la pieptare si pantaloni; femeile purtau ro-4chii shrfimlc. Arum de foe nu se intrebuintau, si luptalonii .se

acoperiau cat puleau mai mull cu piaci

,de fier sau cu ciiin5si tenth! din verigi de metal. Dupa


fiecare feudal veniau oameni de Mutt.- (sculari) si de
alaiu. Accia cari l'Agaduiau sa nu Intrebuinteze sabia
for pentru scopuri rele se chemau cavaleri: lutindu-se
dupa clerici, cari se hirolonisese until' pc altul, ,ei se RIoran cavaleri de la until la anti]. In loc sa-si pule insa

manile asupra capului. ca

la preoti, ci se atingeau

cu taunt cabin pe umar.

Cavalerul era deci un iiizboinic care se indatorise


a-si intrebuinta viata si, a-si ehe.ltui puterile pentru a

indrepla prin vilejia lui ceia cc nu se putea indrepta


pasnic in teri care n'aveau legi, in care respectul de
fiinta omeneaseN era necunoscut si abia data se simtia
in uncle inimi mai nobile patina mila cresting. El nu
era un vagabond indramet, on un ambitios neobosit,
nici unom fruli de rost
cum a zugravit apoi, in yeacul al XIV-lea. pe cavalerul decazut marele povestitor

spaniol Cervantes, ci un indeplinitor de misiune sociala si morala.

Cu vremea insa, cavalerii ajunsera a dada numai


lupte, oriunde si cu oricine, de si numai supt anumite
steaguri. Vechii fAcatori de pace build ajunsera astfel
a fi uneltitorii razboaielor rele. Aparura si cavaleri cari

se gandiau numai la lupte de parada si la potroceri.


2. Imparlitia greceasca a pastrat si ea oranduirea rolatina n'a tinut insa multi vreine.

mana.

Pe vremea lui Iustinian era Inca foarte obisnuitA limba latina, fiind favorisata si in scoli, mai ales in eels!
in drept. Comanda in oaste se dacha latineste. Pc ma..

www.dacoromanica.ro

--- 79 =
nede se pastreaza traditia. Latina ramasese. Inca limba

tratateltir si a legalurilor cu strainatatea. Dar alatari


cu aceasta veche limba a Statului se ridica limba greceasca.

De fapt,- aceasta limba nu patrundea pentru superioritatea ei asupra limbii latine, ci pentru ca era limba vul-.

gard, de obste, a poporului. Greceste a inceput a se


scrie in Imperial roman de Rasarit, pentru ca in
Constantinopol si in multe Tinuturi se vorbia gre-

eeste. E acelasi fenomen ca intrarea limbilor italiana,


franceSa, gerinana in local limbii latine a popoarelor
din Apus.

Mull a contribuit la statornicirea caracterului grecesc


al Imparatiei si faptul ea in Biserica rfisciriteanci .rani

de Armeni si, pans la o vreme, de Sirieni,


limba
greceascri se impusese Inca de la inceput. Insa limba
Bisericii, deci si a cultarii, era pe atunci limba' Statului.

Barbari not au 'Ayala pe aici, cum vom vedea, si ei


au deslipit de Constantinopol tocmai Tinuturile acelea
unde se vorbia limba -latineasca a poporului (intre care
acelea uncle s'a alcaluit poporul nostru).

Aceste parti sunt ale Da lmatiei, ale Mesici apusene


si cele -de dincoace de Dunare.
-

Atunci au lianas in legatura cu Capitala numai partile grecesti, ca Grecia, Asia Mica, insulele, sau acelea

,-

care deprinsesera si limba Grecilor, ca Tracia, Armenia, Siria si Egiptul, attach mostenirea lui Alexandra
eel-Mare. Inca de pe vremea lui Iustinian, limba greceasca ineepuse a inlocui pe ee.a. latina. Mai pe urma,
aceasta a petit cu total din viata Iniparatiet. De accia
se si zice: Ithperiu grecesc, Biserica greceasca si cultura greceasca. Imperiul si cultura se mai numesc bizantine, fiinded se tin straits de Constantinopol, care se
chema odata Bizant.
www.dacoromanica.ro

- 8o

Niciodata insa Imperiul nu si-a zis elfin, si Grec" era

privit ca un cuvant de batjoeura. Numai dupa 1260


s'a schimbat-in vorba obisnuita numele Statului, dar
cel nou era Rhomais, deci tot tara romana", cum am
zice: Romania. Apusenii, Italienii negustori au .facut
RoMania, iar Turcii navalitori Rum-ili (ili e provincie:
`asa se zicea si Asia Mica romana), .
.

La Bizantini s'au facut deci poesii grecesti

si cro-.

nici grecesti.

De la Procopiu, istoricul lui Iustinian, care insa se


indreapta dupa comentariile lui Cesar, nu mai inceteaza istoriografia bizantina. Valoarea ei scade insa de la

600 inainte. 0 mare parte din scrisele cronicarilor bizantini s'au pierdut prin urmarile botararii Impairatului Constantin Porfirogenetul, din veacul al X-lea, de
a se alege din toata mostenirea literara, a trecutului partea care putea felosi in zilele lui; s'au pastrat excerptele,
dar originalele s'au pierdut.
Numai dupa ce stilul bun grecesc, cugetarea luminoasa antica, vioiciunea de spirit si de graiu au inviat intru catva in veacul al XI-lea, la scoala si supt inraurirea
lui Constantin Mihail Psellos, cronicile au mai mare intindere, originalitate si frumuseta. De la Teofan, compilator naiv, si Teofilact cu stilul arhaic, se trece la frumoasa
biografie a Imparatului Alexie Comnenul de fiica lui
Ana, care scrie opera ei de istorie ca mi poem, dandu-i
si titlul de Alexias, Alexiada".
Poesia noun greceasca, care, in locul cantitsfirii antice,

pune ca rost al versului rifmal, e in de aproape lega


tura cu litnrghia. Un singur poet cu faimd s'a ridicat
dintre acesti autoi de imnuri, Rhomanos (Romanus).

Cuvantarile in biserica se tineau greceste. Greceasca


aceasta era mull mai ingrijita decat latineasca pe care
o vorbiau si o scriau Apusenii. Numai de la o bucata
www.dacoromanica.ro

-. 8r -de vreme Armenii din Impargie au talmacit cartile


sfinte grecesti pe limba lor. Sco lile erau la manastiri.
Universitati ca in Apus nu s'au strans laolalta, afara de
Academia din Constantinopol.

Ace. asta nu se putea si din causa banuielii cu care


priviau Imprtratii price incercare de a se intemeia.o putere care nu arveni de la ei singuri.
Si aici pictorii si sapatorii lucreaza mai mult pentru
biserici. Biserici noun se cladesc, dar nu atatea ca la Apuseni. Ele se deosebesc foarte mull de bisericile latine:

nu sunt asa. de inalte si de impodobite prin saparea


pietrei: legea rasariteana nu prea da voie s se sculpteze chipurile sfintilor. Turnurile stint mai mici, si o
cupola, ca o caldare rasturnata, acopere intreaga bisericii, sau parti dinteinsa sunt acoperite cu cate o
cupola.

Imbracamintea se pastreaza larga, ca la preotii nos.tri; armele sunt ca in Apus, dar aid se Intrebuinteaza

mai mult srtgeata. Nu se pune atata fier pe trup ca


dincolo. Oastea e mai mult calarime usoara. Un asezamant ca al cavaleriei. grele nu 1-au cunoscut Grecii. 0-

biceiurile la ei erau mai trandave: in orase oamenii,


molai traiau pentru placeri si podoabe.
3. Arabii au luat cultura greceasca, pe care au gasit-o

in Siria si in Egipt, si cultura persona, pe care au


giisit-o in Persia. Ei au adus pretutindeni cu damn lim-

ba araba, care a fost limba Imparatiei, a Bisericii si


a culturii lor. Au imbogatit insa foarte mult acea,sta`
limba.

Cultura lor a treat 5coli foarte multe: marl si mici.


Arabii au facut si cercetari despre om si vista,, ca si
Grecii si Latina Dar au fost mai ales oameni practici:
not avem de la ei cifrele de acum, chimia, multe cunostinti astronomice. Au avut vestiti filosofi, istorici, gco.

www.dacoromanica.ro

- 82 grafi si matematici, can an trait din Spania si pans in


Turchestanul Asici. Se pricepeau la lucrul Omantului, aducand apa cu mestesug, la lucrul metalelor
si al smalturilor.
,
Istoria scrisa de Arabi are mai mult in vedere cronologia exacta si insirarea legaturilor dinastice. De accia
nu se ]ovate zice ca ei au produs vre-odata un adevarat
istoric. Cunostintile cc lasa despre [recut scriitorii lor
macar pensunt amestecate cu po?sie de Mu gust,
tru not
si cu mite umflaturi retorice si lingusiri pen
tm

suverani.

Negustori arabi cutreierau loaf lumen, si de aCeia


se alcatuiesc multe geografii-itinerarii, on manuale pen-

tru drumeti. de catre scriitorii tor. Ele stint pline insa


de ciudate intortocheri si confusii, din care
lusi adevarul.

mica

des-

La Samarcanda mai ales, vestita relate din Turchestan. dar si aiurea, Arabii au ridicat observatorii Innate.
Cifrele arabe, care ingaduie mull ,Mai bine socotelile.,
de la ci le avem. Algebra se numeste cu un cuvant arab,
si arabil-i este obfirsia. In geometric Arabii au alias resulfate necunoscute Grecilor.
Filosofia araba nu vine dela cugelarea larga si indraz-

neata a lui Platon, ci de la categoriile,_ definitiile si formulele lui Aristotel. E o filosofie de Impartire a notiunilor, de grupare in sisteme, de toleaire a adevarurilor
religioase. Scolasticii apuseni s'au inspirat de la Arabii
din Spania.
Aria araba are traditii siriene si persano mai ales, dar
si multe bizantine. Slecand din Arabia,' poporul de calauzi si de boil al Arabilor n'a putut aduce nicio traditie nationals.

Bisericile tor, mosatei/c, sunt facute (MO bisericile


grecesti. Dar n'au nici zugravealii, nici sapaturi in chip
www.dacoromanica.ro

- 83 -7

de om, caci ii opreste legea, ci inflorituri, ce se zic


la ei arabescuri. Turnurile s'au suptiat la (latish: sunt
minaretele, din care crainicii chiama la rugdeiune. Arcurile ferestrelor s'au schimbat, fiind rupte la mijloc
(ogive).

Podoaba moscheilor o alertluiesc)sculpturile in piatra


si' Lenin,. or portelanele inflorite tot cu arabescuri, care
ajung de o stralucitit frumusetd. Ele nu se intillnc,sc nu:mai ialituntru, ci alerttuiesO une on invelisul exterior
al cupolelor.
.
.

Imbraciimintea Arabilor era ca a Turcilor de azi, in


imine labiate. cu ',urbane pe cap. La ritzboiu si in pelreceri se 'Manson locmai ca Grecii.
XV.

impargtia greceascg de dupes Iustinian in lupta


cu barbarii. Persil si Slavii
1. Imparatia de Rrtsarit era in stare destul de rea pe
-vremea la care ne-am oprit in istoria Apusului. Si ea
.avuse sit poarte grele lupte pentru legea crestina si
pentru civilisatia pe care o pastra. Fuses.2r.=:-i multe nenorociri si acolo, multe. pierderi de Vi2O omenesti si de
bogiltie. Dar Rilsitritenii castigasera si biruinti insemnate
asupra barbarilor. can stateau lacomi in jurul lor.
va Imparati destoinici s'au aratat vrednici de inaintasul

for Iustinian si de numele de Roman, care se pastra


Inca in titlul Impar4tiei.
Neamul lui Iustinian a stAplinit patina vreme. Dupes

marele Imparat a venit nepolul sau Justin al II-lea.


Apoi un general, bland pe fata lui Tiberiu, urmasul a- ),
eestnia, ajunse Imprtrat dupil (Mitsui, si fu omorit de
un al treilea general. Acosta, Foca, a lost o hart singe.roasli.: ca srt-si asigure Domnia, asupra careia n'avea
.alt drept decal- acela ca soldatii dintr'o ostire strigaser.a.
www.dacoromanica.ro

.-

84

---

ca el SA stapaneasca, ucise tot neamul imparatesc, pCuni:

'

si pe Jo ti a aceluia pe care-1 inlocuia. La lima, lumea


s'a desgustaf de faradelegile lui, si unnou Imparat a lost.
ridicat in Scaun: era un om tandr, foarte viteaz si indraznet, fin al exarhului din Africa, adecti al dregatorului :.proape neatarnat, care carmuia terile Mate de la
Vandali. Il chema Eraclie (Heraclios, in greceste;' Hera.
clius, latineste).

Pe vremea lui, se purtara crancene si indelungate.


razboaie, ca suet Justinian, si Bizantinii dovedira cite.
pot Inca sa castige biruinte, ca in timpurile bune.
2.- Dusmanii Imparatiei erau de multe neamuri. In--

taiu, numarand pe cei mai vechi

si mai

civilisati,

Per0i.

Acestia erau tot asa de sairuitori in lupta, si tara nu


scazuse, dar ci suferiau de o grea boala pentru un popor: necredinta -lath' de domnul si regele lor. Necontenit:

regii erau schimbati, si. puterea stile. de multe on in


mina capeteniilor de Tinuturi. Astfel putu 064 bates:
la mina Eraclie si sa snuilgd. Siria, in care se asezara.
Panes si orasul slant, Ierusalimul, undo se am mormantul Mantuitorului, staluse un Limp in mina Persilor;_

can erau pagani si se Inchinau Focului. Acum, la 682,


Eraclie, care smulsese cuceririle facute de Persi, Incheieen regele for o pace, care-i hisa lui acelelocuri, spre care
se uitau cu cea mai mare evlavie toti crestinii. Astfel Eradio fu privit de Biserica Rasaritultu-ca un om Crimes.
de Dumnezeu ca sti ,crute do ocara Slantul Mormant
al lui Isus.

Serbatoarea Zilla Crucii, in Septembre, amintesle aceste biruinti ale lui Eraclie si riclicarea in Ierusalim,
chiar a simbolului, atata limp despretuit, al legii crestine.

Dar in acelasi Limp Impartitia trebuia sit lie piept


si la alto granite, asa incat, cand in locul Persilor sewww.dacoromanica.ro

- 85 7iVira ca nolLitori ai Siriei Arabii, Eraclie nu mai avu

destule puteri ca sa rasping pe acesti ostasi, cari erau multi la numar si pe cari-i aprindea dorul de a
capata prin moartea in lupte raiul dorit de Mohammed. Mare le biruitor al Persilor tai Inca destul ca sa
vada pe .Arabi asezati-1n Ierusalim si- in celelalte orase
.siriene.

In sus, la Dunare, Inca supt Iustinian se ivisera Slavii

Avarii. Ei sunt pentru Rasarit barbarii cei noi, asa


cum au lost pentru Apus Nortmanii.
Slavii se gasiau mai de mult in dosul Gernanilor,
cari-i ascundeau ca o perdea. Romanii cei vechi n'au
$thlt multe despre Slavi: se pare Insa ca Sarmatii cari,
.a.nd au navalit Hunii, tineau In mina for Ardealul, nu
erau Sciti, ca Sarmatii ce fusesera altii data, ci mai
si.

mull Slavi. Ei nu se pusera in miscare decat dupa

ce Germanii se oplosira prin deosebitele provincii apusene si lasara Rasdritul in pace. Slim ca Ostrogotii
nu pornit spre Italia la sfars'itul veacului al V-lea. De
atunci potopul Slavilor crescu tot mai mult, dar lard
sa sperie pe Romani. In adevar, ei nu veniau ca niste
ape furioase, care rup $i Arica tolul, ci tot Meet, Med
zgomot. Sclavini se chemau Slavii de la Apus, Anti cei
de la Rasarit: cel putin asa li ziceau Romanii.
Nici unii, nici altii n'aveau regi. Toate le hota'ra obtea. Numai pentru judecata si pentru calauzirea la
_razboiu alegeau ci uncle capetenii mai mici. Ca si la
Germanii cei vechi, fiecare sat avea acelasi stramos, si,
"la lupin ca si la stramulare, oamenii nu se risipiau, ci
-satul se desfacea intreg dintr'un kc ca sa ajunga In
altul.

Slavii aveau multi zei, dar nu se stie ca ei sa se fi


inchinat stramosilor, cum obisnuiau in fiecare casd
-Germanul si Romanul si Grecul. Lor li placea mult sa
steie pe margenea apelor, a raurilor si a baltilor, si de
www.dacoromanica.ro

-86
.

aceia se inchinau mai mull zeilor din adancimile umede..


Mina astazi. la popciarele care au pornit din Slavii -cei

vechi, multimea de la tart crede in stimele apelor",


in rusalce" $i cum li se mai zice altfel.
Noi avem in limba noastra o suma de cuvinte slave
care privesc agricultura. Aceasta nu Inseamna insa

ea am luat de la Slavi cunostinta plugariei, pe care


o avusera si Tracii, cei mai vechi $i adevarati stramosi
ai nostri, si colonistii romani, side care sunt legate can-

amintirile noastre poporale. Mai .curand e


de crezut ca prin not Slavii Si-au insusit aceste porniri agricole. Multi din ei, trecand la neamul nostrui;
-au putut pastra din limba for cuvinte privitoare .1a
plugarie, pe care o puteau cunoaste, ca si Germanif
cei vechi, in forma ei cea mai primitive.
Slavii nu erau ,vanatori ca alte popoare salbatece:.
tecele si

aveau turme, dar nu herghelii de cai, ca ale Hunilor, ci


numai cirezi de boi si vacii turme de oi. Mai mult decal

la orice, ei tineau Insa, cum am spus, la lucrul pamantului; pe care-1 cunosteau foarte bine. Unde s'au. asezat ei, grija for n'a fost numai sa prade, ci si sa caute

bogatia sigura pc care munca omului o senate din ogoare.


3.

Slavii au ajuns rapede de la malurile neguroase

raului Vistula $i de la ostroavele Niprului pang


la Marea Adriatica si pant in Grecia chiar. Dalmatia.

. ale

in orasele de pe malul Marii, care au trait multi ,vreme


an luat-o intreaga, patrunzand la sfarsit

$i

roman in Romani/ ca Ragusa (Dubrovnic), dupe ce


multi vreme strabalusera apele ca pirati, pe urmele
vechilor Iliri.

In Dalmatia, ci au ocupat, nu numai campul, ci si


-

orasele $i insulele de langa coaste, foarte multe, si uncle.

din ele deosebit de marl. Totusi ramase aici o imbielwww.dacoromanica.ro

."

87

sugata pOporatie vorbind o limbo coborita din latineste,

parte Iliri romanisati, parte colonisti. Nita mai ieri


traia o limba romanid. dalmatina, care se poate urmari
si printre italiana actelor Republicei Ragusa.

Dar erau prea multi acesti locuitori, mai vechi cleat


Slavii, ca sa poata peri fara urma. Din ei s'a alcatuit
in mare parte ramura balcanica a neamului rbmanesc.
In Grecia veche, Slavii au gasit multe tinuturi puslii.
Ei au descalecat acolo si au dat iarasi culturii pustiul
paraginilor. Destule sate din actualul regat grecesc

pond:, nume slave. In partile Epirului, Albanesii, urmasi ai vechilor Iliri, -1.-nai slab romanisati in munte de-

cat fratii for de pe coaste, au ingaduit mai putin co-

plesirea glava. Dar partile interioare ale Macedoniei de


o semintie rumazi au fost napadite de nAvAlitori

me, in foarte mare numar. In Tracia ei au ajuns Si


ramas Paria la Mama Neagra si Arhipelag. Nume le
de locuri (toPonithia) arata aceasta.
Iustinian, care a- intarit cu o multime de cetati granita
Dunarii, n'a cliutat sa-i scoata pe Slavi. El li-a ingaduit,

cum era obiceiul cu orice barbari, sa stea in Impara.-

'

tie, si anume in partite noastre, avand, ca loc de schimb

pentru marfuri, si cetatea Turnului" (azi Turnul-Magurele). De si erau poate mai putin indrazneti .decat
alti barbari, Slavii nelinistiau tolusi pe supusii imparatesti din Serbia si Bulgaria de astazi; mice incercare s'a

Merit insa ca sa-i opreasca n'a izbutit. Ei -au stat la


not pang li s'a pierdut urma in Balcani, trecand mai
si prin Banat, prin veacul al VII-lea-

ales prin
inea.

1,

Am spur ca satele for se aria, si prin locurile mai


inalte, dar mai ales in ses, langa ape.
Slavii gasisera aiciniste locuitori can se coborau din.
Dacii cei vechi; ei se salbalacisera intru catva insa in
-

www.dacoromanica.ro

- 88 miljocul barbarilor. Mai -mull decat ceilalti navalitorI,


Slavii se impacara cu acesti sateni, cari vorbiau o_

limba ce venia din limba latina a poporului. Slavii


s'au pierdut astfel cu vremea In mijlocul Romani lor,
cati n'au peril in multele lupte cu Bizantinii. Ei sunt,
va sa zica, in alcatuirea poporului nostru mult mai
putin decat Francii pentru Francesi, dar mai mult decat Lombarzii pentru Italienii de supt Alpi. Cad not

am luat de la Slavi (carora li ziceam $cheil), o multime


de cuvinte, chiar si din cele insemnate, si destule dative.

Pe cand de la Longobarzi n'a ramas, mai nimic, in


ceia ce priveste rasa si cultwa, Francii au dat forma
politico unitara si definitiva Galo-Ronianilor. Cu shitmosii nostri, Slavii n'au intemeiat, ridicandu-se ei ca o
clasa stapanitoare, un non Slat, ci au conviefuit, cum
convietuisera unii din Stramosii for cu Dacii, cu locuitorii mai vechi, -si, de oare ce ei insii erau mai [ward
5i 'mai real inzestra(i, s'au contopit cu urmasii Tracilor si colonistilor, lasand in limba acestora urine, multe,
dar mai putin insemnate in ce priveste circulatia;
adesea nu cuvinte unite, ci dublete.
,

XVI.

imparAtia greceasca de dupg Iustinian in lupta


cu barbarii: Avarii si Bulgarii.
1. Imparatia bizantina a pierdut prin navdlirea Slavilor un numar de provincii, si anume: Croatia (numita dupil ramura Croatilor, Crobatilor, Harnatilor),

Serbia, Dalmatia, uncle parti din Bulgaria de astazi


si din Grecia. Dar ea avut mai mult sa se tearna din par-

tea altor barbari, cari s'au 'asezat langa si peste Slavi


si cari-si intrebuintau toate silintile numai ca sa prade.
I Satele care se chiama Scheia ii amintesc pe danO. Femininul de
la Schein e Scheaucti (se intalneste si ca nume de botez).
,

www.dacoromanica.ro

- 89
Acestia erau Avarii. Neamul lor e ca si al Huni lor.
La dreptul vorbind, nici nu erau decat tot Huni, schimbati de stapanire. Adeca din mijlocul popoarelor hunice care rataciau in sesul rusesc S'a ridicat o semis,
tie pe care Grecii au numit-o a Avarilor. Haganul a-

var a supuS pe celelaite capetenii ale poporului lor.


Apoi el 1-a adus inapoi in partile de unde fusese gonit dupa moartea lui Attila, adeca in asa-numita Panonie.

Aici Avarii s'au asezat statornic, Intinzandu-se tot mai

mull in j6S. Herulii plecard inaintea lor, .si in veacul


al VI-lea Impardtia li-a dat pdmantulurile acestora.
La raurile Drava, Sava si Dundrea, spre Apus de Dacia, propriu-zisa, stateau Inca Gepizii. Ei au fost goniti de Avari, uniti cu Longobarzii. Apoi Longobarzii
apucara spre Italia: Avarii singuri ramasera in aceste
parti. Ei cautara sa supuie pe Slavi pentru ca acestia
sd li deie dijma din samanaturi. De la Bizantini cereau necontenit bani. Ei li-au si luat cateva cetati si au
incunujrat si Constantinopolul. Ce bucurosi ar fi fost
Avarii de prada marii cetati impdratesti!
Get:Mile Sirmium

5i

Singiclunum paziau la poarta

prin care Avarii puteau razbate in Balcani pe drumul


titre Filipopol, Adrianopol, Constantinopol. Multi ani
s'au luptat Avarii, cari nu stiau sa ieie cetatile, impotriva

tor. Cand le-au luat, in sfarsit, ultimul zagaz cdzuse.


Avarii se revarsau In vole pentru pradd. De cite on aveau nevoie de daruri on de bani de Id Imparati, tot asa
faceau.

Dar stralucirea lor n'a tinut prea multi vreme. Slavii


li.s'au tot intdrit in tale. Pe urma a statut in fata lor ca
.0 stavild neamul cel nou al Bulgarilor.

2. Bulgarii erau tot din acelasi singe ca si Avarii. Locuintile lor cele vechi au fost la raul Volga. Ei facurd
-

www.dacoromanica.ro

yo
_

cum facusera Avarii inainte de dansii: scuturara jugul si

plecaritspre Roma cea noel. din Rasarit, despre-care


se spuneau minuni printre barbari. Capetenia for fusese un anume -Cnbrat sau Curt.

Cea d'intaiu asezare o avura 'n prtmantul ce s'a numit mai pe mina Bugeacul, intro Dunarea-de-jos si
partile de la guri ale Nistrului si Prutului: acest Tinut are multo lacuri si e foarte greu de' cucerit.Dupa moartea lui Cnbrat; Bulgarii se impartira. U-

nii ajunserrt &parte in Apus, Vanzandu-se ca ostasi;


altii trecurd in Dobrogea noastra, mergand'si pang la
Silistra, pc care o cucerira (dupa 650).
Lui Asparuh (Isperic), fiul lui Cubrat, i se pune
in sama aceasta stramutare fericita.

Si pe dansii cercara Bizantinii sa-i goneasca, dar n'a


lost cu putintrt. Atunci li s'a dat invoirea de a sta in a-

ceste Wirth mai jos, pe malul Math Negre, mina la


linia de munti a Balcanilor. Din vechea cetate a Marcianopolei ei ISi facurri Capitala. Ea se chema la venirea for Pres Lau.

Numele acesta fusese dat de Slavi, can prttrunsesera


si aici. Pe acesti Slavi i-au supus Bulgarii. Dar, precum
Francii din Galia s'au deprins a vorbi limba latina din

aceasta tarn, au luat datinile locuitorilor si, de la un


limp, supt Clovis, si legea for cresting, asa s'a intamplat si cu Bulgarii fata de Slavi. Poporul supus a luat
si el -acest nume al Bulgarilor, intocmai precum in Ga-

lia locuitorii cei vechi si stapanii cei not si-au zis de


o potriva Franci. Ca si la Franc!, carmuitorii si regele
au ramas din dinastia cea veche, barbara.
Ce a lost pentru Franci Clovis, aceia a lost pentru
Bulgari Boris, care s'a botezat numindu-se Mihail, si a
silit si pe tovartisii sai sa se boteze (864-5).
Se vorbeste de nesiguranta lui Boris dad. trebuie sa
primeasca legea noun in forma rasariteana on in cea
_-

www.dacoromanica.ro

-0.

".

91

apuseand..Ne indoim insa data el era sinoer sand negocia cu Papa Nicolae. Apuseni fiind, in credinta, Bulgarii
.

n'ar fi putut ravni strpanirea- peste supusii ortodocsiai Imparatului, nici inlocuirea acestora Prin noii lorTani, in Constantinopol, Tarigradul Slavilor.

Ca .orice rege. barbar [recut la legea creslina,si fiind


in apropierea Romei apusene sau a Romei rasrritene,
Boris a trebuit sa se gandeascr la stApitnirea Imparatiei.

Regii bulgari pagani incercasera, mai ales supt seful


for Crum, ca si paganii Avari, sa ica Constantinopolul.
Dar ci faceau aceasta numai ca pradatori, hindea stiau
ca in Constantinopol este multi bogatie. Acuma, dupd
crestinare insa, poftele asupra Constantinopolului erau
de alt fel. Phil lui Mihail, cel d'intaiu rege bulgar botezat, Simion, si-a zis Tar, adeca Cesar,Imprrat. Tinta lui

I. era sa fie In Rasarit ceia ce fusese in Apus, cu vre-o


suta de ani in urma, Carol-cel-Mare.

Noi trebuie sa vedem insa ce s'a facet in ImpArrtia


Bizantului pang in vremea aceasta a lui Simion, 'farul,
care voia sa se facd Imparat in Constantinopol.
Dupit Eraclie, care a murit de obosealr, incr6dintat
ca nu poate face nimica impotriva Arabilor, n'a mai
fost un mare Imparat in Rrsdrit, cu toate ca ar fi trebuit sa fie unul, caci vremile erau prole. Stapanitorii
din Constantinopol. in loc sa se hair cu barbarii, se bateau cu icoanele.

Aceasta cearta a Imparatilor iconoclaqii (sfariimatori


de icoane), despre care s'a mai pomenit in treacdt, isi
are insr. llimurirea. Anume calugrrii ajunseserd asa de
puternici, in bani, odoare, juvaicre, cladiri, mosii, toate
scuffle, mail Imparittia pares ca va 'purl de slabiciune.

.-

Ea avea .insr marl nevoi banesti pe urma indaratiaiciei rrzboinice si a uimitorului noroc al Arabilor. Si
poate ca Bizantinilor, iarasi, nu li venia bine cand Arabii, monoteisti, fard. chip cioplit on zugrilvit, ii frceau
-

www.dacoromanica.ro
.

1.
1

Q2

ca sunt inchinatori de idoli. Si in China, pentru aceleasi


motive, se prigoniau crlugdrii budisti.
Domniile acestor Imparati sunt destul de lungi, lush
mai matte goale. Arabii luau insulele din Marea Medi-

terana, corabiile for veniau pang supt zidurile Capitalei imprrAtesti. 'Aceasta putea s .se linpotriveascd,
hindea era asezata la loc asa de sigur, incunjurata din
dour parti de Mare: apoi se ndscocise acum de Greci
, un fel de foc care ardea si in ap si prapadia corabiile navalitorilor. El se chema: focul grecesc, si strainii nu stiau in ce chip se pregateste. Asa numai, si
.

nu prin vitejia ostasilor, se Linea ConstantinopOlul.


In provincii ascultarea era putind. Certele pentru

icoane srmanasera desbinare pretutindeni. Cand Arabii


au venit in Siria, locuitorii de acolo, can erau eretici,
i-au primit bucuros. Acum si in alte parti din Imparatie
amend doriau stapanirea califilor. In uncle Tinuturi,
mai ales in Asia Mica, se intemeiase un fel de feudalitate,
care apasa greu asupra sdracilor, si nu voia sa sprijine
pe Imparati in luptele for cele grele.

Aceasta clasa de maxi proprietari era si o primejdie pentru Imperiu, pentru autoritatea imprrrteascr.
Dc fapt, ea n'a putut fi inlaturata cu totul -niciodatd.
Dar rosturile acestor puternicr au lost micsorate.
Altfel si Rdsdritul si-ar fi avut feudalitatea si Inca lard
elementul de vitejie si onoare, de virtute razboinicd si
destoinicic, care a rdscumparat pacatele leudalitrtii apusene.

Dupa dinastia isauriand, nedestoinicii, a venit dinastia frigiand Week' armeneasca), Si ea farg. insusiri deosebite: in cuprinsul ei un Imparat a lost poreclit Gangavul, iar altul Betivul.

Imparatia mai avu o pierdere mare. Pana atunci ea


padajduia Inca sa intemeieze iardsi stApanirea cea intinsil a lui Iustinian, luand inapoi Italia, unde Lonwww.dacoromanica.ro

-93

gobarzii trageau de moarte, Elsa la anul 800 Carol-cel-

Mare se film, precum slim, Imparat al Apusului. Ti


tlul acesta al lui n'a lost recunoscut in Constantinopol,
dar de aici nu se plitea, incerca nimica impotriva
lui, cata vreme tinea Inc d pe Tanga atatea primejdii,
lupta pentru icoane. Ba Inca Imparatul eel nou, franc,
trecu si in partite care se tinusera de Rdsdrit: el supuse
Panonia, sfaramand pentru totdeauna puterea Avarilor. Vechiul Tinut al Gepizilor s'a numit atunci Omantul Francilor. Numai dupd cateva zeci de ani a incetat
aceasta intindere a puterii apusene in paguba Constantinopolului.

Intro noua Impardtie, pe care Cesarii bizantini.n'o


puteau. recunoaste (povestea planului de casatorie a lui

Carol cu Imparateasa Irina nu e. serioasa), si acestia,


era un indoil pretext de dusmAnie. 'Francii .voiau Dalmatia, care mull limp se tinuse de Apus, si Bizantinii,
cari aveau Inca in Venetia, o veche Romanic, ajunsa acum la boggle Si putere, in duce vasal, se gandiau la
exarhatul tor, la provincia tor, carmuita de delegatul, de

vicariul imparatesc, exarhul, care, smulsa actn de la


usurpatorii longobarzi, ar ft trebuit sa se intoarca la
dansii.

Dar, pe cand Carolingienii slabiau prin razboaie intre dansii, Imparatia rdsariteand -capita un Imparat

viteaz. Vasile I-iu intemeie dinastia care s'a zis, dupd


Tara de uncle venise el, dinastia niacedoneand.
XVII.

impargtia gresceascA de dung Iustinian in lupta cu


Barbarii. Bu!garii, Ungurii. Dinastia inacedoneang.
1. ImpAratul Vasile I-iu, Armeanul sau Macedoneanul,

a luat pUterea in timpuri grele. El a stiut insa cum


trebuie infruntald primejdia, si dinastia lui a scapat
Imparatia de o peire cc se parea sigura.
www.dacoromanica.ro

y4

..

Am vitzut ca Bulgarii se facurd cristini tocmai

site'

aceasta vreme si cr. Boris a hiatnumelc.de Mihail, thudca asa-1 chema pe Imprratul bizantin din clipa sand
s'a Ideal botezul: Mihail al III-lea, eel poreclit Betivul.
El e acel care; cum s'a spus, scrisese intaiu Papei Nicolac I-iu care, cum slim, a lost un om foarte destoinie,
si foarte indrAznet), ca sa-i crate gandul, cc zicea ca

r:.

are, de a pardsi pe zeii pagani, dar la urmr. lima Bizantinii au adus de partea for Biserica cea florid 'a Bul
garilor. Putea sii creadd cineva ca de acwna inainte Bulgarii, can erau de aceiasi lege cu Imprtratul Si cu Grecii lui, se vor astampara, cautand de nevoite terii tor,
care trria Inca" in cea mai mare sribrtreie? N'a lost
"asa, si iata de ce.
'
Am -mai spits iarasi cii urmasul lui Boris. Simion, a
vrut sit fie el Imparat. Pe atunci, in Rasarit temeiul era
legea, si, 6datd cc Bulgarii se frcuserd drept-credinciosi,
ci puteau sit se cite asa do sus si sa ravneascr -Lisa de
mull. Multi dintre Greci chiar eraubuctirosr de stapanirea bulgareasca, hindea vazuserti ca oslil, imprratesti

:sent mai slab,. Asa s'a inceput un razboiu inviersunat, urmand It a trail Simion, care a lost tot invingator
in loate incrierrrile lui cu Bizantinii. El e col -mai mare
-om care-a rasarit vre-odatd din mijlocul Bulgarilor. La
dAnsii el este cum e la not Stefan-cel-Mare, cu Coate
ca Simion nu era pe &Tarte asa-de cuminte, asa de
bun si asa de iubitor de lucrurile frumoase cum a lost

Stefan al nostru. Dac Bulgarii n'ar fi lost atat de slapaniti de dorinta jafurilor si data in Constantinopol
ar fi stat carmuitori mai slabi, pe mina data Bulgarii
ar fi stiut mai bine sa incunjure cetritile, atunci Simion
ar fi lost cu adevarat, cum. ziceam, un fel de Carol -eelMare al Misrritului.
Dar Imparatii din Casa macedoneana s'au priceput
sa si mime
ca ar fi lost toti niste ostasi vestiti; ba unii dintre ei, ca Leon si Constantin, mai
I.
www.dacoromanica.ro
.

:. .
-,.

95

_
.

mull au cotit cdrti, si le-au facia, chiar. Insd pe atunci


se luase si in Constantinopol deprinderea cea veche
de la Roma de a se addugi pe Tanga Imparati Cesari,
cari sit clued stile asupra dusmanultii. Fireste cei mai
multi Cesari erau alesi pentru vitejia si priceperea for
la rrtzboaie, si de aceia mai Lon lemma a lost tine sd tie
sabia in 'nand pentru binele si cinstea Impardtiei.
2. Apoi Bizantinii se prieepurd si acum sa intrebuinteze pe unii dintre barbari ca un biciu mpotriva altor
barbari, ceia ce era o socotealrt iseusild. Prig campiile
cele mari ale Rusiei, unde fusesera mai inainte Avarii,
se purtau acuma Ungurii. Cum. slim; acestia nu erau toemai la fel cu Avarii, cad Ungurii mean- si salve -fink,
ca al Laponilor din partite de sus ale Suediei, ca al locuilorilor din satele Finlandei si al celor din Tinuturile
Uralului., Ungurii se numiau pe dansii Maghiari, cum isi
zic si acum. Erau oameni marunti si, dupd gustul european, urati: cu oasele de la obraji scoase inainte si cu ochii foarte putin deschisi; galbeni-negri la chip. Trilian
ca pescari, dar ca vandtori mai mutt, si nemeriau bine
sagetile for cu villa de os: la rdzboiu erau foarte temuti,
fiind gdtrigiosi si crunti. Fran mai grozavi decal Bulgarii, Iiindca acestia se mai amestecaserd cu neamuri
mai inaintate si trdiserd cloud stile de ani in apropierea

ImpArdtiei grceesti. La dansii nu erau regi ca la alti


barbari, ci fiecare semihtie isi avea cdpetenia cu care
mergea la rdzboitt. De o bucatri de vreme, alto semintii
barbare ii siliserd a se aseza in Bugeac, de-asupra Dobrogii noastre.
Pe acestia -i-au cliental Bizantinii, supt Imparatul
Vasile, ca sit Intranet pc Bulgari. Ei au venit bucurosi

la leafy si s'au luptat cinstit en vrajmasii Impardtiei.


Dar Grecii nu s'au mai gandit la dansii cand an incheiat
pace, asa peat Bulgarii si-au putut rasbuna pe plat. Ei
trimeserd deei in alt neam barbar, PecMegii, cari sdmd.nau cu Turcii cei vechi (fiindcd Turcii de acum stint 'awww.dacoromanica.ro

.
-

96

mestecati cu alte popoare), si-i poftira sa prade impreu-

na.cu dansii si pe Unguri. Sdlosele acestora fury ndpridite intr'un rand cand Varbatii erau dusi la rdzboiu.
Ele au lost nimicite cu totul. Iar, cand.luptalorii se intoarserd acasd, ei isi pierdura toed increderea vazand
atata nenorocire. Tot neamul Ungurilor se ridica din
Bugeac si, apucand pe Lang Nistru, trecu mai sus de
sirul Carpatilor, dincolo de Marainuras, de se revarsd
ca un sivoiu asupra Panonici.

3. Aid -Ungurii nu gasira pe nimeni care s li poata


sta in tale. Avarii se strecurasera de mult dUpd. ce-i In-

vinsese Carol-cel-Mare. Si Impdratia cea noun a lui


Carol era slabd, aVand hotarul ci de Rdsdrit numai prea
putin aparat. In locul ei se inaltase in locurile acestea
regatul Moraviei, care a lost numit asa dupd raul Morava, care se varsd in Dundre mai sus de Viena, Capitala
Austrici, dar era pentru ai sai Cara slava. Moravii au avut capetenii vestite, cum a lost Sviatopluc, cam pe vremca lui Boris Bulgarul. Sviatopluc era crestin, ceia ce

insemna foarte mult la un popor barbar, de oare ce


lcgca creation aducea dupa clansa Si . luminarea miniii.
Dar ccl d'intaiu stapanitor moray care s'a crestinat a

lost, inainte de dansul, Rostislav, cel cc a cerut de la


Constantinopol preoti ca sd,i invete poporul.
De acolo au venit Constantin, care, .dupa ce s'a calugarit, si-a zis Chiril, si alt calugar, Metotli,?, vestiti propoveduitori ai legii crestine, spre cari si astazi priveste
cu recunostintd once Slav: si Boemul, si Slovacul, si
Bulgarul, si Sarb-ul, si Croatul, si chiar Rusul. Ei n'au
cautat sa slujeasca greceste inaintea supusilor cdpeteHied morave (trebuie sa se bage de sauna ca pe atunci
se socotia ca numai in latineste, greceste si evreieste se
poate invesmanta cuvantul lui Dumnezeu), ci au talmacit in slavoneste cartile slinte. Pentru cd in aceasld limba cunt si sonde care lipsesc in greceste, au -facia

semne anume pentru &insole. De aici au iesit pe urwww.dacoromanica.ro

97
ma: un alfabet care s'a chemat.glagolitic (dupa cuvantul

glagol, care inseamna cuvant, sunet), si unul caruia i


se zice chirilic (de si nu e adevarat, cum s'a crezut, ca
1-a facut Chiril). In slove chirilice am sells Si noi pang
daunazi, fiindca am luat cultura cea veche de.la Bizantini grin Bulgari.
Rostislav ceruse misionari de la Constantinopol, in do-

rinta de a scapa de supt apdsarea carolingiand. Papa,


care era Nicolae I-iu, si episcopii germani luara aspre masuri pentru a Inlatura aceasta concurenta rasariteand. Constantin-Chiril a murit la Roma. Ingaduit si
mai departe, Metodie, caruia Scaunul papal ii dadu
un titlu de episcop si pentru Panonia, care Inca nu era
ocupata de Unguri, se impotrivi pang la sfarsit (t 885).
Dar opera intemeiata pe liturghia slava tinu in .aceste
parti numai cat si viata lui. Ucenicii celor doi frati,
mai ales Sf. Climent, fury inva.tatorii Bulgarilor: ei n'au
mai avut nick) legatura cu Apusul.
Situatia religioasa a crestinilor Moraviei corespunde situatiei politico a acestui Stat. Regatul, prins intre doud

influente dusmane, cazu usor inaintea unor navalitori


noi. Atunci catolicismul roman mud in stapanire, supt
ocrotirea armelor germane, o parte din teritoriul ramas
fara stapan. Cealalta ajunse definitiv. latina prin Inchinarea Ungurilor catre Sfantul Scaun.
Ungurii au sfaramat rdpede Moravia $i s'au napustit,
cum am vazut, asupra Apusului. De acolo au fost goniti, dal in Panonia au Minas. Dupa vre-o cloud sute
de ani, ei au patruns si in ordeal. Dar nu mai erau asa
cum venisera: cucerind satele de Slavi si Romani ce se
aflau pe acolo, ei se amestecasera cu aceste rase si se
schimbasera; si sufletul for se preschimba: erau acum
deprinsi a lucra Pamantul. Am vazut ca Voevodul for
Vajk-,telan a facut ca si Clovis, Boris si Rostislav:
si-a crestinat neamul. Si a fost asa de bun, incat i s'a zis
Stefan-cel-Sfant.

www.dacoromanica.ro

y8
XVIII.

ImparAfia bizanting in lupt6 cu Pecenegii, Rusii


Si Turcii.
1. pupa ce au plecal Ungurii de la Dundrea-de-jos,
in locul for au venit Pecenegii, carora li se mai zicea

Pincenali si Biseni.

Dar nu trebuie sg-si inchipuie cineva ca Pecenegii


si-ar fi. facut sate aici, cad n'aveau sate nicairi, ci rataciau asa, de la un capiit al sesului celui mare la
edition, si-si-culegeau de la supusi numai dajdile: nu
atata in bani, cat in roade ale campului. Stapanirea aceasta slaba o aveau ei si la Nipru si la Dunare si peste
pamanturile care fac parte acum din Cara noastra. Si in
Ardeal ei se strecurau prin pasurile cele inguste ale
Carpatilor si jafuiau, silind la dijind satele romanesti de
acolo. Cand Ungurii au venit si ei in Ardeal, au facut
cetati, incepand cu ,Balgradul (sau Cetatea-Alba in limba.Slavilor can statusera pe aici), dar tot n'au paid Li-

nea in frau pe Pecenegi.


Bizantinii erau bucurosi de dansii, fiindead puteau intrebuinta ca unealtd de pedepsire impotriva Bulgarilor.

Dar li s'a prtrut ca acesti calareti n'ajung Inca. Ei s'au


indreptat atunci la R110.
Iata tine erau Rusii, can s'au facut pe urma un popor

asa de mare si de puternic, de care noi a trebuit sa ne


aparam bine, prin minica si cumintenie, ca sa nu ne
inghita si fata de care, si azi, mancati, cum sunt, prin
cele mai cumplite lupte dintre ei, trebuie sa avem
pazii.

2. La Rdsdrit de Nistru se aflau intinderi marl de pamant cu tolul ses, acoperit de buruiand salbateca; acolo-i
placea Pecenegului sa-si invarta calul. Dar sesul era

strabdtut de ape late si Incele, care faceau o stung. de


mlastini si cuprindelm ostroave marl; imprejurimile
www.dacoromanica.ro

09

--

rau potrivitc si pentru plugarie, iar in ape se purtau


pesti multi si feluriti: aici ii "Arleen Slavului. De accia
$i erau multi Slavi, mai ales la Nipru. Erau multi, clay
nu puteau folosi la ..nimic numai cu numarul, fiindca
n'aveau legaturi stranse intre damn, ci fiecare traia de
sine.,

Niste Nortmani au venit insa


asa cum rataciau ei
$i au Meat din lutul acesta Para chip

pc Loath mgrile

care erau Slavii de la Nipru, un popor care stia cc


este si -avea fruntasi si capetenii. Precum Slavii de
peste Dunare si-au zis Bulgari dupg cuceritorii lor,

Bulgarii asa si Slavii de la Nipru si-au zis Rusi dupa


clasa stapanitoare a Rusilor de neam nortman.
Aces li Varegi,,Ros, venisera din Scandinavia, si era fi-

resc ca ramura nordica a Germanilor, avand un term


al Balticei, sa se intintlA si asupra celuilalt (se poate
rs fi venit si de la Constantinupol, unde Varegii scan
dinavi. nortmani, faceau parte din garda Imparatilor).
Runic, capetenia for
celelalte doug ,capetenii erau
fratii lui,
ajunse a lua si cetatea Novgorodului, vesjug si pentru negottil. cu departatii Arabi (dupg 860).
Supt- fiul lui numai, ajunse a fi cucerit de noua cased
-

militarrt, din care ilicea parte si dinastia, si Chiron(, 21re

ajunse cel mai insemnat centru din parlea teriloriului


ruscsc inrfutrita de Bizant.
Invatati rusi, cari nu voiesc ca Rusia sa alba strain
la inceputul vietii de Stat si al civilisatiei sale, LAOduiesc venirea fratilor scandinavi si cauta sa larnureasca
Intemeicrea celui d'intaiu principat din singurele ele-mente

Slave.

Dintre Nortmani s'au tot urmat Cneji si Mari-Cneji


asupra acestor Slavi. Supt calauzirea acestor apelenii. ci se coborau pe luntri usoare, scobite dinteun singur tunchiu de copac, si strabateau Marea-Neagrg, in
lung si in lat: se opriau uncle era in apropiere vre-un
www.dacoromanica.ro

-7. 100

oras bun de pradat si, aruncandu-se noaptea, dadeau


foc, jafuiau, de se intorceau incArati cu lucruri de metal
stump .si cu vesminte frumoase. Vestea for a mers si la
Constantinopol, unde a lost, mare fried de dansii. tusk.

putin dupa anul 950, unii dintre Rusi s'au Malt cres-tini, mai ales dupa indemnul stApanitoarei for Olga.
Olga fusese sotia lui Igor, fiu al lui Ruric intemeieto-rul: fiul ei, Sviatoslav, era minor, si ea avea grija terii.
Bizantinii, supt Imparatul Nichifor Phokas, au socotit deci ca tot sunt -mai buni Rush decat Bulgarii. Trimesera la Cneazul. Suialoslau, ca sd-1 pofteasca sa viela Dunare. El sosi acolo si invinse. Intaiu hies Silistra,_
de Maga acest ran, si apoi pana. si Capita la bulgareasca, Preslavul. Atunci vdzura cei din Constantinopol
ce greseala mare filcusera aducand pe acesti oaspeti..
strasnici. E adevarat ca Bulgarii fusesera goniti de la
Marea Neagra; numai in Apus, grin prapasliile muntilor Macedoniei, uncle petreceau cu turmele ciobanii

aro'nuini -(asa se chiamai Romanii din acele part, si ye-dull Tor, Para Stat, Albanesii, se mai tinu ceva domnie

In numele lor. Dar Rusii stdpaniau acuma pana la:


Balcani: Constantinopolul ii indemna la cucerire, cum
indemnase si pe Bulgari. Asa meat ei nu voiau sa piece.
3. Pe Maga primejdia ruseasca, mai venise acuma 5).
alta. Califalal arab nu mai era de niult ce fusese data:
Califii din Bagdad rdina'sesera numai cum sunt Papa
acuma, in Zilele noastre, adeca n'aveau putere decat
asupra sufletelor. In Egipt erau alti stapanitori, de Si.
tot Musulmani; in Spania tot asa; si in Asia Tinuturile
se deslipisera si traiau deosebit.

In Egipt stlipaniau, Inca de ,la inceputul veacului


al X-lea, califi faIimi i. In Spania carmuiau si mai departe Omcia:ii, de si la Bagdad luaseril puterea Abasizii, urmasii lui. Abbas, unchiul lui Mohammed (pela 750). Abul-Ablms a Post numai un tiran salbatec7:
www.dacoromanica.ro

- 101 7

.dar
fratele lui, Al-Mansur, si urmasul acestuia, Harun,

-al-Raskl, se numara intre marii stapanitori ai lamb,


prin vitejie, simt politic si virtuti. Si Africa berbera se
-desfacu Irish' _de Abasizi (in aceste parti domnesc A-glabi(ii, alta dinastie).
Aceste rascoale si sfasieri erau firesti. Cu cat inainta
mai mull spre Mesopotamia si Persia, cu atata cali-

fatul cel mare se desfacea mai deplin de traditiile cu


care Arabii incepusera opera. for de cuceriri.

Chiar in Bagdad, carmuirea o aveau capetenii de


<barbari can se asamanau cu celelalte capetenii, care

-smulseserd carmuirea din mina Imparatilor apuseni. Ei


erau dintre Turci, popor din muntii Altai si stepele cele
calde ale Asiei-de-mijloc. Turcii aveau putina pricepere
la alto .lucruri decal razboiul. Dar in acesta nu-i intre,cea nimeni: erau buni calareti, buni arcasi, si mai ales
ascultau de capeteniile lor. Asa se incepu din neamul
Turcului Selgiuc o dinastie care s'a zis a Selgiucizilor.
Puterea Selgiucizilor statea mai mull in Asia Mica,

,dar se intindea si asupra partilor . de sus din Siria.


Ei smulsera pe incetul, bucata cu bucata, pamanturile
pc care le avuse pang atunci Imparaita bizantina. Cesarii din Constantinopol luptara acolo multi" vreme,
dar fara fobs. Se intampla odata cu un Cesar ceia ce
se intamplase cu Imparatul Valerian, cand s'a luptat
cu Persii: Imparatul Rhomanos a lost ,batut $i ucis in
lupta. Dar aceasta a venit mai tarziu numai.

Selgiucizii se zic asa, deci, dupa Selgiuc, erou, mai


mull fabulos, care sta la Inceputul neamului lor. Cei
mai straluciti razboinici din aceasta dinastie sunt AlpArslan, care birui la Mantichert pe Imparatul bizantin
Rhothanos Digenes, venit pentru a apara provinciile rasaritene, 5i Malec-Sah. Acesta din urma domni ca un
Imparat glorios. Provinciile incepura insa chiar din
vremea lui sa se oboseasea, ajungand in stapanirea ruwww.dacoromanica.ro

1-

IO2

1.

delor, generalilor sau dregatorilor, iar cu vremea urma7sii in Siria ai Selgiucizilor ramasera cu mici posesiuni

razlete (la Mosul, in Mesopotamia, states insa in yea


cul al XI-lea un alabec, loctiitor al Califului, care dre-'
gator avea putere si asupra Siriei). Asia- Mica se pastra in puterea unei not Case stapanitoare, inruditii Cu.
cea veche, dar ridicata la domnie numai prin vredni'

cie si noroc. -

Pang cc ii se ridica insa drept de- asupra capului


norul primejdiei turcesti, Bizantinii avura trei Imparati-

puternici, cari au facut ca Dunarea s fie granites de.


Miazanoaple a Bizantului. Acestia au lost Niehijor Phokas (Foca) si loan Tzimiskes (Timische), apoi dupa ci.
Vasile al II-lea, zis Bulgaroctonal, adeca ucigatorul de
Bulgari".

Ei au luat Greta, anti, in Asia, Tinuturile pierdute


alta data fates de Arabi: Ierusalimul'-n'au putut sa-1 do-

bandeasca, dar au capatat dreptul de a-I ocroli. Apoi


Rusii fury goniti panes la Silistra; aici lures incunjurati

siliti sa piece: Sviatoslav pert la intors, omorit de


Pecenegi. Al treilea urmas al lui a avut cinstea de a se casatori cu o principesa din Bizant si se facu crestin.
El se chema .Vladimir.
Fiul lui Vladimir, care se casatorise cu Ana, fiica Imparatului bizantin Rhomanos_al II-lea, a lost vestitul laroslav (-I- 105-1), care stapani singur si pasnic, bucurandu-se de rodul osteneblor si jerlfelor unui lung sirsi

de inaintasi destoinici.

Apoi Tzimiskes nu ',Astra in Scaun pe Tarul bulgaresc care era fugar la dansul. Vasile al II-lea, urmasul
lui, porni asupra lui Samuil, capetenia neamurilor din
Macedonia, cum am mai spus: mai mult Albanesi si.
Romfini
dar dupes obiceiu si pentru ca Biserica era
slava, bulgareasca, se zicea di este Tarul bulgaresc-care-si avea Capitala la Prespa, pc lacul de Ohrida, si-I.

www.dacoromanica.ro

103

rapuse si pe acesta. El varsa valuri de sange si supuse


toata tarn. La anul 1000, de la Dunare in jos nu mai
era alt stapan decal Imparatul.
Samuil a lost unul dintre rasculatii feciori de boieri"
(ai lui Sisman) din :opus, de lege bogomilica (legea lui
Bogomil pare en se razima pc Vechiul Testament: pone
nume luate de acolo; stdruie asupra posturilor; ames-

teed pc Satan, in bate rosturile lumii, ca .dusman temut al lui Dumnezcu). Rascoala se Meuse, am spas, cu
ajutorul Albanesilor si Aromanilor din acele parti apusene. Pentru inabusirea ci, Vasile intrebuintii cele mai
grozave mijloace. Greci curd asezati pretutindeni in dregatorii, si Biserica Bulgarilor fu grecisata, dandu-i-se ar-

hipastori de neam strain. Cu ci am avut si not legaturi de erarhie.

Dar Imparatia cazu pc urma tot mai jos. Turcii Ward.


Asia. Pecenegii pradara multi reme, pang fury in sfarsit rapusi cu totul, in lupta de la Lebunion. Femei fara

intelegere pentru chemarea for ajunsera a stapani la


Constantinopol.

Fratele lui Vasile, Constantin, a lost un batran nelrebnic. Fetele acestuia, Zoe si Teodora, mai ales cea d'intaiu,

ajutara la injosirea Imparatiei; de si in vrasta, Zoe a


lost calauzita de favoritii ei, pe cari-i aseza langa dan.
sa pe tron. Serbia se rascula supt ,Stefan Voisluv, al ca-

rui fiu pastry partite de langa Nis. Capetenii bulgaresti cutezara s ridice iarasi armelc, in fruntea Vlahilor roman si a Slavilor. Pretendenti se desfacura din
ran,durile ostirii. Ani de .tile, Pecenegii ocupara Tinaturi intregi din Mesia si Tracia, dupe ce lupte lamitrice
ii scoasera din padurile si vaile noastre. Francii"
Francesii, Italienii, Norvegienii -:- din garde ostire capatau un rost tot mai mare.
Atunci un neam nou, de marl proprietari,. de loc din
www.dacoromanica.ro

104

Asia Mica, care se chema al Comnenilor, inlocui dinas-

tia cea veche, la 1081, si iarasi Imparatia fu scapata


de risipa.

Alexie Comnenul putu sa inlature usor pe un Imparat ran, care biruise si ucisese pe eel mai bun general
din Imparatie, Nichifor Bryennios (1-in April 1091).
Din neamul lui mai fusese de curand un Iinparat, mort
Inca lanai-, lard urmasi, Isaac Comnenul.
XIX.

inceputul razboaielor cruciate pentru mormantul


lui Isus Hristos.

'

1. Imparatul Alexie Comnenul avea sa poarte o Mind


grea cu Turcii. In fruntea acestora statea, pe vremea lui,
Malee4a1z, adeca Sahul-Rege (Sah" se numeSte in limba
persana stapanitorul).' Din dinastia- Selgiucizilor n'a mai

fost niciunul care sa aiba atatea insusiri din cele care


trebuie ca sa stapaneasca cineva bine pe oameni. Cu
cateva zeci de ani in urma, Imparattil Rhomanos fusese
Want si ucis si de atunci puhoiul turcesc inainta necontenit ca un rau care ineaca.holdele. Stapcmirea turceasea
- ajunsese acuma pang aproape in fata Constantinopolului: -Imparatia bizantina nu mai avea decat foarte putine locurj in Asia. Se intorsese, va sa zica, pentru dansa
primejdia din parka musulmanilor, asa cum fusese in
vremurile cele bune ale Arabilor.
Dar Alexie era un om dibaciu si, inainte de a fi Impa=
rat, el se deprinsese cu razboaiele. Cu dan.sul in frunte,

Cara putea Inca sa fie sigura de viitor.


2. Alexie socoti ca ar fi mai bine sa aiba in ajutorul
situ, ca mercenari, ndimiti, si pe crestinii apuseni. Piedeca cea mare pentru venirea for era deosebirea ae
lege: catolicii, cari se tineau, bisericeste, de Papa din
Roma, erau priviti la Constantinopol ca niste rataciti,
www.dacoromanica.ro

- 105 si Apusenii judecau si ei cam tot asa pe Greci. Pe


urma, Regii si Imparatii. din aceste parti aveau alte
griji deck aceia de a da sprijinul for crestinilor din
Rasarit.

In Franta se afla pe tron.un rege slab, Filip, care se


gandia mai mull la- afacerile lui casnice. Regele din Anglia, fiul- lui Gulielm, care cucerise Cara, era un vanator

salbaetc, care-si peteCea vremea numai prin paduri,

cautand fiare ce samanau la suflet cu dansul In Spania,


regatul de Leon, se unise cu regatul de Castilla, iar Aragonul, care ajunsese acuma si el un. regal, era unit cu
Navara. Aici urma tot lupta cea veche eu paganii: mai
in fiecare primaivara stile cavalerilor imbracati in
zale de otel se duceau, supt steagul cu crucea pe dansul,
sa mai goneasca pe musuhuani din vre-un. castel sau
din vre-un oras. In locurile castigate se aduceau apoi lotuitori din toate partite, tot asa cum se strangeau oameni
de_ prelutindeni in sloboziile noastre mai de mult, pe
care le deschideau pe- pamanturile lor, Inca pustii; Dornnii si boierii.
Intre cei ce s'au luptat cu mai mulla tragere de inima
si cu mai mull noroc pentru crucea lui Hristos, a Lost
si un cavaler anume_ Roderic (spanioleste Rodrigo)

Diaz din locul Bivar; lui i s'a zis Luptatorul si Cidul


(dupa ctivantul arab: sid, seid, care inseamnil si domn
stapan). El a luat de la dusmani .frumosul oras Valencia, aproape de Mare, pe care 1-a stiipanit apoi regele de Aragon si Navara. Cantece vestite pomenesc Wand

astazi la Spanioli ispravile acestui om minunat, care


n'a crutat nicio osteneala ca sa facd bine neamului sau,
ceia ce este fapta cea mai frumoasa care se poate savarsi.
.

Tot pe aceasta vreme niste cavaleri din Franta supt


Henric de Burgundia, un Frances, se coborira din co-rabii acolo uncle astazi e regatul Portugaliei: ei it intemeiara, ca un simple comitat al Castiliei, dupd ce
www.dacoromanica.ro

io6
turd pe musulmani. Izbanda crestinilor 'ar fi Post insa
si mai mare, data Year fi venit din Africa luptdtori de
legea lui Mohammed, pe care ei o fAcuseril mai curate',
anume Almbravizii. (Al c articolul arab; Moravizi, Morabiti inseamna fanatici gata de jertfil). Pe vremea cruciatelor emirul Iusid fact]: a doua debarcare arabd. in
Spania. El izbuli a lua toatd mostenirea vechilOr califi
separatisti spanioli.
3. Deci pe vremea aceasta se gasiau deslui creslini can
s .creadd. cd. datoria for cea mai sfanta e sa se lupte cu
paganii, cari nu credeau in dumnezeirea lui Hristos, Gri-

gorie al VII-lea se Oxidise a punre la tale un mare razboiu al Crestimitatli intregi pentru a scoate de supt stapanirea musulmanilor locurile unde Mantuitorul se ridscuse, prepoveduise printre oameni si murise pc truce.

Dar nici Papa nu putea indeplini aceasta sarcina, de


si i se ctivenia mai mull lui deck tuturor celorlalti,
-fiindca el ajunsese a fi calduzul sufletesc al Apusului.
Stavila era pentru dansul lupta cu Impdratul.
Un urmas al lui Grigorie, Urban al II-lea, statea mai
.

bine in aceasta priyinta: Impdratul Henric al IV-lea


era invins si umilit acuma. Papa se incumetd_ deci sd
Indrepte puterile crestine asupra Rdsdritului. Doua soboare fury tinute pentru aceasta, adeca doua adundri
magi ale clericilor: arhiepiscopi si stared, in jurul cdrora se strangea de obiceiu si o multime mare de popor, cu Coate ca acesta n'avea dreptul sa ieie parte la
sfaturi si sa hotarasca.

Cel d'intaiu s'a tinut la Piacenza. La sinodul de la


Clermont, in Franta, veni lUmea de pc stone, si cavaleri si printi si, mai ales, foarte multi oameni saraci,
,

mai toti, fireste, Francesi. Papa, care era si el de acest main, vorbi, se spun, care dansii foarte duios si
-aprins despre patimile Domnului Hristos si despre rusinea ce trebuie s'o simtd orisicine cand stie ca asemenea lucruri sfinte sunt pangarite- de domnia paganilor.
www.dacoromanica.ro

.-

107

Si tot asa so spun Ca din Mate partile incepurrt sit se


audit strigate: Asa e voia lui Dumnezeu, asa e voia lui
Dumnezeu". Adecil voia lui Duinnezeu era ca bogatii si

Saracii, puternicii si cei mai slabi sit mearga pentru a


lua Ierusalimul de la pagani. Ca sit ardle tuluror hotararea for si ca sit indemne si pe altii, ei isi ensued pe
haine bucati de postav rosu in chip de cruce. De-acum
inainte ei se socotiau ca fac parte din oastea lui Dumnezeu".

4. Papa n'a mers cu dansii, pentru ca de rapt nici


indemnul nu pornise numai de in dansul, nici el nu se..

astepta la o mare isprava: adaugi ostilor numai un


legal al sail, episcop frances din cei marunti. Deci o
capetenie pentru toti nu era. Fiecare ceata a pornit
-deosebit. Intaiu au pornit oamenii cei mai saraci, pe
jos, calari si in card, ducand cu dansii si nevestele si
copiii. Ei nu shim undo e Ierusalimul si intrebau,
cand vedeau tale un sat Mai mare, data nu e acolo' cetatea. sfanta. Apoi au plecat altii, can aveau in frunte pe
tin calugar, Petru Ermitul, de la Amiens, fost pelerin,
care era socolit slant si calaria pe un asin, ca Mantui-

torul la intrarea 'n Ierusalim. Ei pradau groaznic in


sale, si, sosind in Asia, Turcii i-au ucis mai pe toti (1096).

Domnii cei maxi au venit tocmai la sfarsit, pe apa


unii, iar altii pe uscat, la Constantinopol. Erau printre
ei, nu numai Francesi, ci si Normanzi din regatul Si.

ciliei, si cativa Germani si Italieni, cari aveau corabiile.


Se aflau in oaste fratele regelui Angliei, Stefan de
Blois, om cucernic si bland; apoi Raimund, contele de
Proventa (Provence), cu o stralucila Curte; erau si ambitiosii si inflacaratii veri normanzi Bohemund si Tancred, dintre cari cel din mind avuse un razboiu cu Imparatul Alexie, cautand sa-i iea partite de calm Adria-

tied, de la Durazzo pang' la Salonic. Era, infatisand


nobilimea lotaringiana, francesa de limba, dar facand
parte din Imparatia Apusului, Godefrid de Bouillon.
www.dacoromanica.ro

Ye

io8
Bizantinii priviau cu neincredere si Erica pe aceste
.lacuste" strain, necuviincioase, laconic si peste masura
de zgomotoase. Cruciatii au avut multe ciocniri cu Pecenegii imparatesti, multe certe cu dregatorii constanlinopolitani papa fura trecuti in Asia. Numai Stefan de
Blois pastra o amintire recunoscatoare despre politeta
si darnicia Imparatului.
Cruciatii nu s'au inteles bine cu Alexie, si au lost chiar
putin politicosi cu dansul. Dupa ce au trecut in Asia,

batura pe Turcii de la Niceia, cari se impartisera in


stapaniri mai marunte. stile cruciate ale printilor",
contilor" Miura astfel pe Sultanul selgiticid", Chiligi-Arslan, la Dorylaion, dupa ce load), Niceia (1097).
,

Dar tara era prea pustie, 5i ei nu stiau drumurile si


.n'aveau: hrana. Au Suferit astfel grozav; s'au vazut ca1areti fudui mergand pe spinarea honor, caci caii perisera. Se lua totusi Antiohia, unde-i asedie atabecal, de
care - abia scapara, si apoi Ierusalimul. Aici crestinii

varsara mult singe si pangarira cu el acest loc slant,


uncle se cuvenia sa vie cu blandeta in suflet, asa cum
Invata Mantuitorul insusi. Legatul Papei, care trebuia
sa aiba conianda suprema si hotarirea asupra cute ririlor, perise in tale.
XX.

Regatul crestin al lerusalimului si alte cruciate.


1. Crestinii din Apus, cari cucerisera Ierusalimul, au
Intemeiat in partile acestea ale Siriei teri nowt, intocmai ca ale for de acasa. In Antiohia au facut un .prin.

cipal,

in Tripoli, chiar pe malul Marii, un comitat

(adeca aici capetenia feudala se chema conte), si Edesa

era Capitala unui comitat, al Armeniei Mici, de titre


Mare; in felurite cetati mai marunte au statut domni
mai putin insemnati. La Ierusalim puterea s'a dat in
manile acelui cavaler din partite Lotaringiei, langa apa
X

www.dacoromanica.ro

- 109 Rinului, ducele Godefrid (sau frantuzeste Godefroy) .deBouillon (fiindca avuse si orasul Bouillon, in Lotaringia-de-sus); el s'a sfiit insd a-si zice rege; ca unul ce apara
Biserica Sfantului Mormant, s'a intitulat aduocat al ei, a-,

deca vechil in lucrurile lumesti..Dar dupti dansul au.


venit stapanitori tot din natia lui, si acestora li s'a zis,regi.

2. Ei nu erau cu adevarat carmuitorii terii, ci fiecare


dintre feudalii de aici traiau ca si cei din Apus, avand,
dreptul de a judeca, de a bate bani si de a incepe raz-

boiu. In porturi se asezard negustori veniti din orasele cele mari ale Italiei, care erau pe atunci foarte boin Toscana,
gate: Pisa,
Genova si Venetia. Ei pu-

neau mare pret pe drepturile ion_ de a sta in aceste


parti, pentru ca in porturile Siriei veniau caravane cu.
marfuri din adancul Asiei, uncle erau pietrele scumpe
si uncle cresteau bumbacul, scortisoara, nucsoara, piperul, sofranul, mirodeniile; tot de acolo sosiau si matasuri si stoic foarte frumoase. Italienii umblau pe
aici mai de demult, dar atunci trebuiau sa platcasca.
vtimi mari si sa sufere stoarceri de bani, inchisori si
batai de la, pagani, pe cand acuma ei erau siguri- de
ocrotirea feudalilor si a regclui crestin din lerusalim.
In sfarsit, se intemeiarti. si Ordine (sau asezaminte)
de cavaleri can erau calugari. Ei aveau sarcina sa ingrijeasca de pelerini, = hagiii sau cdratorii ce veniau la
Locurile Shute,
sa-i gazduiasca si
ingrijeasca la

bolile lor. Dintre Francesi mai ales s'a facut astfel Or


dinul Ternplierilor, fiindca stateau intr'o casa pe locul
Templului lui Solomon, 5i Ordinal Spitalului Sfantului Joan (ctirora li s'a zis deci Iiospitalieri, de la hospilule, in latineste spital, sau Ioaniti). Germanii an intrat mai cu saint( in Ordinal Teutonic (Aced german,
dupa numele cel vechiu al Germanilor: Teutoni) sau
al Spitalului Sfintei Marii. Cavalcrii purlati haine lungi
cu crucea pc ele si umblau cu arme, fiindca mai aveau
www.dacoromanica.ro

II0
.

:si sarcina de a se lupla necontenit cu pdganii. La inceput si-au indeplinit cinstit chemarea, dar mai pe
urma au deprins maravuri relef. mai ales Templierii,
cari pentru -aceia au si lost desfiintati, caci erau acum
bogati negustori $i bancheri ai alacerilor dinire Apus si
Rasarit.

3. Regatta. Ierusalimului era insa Area slab ca sa se


-tie numai cu Ruterile lui: deci se tot cereau ajutoare din
Apus. Cete-cute de luptrtori veniau aice sa'-si rascumpere pacatele prin rugaciuni si prin infruntarea primejdlilor pentru Hristos. Pc urma, Tusk dupa vre-o cincizeci de ani de la cel d'intaiu rdzboiu, s'a filcut a doua

cruciatd. Cruciata inseamnal o pornire de osti care e


hotarita de Papa pentru ca sa scoata din, robie sau sa
ajute Locurile Sfinte; ea se chiama asa pentru ca ostasii poarat Crucea pe halm. Cruciata a loSt calauzila
de doi stapanitori mari ai Europei apusene: Conrad, regele Romani lor (asa.se chema Imparatul german Minn

i se punea in Roma cununa imparrteasca pe cap), si


Ludovic al VII-lea, regcle Franciei. Ea s'a inceput cared

Apusenii aflarr. cr. Edesa, una din celatile Me mai inseninate ale regatului de Ierusalint, a lost hula inapoi

de prgilni. Cel ce a chemat pc crestini in lupla cea


"tour, a lost un vestit cuviintittor, Skint& Bernard, din
mandstirea francesa Clairvaux.

4. Conrad era inlet) dinastie noun, asezata pe Iron


la alegerea lui: ea se chema dinastia de Swabia sau
,Swabia, dupa partea din Germania (in jos, titre Alpi);.
de uncle pbrnise;, i se mai nice si dinastia de Hohenstaufen, dupa numele cetatii; al castelului in care trdise

"pima alunci neamul lui Conrad. El era un om 'carte


destoinic, si Germania se deprinsese sa asculte de clansul; ducii, cari stapilniatt in desebitele Tinuturi (in
.Bavaria, in Lotaringia, in Austria, iar, in afard de hota.rele Germanici, in Boemia), se supuneau chemarii lui.
www.dacoromanica.ro

III
Ludovic al VII -lea era fiul rcgelui Ludovic al VI-lea
nepotul de fiu al lui Filip .care traiesc pe vremea cruciatei -d'intaiu. Tatal sau fusese un om foarte
si

cuminte, care stiuse sa infraneze pe multi feudali cc


erau mai aproape de dansttl. Acestalalt Ludovic insa
fu mai slab de fire.
Cci doi stapanitori plecara pe rand spre Constantinopol, uncle domnia atunci Imparat Manuil, tot din neamul
Comnenilor, om foarte mandru si indraznet: el. a voit
sa supuie pe Unguri, sa cucereasca Italia, si, tot data',
sa castige si Rasaritul pierdut. Manuil nu ura pc calcilici,

ci avu si legaturi de familie cu dansii. El era

fiul unei principese unguroaice, si se cunostea aceasta

obarsie dupa mama a lui: era focos, indraznet, neastamparat; Linea la caii de razboiu, se imbata de lupte
si punea onoarea lui ca om mai presus de binele
terii sale.
Ca un om luminat, el a inteles ca ura dintre crestini
nu poate sa fie pe voia lui Dumnezeu, caruia nu-i place niciodata vrajmasia dintre oameni. Dar Apusenii nu

s'au inteles cu el, precum cci ce venisera inainte de


dansii au fost intrat in galceava cu Imparalul Alexie.
In Asia, nici Conrad, nici Ludovic n'au Rica niclo is-

prava. Foamea a chinuit si ostirile tor, care nu stiau


drumurile: la .urma, ei s'au intors cu umilinta si si-au
cautat de aici inainte -de trebile tor.

Neizbanda se datoreste si faptului ca au niers deosebit, privindu-se cu dusmanie, si ca ImparatiaCare


trebuise dupti cruciata intaiu, care-i ajutase a lua parte
din Asia Mica inapoi, sa poarte razboaie cu necredinta
lacoma a Normanzilor, nu mai voi sa dea acuin niciun
ajutor. Conrad fusese batut chiar de ostasi de-ai lui Manuil, iar Ludovic
in audienta lui la Imparat, care

nu privia pc acesti Apuseni ca fiind de o sama cu


,dansul.

www.dacoromanica.ro

- 112

Manuil incerat mai tarzin sa se amestece el in -Apus:

avuse lupte cu Ungurii, si stile lui ocupara un timp


Ancona, pc coasta italiana a Adriaticei.

Ludovic era insurat cu Eleonora, care-i adusese ca


mostenire, fiind fata unui feudal puternic, toata partea de Sud-Vest a Franciei, careia i se zicea atunci Ac-

vitania. El se certa insa cu dansa pe vremea cruciatei, si se desparti inch ii.


Eleonora se marita din non cu Henric al II-lea, regele
Angliei. Acesta era fiul Matildci, singura mostenitoare
a lui Gulielm Cuceritorul, si al unui senior din partea
de Apus a Franciei, Gotfrid (Geoffroi), zis si Plantagenetul, fiindca obisnuia sa implante in palarie o crean-

ga din copacul ce se zice dobritil in romaneste, iar


in frantuzeste genet. De la total sail el avu comitatul de Anjou, cu partile vecine; de la mama ii ramasese Norm. andia, de unde se tragea neamul ci. Eleonora-i aducca acum zestrea ei de pamanturi. Regele
Angliei avea astfel cam cloud treimi din Franta, asa incat regele Franciei trebuia sa vada in el cea mai strasnica primejdie. De aceia s'au luptat adesea regii din
aceste cloud teri, cum vom vedea.
XXI.

Henric al II-lea, Regele Angliei, si lupta cea noun


dintre Papi si impgrati.
1: Henric at II-lea, regele. Angliei, a lost uin om hoUnit si mandru; papa atunci in Cara lui nu mai dom-.

nise altul ca dansul. Cum am vtiztit, el era foarte puternic, avand ,atiltea pamanturi si in Franta. Apoi s'a coborit si in Irlanda, unde pana atunci locuitorii cei vechi,,Celtii, traiau neatarnati, impartiti :rand intre mai
multi stapanitori mici. Numai in Scotia el n'a patruns:.
aceasta tarn, asezata in partea de Miazilnoapte a insulei
www.dacoromanica.ro

I13

Britania-Mare, peste care se intindea si regatul Angliei, avea regii ei deosebiti, cari, se coborau dintr'un
neam celtic fbarte vechiu, dar acesti regi, dupd o frangore a puterii lor, se recunosteau vasali (adeca inchinati
grin juramant) regelui Angliei. Celli, aproape curati,
se mai gasiau si in parlea de Sud-Vest a Britaniei Mari,
care pentru aceia se numeste pang astazi Tara Galilor;
si acestia au trebuit sit recunoasca lush' drepturile lui
Henric.

Insd el a avid multe greutati cu rudele si cu supusii


sai. Sofia lui Eleonora si fill lui au uneltit impolriva-i

si au atitat si rascoale; in privinta lor raj si lard recunoslintd, Henric a avut aceiasi soarta ca si Ludovic,
regele de odinioara al Francilor, dar n'a lOst asa, de
slab rata de acesli tineri fdra frau ca Ludovic, ci- i-a

slapanit la urma. El numise arhiepiscop de Canterbury (pronuntd: Chenterbiore), adeca, am pill:ea zice,
Mitropolit al Angliei, pc un curtean la care tinuse mull:
Tdma Becket. Dar acesta i s'a aralat dusman, fancied si
el credea, ca mai Loll clericii de pe acel limp, ca Biserica singura are dreptul de a judeca si pedepsi pe
preoti si calugari. Cu Becket, Henric a avut sit se frar
manic multa vreme, fiindca acest cleric era indraznet si
indaralnic. Odatd i-a scapat din gull regelui vorba ca:
care nu se va gasi nimeni sit -1 scape de acest om su-

Orator? Niste cavaleri de la Curie au mers atunci de


au ucis pe arhiepiscop, chiar in bisericd. Dar Maid lumea s'a ridicat -atunci asupra lui Henric. El a trebuit
sit se pocaiasca, mergand ca un pelerin la mormantul
lui Toma, care era socotit ca slant.
2. Urnrasul lui Henric a lost fiul situ cel de-al treilea,
Ricard (cei doi mai marl murisera), foarle viteaz, ce
e_ dreptul, dar nesocotit, lacom de bani si atilt de pornit la cearta7si la luptd cu oricine, incat parea aproa-

pe nebun. Porecla i-a ramas Inlaid-de-lea (Coeur de


8

www.dacoromanica.ro

- 114 --Lion), dar nu i s9a cuvenit, pentru ca ccl cc are in a-

devar inima de leu alege o tinta mare si folositoare


oamenilor pentru vitejia sa, si nu. se bate cu morile de
vant.

Ricard a lost cu mutt mai prejos decat tatal

situ..

Din potriva, fiul lui Ludovic al VII-lea eel molau a intrecut cu mull pe acesta. Filip-Aufjust se numard intro
cei mai maxi regi ai Franciei, si in evul mediu nu se
,ghseste niciunul ca dansul in acastii tara. Era inainte de
toate un om intelept si cu foarte multi socoteala; n'a
dovedit vitejie si n'a indragil niciodata razboaiele. Ii
placea "Sa-si pandeascd vrajmasul, sit sari asupra lui
atunci cand -acesta era mai slab si sa-1 sileasch fardvdrsare de singe a-i implini .voile. Cu masura $i istotimea

sa a izbutit sa-si lase tara de cloud on mai mare de


cum o primise.
I

3. Lui Conrad in Germania i-a urinal nepotul shit,


Frederic Barbd-Rwic. Acesta a fost .cel mai stralucitor,

dar nu $i mai mdret Imparat pc care 1-a dat poporul


german in evul mediu. Era puternic si frumos; o barb
roscata, deasd, i se rdsfira pe pieptul larg; pang la
batranete a fost un luptator viteaz si neinfranl la oste.-

maid. Ducii din Germania, cari facusera zile amare


atator Imparati, nu cutezarh a-i sfa impotriva, ci ascultau de dansul. Cart nisi nu era ca altii d'inaintea lui,
o fire aspra, poruncitoare, schimbandu-se dinlr'o zi in
alma, ci se infrilisa ca un vrednic Imparat, senin $i staLonnie, lard trufic, card Wane si lard' $irellic, jute in liner* $i vioiu in batranetele sale.
El merse lard zabavd (1152) in Italia, uncle nu se cobcritse inaintasul situ Conrad, care formal n'afost Imparat. Aici avea dreptul sa ica veniturile si sit primeascd

summer. cc se cuvenia unui Imparat; pe wind el


calla sit tie in frau pe Papa, in foloSul canna inerase atunci cand sfhramase in Roma o incercare de
tip

www.dacoromanica.ro

115

viata neatarnala .a orasenilor. Pentru domnia adevarata, si nu numai cu Miracle, in Italia, Frederic s'a lup-

tat ,insa z-ridarniic douazeci de ani si mai bine si s'a co:borit_de case on cu oastea in aceasta Cara.

Credea sa afle in tale numai pc Papa si pc feudali,


dar gasi aceste orase doritoare do liniste si salute de
-contributii: Impotriva for el nu lupta numai cu anna,
,ci si cu spiritul, cu vcchiul spirit al 'monarhici roman,
Inviat de curand prin lectiile, din Roma si Bologna, uncle
raspanditor al drepramasese, ale lui Werneria

-falai roman. In orasul Papilor stapania acum, in nu.mele ,poporului, Arnold din Brescia, un fel do preseclinic al Republicei Romane, care silise pe Sfantul Pa-

rinte a trai viata sufleteasca asemenea cu a Apostolilor.


In lunic 1155 Frederic se ineerona insa in Roma, parasita de Arnold (acesta fu apoi ars ca eretic).
De si in Germania Frederic avea inupolriva i dusmamia statornica a Casei Ghelfilor, represinlala de ducele
.ffenric Leul, pe care la urma71 izgOni, impartindu-i;
-dupa interesele lui, -ducatul, Frederic se garidia tot la
-domnia lama prin- Italia si pc basa dreplului roman.
.Era negatia idcii lui Grigorie al VII-lea. Biserica lui
_Dumne::eu nu mai era in sama cAui care-I -infalisa
pe pamant, ci in sama mostenitorului Imparatiei roinane, sfintil de Papa dupo daloria .acestuia. Opinia
.publica a tirapillui, mai ales in Germania, a Post pen.tru el. Astfel putu Frederic sa proclame in dieta de
la Roncaglia (1158) lntregimea dreplului sail
pciraxotesc.

rasa() Italiei-de-Nord;. ale Lombardiei, nu voira sa -1


recunoasca astfel, si Papa, ca si regele normand din Su-.

dul peninsulei, stateau gala de lupta. Frederic voi sa


liotarasca in dieta" intro cei doi Papi,alesi la moartea
Papei Adrian (de natie Engles). Milanul, oral foarte
begat si mandru, fu luat de dansul la 1162 si daramat.
Alexandra al 111-lea, Papa dusman scopurilor sale,
www.dacoromanica.ro

116

trecu in Franta. Si toate State le apusene, ai cciror regc


nu voiau sd fie vasalii unei Impart' itii elective, Mar&
partea lui.
Dar orasele italiene se rasculara si chemarrt pc Papa

Alexandru din nou. Totusi Frederic intra biruitor in


Roma, la 1167. Ciuma-1 scoase de acolo.

In sfarsit la 1176 se dadu o lupta hotaratoare, in a


trcia calatorie ramanci a Imparatului, langa Lerman.
El fu biruit, si planurile lui italiene caztira. In Venetia Frederic se impaca in sfarsit cu Papa, fruit- a Ito--'

lari puncte de principii. Cu orasele se film pace la

Constanta, abia in 1183: Frederic recunostea neatdrnarea for de lap!. 0 a sasea calatorie in Italia nu mai
gasi dusmani de inlaturat. Printr'o cruciata voia sa dovedeasch acum batranul Imparat ca e, tolusi, lade, in
sensul feodal,
data Papa, regii si orasele it impiedecasera de a -11 in sens roman,
Domnul pearlier lumii.

4. Pe atunci se dirt cu durere ca Ierusaliniul a cazut

iarasi in mina paginilor. Il luase noul Sultan din Egipt (pans atunci fusesera aici califi rasculati impotriva
celui din Bagdad), anume Saladin, a carui fire samana
cu a celor mai alesi in purtari dintre cavalerii Europa
apusene. Ca sa cast* iarasi cetatea sfanta, se inarmard
si Ricard si Filip-August si batranul ImpArat.

Dar lupta n'a lost cu noroc. Filip a slat putin Limp


in Rasarit 5i s'a intors acasa, unde-1 astepta grija ma
ririi Franciei. Frederic merse o Weald de vreme ca un
triumfator, dar hart ca, intr'o zi de arsita, el intra cu.
calul in apele reci ale mini rau din Asia Mica. Indata
cazu, si fu scos mort din valuri. Din razboittl cc ince-'
puse, nu s'a ales cu nimic (1190). Iar Ricard lull insulaCipru, Dingo Asia, uncle
un Grec rasculat, sidadu frumoase lupte suet orasul Akkon (zis de Francesi: Acre), care fu cucerit dupe strasnice silinti. le-rusalimul insa ramase al lui Saladin.
www.dacoromanica.ro

117
XXII.

Imparatia Bizantina pe vremea cruciatelor.


-

Frederic Barba-Rosie, mergand la Ierusalim, a


lrecut si lie la Constantinopol. Cu Bizantinii de aici el
s'a 'inteles tot asa de rau, din pricina deosebirii de lege,
1.

zle neam si de obiceiuri, ca si toti ceilalti cruciati semi au

mers pe acest drum, din' Europa in Asia.


Imparatia din Constantinopol nu era sa mai tie decal
Arre-o cincisprezece ani, si aveau s'o lea in stapanire alti

eruciati, acei din expeditia care se socotia a patral.


Dar trebuie sa se lamureasea intaiu ce s'a intamplat
la Bizantini de la Alexie Comnenul, de care a fost vorba
la aratarea imprejurarlor cruciatei celei d'intaiu, Wand

a anul de peire 120.


S'a vorbit mai sus de al doilea urmas al Imparatului
Alexie, nepotul sau de fiu, Manuil. De la Eraclie incoace,
Rasaritul Ma -Mai vazut un om ca dansul. Planurile lui
erau dupa masura cuceririlor lui Iustinian; attend el voia

sa adune ltimea crestind intreaga intr'o singuril Imparatie mare, care. sa-si aiba Capitala in Constantinopol.
.Pentru aceasta a purtat acele multe razboaie, in -eel
patruzeci de ani cat a domnit (1143 -SO), cam in aceIasi limp cand domnia in Apus Frederic Barba-Rosie,
:jar Anglia o avea Henric al II-lea.
Dusmani erau destui la Coale hotarele.
2. Asa, din sus, de la Dunare veniau Ungurii; de cand
-se crestinasera; acestia inaintasera -loarte mull: la clang sii patrunsesera cultura si obiceiurile Europei apusene,
,

mai ales ale Germaniei, care era \Tech* si cu nea.mul regesc al careia se incuscrise dinastia ungureasca.

Ungaria ar fi mers si mai lute inainte, data ea n'ar fi


Numararea cruciatelor se face dupa expeditiile sale marl; intre
ele au fost insa altele mai mid, totusi destul de insemnate, care nu
_Infra de obicelu in socotealA.

www.dacoromanica.ro

IT8

fost slabita catva timp de lupte d'induntru, intre prindpii din sangele Sfantului Stefan, can se bateau pentru
coroana, dar $i pentru deosebirea de crez intre partidut
crestin si eel pagan. Cand asemenea lupte s'au potolit
insa, puterea ungureasca s'a revarsat asupra terilor de
dincolo de Dunare: Ungurii pareau ca doresc s-si faca

si ei o imparatie rasariteana. Au ajuns pana la mala


toata coasta care se chiama Dalmatia
a atarnat de aansii. Regii unguri au fost si regi ai Croa(lei; tara de peste raul Drava, $i, in puterea acestor
drepturi vechi, Croatia se Linea pang daunazi de regatul cel nou al Ungariei. Regii can au inaltat asa de mult
puterea si faima terii for inainte de anul 1150 se chiama Coloman 5i Bela al II-lea.
Marii Adriatice,

$i

Stapanirea lui Coloman tine de la 1095 la 1114, a ha


Bela de la 1131 la 1141. Croatia fusese un regat osebit
in veacul al VII-lea; apoi ascultase de Carolingieni. Inrauririi acestora ii urma o scurta suprematie bizantina.
Papa Grigorie al VII-lea Meuse din Svonimir un nou
rege croat (asa Incearca Papii a face si cu Sarbil, clan&
titlul regal 'marilor-jupani, cari stateau in fruntea lor).
Dar aceasta noua neatarnare croata tinu pane la 1095

numai. Bosnia (tara sarbeasca numita asa dupa apa


Bosnei) si ea s'a prefacut intr'o provincie atarnatoare,_

cu titlul -de Banat (carmuita de un Ban, dupa dating,


Avarilor), de noua Ungarie care se coborasc in Balcani.
De pe la 1170, cand eel d'intaiu din dinastia Nemanialua puterea, Serbia rasciana (cu capitala Ras, Novi-Bazar) scapa insa si de primejdia ungureasca $i de cea_
bizantina, constituindu-se in hotare definitive.

Fireste ca Manuil n'a putut sa ingaduie intinderea amenintatoare a vecinilor sai de la Miazanoapte: el s'a
batut deci multi ani cu Ungurii; ostasi bizantini au
vent si in partile unde s'a intemeiat, peste doua yeacuri de la aceste Imprejurari, tara Moldova Cu acest
www.dacoromanica.ro

--

- ziy

prilej, un izvor bizantin spun' lamurit ca Imparatul a


dat cu ochii de neamul nostru, care pana atunci nu era
pomenit, pentru ea n'avea a face cu vecinii sai puternici.

In Rasarit, Manuil ar fi avut sarcina sa castige inapoi


provinciile luate de Musulmani; dar aici erau stapanirile

subrede ale catolicilor din Apus (carora li se zicea in


Rasarit. Franci, duptinumele Francesilor, si Latini, pen-

tru credinta lor, hotarita de Papa din Roma). Imparatul nu voi sa se amestece prea mult in framantarile
lor cu paganii, care s'au mantuit, cum stim, cu pierderea Ierusalimului.

El a avut astfel de lupta cu Antiohia, uncle ultra cu


alaiul unui triumfator, apoi cu Armcnii din Tarsus,
cari, pribegi din Cara cea veche, au intemeiat aici Armenia Nona, Mica sau Gilleland, influentata de vecinii
francesi. Dorinta lui nu era insa a inlatura pe Latini,
ci a-i

sili numai

sa-1

recunoascd drept senior al lor. Ast-

fel Manuil e acel Imparat bizantin care i'ecunoaste


foloseste noile legaturi feudale din Apus.

si.

Pe cand Frederic -Barba-Rosie se lupta cu Papa, Bizantinii au gasit prilej sa se amestece si in afacerileItaliei, si am spus ca orasul Ancona, asezat pe coasta
rasariteana, mai jos de Venetia si de Ravena,.vechea resedinta a exarhilor, a cazut in manile lui Manuil. Mai,

departe insa el n'a putut merge.


Ruda cu Apusenii el a facut ca multi dintre fruntasii
rasariteni sa iea acelasi obiceiu. Astfel cele cloud' parti.

ale lumii crestine au inceput a se cunoaste si a se


pretui mai mult, ceia ce a foSt un bine si pentru main
tarea culturii.

3. Imparatul Manuil n'a avut insa urmasi vrednici:


Fiul sau era nevrastnic, si poporul din Constantinopol vedea cu mane ca trebile Imparatiei se afla in
www.dacoromanica.ro

120

manile unei Francese, vaduva lui Manuil. Atunci un


ticalos din neamul imparatesc, Andronic, a ata multimea. Negustorii italieni, cari se aflau in numar foarte
mare- la Constantinopol, fury macelariti, si' Andronic
ajunse el Imparat.
Andronic era, altfel, un om invatat, bun cuViIntator,
negotiator islet si print foarte popular. Daca Latinii
au fost ucisi in Constantinopol, aceasta nu i se datoreste
numai lui, ci si urii care se gramadise in sufletele Grecilor impotriva acestor Apuseni, cari izbutisera prin
tot felul de mijloace a se face, baneste, stapanii lor.

De mult nu se mai vazuse un om atilt de crud si de


strasnic ca Andronic Comnenul; nimeni nu mai era
sigur de viata lui. Atunci un general, Isac Anglielos, ii
Men lui Andronit ceia cc si el Meuse tanarului fiu al
lui Manuil: 11 rasturna si, prinzandu-1 din fuga, 11
ucise in chinurile cele mai grozave.
Isac acesta era un fricos si un slabanog. El a pierdut,

chiar:in cei d'intaiu ani de domnie, aproape jumatate


din stapilnirile Impdrdtiei intregi. Si iota cum:
4. In muntii si Nude Balcanilor si Pindului' traiau
niste pastori foarte voinici si indritzneti, cari erau din
aceiasi stra'mosi-cu noi, Romfinii- de la Dunare: Grecii
$i Bulgarii li ziceau Wald, iar ei se numiau atunci ca
si astazi Aromani (ceia ce e tot una cu: Romani)1.

Vial] platiau o dare, 6 dijma din twine, Imparatului. Cand Isac se insura a &Mt cora, el crescu aceasta
dijma. Pastorii se plansera, dar Pura batjocuriti. Atunci
ei se rasculara, supt doi frati: Petra si Man. Urmasul

for a fost un al treilea irate, knit& Oastea pastorilor


lua cetati si orase,si Bulgarii, can tot nu iubiau pe Greci,
li

s'au supus foarte bucurosi. Ionitrt a intemeiat din

' VIcih e un cuvant slay, intrebuintat pentru a nurni pe acei Strain'


cari nu sunt nici Neinti, nici Polovti (uralo-altaici).
www.dacoromanica.ro

- 121 ,

nou Imparatia Bulgarilor si si -a zis Tar al Bulgarilor


si al Romanilor din Rasarit. Capitala lui era Tarnova,
chiar in margenea muntilor Balcani.

0 Impardtie a Romanilor nu putea sa se intemeieze


fiindca alta Imparatie decat una romans, fie ea de mice

natie, in ceia ce priveste creatorii si aparatorii sai,


nu se putea inchipui. Dinastia fusese romaneascei de
&Inge, supusii fury tot mai mull Balgari, iar forma
de Stat, cu limba slavond impusa de Biserica si cu
traditiile bulgaresti ale acesteia, ramase in principiu
romand. Ionita lua titlul imparatesc de la Papa Inoeenlin al Ill -lea (120), caruia fagadui sit -i supuie poporul situ. Un cardinal ii puse pe cap acea coroan4. care
fusese ceruta in zadar de la Imparatul Frederic, in tre-cerea acestuia prin Balcani. Dar in chip firesc Bulgaria inviala de Aromani rams, la 'ulna, tot ortodoxa.
Ostile lui Ionita pradau _pang. la Adrianopol.
Grecii fury foarte nemultamiti de pacato5enia Impara.tului. Chiar fratele lui it goni. Dar fiul lui Isac alerga

in Apus, unde avea rude; 5i ceru ajutor, care i se


dadu. Tocmai atunci se punea la cale o'cruciata uoua
ca sa libereze Ierusalimul, care Inca de la 1187 era al
lui Saladin.
Francesi, mai ales din Flandra, si Italieni din Nord
luasera crucea. Corabille le (Miura Venetienii, cari erau

foarte puternici acuma. Cruciatii nu le putura plan,


5i astfel ci fura siliti a cuceri pentru Venetia orasul
Zara, in Dalmatia. Apoi mersera la Constantinopol si
lzbutird a face iarasi Imparat pc Isac.

Dar acesta nu punt sa li raspunda banii cc fa'gil.duise, si un alt razboiu incepu cir Grecii; Constantinopolul fu luat (1204). Duna
cu Venetienii,
conlele de Flandra, Baldwin, fu ales Imparat; se facu
un Patriarh catolic, venetian, iar luptatorii isi Impdrwww.dacoromanica.ro

- 122

Lira tot cuprinsul Imperiului, afara de Asia, pe care


n'o puturd cuceri.
Trei concurenti se infatisau pentru mogenirea Bizan-

tului invins: de o parte, baronii, mai multi Francesi;


de alta, Bonifaciu, marchisul de Montlerrat, in partile
piemontese ale Italiei, care era ruda cu Imparatii con stantinopolitani, si apoi Venetienii. Acestia capatara insulele Arhipelagului si Creta, un sfert si jumatate"
din prada; Bonifaciu fu rege la Salonic, avand partile
ravnite de Normanzi. Nobilii francesi isi impartird Moreia.
XXIII.

ImpArglia latina din Constantinopol si Impgratul


apusean Frederic al II-lea.
1. Cei ce au luat Constantinopolul socotiau sa mearga de aici mai usor la Ierusalim, ca de la un oras care
putea sa deie hrana si ostasi noi. Dar s'au inselat. Imp&
ratia latina a Rasaritului a lost amenintata totdeauna de
cele mai mali primejdii si s'a dovedit mai slaba chiar

deck Imparatia greceasca pe care o inlocuise. Vasalii ei nu tineau de loc in samit pe Imparat.

Imparatul acesta se simtia totusi continuator al rosturilor bizantine. Ar fi volt carmuirea centralisata si absoluta de papa atunci. Dar feudalii nu erau deprinsi cu
aceasta viata politica. Astfel, in loc ca viata intreaga a
Imparatiei sa hraneasca puterea monarhului,'bietul Imparat- nou fu lasat cu mijloacele lui patine, ca un printisor sarac in mijlocul uriasulut Constantinopol pradat.
Apoi Venetienii, ca niste negustori ce erau, n'aveau
alta grip deck a intereselor lor; ei luasera Pera langa
Constantinopol si o multime de insule, uncle stapaniau
cu totul neatarnat de Imparatie. Ionita Vlahul se arata
www.dacoromanica.ro

123

si el dusman strasnic: cu Male ca se inchinase Papei s1


primise coroana de la un legal al acestuia, el intra inlupta cu Latinii.
Bata lia se dadu langd Adrianopol. Ionitd inldturase pe
ducele Latin din Filipopol, pe-care nu -1 voiau locuitorii ortodocsi. Si dogele, batranul doge orb, era in oasteu
care alearga pentru a scdpa Tracia. Ionitd. avea cu dan-

sul si multi caldreti cumani, de dincoace de Dundre


(de bung sama si Romani), cari-i ajutard foarte mult.
biruinta.

Imparatul Balduin fu batut, prins si peri in inchisoare.-

Biruitorul, care ucisese si pe regele Bonifaciu, era:

sa pule mina si pe Salonic, oral foarte mare si bogat, al doilea dupd Constantinopol, dacil n'ar fi perit
supt zidurile 1Ul.

Dar dupa Ionita veni nepotul sau, loan Asan, care se


arata vrednic de un asemenea inaintas. El n'a fost asp._
de crud ca acesta, si rdzboaiele nu-i plateau inteatata
dar era mai cuminte,
data Ionita a luat cel d'inlaiu.

numele de Imparat, apoi se poate zice ca Imparat


in adevar .a fost numai Ion Asan. El avea si mare parte-

din Macedonia si inaintase pang departe titre Marea


Adriatica; In tot cuprinsul terii lui fd.cu pace, si negustorii putura s'o strabata in voie. Dar a fost mai mult
Bulgar, si Imparatia intemeiatd de ciobanii nostri ajunse .bulgareascd atunci- cand s'a razimat mai mult pe
locuitorii din orase, can erau de acest neam si, mai ales,.

cand Tesalia romaneasca, de uncle pornise, ajunse in


stapanirea pretendentului grec ce rasArise in Epir, Mihail Anghelos.

2. Alt .dusman erau Grecii din Asia, in fruntea cd-rora stateau fruntasii bizantini can fugisera in 1204.
Stapanitori greci dintre Coinneni se asezard astfel
www.dacoromanica.ro

Ft

- 124 la Trapezoid, pe coasta de Sud a Marii-Negre; ei Isi zi.ceau, Mari-Conmeni" si erau sprijiniti de printii Georgiei, cu cari erau inruditi. Teodor Lascaris, care primise
coroana imparateasca in Constantinopol chiar, si care
Linea pe fata lui Alexie al III-lea Anghelos, isi aseza
Scaunul in Niceia. Altii isi cercara norocul aiurea, in le.

gatura cu printii selgiucizi in decadere. Si Imparatul


Alexie se adapostise in Asia, undo fu silit a se face calugar.

Top acesli Imparati priviau salasluirea for in Asia


_numai ca un lucru trecator, ca o nenorocire vremelnica.
Ei n'aveau alt gand deck acela de a lua inapoi Constantinopolul, ai carui mostenitori legiuiti se credcau, Si aceasta li-a reusit in 1261, cand aparaLorii Capilalei lipSian o clipa de la locurile lot%

Apoi crestinii din Apus n'au ajutat deck foarte slab


pe cei din Constantinopol. Ei au facut mai mule siliuti
pentru Locurile Sfinte din Asia. Ca sa le capete inapoi,
regele Andrei al II-lea al Ungariei veni, peSte vre-o
dougzeci de ani de la luarea cetatii impriratesti de ca-

Ire Latini, impreung cu alti doi stapanitori, cari se


coborarit de pe corabii in Egipt, dar, dupa cativa ani
.de lupta, cruciata se mantui fara niciun folds.
3. Pricing acestei slabiciuni sta in lupta cea noun
care se deschide intro Imparat si Papa. Aceasta'....,1uptg

a lost o fapta rea si pentru Sfantul Mormant si pen


tru binele obstesc Si propasirea oamenilor din acest
limp.

Dupa moartea lui Frederic Barba-Rosie, fiul salt,


Henric al 11-lea, a crezut ca poate sit sliipaneased lu.mea asa cum crezuse un Papa ca Grigorie al VII-lea.
El avea si regatul Siciliei, pentru ca luase in casatorie
pe mostenitoarea regilor normanzi din aceastri Cara,
dar sotia sa, Constanta, fiica lui Roger, muri in acelasi
an cu sotul ei, lasand un fiu, Frederic.
4

www.dacoromanica.ro

- r25 Imparatilor din Constantinopol Henric li scria poruncitor ca unor supusi.


.

Ei ii pldtiau ajar tribut, anume cules .de la supusi,


birul nenitesc (alamanikon), pentru a fi ingtiduiti pe
tron. Niciodata nu fusese Bizanttil asa de strasnic umilit.

De Papa nici nu void sti stie Henric, si el pusese sin-

gur la tale o crucial Dar moartea inainte de \Tem&


i-a zadarnicit gandurile. Imparatul a murit la 1198.
Fiul lui, acel Frederic, dupd numele bunicului, dar
si Roger, dupti numele strainosului normand, a rilmas nevrastnic. Papa era atuuci inocenliu al- 111-lea,
care, ca ma ndrie a gandului si ca indartitnicie in hipta,

poate sta alaturi en Grigorie al VII-lea. El a volt sa


aiba in mini bate terile si pc toti ,stapanitorii. In,
Germania avu sa aleaga intro cei cc urn-lariat]. Domnia,
si pc unul dintre dansii 1-a prigonit cu afurisenia; acosta a murit in mare Lrisletti, cilindu-se amar ca se invrajbise cu Papa.
.

Cei doi candidati au fort Filip de Svabia (Suabia), fra

tele lui Henric, si Otto de Braunschweig. In ei invia


dusmania dintre Hohenstaufenii ghibelini si Ghellii din

Casa. lui Henric Leul, al -cdrui fiu era Otto. Filip fu


ucis miseleste, pentru o dusmtinie privatti, de paternicul Palatin (1208). Otto a luat in et:Mitotic pe fiica
mortului. El e acel care fu excomunicat de Inocentiu
pentru ca void sit rapeasca '5i mostenirea dupti Intuit
a tanarului Frederic, amnia Papa-i era epitrop. In intunerec .trdi Otto Inca opt ani.
In Anglia Inocenliu a shit pe regele loan, zis Fard-defard (Iiindcti nu i sc dtiduse stapaniri la impiirtirea averii OHM:esti), sti reeunoascd un aridepiscop pe care
nu-1 .voia, si Loan fu snit sit -si inchine Cara Papci. In
Bulgaria si Serbia el aduse pe stdpanitori, miicar de
www.dacoromanica.ro

126

:forma, la credinta catolica si la ascultarca fata de- dan-

sul.

Cu ereticii, s'a ardtat neimpacat. Dona ordine- caluga-

resti noud s'au inteiciat atunci ca s-1 ajute in stapanirea lor, Franciscanii, cari - .5i ieau numele de la blan-dul Slant Francisc, eel farce avere, incepatorul caluga-

xiei cu mild de oameni (t 1226), care era asa de bun,


incat dobitoacele salbatece se apropiau de dansul si. pa-

.reau ca se inching sulletului lard plicate si lipsit de


dusmrtnie impotriva ()Heard fapturi a lui Dumnezeu,
si Ddminicanii, al caror intemeietor a lost un aspru
Spaniol, Dominic. Aceste. Ordine se mai chemau si cci-lugcirii cersitori, fiindca n'aveau nicio avere, si, rata
cind neconlenit, Cu . capul si cu picioarele goale, incinsi
cu o funie, ei nu-si luau nici
merinde lie drum,
ci se tineau numai din pomana oarnenilor milostivi.
Dominicanilor li-a dat Papa' grija, do a cauta pc cretici:
cercetarea se zice in latineste inquisitio, si de accia
acest nou asezamant se chiama Sfcinta Inchisitie. Ea
a lasat numele cel mai rau, pentru ca a intrebuintat chi nurile si arderea pe rug impotriva unor oameni cari,
data crau grcsiti in credinta lor, nu puteau fi raspunzdtori decat inaintea lui Dumnezeu.

4. Frederic al II-lea a lost intaiu ocrotitorul Papei, in


grija caruia el fusese lasat. Pe urma insa, dupd.inoartea lui Inocentiu al III-lea, ajunse cel mai mare- dusman al puterii Papilor. Intaiu el a zabovit plecarea sa
in Rasarit, uncle fdgaduise sa se lupte pentru castigarea

Ierusalimului; cand a pornit, a ardtat ca e bolnav si


.

s'a intors indarat. Papa 1-a afurisit. Atunci Frederic s'a


dus cu adevilrat in Asia si a izbutit sa incheie cu Sultanut din Egipt un tratat care ldsa, fard luptd, in puterea
crestinilor, Ierusalimul, impreuna cu alte caleva locuri. Dar Papa n'a ridicat afurisenia de asupra lui, si,
cat a slat Frederic in Ierusalim, al cdrui rege era prin
mostenire, nici nu s'a facut slujba in biserici.
www.dacoromanica.ro

- 127 Excomunicarea impotriva lui Frederic o rosti Miramil Papa Grigorie al IX-lea. Se poate sa nu fi avut dreptate si Imparatul s fi lost in adevar bOlnav (1226). In
toamna anului 1228 Frederic se afla la Locurile Sfinte,
uncle clerul nu veni sa-1 primeasa. solemn. Tratatul cu
Sudanul (Sultanul din Egipt) e de la inceputul anului urmator, si Frederic isi Men Intrarea cu alaiu in Cetatea Sfanta, uncle se Incununa singur ca rege al Ierusalimului.

In lipsa lui, trupele Papci, ajutate de Lombarzi, ocupara o parte insemnath din teritoriul sicilian. Germania ramase totusi credincioasa, si astfel, cand excomunicatul se intoarse, Papa trebui sa se invoiasca la pacea
din San-Germano (sau Ceperano). Ea Ware niciun, adevarat cuprins,. prectim razboiul n'avuse niciun adevarat stop.

Lupta cu Papa a inceput si s'a intent la alegerea


lui Inocentiu al IV-lea. Acesta a fugit din- Roma si s'a
,dus in orasul sau de nastere Genova, apoi in Franta.
Aci a strans el un sinod, care a osandit pe Imparat.

Inca din 1236 Frederic incepuse a lupta cu orasele


lombarde.

In anul urmator el castigrt biruinta de la Cortenuova,

care putca face sa se cite, vechea infrangere de la


Legnano. Biruitorul nu sty- pe giinduri sa organiseze
teritoriul pe care-1 privesle ca dobandit,. prin ofiterii sai
(vicari, capitani). Pe un fiu al sail,. Enzio, it facu rege al
Sardiniei (altul, Conrad, era rege in Germania).

Noua ,exconiunicare, din partea lui Grigorie al IXlea Inca, e din 1239. Urmara confiscari si aliante. Razbond se desfasura cu, un noroc nesigur. Papa voia sa
adune un sinod de prelati din terile latine, dar ei fura
prinsi ,de Pisani, aliatii Imprtratului. Grigorie muri a.tunci cand supt zidurile .Romei erau ostirile lui Frederic.

www.dacoromanica.ro

128

Al doilea urmas al lui


cel d'intaiu pastorr foarteputin, Genovesul Inocentiu al 117-lea, ceru sinod general, intoarcerea -teritoriilor confiscate si iertarea ora-selor lombarde. Neputand strange soborul in .Italia, It
tinu la Lyon, pe pamant care de drept era tot imperial (si nici macar de fapt Inca frances; 1245). Frederic numi un procurator ca .sa-1 apere, dar sinodul it
osandi. Un contra Imparat, Henric, fu riles- Indata. RAzimat pe Bavaria, regele Conrad putu sa se mentie,
insa Henric muff peste cateva luni.
Luptele urmara in Italia (pierderea si asediul Parmei), pe cand dusmanii lui. Frederic alegeau in Germania pe Wilhelm, conte de Olanda. Imparatul nu era
destul de tare pentru a infrunta. coalitia alcaluita in
Italia impotriva lui, si aceasta nu se gandia sa-i mai
dea o lupta fatisa. Puterile se rinieinau in lupte mici,
cand Frederic muri (Decembre 1250).
El se impotrivise pima la stars& veniturile lui erau
en totul stoarse, multi dintre credinciosi Ii pardsiserd;
un fiu al lui zacea la Inchisoare, dar el tot nu-si pierduse nadejdea, ci purta razboiul pentru stapanirea
Italiei. Muri Inca tandr, de niulte .silinti ce Meuse si
de mull amar cc' inghitise, la 1250. Neamul lui, doi
fii si un nepot, au cercat in zadar sa lea inapoi Ialtia:
cel din urma a merit de mana calaului.
Indata regele Conrad venise in Italia. Gandul eel -d'in-

taiu trebui sa-i fie a lea in stapanire regatul celor


Dona Sicilii. Din nenorocire pentru Hohenstaufeni, tanarul Imparat muri la patra ani dupa tatal sau, si peste
cateva luni si Papa Inocentiu era coborit in mormant.
Cu moartea lui Wilhelm de Olanda situatia se Egmont si
mai mull (1256).

Coroana de -rege a Romanilor o .cerurd Ricard de


Cornwallis,
lui Henric al III-lea din 'Anglia, si
regele spaniel Alfons. Ei gasira amandoi alegatori, si
Ricard vent chiar in tara, pe scurta vreme.
.

www.dacoromanica.ro

- 129
In Italia Manfred, fiul lui Frederic, Linea-regatul de
Neapo le: Noul Papa Alexandru al IV-lea Intra in lupta
cu el. Toscana se facu ghibelina. Un nou Papa chema
autnci pe Carol de Anjou, fratele regelui Franciei, Ludovic-cel-Sfant, din Franta. In lupta de la Benevento,
Carol isi castiga tronul: Manfred -era intre morti. In
alta lupta, cu biruitorul, la Tagliacozzo, fu prins Confiul lui Conrad, pe
radin, ultimul Hohenstaufen
care noul rege II dadu in judecata, 11 osandi si puse
sa-1 tale (1267).
XXIV.
;

Regele german Rudolf de Habsburg. Negotul in


aceste timpuri: Hansa.
1. Imparatia nu mai putea sa incerce de acum Inainte a stapani toata lumea. In Germania, dupa moartea lui Frederic si stangerea neamului. sau, incepu o
vreme de strasnice lupte inlauntru. Un rege nou fu
chemat din Anglia, altul din Spania acesta era regele
Castiliei). Nici unul, nici altul nu putura dainui, caci
n'aveau nici prieteni, nici ostasi si nici bani, ci cernsera coroana mai .mult pentru mandrie si o parasira,
ca o pedeapsa, cu cea mai mare rusine.
Intr'un tarziu. dupa ce trecusera mai bine de douazeci
de ani de la moartea lui Frederic, se alese in sfarsit .un
rege care era din Germania chiar, si a domnit in adevar,
El pornise din Svabia, ca si dinastia gonita a Hohenstaufenilor, si-1 chema Rudolf de Habsburg, dupd numele
castelului in care statea de obiceiu. Era un om in vrasta,

priceput in razboiu si mai ales foarte cuminte: lutelepciunea lui se vede din Indreptarile ce a facut, ma,

car ca era atilt de sarac si venise dinteun -loc destul de


umil. Pand la moartea lui Frederic puternicii din Germania fuseseril Inca ducii, cu toate ca Hohenstaufenii

ii infransera foarte mult dar dupa acestia fiecare oin


9

www.dacoromanica.ro

130

--

de neam mare, care avea un castel

si

un numar

de ostasi, intelegea sa nu mai intrebe pe nimenca. NU


se mai Linea in samd nici pacea Imparatului, nici pa-

pe care o impusese de mind vreme Biserica, in posturi si in anumite imprejurdri.


2. Orasele au saracit, afar de uncle dintre dansele.
care, ca sa se apere mai bine, s'au unit in cate-o legatura lama ,dupa chipul celci din Lombardia. Astfel
cea lui Duninezeu,

(tovardsii"): ele-si aveau

de legaturi se chemau hanse


stash si visteria. Cea mai vestitd Hansa a fost aceia de

de pe coasta sudica a Merit


Ea a pornit de
la orasele Brema; Lubeck, Hamburg. Scopui de chipetenie al ei era sa schimbe in pace mitrfurile Euro-:
pei de Miazdnoapte. In toate porturile din aceste teri
ea-si avea depositele de marfuri si casele de schimb,
intocrnai cum Italienii le aveau la Constantinopol, in
Siria si in Egipt. La 1421 unirca Lftbeckului cu Hamburgul pune temelia Hansei. Sfatul. comun lua hotarari..
recese. Un singur drept era primit
de toate orasele aliate. Aceste asezdri, carora not ii zicem dupa frantuzeste conloare (comptoirs), se intam-

care se ziceau

pind pima in Flandra, in Anglia (de pita, la Lon,dray, in Norvegia (la Bergen), in Danemarca, in Suedia (insula Wisby, azi pustie si plind de mine), in Flandra (Bruges, Brugge), in sfArSit in Rusia chiar, la
Novgorod. Hansa batea moneda si incheia tratate cu
deosebitii regi sau fruntasi feudali. Ea a tinut multa
vreme, si pang astazi sunt in Germania orate hausellice (Hamburg, Brema, Lilbek), care au pe primarii
si Sfatul lor, si bat pe moneda Impardtiei germane
semnul for deosebit sau sterna lor.

3. Pana in anul 1300, regii Germaniei s'au ales din


Habsburg si din Casa de Nassau. Dreptul de
mostenire nu se mai tinea in siting. Niciunul din ei
Casa de

n'a mai mers in Italia pentru ca Papa sil-1 incorowww.dacoromanica.ro

131

--

nee imparat. Germania se Meuse acum o tart ca


toate: celelalte.
-

In acest limp insa Rudolf de Habsburg, in cautarea

41e Pamanturi pentru dinastia sa, (lactase imPotriva puternicului rege boem .Ottokar, care era gala sa fie stapa-

.nul slay al Germaniei cazute in anarhic, marea lupta


:hottratoare de la Dtirnkrut (sau Kyuterfeld), in care
pulini ostasi germani biruira pe Cchi, cari aveau si un
puternic ajutor din partea regelui Ungariei (si Ro4nanii sunt pomeni(i anume in aceste luple). Ottokar
peri in infrangere, ca in Italia Manfred (1278). Si Moravia fu cucerita. Venceslas, fiul regelui mort, era un
eopil; Austria, ajunsa un ducat puternic, fu data lui
Albert, fiul lui Rudolf, impreuria cu Stiria, Carintia, Carniola $i margenea" vendica.
Totusi Germania era o tara mai slabil decal celelalte,
!fiindca avea mai putina randuiala $i mai putina pace

ducat alte parti. Acum se ridica in Apus Jeri europene, care avusera vreme - s se Inchege mai trainic
$i st. se Ptegtteasca mai bine.
In Spaniel, regatele de Castilla si de Aragon duc inainte lupta cu paganii, smulgandu-li tot mai multe pa.manturi. Castilia merge sere Miazazi; Aragonul castiga

spre Rasarit si pone mina pe Catalonia $i frumoasele


Insole Baleare.
4. In Anglia, regele loan fcirci-de-7''ar4 ridica pe nobill, clerul $i orasele impotriva lui. Inca inainte de
clansul regii nu se tineau dupa cuviinta de obiceiurile

pamantului: ci luau bani, inchideau, goniau din tarn


fara niciun drept si fara niciun cuvant. Fiindca de
loan nu-i era frica nimanui, o rascoala izbucni ca sa -1
'tack' a se purta de aici inainte a$a cum cereau datinele

cele buns. -El a trebuit sa se supuna si a dat astfel


la anul 1215 vcStitul hrisov care se chiama Marele act
de drepturi" (Magna charta libertatum) (15 Iunie 1215).
www.dacoromanica.ro

..-

- 132

In ea se prevede ca oamenii can au pamant .(deci nm


serbii), Biserica -si uncle orase nu vor mai fi suparati.
cu adausuri peste obiceiu.
Ea nu prevede tine stie ce libertegi intinse pentre.
to(i. E numai o concesie smulsd de feudali regelui..
Prin ea se definesc drepturile acestuia, in cuprinsul
conceptiei feudale. De oare ce regele Angliei -fusese un_

cuceritor, de oare ce el confiscase ,0 mare parte din.


pamantul anglo-saxon, de oare ce el 11-n0.'1-0w acest pa-

mant, cu ingrijire inventoriat, tovarasilor sal de lupta,


acestia, ajunsi fruntasi ai nobilimii englese, atarnau
mai mult de el decal orice alti fruntasi feudali de regele, seniorul 10-r. Actul din 1215 tindea sa inlature a
ceasta deosebire.

Joan jurase ca se va Linea de aceste indatoriri si ca.


nu va starui pe langa nimeni ca sa-1 deslege de jury
mant. Dar el si-a calc'at cuvantul si a .facut pe Papa:
...

sa-1 declare liber .de orice fagaduieli. Atunci iarasi oastea nobililor veni asupra lui. Filip- August din Franta.:
trimesese pe fiul sau, viitorul Ludovic al VIII-lea, ca
sa lea coroana englesd, la care avea si uncle drepturL.Dar loan muri la 1216, si atunci Cara priori cu bucuriepe fiul sau de noun ani, Henric at 111-lea.
Si acesta voi sa scape de lanturile din 1215. Dar nobilii se ridicara din noi.t, avand in fruntea for pe cute-zatorul Simon de Montfort, conte de Leicester (un Fran-

ces, care avea feude si in Anglia). El invinse pe rege


si-1 sili sa primeasca de acum Inainte supravegherea
din partea unui numar de nobili. De atunci Incepura sa
se adune din cand In cand Parlamente (cuvantul vine

de la parliare, care inseamna a vorbi, In limba latineasca stricata a evului mediu). In aceste adundri, la,
care luara parte in curand si trimesii din orase si cavalerii din comitate, pe Tanga nobilii magi si mid si
pe langa unii clerici, se desbateau nevoile de bani alewww.dacoromanica.ro

'

- 133 regelui si nemultamirile slarnite de dregatorii si ju-decatorii lui. Regele izbuti sa Invinga pe nemultamiti;
si Simon de Montfort peri in lupta.

'

Amanuntele sunt acestea: la 1237 Henric fusese silit sa


Intareasca Magna Charta. Indata 1si calca Insa juraman-

tul. Simon de Montfort impuse la 1238 provisiunile


de la Oxford, care dadeau regelui un, Sfat de cinsprezece

membri, supraveghiati de alti douazeci si patru; la fiecare trei ani era sa se_ adune Parlamentul. Peste trei

ani, noun excomunicare papala, pentru a libera pe


rege. Biruinta de la Lewes (1264) sili insa pe acesta,
care fu prins, a se Linea de cuvant. Montfort a fost ajutat si de oraseni, din cari chema cafe doi din fiecare
localitate, la Parlament. Maud peste un an, regimuL
Tarlamentelor se impuse totusi. Rostul for era sa fereasca Cara de biruri grele si de abusuri de putere.
Votau subsidii, aduceau plangeri, parau pe dregatorii
regali. Dreptul de initiative li lipsia insa cu totul
In aceasta fasa. Institutia nici nu era asa de populara,
i multi cautau sa scape de cheltuiala si primejdia representatiei.

Urmasul lui Henric al III-lea, Eduard I-iu, fu un rege

-mare: El supuse cu totul Tara Galilor, dar nu o unl


,cu Anglia, ci o dadu in sama fiului sau, pang ce el mosteni coroana englesa. El se amesteca In afacerile Scofiei.
Acolo se stansese dinastia cea veche. Eduard veni sa aleaga el un rege nou. Acesta se rascula si fu silit sa se

Incline. Dar in locul lui se tidied un alt rege prin raseoala: Eduard fl prinse dupd multe silinti, si-1 ucise
n chinuri. Un al treilea veni atunci la rand, si fu Invins. Dar nici Eduard, nici fiul sail, Eduard al II-lea,
-]m-1 putura desradacina din tart. Scotia nu voia sa
-alba jug strain pe grumazi, si ea ramase neatarnata.
Inca trei sute de ani. Eduard I-iu muri la anul 1307.
.

www.dacoromanica.ro

.13

XXV.

Intarirea regalitajii francese: Filip-August si Ludovic al IX-lea Sfant.


1. Pe vremea lui Henric al III-lea si a lui Eduard Mu
regii Angliei nu mai aveau in Franta decal o parte din
ceia ce stapanisera odinioara aici. Regii Franciei au inteles ca puterea terii for nu se poate inchega atata limp
cat strainii sunt asezati asa de primejdios in hotarele
tor. Lucrul statea asa: on Englesii aveau sa fie izgo-

niti din Franta, on Cara aceasta nu va putea sa se


Inalte la un loc de frunte intre celelalte. Nevoia de
a-i scoate pe Englesi era cu atat mai mare, cu cat

stapanirea regelui Angliei inchidea Francesilor mai din


toate partite drumul spre Mare. lush' orice tall are ne-

voie de Mare, pentru ca pe apa se poarta legaturile


cele mai Intinse Intre popoare.

,:

Filip-August, ca un om cuminte ce era, a smuls lui


Ioan-fara-de-Tara tot ce acesta avea de mostenire din
Franta, afara de pamanturile de la Miazazi, si aceasta
fart sa se verse sange. loan intrase in lupta cu nepotul
sau de frate, Arthur, 11 prinsese, si bietul tartar pert
de atunci fard urma: Maid lumea a crezut cal I-a ucis
unchiul sau, regele, ceia ce arata ce nume-si Meuse acesta printre oameni. Insa, dupa datina feudala, suzerartul (feudalul care daduse pamant altui feudal sau
primise macar Inchinarea parnantului de la acela) a-

vea dreptul sa judece in uncle Imprejurari si sa pedepseasca pe vasal. Asa a facut 5i Filip-August cu
loan.

Arthur avea drepturi asupra posesiunilor lui Gode


frid Plantagenetul. Acestea, ca si Normandia, nu dovedira.' nicio tragere de inima pentru loan si, deci, pentru atarnarea de Anglia. Luarea in stapanire a tuturor acestor provincii de catre regele Franciei se face:
de la 1205 la 1206.
www.dacoromanica.ro

--, X35 loan a cilutat sa capete inapoi ceia ce pierduse, si


s'a unit pentru aceasta Cu regele ghelf din Germania
si cu alti feudali din Franta. Germanii au venit pe la
Nord-Est, iar Englesii pe la Apus. S'a dat o mare hipta
la iatul Bouvines, langd orasul Lille (27 Tulle 1214):
regele Germaniei, Otto, s'a luptat strAlucit, ca un adevarat cavaler, dar n'a putut sit castige biruinta.
Data aceasta, Filip-August incercase a-si intregi granita la Nord-Est prin "anexarca Flandrei, stapiinita
de un conte. Aceasta mare feud era sldbitA si prin ma-

rile jertfe pe care le Meuse si trebuia inch sii le facia


pentru cucerirea si pastrarea Constantinopolului, uncle
Balduin, contele acestei teri, ajunsese Imparat. Than
Nitrunsese in provinciile francese sudice, pe care n5.clkiduia sa le poata lua inapoi, si astfel la Bouvines
Filip-August avu Inaintea sa numai pe Germani si pe
feudalii de limbo. francesa', din rartile Rinului-de-jos.
Pacea de la Chinon asigurh." regelui biruitor cuceririle
sale, filcute cu cea mai putin5 cheltuiala de oameni si
de bani.

Peste un an de la aceasta, loan a intrat in luptA cu


nobilii din Anglia, si n'a mai aVut pace panic la sffirsit.

Englesii nu mai tineau acum in Franta deck o

parte din zestrea Eleonorei de Acvitania, mama regilor


Ricard si loan. Numai (MO vre-o cinzeci de ani regele
Ludovic-cel-Sfant, care avea mustrilri de cuget, ca si cum

ar stapani fara drept pamitnturi strain, a dat inapoi,


prin pacea de la Paris, o parte din cuceririle lui FilipAugust. Aceasta fapta- clovedeste ce suflet curat avea
Ludovic, dar ea nu e potrivita pentru un rege, care nu
trebuie sa instraineze, fhrh cea mai grozavN
, nevoie, nimic din cuprinsul terii sale.
Prin pacea aceasta, ?MAMA la Abbeville (1259), regele Angliei capita provinciile Perigord, Limousin,
www.dacoromanica.ro

f.

r36

Quercg si parte din Saintonge. Pe celelalle le pcircisia


formal. Prin aceasta Insa stapanirea de fapt a Francesilor se prefacea' Intr'o stapanire de drept. Si, in evul
mediu, cand dreptul hotdra legdturile dintre oameni $1
dintre popoare, aceasta era totusi foarte mull.
Puling vreme dupa smulgerea feudelor englezesti, re-

gii Franciei au mai capatat o intindere a stapanirii


lor. In pArtile de Miazazi se raspandise un eres pe care-I
osandia Biserica romans: eel mai multi dintre acesti e-

retici se aflau in orasul Albi. Feudalii din acele parti,


In frunte cu contele de -Tel lusa (care avea dcci acest oras, -odatd Capita la Visigotilor), parteniau o aseme-

nea ratdcire. Va s zits era un prilej ca regele s


puie mana si pe aceste frumoase Tinuturi, care samama mai mult cu Italia si cu Spania. Papa hotari
.

o cruciata Impotriva neascultraorilor cari se Inchinau


lui Dumnezeu inteun chip neingdcluit. Fiul lui FilipAugust merse si el sit se lupte cu dansii. Contele de Tulusa Isi pierdu tars: la urma ea ajunse in parte in puterea regelui; Un fiu al lui Ludovic al VIII-lea. un
nepot de fiu deci al lui Filip-August, se fricu mostenitorul celeilalte parti, land de sotie pe fata Invinsului.
Si contii de Tulusa jertfiserh' mull pentrti cruciata,
ramtlind slabiti pe urma ei. Poate ca tocmai prin crudata intfliu s'a intarit aici eresia albigensci, care nu era
ahem-a decal bogdmilismul balcanic, patarenismul din

Bosnia, care a si rdmas patarend Wing. la cdderea ci supt.

Turd.
Uciderea unui legal papal de un om al contelui Raimund al VI-lea adusese rdzboitl. Impotriva lui se predicase o cruciata. Simon de Montfort avu un mare rol
Intr'insa. Raimund chemd in ajutor. pe cumnatul sdu,
regele Aragonului, si era firesc sit se amestece si acesta
!rite lupta care avea de stop a se hotari soarta Sudului
frances; regele Pedro al II-lea ciizu luptandu-Se.
www.dacoromanica.ro
11.

137 Raimund Isi putuse pastra tara. Lupta urma insa


impotriva fiului sau., Noul rege al Franciei, Ludovic al
VIII-lea, o conducea. Fiica lui Raimund al VII-lea se
maritti cu Alfons, fiul biruitorului sau, si-i aduse Provincia ca zestre.

2. Urmasul lui Ludovic al VIII-lea s'a chemat si el


Ludovic: el vine deci al IX-lea in sirul regilor Franciei

(printre cari se numara si regii franci cari au purtat acest nume). E cunoscut lush', in de obste, supt numete de Ludovic-cel-Sfant, pentru ca a fost un crestin
foarte evlavios, un sprijinitor calduros al legii sale, un
judecator drept, care asculta pe orisicine si nu ratacia cu hotarlirea si, inai ales, omul care pe timpul

sau a jertfit mai 'mull pentru cruciata. La dreiptul


vorbind, atat a facut el: silinti ca sa scape Mormantul
Slant din mama paganilor. Linden, afara de aceasta, el
a incheiat nuthai invoieli, asa cum i se pareau mai
drepte, Cu toti vecinii.
Ludovic ajunse rege la moartea inainte de vreme a
tatalui sau: asupra cresterii lui a veghiat mama-sa,
Blanca, fata regelui din Castilla, o femeie foarte inteleapta, care avu si carmuirea terii. Tinted rege crescu
in Erica lui Dumnezeu, si el se deprinse a pretui toate
lucrurile duprt datoriile sale de crestin. Inca de mult
i se paruse lui ca nimic nu cere mai multa graba decat lupin cu_paglinii, si astfel el -lua crucea. Pe acest
limp, toata Europa avea griji de razboaie pentru putere sau pentru rasbunare: nimeni nu s'a aratat, printre
atatia regi si principi, bucurps de lupta pentru Hristos. Ludovic singur sr-a strans rudele si cavalerii, si a
plecat.

El s'a dus In Egipt, si- a izbutit intaiii sa invinga pe


dusmani. Dar acestia erau multi si cunosteau bine tarn.
In fruntea for stateau vitejii 'mameInci, robi cumparati
anume pentru slujba ostaseasca: tocmai pe cand Luwww.dacoromanica.ro

138

--

dovic se afla in Egipt, unul dintre Mush, Bibars, a luat

puterea de la ultimul urmas al marelui Saladin. La


urma, Francesii au fost batuti si Incunjurati din toate
partile: pang si regele a cant In robie, si a trebuit sa
dea multi bani ca sa se rascumpere. Dar er a mai ramas Inca, ani Intregi de zile, In Rasarit, rani sit poata
ispravi vre-un lucru de Insemnatate.
Dupa ce s'a Intors In Franta, Ludovic n'a parasit
niciodata gandul de a mai porni data. asupra pagani-

lor. Mu lta vreme a fost impiedecat Inca de schimbarile


mari ce se petreceau In toate partile.
3. Franta ajunse a fi acum cel d'intfiiu regat din Europa. De la o vreme se alegeau tot Papi francesi. Unlit
dintre ace,stia chema Impotriva celor din urma. Hohenstaufeni pe Carol, fratele lui Ludovic al IX-lea. Acesta

primise de la Mal sau feuda sau apanagiul Anion;


land In casatorie pe 'mostenitoarea celui din urmi
conte de Provincia (Provence), adeca Tinutul de la
cursul de jos al acestor marl feude. Carol de Anjou
a cucerit rapede regarn1 Siciliei. El s'a amestecat In
toate afacerile italiene, a capatat posesiuni albanese si
a volt sa iea si Constantinopolul.
Dupa sfatul lui, Ludovic a,pornit Impotriva regatului maur din Tunis, In Africa-de-Nord. Aici el a murit
de ciuma, pe un pat de cenusa, ca semn de pocainta,
la 1270. Fiul mai mare si urmasul lui s'a Intors cu oas-

tea, aducand cu sine ramasitele parnantesti a patru


din rudele sale.

XXVI.

Starea lumii pe anul 1300.


Se cuvine acuma sa vedem .care era starea lumii In

apropierea anului 1300, papa la care am ajuns. Asa


vom vedea si cum stateau si alte teri, despre care
n'a vent Inca prilejul sa se vorbeasca.
www.dacoromanica.ro

I39

Europa de Apus avea ca legatura credinta crestind


catolica (musulmanii nu mai erau decat In Spania pe
Miazazi), limba latina in Biserica $i in purtarea trebilor
$i a judecatilor, ascultarea, in ceia ce priveste lucrurile
sufletesti, de Papa de la Roma si o oarecare tragere de

inima pentru Imparatie. Incepusera acuma s fie adunate popoarele in cate o singura tarn, al aril stapan
cata sa fie regele: feudele cele mai mari erau slabite

peste tot locul, afard de Germania.


1. Anglia era alcatuita din Britania-Mare, afara de
Scotia, care fusese supusa, dar se rasculase, si din coasta
rasariteana a Irlandei. Normanzii, cari vorbiau Irantuze$te, se amestecara de- catva limp cu Anglo-Saxonii
$i cu Danesii nortmarzi, cari vorbiau nemteste: acum
Incepea sa se Intrebuinteze $i limba cea noun, limba engles6, care e o limba gerrnAnica, in care se aria insa
foarte multe cuvinte francese. Cel d'intaiu poet in limba
poporului, care se introduce $i in darile de sama ale
Parlamentului, a lost Chaucer, autorul povestilor de
la Canterbury". .
2. Fran(a se unise In cea mai mare parte supt puterea regelui. Dar unele parti se gasiau in manile rudelor acestuia, care carmuiatt deosebit ceia ce li se daduse de Ludovic al VIII-lea (apanagiile) sau ce capatasera, apoi, ca zestre. Flandra, la Nord-Est, nu era Inca
supusa. Tot asa Bretania, peninsula de la Nord-Vest. In
sfarsit, la Miazazi, in partite Rheinului, tot se mai pastrau unele drepturi ImparAtesti = astfel asupra insemnatului oral Lyon, unde era un arhiepiscop.
r. 3. In Spania, cele cloud regale mai erau Castilia si
Aragonul. Aragonul parea ca este mai puternic. Regele de acolo Linea pe o nepoata de fiu a lui Frederic
al II-lea: cand Sicilia s'a rasculat, ucizand pe Francesii regelui Carol (ceia ce se chimml. Vecerniile din Sicilia), flu al regelui Aragonului a ajuns rege in insula
J

www.dacoromanica.ro

i10
'Sicilia, pe cand urmasii lui Carol de Anjou au avut
de aici inainte numai regatul de Neapo le.
;Cvantul acesta

de Vespere siciliene" nu s'a dat

din capul locului miscarii populare care, supt Carol


I-iu de Anjou, a scos pe Francesi din Sicilia. Aceasta
provincie era nemultamita si pentrti ca Scaunul regal
fusese moat de la Palermo la Neapole si pentru ca
noul rege cauta s introduca limba francesa. Aderenti ai Hohenstaufenilor si Aragonesii doritori de stapa-

nire atatasera lumea la rascoald. 0 repnhlicd siciliang


tint' putin limp; don Pedro de Aragon fn chemat pentru ca sa apere de rasbunarea angevina pe rasenlati.
Duna un razboiu fericit, Casa de Aragon pastry Sicilia. $i In Roma s'au facet atunci mi5cari impotriva
Francesilor.

Navara, pe langa muntii Pirinei, care fusese ()data


Cara de -capetenie in Spania, era acum foarte Ingusta si
slabita. Aici si In Aragon au fost Care anul 1300 lupte
pentru domnie. Francesii s'au amestecat in ele, dar lard
folos mare. Fiul lui Ludovic al IX lea si-a incheiat viata

Inainte de vreme luptandu-se In aceste parti.


In Apus, regatul Portugaliei, pe care-1 Intemeiase lie
la 1100, cum slim, un feudal din Casa de Burgundia,
nainta si el' pe incetul in paguba Maurilor; de dansub se stia Insa numai putin, hind.' era. mai de-o
parte, si pe Oceanul Atlantic nu prea mergeau atunci
rorgbille.

4. In Italia nu se afla un alt regal cleat regatul Neapolei si al Siciliei. Mai erau apoi stapanirile Papei, care

Mau la mijloc peninsula, dar n'ajungeau Inert de la o


Mare pang la cealalta: ele erau $i foarte nesigure, si
chiar in Roma avea puterea un senator, ales de orgseni. Supt Alpi erau cativa feudali mari, 'eel mai insemnati fiind contii de Savoia din care se trage regele
Italiei de astazi. Incolo erau orase,de sine statatoare: inwww.dacoromanica.ro
-

14 floriau mai mult cele din Lombardia, apoi Genova, Ve7

ne(ia, cladita foarte frumos chiar in apa Marii $i pe


cateva ostroave mid, Pisa, si, peste puffin, Floren(a (orasele din regatul Siciliei erau supuse regelui, Si mai
sarace). Aceste cetati fAceau mare negot in Rasarit: in

Grecia, in Asia Mica, in Siria, in Egipt Si in Africa,


avand prin bate orasele contoare carmuite de consuli.
Cu banii castigati acolo, se inilltau acasa zidiri minunate, se faceau odoare scumpe si se platiau pictorii,
cari zugrAviau, si sculptorii, cari sapau in piatra, $1 turnau In bronz.
5. Intre (erile germanice, era Intaiu cea legata cu 1m.
pcirci(ia. Ea parea foarte slabita acum. Feudele marl se
intarisera din nou, dar schimbandu-si nmnele cele

vechi. Astfel, nu mai era acum o Svabie (Suable), o


Lotaringie, -o Franconie, o Saxonie. In local Saxoniei
statea ca insemnatate Marca (sau .margenea) de Brandenburg (uncle e Berlinul) pe un pamant smuls dela Slavi. In Rasarit ajunse la mare putere ducatul Austriei: Imparatul Rudolf it dada fiului situ. Boemia se
Meuse de mult regat, si am vazut di Rudolf avu destul
de lucru en regele linear, pe care abia putu sa-1 invinga, ucizandu-1 in acelasi timp. In mlastinile si 0-durile, de la _Rasritul
.h'
Marii Baltice, poporul pAgan
al Prusienilor; care prada pe toti vecinii, trecuse la legea crestina. Supunerea si botezarea for s'a facut cu sa
bia, ca a vechilor Saxoni, In Livonia, mai sus de Prusia, s'a IntAmplat acelasi lucru: cei ce au frant,cerbicia
paganilor, an fort cavaleri din Ordinele religioase:
Joni/ in Prusia, iar in Livonia cei ce se numiau Puri&
tori-de-sabie.

6. In Europa de Rdsdrit, Ungurii slabisera intaiu prinlupta cu Manuil Comnenul. Apoi ei se ridicara iarasi,
dar Imparatia cea noun bulgrireasca' li puce stavila.
In sfarsit, la 1241, Tatarii se rapezira, viind din Asia,
www.dacoromanica.ro

"e`

142

asupra Ungurilor, si-i Invinsera amarnic, La 1301 s'a


-sans si dinastia cea veche ungureasca.

Tatarii pornira din stepa for asiatica, supt calau


zirea celui mai mare stapanitor pe care 1-au avut ei,
Ginghiz-Han. Acesta nu era numai un razboinic neobosit si un om peste masurd de crud, ci avea inane insu-

siri de carmuitor. Intreg neamul tatarlisc s'a prefacut


prin el intr'o singura oaste nebiruita, care asculta orbeste orice porunca a lui.

Biruitor asupra Chinesilor, el se rApezi asupra bogatelor orase din Turchestan, locuite in mare parte de
Iranieni harnici, bogati si linistiti. Ingrozitoare a fost
prada porfmcitil de el in aceste parti. Tatarii nu ja-

fuiau la intamplare, dupa oia si norocul ficaruia, ci

-.

tot ce se afla in orasul cucerit, in Cara supusa, era insemnat cu cea mai stricta soCoteala, confiscat de la
proprietarii de mina atunci si impartit. Selgiucizii slabiti din Asia Mica ajunsera vasalii prea plecati ai strasmicilor navalitori, traind de acum inainte In umbra Impilratului mongol.
Ciuci, fiul lui Ginghiz, urnai stepa mai departe, patrunzand in partite rusesti. Toti printii (cnejii) rusi se
unirit pentru a incerca sit opreasca.' potopul de foe.
In lupta de la Calca ci fura striviti. Adueand cu ei
franturi de neamuri sfararnate (si pe Tigani. din India)
Tatarii Inaintau tot mai mull. si dupii marten lui Gin-ghiz (1227), spre Apus. Bath, fiul marclui razboinic,
Intemeie In stepa ruseasca Statiil mongolic al Marii
Horde do Aar din Chipciac. El lua Moscova-si Chievul,
nimicind neatarnarea rusease5. De In Nipru venira Tatarii si la noi, luand in stripanire uncle cetati, precum
Cetatea-Alba, pe care an tinut-o aproape un veac. Din
pasurile Carpatilor ci se revarsara asupra Xrdealu-lui. manand Inaintea for pe Cumani si niMicind in
,tale provincia ungureasca de la Siretiu, care-si avea parwww.dacoromanica.ro
X

'43
calabul si episcopal catolic in cetatea Milcovului. Bela

al IV-lea, regele Ungariei, pierdu lupta cu dansii in


April 1241 si fugi in Dalmatia. Silesienii fura si ei rapusi la Liegnitz. Avantul_Tatarilor se opri insa aici, si
n'a mai lost nevoie de cruciata pc care o predicase Papa

pentru a mantui de urgia lor Europa Central


In Rusia si la noi, Ingrozind si State le balcanice si
supunandu-si Bulgaria (supt Chichi si Nogai), ci au

rAmas multi vreme Inca.


Polonii, cari aveau si ei un regat, erau in deadere,
din pricina luptelor pentru Domnie. Tara se imparti in
,ducate pana ce, abia dupa 1300, regele Vladislau Lochictec (Piticul) le stranse iarasi supt coroana lui.
Am vazut ca Ruqii de la Chiev intrasera Supt stapanirea Tatarilor, si numai dupa multi vreme putura.sa-si
capete iarasi neatarnarea. Ei erau impartiti acuma intre
mai multi cneji.
Bulgarii se aflau in scadere de la Ioan Asan incoace.
Pentru domnie se savarsiau omoruri si se chemau strAinii, pima si Tatarii; In partile Vidinului, In ale Marii Negre se facusera stapaniri deosebite.
La Vidin statu Sventislav, apoi tot acolo Casa lui Terter% cu singe cuman". La Mare au fost, langa Varna,
.

un stapanitor deosebit si urmasii lui.


Impara(ia bizantina traia grew de la intemeierea ei
a doua. Imparatii n'aveau dealt Capitala lor, parti din
Asia si uncle Tinuturi din Europa. Paleologii, Mihail cei
.doi Andronici. Joan, stateati cu ochii sere Apus, de uncle
asteptau ajutorul.

7. In Asia, inainte de anul 1300 se pierdu si Akkon,

ultima cetate cresting din Stria. In Asia Mica se ri:dicasera emiri din neamul Turcilor.

Akkon (St. Jean d'Acre, Ptoelmais)) cazu in Maiu


1291: Emiratele noun, alcatuite de capetenii viteze, purtau fiecare numele intemeietorului lor. Aidin se chema
www.dacoromanica.ro

14

principatul de liIngti Miletul cel vechiu (Palacia) si Efesul din acelasi timp (acum Altologo, Aiasoluc); Sarucan, cel de laugh.' Magnesia (Manisa); Teche, de Ianga Smirna; in interior, Chermian cu capitala Chiutaie,
si Caraman avand drept resedinta Conic (Konieh; vechiul Iconium). In Nord era emiratul lui Osman. Grecii aveau Niceia, Nicomedia, Filadelfia. Am spus ca, de

mult, Armenii de langa Mare Inetmeiasera un regal


al Armeniei Mici, cu dinastie indigena si apoi cu o dinastie latina, ca si aceia care, dupa caderea Ierusalimului, stapania numai in Cipru, dinastia de Lusiegnan.
Pentru Siria se bateau Sultanii din Egipt cu Mongolii,.cari stapaniau, de la Ginghiz-Harz incoace, incepand
de la hotarele Chinci. Celelalte parti din Asia, China, India, Iaponia n'aveau legatura cu lumea.
In Africa, erau, pe coasta de Nord, Sultanii (Sudanii"1) Egiptului si deosebiti regi in Tunis "si In Maroc.
Alte parti din lume nu se cunosteau Inca.
XXVII.

Terile din Apusul Europei dela 1300 pang la

razboiul de o sutg de ani".

1. Cand s'a inceput veacul al XIV-lea, rege in Anglia era Eduard I-iu, iar in Franta Filip-cel -Fru'mos, ne-.
potul de fiu al lui LUdovic-cel-Sfant.

Ce fapte folositoare a facut Eduard, slim acuma: el

a fost cel mai cu. socoteala dintre eAti regi a avut


Anglia, si poporul sau 1-a iubit cu adevarat.. A lasat
Anglia mai puternica, de oare ce adaugise la diinsa
.

Tara Galilor si slabise puterea Sco(ici, pe care n'o putuse cuceri insa. Fata de Francesi, el. n'a pierdut nimic; supusii sai nu s'au ridicat cu arma impotriva re
' Sudan. Soudan e un cuvant format de Francesi, din Sultan".
Pentru deosebire de Sultanul Turcilor, e potrivit a se intrebuinta.

acest cuvAnt.

www.dacoromanica.ro

145

gelui lor: el a jurat sa tie sama de cuprinsul actului


din 1215. Necontenit, Englesii se gandisera cu dor la un
rege Eduard, din vremile Anglo-Saxonilor, care urmase
cu sfintenie datinele cele bune: acum li se parea ca au
gasit iarasi pe Eduard acela.

Dar Eduard I-iu n'a avid un limas vrednic de dansul. Fiul sau Eduard al II-lea a carmnit rau, incunjurandu-se de oameni fara tragere de inima pentru tad..
Mai multe turburari au izbucnit atunci impotriva lui,
Si chiar una din rudele sale se rascula, dar peri. El fu
pries si silit sa lase Domnia; apoi it Inchisera intro
cetate, de unde fu sees mort peste putina vreme. Fiut
sau, al treilea Eduard, fu multa vreme rege nevrastnic,
asa Inca toate trebile erau calauzite de altii.
2 Pe atunci in .Franta se afla un rege destoinic, caruia i se 'datoreste intinderea si Intarirea terii sale. El
se numia Filip-cel-Frumos (fiind un om frumos si zdravan). Era fiul lui Filip al III-lea si nepotul de fin al
Sfantului Ludovic. Filip-cel-Frumos nu era bun $i bland,
ci lacom de bani, neiertator si chiar crud; dar el a stiut
sa -$i aleaga sfetnicii, a chibzuit bine Imprejurarile $i n'a

cautat altceva decat inaintarea regatului. Sofia sa ii adusese stapanirea asupra Navarei, din Muntii Pirinei,

si asupra unui intins Tint din Franta, Prin fel de fel


de intelegeri, el a mai capatat id si colo bucati mai maxi
sau mai mici din Intinderea de pamant care se chiama
astazi Franta. Gandul lui era s pule mana si pe Flan-

dra, care cuprindea tot unghiul de Nora-0st, de catre


Rin.

Contii de Flandra se tot schimbasera din mai multe


familii. Filip-cel-Frumos a inteles ce mare nevoic are regatul sau sa se intinda 5i asupra acestei regiuni. Cu con-

tele de acolo i-a mers mai usor, si el putea sa creada


acum ca Flandra e a lui, and i se ridicara Impotriva
orasenii din cetati. Acestia aveau multi bogatie, fiindca
10

www.dacoromanica.ro

to
1

146

lucrau harnic la postavuri; ei erau si oameni indrazneti,


gata de galceava, In cea d'intaiu lupta cu dansii, nobilii

calari ai regelui Franciei au fost strasnic infrantr; nu


se mai pomenise pang. atunci ca o oaste de cavaleri, al
caror mestesug era razboiul, sa fie nimicita de alta in
care se bateau postavari, panzari, macelari si altii ca
dansii.

.1

Filip lua orasele Lille si Bruges, pentru a .pedepsi pe


contele de Flandra, care se unise cu Anglia Impotriva
lui. Bruges se ridica insa Impotriva regelui, mai ales
pentru ca acesta, urmarind maxi scopuri politice, urea
ajutoare grele de la supusii sai. 'Fara sa se poata libera
din prinsoarea for cei doi conti de Flandra, se Incepu
rascoala. In Julie 1302, Francesii furl batuti grozav la
Courtrag. Peste doi ani Filip rasbuna intru catva Infrangerea, dar el trebui sa lase familiei Dampierre comitatul
de Flandra.
.

3. Papa, care era pe atunci Bonifaciu al VIII-lea, porni


o desbatere cu regele, cam asa cum o avusera inaintasix
sal cu Imparatul. El ar fi vrut ca tot clerul din regat sal
atarne de dansul si sa-i dea numai lui venituri. Prin yestita hula Ausculta fili (bulele se numesc dupa cuvintele
cu care Incep), Bonifaciu declara fatis ca regele e supus Papei si al ar fi o nebunie sale creadci altfel. Trecuse vremea unor asemenea programe. Papa isi repeta
insa marturisirea de credinta prin bula Unam Sanctum,

care declard ca numai in Biserica poate afla orice


crestin mantuirea. Regele Franciei se hotari sa depuie pe

Papa printr'un Conciliu. Dar Filip nu facu niciun pas


inapoi. Papa fu ,atacat, in Anagni, unde era adapostit,
de niste nobili Italieni pe - cari -i tocmise regele Franciei.

Ei Ii puserd -In fata cele mai mari batjocuri, si s'a cre-

zut chiar ca ar fi cutezat sa-1 loveasca peste obraz,


ceia ce ar fi fost o Mare ticallosie, caci Bonifaciu, era tin
www.dacoromanica.ro

4;

i47
honi Miran si un arhiereu. Papa simti asa de grozav aceasta umilin a, Inc:at-mart peste cateva zile (1303).

Cel d'intaiu urmas al lui Bonifaciu avu o foarte scurta


pastorie. Papa care se stramuta la Avignon e Clement al

V-lea. El se incorona la Lyon; la 1308 se aseza la Avignon.

Scaunul cel nou al Papilor a lost de acum Inainte


(punk la 1377) acest oral, asezat In Franta, dar atarnand de regele Neapolei, vasal al Papei, oras cumparat,

foarte tarziu, de Papa, care avea posesiuni in apropiere.

Filip a fost In stare s sileasca pe Papa si la desfiinlarea Ordinului Templierilor. Cei din Franta furl dati
In judecata pentru pacate care erau In cea mai mare
parte nascocite, Regele trimese pe cativa dintre ei la rug,
ca sa piara de moartea ereticilor; el li lud averile.

4. Duna' ce Filip batuse pe Flamanzi, regele Anglia


ii facu obisnuita inchinare pentru Tinuturile ce mai avea In Franta. In acelasi timp, fratele lui Filip, Carol
de Valois, se gandia sa. fie Imparat in Constantinopol.
Ba Inca unii dintre Germani ar fi fost aplecati sa -1 aleaga pe Filip` ca. Imparat al lor.
Aici, in Germania, lucrurile mergeau rau, Dupa moartea lui Rudolf de Habsburg urmase ca rege Adolf de
Nassau. - Albert, fiul lui Rudolf, batu si ucise pe acest
principe, dar si el peri de moarte silnica, fiind omorit de nepottil sau. -De puterea regales nu se mai temea
aliment Dupa. Albert se alese un mic stapanitor din terisoara Luxemburg (care alcatuieste astazi un mare
ducat deosebit, intre Germania si Belgia). Apoi 5i dupa
acesta veni ducele Bavariei, Ludovic, care se arata mai

tare deck regii de Dana la dansul, fiindca avea supt


mana sa o stapanire parinteasca mai Intinsa. Dar nici
www.dacoromanica.ro

- 148

n'ajunse s fie recunoscut de toti, ci intampina piedeci


necontenite din partea rudeniei regilor ce fusesera pang
la dansul.

Acum regii, din Germania nu mai erau totdeauna $i


Imparati. Unii nici n'au mers in Italia sa iea de la Papa
coroana imparateasca. Altul, Henric, a facut drumni.
spre Roma, dar a murit in tale. Pe niciunul nu 1-a in-

coronat, dupa cuviinta si dupa dating, un Papa adevarat.

In acest limp Elvetia scapa de supt stapanirea Casei


de Austria, Aici, intre Alpi, valea Rhonului,Tirol si lacurile Schwyz, Uri, Unterwalden, teranii traiau o viata
politica impartita pe vai, care alcatuiau $i o tovarasiein
lucrul pamantului, ca in satele noastre. Unele Intrara, in
deosebite oonditii, supt puterea imparateasca. Pretutindeni

se recunosteau anumite drepturi superioare ale Imperiului. Unele cantoane (asemenea Voevodatelor noastre)

ajunsera in legatura de supunere cu Casa de Austria.


Totusi obiceiul de a se uni intre sine pentru, aparare era
dt mull inradacinat; Sviterienii cautau sa scape de epitropia habsburgica pentru a pastra doar numai ocroti-

rea imparateasca. Sprijiniti de Imparatul Ludovic, el


indraznira a da lupta cu ducele austriac Leopold, care
fu invins, la Morgarten, In 1315, intemeirtdu-se astfel libera unire a vailor sviteriene germane.

Cine stie ce ar fi &tut _ajunge deci Franta, data in


aceasta lard ar fi lost tot regi hotarati, cuminti si binecuvantati cu o Domnie lunga, precum fusese Filip -celFrumos! Acesta murind, cateva sapiamani dupa ce perisera cei din urma fruntasi ai Templierilor, rasa ttei
fii. Toti trei domnird, si de niciunul din ei nu se poate
zicc ca a fost un carmuitor rau, ci de la fiecare a rinas
$1 cate ceva folositor. Dar unul domni abia doi ani, altul
sase, cel de-al treilea tot atata vreme. Toti fard mostenitori.

www.dacoromanica.ro

-'49 Atunci Franta trebui .sit capete un rege din alta familie a semintiei capetiene. Aceasta aduse marele ,,nixboiu de o said de ani".
XXIII.

li.g.zboiul de o suta" de ani".


1. Cand eel din urma fiu al lui Filip-cel-Frumos inceta
din viata Inca tanAr, la 1328, Eduard al 111-lea, regele
Angliei, era un copilandru de saisprezece ani. Era fiul
Isabelei, fata lui Filip-cel-Frumos si deci sora regelui
frances care ,murise; ca nepot al acestuia, tanarul rege
al Angliei era mai aproape de tron decat oricine altul.
Insa cu.cativa ani in urma se hotarase, Intr'o adunare a
nobililor, clericilor si orasenilor din Franta, ca femeile
n'au dreptul s mosteneasca Domnia: aceasta se Meuse
pentru ca al doilea fiu al lui Filip-cel-Frumos sa poata
domni legiuit in locul nepoatei lui de frate.
S'a ales astfel ca rege fiul lui Carol (acel frate al lui
Filip-cel-Frumos, care, cum stim, voice si coroana impa
rateasca din Rasarit si aceia din Apus). Carol primise
de la lath" sau ca apanagiu provincia Valois (in care se

afla orasul Compiegne, la Nord-Est de Paris), en titlul de conte. Cel de-al doilea conte de Valois, Filip, ajunsese astfel rege al Franciei. Regii acestei teri se zic
de' acum. Inainte Capetieni din Ramura de Valois (ccteste: Valua).
Intaiu Eduard al III-lea s'a inchinat lui Filip pentru,
Tinuturile sale din Franta, Intocmai precum Eduard al
II-lea se inchinase lui Tilip-cel-Frumos. Dar Indata el
Ina insusi puterea In Anglia. Era om tanar si viteaz. Asa
orasenii din Flandra, pe cari acesta-i silise sa se supuie
contelui lor, n'aveau alt sprijin decat pe Eduard. 0 rada
de aproape a lui Filip, Indrazetul conte Robert de Artois, care fusese despoiat de mostenirea sa, alerga tot
la ajutorul englezesc.

www.dacoromanica.ro

150

--

Pe de alta parte, regele Franciei sprijinia In Scotia


pe un doritor de domnie, impotriva regelui de acolo,
care se razima pe prietetha lui Eduard al III-lea. Cell
sprijinit de Francesi era David Bruce, fiul regelui Robert, care capatase prin lupta neatarnarea 'Scotiei: inlocuit de un pretendent sprijinit de Englesi, fugise In
Franta.

Regele din Germania, Ludovic, era pornit Impotriva


lui Filip, care se unise cu Papa ca sa-1 rastoarne si sa
puie pe altul din Casa de Luxemburg, prieten cu Casa
domnitoare din Franta. Toti feudalii de la Rasaritul
Franciei erau cu Anglia: ba chiar seniorii din Normandia si Bretania aveau intelegeri cu dusmanul.
In 1336 incepu deci Eduard al III-lea lupta cu Filip
al VI-lea, ca sa fie el rege al Franciei in locul acestuia.

2. Intaiul razboiu s'a facut mai mult prin pradaciuni.

Dar In 1346 regele Angliei veni el singur spre a ca--,

lauzi pe jafuitori: ei ajunsera pang. la Paris. Filip alerg&


dupd dansii si-i gasi la Crecy (Ceteste: Cresl), nu prea
&parte de Mare. Cavalerii francesi patird aici, cu toata
vitejia lor, ceia ce patisera cu patruzeci de ani inl
urma, card se lovisera cu orasenii din Flandra. Nu li-a
folosit nimic ca 'In mijlocul for era regele Boemiei, Joan
de Luxemburg, si fiul acestuia, Carol, care ya fi ales,
Impotriva lui Ludovic de Bavaria, ca rege al Romanilor (asa bleat ei aveau cu dansii trei, regi).' Infrange-,
rea for a fost strasnica.
Peste doua luni, regina Angliei, pe care sotul ei o 1Asase In tarn, beta tot asa de ran pe regele Scotiei, unit
cu Filip, si-1 prinse chiar; prinsul statu unsprezece ani
In capat la inchisoare. In anul urmator, -Englesii inving
si in Bretania francesa. Orasul Calais, (ceteste: Cale),

In locul eel mai strait din bratul de Mare ce desparte


Anglia de Franta, fu cucerit.
www.dacoromanica.ro

151

Supt urmasul lui Filip, loan zis cel Bun, pentru ca


era un viteaz cavaler, lupta incepu din nom. Joan era,
altfel, un principe slab si nesocotit in faptele. sale. La
1356, Franta fu prinsa din dour,. parti, de regele Angliei
si de fiul sau, caruia i se zicea Printul cel Negru, pentru

ca obisnuia sa se acopere totdeauna cu zale si alto


arme de aparare de otel inegrit. Ioan se arunca asupra acestuia din urma. Intalnirea ostasilor se facu
langa orasul Poitiers (celeste: Poatie), adeca in Apusul terii. Regele Franciei n'avu mai, mult noroc decal
tatal sap; ba chiar el fu prins, ceia ce nu i se Intam-

plase niciunuia dintre inaintasii sai,


decal Sfantului
Ludovic in Egipt
si oprit in inchisoare, cum fusese si
regele Scotiei, David.
.

3. Pacea se facu abia dupa patru ani: pand atunci ta-

narul fiu al lui Ioan, Carol, carrnui tara. Erau vretni


foarte nenorocite, se facuse acum si in Franta obiceiul
ca regele sa nu poata pune dari lard voia supusilor sai.
0 adunare a starilor" (nobili, cler, oraseni), dupa care
se impartiau acestia, vorbi amenintator. Locuitorii din
Paris, cu prepositul negustorilor (un fel de primal.) in
frunte, batjocurira cinstea ce se cuvine tronului si ucisera chiar -pe unii sfetnici.

Prepositul se chema Stefan Marcel. Parisul i-a ridicat


o statue, pe care o merits prin iubirea lui de tara si energia cu care a luptat pentru introducerea in Franta a
regimului de_ control periodic, care functiona in Anglia.

El izbuti a face sa se primeasca o comisiune de supraveghere, si capata in ea o hotaratoare inraurire. La urma insa facand-greseala de a se intelege cu Carol-celRazz, regele Navarei,
ajunsa neatarnata .dupa moar-

tea celui din urma fiu al

lui

si

putini plansera moartea lui silnica, din indemnul mostenitorului de tron.


'1
11.4'

www.dacoromanica.ro

I.

.12

152 ---

Pc atunci teranii pustiau In cete hotesti mai inulte Tinuturi. Miscarea se zice Jacquerie: cuVantul pare sa vie
de la haina (jaque, cf. jaquette, jacheta) pe care o purtau
rasculatii. Salbatec s'au purtat teranii, dar mai salbatec,

In pedepsirea lor, nobilimea, care putea sa alba mai


multa judecata si omenie decal niste bieti oameni desnadajduiti si lipsiti de lumina.
Ostasii cu plata nu mai ascultau de nimeni.Bandele,
cetele acestea se ziceau compagnies, uncle grander cornpagnies. Jafurile for .nu ,erau mai mici decat ale cetor

mai nemilosi dintre teranii rdsculati. Mai tarziu a trebuit sa se gaseasca mijloace pentru a le nimici cu total.
4. Lupta cu Englesii care se dadu la Crecy e una din
cele mai vestite ale evului mediu. Ea se mai inseamna
si prin aceia ca Englesii aveau pusti cu mici gloante
de fier. Dusmanii nu cunosteau Intrebuintarea in razboiu a prafului de pusca. Grecii, cari-i ziceau foc grecese ", Arabii si de la acestia Spaniolii ii cunosteau,
fara a-i da o mai largd. Intrebuintare. De cunostinta prafului de pusca la Chinesi nu e locul a se vorbi, fiindca
acestia au tinut toate cuceririle for stiintifice pentru

dansii.

5 A fost un noroc pentru Franta, moartea regelui


loan.

Fiul sau era bolnavicios si nu se pricepea la razboaie. Lash' acestui nou rege, Carol, i se cuvine pe drep,

tate numele ,de Cel cuminte", pe care i 1-au :dat supusii sat El Ma pe Englesi sa-i vie In tares si s i prade,
fiindca stia bine ca ei nu pot s ramaie intr'insa si ca
foamea-i va nimici sau ii va goni inapoi peste hotar.
De acum inainte Eduard al III-lea nu se mai putu
lauda cu vre-o biruinta. Pe atunci terile erau sarace, oamenii putini: pagubele ce se puteau face in razboiu nu
www.dacoromanica.ro

;1j

'53
se potrivesc cu cele de astazi. Pe urma osti permanente,
care sa stea totdeauna pregatite si adunate, nu erau. Darile se strangeau cu greu. Deci numai pe acele ,vremi
era bine ca un rege sa faca asa cum a facut Carol -celCuminte.

Fiul lui Eduard murise inainte de tatal san si nepotul


de fiu, al doilea Ricard, a avut sa. se ,lupte cu teranii
ridicati impotriva lui. Unchii lui aveau puterea.

Miscarea aceasta teraneasca din Anglia, la sfarsitul


veacului al XIV-lea, are si un caracter religios. Raseulatii ziceau, intemeindu-se pe Biblie: Cand Adam saga
si Eva torcea, unde era nobilul?": Un cleric invatat, loan
Wycliffe (Wiclif), predica viata apostolica a clerului
(cum faceau si Franciscanii pe aoela$i timp), aruncarea autoritatii supreme a Papei, si kilmeicirea pe In e'lesal poporului in limba lui. Ducele de Lancaster, unchiul
eel mai influent al regelui, 11 sprijinia. Intre cei saraci
Si umili ideile lui starnira un entusiasm uria$, si numele
aoestui indraznet onT de bine se cuvine a fi ,pastrat cu recunostinta de toti acei can respecta sufletul omenesc in
lupta de desrobire.

Slabirea puterii regale s'a intamplat si in Franta, cand

Carol al VI-lea a venit in locul lui Carol al V-lea: 5i


de o parte si de alta erau regi copii on copilandri si
cat trei unchi ca ,epitropi, can carmuira destul de
ran. Carol al VI-lea inebuni peste eatva timp, si nu-5i
mai capata mintile inapoi: unchii lui 5i fratele lui se
certara pentru putere $i ajunsera pang la omor.
Ducele Burgundiei ucis a fost loan-filth-de-Fried (sans

Pear), care, Rind numai mostenitorul lui Filip-cel-Inluptase la 1396 impotriva Turcilor la Nicopol.
Moartea lui s'a intamplat la 1419, duper ce Francesii fu-

sesera din nou batuti de tanarul rege engles Henric


www.dacoromanica.ro
.

'

154

al V-lea, la Azincourt. El a. fost rasbunat, impotriva


intereselor patriei
de si simtul de patrie nu se inta-

rise Inca, de fiul sau Filip-cel-Bun, care lucra cu


Englesii.

La acestia, Ricard, regele eel tanar, fusese Inlocuit cu


varul sau Henric, care era duce de Lancaster. Fiul acestuia s'a chemat tot Henric: de uncle, ca tanar, el avuse
purtdri foarte rele, el se Mai acum un urmas vrednic al
lui Eduard al III-lea.

Henric al IV-lea a trait pasnic, pe thud Henric al


V-lea a lost unul dintre cei mai maxi regi ai Angliei. Am

vdzut ca i se datoreste biruinta de la Azincourt, dupa


care urma cucerirea Normandiei.

El batu pe Francesi si sili pe Carol al VI-lea sa-1 nu.measca mostenitorul sau.

Tratatul acesta, care se poate zice ca deaf Iota Fran(a,


dandu-i ca regent (regele fiind nebun si mostenitorul lui

izgonit de hatdrul Englesilor) pe acel care-i void mai


mull peirea, s'a incheiat la Troyes, in 1420.
Dar Henric muri indata dupa aceasta, lasand un fiu,
a carui mama era fata lui Carol: Henric al VI-lea, care
n'avea niciun an de vrasta.

Cat a fost acesta nevrastnic, Francesii si-au putut


rasbuna. Carol al VI-lea, fiul lui Carol al V-lea, gasi
un sprijin neasteptat in ciobanita loana Darc, care socotia ca vorbeste cu sfintii si ca Dumnezeu a trimes-o ca

sa-si mantuie Cara. Ea scapa orase Incunjurate, batu


pe Englesi, si, cand peri arsa de dansii, cari o faceau ca
este eretica si stapanita de Satana, Franta era liberd.
' Ioana Dare a lost infatisata de catolici ca o sfantd.
www.dacoromanica.ro

155

Dusmanii catolicismului si ai politiceei catolice cavil

sa-i scada Insemnatatea. De fapt, aceasta fmeie, despre care se credea ca vorbeste cu puterile ceresti si e

In stare sa faca minuni, a Inflacarat la lupta pe ostasi si a putut astfel ajuta foarte mult la mantuirea
terii sale. Ea a curcitit oastea regald de pdcate si, din
talhari, betivi si desfranati cum erau, a facut o legiune
de credinciosi, cari socotiau ca urmeaza, luptandu-se
pentru tart si rege, porunca lui Dumnezeu.

Englesii au ars-o ca eretica, dupes ce ea Meuse Ica


regele Carol sa fie incoronat. Toti cei pe cari-i Inaltase

unde nici n'au visat, o parasira miseleste. Ea se sul


insa pe rug cu constiinta linistita a celui ce si-a facut
datoria,si a credinciosului care asteapta pe alta. lume
rasplata din mana lui Dumnezeu.

La pace, de fapt un armistitiu, Carol al VII-lea a capate si Tinuturile de Miazazi, care se Mai tineau de Anglia.
XXIX.

Franta si Anglia de la rtizboiul de o sutg de ani"


Oita la 1500.
1. Carol al VII-lea n'a fost un rege mare, de si a avut
un noroc ca acesta, -sa-si vada tara scapata de strain.

Nu era viteaz, si niciodata el n'a castigat o biruinta.

Nu era nici Intelept,si purtarea sa a fost destul de


rea Nici recunostinta nu pastra el acelor cari-1 ajutasera, i Carol a Mat s. moara fata viteaz care-1 mantuise de dusmani si-i pusese coroana pe cap.
Daces noul rege frances a putut Insa izbandl, pricina
e starea ticaloasa in care se gasiau atunci Englesii, Henwww.dacoromanica.ro

- 156 ric al VI-lea, ajungand de vrasta, nebuni, tocmai ca si


Carol al VI-lea, bunicul sau, de la care poate sa fi luat
aplecarea spre aceasta grozava boala. Sofia lui, Margareta de Anjou, era o femeie viteaza si hotarita, dar Englesii n'o iubiau, fiindca era straina, si, pe atunci, data
venia un principe din alts farm, el ramanea cu inima tot
acasa Un sfetnic de-ai lui Henric fu dat in judecata,
prim pe o corabie si ucis; altul cazu in inchisoare.
.

2. Atunci unii dintre puternicii Angliei .se gandira sa


ridice alt rege, asa cum se deprinsesera prin scoaterea
din Domnie a nepotului lui Eduard al III-lea. Pe atunci
se bucura de multa iubire Ricard ducele de York (celege: lore), rastrAnepot al lui Eduard si fost loctiitor al
regelui in Franta. El ceru intaiu sa i se incredinteze
took afacerile, pentru ca regele era nebun; nu-i trebuia
alt titlu decal aoela de Ocrotitor" sau, pe englezeste,
Protector. Regele ajunsese in manile lui Ricard, dar regina stranse de mai multe on caste impotriva acestlia.
Margareta apara mostenirea fiului ei. Intr'o luptd din
urma ea avu noroc. Ricard cazu mort, si fiul lui cel mai
mare fu gatuit dupa biruinta. Insa nu trecu un an, si
Eduard, eel de-al doilea fiu al ducelui ucis, se facu regele Eduard al IV-lea. Henric muri la 'inchisoare, fiul

Margaretei peri si el, iar ea rataci, ca o nenoroeitl,


multa vreme dupa aceasta.

3. Pe cand Eduard al IV-lea stapania Anglia, rege in


Franta era fiul lui Carol al VII-lea, Ludovic al X1 -lea.
.Eduard era un om molau si bland, pe care -1 ridicasera

pe tron prietenii si sprijinitorii, si nu atata vointa lui


chiar. Odata a vent si el cu armele impotriva regelui
Franciei, dar fara folos.
Acest rege Ludovic nu samana de loc cu Ludovic-cel-

Slant: era om urit, zgarcit, rau la inima, in stare sa


nascoceasca orice chinuri pentru a-si pedepsi dusmanii,
www.dacoromanica.ro

'I

157
pe cari -i Linea in custi de fier, unde nici nu puteau sa
se ridice in picioare; dar avea multa istetime si sta-

ruinta. El si-a pus in minte sa uneascl loath Cara In manile sale, si a izbutit.

La inceput chiar, Ludovic a avut in fata lui pe feudali, cari, uniti pentru apararea ramasitelor de privilegii ce mai aveau, pretindeau totusi ca au in vedere
numai binele erii, si de aceia si-au numit tovArasia de
revolta: Liga binelui public. Luptatorii ei nu se dovedira
in stare a birul pe rege in lupta de la
Montlherg, care a
fost nehotarit'a (1465).
Dar locuitorii din Paris, cari, de la Stefan Marcel incoace, se aratau foarte darji fata de regi si sprijiniSerbi
de curand pe Burgunzi si Englesi (Caboche, un tbkcar

sau pielar, avuse la 1410, cu partidul lui, stapanirea


asupra marelui oras), nu se miscall asa cum au fost
nruNduit rasculatii. Parisienii incepeau a simti ca viitorul muncii nationale numai regele absolut poate sh.-1
asigure.

Ludovic mai gall irnpotriva lui pe neintelegtorul lui


Irate: Carol, duce de Normandia si apoi de Guyenne
care se stanse peste cativa ani.
Ludovic a avut mai ales mult de lucru cu Burgundia,
unde Carol Cutezatorul inlocuise pe bogatul si darnicul Filip-cel-Bun: un om cAruia nu-i era fried de nimeni

se arunca orbeste asupra primejdiei. El avea si


Flandra, pentru ca stabimul sau tinuse pe ultima cosi

boratoare a neamului contilor oelor vechi de Flandra: o


multime de Tinuturi vecine se aaugiserd cu vromea la
acest comitat. Carol vroia sa mai ieie Lotaringia, care
forma un ducat deosebit, Al.,ucia, care era nu de mult
limp a Casei de Austria, si Suitera, uncle teranii se Hisculasera impotriva Austriecilor si-i batuser4 de cloud oH,
in nice lupte vestite.
www.dacoromanica.ro

- 158
Dar Ludovic i-a stat In tale; nu doar a s'ar fi luptat
singur, dar el a indemnat pe toti dusmanii lui Carol
si i-a sfatuit. La urma, acesta va fi batut de cetele teranilor elvetieni, vacari si vanatori de munte. Luptandu-se apoi cu ducele' Lotaringiei, a lost gasit mort
pe campul de lupta, cu Anne Inghetate de frigul unei
rile de lama.
La Granson, apoi la Morat (Murten) fu batut Carol
de Sviteri, In acel an 1476 In care Stefan-eel-Mare d idea Turcilor a doua lupta pentru pastrarea terii sale.
Lupta noastra pentru neam si lege e deci contemporana
cu aceia pentru libertate a Sviterilor. In iarna urmaloare, Burgunzii asediau Nancy, capitala Lotaringiei,
In serviciul duoelui Rene de Vaudemont, si aici alergara
Sviterii pentru a-si gasi vechiul dusman, care peri in
valmasagul salbatec al infrangerii sale. Ambitia feudal
francesa, trufia separatists a noilor oligarhi din range
regal, inzestrati cu apanagii de un rege neprevazator,
se Ingropara cu el.

Ludovic ar fi vrul sa marite pe mostenitoarea lui


'Carol cu fiul slog care se chema tot Carol. Dar ea lua
pe fiul Imparatului din Germania, care era Frederic
de Austria. Din -casatoria ei cu acest principe german,
Maximilian, a pornit un lung sir de vestiti ,stapanitori.

Tot asa Ludovic n'a putut lua Provincia, care era a


regilor titulari de Neapole, urmasii lui Carol de Anjou. Incolo, el putea muri linistit, caci isi atinsese tinta.

In Provincia stapania, cu grija numai pentru poesie


si arta, batranul rege Rene, care purta acest titlu pentru regatul de Neapole. Aici regina Ioana a II-a, de la
mijlocul veacului al XV-lea, infiase pe Alfons de Aragon. Acesta se lupta pentru mostenirea cea noun cu
alt fiu adoptiv al reginei, Ludovic de Anjou, si-1 birui
'

,le

www.dacoromanica.ro

'59
.

(1435-58). loan de Calabria, fiul lui Rene, s'a framan-

tat, la randul lui, mult timp cu Ferdinand, fiul lui


Alfons, fara a-i putea smulge coroana angevina.
Aceasta Casa de Neapo le, care se incheie cu Ioana,

a dat cavaleri perfecti, ca regele Robert, si o ocroti,,.

toare a tuturor artelor, loana I-iu, casatorita cu Andrei,


fratele lui Ludovic-cel-Mare, regele Ungariei: ea ingadui
sa se unelteasca moartea sotului ei. Cavaleri francesi au
stat totdeauna in preajma acestor regi din sangele Capetienilor.

5. La moartea lui, Eduard, regele Angliei, lasa doi


fii, de sari ramanea sa se ingrijeasca unchiul lor. Acest

frate al regelui mort se chema Ricard, si nu s'a mai


pomenit un ticalos ca acesta in istoria englesa. In loc
sa-si apere nepotii si sa sprijine domnia celui mai mare

dintre dansii, el se lam lnsusi rege, si-i omori (dar si


Eduard osandise la moarte pe un frate al lui, caci pe
,

atunci oamenii aveau inima impietrita adese on si uitau


de orice datorie a lor). Suirea in Scaun a acestui rege
patat de sangele neamului sau s'a flout tocmai in anul
and a murit Ludovic al XI-lea, la 1483. .
.

Mai tarziu marele dramaturg Shakespeare a treat o


figura nemuritoare din acest urit, schilod, ambitios si
crud principe pe care setea de Domnie it facu criminal.
r,.

Ricard n'a avut parte insa multi vreme de stapanirea


pe care o hrapise. El socotia ca a scapat de oricine ar
mai avea drepturi asupra Angliei, dar nu era asa. Un
stranepot al lui Eduard al III-lea prin femei traia in.
coltul acela din Regat care se chiama Tara Gali lor: Will

sau era conte de Richmond (ceteste: Ricimond), si


el purta tot acest titlu. Numele acestui mostenitor
al coroanei era Henric. El stransese destula oaste ca sa
se poata lovi cu Ricard. In lupta de la Bosworth (oe_

www.dacoromanica.ro

-,- Ito.
.

teste: Bosuort) acesta fu Invins si ucis, abia dupd' un an


de domnie.

Razboiul care a tinut de la rdscoala ducelui de York


pang la aceasta bataie se chiarna lupta dintre Casa de
York si Casa de Lancaster, sau, dupa semnele deosebitoere pe care le purtau in vileag luptatorii: lupta dintre
trandafirul alb si trandafirul rosu, lupta dintre cei
doi trandafiri.

'f.
>-

Aceasta lupta, pe Tanga marile jertfe de sange cerute

de (Musa, are un mare folos pentru Anglia. In ea s'a


mb'einat feudalitatea englesa, si Henric al VII-lea n'a avut nevoie de luptele, otravurile 5i capcanele de fier ale
lui Ludovic al XI-lea pentru a fi rege absolut.
Henric si-a zis al 711-lea, si neamul sau a domnit mai
bine de un veac asupra Angliei.
XXX.
a

is

Terile celelalte pang la nnul 1500.


In veacul al VIV-lea si in al XV-lea, cea mai mare putere o au Anglia $i Franta. Regatele celelalte nu se pot
asamana cu dansele.

1. Asa, in Spania, terile crestine nu se pot intelege,


macar ca Maurii tot mai cearca une on s capete ceia
ce pierdusera: ei erau puternic Intariti in regatul Grenadei, asezat tocmai jos, in fata Africei. Regele Castiliei se bate une on cu al Aragonului, alte on cu egele
Portugaliei, unde in aceasta vreme se Intemeiaza o dinastie noun, zisa dinastia de Avis, pentru ca incepatorul

ei era Mare-Maestru, deci Mare-Capitan al 'twin Ordin cavaleresc cu numele de Avis. Navara era pe la
1350 a unui rege din sange frances, Carol-cel-Rau, fiul
www.dacoromanica.ro

161 -

-. -

Filip de Evreux si al Ioanei, fiica lui Ludovic al X-lea,


care a fost prieten cu Englesii.

Insulele Baleare an alcatuit catva timp un regat deosebit: al Maiorcei, dupa insula cu acest nume.
Unul din acesti regi, Iacob (Jaime) al II-lea, pe la jumatatea veacului al XIV-lea, alcatui planul de a-si reelpata, cu ajutorul cavalerilor francesi, insulele, dar peri
In lupta.
.

Regii acestia spanioli erau desfranati, cruzi sau nevolnici, adese oH. Se povesteste despre otraviri, despre
lupte intre tata si fiu sau intre frati, precum a fost aceia
a lui Petru-cel-Crud al Castiliei ou Henric de Transtamara, dintre caH cel d'intaiu a fost omorit de cel din
urma.

Petru luptase Impotriva fratelui sau cu Companiilecele-mari" francese, calauzite de vestitul viteaz Bertrand

du Guesclin. La urma, in 1397, Henric capata tronul:


cei doi frati se incaierall dupa despartirea ostilor, si
Petru cazu ucis.

2. In Nord, o femeie foarte hotarita. si desteaptk,


Margareta, a unit, prin mostenired ooroanei sotului
ei, regatul Danemarcei cu al Norvegiei si a pus maim
apoi si pky Suedia. Ea Melt sa se Incheie atunci un
act de unire trainica intre aceste teri, asa-numita Unire
de la Calmar, in 1397.-Unirea a tinut 1nsa numai supt
nepotul de la nepoata si urmasul ei Eric. Dupa Eric,
numai Danemarca si Norvegia au ramas supt aceiasi
carmuire.

In Scotia, toata vremea e intrebuintata cu rascoale


6i lupte inguntru.
In Italia erau doua regate. Regatul de Neapole pArea
1.1

www.dacoromanica.ro

162

ca va creste asa de mult, back va stapani toata. Ita-

lia. Robert, nepotul de fiu al lui Carol de Anjou, despre

care s'a vorbit mai sus, a fost, In adevar, cel mai puternic stapanitor In cuprinsul ei. El ocrotia o sums de
orase si ajunsese cu cuceririle sale pans la raul Po, In
Tinutul care se chiama Lombardia. Dar dupa clausal
venira la Domnie acele femei cu purtkri rele, care
primejduira regatul. Aproape o suta de ani au fost aici
petreceri neingaduite, omoruri si razboaie, Asa s'a prapada toata faima de care se bucurase regatul.
In Sicilia a tot domnit familia regal. din Aragon.
Putin timp dupa anul 1400, insula s'a unit chiar cu Aragonul In mane regelui Martin-cel-Bcitr.dn, caruia-i murise fiul.

In Italia mai erau orase, apoi feude si, in sfarsit,


stapaniri noua, capatate cu puterea de unii oameni cu
noroc.

Mai vestite ,erau printre orasele italiene ramase libere acestea:


Venetia. Orasul avea carmuirea sa veche, dar de la un
timp se facusera uncle schimbari Intr'Insa. Numai nea-

murile vechi aveau dreptul sa iea parte la sfaturi.


Aceasta se chema inchiderea Marelui Consiliu. Se zicea Consiliul-cel-Mare (Consilium Maius, Consiglio Mag-i

giore) acea adunare care se strangea numai rare ori, cu-

prinand pe toti vrastnicii barbati ai familiilor nobile.


De acuma tine se ridica din popor nu putea sa mai
face parte din acest Sfat.
De fapt, nu Consiliul-cel-Mare conducea Venetia, ci
Senatul, din mijlocul caruia se ridicau, ca un fel de delegatie permanents, asa-numitii Sapientes, Savi, dintre

cari unii erau pentru afacerile de uscat, altii pentru


cele de Mare. Dogele nu putea hotari nimica fark Senat.

Cercetarile le face= Inchisitorii de Stat, cari ajunserk


astfel la o mare Insemnatate. La lima afacerile cele
www.dacoromanica.ro
Nap

- 163

mai insemnate erau In manile Consiliului de Zece, mai


desavarsita forma a oligarhiei venetiene. Un doge care,
si pentru motive personale (caci fusese jignit de nobili),
incerca, in legatura cu poporul de jos, sd inlature pe
oligarhi, fu dat in judecatd si decapitat public. Si pdna
azi in sirul dogilor din stralucitul Palat Ducal se vede, in
locul chipului acestui nenorocit principe, inscriptia urmatoare: Aici e locul lui Marino Faliero, caruia pentru
crime i s'a Mat capul".
Venetia avea Creta: mai tarziu candid
fiind lasata
ca mostenitoare de Ecaterina Cornaro, o Venetians, vaduva ultimului Lusignan, regele Iacob,
Ciprul, Insutele Janice ajunsesera ale Republicei, care 'Mari foarte
mult cetatea din Corn. In Moreia, venetiene erau portu.
rile Coron si Modon, la Sud; un timp si Argos, Atena,
cealalta parte din peninsula fiind a deosebitilor feudali, cari-si transmiteau posesiunile prin casatorii, vanzari si Invoieli; ei atarnau mai mult cu numele de prin-

cipii de Ahaia, cari s'au urmat din deosebite dinastii.


Marea insula NegrOponte o capatase tot Venetia. Insulele Arhipelagului alcaluiau ducatul de Naxos, supt
familii venetiene (la urma, familia Crispo). In Albania
se ocupase Durazzo si alte locuri. Trau, Sebenico,
Spalato erau centrele Dalmallei venetiene. Si republica
Ragusa fu supusa catva limp.
Genova. Mult limp, aceasta cetate fusese carmuita de
oameni Imparatesti, cari se che-mau potcstati, sau, italieneste, podesta (de la cuvantul latinesc potestas, putere). Apoi, dupa sfaramarea puterii Imparatilor in Italia, breslele mestesugarilor si negustorii alegeau capitani si cate un stare( (abate"), care se schimba pe fiecare an. Abia pe-la 1350 s'a ales de popor eel d'intaiu
doge al Genovei, dupa datina venetiana.
Genova cauta sa ieie Sardinia, marea insula vecina, si
-de aceia intra in lupta cu Aragonul. In aceasta lupta se
www.dacoromanica.ro

164
amestecd si vechea dusmana Venetia, cu care s'au purtat cloud razboaie mari In veacul al XIV-lea. Genova iesi

invinsa si se supuse pe rand puternicilor din vecinatate.

Una din aceste lupte se poarta pentru Caffa, In


Crimeia, alta, la sfarsitul veacului, pentru insula Tcnedos, Pang coasta Asiei: se zice rdzboiul Chioggiei ",
fiindca Iangd Chioggia, insula din apropierea Venetiei,
s'a dat lupta hotarItoare.
Genova ajunse apoi, pe rand, supt ocrotirea Franciei,
care -$i avu un locotenent regal aici, a marchisului de
Montferrat, a ducelui de Milan.

Pisa era foarte mult slabitd. In loud ei se ridica Florenta. In fruntea orasului stateau ,;staretii" (zisi aid
-priori), alesi, ca si la Genova, de bresle si negustori, si
un stegar, canna 1 se spunea: gonfalonier, dupa cuvan-,
tul italian gonfalone, steag. Florenta prinse a se ri
dica mai ales de pe vremea lui Carol de Anjou, 5i ea a
tinut totdeauna cu Ghelfii, adecd dusmanii partenitorilor
Imperiului, cari, acestia, purtau porecla de Ghibelini.
Aici nu era atata negot cu Rasaritul ca in Venetia si
Genova, dar se lucra mult de mestesugari,
mai ales
postavuri vestite In toala lumea. In Florenta erau si bancheri cu foarte mare faima, si ei ajungeau asa de puternici prin banii Tor, incat nimic nu se facea in Republica lard stirea lor. Asa a fost familia de Medicis, a
earn marire a intemeiat-o, luptandu-se cu alti bogd7"
tali, Albizzi, in veacul al XIV-lea, Cosma cel Btrdn. Nu
se schimbard titlurile, dar familia predomnitoare ajunse
a lua una cafe una lode dregatoriile.
Aici era si o mare staruinta pentru invatatura 5i scrie-

rea de lucruri frumoase. Florentin a fost marele poet


Dante Alighieri, care a cantat fericirea Raiului 5i. groaza
www.dacoromanica.ro

165

Iadului; apoi dupa el Petrarca, vestitul cantaret al iubirii, si Boccaccio, povestitor de istorioare. Fiindca Florenta a avu astfel de oameni, Italienii, cari vorbesc deo-

sebite dialecte, au. primit limba de aici, din Toscana,


ca limba scrisului lor.

Dante (1263-321) s'a inspirat de la obiteiul evului me-

diu de a inidtisa lucrurile, problemele, interesele in


forma de alegorii. Si el a cautat sa amestece elemente
antice in cantecul lui (calauzul lui prin ,;cercurile"
altei lumi e Virgiliu, marele poet roman, pe care contemporanii sdi ii priviau ca pe un mare fermecator,
ca si maitre Merlin din ciclul- de cantece cu subiect bre-

ton al asa-numitelor chansons de geste, epopeia acelor timpuri). Si el e cu total stapanit de credin(a si concc:4We crestine. Si el traieste in misticismul vremii sale,

care intre lucrurile ce sant si cad supt sinaturi si intre


cele care, de $i nu cad supt simturi, trebuie sa fie, nu
facea nicio deosebire, Patima politic. si personals 11 stapaneste $i pc dansul, si opera lui, Dieing ContMedia {nu-

mete vine de la comediile", misterele", represintatiiic religioase cu subiecte in care se amesteca Iadul si
Raiul, sfinlii si .insusi Dumnezeu), e astfel si o hipt)d
impotriva dusmanilor lui politici, si o incercare de tillmacire mistica a faptelor si oamenilor. E nemuritoare,
nu prin subiectul ei, ci impotriva lui, prin energia cuprinzatoare a unui viers care se infatiseaza ca slove de
brunt cufundate in marmurd.
Francisc Petrarca (1304-74)' era un om foarte invatat;
stia si stria latineste ca oamenii antichiatii: a incercat
i o epopee a lui Scipione Africanul, dupa modelul lui
Virgiliu., si scrisorile lui, In care imita pe Cicerone si

Pliniu-cel-Tanar, sant fard gres. El traieste in admiratia oamnilor, nu atata prin aceste dovezi de cunostinti
in alto limba, ci prin versurile sale de iubire, in forma
populard medievala, canzoni (sing. canzone; franc. chanwww.dacoromanica.ro

- 166 son) i prin sonetele sale (sonetto, numit asa pentru sunetul armonios al acestei forme poetice cristaline). Ele
sant inchinate unei madonna Laura, unei doamne cu a-

cest nume, care a trait de fapt, dar poetul, dupa obi-

ceiul de atunci, Inte lege de cele mai multe on alegoric

ce spun, gandindu-se la virtuti sau alte abstractii Infatisate In chip si supt nume de om.
loan Boccaccio (1313-75), care e Contemporanul lui

Petrarca, e vestit prin Decameranul sau (nuinit

Asa

dupa limba greceasca, a carii cunostinta incepuse a se


raspandi in Apus: e Impartit, in adevar, In zece parr).
E o culegere de nuvele (povestiri noun, necunoscute),
gen de prosa obisnuit in evul mediu, in care se povestesc lucruri mai adesea putin morale, de dragoste, de
Inselaciune,

$.

a. Prin aceasta carte, de o Intindere

mare, se poate zice ca s'a treat prosa italiana. Boccaccio a gasit multi imitatori, si unii dintre acesti novellieri
si-au castigat un nume insemnat In literatura Rabaul.
Feude erau mai multe supt munti: aici erau contii de
Savoia, carora li s'au dat apoi titlul de duci: din ei se
trag regii Italiei din vremea noastra. Mai erau coati de
Piemont, a caror mostenire a luat-o Casa de Savoia, si
doua Case de marchisi (marchis vine de la lat: marca,
germ Mark, franc. marche, a Imparatiei carolingiene):
cei din Montferrat, de cari s'a mai vorbit, si de Saluzzo
(franc.: Saluces). Dintre acesti din urma, unul, Toma al
III-lea, a scris, pe vremea razboiului de 0 suta de ani,
remand Le Chevalier errant (Cavalerul ratacitor").

Contii de Geneva n'avura viitor: orasul cu acelasi


mane ajunse liber, si se uni apoi la confederatia (Eidgenossenschaft) a Sviterilor, la inceput numai terani si
numai Germani.

Casa de Piemont a dat si pretedenti la principatul


Ahaii.

www.dacoromanica.ro

167

---

Tiranii se chemau stapanirile castigate, prin putere


sau prin viclesug, de oameni lard drepturi. Le capatau
adesea luptatorii cu plata, cari aveau noroc. Asa s'a
Intemeiat In Milan puterea familiei Visconti, mai pe
urma coati si duci; atatea alie familii Isi Impartial].
Lombardia si regiunile vecine. Venetia mai ales a- avut
sa se lupe cu ele. Tiranii erau oameni lurninati si
darnici adese ori, cari inaltan cladiri frumoase, voiau sa

fie laudati in cuvinte inflorite si se aratau cu priinta


lath' de lumea de rand: pe ceilalti Insa cautau sa-i starpeasca prin once mijloace.
Deci tiran nu Inseamna un principe care stapaneste
lark lege, crud, samavolnic, ci unul care, lard drept, dis-

truge libertatile unui oral sau usurps puterea inteo


republics. Dintre Visconti a fost unul, Gian-Galgazto,

care se parea (pe la 1400) dupa ce capatase de la


Imperiu titlul de duce
ca va capata coroana Italiei.
El a avut sa se lupte, pentru acest ideal, cu regele Neapolei, Ladislas, care a fost si pretendent la tronul unguresc Niciunul din doi n'a izbutit, si Italia a ramas o tars
de Republice si tirani.

XXXI.

Papii si Impgralii din vremea razboiulni de

O mail de ani".

Pe cand Anglia si Franta se hiptau intre dansele ca


sa se stie care din ele va avea cea mai mare inraurire asupra terilor apusene la inceputul vremii celei noun sau
moderne, Papii si Imparatii se coborau tot mai jos si
slabiau tot mai tare, ei can se razboiau asa de Inviersunat pentru stapanirea asupra lumii.
Acuma nu se mai simtia nevoia unei singure Domnii
asupra lumii, asupra Bisericii lui Hristos, = Donnie
pe care au ravnif-o si Papii si Imparatii. Cine avea oaste
www.dacoromanica.ro

MY,

I08 si bani
mai ales acestia, cari puteau plati oastea
'acela avea si puterea, fara s-1 intrebe nimeni de drzpt.
Pupa. idealismul une on nobil, alte on anarhic, al evalui

mediu, venia astfel acum o era de realism, une on brutala, totdeauna prielnicd desvoltarii elementelor materiale ale civilisa(iei.

1. Dupa Ludovic de Bavaria, familia de Luxemburg


capata iarasi coroana regard in Germania. Ace la ca.ruia i se puse pe cap, se chema Carol, 51 intre regii
cu acest nume cari au domnit asupra Germaniei, el e
al IV-lea.

Carol s'a amestecat in multe de toate, fiind mandru Si


neastamparat. Inainte de toate el a lost rege al Boemiei..
In aceasta Cara, neamul vechilor stdpanitori se stinsese,
si nu i-a fost greu regelui Henric al Germaniei, bunicul
lui Carol, sa facd a se alege fiul sau in Boemia. Acest
fiu, loan, a ratacit, cum vkuram, toga viata prin tame, ca sd-5i arrests acolo vitejia. Carol nu era asa. El a
lost un adevarat rege boem: invatase limba locuitorilor

celor mai multi 5i mai vechi, limba cella' (care e una


din limbile slave)._ Nicairi nu statea el mai bucuros deck In orasul Praga, Capitala Boemiei, unde Malta si
cladiri foarte frumoase. Cu voia Papei el face aici Si o
Universitate, la care veniau studenti din toate terile
vecine: din Saxonia $i Bavaria, de o parte, iar, de alta,
_

din Polonia si Silesia.

Germania i-a opus; la inceputul veacului al XV-lea,


Universitatea din Leipzig (Lipsca), foarte cercetata.

Carol a facut calatoria in Italia, 5i a luat coroana


imperials, de si nu din manile Papei. A mers si in
Franta, unde cauta sa invie vechile drepturi Impdraitesti,
tot asa si acelea asupra Lyonului si a intregului fost re-

gat de Arelat (Arles).


www.dacoromanica.ro

.169

In Germania el e eel care printr'un hrisov: bula de


cur (adecaun document a carui pecete e inchisa lute

cutiuta de aur), a oranduit tine sa aleaga de acum

Inainte pe regi. Alegatorii trebuiau sa fie cei trei arhiepiscopi de la Bin, cei doi duci, din Bavaria si din
Saxonia, markgraful din Brandenburg si regele Doe-

miei

Inainte alegeau

ducii, acuma insa ducatele erau sfa.-

ramate, si nu se admiteau de catre toti aceiasi urmasi


ai autoritatii si privilegiilor ducale. Bula de aur din 10
lanuai 1356 pune Boemia in fruntea Electorilor (din interese de familie). Se hotaraste si cum sa se face alelegerea. De Biserica si Jegaturile cu dansa nu e vorba
nici inteun chip.
In Brandenburg, se stansese vita cea veche a markgrafilor: markgrafii cei vechi din Brandenburg erau din

linia ascaniand, care se stansese, spre marea lurre


a locuitorilor; ei primira cu bucurie si pe un fals markgraf, cand se ivi apoi. Ludovic de Bavaria daduse

Cara unui fiu al sau. Carol lua apoi Brandenburgul pentru familia de Luxemburg. La moarte, el imparti Elor
deosebitele teri ce ajungesera in mana sa.

Ca rege in. Boemia si in Germania i-a urmat lui


Carol fiul cel mai mare, dar acesta era un om manios
si supus patimii urate a betiei, care facea dinteinsulj
o tiara salbateca, In stare sa ucida oameni. Astfel regele
Venceslas (Wenzel) ajunse de batjocura tuturora.

Alt rege german s'a ridicat impotriva lui. La urrna,


mostenirea lui Carol al IV-lea a trecut asupra fiului celui de-al doilea, Sigismund.
Sigismund ajunse, prin easatorie, rege in Ungaria. Era
priceput, harnic, tot asa de mandru ca si Carol. El a

www.dacoromanica.ro

- 170

avut norocul sa domneasca douazeci si sapte_ de ani..


A facut calatorii in Italia si a purtat titlul de Imparat.
A mers prin toata crestinatatea, fiind primit cu mult cinste pretutindeni. A purtat lupte grele cu Turcii. Ca
sa impace Biserica Apusului, care, cum vom vedea, era
sfasiata de catava vreme, el tinu soboare de obstii
(concilii generale).

Sigismund n'a fost numai un mare ambitios, ci si un


om harnic si impodobit cu talente. Dar n'avea in Unga-

ria un sprijin destul de tare (acolo el, era sotul reginei Maria, fiica lui Ludovic-cel-Mare, si a fost apoi mos-

tenitorul ei), si banii ii lipsiau: astfel a fost silit sa cedeze Brandenburgul, mostenit de la Wenzel si de la
varul lor, Jobst, lui Frederic de Hohenzollern, mic senior svab, care, stapanind Anspach si Bayeruth, avea

cu titlu ereditar situatia de burggraf, de paralab",

la Nurnberg, unde mai traieste cetatea veche, incunjurata de santuri adanci. Burggraful Frederic al VI-lea
capata aceasta Intinsa provincie in Julie 1411, ca vechil si capitan (ca elector In 1415-7), in schimbul unui
ajutor banesc.
Sigismund se credea dator, ca Imparat, sa se lupte cu:
Turcii si sit impace Biserica, dar mijloacele nu-i ajun-

geau pentru aceasta. In Italia on la Conciliul din Constanta Isi lua Infatisare impa'rateasca.', dar indata se
vedea ca e un biet print fara mijloace si fara ascultare, care se strecura mai mult sau mai putin dibaciu
printre greutati pe care nu be putuse invinge.
Ginerele si urmasul sau, = cad n'a avut un fiu,
Albert de Austria, si-a inchinat stapanirea razboiului
turcesc, In cursul caruia a si murit, de boala. Dupa a. testa a venit alt urmas al lui Rudolf de Habsburg, Fre1.

deric.

Frederic at 111-lea samana Intru catva cu Ludovic


al XI-lea; tot asa, era siret, se Imbraca In 'mine proaste
www.dacoromanica.ro

17' r-

se facea - merit, si, cand venia clipa cea potrivita,.


Isi vadia :ghiarele ascunse Si se arunca asuka prazii. Dar era mai fricos, si riici n'avea mijloacele pe
care le putea Intrebuinta un rege al Franciei. Ce putea el cand era slab si cei tan nu voiau sd.-1 ajute?
El a incercat a face din ,Carol-cel-Cuteiator un rege
si a-1 lega de interesele Imperiului si de ale Casei de
Austria.

2 Daca Imparatii stateau rau, si mai rau li mergea


Papilor. La Avignon, ei traisera supt ochii regelui Fran-

ciei, de si fara atarnare de ei. Au fost printre acesti


Papi instrainati si oameni destoinici, sprijinitori statornici ai Cruciatei. Intre dansii a lost astfel banal Papa.

Urban al V-lea, care a predicat cruciata si supt auspiciile caruia Petru I-iu, regele Ciprului, a luat Alexan-

dria Egiptului (1365) si Tripoli in Siria. Pe urrna, la


1377, unul dintre dansii, Grigorie al XI-lea, se Intoarse in
Roma. El muri acolo, In anul urniator.

.
_

Cand a fost s se aleaga urmasul lui, cardinalii alegatori s'au impartit In doua: cardinalii francesi de-o
parte, si-ceilalti de alta. Doi Papi au lost alesi astfel in
cloud locuri deosebite: uncle teri an recunoscut pe unul,
care s'a asezat in Roma, allele pe eel de-al doilea, care

s'a intors la Avignon; fiecare a avut urmasi In carmuirea sufletelor.

In general, terile latine au lost pentru Papa din Avignon, Clement al VII-lea, si urmasii sai; celelalte
pentru Urban al VI-lea si cei ce au venit, la Roma,
dupa el. Aici in Roma avuse cativa ani puterea, pand
In omorit intr'o rascoala, Cola di Rienzo; care Incercase

a invia traditii republicane In Roma fail Papa.


Aceasta stare de lucruri a tinut peste treizeci de ani.
Si alta data se intamplase o desbinare, o shism (cu
un cuvant grecesc) ca aceasta anume cand Imparatii, in
www.dacoromanica.ro

172

dusmania for cu Papa, faceau s se aleaga altul. Dar atunci numai Imparatul care-1 numise recunostea pe acest Papa mincinos; pe cand acum lumea statea in doua
tabere cu privire la legaturile cu Scaunul Sfantului Petru. De aceia aceasta deosebire se chiama shisma cea
mare a Apusului.
Ca sa se mantuie, data cu asemenea ru$ine, multi
oameni Invatati si cu trecere in Biserica sfatuiau sa se
adtme un sinod al -clerului intreg, care O. hotarasca In
sfarsit care e Papa eel adevarat.
Astfel erau pentru Sinod insemnatul scriitor Philippe
de Mezieres, Cancelariu al Ciprului, Pierre d'Ailly, apoi
episcop, Ioan Gerson, caruia i se atribuie Imitatio
Christi, o minunata carte, in care sufletul crestinului
se intoaroe de-a dreptul, fara mijlocirea preotului, catre
Dumnezeu.

Dupa multe silinti, acest sinod s'a putut strange in orasul Pisa din Italia, la 1409; amandoi Papii au lost judecati nevrednici, si s'a ales altul, dar cei doi de mai
inainte tot au pastrat ascultare. Peste cativa ani, Sigismund a chemat alt sinod, la Constanta, langa lacul cu
acest nume, in Svitera.

Aici s'a desbatut si eresia lui Hus. loan din Husinec,


zis Hus, fusese duhovnicul reginei Boemiei. El era un
om invatat, indraznet si viteaz in apararea credintelor
sale. Pe atunci umbla in toga lumea ca un vant de
prefacere a legii. Mii de oameni mergeau pe drumuri,
biciuindu-se ca semn de pocainta. Am vorbit de acell
Engles, Wycliffe, care propoveduia ca legea buna nu
e numai a preotilor, ci a cartilor sfinte, $i ca acestea
trebuie prefacute In limba poporului. Hus credea si el
asa, si mai avea si alte pareri osebitoare. Sinodul a pus
sd-1 arda, si el a murit cantand lauda lui Dumnezeu.
Dar pe urma treizeci de ani s'a batut catolicismul Cu
Cehii pentru credinta lui Hus, 5i sangele a curs in valuri
pentru aceasta.
www.dacoromanica.ro

--- 173 ---

r-

Sinodul din Constanta a ales pe Papa Martin al Vlea, care a rdmas singur. Dar acum se ajunsese la parerea ca soboarele sant mai tari decat Papii si ca legea
trebuie curatita prin soboare de obste. Pentru aceasta
soborul din Basel (Bale), in Svitera, care a tinut multi
vreme, Infra in luptd cu Papa Eugenia al IV-lea.
Acesta a strans si el-un sobor si a cautat sa Impace pe
Rasariteni cu Roma. Dar la urma a invins tot Papa.
Parintii din Basel vorbisera multi ani de zile despre
reforma Bisericii, in numele careia singure ei puteau
sa alba un rost si sa indreptateasca prelungirea fora
soroc a sedintilor lor. Masuri folositoare n'au fast insa
in stare sa le ieie.
Cand Papa Eugeniu lua hotarirea de a chema pe RAsariteni la un sinod de Unire, legand astfel pontifica-

tul sau de al lui Inocentiu al IV-lea, care adusese la


Lyon (12.74) si arhierei greci si-i Meuse a se invoi la proclamarea unitatii dogmatic si ierarhice, si parintii

trimeserd delegatii for pentru a pofti, la alt sinod, pe


prelatii orientali. Birui insa, in aceasta intrecere de
staruin.ti, Papa. Pe oorabille lui i pe cele bizantine se
suird Imparatul, Manuil Paleologul, Patriarhul Iosif si
multi alti fruntasi ai Rasaritului. Ei tinura sobor cu Apusenii Radio la Ferrara, apoi .1a Fiore*, unde, la
1439, si iscalira actele Unirii celei noun.

Papa Eugeniu a stint sa trezeasea si ideia cruciatei,


trimetand corabii Si ostasi latini impotriva Turcilor,
cari lucrau la sfaramarea totald a Imparatiei bizantinesi a Statelor crestine din Balcani.
XXXII.

Ungurii si Polonii in veacul al XVI-lea.


1. Pe cand Imparatia slabia necontenit, Ungaria ajungea cea mai puternicb.' tara din Rasarit. Cruciatele in-www.dacoromanica.ro

174 teetasera aproape cu totul, dar se ducea zi de -zi lupta


cea Brea cu paganii cei noi, Turcii, despre cari va veni
vorba indata.
Marirea Terii Unguresti in veacul al XIV-lea se datoreste unei dinastii noun, straine: dinastia- de Anjou, iar
in veacul al .XV-lea Romanului- Joan Corvinul si fiului
acestuia, Craiul Matias.
Vechea dinastie se stansese. Fata celui din urma rege
arpadian, care fusese dus in Italia
cdci de acolo era
-

n'avea drept sd urmeze


si mama si_ bunicul lui,
in stapanire. Ungurii se gandird Wain a-si aduce ca
rege pe regele Boemiei. Acesta se cobora din doua princese unguresti, si fiul sari' era logodit cu fata ultimului

Arpadian; acest fiu a si lost incoronat, dar n'a putut


domni. Un alt doritor de coroana, ducele de Bavaria,
n'a lost mai norocos: el a cut chiar in robia Voeuodzilui din Ardeal (care era eel mai inalt dregator regal in
aceasta lard). Mostenirea Arpadienilor a cdpatat-o Carol
Robert: el era nepotul din fiu al unui rege din Neapole,
care tinuse pe fata unui rege unguresc.
Carol-Robert a trebuit sa intrebuinteze multd vreme
paint s'a simtit sigur pe Scaunul sau
Domnie. El a
lost mai mule pregatitorul stapanirii _fiului sau Ludovie (care purta deci numele Sfantului Ludovic, din neamul cdruia facea parte).
Ludovic a facut mull zgoniot in timpurile sale, a lap-

tat in multe parti, a cucerit une ori, a pierdut altadatA; si ni se infdtiseazd ca rege foarte puternic, dar
mai ales foarte stralucitor. Odata s'a gandit sA fie Imparat din Apus si se intelesese pentru aceasta cu Papa,
care pIrtenia necontenit aceasta dinastie noun din Ungaria. Dar ceia ce a voit el mai Mutt, a lost sa aibb.' in
manile sale Rasdritul care fusese odinioard bizantin.
Pentru ca sa atingd acest scop, el a cerut binecuvantarea
Papilor, si a pregAtit regatul sau pentru luptd, in orice
,elipa ar fi lost nevoia: pe Vremea lui, Ungaria a ajuns
www.dacoromanica.ro

Y.

175

o tall care avea tocmai aceiasi oranduiala ca si celelalte


din Apus. Ludovic se simtia Frances, si el a schimbat

dupa datina francesa atAtea lucruri din Ungaria. A


navalit In regatul Serbiei; altadata,a. luat de la Bulgari
puternicul oral Vidin, pe Dunare; Imparatul bizantin,
care era straits de dusmani din toate partite, a cautat
adapost $i ajutor la dansul.
Acest Imparat, Joan al V-lea, era fiul unei catolice de
limba frame* al Anei de. Savoia. El a stat cateva zile la
Buda; la Intoarcere Bulgarii i-au taiat calea, si atunci
o ruda, Amedeu al VI-lea de Savoia, Incepu o expeditie pentru liberarea lui.

Dar atata nu i-a ajuns Inca: Ludovic s'a luat la lupta


cu Venetienii pentru Dalmatia, adeca pentru coasta bal-

canied a Marii Adriatice. Lupta aceasta a tinut multa


vreme $i s'a incheiat cu oarecare folos pentru Ludovic.
El a mers si In regatul de Neapole, unde, cum s'a spus,
fratele sau, sotul reginei, perise ucis, si a urmarit pe ucigar

In sfarsit, Ludovic a ajuns rege in Polonia.

Dar cele cloud teri si-au pastrat rosturile for cu total deosebite. In Polonia, Ludovic era represinttat de
mama lui, Elisaveta, fata de rege polon.
2. Tara aceasta fusese multa vreme imbucatatita. Nimeni nu mai tinea sauna de Poloni, caci un popor nu
are pret la altele dealt atunci cand e unit $i gata sa se
foloseasca hate anume clipa de toate puterile sale. Pe
la ineeputul veacului al XIV-lea Polonii se pacatosisera

asa de molt, Inca au primit ca regele Boemiei sa stapaneasca si asupra tor.


Dar, dupA moartea acestuia, ei au avut iarasi un sin-

gur rege, care era luat dintre dansii chiar; el e pomenitul Vladislav Piticul.

Pe timpul lui, starea Poloniei era foarte ameniutata,


www.dacoromanica.ro

, F,

- 176 si din afard, si din launtru. Ea n'avea" drumul spre


nicio Mare, si, cum am spus, once tarn cu viitor trebuie sa-si poata trimete bogdtiile .pang la apele Marii,
care le duc apoi in toate partite. Cavalerii Teutoni
din Prusia impiedecau pe Poloni de a merge la Marea
Baffled; spre Marea Neagra li era Inehisa calea de
Tatari, cari ramasesera domnii sesului.
Ordinul Teutonic nu mai avea, chiar ou mull inainte
de caderea cetatii Akkon, niciun rost In Palestina. El isi

cauta deci altul, potrivit cu organisarea lui military si


cu caracterul religios al soopurilor lui, in terile, Inca paOne on rau locuite, din Rasaritul Europei. La inceputul veacului al XIII-lea cavalerii se aflau In Tara Bdrsei,

chemati de regele Ungariei, supt Hermann de Salza,


capetenia lor, pentru a cuceri teritoriul ociupat de Cumani, adeed viitorul principat al Terii-Romdnesti. In
parte-si indeplinira misiunea In vederea careia fuseserd
chemati, si eetaitille cu icrucea" (Kreuzburg) se Indllard la Basnov ca si la Campulung. La urmd lash invidia regelui ii sili sa piece, nu fail a lasa o nestearsd
urmd de civilisatie.
Impotriva paganilor Prusi ei fury chemati de ducele
Mazouiei, care vdzuse ce folos aduseserd cavalerii Purtatori-de-spadd. In Livonia vecina (1229). Orase se ridicard acuma in umbra puternicelor castele, viata sd

teasea primi o noun oranduiald. Biserici, mandstiri


frumoase aratau ca Tinuturile acestea au parasit o lege
rea pentru una mai bunt si mai prielnica eivilisatiei.
Kulm, Thorn, Marienburg Inseamnd Inaintarea for rapede si sigurd, fdcuta cu ajutorul cavalerilor aventurieri

si a teranilor oe-si cautau ogoare noun. La sfarsitul


veacului, Prusia ajunse pamant german, $i Ordinal,
stramutat acuma statornic pe acest pamant de colonisare si noud civilisatie, Linea In stransa atarnare de Ma-.

rele-Maestru sate, manastiri, cetati si orase. Impotriva


regifor Poloniei, a prinfilor lituani pdgdni, pe cari nu-i
www.dacoromanica.ro

177

putuse nimici, impotriva Hansei, a nobilimii zburdalnice


si a tendintei spre libertate a oraselor, Ordinal ramase,
plank' In veacul al XV-lea, stapanul terii. Numai dupa

unirea Litvaniei crestinate cu Polonia, supt o dinastie


litvana, si dupa lupta de la Tannenberg, castigate de
Poloni si cu ajutor moldovenesc (1410), incepe decaderea Teutonilor- din Prusia. La 1454 se deschise un razboiu de treisprezece ani cu rasculatii si tot de odata si cu
regele Poloniei, care lila; grin pacea de, la Thorn, Prusia
Apuseand, cu cele mai vechi cetati. Marele-Maestru ramanea un vasal al regelui pentru celelalte provincii, si
in aceasta insusire el navali in Moldova cu regele loan
Albert.

Orasele polone erau In maim. Germanilor. Nobilii nu

ascultau de nimeni; teranimea cazuse in serbie 5i se


istovia mun.cind fare folos.
Vladislav si fiul sau, Casimir-cel-Mare, au schimbat
insa aceste imprejurari. Casimir, a carui sora era maritata cu Carol-Robert, a pus mana pe Galifia, tarn Inr tinsa $i roditoare care se intinde de-asupra Bucovinei.

Ca Rusie. Mica, ayand drept capitala Haliciu, ea se


aleatuise deosebit in principat, apoi, supt Daniil, care
primi coroana lui din Roma, In Begat. Pe la 1340 stapanirea Galitiei nu o mai avea Insa dinastia lui.
Casimir a facut din Cracovia si Lemlberg-Liov orase
veaiite si bogate si a luptat cu Tatarii. Neavand cupii,
nepotul sau Ludovic i-a luat mostenirea.

3. Ludovic a murit la 1382. El lase numai doul fete,


si intre die i s'au impartit regatele. Cea din Ungaria,
Maria, a luat pe Sigismund, care a fost apoi, precum

star, Imparat; cealalta, Hedviga, s'a maritat cu lage116, printul Litvaniei. Litvania, care dobandise si te12

www.dacoromanica.ro

-7

1--

- 178 -

rile rusesti de la Apus, era 'Agana pang atunci: Iagello


s'a botezat, la nunta; 'el si-a zis de acum Vladislav, dupa
nurrele, iubit de popor, al lui Vladislav Piticul. El a.-;
junse catolic ca i sotia sa, dar supusii sai rusi erau
ortodocsi,
pricina de dihonie pentru viitor.
Am spus ca Sigismund avea prea multe griji ca sa
poata, cauta de Ungaria si ca aoeasta era cu atata mai
rau, cu cat Turcii se aruncau necontenit asupra terii.
Am vazut ca urmas i-a fost ginerele, care si- el era Impsrat: pentru Ungaria tot asa de putin noroc! Pe urma a
fost u.n rege copil, nascut dupa moartea tatalui sau; Ladislas, zis Postumul, pe cand alti nobili chemasera pe
fiul lui Vladislav din Polonia. Mama lui. Ladislas, Elisaveta, fiica lui Sigismund si vaduva lui Albert de' Austria,
dime un razboiu greu cu-candidatul polon. Era sa fie si- .
lita a se marita cu el, cand moartea ei lieu pe Vladislav
Iagello singur rege in Ungaria. V ladislav-ccl-Teincir va
"..
peri la Varna, in 14 44,. luptand cu Turcii.

4. Fericirea Ungariei a fost ca traia pe atunci un olu


i s'a zis Corvinul, pentru
ca purta sterna corbului sau vulturului, care era si sterna
Terii-Romanesti, cu Dornnii din cari el se credea ruda.
Iancu era din Inidoara (ungureste,Hunyad: de aici nu-

ca loan sau Iancu, caruia

mete lui de Hunyadi, supt care e cunoscut), fiul lui


Voicu = va sa zica.' Roman, dintre aceia cu cari regii
unguresti aparau granitele. In tinereta-Ianem a slujit ca

luptator la multi domni, apoi ajunse Ban, deci un tel


de capitan, al Severinului si Voevod in Ardeal. Turcii aveau o mare Erica de dansul. El i-a bat-rit in adevar, si in Tara-Romaneasca, si in Serbia, si in Bulgaria In lupta cea mare de la Varna, el socotia ca-i va
putea infrange cu totul, dar norocul se schimba indata.

Crestinii impra'stiara destul de usor pe spahiii (Mari


ai Turcilor, dar nu putusera razbate prin gardul de fier
www.dacoromanica.ro

1.

17y
,

al Ienicerilor 'pedestri, Regele tanar se arunca furios


asupra dusmanilor neclintiti, si in curand capul lui
statea inteun varf de sulita, purtat pe sus spre ingrozirea crestinilor. Si legatul Papei, cardinalul Julian de
Sant Angelo, pert ,Corabiile venetiene nu mai venira
la Varna pentru a aduce pe cruciati spre Constantinopol 0 mica- Rota burgundy (platita de Filip-celindraznet, ducele Burgundiei) pluti insa pe Dunare la 1445.
pradand uncle cetati turcesti.
_

_ .

Cat despre aceasta, insa, Iancu nu-si, pierdu lucrederea. Ca un strajer ce nu stie de osteneald, a mai pazit el doisprezece ani la toate hotarele. Nobilii unguri it
facusera capitan al terii for si carmuitor in numele regelui lunar. Cand Turcii venira sa iea Belgradul, care
era al Ungurilor, Iancu dadu lupte vestite, ca sa scape
cetatea; cruciati din Apus chiar venira sa.-1 ajute.

-----

Acesti cruciati, oameni fanatici, dal. lard.' sta'ruintd si


necunoscatori. ai rosturilor din Rasarit, fusesera adusi
de un vestit calugar din pdrtile napoletane, loan de Capistrano, care a lost facut slant de Biserica Apusului si

care a predicat si Mire Romanii din Ardeal Unirea cu


catolicismul. Capistrano a lost, se zice, si in principatul muntean.

--

Hunyadi vazu in sfarsit pe dusman fugind, si peste


ciiteva zile muri, cu multamire in suflet (1456). Noi ii zi-

cern Iancu-Voda, si, macar ca el a luptat pentru marlrea Terii-Unguresti, not tot trebuie sa ne gandim cu drag

la dansul, caci putini au fost asa de maxi in tot ilea


mul nostru.
,
Prin nimic insa n'a dovedit Iancu-Voda" tragerea de
inima pentru neatdrnarea noastra. Visul lui era ca,
.

www.dacoromanica.ro

'

'TYE"

180

prin puterile romanesti de amandoua laturile Carpati.lor, sa ajunga stapan al Rasaritului.


XXXIII.

Oranduirea Terii Ruse0 si luptele ei cu Tatarii.


1. La Rasarit de Po Ionia, de Litvania si de Prusia
Cavalerilor Teutoni, se intindea sesul cel mare al -Ku.
siei, prin care curgeau apele late ale Niprului, Don:dui,
Bugului, Volgei, Uralului, care se varsa, fie in Marea
Neagra, fie in Marea de Azov, fie in Marea Cannon.
Stint ca Slavii de pe acest nemargenit Tinut intins ca
o apti ajunsesera supt mina unor Normani rataciti- prin

parole Rasaritului si ca asa se intemeiase principatul Chievului. Am vazut iarasi cum principii, sau, ruseste, cue ii de aici s'au crestinat si au crestinat si poporul lor.

Rusilor, caci asa li zicea, li-ar fi mers si mai bine


daca n'ar fi venit asupra for vijelia cea strasnica a Tatarilor.

2 Talarii, navalind asupra Rusilor in 1241, i-au gasit tot asa de impartiti cum .erau si Polonii. Deci aici
Rusii nu s'au putut impotrivi, caci desbinarea e totdeauna la un popor mama primejdiei si a- peirii. Ta.
tarii li-au pus deci jug pe gatlejuri.
In fiecare an cnejii sau trimesi de-ai for au trebuit
sa vie in lagarul tataresc, undo luptatorii, agemeues
cu Hunii, stateau supt corturile grosolane de paSla; in
genunchi, ca robii, ei au trebuit sa intinda pungile cu
bani de our sau argint. Daca nu le-ar fi adus, puhoitil
calaretilor din pustie ar fi prapadit tarinile si ar fi Luis,lull cu foe satele si targurile. Asa au trait Rusii mai
bine de o suta de aui, adeca tocmai atata vreme cat am
stat si not supt puterea Tatarilor, caci acestia cereaubir
de la toate asezarile, pand in zidul de piatra al multi-

www.dacoromanica.ro

-- 1.81

for Carpali. Rusii de la Apus, carora li se zice Rusneci,


Rusi-Mici sau Ruteni, au putut sd-si pastreze, totusi,
regatul ce-si intemeiaserd in partile Galitiei: puterea
regelui, care statea in orasul Ha liciu, se intindea si asupra unor parti din Moldova noastra. liar desbinarea a

pus capat si acestui regat, care a trecut in manile lui


Casimir-cel-Mare, regele Poloniei.

3. Rusia a scapat de stoarcerea din partea pdganilor


abia la sfarsitul veacului al XIV-lea. Tatarii slabisera
foarte mult. Imparatia for era Insa foarte mare (cad se
intindea din mijlocul Asiei pand in muntii nostri, de
la Himalaya papa la Carpati), dar nu mai era Intr'Insa
ascultarea si unirea din vremurile bane. In toate pdrtile
se ridicau stapanitorii de Tinuturi, can nu se supuneau,
sau se supuneau numai pe jumatate,. poruncilor Hanului. De aceia Rusii au prins mime sa se lupte cu Tatarii,
inaintea cdrora statusera ping atunci smeriti si infricosati.

Mai inainte de venirea Tatarilor, cel mai insemnat


oras rusesc era Chievul; aici stateau cnejii cei marl;
puterea for se intindea asupra malurilor Niprului pans
la Mare. Dupa navalirea tatareasca, .Chievul cant in
puterea Litvanilor, can luara mai toata Rusia cea veche.

Pe zi ce mergea insa, crestea Rusia cea noud, care se


intemeiase prin cucerirea de la locuitorii din Rdslrit,

Finii cei mdrunti cu armele de os. Aceasta parte a


.

Rusiei este fatd de cealalta ceia ce Brandenburgul era


fail de Saxonia, sau ceia ce fusese Saxonia fatd. de re-

gatul franc. Aici erau mai multi cneji in orase asezate pe apele care se varsd din spre Apus in apa puternica a Volgei: dintre dansii toti, s'au aratat mai sireti cnejii din Moscoua. Ei au stat intaiu in legdturi de
supunere desavarsita cu Tatarii. Pe urml, cand s'au
simtit intariti, s'au pregatit de lupta cu dansii.
Cneazul muscal care a indraznit eel d'intaiu sd-si inwww.dacoromanica.ro

- 182 -frunte stapanii, a fost Dimitrie, zis Donscoi (de la


Don). Hanul tatdresc se Intelesese impotriva lui si cu
Iagello, printul Litvaniei, despre care a mai fost vorba.
stile s'au ciocnit aproape de apa Donului, la satul
Culicovo, In 1380, cu doi, ani Inainte de moartea lui
Ludovic, regele din Ungaria $i Polonia. Crestinii an biruit. Ce-i drept, Tatarii s'au intors Mark si au nimicit
orasul Moscova. Dar ei s'au dus, orasul
ridicat din
cenusa ei, $i de atunci cneazul de acolo a lost socotit
ca mai mare deck ceilalti.
Dimitrie n'a gtapanit nici zece ani dupa biruinta lui.
Urmasii lui au fost slabi. Tara era mica si rau lutemeiata. Inca, locuitorii fiind saraci si simpli; orate de
negot nu se aflau; cele din apropiere traiau de sine, ca
Novgorodul, on erau stapanite de Litvani. Taria cea adevarata a unei teri nu ,Incepe decat atunci cand oamenii ajung sa fie luminati si harnici. In Moscova nu era
asa.

4. Cam tot pe acea vreme s'a ridicat apoi in Asia un


oni grozav, care samana ca pricepere $i vitejie salbateea
cu vestitul Ginghiz-Han, intemeietorul puterii tataresti,

Numele lui e Timor; era schiop si i se zicea Timurcel- Schiop, Timurlenc: de aici Europenii s'au deprins
a-i zice Tamer lab.. El a cucerit miezule Asiei, Turchesta-

nul, s'a batut cu China si a facut pe Tatari sa asculte


de dansul. Nici Turcii n'au lost in stare sa i se impotriveasca; el iii batea joc de slabiciunea lor, Statul otoman
parandu-i un biet principat atotputernicului Han, care
avea toata Asia Centrala, bogatii nemargenite si o oaste
ce se inoia neconenit, si pe unul din cei mai straluciti
Sultani ai Turcilor, pe Baiezid, 1-a prins In lupta (1402),,

1-a bagat intr'o cusca si asa .1-a purtat dupa dansUl


pang ce a murit de rusine .i de'durere. Nimeni nu mai
cuteza sa infrunte pe Timur: cand un oras nu -Si deschi-

r rrn.%1

www.dacoromanica.ro
A

-1 183

dea portile inaintea lui, el it facea Una cu pamantul si


n'avea mile nici de fapturile cele mai nevinovate.

Timur era de nastere tot Turc, dar dintre cei liberi


cari strabateau pustia Asiei -Centrale. Un limp, el petrecuse viata ratacitoare a celor din sangele lui. La 1384,

inainte de a supune partile asiatice si de a na'vali Yn


Siria, uncle prada ingrozitor marea cetate a Damascului, el hotari tine va fi Han al Hordei de Aue in Rusia. Urma cucerirea Persiei si a Turchestanului, a Armeniei muntene. Apoi Hanul petrecu trei ani in Rusia.
Expeditia cea mare din Siria zabovi ciocnirea lui cu
Turcii osmani.

5. Dar, dupa moartea lui Timur, Tatarii an mers tot


indarat. Din Imparatia for se desfaceau numai peteci.
Inainte, fusese un singur Han; acuma Hani rasariau in
toate partite, si fiecare se dusmania Cu eelalalt. Pe cursul

raului Volga erau doi, in Siberia de .astazi altul; al


-

patrulea se acivase in peninsula Crimeii, intre Marea de


Azov si Marea Neagra. Tatarii acestui Han se numiau

de Romani Crdmleni, dupa numele romanese cel vechin al Crimeii: Cram.ul. Dese on am fost pradati not
de acesti oameni fare mild, cari se tineau numai din pes-

ehe.5uri si din jafuri, cari socotiau ca e o umilinta sa


lucreze pdmantul.

Hanatul Crimeii a fost infiintat de Hagi-Ghirai. Dinastia lui s'a zis a Ghiraizilor. Popoarele vecine de la
Marea Neagra si din Caucas se suptisera. De la Don
. la Nistru era pustiul uncle pandiau Tatarii. Cei din Dobrogea se intalnesc abia dupa 1500, iar Nogaii din
Bugeac (Basarabia-de-jos) se aseaza numai pe la 1600.
Pe langa. Han era un Calga, loctiitor, apoi, mai tarziu, un Nuredin, tot din sangele Ghiraizilor.
Sultani si Marzaci aveau; supt acestia, comanda oswww.dacoromanica.ro

T.:

- 184 !Bor. Prada era pentru aoest popor, care nu lucra pamantul $i nu se cobora la indeletnicirea cu mestesugurile si negotul, o neaparatcl nevoie.
o,

Pe vremea cand Stefan


domnia in Moldova,
Tarul din Moscova era Ivan al III-lea. Acesta n'a fost
un viteaz, dar socotelile lui s'au dovedit bone. De la clan-

sul inainte niciun Han tataresc n'a mai Carat haraciu


(thijdie) Ru$ilor. Ivan a nimicit stapanirea printilor color mici din alte orase rusesti. In sfarsit el s'a luptat cu
urmasii lui Casimir, regele Poloniei (Irate cu Vladislav
cel ucis la Varna) si li-a smuls o parte din Litvania.

Fiul lui a luat pe Elena, fiica lui Stefan-col-Marc.


Acesta se mira cum poate Muscalul sa ispraveasea numai prin viclenie lucruri care pe el 1-ar fi costal jertfe
scumpe de singe.

Ivan (t 1505) a luat si Novgorodul, foasta republica


liberd.. El lucra cu dibacie la sfaramarea Hordei celei
Mari. Din ramb.'$itile ei isi supuse Cazanul. 0 casatorie
cu una din urmasele Paleologilor, Sofia, dadu stapanirii
sale un prestigiu imparatesc.
f

XXXIV.

Despre asezarea Turcilor in Europa.


1. Turci se chiama astazi un neam de oameni de legea lui Mohammed, cari locuiesc lute parte in Turcia
europeand (cu mull cele mai marl stapaniri ale for sant
hist, dupa ultimul for razboiu cu crestinii din Balcani
si dupa noua cesiune catre Bulgari, la 1915, $i chiar
dupa biruinta asupra Grecilor, in Asia),' ca si in unele
Tinuturi din Bulgaria si Grecia si in Dobrogea noastra.
Ei sant in viata for un popor bun $i omens, care -5i tine
cu multi credinta cuvantul; la razboiu se aratd foarte
viteji; odata erau pradalnici si foarte cruzi. Pe crestini
=

www.dacoromanica.ro

f.

-185-

fi despretuiau in inima lor, socotindu-i de o lege necu-

rata.

Numele de Turc se dadea locuitorilor ratacitori in Asia mijlocie, acolo uncle dupd dansii se numeste astazi o lard: Turchestanul. Dintre ei s'a ridicat, precum
.

am vazut, neamul Selgiucizilor, care a intemeiat o Impa.'-

ratie mare. Prin ndvalirea Mongolilor si prin certe pentru Domnie s'a Impartit i sfaramat insd, cum vazuram,
pe la sfarsitul veacului al XIII-lea, Sultanatul selgiucid.
In Asia Mica au ramas atunci stdpanitori mai mid,
cari se chemau emiri. Printre ei se ivi si unul cu numele
de Osman, care avu IndrazneaLl si noroc. Turcii cari-I
urmau in razboiu si la prada s'au zis Osimantai, fiind

obiceiul turcesc de a numi un popor dupd acela care


i-a dat o viata deosebita (asa Moldovenii erau numiti de
Turci: Bogdanlai, dupd Bogdan, care a intemeiat Moldo-

va). Osmanlaii s'au intins rapede peste aceasta tarn:


Spahiii lor, cdlaretii cari primiau pamanturi pentru el
adecd oastea none, osse luptau, si ienicerii
tasi pedestri, nu mai aveau pareche.

Imparatul din Constantinopol, loan Cantacuzinul, a


luat cu plata un numar de Turci pentru a-1 ajuta impotriva alter Greci, dusmani ai sai, ceia ce, de la un
crestin ca el, era un mare pacat.
S'a spus ca Mihail Paleologul luase Inapoi Constanti=
nopolul din manile Latinilor peste masurd de slabiti si

avand numai cetatea imparateasca. El a carmuit cu


pricepere, intrebuintand mijloacele dibaciei acolo unde-i
lipsia puterea: s'a Invoit si la Unirea cu Roma.
Dupes cativa ani de stapanire linistita a fiului sau An.

dronic (Andronic al II-lea), s'a inceput lupta intro


acesta si nepotul sau de fiu, numit tot astfel, si deci se

mai pierdu Inca din puterile acestei biete Imparatii


cu hotarele ingustate.
Fiul celui de-al treilea Andronic, Joan al V-lea, era
www.dacoromanica.ro

- 186 - '
un copil, supt epitropia mamei, o Latina din Savoia.
Cantacuzinul era eel mai de sama om dintre Bizantini:
pe Incetul el aluned la rascoala, sprijinindu-se si pe
puterile sarbesti.

Dintre Sarbi se ridica. pe la jumatatea veacului al


XIV-lea un rege mare, Stefan Dusan, care si capita
,

reCunoasterea Apusului pentru titlul sau cel nou, de Im-

par& al Romanilor si Sdrbilor. El infra in legatura cu


Papa, indrazni sit stea in fata marelui rege unguresc
Ludovic si cuceri, folosind toate desbinarile grecesti, cea

mai mare parte din Macedonia, liana langa Salonic


si raul Struma. Dad. Sarbii au pe ce-si sprijini stIpanirea asupra Macedoniei, ei se intemeiaza pe marele
for Imparat (t 1354).

2 Asa s'au deprins Turcii a veni in Europa. Ei nu


_

emu departe de dansa, caci ajunsesera acuma de stapaniau tot pamantul asiatic pans in fata cu Constantinopoint si-si aveau Capita la in marele oral Brusa, care

vine tocmai in acest Tinut; aveau si corabii, pe care


vasliau supusii lor, Greci de pe coasts, mai ales.
In cele d'intaiu decenii ale veacului al XIV-lea, Niceia si Nicodemia ajunsera mina Turcilor. Impotriva
Osmanlailor *se intrebuinteaza Spanioli, din Campania
cataland, a lui Roger de Flor, dar acestia mai mull pildara decat folosira, si une on ei cladura. Turcilor ceia ce
erau chemati sa apere. Si asa- nn'mitii ,,Alani ", adeca

Romani din partile noastre, au fost adusi pe plata' in


Asia Mica inainte de 1300. Printul Andronic incerca
a da navalitorilor o lupta deschisa, dar fu biruit la
Philokrene.

Turcii straba'tura pe incetul, Cantacuzinul facand o


tabard permanentii de Turci supt printul Soliman. Un
-

t-

7..

www.dacoromanica.ro

--

- 187 -

cutremur sfaramand zidurile. oraselor, barbarii patrun-sera fara lupta In Galipoli (1354).

In zadar veni din. Apus acea ruda a Imparatului din.


Constantinopol, contele de Savoia; Amedeu, si se lupta.
cu. dansii, caci nut-i putu scoate. Nu numai ca Turcii
pastrara Galipolul, dar, Inainte de venirea contelui, ei se

ridicasera In sus pe valea puternicului ran Marita si


cucerisera Adrianopolul, orasul cel mare pentru care se
luptase Ionita cu Bizantinii.
-,

Aceasta se intampla pe la 1360. Turcii nu cuceriau


din ambitie on din pofta de glorie, ci ca sic aiba drumu-

rile de negot. De aceia intinderea for se facu In doua


directii: spre Filipopol si Adrianopol, apoi spre Nis si
Sofia la Nord, iar in Apus spre Salonic, de o parte,
de alta spre Macedonia (Chiustendil) i Marea Adriatica,

undo era, principatul sarb catolic al dinastiei Balsa (de


origine Romani), care fu nimicit, pe cand printii macedoneni se supusera, platind tribut.
s.'
Netrebnicul Imparat Ioan al V-lea nu era In stare decat sa-si planga nenorocirea. Nici el, nici urmasii lui
n'au Indraznit sa-si -ceara Indarat cu arma mostenirea
strainoseasca, ci s'au tot- milogit pe tang Turci cu rugaminti $i daruri.

3. Nenorocirea crestinilor a fost ca nicio tara din par-

tile Balcanului nu era pregatita sa se Impotriveasca. .


Bulgaria se afla sfaramata in trei: o capetenie care se
chema Dobrotici, Roman de obarsie, statea pc la Varna;

de la dansul Turcii au numit toata tara de acolo, 'Ana


in sus, la gurile Dunarii, Dobruge, in romaneste Dobrogea.

Resedinta acestor stapanitori, Impodobiti cu titlul de


Despoti, care se dadea la Constantinopol, de obiceiu,
www.dacoromanica.ro

- 188 :rudelor imparatesti, era Kaliakra, din sus de Varna: de


la Balica, care se intampind intaiu aici,, pang la acest
Dobrotici ei sant Romani.

Alt stapanitor, cu titlul de Tar, statea in Capita la cea


veche, Tarnova; it chema Sisman. Un frate al lui Linea
Vidinul si toate locurile vecine. Avesta, Strasimir, era
inrudit prin sotia sa cu Domnul muntean din acel Limp,
Vladislay.

Sdrbii aveau, =7, dui:4 moartea lui Stefan Dugan, eel


mai mare stapanitor sarbesc, ravnind Constantinopolul
pe langa fiul acestuia, Urog, si un Craiu, anume
Vucagin; un Despot, Ugliega, dar o multime de domni
din cetati si orase, in Macedonia, nu-1 ascultau nici pe
acesta.

Toti acesti principi crestini se intelesesera intre sine


ca sa incerce a goni pe Turci; dar ei fura batuti langa
apele raului care uda pe urma si Adrianopolul.
Lupta s'a dat la Cirmen, langa raul Marita, pe locul
ce s'a zis apoi Prapadul Sarbilor", la 1371.

Vucasin fu omorit, pe cand fugia, si urmasul sau,


Lazar, care Isi avea rosturi mai multe in asa-numita
.Primorie dalmatind, prin partile de unde perisera Balsizii, nici nu-si mai zisera rege, ci numai cneaz, print.
- - Turcii luasera acuma Macedonia sarbeasca, si Lazar,
care domnia doar in partite de langa Dunare si Mare,
.

se hotari sa-si cerce norocul cu dansii.


El se uni cu regele din Bosnia, alts tars sarbeasca din
apropiere, intemeiata de .mai patina vreme. Odata el

invinse, dar mai tarziu se dadu o lupta in campia de


la Cosouo, careia i se mai zice si Campul Mierlelor:
crestinii lard biruiti acuma, insa in cursul infrangerii
for un Sarb patrunsese pans In cortul Sultanului, care
www.dacoromanica.ro

- 1139

era Murad eel d'intaiu, fiul lui Urcan si nepotul de fiu


al lui Osman, si -1 sparcul cu cutitul (1389).

$i pang. azi Sarbii pomenesc in cantece numele lui


Milos Obilici care a ucis pe Sultanul Murad.
1. Fiul lui Murat, Baiezid, a Post poreclit Falgeru.1",
pentru ca era nespus de mute in toate miscarile lui de
razboiu. El a facut pe Sarbi sa asculte de. dansul si sa-i
'
dea ajutor la oaste.
Astfel in luptele lui Mircea-cel-Batrtm, Domnul Terii-Romane5ti, ieau parte si Constantin Dragasevici, de
la Chiustendil, si chiar fiul lui Vucasin, vestitul Marcu
Cidiorul al baladei sarbesti. Stefan, fiul lui Lazar, care
si acesta murise la Cosovo, Despot din mila Bizantini-

lor, cu cari se inrudise, mergea si el obisnuit in raz


,

boaiele Sultanilor.

Tara Bulgarilor a pradat-o Baiezid de mai multe ori:


De Erica lui, regele Ungariei, Sigismund, a chemat pe
crestinii din Apus, si, ascultand de rugamintile regelui,
venira multime de cavaleri francesi, chiar si din neamul regelui Franciei, precum si Gerniani, intre cari un
strabun al regelui nostru. Ei incunjurara cetatea Nico
pole.

Dar Baiezid alerga, inteadevar ca fulgerul, si-i Witt


prin pedestrimea sa, caci Apusenii venisera numai cu
calarime.. Aceasta se intampla la 1396; cu trei ani'
_inainte, Sultanul luase Tarnova, Capitala Bulgariei. Dupa Nicopole el cuceri si Vidinul, unde, cu vre-o treizeci
de ani inainte, statusera si ostasi munteni de-ai lui Viadislav-Voda. Abia se mai tineau uncle parti din Serbia

si Tara-Romaneasca supt Domnul ei Mircea, care invinse de dour" ori pe Turci, comandati chiar de Baiezid,.

www.dacoromanica.ro

- 190 -

'

to -i ndvaliserg. in Cara. 0 lupta se dadu In partile


xaganului, alts la Rovine In Do lj.
-

Bii-

Dar Tureii tot ii luara la sfarsit si lui, inainte $i


dupd moartea lui Baiezid, Dobrogea, Silistra, cetatea
de langa Dundre, ba chiar si orase de pe malul sang
al raului, ca Giurgiul, i poate Severinul.
5. Cum am vazut Insa, Baiezid a Post batut si prins de

Hanul eel strasnic, Timur, Fiii lui 'se framanta multi


vreme Intre dansii pentru putere. *-.
.Mircea dadu ajutor unuia dintre acesti printi, Musa,
ca sa iea tronul de la Soliman. Cat stapani Musa, TaraRomaneasca avu pace. Mohammed domnia pe atunci
In Asia.
La Airing.' Insa Invinse Mohanimed. El nu carmui multi

vreme. S'a luptat mai cu samg. In Asia, cu emirul din


Caraman.,

. _

Fiul sau, Murad al 11-lea, a lost' mai rdiboinie si mai

fericit: orasul cel mare Salonicul el 1-a smuls de la


Venetieni, carora li-1 yanduse Grecii. A cucerii Alba-

nia si a trimes pradatori pand In Ardeal. S'a bate


cu Mad Dracut, Domnul muntean, i cu Ioan Hunyadi. Fiind ajuns la batraneta, el a putut Inca sa striveasca pe crestini in acea vestita lupta de la Varna.
Urmas i-a fost fiul, Mohammed al II-lea, cel mai inserimat Sultan turcesc din aceasta vreme. Si despre
dansul se va spune cand se va arata viata $i ispravile
.marelui Domn moldovenesc Stefan-cel-Mare.
-

XXXV.

Terile romgne*ti Ong la moartea Domnului


Moldovei $tefan-cel-Mare.
.

1. Tara Moldovei e mai noud decal Tara-Rometneascd .sau Muntenia. Aceasta isi are Inceputurile Inca din
www.dacoromanica.ro

- 191

-";

cei d'intaiu ani ai veacului al XIV-lea, cand s'au unit la


un loe Voevodatele din munti, de dincoace si de dincolo
de Olt, supt im urmas al lui Seneslav si -al lui IancuVon. (Tihomir), amine Baseirabci -ori Basarab (care era
un nume de botez). Basarab n'a mai vrut sa asculte de
Unguri, cum fusesera unii din Inaintasii sai, si a bAtut
rau, In stramtorile muntilor, pe Graiul unguresc, Carol-Robert, care venise sal supuie (1330). Fiul lui, Alexandru, a prins sa intemeieze tara. Fiul lui Alexandru, Vladislav (Vlaicu), a invins a doua oara pe Unguri si a pus mana pentru catava vreme pe marea cetate bulgareaseg. a Vidinului (1369); si el s'a luptat cu
_

Turcii, facandu-si datoria de crestin, dar catre sfarsit a vazut ca trebuie sa se impace cu ei. Mircea -a fost
nepot, si, ea si inaintasii sai, el a stiut sa apere neatarnarea terii.
.

2. Moldova, numita asa dupe raul Moldova, Fang care


-

s'a alcatuit ea la Inceght, a fost Intemeiata pe la anul


1360. Atunci s'a coborIt_ din Maramuras, tara Inuntoasa de de-asupra Ardealului, un. Bogdan Voevod, ca-

petenie a Romanilor de acolo, supusi Ungurilor. El a


gonit pe Voevodul pus de Unguri in partite moldovene,
urmas al lui Sas (Sasul) si Dialog, si s'a Intarit asa de
nu 1-a putut scoate nimeni. Fiul sau, Lalcu, si urmasii

acestuia, din alt neam; au inaintat necontenit, de la.


Baia, si spre Rasarit si spre Miazazi, supuind pe juzii
satelor romanesti neatarnate, pe Tatari, cari stapanisera
pang mai deunazi si pe oricine-1 gasiau in cale. Capitala
lor ajunsese sa fie Succava s aici ei durara o ..puler_
nica cetate.
.
,

3. Dar Domnii stateau putina vreme in Scaun, mai


ales pentru vesnicele lupte dintre cei ce aveau drepturi
la stapanire, ca unii ce erau din acelasi sange. No,

rocul Moldovei a fost ca la 1400 a ajuns sa aiba carmuiT


A

www.dacoromanica.ro

se.

- 192

rea tandrul Voevod Alexandra, care' a camas Domn


loath viata sa, pand in 1433, icand batranetele-1 coborard in mormant. El scapd Cara de atarnarea fata de
Poloni si-i dada ca hotare la Miazdzi Dunarea si Ma
rea. Dar -fiii si nepotii lui de fii se inclestard iardsi in
lupte pentru stapanire. Moldova sedpd de zbucium nu

mai and birui si se asezd in Suceava alt mare Domn


tandr,tefan, fiul until Bogdan-Vodd care fusese ucis mi

celeste si nepotul de fiu al lui Alexandra pe care urmash 1-au cinstit cu numele de cel Bun".
Pdrintele nostru Stefan-Vodd a statut de treizeci

si sage de on inaintea dusmanilor si a biruit de treizeci

si patru de on campiile stropite de sange ale

luptelor. Dar el 'a fost un om crunt, si nu i-a placut


s=i caute vrajba nimanui, ci bucuria lui cea mare era sa '
steie linistit intro ai sai, sa impart judecdti drepte,
sa aiba sfat cu oamenii intelepti, sa cladeasca biserici
si mandstiri si sa Infrurnuseteze cu pietre amintitoare
mormintele strabunilor Si rudelor sale, morti in timpuri grele. Dar, cand simtia ca primejdia se pregateste
asupra terii sale, el se facea ca un leu manios, care nu
se.mai odihneste cat ii mai sta in fat cineva. Asa un
om ii trebuia neamului romanese pentru ca el sa se tie
pana in ziva de astazi. Caci lard. Stefan ne-ar fi inghitit,
de sigur, on Ungurii, on Polonii, on Turcii, si aici ar
fi anti limbd, alta lege &cat ale noastre.
Stefan a avut mult de lucre si cu crestinii. Ungurii
aveau atunci in fruntea for pe Matias Corvinul, feciorul lui Ianeu-Vodg Hunyadi, cm tartar si foarte trufasi care semana la suilet cu maica-sa, de seam mobil

din ,Sdlagiu, si nu cu total sau, care era om viteaz,


dar`nu lacom si nieide cum lduddros. Matias Linea la
dansul pe un Petru-Vodd (Aron), ueigasul tatalui lui
Stefan, care Petru-Vodd domnise in Moldova inaintea
lui Stefan. Craiul navali in Moldova ca sa -1 puie iardsi
pe acdsta si patrirase pang. In targul Baia, nu prea dewww.dacoromanica.ro

'.

193 -parte de Suceava, dar Stefan adund din loath pdrtile pe


teranii sai, si, itrangand cu foc si clopesind cu sdgeti
pe Unguri, fi fugari din tart, uncle nu mai cutezara sa
mai vie (1467). Apoi el goni pe rand din Tara-Romdneasca,mai multi Domni, cari tineau cu Turcii: asa flcu
el eu Radu-cel-Frumos, cu Basarab-cel-Batran 5i cu
Basarab-cel-Tandr.De la vecinii sai munteni el lud tetatea Chiliei, drept de-asupra Dundrii-de-jos. Pe Tatari
i-a incollit odatd fn dumbrava de la Lipnic in Basarabia.

Spre-sfarsitul Domniei lui a Intampinat cu barbatie


pe regele polon loan-Albert, fiul lui Casimir, care venise sa ieie Moldova; regele n'a putut cuceri Suceava;

la intors, Stefan a cazut asupra lui in oodru si i-a


prapadit frumoasa ostire. Pe urma a rasbatut dincolo
de Bucovina, in Pocutia, si a luat In mana sa cetdtile
tare i sfe datorau pentru un vechiu Imprumut neplatit.

4. Dar fapta lui cea mai mare a fost ca a putut Linea piept Turcilor.
Sultanul Mohammed al II-lea se urea! pe tron hotdrit
sa indeplineased, izbanzi ca ale lui Alexandru-cel-Mare,
pe care le stia din carti. El incunjurd cetatea puternica
a Constantinopolulai, unde era Impgrat pe atunci Con-

stantin al XII-lea, care a fost eel din urma stapanitor


din neamul Paleologilor. Orasul se Impotrivi cloud luni
de zile, stiind ce soartd-1 asteaptd, dar la urnik asaltul

Turcilor dovedi vitejia Grecilor, cu atat mai mull, cu


cat ajutoare nu veniserd, de nicairi aproape.

Interes sa apere Constantinopolul aveau Vene(ienii,


cari fAceau un' intros negot cu aceasta cetate, apoi Ge-

novesii, cari, de la asezarea Paleologilor in Scaunul


impAratesc, stapaniau Pera, odinioara venetiana, si Marea Neagra, wade, fats de Tana, la gura Donului, colonic
venetiana, ei intemeiaserd in Crimeia, pe loc ddruit de

Tatari, vestita cetate a Caffei. Si Papa avea datoria


, 13

www.dacoromanica.ro

194 --de a ajuta pe Bizantini, Intaiu pentru ca erau .creftinz


si apoi pentru ca, la Florenta, se uniserci cu vechea Roma catolica. Nicolae al V-lia, Papa de atunci, a $i trimes pe Isidor, cardinalul rutean (rusesc), fost Mitropolit

unit al Chievului. Dar cei mai multi dintre Constantinopolitani 11 primira cu ura, ca pe un spurcat In ce
prive.ste legea;, fiindca el pomenise la Sfanta Sofie pe
Papa, ei nici nu mai calcara In aceasta biserica, pareca

ar fi fost pangarita. Ziceau in gura mare ca, decat


Latinii, mai bine sa alba asupra for pe Turd. Strasnica
dorinta li s'asi indeplinit! Corabiile papale venira prea
tarziu In ajutorul Imparatului din Constantinopol, care
ramase unit pang. ce muri, cazand si el In gramada, la
cucerirea orasului.
La 29 Maiu 1453, ostasii lui Mohammed Intrau in cetata si inecau in sange stradele, pietele $i lespezile bisericilor.

Tctusi macelul n'a fost asa de grozav cum se spume.

Turcii cautau robi, si ei 1si dadeau sama ca un om


viu are pret, si nu unul mort. Trei zile Insa Constantinopolul fu cu desavarsire pradat. Apoi Sultanul c' lari
prin strazile pline de sange $i vesti astfel ca de acum
Inainte Incepe randuiala Imparateasca cea noun. Peste

cateva zile, Patriarhul fiind fugit mai de mull, Mohammed chema pe Invatatul calugar, strict ortodox,
Ghenadie Scholarios, si-1 facu Patriarh, In vechile forme. Lui fi supuse, si nu numai In cele sufletesti, caci
Turcii erau bucurosi sa capete bani de la supusi, fara
a-i administra de-a dreptul, pe toti ,crestinii de legea
greceasca. Acestia erau priviti ca o singura nage rcligioasd, deosebita de acelea ale Armenilor si Latinilor
catolici. Multi Greci, scriitori si oameni de Stat, au fost
sprijiniti si daruiti de Mohammed, care nu li cerea macar sa-si schimbe legea, renegdnd, facandu-se renega(i.
www.dacoromanica.ro

195

Mohammed visa acuma sa iea


$i Italia si sa fie
Imparat in Roma. Deocamdata Insa, el incunjura Belgradul, la Dunarea sarbeasca, de unde-1 raspinse, dupe
silinti inviersunate, loan Hunyadi.

.-

Belgradul era cetate ungureasca de putina vreme.


Stefan Despotul, care si-a castigat mari merite pentru
literatura. si arta si care a stiut sa se strecoare prin
toate primejdiile, avuse ca urmas pe al dollea Despot
sari), Gheorghe Brancovici. La venirea In Domnie a lui
Gheorghe, Ungurii se asezara In Belgrad, pe vremea
regelui Sigismund.
Gheorghe era un om cu multe mijloace, viclean si sta.-

ruitor, neinfrant In vointa lui. Viata i-a fost piing. de


lupte si nenorociri. Supt unul din fill lui, Lazar, Serbia
decazu rapede. La moartea acestuia, In 1458, se iscara
certe aprige pentru o mostenire asa de primejduita.
Pentru a doua oara ocupara Turcii cetatea Semendria,
la Dunare, resedinta, bine Intarita, a reginei Elena, vaduva lui Lazar. Incercarea de a uni Serbia en Bosnia,
undo domnia acum regele Stefan Toma (la sfarsitul
veacului al XIV-lea Inca, Banii unguresti ai Bosniei a- '

jung liberi si se incoroneaza regi), nu izbUtise.


Inca din 1459, regina Elena fugi in Ungaria, si apoi
la Roma, unde se calugari dupa normele catolice.
Bosnia nu mai trai multa vreme, 5i nici Herfegovina
ducelui Stipan (Hertegovina Inseamna tara 'hertegului", Herzogului, ducelui, si Stipan, care mai inainte era
numai Voevod, capatase acest titlu de la Imparatul
Frederic). Ultimul rege bosniac,. ,Stefan Tomaseuici (de
la 1461), pierdu trop si viata In 1463, dupa caderea
laicei, cetatea lui de Scaun; daunazi i s'a gasit mormantul, in care zacea de patru cute de ani aproape trupul
decapitat. Peste putin once urma de stapanire sarbeasca
Inceta si, data regele Matias a putut lua lake si a proclamat ca rege bosniac pe Nicolae Ujlaky, unul din
-

www.dacoromanica.ro

- 196-

nobilii sai, egalitatea acestuia nu s'a prefacut niciodatr


in adevar.

De acolo, Mohammed merse in Moreia, pe care o supuse.

De aici fury inlaturai, pe urma galcevilor dintre ei,


fratii ultimului Imparat de Constantinopol, Dimitrie si
Toma. Cel din urma fugi in Italia, iar Cel d'intaiu trai
din mila Sultanului pe niste mosii In Tracia.
Venetia
purta un razboiu pentru partea ei din Moreia, dar Incerca pierderea, pe rand, a Argosului si a insulei Negroponte (1470), dupa care urma Indata (1488) pacea
cu republica. Ea parasi si Scutari In Albania.

In anul 1461, se puse carat Imparatiei grecesti din


Trapezunt. Aici, dupd multe greseli si crime, pierdu
4

Domnia neamul Comnenilor. Ultimul Imparat, David, fu


.dus si el In Tracia, dar, descoperindu-se legaturile lui
Cu. Persia, fu ucis.

In 1462, -Mohammed lua insula Lesbos, In Arhipelag


(stapanita, ca si Enos, pe ooasta Traciei, de familia genovesa Gattilusio) si navali in Tara-Romaneasca, unde
domnia un om crunt, dar inimos, Vlad, zis reper(pentru ca tragea In teapd), fiul lui Vlad Dracul. Dar acesta nu se sfii sa." intro noaptea In tabard si, la urma, II
scoase din tare prin foame. Matias Corvinul nu putu s6
pastreze Bosnia, pe care o luase, $1 Scanderbeg, viteazul
aparator al Albaniei, se stanse, dupd multe biruinte.
Scanderbeg, fiul lui loan, domnul Croii si partilor
vecine, fusese intaiu renegat. De aici ii vine .numele, fiindca.'

el se chema cu adevarat Gheorghe Kastriota,

dintr'un neam grecisat care se sarbise apoi cu total: Albanes bask' era sangele lui. Domnul Alexandru" (aceasta
inseaninii ,,Scanderbeg") avu de lupta si cu Venetia,
www.dacoromanica.ro

197

capete toga Albania, dar numele i-a rd.mas vestit pentru multele razboaie pe care le-a purtat
cu Turcii. De doua on porni Sultanul insusi Impotriva
lui si nu-1 putu rapune. Scanderbeg muri la Inceputul
anului 1467, cand se gatia de o noun lupta cu Turcii.
Inca de atunci fetele din neamul lui obisnuiau a-i canta
faptele de vitejie. Peste doi ani Croia fu ocupata de Venetieni, $i In curand Albania era a Sultanului.
care voia sit

Mohammed se facu astfel stapan peste insula veneliana Negroponte. Serbia, Bosnia erau ale lui, $i In
toata lumea el nu mai avea alt dusman decat pe $ahul Persiei.
$i acesta, Uzun-Hasan (Hasan-cel-Lung"), era un
Turc, dar din cei, mai salbateci, de prin steps. Persia
o cucerise Si avea legaturi-cu familia Imparateasca din

Trapezunt. Cauta a se face si aliatul lui Stefan-eel-Mare.


Se parea ca se Tidied un nou Timur. Dar in lupta de la
Baiberd (1473) - birui Mohammed.
.

Atunci Sultanul se Incumeta sa rapuie pe Stefan,


stiind ca va castiga astfel $i Moldova si. Tara-Romaneas-

ca. Generalul sau din Europa (beglerbegul din_ Rumelia) veni pans in padurile Vasluiului, dar fu batut
strasnic, Inteo dimineata din lanuar 1475, la PodulMalt. In anul urmator, dupa ce cucerise Domnia asupra Marii Negre, Sultanul Insusi veni asupra lui Stefan.

In lupta de la. Rdzboieni sau Valea-Albd, In muntii


Neamtului, Turcii Invinsera, dar peste cateva saptAmani
ei treceau Dunarea lihniti de foame si coplesiti de
boli. Pa."na la moartea sa, In 1481, Mohalnlated se lupta
cu Venetienii, $i lua de la Napoletani Otranto, ca lac de

debarcare cand ar vrea sa atace Italia: dar lass In pace


Moldova.

E adevarat ca fiul sau Baiezid al 11-lea rupse de la


Moldova Chilia si Cetatea-Alba, la limanul Nistrului
www.dacoromanica.ro

- 198

(1484), si ca Stefan se frivol a plati bir, dar linistea


ce cumpara astfel nu era amestecata cu umilinta, si
Stefan muri in 1504 falnic ca un Imparat batran.
Baiezid a fost un Sultan pasnic. Si lit, se lupta el cu
Sudanul pentru granita 'dintre Asia Mica si Siria, si tot
silit porni asupra Venetiei, careia, in al treilea razboiu al
ei cu Turcii (intaiul fusese numai pe Mare, la inceputul
veacului al XV-lea, si Venctienii biruiserd laugh' Galipoll), el ii lua cetatile Lepanto, Coron si Modon, in
Moreia (1500).

.01,1 0 TZe4

U: aCIPIULUI

4'Oeu,d11

www.dacoromanica.ro

'

TABLA CAPITOLELOR

Flag.

WA,LIO TEC,1

Barbarii ca dusmapilj
mane. Germa

II. Stramutarile barba


Alti barbari se re

firea

tort

imparatiei ro-

. .
sl tfk0'u ile lor.
olifa. in loc pe Goti

ut us

III. Odoacru Jeodoric ca regi barbari in Italia. . .


IV. Francii si regele for Clovis (Clodevig, Chlodowech). ,
V. Instinian, Imparatul Rasarltului. Lupta in Apus cu Germanii sl lupta cu Avaril in partite noastre. . .
VI. Arabi'. Mohammed, proorocul lor. Cuceririle ce fac ei,

dupa ce ieau legea propovaduita de dansul.

6
11

17

22
27

VII. Carol -eel Mare, Imparatul cel nou al Romei, ridicat

dintre barbari
VIII. Hopi de Mare din Miazanoapte sau Nortmanii si caderea Imparatiei lui Carol-cel-Mare
IX. Prefacerile terilor desfacute din Imparatia lui Carolcel- Mare.

40
47

X. Italia si Germania Oita la Otto-cel-Mare, imparatul


eel nou
XI. Imparatia din neamul . lui Otto-cel-Mare.
.
.
.
.
XII. Lupta Papei cu Imparatul pentru pu'erea cea mare
asupra lumii.
XIII. Cum s'au alcatuit cele trel culturi ale lumii: cultura
_

latina, greceasca si araba

32

XIV. Deosebirile intre cele trei culturi.

51

58

64

69
74

XV. imparatia greceasca de dupa Iustinian in lupta cu


barbari'. Persil si Slavii
XVI. iMparatia greceasca de dupa Justinian in lupta cu
barbarii : Avarii si Bulgarii
'
XVII. Imparatia greceasca de dupa lustinian in lupta cu

83

Barbarii. Bulgarii, Ungurii. Dinastia macedoneana .


XVIII. Imparatia bizantina in lupta cu Pecenegii, Rusil si Turcii .

93
98

www.dacoromanica.ro

88

200

.
Pag.

XIX. Inceputul rAzboaielor cruciate pentru mormantul lui

[sus Hristos .
XX. Regatul crestin al Ierusalimului si alte cruciate . .
XXI. Henric al II-lea, regele Angliei, si lupta cea noun

104
108

dintre Papi si Imp


XXII. ImpAratia Bizantind pe vremea cruciatelor
XXIII. Imparatia Latina din Constantinopol sL Imparatul apusean Frederic al II-lea
XXIV. Regele german Rudolf 'de Habsburg. Negotul in aceste

112
117

timpuri : Hansa
XXV. IntArlrea regaiitatii francese : Filip-August si Ludovic

al IX-lea Sfant
XXVI. Starea lumii pe anul 1300

...... .

...122
129

134
138

XXVII. Terile din Apusul Europe! de Ia 1300 pAna la razboiul

de o sutA de ani"
XXIII. RAzboiul de o sutA de ani"
XXIX. Franta si Anglia de Ia rAzboiul de o suta de ani"
pand la 1500
XXX. Terile celelalte pAnd la anul 1500
XX XI. Pap!' si Imparatii din vremea razboiultil de o suta
de ani"
XXXII. Ungurii si Polonii In veacul al XVI-lea
XXXIII. Oranduirea Terii Rusesti si luptele el cu Tatarii .
XXXIV. Despre aezarea Turcilor in Europa .
XXXV. Terile romanesti pana la moartea Domnului Moldovel

.....

Stefan-cel-Mare

www.dacoromanica.ro

144
149
155
160
167

173
180
184
190

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și