Executarea silita. Curs 1. 17.02.2012.

-este o faza a procesului civil

- este o componenta a actiunii civile
De regula, obligatiile prevazute in titlul executorie trebuie executate de bunavoie, dar se poate sa nu
fie asa, caz in care se procedeaza la executare silita.
Se inlocuieste acordul privat inexistent al partilor, mai ales al debitorului.
Se pun in e.s: numai acele inscrisuri recunoscute ca titluri executorii; ele fiind hotararile
judecatoresti dar si alte inscrisuri carora legea le recunoaste acest statut.
Procesul civil presupune faza judecatii si faza executarii silite. Daca in prima faza se obtine o
reunoastere in drept a pretentiei invocate, in faza executarii silite se obtine si o recunoastere in fapt .
Cele doua faze nu sunt obligatorii ca existenta ( putem avea doar faza judecatii; putem avea numai
faza executarii silite, daca se pun in executare un titlu executoriu recunoscut ca atare de lege; putem
avea ambele faze ).
Ca si componenta a actiunii civile, imprumuta toate componentele actiunii civile: interes, calitate,
capacitate, afirmarea unui drept. Ea se poate derula in oricare din modalitatile prevazute de lege
(art. 371^1 alin. 3).
In sistemul nostru procesual, executarea silita nu este posibila in urmtoarele cazuri:
-in cazurile actiunii in constatare,
-hotararile in materie de stare civila a persoanelor
-executarea silita asupra persoanelor (executarea silita, nu are caracter umanitar,)
-daca debitorul este obligat sa faca sau sa nu faca ceva (implica o actiune personala), nu poate
functiona pe baza constrangerii persoanei).
De la principiul conform caruia executarea nu poate purta asupra persoanei, exista anumite
exceptii:
-

Daca titlul executoriu are ca obiect incredintarea unui minor.

Daca este vorba despre o hotarare care vizeaza desfacerea contractul de munca.
Daca se executa silit o evacuare, evacuarea unui chirias.

Ca si regula, executarea silita poate viza toate bunurile debitorului. Uneori, codul limiteaza aceasta,
deoarece exista anumite bunuri care exista in patrimoniul debitorului, care sunt insesizabile,
inurmaribile; art. 409 C.Proc.Civ:
-salariile si veniturile periodice realizate din munca, pensiile dar si alte sume platite periodic
debitorului care asigura mijloacele de existenta ale acestuia
Orice urmarire a acestor bunuri insesizabile este nula.
Natura juridica a executarii silite este. Avand in vedere ca ES presupune:
-punerea in executare a hotararilor judecatoresti
-punerea in executare a altor titluri executorii
1

Atsfel, ea are o natura mixta, avand in caracter jurisdictional (pentru ca in aceasta faza atunci cand
legea prevede intervine si instanta de executare) dar si un caracter administrativ (mai sunt si alti
actori, care participa in mod direct la ES- executorul, terti). Preponderent este caracterul
administrativ, instanta de judecata avand competente limitate.
Prin modalitatile ES, intelegem formele in care poate avea loc executarea silita. Acestea sunt expres
si limitativ reglementate de lege, prin norme imperative. Astfel, exista executarea silita directa
(transpunere in faza judecatii a principiului executarii in natura a obligatiei) dar si executarea silita
indirecta (atunci cand obligatia nu poate fi executata ca atare in natura, ea fiind inlocuita prin
echivalent).
In ceea ce priveste executarea silita directa, exista urmatoarele modalitati:
-predarea silita a bunurilor
-executarea obligatiilor de a face sau de a nu face
In ceea ce priveste executarea silita indirecta, exista urmatoarele modalitati:
-urmarirea silita mobiliara
-popririrea
-urmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacina
-urmarirea silita imobiliara.
Creditorul poate decide, poate alege intre aceste modalitati.
In ceea ce priveste participantii la executarea silita:
-creditorul urmaritori si debitorul urmarit. Cel care a castigat procesul este creditor;
-executorii judecatoresti- ei ocupa rolul principal din cadrul ES.
-instanta judecatoreasca sau instanta de executare. Ea este judecatoria in raza careia are loc
executarea silita. Ea investeste cu formula executorie, incuviinteaza executarea silita, judeca
contestatia la executare si poate ordona luarea unor masuri de executare silita.
-tertii: tertii popriti (in cazul popririi executorii) dar si terti desavarsiti (care nu au legatura cu
executarea silita, mai ales in cazul contestatiei la executare)
-adinistratiile locale: organele de politie, jandarmerie, organele publice ale statului.
ES nu vizeaza numai interesul privat, avand in puternica componenta publica: garantand siguranta
circuitului civil si consolideaza suprematia unui titlu executoriu.
-Ministerul Public (procurorul); el poate participa la orice proces civil, uneori poate solicita
declansarea actiunii civile si poate astfel cere si punererea in executare. El poate participa si la
solutionar contestatiei la executare.
Partile. Drepturile si obligatiile lor.
Cel care declanseaza executarea silita, trebuie sa justifice un interes (un folos practic- refuzul
executarii voluntare de catre debitor), trebuie sa afirme un drept (cel constatat prin hotarare), sa aba
capacitate si calitate.
2

Debitorul are drepturi si garantii; acestea sunt protejate prin punerea la dispozitie a acestuia a
contestatiei la executare.
In faza judecatii, poate fi o coparticipare activa, pasiva sau mixta. In faza executarii silite, se
pastreaza coparticiparea activa, dar nu se poate pastra coparticiparea pasiva. Pentru ca desi sunt mai
multi debitor, executarea silita se face pentru fiecare in parte, pentru bunurile lui proprii.
La fel ca in faza judecatii, creditorii si debitorii din faza executarii silite, pot participa personal sau
pot fi reprezentati prin mandatar avocat sau neavocat. Este posibila reprezentarea partilor prin
avocat, care oate percepe si onorarii oentru activitatea prestata, iar aceste onorarii intra in
cheltuielile de executare, urmand a fi recuperate de la debitor: 371^7 alin. 2. Aceste cheltuieli sunt
cele de la data sesizarii organului de executare pana la data cand se realizeaza executarea silita.
Acestea se stabilesc de catre executorul judecatores printr-un proces verbal pe baza dovezilor
prezentate de catre partea interesata. Acest proces-verbal este titlu executoriu, in baza art 371^7
alin. 4.
Organele de executare.
Ele trebuie sa fie investite cu o autoritate de stat. In acest sens, executorul judecatoresc, este
considerat partener al justitiei, pentru ca desi exercita o profesie libera, este investit si cu autoritate
de stat. Executorii pot fi propriu-zisi, fiscali, avas. Executorii bancari sunt considerati executori
clasici.
Tot aici, este si instanta de executare dar si procurorul.
Caracterul creantelor puse in executare silita.
Executarea silita poate avea ca obiect plata unei sume de bani, predarea unui bun, predarea
folosintei unui bun, desfiintarea unei constructii, plantatii, lucrari sau luarea unei masuri permise de
lege. Nu orice creanta poate fi pusa in executare, chair daca ea e constata prin titlu executoriu. Art.
379 alin 1 prevede ca acea creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila. O creanta certa este cea a
carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau din alte acte (adica este necontestata din pundt
de vedere juridic). O creanta este lichida daca acel cuantum al ei este determinat sau determinabil.
O creanta este exigibila, daca aceasta a ajuns la termen, daca este scadenta. Chiar daca aceste
conditii sunt indeplinita, uneori nu se poate trece la executare silita: daca instantele de fond au
acordat un termen de gratie (art 388; 382)
Prin titluri executorii se inteleg acele inscrisuri in baza carora se declanseaza si se continua
executarea silita. Exista mai multe categorii de titluri executorii:
-hotararile judecatoresti. Ea poate fi pusa in executare silita numai daca indeplineste urmatoarele
conditii (art. 372, 374, 376): daca este investit cu formula executorie (art 269), sa fii fost definitiva
sau irevocabila. Astfel ca regula, hotararea trebuie sa fie minim definitiva (decizia din instanta de
apel) si in toate cazurile sa fie investita cu formula executorie. Ca si exceptie: sunt anumite situatii
expres prevazute de lege, cand hotararile se pun in executare fara a fi investite cu formula
executorie (inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu nu mai trebuie
investite cu formula executorie). Sunt anumite situatii: incheierile executorii, hotararile provizorii,
pot fi executate fara a fi ramas definitive si fara a fi necesar sa fie investite cu formula executorie.
-actele autentificate de notarul public
-hotararea arbitrala. Art. 367, 367^ 1
-hotararile judecatoresti straine- cele pronuntate in statele membre UE (Regulamentul 44/2001recunoasterea si executare hot date in statele membre si Regulament 85) si cele pronuntate de
3

instantele straine, altele decat cele din statele membre UE (L 105, intai trebuie recunoste si apoi se
pronunta incuviintarea unei hot. jud straine)
-cambia, cecul si biletul la ordin sunt acele efecte comerciale si instrumente de plata. Desi sunt
titluri executorii, totusi e necesara investirea cu formula executorie (astfel nu se mai parcurge faza
de judecata)
-procesele verbale de contraventie. Nu trebuie investite cu formula executorie
-titlurile emise de organul fiscal. Sunt titluri executorii fara nicio alta formalitate, insa executarea
silita functioneaza in baza C. Proc. Fiscala. Iar organul care le executa este executorul fiscal.
-contractele de asistenta juridica si reprezentare. Acestea au niste dispozitii referutoare la onorariile
si cheltuielile realizate, aceste dispozitii fiind titluri executorii. Insa, pentru a se trece la executare
silita, este necesara investirea cu formula executorie.
-contractul incheiat cu mediatorul- este necesara investirea.
In functie de titlul executoriu procedura si contestarea este diferita.

Ipotez: antecontract incheiat in forma autentica in care se spune ca daca nu se inchieie contractul se
platesc penalitati. Se poate executa silit acesta act? Actul e executoriu pentru ca este inchieiat in forma
autentica.
s-a facut o notificare, a fost pus in intarziere, se paote duce C la executor pentru a executa fara sa mai
sesizeze instanta?

Pentru a fi executata creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila

Certa= recunoasterea sa rezulte din acte
Lichiditatea= trebuie stiuta contravaloarea
Ex. Daca nu se plateste datoria se poate execurta masina sau contravaloarea ei. La data executarii,
executorul contata ca masina nu exista. Ce face? E nevoie de un proces
Art. 574 CPC!!! (e un proces de stabilirea a sumei chiar la instanta de executare, hotararea e executorie.
Debitorul daca vrea sa suspende executarea pana la solutionarea recursului e obligat sa consemneze sumele
de bani)
Prin titul executoriu s-a prevazut ca obliga paratul la plata unei sume de bani, la plata dobanzilor pana la
data pronuntarii hotararii, pecum si la dobanzile pana la data executarii, dupa data executarii. Dobanzi pana
la data executarii si dupa data executarii- art. 379 alin.4 (aceasta creanta nu e determinata) dar e
determinabila cu ajutorul actului de creanat (hotararea). In aceasta situatie executorul judecatoresc va face el
calculul, nu va fi nevoie de un alt proces.
4

Cererea de executare silita

- se inainteaza executorului judecatoresc (NU instantei) impreuna cu titlul executoriu. Executorul are
obligatia ca in cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii sa solicite instantei de executare incuviintarea
executarii silite. Executorul va transmite instantei cererea de executare plus copia de pe titlul executoriu.
Care e executorul judecatoresc competent
- art 373 Cpc e competent orice executor judecaotresc din raza teritoriala a curtii de apel in care
urmeaza sa aiba loc executarea silita (pt bunurile mobile executarea are loc unde se gasesc acestea, la fel si pt
imobile)
Daca bunul intra in circumscrptia mai multor Curti de apel e competent orice executor judecatoresc din
raza acelor CA, fara a se impune vreo ordine

Care e instanta de executare competenta?

- e cea de la locul unde se face executarea silita. In acest caz nu mai e o competenta alternativa (ex. Daca
un imobil e la Buc si unul la Timisoara vor fi 2 inst competente). In NCC acest viciu se va remedia.
Instanta va incuviinta executarea in cel mult 7 zile de la data la care a fost transmisa cererea. (termen de
recomandare)
- procedura de incuviintare a executarii e una necontencioasa (se va desfasura in camera de consiliu fara
citare)
Daca se respinge cererea, creditorul va putea face recurs contra incheierii de respingere, in 5 zile de la
comunicare.
Daca se admite, debitorul nu poate face recurs, dar va putea cere anularea pe calea constestatiei la
executare.

Cauze de respingere CPC art. 3731 alin.4

Conexarea dosarelor de executare :

- se face la cererea oricarei pers interesate
- e de competenta instantei de executare ce a fost prima sesizata
- reunirea se va dispune la executorul care a facut cel mai avansat act de executare. Daca nu exista asa
ceva, conexarea va avea loc in favoarea executorului care a inceput primul executarea.
Orice executare nu poate incepe decat dupa ce debitorul a primit in prealabil o somatie. E trimisa de
executorul judecatoresc dupa ce s-a pronuntat o hotarare executorie si are rolul de a da posibilitatea de a
executa de buna voie.

Pentru poprire nu exista somatie:

5

- executarea cand debitorul a fost decazut din termen (pierde beneficiul termenului). In acest caz nu
exista somatie.
Daca executorul judecatoresc va incepe executarea fara a-l soma, intreaga executare e nula.

Incidente privind executarea silita

1.
Prescriptia executarii silite
E reglementata in Cpc 405- 4051
Termenele difera dupa cum e vorba de apararea dr reale imobiliare sau oricare alte drepturi.
Termenul general aplicabil tuturor titlurilor executorii mai putin cel derivat din apararea dr reale
imobiliare- 3 ani. Pt dr reale imobiliare e 10 ani.

Incepe sa curga:
- pt H.J. regula : dreptul de a executa o hot judecatoreasca se naste in momentul ramanerii ei definitive
(nu trebuie sa fie irevocabila)
- nu conteaza data investirii cu formual executorie pt celelalte titluri executorii : ex. Acte
autentificate de noatarul public de la scadenta.
Termene speciale : creante fiscale 7 ani, contraventii- 1 an.

Daca termenul de prescriptie e implinit:

- titlul executoriu isi pierde puterea executorie
- creditorul ce nu a pus in executare o creanat pierde forta executorie a titlului sau, dar daca nu s-a
prescris dr de actiune, poate obitne o noua hotarare, dar paratul nu paote opune autoritatea de lucru judecat.
Paratul poate insa invoca beneficiul primei hot (pt ca a doua hot sa nu fie mai anevoioasa)
Suspendarea, intreruperea 4051 , 4052
Art. 2539 NCC

S-a depus o cerere de executare silita care s-a intrerupt, perimat. In acest caz termenul de prescriptie nu sa intrerupt, dar poate fi depusa in 6 luni o noua cerere. Cererea intrerupe prescriptia daca e admisa.
Repunerea in termen: 15 zile, motiv temeinic.

1
1
2

Perimarea executarii silite:

- cand creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la indeplinirea unui act de executare silita din culpa lui, fara a
mai face si alte acte.
Efectul: desfiintarea actelor de executare efectuate. Daca nu a intervenit prescriptia va putea face o noua
cerere de executare (e nevoie si de o noua somatie unde nu mai e nevoie sa ataseze titlul executoriu)

Suspendarea executarii silite:

Poate interveni din initiativa creditorului
Debitorul poate obtine suspendarea in una din urmatoarele forme:
- ca urmare a faptului ca a formulat o contestatie la executare iar inst. ii acorda supsendarea pana la
solutionare
- daca se executa o H.J. care nu e inca irevocabila, iar instanta de recurs acorda suspendarea pana la
solutonarea cererii de recurs. Chiar si daca e irevocabila se poate acorda suspendarea pana la solutionarea
contestatiei la anulare sau a cererii de revizuire.
Toate acestea presupun darea unei cautiuni.
Bunuri comune : creditorii urmaresc fie cota indiviza, fie procedeaza la partaj.
Creditorii care au debitori soti- art. 353, 354 NCC
In NCC instanta nu va mai putea invoca din oficiu beneficiul de discutiune.
Fideiusori- 2294, 2295 NCC
491 pt minori (se poate cere ca mai intai sa se urmareasca bunurile mobile)

Executional civil curs 3

Contestatia la executare
- Procedur contencioas
De 3 feluri:
1. Contestatia propriu-zis vizeaz vicii fie ale titlului executoriu, fie ale actelor de executare
(ex. Prescriptia titlului executoriu, lipsa unor formalitti ale actului, lipsa ncuviintrii silite,
nulitti ce tin de procedura de executare)
2. Contestatia la titlu vizeaz aspecte ce tin de necesitatea unor lmuriri cu privire la
ntelesul, ntinderea sau aplicarea titlului executoriu (ex. Indicarea unui imobil n titlu n
mod greit sau inexact)
3. Contestatia mpotriva refuzului executorului judectoresc de a afectua un act de executare
(ex. Exec jud apreciaz c a intervenit perimarea, dar creditorul sistine c a fcut act de
ntrerupere a perimrii)
Categoria 1 este folosit n cvasiunanimitate de ctre debitori, categoria a doua este folosit att de
ctre debitor ct i de creditor, iar ultimul tip de contestatie este folosit n cvasiunanimitate de
ctre creditor.
Calitatea procesuala activ/pasiv
7

Poate fi fcut att de creditor ct i de debitor; executorul judectoresc e mandatarul creditorului,

el nu poate avea calitate procesual activ. Tertilor li se permite introducerea contestatiei la
executare atunci cnd invoc un drept al lor este vtmat prin derularea executrii silite (ex. Se
urmresc bunurile altuia bunuri care nu apartin debitorului ci fac parte dintr-un depozit sau
mprumut)
Instanta competent este diferit n functie de felul de executare.
1. Pentru contestatiile propriu-zise i pentru contestatiile mpotriva refuzului exec jud este
competent judectoria din raza teritorial unde se face executarea silit (este ntotdeauna
instanta de executare) - regula
2. Pentru contestatia la titlu, instanta competent difer:
a. Dac titlul provine de la instant sau de la alte organe cu activitate jurisidctional,
competenta revine organului juridic care a emis actul respecxtiv
b. Dac titlul nu provine de la instante sau alte organe cu activ jurisdictional (cambie,
bilet la ordin), competenta apartine instantei de executare se revine la regul
Termenul de contestare la executare
Pentru cont propriu-zise si pentru contestatiile mpotriva refuzului exece jud termenul este de 15
zile ce curge dup urmtoarele reguli:
-

ncepe de la primirea somatiei, iar dac executarea e fcut fr somatie, de cnd s-a luat la
cunotint de primul act de executare
- Dac e vorba de poprire, termenul curge de la comunicarea/ntiintarea c poprirea a fost
nfiintat, dac veniturile sunt periodice, termenul curge de la data primei retineri (fiecare
retinere nu genereaz un termen nou)
- De la data cnd contestatorul a luat la cunotint refuzul exec jud de a executa
- Dac e fcut de un tert ce invoc vtmarea drepturilor sale, termenul curge de la data
efecturii vnzrii bunurilor ori predrii silite a bunului, pentur c tertul nu are cunotint de
executare. Pierderea termenului nu conduce la decderea tertului de a contesta, el pierde
doar calea procedural respectiv, el are oricnd calea actiunii n revendicare.
Pentru contestatia la titlu poate fi formulat oricnd, termenul este deci determinat de prescrierea
dreptului de a cere executarea silit. Dac s-a nclcat acest terment nu se mai poate face cont la
titlu din cauza lipsei de interes.
Domeniul de admisibilitate
n toate cazurile, nu se vor repune n discutie aspectele solutionate prin hotrre judectoreasc
definitiv i nu se vor relua aspecte solutionate prin hotrrea ce prezint titlu executoriu. n cazul
acelor titluri executorii care nu provin de la o instant judectoreasc, se pot formula i aprri de
fond, nefiind nclcat autoritatea de lucru judecat, dar numai dac legea nu prevede o procedur
special pentru aspectele de fond respective (n materie fiscal titlurile pot fi contestate sub aspectul
fondului lor numai n urma unei proceduri jurisdictionale administrative, apoi fiind compent
instanta de contencios administrativ; la cambie se poate face opozitie cambial pentru problemele
de fond n termen de 5 zile a nu se confunda cu termenul de contest la executare).
n jurisprudent exist situatii limit cu privire la regula neinvocrii aprrilor de fond. Spre
exemplu, invocarea compensatiei legale, instantele au respins n practic astfel de aprri, ns
teoretic invocarea unei compensatii ulterioare pronuntrii hotrrii trebuie acceptat dac creanta sa nscut ulterior pronuntrii hotrrii.
Se pune o problem i cu privire la invocarea de debitor a exceptiei de neexecutare ori a
rezolutiei/rezilierii. Briciu: exceptia de neexecutare poate fi motiv de contestatie, nu ns i
rezolutiunea/rezilierea.
Procedura constetatiei la executare
8

Este procedura prevzut pentru judecarea n prim instant, cu citarea prtilor

Dac titlul provine dintr-un apel sau recurs, contestatia se va judeca dup regulile cii de
atac respective
Este posibil ca pe durata contestatiei, instanta s procedeze la suspendarea executrii silite.
Suspendarea silit este de dou feluri
1. Suspendare provizorie acordat de preedintele instantei de executare, prin procedur
necontencioas, n camera de consiliu, fr citarea prtilor, cu depunerea unei cautiuni
de 10% din caloarea creantei contestate, iar dac este vprba de o sum de bani,
cautiunea va fi de 500 lei; se acord prin ncheiere irevocabil, valabil numai pn la
data solutionrii cererii de suspendare a executrii fcut odat cu contestatia la
executare (ce poate dura n practic)
2. Suspendare propriu-zis judecat de complet, n edint public, cu stabilirea unei
cautiuni de ctre instant, dar care nu poate fi mai mare de 20% din val creantei sau
2000 lei dac e sum de bani; se dispune prin ncheiere, atacat cu recurs n mod separat
n 15 zilr; valabil pn la solutionarea contestatiei la executare

Solutiile
1. Se admite
a. Dispune anularea executrii n tot sau n parte
b. Dispune ncetarea executrii silite dac nu au fost fcute acte de ncetare
c. Oblig executorul jud de a efectua anumite acte de ex (contest mpotriva refuzului ex
jud)
d. Lmurete tiltul (contest la titlu)
2. Se respinge
ntoarcerea executrii
Aplicabil dac s-a procedat la executarea silit, iar ulterior titlulk este desfiintat sau procedura de
executare a fost desfiintat n urma contestatie, constatndu-se ca executarea nu s-a fcut n mod
legal astfel c prtile trebuie puse nm situatia anterioar.
n cazul n care s-au executat bunuri mobie, se vor aplica regulile de la urmrire (art. 449
dobndirea bunurilor la licitatie se mai pot recupera doar dac se dovedete o fraud). n cazul n
care nu mai poate face ntoarcere prin natur se va restitui prin echivalent suma rezultate din
vnzare, actualizat cu rata inflatiei de creditor. Dac adjudecatarul este chiar creditorul, el va
restitui bunul n natur.
Dispunerea ntoarcerii
a. Desfiintarea titlului n calea de atac se ncepe executarea dup apel, dar se face recurs i
hptrrea e diferit, atunci instanta va hotr i ntoarcerea executrii
b. Dac se face casare cu trimitere spre rejudecare, se poate dispune ntoarcerea execut la
cererea prtii dac hot e diferit
c. Dac nu se cere nici n recurs nici la rejudecare, se poatre cere oricnd la instanta de drept
comun pentru existenta unei plti nedatorate, ce va determina un nou proces aceasta poate
atrage compentnte diferite n functie de valoarea pretentiilor etc.
d. Dac n timpul contestatiei la executare nu s-a fcut suspendare, la cerere se dispune i
ntoarcerea executrii
Termenul de prescriptie
Celd e drept comun 3 ani, pentru drepturi reale imprescriptibil
Curge de la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti prin care s-a desfiintat titlul/executarea
silit (atunci se nate dreptul de a cere ntoarcerea execut)
9

Bunurile ce pot fi urmrite

n pincipiu toate, cu anumite precizri cu privire la bunurile insesizabile:
a. Insesizabile total bunurile din domeniul public, art 406 407 C civ (bunurile de uz
casnic, personale, de cult religios, alimentele necesare debitorului etc)
b. Insesizabile partial i conditionat ex. Conditia s nu xiste alte bunuri; OUG 22/2002
institutiile publice nu pot plti creantele dect din bugetul alocat special pentru plata
creantelor. Dac nu exist un asemenea buget, institutia trebuie n 6 luni s ti creeze
sume de bani alocate pltii creantelor (conditie partial i temporar)

CURS 4[]

9.03.2012
DREPT EXECUTIONAL CIVIL

Veniturile (salariile si alte venituri periodice) se pot executa in cuantum de din salariul lunar net.
Nici daca exista concurs intre creditori, urmarirea nu poate depasi din veniturile nete ale
debitorului, indiferent de natura creantei.
Se poate face o discutie cu privire la faptul daca dividentele reprezinta sau nu venituri periodice.
Doctrina nu este unitara in aceasta privinta, astfel incat nu exista o concluzie, existand argumente
solide si pro si contra.
Veniturile constand in indemnizatii pt. incapacitate de munca, cele obtinute la desfacerea
contractului individual de munca si veniturile din somaj pot fi urmarite doar pt. obligatii de
intretinere sau pentru obligatii de despagubiri pt. repararea pagubelor provenite din vatamari
corporale. Acestea pot fi executate pentru:
-

1/2 din venituri la obligatia de intretinere

1/3 din venituri la obligatia de despagubiri pt. vatamarea corporala

Anumite categorii de venituri nu pot fi urmarite sub nicio forma:

Alocatiile
Ajutoarele pt ingrijirea copilului bolnav
Indemnizatiile de maternitate
Indemnizatiile de deces
Bursele de studiu
Diurnele
Alte venituri declarate expres de lege (alte legi speciale)

In cazul in care debitorul nu are niciun venit, se vor urmari alte bunuri ale sale.
Daca veniturile sunt mai mici decat salariul minim pe economie, acestea pot fi urmarite dar numai
asupra partii care depaseste din salariul minim (adica debitorul trebuie sa ramana intotdeauna cu
cel putin jumatate din salariul minim pe economie).
Situatii speciale cu privire la imobile:
1) Cand un imobil apartine unui minor sau unei persoane puse sub interdictie, acesta (imobilul)
poate fi urmarit dar minorul are dreptul de a cere creditorului sa urmareasca mai intai
bunurile mobile.
2) Cand un creditor ipotecar urmareste bunurile ipotecate ale debitorului, iar debitorul a
instrainat un bun ipotecat unui tert dobanditor, acesta din urma va putea cere creditorului (in
10

caz de urmarire a bunului dobandit) sa execute mai intai bunurile ipotecate ale debitorului si
doar atunci cand nu sunt suficiente sa urmareasc bunul sau ipotecat.
3) Cand se urmareste un imobil, debitorul poate solicita sa se execute veniturile produse de
imobilul respectiv. Daca debitorul observa ca veniturile pe 6 luni (produse de imobil) pot
duce satisfacerea creantei, instanta poate accepta aceasta, sistand urmarirea imobilului.
Cererea trebuie facuta in cel mult 10 zile de la comunicarea somatiei catre debitor. Instanta
va decide prin incheiere irevocabila, in camera de consiliu si cu citarea partilor.
Probleme cu privire la bunuri:
In principiu, orice bun poate fi urmarit.
I. Clauza de inalienabilitate a unui bun acceptata in NCC si in acte intre vii si in acte mortis
causa. Conditii de valabilitate prevazute de catre NCC, art. 627:
a) Sa nu se intinda pe mai mult de 49 de ani;
b) Sa existe un interes serios si legitim.
Clauza produce efecte si fata de terti si fata de creditori. Efectele fata de dobanditorii ulteriori ai
bunului sunt supuse unor conditii: i) clauza sa fie valabila; ii) sa fie indeplinite formele de
publicitate.
Art. 628 NCC daca clauza de inalienabilitate este prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit, e
opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului => per a contrario ca in contractele cu titlu
oneros clauza e opozabila numai creditorilor ulteriori ai dobanditorului.
II. Masele patrimoniale
a) Urmaribile
b) Neurmaribile
In cazul patrimoniilor de afectatiune, creantele nascute cu privire la aceste patrimonii se vor
executa cu precadere din acestea, iar in cazul in care nu sunt suficiente, creditorul se poate indestula
apoi din bunurile comune (din patrimoniul comun).
In cazul meseriilor liberale, creditorii patrimoniilor de afectatiune se pot indestula numai din acel
patrimoniu iar creditorii comuni, numai din bunurile comune (din cele neincluse in patrimoniul de
afectatiune).

URMARIREA SILITA MOBILIARA

Vizeaza executarea bunurilor mobile corporale.
Procedura debuteaza cu somatia trimisa debitorului alaturi de copia dupa titlul executoriu. Somatia
pune pe debitor intr-o stare de avertizare, debitorul avand dreptul de a plati in termen de 1 zi, dupa
care se trece la sechestrarea bunurilor (in fapt, sunt 3 zile in care debitorul poate plati, deoarece ziua
in care este somat si cea in care expira termenul de 1 zi nu se iau in considerare termenul se
calculeaza pe zile libere).
Sechestrarea se face de catre executorul judecatoresc si se realizeaza indiferent unde se afla
bunul (in posesia debitorului sau in detentia altei persoane, de exemplu, in depozit). In unele cazuri
executorul judecatoresc va fi insotit de un ofiter de politie:
11

a) daca debitorul nu consimte la deschiderea de bunavoie a locuintei sau a incaperilor din

locuinta
b) daca debitorul nu este prezent si nicio ruda a lui sau alt reprezentant al lui nu este prezenta
Executorul va declara sechestrate bunurile mobile pe care le considera de cuviinta, insa in limita
aproximativa a creantei (aceasta valoare se stabileste tot de catre executorul judecatoresc). Daca
bunurile sunt dificil d eevaluat, executorul va putea consulta, facultativ, un expert.
Daca sunt gasite sume de bani / metale ori pietre pretioase, acestea se vor lua de catre executor si
vor fi depuse la CEC (sumele de bani) sai in case de valori mobiliare ale institutiilor acreditate
(metalele / pietrele pretioase).
Felurile sechestrului (cum pot fi sechestrate bunurile):
a) Sechestru simplu bunurile sunt lasate debitorului pana ce vor fi vandute. Debitorul are
doar dreptul de a le folosi, fara a avea dreptul de dispozitie asupra lor;
b) Sechestru cu peceti si sigiliu duce la indisponibilizarea bunului, acesta nu mai poate fi
folosit de catre debitor deoarece ar comite infractiunea de rupere de sigilii;
c) Sechestru cu ridicare bunurile sunt luate de catre executor.
In acelasi timp, se intocmeste un proces verbal, prin care se si poate desemna un custode, adica o
persoana care sa supravegheze si sa aiba grija de bunuri (custode poate fi chiar si debitorul dar daca
este alta persoana decat acesta va fi si remunerat).
Daca debitorul nu achita in urma sechestrului se va trece la vanzarea bunurilor. Vanzarea se poate
face prin buna invoiala sau prin licitatie publica.
i) Vanzarea prin buna-invoiala se face numai cu acordul creditorului si al debitorului.
ii) Licitatia publica necesita o publicatie de vanzare facuta de catre executorul jud. La biroul
acestuia, la primaria localitatii, la sediul instantei de executare si, daca e necesar, intr-un ziar
de larga circulatie. Publicatia va cuprinde bunurile ce se vand si pretul de pornire, dar si alte
date precum locul, data, numele executorului. Data nu poate fi mai scurta de 2 saptamani de
la instituirea sechestrului dar nici mai mare de 2 luni de la acesta. La licitatie participa orice
persoana care cel mai tarziu pana la ziua licitatiei depune o garantie de 100% din bunurile
asupra carora vrea sa liciteze. Singura persona care nu poate participa la licitatie este
debitorul (nici direct, nici prin persoane interpuse). Creditorul poate participa la licitatie.
Bunurile se vand bucata cu bucata si nu in bloc. Executorul va oferi spre vanzare prin 3
strigari succesive.
Reguli speciale la licitatie:
Daca nu se obtine pretul d einceput, va avea castig de cauza persoana care ofera cel
mai mult (sub conditia ca pretul sa fie serios);
Creditorii, desi pot participa la licitatie, nu pot adjudeca cu mai putin de 75% din
pretul de pornire al bunului;
Daca bunul nu se vinde, exista posibilitatea ca orice creditor sa preia bunul in contul
creantei, doar ca el va fi obligat sa-l preia la valoarea d einceput a creantei. Daca
bunul are o valoare mai mare decat creanta, creditorii trebuie sa depuna diferenta;
Dupa adjudecare, se incheie un proces verbal de adjudecare care valoreaza titlu de
proprietate. Se poate plati in termen de 5 zile de la adjudecare.
CURS 6 DREPT EXECUTIONAL CIVIL Traian Briciu

16.03.2012

Poprirea
12

Este de fapt o cesiune de creanta fortata; parti: creditor, debitor, tert poprit (debitorul
debitorului);
Legea permite concursul de popriri intre mai multi creditori; executorul judecatoresc va
distribui sumele intre creditori potrivit rangului lor si preferintelor prevazute de lege;
Situatii atipice: e posibil poprirea in propriile maini ale creditorului (tertul poprit sa fie de
fapt chiar creditorul) aceasta situatie seamana foarte mult cu compensatia; acest lucru e
posibil cand nu opereaza o compensatie legala;creditorul face doar o adresa de infiintare a
popririi;
E posibila si o poprire cu 4 subiecte; daca proprietarul unei locuinte, avand o creanta asupra
chiriasului, dar chiriasul a subinchiriat locuinta si are el insusi o creanta contra
subchiriasului; creditorul proprietarului propreste direct subchiriasul; nu exista o pozitie
unitara in privinta admisibilitatii acestei situatii;
Obiectul popririi: art. 452 c.proc. civ.- sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri
mobile incorporale; atentie la art. 409 (cuantumul procentual maxim al popririi in privinta
veniturilor);
Trebuie avute in vedere si insesizabilitatile; art 409: nu pot fi urmarite ajutoarele pentru
copii, alocatiile, etc.;
Bunurile mobile incorporale: in ce priveste actiunile, daca sunt la purtator, ele pot fi
executate prin urmarirea silita mobiliara; celelalte actiuni se pot executa prin poprire;
intrebare: poprirea se pune asupra sumelor derivate din calitatea de actionar sau inclusiv
asupra valorii actiunilor? Sunt supuse popririi inclusiv actiunile (in sine); in acest caz tertul
poprit e chiar societatea; sunt supuse popririi si obligatiunile;
Solutia e controversata in ceea ce priveste porprirea partilor sociale (la SRL); discutia mai
complicata este daca pot fi supuse popririi nu sumele datorate asociatului, ci chiar partile
sociale (care au o componenta intuitu personae); in doctrina se arata ca partile sociale nu
pot face obiectul unei popriri, deoarece aceasta ar contraveni caracterului intuitu personae al
societatii, instrainarea nefiind posibila decat cu consimtamantul celorlalti; in practica
adeseori se procedeaza la poprirea partilor sociale (in sine), unele instante admitand
contestatia la executare, altele respingand considerand ca aceste argumente nu sunt
aplicabile in cazul unei executari silite;
Oricand vorbim de executari asupra unor bunuri mobile incorporale, poprirea are o
configuratie anume: din ea se realizeaza numai prima parte (infiintarea popririi), mai
departe se vor aplica regulile specifice urmaririi bunurilor mobile; (art. 461 interpretat
corect); este de fapt o unire a doua proceduri (ceea ce in principiu nu e acceptat, dar aici este
legal);
Cu privire la poprirea creantelor viitoare; in cazul popririi, vorbim de 2 creante: creditor
debitor; debitor tert poprit; aceasta a 2-a creanta nu trebuie sa fie certa, lichida si exigibila
si sa aiba un titlu executoriu;
Legea permite poprirea veniturilor viitoare, sub conditia ca ele sa fie datorata in baza unui
raport juridic existent la data infiintarii popririi; tertul poprit nu e deranjat cu nimic, pentru
ca el nu va datora mai devreme sumele care le are de platit; ele va plati la acelasi
termen/aceleasi conditii pe care le avea fata de debitorul poprit, dar va plati creditorului;
Procedura de infiintare a popririi (prima etapa); va fi competent executorul judecatorest
fie de la sediul debitorului, fie de la sediul tertului poprit; infiintarea popririi se face de
executor, printr-o adresa catre tertul poprit prin care I se pune in vedere tertului poprit sa nu
plateasca debitorului porpit, bunurile indisponibilizate;
Infiintarea popririi se face in limitele sumei din titlul de creanta, restul sumei nefiind
indisponibilizata;

13

Daca vorbim de o societate bancara care apare ca tert poprit (situatia tipica in practica);
exista posibilitatea popririi unui cont bancar ce are sold 0 pentru sumele viitoare;
Daca vorbim de unitati operationale ale unei banci, daca se face cererea de poprire pentru o
anumita unitate operationala, poprirea va avea efect doar pentru acea unitate operationala,
iar nu si de la alta;
Prin urmare, efectul infiintarii porpirii: in pricipal, indisponibilizarea bunurile in mainile
tertului poprit, caruia I se va interzice sa plateasca debitorului poprit;
Exista si poprire facuta direct de catre instanta (nu de executor) in cazul obligatiilor de
intretinere, sumele datorata pentru moarte, vatamari atunci cand se aplica asupra salariilor/
altor venituri periodice; instanta va dispune din oficiu poprirea sumelor de bani;
Dupa infiintarea popririi, tertul poprit e obligat ca in termen de 15 zile sa consemneze la
executorul judecatoresc sumele de bani datorata debitorului poprit; in cazul popririi facuta
de instanta, tertul poprit e obligat sa plateasca direct creditorului sumele de bani inscrise in
titlu;
Ce se va intampla daca tertul poprit nu isi indeplineste obligatiile? In aceasta situatie
creditorul/executorul au posibilitatea de a cere validarea popririi (in 3 luni de la data la care
tertul trebuia sa consemneze sumele sau sa le plateasca direct); instanta competenta este
instanta de executare (jurisprudenta: de la domiciliul tertului porprit); instanta va judeca
cererea de validare a porpririi cu citarea celor 3 parti;
In cadrul validarii popririi, practic instanta va certifica existenta creantei debitorului poprit
asupra tertului poprit (a 2a creanta din cele 2 descrise mai sus pe pagina);
In doctrina s-a aratat ca nu exista o limitare a sistemului probator acceptat in cazul acestui
miniproces de validare a popririi;
Exista 2 variante: fie instanta accepta cererea de validare a propririi (creanta pe care
debitorul poprit a avut-o contra tertului poprit se transfera creditorului urmaritor acesta
devine creditor direct al tertului poprit, hotararea de validare fiind titlu executoriu); fie
instanta respinge cererea de validare (instanta va dispune desfiintarea executarii silite);
Ce se intampla daca tertul poprit adopta o atitudine de conformare fata de adresa se
infiintare a popririi? In termen de 15 zile consemneaza sumele de bani la executor;
executorul primind sumele de bani intr-un cont al sau, va dispune eliberarea/distribuirea
acestora in termen de 15 zile de la consemnarea lor de catre tertul poprit;
Poprirea nu se poate face asupra unor sume cu afectatiune speciala pentru care nu exista
dreptul de dispozitie (creditorii executorului nu se pot indestula din contul constituit de
executor pentru plata creantelor creditorilor in procedura de poprire); art 452 alin. (2); nu
sunt supuse popririi si creditele nerambursabile si nici sumele societatii destinate salarizarii;

Cursuri Vineri 23.03- Cursul de la 8- Executare silita; Nu se face cursul de arbitraj.

Executarea silita imobiliara
Instanta de executare configureaza ceea ce inseamna executarea. Normele referitoare la contestatia
la executare au un caracter special, derogator.
Obiectul executarii silite imobiliare:
-vizeaza bunurile imobile, art 537-538 C Civ. Atat bunurile imobile prin natura lor, bunurile
imobile prin destinatie bunurile imobile prin obiectul lor- uzufructul si dreptul de serviture, dr de
superficie.
-488 creeaza cadrul general pentru executarea silita a bunurilor imobile. Astfel, 489 vizeaza
imobilele inscrise in cartea funciara, astfel ca executarea se va face numai pe aceste corpuri de
14

proprietate. Unele imobile pot fi urmarite si separat, pe parti ale sale, nu neaparat pe intregul sau
(cele care sunt pe corpuri de proprietate trebuie sa fie urmarite in intregul sau). Pot fi urmarite
separat: constructiile, apartamentele.
-in ceea ce priveste bunurile accesorii privitoare la imobile (art 490) executarea silita imobiliara
se intinde si asupra accesoriilor imobilului, aceste bunuri putand fi urmarite decat impreuna. In
NCCiv, defineste bunurile accesorii imobilului.
In materia bunurilor ce apartin bunurilor imobile avem interdictii (491):
-imobilele unui minor nu pot fi urmarite silit inaintea urmaririi mobilelor acestuia. Totusi regula
este ca bunul ce apartine unui minor sau unei persoane puse sub interdictie nu poate fi urmarit silit.
Insa, acestea dupa cum spune 491 pot fi urmarite in subsidiar, dupa ce face dovada ca dupa
urmarirea bunurilor mobile nu s-a indestulat creanta sa. Daca se introduce o creanta la executare,
sarcina probei apartine creditorului. Proba se poate face prin orice mijloc de proba. Aceasta
interdictie exista cat timp minorul este minor, totusi exista opinii divergente. Aceasta pentru ca in
cazul executarii silite normele sunt de imediata aplicare, asa ca nu putem da curs tempus regit
actum.
-garantia comuna a creditorului. Astfel ca, patrimoniul persoanelor care au profesii autorizate de
lege, nu poate fi executat silit decat in ceea ce priveste acele datorii pe care le au in legatura cu
activitatea lor profesionala.
-creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp si bunurile neipotecate. Insa, in codul civil exista o
dispozitie contrara (nu pot fi urmarite simultan). Astfel ca solutia va fi : creditorul ipotecar va putea
urmari bunurile neipotecate simultand cu cele ipotecate decat daca cele ipotecate nu sunt suficiente.
-in cazul in care se urmareste un bun imobil ipotecat instrainat, dobanditorul acestui bun, poate sa
ceara instantei de executare, executarea altor imobile ipotecate, pana la solutionarea cererii
executarea fiind suspendata. Tertul dobanditor poate face contestatie la executare in termen de 10
zile.
-creditorul personal al unui debitor coproprietar nu poate urmari partea materiala corespunzatoare
cotei parti ideale si abstracte din bunul comun decat dupa ce se efectueaza partajul. Insa, acestia pot
urmari cota parte din acel imobil, fara a fi necesara imparteala . Vizeaza numai coproprietatea pe
cote-parti, asadar nu se aplica devalmasiei.
-bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorul personal al unuia dintre soti. Numai dupa
urmarirea bunurilor proprii, daca nu sunt suficiente, trebuie sa ceara partajul si astfel abea apoi
acestea pot fi urmarite. Partajul (cerut de creditor) poate fi facut pe cale principala sau pe calea
contestatiei la executare.
Formalitatile premergatoare vanzarii la licitatie
-

Imobilele urmarite silit se valorifica prin vanzarea la licitatie publica (constituie regula),
vanzare directa dar si prin alte modalitati admise de lege (vanzarea prin buna targuiala)
Executorul are obligatia de a se deplasa la locul unde se afla situat imobilul si de a incheia
un proces-verbal de identificare a imobilului dar si o descriere cat mai amanuntita a
imobilului urmarit. Orice viciu referitor la acest proces atrage nulitatea, invocata prin
contestatie la executare.
Dupa ce a facut acest pv incepe executarea silita care incepe cu :
a) Somatia. Aceasta se inscrie in cartea funciara, delimitand astfel momentul inceperii
executarii. Drepturile inscrise dupa inregistrarea somatiei, nu vor putea fi opuse
creditorului executor si nici adjudecatarului care va prelua bunul, decat daca acestia sunt
15

b)

c)

d)

e)

f)
g)

de acord. Dupa primirea somatiei, debitorul poate cere instantei incuviintarea faptului ca
plata datoriei sa se faca din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni. Aceasta cerere va fi
solutionata prin incheiere irevocabila, iar in cazul in care se admite cererea instanta va
dispune suspendarea executarii silite pe timp de 6 luni. Insa, creditorii pot cere reluarea
executarii silite inainte de expirarea termenului de 6 luni in anumite conditii.
Vanzarea la licitatie- daca in termen de 15 zile de la primirea somatiei, debitorul nu a
contestat somatia, atunci executorul va incepe executarea silita. Astfel, executorul va
stabili valoarea imobilului iar daca nu il stie poate cere parerea unui expert. Acest raport
de exeprtiza va fi realizat in 2 exemplare, unul la debitor si altul la creditor. Art 501 si
502 reglementeaza situatia in care executorul numeste un administrator sechestru (care
poate fi creditorul, debitorul sau alte persoane; fiind diferit de administratorul sechestru
de la sechestru judiciar). Daca debitorul nu are alt mijloc de existenta decat cele ce
rezulta din acel imobil, executorul poate stabili o suma de bani (atunci cand executarea
se face si pe chirii spre exemplu, sa primeasca 20% din chirie) care sa ii revina acestuia.
Cei interesati pot face contestatie la executare.
Afisarea publicatiei de vanzare, care trebuie sa cuprinda anumite mentiuni prevazute in
codul de procedura. Aceasta vanzare se poate face in anumite conditii, dupa afisarea
publicatiei de vanzare: nu mai putin de 30 de zile de la publicare si nici mai tarziu de 60
de zile.
Persoanele care vor sa cumpere imobilul sunt obligate sa depuna la orice institutie
bancara, o cautiune din 10% din pretul de incepere a licitatiei. Vanzarea se face in mod
public. Licitatia incepe prin citirea de catre executor a publicatiei de vanzare. Vanzarea
se va face prin 3 strigari succesive. La prima strigare, pretul de pornire este cel facut in
evaluare. La prima strigare daca este un singur om, atunci se poate adjudeca.
Daca nu se obtine pretul minim stabilit prin oferta, vanzarea se va amana la un alt
termen la cel putin 60 de zile. La aceasta a doua intalnire, licitatia va incepe la pretul de
75% la suta din primul pret. Daca nici la acest pret nu se vinde, atunci la acelasi termen
vanzarea se va face la pretul stabilit (asta de 75%). Daca nici acum nu se prezinta
nimeni, atunci se inchide executarea sis e va relua vanzarea, de la pretul mai mare.
Daca adjucatarul nu depune pretul in termen, imobilul se va scoate din nou la vanzare
In momentul in care se plateste integral pretul, executorul va intocmi actul de
adjudecare. Un exemplar se va trimite la cartea funciara pentru a fi inscris, iar un
exemplar se va remite creditorului.

Efectele adjudecarii:
-actul de adjudecare transfera proprietatea.
-odata adjudecat un imobil, el este liber de orice sarcini ipoteci. Orice cerere de evictiune totala sau
partiala este respinsa. Prescrie in termen de 3 ani.

Drept execuional civil

Ultima etap a urmririi silite obinerea sumei i distribuirea ei cnd exist mai muli creditori.
Creditorii pot fi
-

Urmritori = au nceput procedura de executare silit

Intervenieni
16

Nu exist preferine decurgnd din calitatea de creditor urmritor, singura excepie este aceea a
cheltuielilor de executare fcute de creditorul urmritor.

Tabloul de distribuie a creanelor se ntocmete de ctre executorul judectoresc conform rangului

creditorilor, rang stabilit de art. 563 C proc civ:
1.
2.
3.
4.

Cheltuileile de executare
Creditorii cu drept de ipotec, gaj sau alte drepturi de preferin opozabile
Creanele din salarii i cele asimilate salariilor
Creanele rezultate din obligaii de ntreinere, alocaii pentru copii sau alte sume cu
caracter periodic destinate asigurrii mijloacelor de existen
5. Creanele bugetare
6. Creanele din mprumuturi acordate de stat
7. Creane reprezentnd despgubiri pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor din
domeniul public
8. Creanele din mprumuturi bancare, din executarea de servcii, din chirii i arenzi
9. Creane din amenzi (deci diferite de creanele bugetare)
10. Toi ceilali creditori chriografari
Dac exist numai creditori dintr-o singur categorie, deci aflai ntr-o poziie identic, pierderile
se repartizeaz proporional cu creana fiecruia.
Creanele neajunse la termen (inclusiv termenul de graie acordat de judector) sunt incluse pe
tabloul creanelor, chiar dac creana nu a ajuns la termen, acest creditor putnd obine de ndat
distribuia sumelor necesare acoperirii creanelor sale.
Creanele sub condiie rezolutorie pot fi valorificate i ele n timpul executrii 567 alin 2 cu
depunerea unei cauiuni sau constituirea unei ipoteco n favoarea celor care ar trebui s beneficieze
de acea sum n lipsa creditorului sub condiie rezolutorie.
Dac e vorba de o condiie suspensiv, creditorul poate participa la distribuire, dar invers fa de
creditorul sub condiie rezolutorie. Creditorul care n lipsa lui ar beneficia de acea suma, ia sumele
dac depune o cauiune pentru despgubirea creditorului sub condiie suspensiv pentru ipoteze n
care condiia s-ar ndpelini.
n cazul n care exist creditori cu creane periodice (deci o crean mic periodic, dar global
contituie o sum foarte mare ex. Despgubiri acordate pe via unui persoane incapcitate din
cauza lui), creditorii acestor creane pot solicita transformarea creanei lor ntr-o sum global. n
acest sens se pronun instana de executare prin ncheiere supus recursului i dat cu citarea
prilor. De asemenea, creditorul cu creane n rate poate solicita aceatsa cnd debitorul su moare,
iar motenitorii sunt insolvabili sau dificil de localizat (locuiesc n afara rii).

Distribuirea efectiv
Executorul judectoresc citeaz prile i creditorii, n ce privete creditorii ce au drepturi reale
accesorii pentru garantarea creanelor, executorul este obligat sa-i citeze din oficiu, deci chiar dac
nu au intervenit n executare
Va executa tabloul creanelor i va ntocmi proces-verbal de distribuire a sumelor, ce va fi semnat
de persoanele prezente.
17

Dac un creditor este nemulumit de modul de distribuire, poate s fac obieciuni n procesulverbal, dar poate s i constate pr-vb n trei zile de la ntocmire. Aceasta este o contestaie la
distribuire, suspensiv de executare de drept. Judectorul va soluiona contestaia n regim de
urgen i fie va admite contestaia, caz n care va schimba ordine stabilit de executor, fie o va
respinge.

Executarea direct (n natur a obligaiilor)

Procedura de predare a bulului mobil
Se face de ctre executorul judectoresc, prin ncheierea unui proces-verbal ce poate fi ocntestat.
Dac executorul nu gsete bunul mobil sau bunul e distrus, creditorul trebuie s cear
echivbalentul prin revizuire, executorul constatnd imposibilitatea de executare n procesul-verbal.
Prin revizuirea fcut de creditor se va nlocui obiectul preteniilor.
Art. 564 prevede o procedur special prin care se poate obine schimbarea obiectului creanei din
plata unui bun n darea unei sume de bani. Ori de cte ori nu s-a stabilit echivalentul bunului n
contract, n caz de dispariie sau pieire a bunului, creditorul va sesiza instana ce va dispune ce
sum trebuie pltit ca echivalent al bunului. Debitorul va putea suspenda executarea doar cu
consemnarea ntregii sume stabilite.

Procedura de predare a bunurilor imobile

Se iniiaz prin somaia fcut de executor debitorului prin care este chemat s elibereze imobilul
i sa-l predea. Dac n 5zile libere debitorul nu o face de bun voie, executorul l foreaz s
prseasc bunul. Bunurile mobile din imobil vor fi depozitate pe cheltuiala debitorului i date n
grija unui custode care poate fi chiar debitorul.
Exist o interdicie de executare n cazul imobilelor cu destinaia de locuin. n acest caz
executarea silit nu se poate face ntre 1 noiembrie i 1 martie (perioada de iarn). Se va putea
totui executa dac creditorul face dovada c debitorul i familia lui au o alt locuin
corespunztoare n care s-ar putea muta de ndat. De asemenea, n cazul n care debitorul ocup
auziv i fr titlu locuina respectiv. Interdicia nu se aplic nici cnd se pun n pericol relaiile de
convieuire i linitea public.

Executarea obligaiei de a face

Obligaia de a face
1. Ce nu implic faptul personal al debitorului
- Exemplu: mutarea unui gard, demolarea unei contrucii
- Procedura ncepe prin somarea debitorului, dac n 10 zile de la comunicarea somaiei nu
execut, creditorul poate solicita instanei de executarea s l autorizeze pe el s fac acele
operaii pe cheltuiala debitorului
- Instana de executare se pronun prin ncheiere dat cu citarea prilor, nesupus nciunei
ci de atac
2. Ce impli8c faptul personal al debitorului
- Exemplu: semnarea unui act, efectuarea unei lucrari cu caracter intuitu personae
- Debuteaz prin somaie, n 10 zile
18

Dac debitorul nu conformeaz atunci creditorul poate solicita instanei de executare

obligarea acestuia la plata de amenzi cominatorii pe fiecare zi de ntrziere.
Instana se va pronuna prin ncheiere irevocabil

1527 1529 executarea obligaiei de a face n Noul Cod civil

Briciu: se pare c 1528, comparat cu 1075, instituie o posibilitate de executare a obligaiei de a face
fr concursul executorului judectoresc, deoarece din articol lipsete sintagma dup autorizarea
instanei. Oricum articolulk se refer la executarea obligaiilor de a face fr caracter intuitu
personae. Deci exist conflict cu normel din Codul de proc civil? Diferena: n cazul executrii
conform codului de procedur trebuie s existe titlu executoriu. Oricum, executarea n baza art.
1528 fr concrusul instane poate avea loc doar dac debitorul nu opune rezisten.
Aplicaie: art. 1778 sarcina reparaiilor locative pot fi fcute de locator pe seama locatarului
Obligaia de a nu face
-

Cosnt n fie a obliga debitorul s nceteze operaiunilor de nclcare a obligaiei de a nu

face sau n a nltura efectele nclcrii.
Creditorul va putea obine de la instana de executare, autorizarea s nlture el nsii
efectele nendpelinirii obligaiei. Instana se va pronuna printr-o ncheiere irevocabil.
Dac nu exist titlu executoriu, creditorul trebuie s se adreseze instanei de drept comun

Curs 8

EXECUTIONAL CIVIL

Executarea creantelor bugetare

Domeniul de aplicare: impozite, taxe, contributii datorate bugetului general consolidat sau
bugetelor locale. Nu se aplica creantelor datorate bugetului consolidat rezultate din raporturi
contractuale cu exceptia redeventelor miniere si petroliere.
Organul de executare silita este organul fiscal care administreaza creanta fiscala. Organul
fiscal competent teritorial este cel din raza in care se gasesc bunurile urmaribile. Organul
coordonator al executarii este cel de la domiciliul fiscal al debitorului. Executarea se va face de
catre angajatii organului fiscal competent si anume executorii fiscali care sunt angajati pe baza de
contract de munca ai organului fiscal. Atributiile executorului fiscal sunt similare cu cele ale
executorului judecatoresc.
Titul executoriu este si actul care nu provine din consimtamantul debitoriului, in afara de
cele clasice. El este emis de organul de executare, iar titlul de creanta care indica creanta fiscala
scadenta devine titlu executoriu prin expirarea termenului de plata. Noul cod de procedura civila
propune ca aceste creante sa fie executate de executorii judecatoresti.

19

Obiectul executarii si cazuri de incidente la executare

Exista o prioritate legala in urmarirea anumitor bunuri pt protejarea continuarii activitatii
debitorului fiscal. Ordinea: bunuri mobile si imobile ce nu sunt folosite in activitatea ce constituie
principala sursa de venit, bunuri care nu sunt nemijocit predestinate pt desfasurarea activitatii care
constituie principala sursa de venit, bunuri mobile si imobile ce se afla temporar in detinerea
tertelor persoane in baza unor contracte de arenda, imprumut, concesiune, leasing, si altele, masini,
utilaje, materii prime, utilaje si alte bunuri mobile si imobile care constituie sursa de venit,
produsele finite.
In procedura de drept comun s-a discutat despre perimarea executarii silite. In materia
creantelor bugetare nu se pune problema perimarii. In dreptul comun, prescriptia era de 3 ani si 10
ani. In cazul creantelor bugetare, dreptul de prescriptie este de 5 ani de la nasterea dreptului la
executare si 10 ani in cazul creantelor decurgand din savarsirea unor infractiuni. Si acest termen
este susceptibil de suspendari (cand instanta a dispus suspendarea executarii, cand organul fiscal
acorda facilitati la plata, cat timp debitorul isi sustrage bunurile de la executare) si intreruperi
(debitorul recunoaste datoria, cand debitorul face un act voluntar de plata si in cazul in care se
implineste un act de executare) ca in dreptul comun.

Particularitati in materia suspendarii

Suspendarea executarii are loc cand e dispusa de creditor, de la data aprobarii unei inlesniri
de plata, in cazul in care prin hotarare a guvernului se dispune suspendarea executarii pe durata de
cel mult 6 luni, cand intr-o urmarire imobiliara, debitorul face dovada ca ar putea face plata din
exploatarea unui imobil (chirii).
Poprirea cu consecinte deosebit de grave, poate fi suspendata.
Cand intervine suspendarea executarii unei popriri, se indisponibilizeaza sumele din cont.

Contestatia la executare
Competenta este de drept comun. Termenul este de 15 zile de la data la care s-a luat la
cunostinta de un act de executare, de la comunicarea somatiei, fie de la alta instiintare primita ori in
lipsa acesteia de la momentul cand s-a luat la cunostinta de executarea silita intr-un alt mod, in 15
zile de la data la care a luat la cunostinta de ....sumelor.
Judecata se face cu citarea organului de executare competent, pt ca el este si creditorul.
Executarea incepe cu o somatie obligatorie si se lasa un termen de 15 zile din momentul
comunicarii somatiei pt cazul platii de bunavoie.
Daca exista creante bugetare si de drept comun, intreaga urmarire va fi facuta de organul
fiscal.
La poprire, se face somatie inainte obligatoriu spre deosebire de dreptul comun. Organele
fiscale protejeaza activitatea debitorului instituind niste exceptii de la poprire: platile facute pentru
drepturi salariale, daca rezulta ca debitorul nu are alte disponibilitati banesti decat sumele poprite,
plata unor sume necesare acoperirii accizelor de catre antrepozitari autorizati, sumele necesare
platii accizelor de catre cumparatorii..., sumele necesare platii impozitelor si taxelor necesare
mentinerii inlesnirilor. In acest domeniu nu exista o procedura de validare a popririi, tertul fiind
20

obligat sa execute si sa plateasca direct organului fiscal. Daca tertul poprit apreciaza ca nu
datoreaza vreo suma de bani sau ca sunt alte neregularitati intervenite in procedura de poprire,
organul fiscal ori tertul, ori chiar debitorul daca este interesat poate solicita instantei judecatoresti
de executare sa dispuna fie mentinerea fie desfiintarea popririi. Daca instanta dispune mentinerea
popririi, hotararea va fi titlu executoriu pt organul de executare impotriva tertului poprit.
Insesizabilitatea anumitor bunuri pt nici un fel de datorie si in totalitate: bunuri care servesc
la exercitarea profesiei, formarea profesionala si continuarea studiilor.
In procedura de drept comun sechestrul decat face opozabila procedura de executare. In
materie fiscala el are si efect de gaj.
Urmarirea imobiliara: - in cazul executarii persoanei fizice, imobilul nu poate fi executat in
ce priveste spatiul minim de locuit.
Suspendarea executarii silite in cazul in care debitorul arata ca veniturile rezultate din
exploatarea bunului pt 6 luni sunt suficiente pentru achitarea creantei.
Forta sechestrului este de ipoteca legala asupra imobilului in afara de opozabilitate, ceea ce
inseamna o preferinta la distribuirea sumelor.

Valorificarea
1. Intelegerea partilor
2. vanzarea in regim de consignatie (pt bunuri mobile)
3. vanzarea directa (se poate face in urmatoarele cazuri: daca bunurile sunt perisabile, daca
inaintea inceperii procedurii de valorificare prin licitatie se poate acoperi in acest fel
integral creanta fiscala, daca dupa finalizarea licitatiei bunurile nu au fost vandute si se
ofera cel putin pretul de evaluare)
4. licitatia (participantii trebuie sa depuna inainte cu 10 zile oferte de licitatie si sa
consemneze un procent din valoare. Nu pot participa la licitatie cei care au datorii la
stat). Pretul la licitatie este fixat pe baza unui raport de expertiza. El va fi redus cu 25 %
la prima licitatie si cu 50% la a doua licitatie. Creditorii statului sau creditorii
intervenienti nu pot achizitiona bunul la licitatie decat la a treia licitatie si nu mai jos de
50% din pretul de evaluare. Licitatia se finalizeaza printr-un proces verbal care este
actul de proprietate al adjudecatarului. Adjudecatarul poate sa nu plateasca pretul, si in
acest caz se face o noua licitatie iar toate cheltuielile efectuate cu licitatia ii vor fi
imputate adjudecatarului. Adjudecatarul va putea sa scape daca cu o zi inainte de
licitatie va depune pretul si cheltuielile pt noua licitatie, scapand de diferente de pret.

21