Pulberi farmaceutice

1. Scopul lucrarii
Scopul acestei lucrari experimentale a fost determinarea eficientei pulverizarii in functie de
dispozitivul de pulverizare: -mojar
-moara cu discuri verticale

2. Metode utilizate
Pulverizarea la mojar
In cadrul acestei metode am cantarit 100 g de zahar pe care l-am pulverizat la mojar
timp de 5 minute. Aceast zahar pulverizat l-am plasat pe sita superioara a unui set de site de
separare prin vibratii. Sita superioara are dimensiunile cele mai mari ale ochiurilor (600m), iar
cele de dedesubt sunt asezate in ordinea descrescatoare a dimensiunii ochiurilor: 500, 400, 315,
200 si 100 m. Sub sita cea mai mica se gaseste o cutie de colectare a celor mai mici particule.
Am lasat aparatul in functiune timp de 15 minute , apoi am recuperat fiecare fractiune de pe
fiecare sita, cat si din cutie, si le-am cantarit.
Pulverizarea la moara cu discuri verticale
In acest caz am cantarit 100 g zahar pe care l-am introdus treptat prin palnia de
alimentare a morii cu discuri verticale. Pulberea astfel obtinuta am analizat-o granulometric prin
sortare.
3. Rezultate si discutii
In cazul histogramei pentru pulberea obtinuta prin pulverizarea la moara cu discuri verticale
(Fig 1) observam ca majoritatea particulelor au dimensiuni intre 200-315 m. Media fiecarui
interval de clasa am marcat-o printr-un punct in partea de sus a histogramei, iar aceste puncte leam unit printr-o linie. In acest caz avem o distributie Gausiana.
In cazul histogramei pentru pulberea obtinuta prin pulverizare la mojar (Fig. 2) observam ca
majoritatea particulelor au dimensiuni intre 600-700 m. Acest lucru semnifica ca o mare parte
din particule au ramas pe sita superioara, fara a se cerne. In acest caz nu avem o distributie
Gausiana.
In urma datelor obtinute in tabelul I si tabelul II, am calculat dimensiunea medie a
particulelor, deviatia standard si coeficientul de variatie pntru fiecare metoda utilizata. Aceste
date le-am centralizat in tabelul III. In figura 3 am reprezentat curba de distributie cumulativa
pentru ambele pulberi care reprezinta procentul de particule mai mici decat o dimensiune data. In
cazul pulberii pulverizata la moara cu discuri verticale aceasta curba are forma literei S, pe cand
in cazul pulberii pulverizate la mojar nu are forma literei S. Din acest grafic am mai determinat

dimensiunea medie a particulelor din proba prin extrapolarea procentului de 50% pe abscisa.
Pentru moara cu discuri verticale am obtinut o medie a particulelor de 230 m (mai mica decat
cea determinata prin calcul), iar pentru mojar de 540 m (mai mare decat cea determinata prin
calcul).
In cazul metodei de pulverizare la mojar am obtinut o dimensiune medie a particulelor mai
mare decat in cazul pulverizarii la moara cu discuri verticale. Datorita acestui fapt putem afirma
ca metoda de pulverizare la moara este mai eficienta, intrucat noi urmarim sa obtinem particule
cu dimensiuni cat mai mici.
De asemenea deviatia standard obtinuta pentru proba pulverizata la moara este mai mica
decat cea obtinuta pentru proba pulverizata la mojar, ceea ce ne arata ca gradul de dispersie fata
de media de valori este mai mica la pulberea obtinuta la moara, deci pulberea este mai omogena.
Si in acest caz putem afirma ca metoda de pulverizare la moare este mai eficienta.
Ultimul parametru statistic calculat este coeficientul de variatie care are avantajul ca exprima
procentual deviatia standard, fiind mai usor de interpretat. Cu cat coeficientul de variatie este mai
mic cu atat putem afirma ca pulberea este mai omogena, cu dimensiunile particulelor cat mai
aproape de medie. Desi din valorile obtinute reiese ca pulverizarea la mojar este mai eficienta,
diferenta dintre cele doua valori este mica si acest lucru se poate explica si din punctul de vedere
al calcului ( in cazul mojarului impartim deviatia standard la o medie a particulelor mult mai
mare si in acest fel este normal sa obtinem un numar mai mic).
Tinand cont de toti cei trei parametrii si de valorile pe care le-am obtinut putem afirma ca
metoda de pulverizare la moara cu discuri verticale este cea mai eficienta, in cadrul careia am
obtinut particule cu dimensiuni mai mici si cu un grad de dispersie mai mic fata de media de
valori decat la mojar.

Iosub Lorena Marcela

Lacats Elena Daniela
Lupoiu Gabriela Roxana
Karahanis Stefanos