Arta este n esen cea mai profund expresie a creativitii umane.

ntr-un sens larg, termenul art desemneaz orice

activitate, care se bazeaz pe cunotine, exerciiu, percepie, imaginaie i intuiie. ntr-un sens mai strict, se adauga la
cele de sus lipsa de funcionalitate (practic), cunoatere, estetic.

De la Iluminism ncoace sub art se neleg mai ales formele aa-numitelor arte frumoase[6]:

Arta plastic cu genurile clasice pictur i grafic, sculptur, arhitectur i o multitudine de alte
genuri secundare, precum din sec. 19 arta aplicat ca gen apropiat meteugului artistic

Arta dramatic cu diviziile principale teatru, dans/coreografie i cinematografie

Muzica cu diviziile principale muzic vocal i muzic instrumental

Literatura cu gruprile epic, dramaturgie i liric

De la nceputul Modernismului ncoace formele de expresie, tehnicile i mijloacele artei

s-au lrgit semnificativ, de exemplu cu fotografia n cazul artei plastice. Att in cazul artei
dramatice, muzicii i literaturii, dar i n arta plastic, n prezent se adaug i aanumitele medii noi (new media), ca de exemplu radio i televiziune, dar i video, online
media i altele. Din ultimele decenii ale sec. 20, mprirea clasic ncepe s-i piard
importana. Genuri de art ca instalaie sau arta media nu mai cunosc genurile clasice.

Arta plastica-in istoria artei plastic din Republica Moldova un loc important ii detine perioada de timp
denumita prin termenul conventional ,,basarabeana.In investigatiile stiintifice care abordeaza
problematica data deseori apar dificultati de ordin theoretic ,mai ales metodologic.
Expozitii de carti care au scopul de a pune in evidenta cercetarea aparitiei si constituirii artei plastice
modern din basarbia