libertatea

Ce este libertatea? Ce inseamna sa fii liber?

Ce este liberul arbitru? sunt intrebari la care voi incerca sa raspund in aceas
ta lucrare in care voi prezenta perpectivele din care este abordata conceptul li
bertate de catre diferiti filozofi.
inca din antichitate filosofii au cautat sa inteleaga ce inseamna libertatea,in
ce masura este omul liber, daca libertatea are limite.
Libertatea este o valoare a?a cum afirm? ?i filosoful Cicero Libertatea este o po
sesiune de o valoare inestimabil? , care este parte din existen?a omului, dreptul
omului pe care Dumnezeu i l-a oferit, libertatea este partea divin? din el (Petre
Tutea). Unii filosofi consider? c? a fi liber ?nseman? a face ce vrei ?ns? acest
a nu este adev?ratul sens al libert??ii, libertatea se supune unor legi morale ?
i juridice, conform Abraham Lincoln Libertatea nu este dreptul de a face ce vrem
ci de a face ce se cuvine .
?n accord cu A. Lincoln este Papa Ioan Paul al II-lea care crede c? a fi liber nu
?nseamn? s? po?i face ce vrei, ci s? ai dreptul s? faci ceea ce trebuie. Este un
drept al fiec?rui om a?a cum am spus mai ?nainte, de a ac?iona conform dorin?el
or proprii ?ns? f?r? a subjuga libertatea celuilalt.
Libertatea mai ?nseamn? ?i a spune ceea ce g?nde?ti f?r? team?, ea este conceput
? ca absen?a const?ngerii.
Sartre spune c? omul e condamnat sa fie liber.Condamnat pentru ca nu s-a creat el
insusi si totusi e liber pentru ca ,odata zvarlit in lume ,el este responsabil
de ceea ce face.
Ideea responsabilit??ii individului cu referire la libertate este ?mp?rt??it? ?i
de Abraham Lincoln,el afirm? c? libertatea ?nseman? s? fim responsabili pentru n
oi ?n?ine .
Libertatea include ?i responsabilitate, responsabilitate pentru modul ?n care ac
?ionezi, pentru ceea ce spui, pentru consecin?ele care pot veni ?n urma unei gre
?eli proprii.
Creatorul ne-a dat libertate de alegere, ?ns? El nu opre?te consecin?ele care a
par ?n urma alegerilor gre?ite pe care le facem ?i care ne produc de cele mai mu
lte ori suferin??.
Po?i folosi libertatea pentru a face lucruri bune, a ac?iona ?n?elept, ?ns? o po
?i folosi ?i pentru a face lucruri rele care s? produc? suferin?? ?n jurul t?u,
alegerea apar?ine fiec?ruia.
?n sensul acesta Mahatma Gandhi afirma Nu merit? s? ai libertate, dac? aceasta nu
include ?i libertatea de a face gre?eli. Unii oameni se ghideaz? ?n via?? dup? d
ictonul Carpe Diem ( Traie?te clipa), ??i creaz? iluzia de libertate, iar egocentri
smul ?i narcisismul sunt masc? a prierderii con?tiin?ei de sine, de pierderea a
capacit??ii de alegere ?i decizie.
Dumnezeu i-a atribuit un anumit grad de libertate omului,acesta fiind numit de
teologi liber arbitru .
Dumnezeu i-a oferit omului ra?iune ?i l-a investit cu capacitatea de a se conduc
e singur, dup? bunul plac, liber arbitru.
Conform lui Toma D Aquino, omul este ?nzestrat cu liber arbitru,altfel sfaturile,ind
emnurile, poruncile,interzicerile, rasplata si pedeapsa ar fi in van .
Filosoful francez Bernard Renouvier define?te conceptul de liber arbitru ca fiin
d puterea absolut? ?n alegerea a ce este bine ?i ce este r?u, sunt liber fiindc?
fac ce vreau .
Practic, individul ?si exprim? liber voin?a f?r? a fi constr?ns de cineva. JeanJacques Roussea este de p?rere c? Libertatea nu const? ?n faptul c? oamenii pot f
ace tot ce doresc,
ci ?n faptul c? ei nu trebuie s? fac? ce nu doresc. Omului trebuie s? i se ofere o
p?iunea s? spun? nu, s? nu fac? ceva ce nu este ?n acord cu voin?a, principiile ?
i dorin?ele proprii,
Libertatea este posibilitatea de a spune nu oric?rei autorit??i , artistice, reli
gioase, literarea, filosofice, sociale ?i chiar politice. ( Ignazio Silone) Libert
atea este definit? sub
diferite forme ?i ?n?elese de g?nditorii, filosofii de-alungul timpului, fiecare
dintre ei privind-o din diferite perspective, ?ns? ea trebuie ?n?eleas? numai ?

n leg?tur? cu Dumnezeu,
creatorul libert??ii ?i din perspectiva Lui. El ne-a acordat libertatea pentru a p
utea tr?i dup? bunul plac ?ns? ne va cere socoteal? ?n ziua judec??ii de modul ?
n care am folosit-o.

Fericirea
Toti oamenii doresc sa fie fericiti. Oricat am fi de nihilistisau de sceptici in
anumite
momente ale vietii, oricat ne-am indoi ca fericirea poate fi atinsa ori ca merit
a s-o cautam, noi nu incetam sa tindem
constient nu catre dobandirea ei. Dar ch
iar daca sunt de
accord cu afirmatia ca fericirea este dezirabila, oamenii se diferentiaza de ind
ata ce isi pun problema in ce consta fericirea. Fiecare dintre noi cauta sa evi
te suferinta; ne este mai usor sa spunem ce il face pe cineva nefericit decat ce
l-ar face fericit. Se povesteste in Biblie
despre nenorocirile care s-au abatut asupra lui Iov: copiii lui au fost ucisi, a
verea spulberata, boli crude ii macinau trupul. Nun e greu sa afirmam ca Iov era
un om nefericit.
Dar ce il face pe un om sa fie fericit: o familie armonioasa, dragostea, averea,
sanatatea?
Chiar daca cineva s-ar bucura de toate acestea la un loc, nu avem nici o garanti
e ca el este fericit.
Diferitele conceptii despre fericire se disting in primul rand, prin felul in c
are este inteleasa natura acesteia. Uneori, fericirea este conceputa ca o id?e f
oarte inalta, un ideal indepartat, deasupra puterilor noastre de a o dobandi; ad
evarata fericire nu ar fi posibila in timpul acestei vieti. Solon, unul din cei
7 intelepti ai antichitatii, considera ca nimeni nu este fericit cat timp traies
te.
J. Kant considera, de asemenea, ac fericirea e un ideal. Dar prin aceasta Kant n
u intelegea ca fericirea e de neatinsci, mai degraba, ca noi nu suntem in masura
sa judecam ce-ar trebui sa faca oricare om ca sa devina cu certitudine fericit.
Potrivit altor conceptii, fericirea nu este inteleasa ca ideal, ci ca stare a su
fletului nostrum:fie ca o stare de bucurie, placere, exaltare, fie ca una de lin
iste, impacare,
seninatate, beattudine. Inteleasa in acest fel, fericirea nu mai este intangibil
a: ea depinde de fiecare dintre noi, o cautam in noi insine, si tot in noi se ga
seste si calea catre
dobandirea ei.
Alti filosofi au considerat insa ca fericirea nuu inseamna sa te afli intr-o anu
mita stare sufleteasca; fericirea consta in ceea ce infaptuim, in activitatea no
astra. Aristotel argumenta
ca, daca fericirea ar fi o stare sufleteasca, un om care si-ar petrece toata via
ta dormind ar trebui considerat fericit
caci fara indoiala somnunl e o stare suf
leteasca placuta. Dupa
Aristotel, fericirea este acea activitate care are drept rezultat acte de drepta
te, de curaj, de prietenie, de cunoastwere in general, lucruri care sunt de do
rit in sine (pentru ele insile).
Multi oameni considera ca fericirea este problema fiecarui individsi ca societat
ea sau statul n-au nici un drept ca, prin actiunile lor, sa afecteze intr-un fe
l libertatea fiecarei personae de a-si formula propria conceptie despre fericir
e si de a gasi caile gratie carora s-o poata atinge.

Scepticismul este doctrina filosofica potrivit careia nu se poate obtine o cun

oastere sigura despre cum sunt lucrurile ?n realitate.
STOICiSM -Curent filozofic in Grecia si Roma antica, care continea elemente mate
rialiste ?n ceea ce priveste problema cunoasterii si care in domeniul eticii sus
tinea ca oamenii trebuie sa traiasca potrivit ratiunii, sa renunte la pasiuni si
la placeri, sa considere virtutea ca singurul bun adevarat si sa se dovedesca n
eclintiti in fata vicisitudinilor vietii.
IDEALiSM - Orientare in filozofie, opusa materialismului, care considera spiritu
l, constiinta, gindirea ca factor primordial, iar materia, natura, existenta ca
factor secund, derivat.
MATERIALiSM Conceptie filozofica opusa idealismului potrivit careia materia est
e factorul prim, iar constiinta factorul derivat.