Basmul , o opera culta sau populara a genului epic , ce poate fi recunoscut

a foarte usor cu ajutorul trasaturilor sau stereotipurilor. Acestea ne ajuta sa

observam cat de similare sunt basmele intre ele comparate cu alte specii.
Introducerea(formula initiala) de regula se face cu expresia "A fost o data
ca nici o data" ce ne sugereaza originalitatea intamplarii prin negatia de mai
apoi dar si timpul actiunii(de mult,departat) iar incheierea(formula finala) se
face tot prin replici specifice (am incalecat pe-o sa..).Aceste formulari ne aju
ta sa intram in tematica si atmosfera basmului, ne capteaza atentia, si ajuta la
structurarea acestuia.
Structura basmului incepe cu formulele specifice , continua cu o intamplare
ce declanseaza calatoria initiatica , evenimentele prin care trece personajul p
rincipal(eroul) , evidentierea schimbarii eroului (imatur -> matur) si rasplata
acestuia(de regula nunta)
In "Povestea lui Harap-alb" , un basm cult scris de Ion Creanga , sunt rega
site marea majoritate a trasaturilor: formula initiala ( "a fost odata ca..) , s
tructura specifica basmului(mentionata mai sus) , evenimente ce se contrazic (fi
u de imparat/sclav ; mort/viu ; rau/bun ; imatur/matur samd.) , cifrele magice (
3 fii , 3 probe) , personajele fantastice , motivul imparatului fara mostenitori
etc.
Povestea continua datorita trasaturii "imparatul fara mostenitori".
Imparatul Verde trimite o scrisoare catre crai deoarece acesta nu avea urmasi la
tron. Craiul isi pune toti 3 baietii la incercare: se costumeaza in urs si ii i
a prin surpindere pe pod ; iar evident , bazandu-ne pe stereotipurile basmului ,
mezinul este cel ce reactioneaza corespunzator. Reusita acestuia se datoreaza S
fintei Duminici si calului fermecat.
In momentul respectiv , Harap-alb nu poate fi considerat erou sau un personaj fa
ntastic , dar locatia probei ne sugereaza un punct de evolutie: trecerea podului
afara din curtea bine cunoscuta.(aventurarea in necunoscut)
De aici , Harap-alb incepe adevarata calatorie initiatica. Nebagand de seama
sfatul tatalui sau ("atentie la omul span") , mezinul se intalneste cu acest om
span ce il manipuleaza in a intra in fantana. De aici , el ii ia sabiile si scr
isoarea (lucrul ce ii dovedeste statutul) si-i spune ca de atunci pana la moarte
este sclavul lui ; iar numai prin renastere isi poate recapata statusul si iden
titatea. Abia aici mezinului ii este dat numele de "harap-alb". Numele ne poate
arata trecerea de la fiu de imparat , la sclav ;
In aceasta intamplare naratorul surprinde naivitatea , un lucru specific varstei
, iar datorita acestei trasaturi si felului in care naratorul descrie fiul , pu
tem observa mai tarziu evolutia caracterului.
Ajuns la destinatie , Imparatul verde il supune pe Span la niste probe pentr
u a arata ca e demn de a fi mostenitor la tron ; in schimb , sclavul Harap-alb a
re sa le rezolve pentru acesta.
Rolul probelor in basm este de a marca drumul si efortul depus spre maturiza
re , de a arata lucrurile invatate si sacrificiile facute.
Prima proba a constituit in a aduce salati din gradina protejata de urs ;
A doua proba in schimb surprinde un lucru important. In padurea cerbului , Har
ap-alb a fost trimis sa aduca nestematele de pe pielea acestuia. In loc sa plece
cu nestematele , mezinul si-a dovedit loialitatea fata span , alegand sa termin
e misiunea si sa se intoarca la el.
A treia proba data de imparatul Verde implica mai multe caractere , dar si alte
5 probe oferite de imparatul rosu iar harap-alb le completeaza cu ajutorul a 6
noi personaje ( Ochila , Setila , Pasari-Lati-Lungila , Flamanzila , Gerila, reg
ina albinelor)
Dupa completarea probelor , identitatea spanului este aflata iar Harap-alb sfars
este prin taierea capului de catre acesta.
Renasterea e momentul in care se observa intradevar evolutia eroului si ma
rcheaza punctul de trecere de la o etapa la alta. Abia in acest moment ii putem
da titlul de "erou" mezinului . Se mai poate nota si faptul ca eroul a devenit u
n personaj fantastic pe baza celorlalte caractere si relatiilor pe care le are c
u acestea. Harap-alb este surprins in mod intentionat ca fiind un personaj simpl

u , fara puteri neobisnuite sau alte calitati demne de fabulos.

Finalul este tipic acestei opere : eroul se casatoreste. ; motiv ce e consi
derat in basm ca fiind punct de maturizare absoluta.
In concluzie , basmul "Povestea lui Harap-alb" ne introduce intr-o lume cent
ralizata pe lupta dintre bine si rau , unde amandoua taramurile sunt bine descri
se , delimitate dar si specifice fantasticului. Evenimentele sunt folosite ca o
fatada pentru adevarata tema : drumul maturizarii ; dar si pentru a capta citito
rul.