UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

REFERAT
TEHNOLOGIA PTR. CLADIRI SI C-TII
SPECIALE

STUDENT: COMAN CLAUDIA-IOANA

MASTER INGINERIE STRUCTURALA, AN II

BUCURESTI
2015
1

TEMA 1
CASTELE DE APA

CUPRINS

1.Introducere...
...........4-8
2.Elemente
componente..........................9
2

3.Criterii de clasificare .
10-15
4.Bibliografie
...16

I.

INTRODUCERE

Castelele de ap sunt lucrri alctuite dintr-un rezervor

aezat deasupra solului pe o construcie de susinere n form de
turn, care se amplaseaz n centrul de greutate al reelei de
distribuie sau n locuri ct mai ridicate ale localitilor de es, la
care se pot amplasa rezervoare la sol, n baza calculelor tehnicoeconomice ale sistemului: reea, pompe, rezervoare. Se
recomand s se prevad n parcuri publice sau n spaii
nconjurate de plantaii mari i ndeprtate de aerodroame, n
unele cazuri constituind i un element urbanistic
al regiunii.
Din punct de vedere al dispoziiei generale, castelele pot fi
cu un singur rezervor sau cu rezervoare etajate.
Castelele de ap pot avea i rezervorul i construcia de
susinere din acelai material sau pot fi mixte, adic cu rezervorul
3

dintr-un material i cu construcia de susinere din alt material,

alegerea tipului depinznd de importana lucrrii, de materialele
disponibile, de rezistena terenului, de timpul de execuie i de
condiiile locale.
Volumul rezervorului se va lua ca la rezervoarele subterane.
Rezervoarele cu mai mult de dou compartimente se vor adopta
numai n cazuri speciale, pe considerente de spaiu, etapizare etc.
nlimea util de ap va fi de maximum 12 m. Forma seciunii
rezervorului poate fi circular sau poligonal. Se construiesc
rezervoare metalice, rezervoare din beton armat i rezervoare din
lemn.
Rezervoarele metalice au volumul pn la 100 m3, diametrul
de 5...7 m i nlimea de 4...5 m i pot fi cilindrice, tronconice
sau sferice cu radierul orizontal, sferic, concav sau de tip Inze (fig.
4.8).
Rezervoarele din beton armat pot fi cilindrice, tronconice sau
n form de hiperboloid de rotaie cu radier sferic, convex sau tip
Intze (fig. 4.9).
Rezervoarele din lemn se construiesc pn la volumul de 100
m3, din doage de lemn, pentru instalaii provizorii.
Construcia de susinere are nlimea pn la sorbul
conductei de distribuie al celui mai jos rezervor sau pn la
radierul acestuia, un multiplu de 2,5 m i poate fi format din
zidrie de crmid, din beton armat turnat monolit sau din stlpi
izolai din beton armat. Zidria de crmid i beton armat se
poate prevedea cu sau fr ranfori spre exterior, iar spaiul dintre
stlpii izo-lai se poate prevedea liber sau nchis cu zidrie de
crmid sau cu prefabricate din beton. La distane de 4-5 m pe
vertical se prevd, pentru rigidizare centuri, contravntuiri
orizontale aibe sau planee.

Fig.
1 Rezervoare metalice

Fig. 2 Rezervoare din beton armat

n figura 3 sunt redate schematic instalaiile de ap ale unui
castel de ap de tip pasant, care nmagazineaz i ap pentru
incendiu.
Prin conducta 1 vine apa n rezervor, prin conducta 2 pleac
apa din rezervor, conducta 3 este de golire, conducta 4 de
preaplin (avnd diametrul conductei 1 sau cu 2550 mm mai
mare), iar conducta 5, sigilat n poziia nchis, este de incendiu.
Conductele 1 i 2 sunt legate i direct, n vederea scoaterii
castelului din
funciune, n caz de reparaii.
Conducta 2 pleac de la partea de jos a rezervorului i se
ridic pn la nivelul rezervei intangibile de incendiu, unde este
prevzut un mic orificiu de dezamorsare.
Conductele 3 i 4 se vars ntr-un cmin, de unde, prin
intermediul unui tub cu cot, ce intr cel puin 10 cm n ap, se
poate face legtura la canalizare. Manevrarea vanelor se face de
pe un planeu.
Pentru vizitare i ntreinere de ctre personalul de
exploatare se prevd la castel spaii libere cu scri de acces din
beton armat sau metalice i iluminare
natural sau artificial iar la partea superioar a rezervorului se
prevede o balustrad. Pentru ventilaie se prevd ferestre sau
lanternouri.
Printr-un dispozitiv format din plutitor, cablu, scripei,
indicator i mir
gradat, se poate determina nivelul apei din rezervor, montnd
mira gradat cu
indica-torul pe perete, n exterior.
Fig. 3
Fig. 4

La
noapte,
mare de
Dac
are
n inelul
rezult
volumul

castelele de ap se prevd i instalaii de

paratrsnet i iluminare de balizaj pentru
iar n zone cu grad de seismicitate mai
7 se recomand prevederea n interiorul
rezervorului a unor ecrane spargere val.
se alege un rezervor tip Intze (fig. 4), care
avantajul c la un anumit raport al
dimensiunilor nu d mpingeri orizontale
de rezemare i se admite: i r=h=R,
pentru
V:

Dac
rezervorul are i
un tub central de admisie, se poate folosi relaia:

Pentru alte forme de rezervoare se poate admite:

r, h i f reprezentnd raza rezervorului, nlimea apei n rezervor, respectiv sgeata

fundului rezervorului.
Fundaia construciei de susinere se alctuiete dintr-o talp inelar sau
dintr-un radier scos n consol. Pentru evitarea ngherii apei n rezervor, peretele,
fundul i acoperiul acestuia se izoleaz cu materiale termoizolante, ca: pluta
expandat, stabilit, vat de sticl etc., n baza unui calcul termic, considernd
temperatura apei la ieirea din rezervor de 150C, iar temperatura minim
6

exterioar a aerului de 250C. La stabilirea necesitii, a grosimii i tipului de strat

termoizolant se va ine seama i de temperatura apei la intrarea n rezervor i de
timpul de mprosptare a apei n rezervor.
Dac exist pericol de nghe la conducte, acestea se pot izola cu un strat de
3-5 cm vat de sticl sau rumegu nchis ntr-o cutie de lemn cu latura mai mare cu
0,50 m dect diametrul exterior al conductei sau spaiul n care se afl conductele
se nclzete. La izolarea cu vat de sticl, peste vat se aplic o tencuial de 1 cm
(ipsos+clei+rumegu) i peste acestea un strat de glet de ipsos i o vopsea de ulei
vegetal n dou straturi.
n punctele de trecere ale conductelor prin zidria fundaiei se recomand s
se foloseasc tuburi de oel introduse n alte tuburi de protecie metalice sau din
beton, avnd diametrul cu 50...100 mm mai mare dect al conductei de trecere,
spaiul dintre conduct i tubul de protecie fiind umplut cu material elastic
(frnghie gudronat i mastic bituminos, argil cu buci de crmid etc.), pentru
a evita ruperea conductei n cazul tasrii fundaiei.
n cazul tasrii pmntului sub greutatea castelului, conductele verticale
trebuie asigurate contra ruperii cu piese de alunecare asemntoare cu
compensatoarele de dilataie orizontale. Se taie conducta vertical ntre dou
puncte fixe pe o anumit poriune i la fiecare capt se prinde prin flane cte un
tub, cel de sus cu diametrul mai mic intrnd n cel de jos cu diametrul mai mare, iar
spaiul dintre ele se umple apoi cu material de etanare presat cu o flan.
Rezervorul de ap potabil se spal i se dezinfecteaz nainte de dare n
exploatare conform STAS 4165-88, iar nainte de venirea iernii trebuie verificat
izolaia termic.
La complexe mici, pompele i chiar instalaiile de tratare se pot amplasa n
castelul de apa.
La complexe agrozootehnice se pot prevedea castele de ap cu rezervoare
sferice din metal sprijinite i ancorate sau hidrosfere. Diametrul rezervoarelor este
de 5 m, iar construcia de susinere are diametrul de 0,80 m i nlimea de
maximum 28 m.
Pentru izolaie termic se prevede un strat de 15 cm polistiren expandat,
protejat n interior cu tabl galvanizat, iar pentru geruri excepionale se prevede i
o instalaie electric de nclzire.
n baza calculelor tehnico-economice, castelele de ap se pot nlocui cu
instalaii de hidrofoare sau cu coloane de presiune.
7

Instalaiile de hidrofoare se proiecteaz la complexe mici, la cartiere mai

ridicate ale centrelor populate sau la cldiri nalte. Aceste instalaii sunt prevzute
cu un recipient din metal cu un volum de ap, cu un volum de aer i cu un volum
fluctual de ap sau de aer n interior. La presiunea minim a apei n interiorul
recipientului, cnd volumul fluctual este ocupat de aer, intr n funciune n mod
automat pompe la intervale de 6-10 minute, care se opresc n mod automat la
presiunea maxim a apei, cnd volumul fluctual este ocupat de ap. Aerul din
recipient scpat la neetaneiti, dizolvat n ap sau antrenat de ap n instalaie
este completat de 1-2 ori pe sptmn de ctre un compresor de aer.
Coloanele de presiune sunt rezervoare cilindrice din tabl de oel sau din
beton armat nalte de 15-45 m, care se folosesc n general n industrii.

II.

ELEMENTE COMPONENTE

Castelul de apa se compune din

urmatoarele:
rezervorul(cuva) (1) din beton sau
metalica, in care se inregistreaza
apa si care este izolata la exterior
de constructia (2) din beton, piatra,
lemn sau metal;
infrastructura (3), din zidarie, beton,
piatra, lemn sau metal care este
fixata pe fundatia (4);
instalatiile de alimentare cu apa, si
anume; conductele de intrare a apei
(5), de iesire (6), de golire (7), de
preaplin (8), de evacuare (9).

In anumite perioade, cand apa are presiunea necesara, se

inchid robinetele de pe conductele (5) si (6) si se deschide
robinetul de pe conducta de legatura (10) alimentindu-se direct
consumatorii. Nivelul apei din rezervor este controlat de un
indicator de nivel cu plutitor (12). Accesul se asigura prin scarile
(11).

III. CRITERII DE CLASIFICARE

Din punct de vedere al materialului folosit :

din lemn cu rezervor cptuit cu tabl sau metalic ;

metalice alcatuit dintr-un cadru metalic pe care
reazema un rezervor;
din beton armat:
-monolit
-prefabricat

mixte:

infrastructura din zidarie, beton armat monolit sau

metal
rezervoare de beton armat sau metal
Dupa modul de exploatare
10

 cu nnoire continu de ap ;
cu regim de funcionare cu intermitene mari
Din punct de vedere al scopului
alimentare cu ap potabil
alimentare cu ap industrial
alimentare cu ap de incendiu
toate scopurile
Din punct de vedere al izolaiei termice
cu placaj exterior termoizolant
cu strat izolator de aer, sau aezate ntr-o incint ferit
de nghe
Din punct de vedere al temperaturii lichidului depozitat
ap cu temperatur curent
lichide calde
Din punct de vedere al capacitii de nmagazinare
mici (volumul < 100 mc)
mijlocii (100-500 mc)
mari (>500 mc)
Din punct de vedere al formei rezervorului
prismatice
plci curbe subiri de rotaie

A. TEHNOLOGII DE REALIZARE A REZERVOARELOR

Rezervoarele castelelor de apa poate avea urmatoarele
forme:

11

rezervor cilindric cu baza n cupol

rezervor

tronconic
cu baza in cupol

rezervoare cilindrice cu evazare superioara

Sectiunea circulara obtinuta la suprafetele de rotatie este

intotdeauna mai avantajoasa fata de sectiunile patrate sau
dreptunghiulare, care la rezervoarele castelelor de apa nu se
aplica decat in cazuri exceptionale.
Forma tronconica si mai ales cea hiperbolica este mai
rationala decat forma cilindrica, deoarece asigura o distributie
mai rationala a materialului pe inaltimea peretelui, asigura un
aspect arhitectonic mai placut, asigura conditii mai bune de
precomprimare si permite totodata folosirea apei in retea la o
presiune medie relativ mare.
Forma cilindrica prezinta unele avantaje de executie in ceea
ce priveste cofrajul si precomprimarea transversala.Din punctul
12

de vedere al precomprimarii, forma hiperbolica este mai

avantajoasa decat cea tronconica si uneori decat cea cilindirca,
deoarece permite precomprimarea peretilor cu armaturi dispuse
dupa trasee rectilinii dirijate dupa cele doua familii de
generatoare.
Rezervoarele din beton armat se pot realiza in urmtoarele
variante i subvariante tehnologice: prin turnare la cota finala si
prin turmare la sol prin liftare ulterioara.
Realizarea continuitatii betonului la rezervoarele turnate
monolit face ca acest sistem de executie sa fie inca larg folosit la
astfel de constructii. Peretii rezervoarelor din beton armat turnate
monolot se pot executa cu: cofraje glisante, cu cofraje fixe la cota
de proiect, cu cofraje fixe la nivelul solului si apoi liftate sau
folosind drept cofraj placile de izolatie termica. Cofrajele glisante
pot fi folosite la forma cilindrica si tronconica. La forma
hiperbolica se pot folosi cofraje pasitoare sau fixe.
Pentru a elimina cofrajele si mai cu seama esafodajele de
sustinere, necesare pentru executarea rezervoarelor de forma
tronconica sau hiperbolica, se poare executa in prima faza
peretele exterior de protectie din boltari prefabricati turnati din
beton usor sau din panouri prefabricate care se asambleaza in
inele. Apoi, sprijinindu-se pe acest perete, se monteaza armatura
peretelui rezervorului si se toarna betonul. Inelele se alcatuiesc
din boltari prefabricati, ce se monolitizeaza cu centuri turnate la
fata locului. Boltarii pot fi asamblati prin precomprimare la sol in
inele,ridicate cu o macara ce reazeme pe turnul castelului.
Rezervoarele prefabricate pentru castelele de apa pot fi
rational executate din elemente realizate in frabrici, care sa fie
asamblate pe santier prin precomprimare.Astfel rezervoarele pot
fi alcatuite din elemente cilindrice asamblate cu armatura
postintinsa, dispusa in inele orizonatale, distribuite la distanta de
12 m. Deoarece eforturile in acesti pereti, produse de presiunea
13

apei,sunt de compresiune, grosimea betonului se reduce la 48

cm, functie de capacitatea rezervorului.Distanta la care se
distribuie inele precomprimate rezulta din modul cum variaza
intensitatea eforturilor de intindere provocate de presiunea
apei.Elemtele prefabricate din care se alcatuieste fundul au forma
unor unde de forma conica si tronconica. Fundul rezervoarelor se
executa in forma de cupola sferica, cupola sferica combinata cu
cupola tronconica (sitem Intze) sau in forma de tor cu sau fara
cupola centrala. Placa de fund a rezervoarelor castelelor de apa,
de obicei, nu reazema pe toata suprafata, asa cum se intampla la
rezervoarele ingropate sau la cele dispuse la nivelul solului.
Fundul rezoarevelor castelelor de apa, in mod curent, se
alcatuieste dintr-o placa cu dubla curbura fiind rezemat continuu
pe un inel.

B. TEHNOLOGII DE REALIZARE A REZERVOARELOR

In principiu, turnurile castelelor de apa, ca structuri de
rezistenta pot fi alcatuite dupa trei sisteme:

cu schelet realizat din stalpi din beton armat legati prin

centuri si plansee (alcatuind structuri spatiale de cadre);

cu schelet din elemente sub forma de retea legate

transversal cu grinzi sau plansee (alcatuind sisteme spatiale cu
zabrele);
cu schelet din pereti continui din beton armat cu sau fara pilastri.
1.Turnuri cu schelet realizat din stalpi din beton armat legati
prin centuri si plansee
Structura este alcatuita din stalpi al caror numar este de 3
12, avand in plan diferite distributii.Stalpii sunt rigidizati prin
centuri si retele de grinzi sau cu difragme orizontale sub forma de
plansee executate la diferite inaltimi.
14

O solutie rationala, mai cu seama pentru castele cu

capacitate redusa, de inaltime 1220 m, o constituie turnurile
alcatuite din stalpi si rigle prefabricate. Uneori, lungimea mare a
stalpilor preturnati reclama introducerea unei cantitati mari de
armatura suplimentara, necesara pentru preluarea momentelor
incovoietoare din montaj. Eliminarea acestui dezavantaj poate fi
obtinuta prin precomprimarea stalpilor la sol cu armatura
postintinsa de montaj, care se recupereaza in intregime si se
refoloseste dupa ridicarea stalpilor.
2. Turnuri realizate cu schelet din elemente prefabricate sub
forma de retea spatiala
In acest caz, elementele prefabricate in forma de triunghiuri sau
bare independente sunt legate in retea triunghiulara.Deaorece
impingerile de la fiecare zabrea sunt preluate de bara inferioara,
de la un nivel la celalalt nivel al turnului nu se transmit decat
reactiuni verticale. Forma tronconica a turnului se realizeaza prin
reducerea lungimii barei inferioare a triunghiului la fiecare nivel
superior.In acest mod se obtine o plastica placuta a castelului si
se asigura o mai buna stabilitate generala a structurii. Elementele
se monolitizeaza in noduri, iar mustatile de armatura se sudeaza
intre ele.

15

a.

b.

c.

Solutii de alcatuire a turnurilor:

a-pe schelet din stalpi; b-structura cu zabrele; c-din placa
continua

BIBLIOGRAFIE

Constructii si instalatii hidroedilitare, Prof. dr. ing. Mihai

Giurconiu, Editura de Vest, Timisoara, 2002
Betonul armat-Constructii industriale, Mihail
D.Hangan,Editura Tehnica,Bucuresti, 1958
Constructii de Beton Armat, A.Mihul, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1969

16