Instalaii pentru valorificarea deeurilor oleaginoase n

vederea obinerii de energii verzi

I. Introducere:
Combustibilii fosili de tipul titeiului si gazelor naturale sunt in prezent una dintre
principalele surse energetice exploatate ale planetei. Conform ultimelor evaluari,
rezervele certe de titei sunt de cca. 1000 miliarde barili. Se estimeaza ca la nivelul
actual de consum, rezervele de titei ar putea acoperi necesarul mondial pentru cel
mult 44 ani. Resursele fosile sunt neuniform repartizate pe glob si limitate
cantitativ, in timp ce consumul anual este in crestere. Analizand distributia pe glob a
rezervelor de titei, s-a constat o situatie alarmanta in unele zone mari consumatoare
de derivati petrolieri, ca spre exemplu Europa de vest.
Criza titeiului, inceputa in octornbrie 1973, urmata de cresteri semnificative ale
preturilor derivatelor petroliere de la inceputul lui '80 a declansat interesul general
pentru sursele alternative de energie si pentru materii prime de provenienta
nepetrochimica. Dupa criza din Golf, a anului 1990, astfel de preocupari au devenit
majore, la nivel de politici de stat.
Pe plan international, scaderea rezervelor de titei si majorarile consecutive ale
pretului acestuia, au creat premize favorabile abordarii fabricatiei de combustibili
alternativi.
In acelasi sens benefic actioneaza si legislatiile antipoluare, care limiteaza sever
cantitatea de emisii poluante din gaze de esapament ale motoarelor cu ardere
interna. Oxizii de azot si de sulf, fumul si hidrocarburile incomplet arse din gaze de
esapare ale motoarelor care utilizeaza combustibili clasici, sunt agenti poluanti
majori ai atmosferei. De asemenea, acumularea in atmosfera a bioxidului de carbon
rezultat din arderea combustibililor clasici, contribuie la amplificarea efectului de
sera. Se impunea astfel obtinerea unor combustibili alternativi prin a caror ardere sa
se diminueze sensibil cantitatea de emisii poluante evacuate in atmosfera si prin
utilizarea unor resurse de materii prime re-innoibile sa se elimine efectul de sera
datorita acumularii de bioxid de carbon in atmosfera.
I.1. Surse regenarbile de energie:
Sursele de energie regenerabile cum ar fi biomasa, energia solara, hidro si
geotermala pot asigura servicii energetice importante bazate pe utilizarea resurselor
locale disponibile, studiile realizate pana in prezent demonstrand ca potentialul

acestor surse de energie este enorm, acestea putand acoperi in principiu de cateva
ori cererea de energie.
Pornind de la aceasta realitate, o tranzitie catre sisteme de energie bazate pe surse
de energie regenerabile pare din ce in ce mai probabila tinand cont ca costurile
acestora scad in timp ce pretul titeiului si gazelor continua sa fluctueze.
In prezent, sursele de energie regenerabile asigura intre 15 20 % din cererea
totala de energie din lume.
Acestea constau in principal din biomasa (majoritatea lemn pentru gatit si
incalzit in special in tarile in curs de dezvoltare din Africa, Asia si America
Latina) precum si centrale hidro mari care asigura 20% din totalul energiei
asigurata de sursele regenerabile.
Noile surse de energie (solara, eoliana, bioenergie moderna, energie geotermala
si centrale hidro mici) reprezinta 2%.
Studii recente cu privire la dezvoltarea viitoare a sectorului energetic arata ca in a
doua jumatate a sec XXI prin implementarea strategiilor corespunzatoare, ponderea
surselor de energie regenerabile in total poate creste de la 20% la peste 50%,
acestea putand contribui la satisfacerea nevoilor curente de incalzire in anumite
zone (rurale) defavoriz ate (de exemplu biomasa).
In conditiile concrete din Romania, in balanta energetica se iau in considerare
urmatoarele tipuri de surse regenerabile de energie:
ENERGIA SOLARA - utilizata la producerea de caldura prin metode de
conversie pasiv a sau activa sau la furnizarea de energie electrica prin sisteme
fotovoltaice;
ENERGIA EOLIANA - utilizata la producerea de energie electric a cu grupuri
aerogeneratoare;
HIDROENERGIA - centrale hidroelectrice cu o putere instalata mai mica sau
egala cu 10 MW ("hidroenergia mica"), respectiv centrale hidro cu o putere instalata
mai mare de 10 MW ("hidroenergia mare");
BIOMASA - provine din reziduuri de la exploatari forestiere si agricole, deseuri din
prelucrarea lemnului si alte produse; biogazul este rezultatul fermentarii in regim
anaerob a dejectiilor animaliere sau de la statiile de epurare orasenesti;
ENERGIA GEOTERMALA - energia inmagazinata in depozite si zacaminte
hidrogeotermale subterane, exploatabila cu tehnologii speciale de foraj si extractie.

Utilizarea biocombustibililor a fost promovata si de Consiliul i Parlamentul

European care au adoptat Directiva CE 30/2003 pivind promovarea combustibililor

regenerabili destinai transporturilor. Aceast directiv prevede printre altele :
1) inlocuirea pan in anul 2020, in proporie de 20% a combustibililor
convenionali cu ali combustibili alternativi in sectorul transportului rutier;
2) bioetanolul i biodieselul pentru autovehicule, in form pur sau amestec
trebuie s corespund normelor standard EN 14214;
3) creterea ponderii biocombustibililor se va asocia cu un studiu de impact
economico social;
4) monitorizarea efectului adaosului de peste 5% biocombustibil in amestec
diesel, la vehicule neadaptate tehnic;
5) rapoarte periodice din 2 in 2 ani privind: aspectele economice; perspectiva
ciclului de via a biocombustibilului; sponsorizarea produselor agricole,
materii prime pentru biocombustibili; impactul economic i ecologic privind
utilizarea bicombustibilului asupra mediului; acordarea prioritii promovrii
biocombustibilului, diseminarea informaiilor privind calitatea i utilitatea
biocombustibilului; operaiuni energetice pe termen lung in transporturi.
6) se pot utiliza drept biocombustibili: bioetanolul, biodieselul, biogazul,
biodimetil eter, biohidrogen, ulei vegetal pur.
Acest carburant poate fi folosit in motoarele cu aprindere prin compresie cu mici
modificri ale acestuia sau chiar deloc. Este simplu de utilizat, biodegradabil,
netoxic i, cel mai important in condiiile actuale referitoare la poluarea atmosferic
i combaterea acestui fenomen, liber de sulf i de hidrocarburi aromatice.
Prima utilizare a acestui tip de carburant ii aparine lui Rudolf Diesel, care
prepara un combustibil pe baz de ulei de alune. In perioada celui de-al doilea
razboi mondial crete interesul pentru fabricarea biodiesel, datorit necesarului
crescut de motorin. Preul relativ ridicat la acea vreme, ca i avantul pe care l-a
luat industria de prelucrare de petrol, face ca ulterior s scad interesul pentru acest
produs. Este ns luat din nou in discuie incepand cu anii 70, ca urmare a efectelor
crizei petrolului. Dup 1990, biodiesel incepe s fie produs la scar industrial in
toat lumea Germania, Frana, S.U.A., Italia, Suedia, Japonia, China etc.

I.2 Lista produselor considerate biocarburani cuprinde cel puin urmtoarele:

a) bioetanol - etanol produs din biomas i/sau fracia biodegradabil a deeurilor,
in vederea utilizrii ca biocarburant;

b) biodisel - ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal,
in vederea utilizrii ca biocarburant;
c) biogaz - carburant gazos produs din biomas i/sau din partea biodegradabil a
deeurilor, care poate fi purificat pan ajunge la calitatea gazului natural, in vederea
utilizrii ca biocarburant sau gaz de lemn;
d) biometanol - metanol extras din biomas, in vederea utilizrii ca biocarburant;
e) biodimetileter - dimetileter extras din biomas, in vederea utilizrii ca
biocarburant;
f) bio-ETBE (etil-tert-butil-eter) - ETBE produs pe baz de bioetanol. Procentajul
volumic de bio-ETBE, calculat ca biocarburant, este de 47%;
g) bio-MTBE (metil-tert-butil-eter) - carburant produs pe baz de biometanol.
Procentajul volumic de bio-MTBE, calculat ca biocarburant, este de 36%;
h) biocarburani sintetici - hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi
sintetice, care au fost extrase din biomas;
i) biohidrogen - hidrogen extras din biomas i/sau din partea biodegradabil a
deeurilor, in vederea utilizrii ca biocarburant;
j) ulei vegetal pur - ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracie sau
procedee comparabile, brut ori rafinat, dar nemodificat din punct de vedere chimic,
in cazul in care utilizarea sa este compatibil cu un tip de motor i cu cerinele
corespunztoare privind emisiile.
II. FABRICAREA, UTILIZAREA I REFORMULAREA BIODIESELULUI
DIN ULEIURI VEGETALE
Pan la ora actual, trei sunt cile cel mai des utilizate pentru obinerea
biodieselului :
- Transesterificarea uleiurilor cu alcool, in cataliz bazic;
- Esterificarea uleiurilor cu metanol in cataliz acid direct;
- Conversia uleiurilor la acizi grai i apoi la alchilesteri, in cataliz acid.
Materiile prime utilizate pentru obinerea biodiesel sunt dintre cele mai variate.
Proporiile in care intervin in procese materiile prime sunt : 87% uleiuri vegetale,
12% alcooli, 1% catalizatori. Se obin 86% metilesteri, 9% glicerin, 4% alcool, 1%
material fertilizator.

Marea majoritate a proceselor se desfoar in cataliz bazic, aceast variant

fiind cea mai economic din mai multe motive:
- procesul are loc la temperaturi sczute (40 66C)

- se desfoar cu conversii mari (98%), cu reacii secundare minime i la

timpi de reacie mici;
- conversia la metilesteri este direct i nu necesit pai intermediari;
- nu sunt necesare materiale de construcie deosebit.
Uleiul vegetal pur se obine din plante uleiose prin presare, extracie sau proceduri
comparabile, crud sau rafinat, dar chimic nemodificat atunci cand este comparabil
cu motoarele la care este utilizat i respect normele provind noxele.
Toate uleiurile vegetale i animale conin in principal trigliceride de genul
celei prezentate in schema de mai jos:

R1, R2 i R3 reprezint lanuri hidrocarbonate lungi, provenite din acizii grai,

care esterific glicerina.
In form liber acizii grai au urmtoarea configuraie:

Biocombustibilul se poate obine din orice tip de ulei vegetal, cum ar fi: uleiul de
soia, rapi, floarea soarelui, palmier, ricin, etc. El se mai poate obine i din ulei
folosit i din grsimi animale [17]. Uleiul de rapi domin industria de producere a
biodieselului in Europa. In SUA biodieselul este fcut din uleiul de soia deoarece
aici el este produs mai mult decat celelalte surse de grsimi i uleiuri combinate.
Utilizarea uleiurilor vegetale drept carburani ca atare sau sub form de derivai,
constituie o nou cale care permite, pe de o parte, acoperirea parial a necesarului

de combustibil al unor ri care nu dispun de petrol, iar pe de o alt parte, reducerea

prin diluie, pan la limitele admise a coninutului total de sulf (sub
350ppm, in prezent).
Interesul deosebit acordat in unele ri reformulrii combustibililor diesel cu uleiuri
vegetale sau derivaii lor de tip monoesteri se bazeaz pe urmtoarele considerente :
1) reprezint o cale de economisire a motorinelor i de acoperire a
necesarului de iei in rile care nu dispun de acesta;
2) uleiurile vegetale, derivaii lor de tip monoesteri i amestecurile
motorine monoesteri sunt comparabili cu motorinele auto actuale;
3) amestecurile motorine monoesteri nu pun probleme deosebite privind
separarea i proprietile fizico chimice;
4) alimentarea motoarelor diesel cu monoesteri sau amestecuri motorine
monoesteri, permite reducerea polurii atmosferei, prin scderea
concentraiilor de oxid de carbon i fum.
Valorificarea uleiurilor vegetale in calitate de combustibil diesel se realizeaz
prin:
1) folosirea uleiurilor vegetale ca atare;
2) utilizarea monoesterilor obinui prin transesterificarea uleiurilor generale, in
stare sau in amestec cu motorin;
3) conversia uleiurilor vegetale in hidrocarburi, prin procese de descompunere
termic, de cracare catalitic, de hidroliz a uleiurilor i decarboxilarea
acizilor grai rezultai.
Pentru a se evalua posibilitatea de utilizare a uleiurilor vegetale in calitate de
substitueni ai motorinei, trebuie luate in considerare urmtoarele caracteristici
principale:intervalul de distilare, vascozotatea, indicele cetanic, comportarea la
rece, puterea caloric volumic, stabilitatea in timpul stocrii.
Stabilitatea uleiurilor vegetale este esenial pentru utilizarea acestora in calitate
de combustibil diesel. Din acest punct de vedere, ele au o stabilitate relativ redus,
putandu se hidroliza, polimeriza, oxida formand depuneri cu o compoziie
chimic complex. O atenuare a fenomenului de hidroliz i de formare a gumelor
la stocare s-a realizat prin folosirea de aditivi care s-au dovedit eficieni in
protejarea uleiurilor vegetale.
Pentru eliminarea dificultilor care apar la utilizarea uleiurilor vegetale in calitate
de combustibil diesel, o variant de interes actual o reprezint folosirea
monoesterilor obinui prin transesterificarea uleiurilor vegetale cu diferii alcooli

(metanol, etanol, butanol etc.)

Reacia care permite obinerea monoesterilor prin transesterificarea
metanolului este prezentat mai jos :
CH3
C
H OCOR + CH3OH
3R COOR + CH2 CH CH2

CH2 OCOR
OH
OH
OH
ulei vegetal
monoesteri
glicerin
(glicerid)
(biodiesel)

Procesul de transesterificare, atat al uleiurilor vegetale cat i al uleiurilor uzate i

grsimilor animale, se realizeaz i in prezena hidroxidului de sodiu sau de potasiu.
Schema realizrii acestui proces este prezentat in figura urmatoare:

Biocombustibilul se poate obine din orice tip de ulei vegetal, cum ar fi: uleiul de
soia, rapi, floarea soarelui, palmier, ricin, etc. El se mai poate obine i din ulei
folosit i din grsimi animale. Uleiul de rapi domin industria de producere a
biodieselului in Europa. In SUA biodieselul este fcut din uleiul de soia deoarece
aici el este produs mai mult decat celelalte surse de grsimi i uleiuri combinate.

In tabelul urmtor se prezint unele proprieti ale biodieselului obinut din

diferite materii prime :

Biodieselul produce compresia aprinderea in motoare. Amestecuri de pan la

20% biodiesel (amestecat cu combustibili petrolieri diesel) pot fi folosite in aproape
toate echipamentele cu motoare de acest tip i sunt comparabile cu cele mai multe
echipamente de depozitare i distribuie. Aceste nivele de amestecuri (20% i mai
puin), in general, nu necesit nici un fel de modificri ale motoarelor.
Datorita avantajelor pe care le prezinta ,biocombustibilii se folosesc in proportii
din ce in ce mai mari pe piata europeana,asa cum este prezentat in anexa de mai jos:

Biodieselul are un nivel sczut al emisiilor, ceea ce il indic drept combustibil

ideal in zone marine, pduri, rezervaii naturale i in oraele intens poluate. Prin
ciclul de producere i utilizare a biodiesel se emit cu 80% mai puin CO2 i cu
aproximativ 100% mai puin SOx. Prin arderea biodieselului singur, se reduce cu
90% nivelul total al hidrocarburilor nearse i cu 75 90% cel al hidrocarburilor
aromatice. Scade de asemeni nivelul de particule materiale emise in atmosfer.
Singurul agent poluant emis rmane NOx, a crui concentraie poate fi mai mare
sau mai mic, in funcie de natura motorului i de metoda de testare. De asemenea,
prin utilizarea acestui tip de carburant se reduce cu 90% riscul de cancer.
Prin utilizarea biodiesel se reduce considerabil nivelul emisiei de PAH,
compui identificai drept poteniali generatori de cancer. Conform ultimelor teste,
concentraia de PAH poate fi redus cu pan la 75-85%, cu excepia
benzoantracenului, care a fost redus doar cu 50%.

i compui PAH nitrai au suferit o reducere sever a concentraiei,

2 nitrofluorena i 1-nitropirenul fiind diminuate cu 90%, iar restul PAH nitrat
gsindu-se doar la nivel de urme. Toate aceste efecte se reflect in scderea riscului
de sntate al populaiei.
Biodieselul este singurul combustibil cruia i s-a facut o evaluare complet a
emisiilor rezultate in urma arderii. Comparandu-se cu emisiile rezultate in urma
arderii unui combustibil clasic, s-a observat c majoritatea noxelor eapate scad.
Utilizarea biodiesel poate prelungi viaa motorului, deoarece are lubricitate mai
bun decat motorina clasic, iar consumul de carburant i puterea dezvoltat de
motor rman relativ neafectate de utilizarea acestui carburant.
Coninutul de energie al biodieselului pur este uor mai sczut decat acela pentru
combustibilul diesel, dar testele limitate din trafic au artat c nu este nici o
pierdere semnificativ a performanelor.
Din punct de vedere al costurilor prin comparaie cu alte forme alternative i
cu sistemele in care acestea se utilizeaz, biodiesel s-a dovedit a fi varianta cea mai
puin costisitoare. Utilizarea biodiesel nu necesit modificri majore ale motorului.
Acestea inseamn c operatorii ii pot menine i pot folosi aceleai rezervoare,
aceleai sisteme de alimentare; singurul lucru care se schimb este calitatea aerului.
Preul biodieselului, in USA, a sczut de la 3,5$ in 1997 la 1,5$ in prezent.

Variaia n timp a preului i vnzrii biodieselului

Biodieselul pur are proprieti lubrifiante bune i nu conine in mod esenial sulf
sau aromatice. Totui, are un punct de congelare relativ ridicat, ceea ce poate limita
folosirea sa pe timp rece, coninutul de sulf este foarte sczut (biodieselul conine
mai puin de 24 ppm sulf).

Biodieselul se poate transporta mai uor deoarece are punct de inflamabilitate mult
mai mare decat combustibilul diesel obinuit astfel, in cazul unui accident el nu
explodeaz.
Biodieselul se degradeaz de 4 ori mai repede decat motorina. In 28 de zile,
biodieselul pur se degradeaz in proporie de 85 88% in ap. Viteza de degradare
este asemntoare cu cea a dextrozei , utilizat ca etalon in testarea
biodegradabilitii zahrului. Prin amestecarea biodiesel cu produse petroliere se
accelereaz biodegradabilitatea acestora. De exemplu, un amestec de 20% biodiesel
i 80% motorin se degradeaz de dou ori mai repede fa de motorina singur.
In tabelul urmtor sunt prezentate unele proprieti ale motorinei diesel
comparativ cu cele ale biodieselului:

Din punct de vedere al stabilitii i reactivitii biodieselul este stabil, nu d

reacii de polimerizare in masa de lichid. Este de preferat s se evite contactul cu
ageni de oxidare puternici. Temperatura de inflamabilitate a biodiesel este de
aproximativ 150C, mult peste cea a motorinei clasice, 52C. pentru amestecurile
de motorine cu biodiesel s-a constatat c temperatura de inflamabilitate crete pe
msur ce crete i coninutul de biodiesel in amestec.
Utilizarea biodieselului. Biodieselul poate fi utilizat ca atare sau in amestec cu
Diesel 2 (motorina) sau Diesel 1 (petrolul).
In ce privete utilizarea la temperaturi reduse, acestea pot determina congelarea
combustibilului. Folosirea unui amestec cu 20% biodiesel determin o scdere a
proprietilor de utilizare la rece temperatura de filtrabilitate, punctul de rou,
punctul de congelare cu 3-5 C. Dar in cele mai multe cazuri acesta nu este un
inconvenient real, B20 fiind utilizat la temperaturi de 30C fr probleme.

Totui, pentru a elimina orice posibil neajuns, soluia este aceeai ca i in cazul
motorinelor utilizarea depresanilor de temperatur de congelare, utilizarea unor
filtre cu sisteme de inclzire, parcarea vehiculelor lang sau in cldiri.
Cel mai folosit i mai avantajos amestec este 20 80, adic 20% biodiesel i
80% motorin diesel, cunoscut sub denumirea de B20 .
Avantajele utilizrii B20 sunt:
1) reduce impactul costului ridicat al biodieselului pur;
2) asigur o cretere mic, controlat (1 4%) a emisiilor de tip NOx;
3) asigur reducerea cantitii de funingine, patricule, hidrocarburi, CO i CO2 cu
mai mult de 10% fa de motorina diesel;
3) reduce frecvena fenimenelor de infundare a filtrelor i de formare a depozitelor
rezultate prin interaciuna intre biodiesel i slamul format in motoarele diesel;
4) prin adaosul de B20 se poate controla cu ajutorul aditivilor antidepresani
creterea punctelor de tulburare i de congelare datorat amestecrii motorinelor
diesel cu biodieselul;
5) adaosul de B20 nu creaz probleme deosebite legate de compatibilitatea
biodieselului cu materialele din care se construiesc anumite piese ale motoarelor
(membrane i furtune de cauciuc, garnituri, etc.);
6) B20 reprezint un optim al biodieselului privind costul, emisiile, comportarea
la temperaturi sczute, compatibilitatea materialelor i problemele de dizolvare.
Armata utilizeaz biodiesel ca atare sau in amestec cu JP 8. Proporii mari de
biodiesel se intalnesc in echipamentele miniere, marina comercial, vasele marine
datorit netoxicitii i biodegradabilitii sale.
Este important s se asigure o calitate corespunztoare pentru combustibilul
biodiesel pentru a evita apariia ulterioar a unor probleme in funcionarea
motorului.
S-a observat c utilizarea combustibililor clasici determin apariia in timp a unor
depuneri pe pereii rezervorului, ai sistemului de alimentare i de distribuie. Prin
utilizarea biodieselului, avand in vedere proprietile sale foarte bune de solventare,
aceste sedimente se vor dizolva, ceea ce poate implica necesitatea schimbrii
filtrelor la primele utilizri de biodiesel. Totodat este posibil ca biodiesel s
degradeze uor, in timp, unele tipuri de elastomeri i de compui ai cauciucului
natural din care sunt confecionate diferite garnituri sau pri componente ale
mortorului. Din acest motiv se recomand ca aceste piese s nu vin in contact
direct cu biodiesel pur.
Biodieselul este sigur din punct de vedere al manipulrii, transportului i

depozitrii, fiind biodegradabil ca i zahrul i de 10 ori mai puin toxic decat sarea
de mas. Pentru depozitare pot fi utilizate aceleai rezervoare care erau utilizate i
pentru carburanii clasici, iar manipularea se face pstrand aceleai proceduri ca i
in cazul combustibililor petrolieri. Mediul de depozitare trebuie s fie curat, uscat,
intunecat.
Materialele acceptabile pentru confecionarea tancurilor include aluminiul, oelul,
fluorpolietilena, fluorpolipropilena, teflonul. Trebuie evitate cuprul, plumbul,
staniul, zincul, alama.
In urma studiilor i testelor efectuate de-a lungul anilor s-a dovedit ca biodiesel
este singurul combustibil cu o comportare corespunztoare intr-o gam larg de
condiii.
Avand in vedere ca Biodiesel-ul este legat de producerea uleiurilor vegetale si
deci este re-inoibil la preturi de productie reduse, comparative cu preturile de
producere a produselor petroliere, este clar ca acest combustibil devine din ce in ce
mai atractiv. Este, de asemenea, foarte clar si ca Biodiesel-ul va utiliza toate
surplusurile domestice vegetale sau animale, ceea ce confera o mare securitate din
punct de vedere energetic. Deoarece Biodiesel-ul poate fi fabricat pe cale industrial
a folosind capacitatile industriale existente, acesta devine o foarte importanta
problema legata de securitatea energetica a unei tari.
Daca avem in vedere costurile petrolului importat si deci dependenta energetica de
piata mondiala a petrolului, este evident ca importanta combustibililor re-innoibili
de tipul biodieselului creste exponential, mai ales pentru domeniul securitatii
nafionale militare. De asemenea, Biodiesel-ul va aduce beneficii importante pe
piata muncii, stiut fiind ca de exemplu in S.U.A. la fie care miliard de dolari cheltuit
pentru importul de petrol se pierd 10000-25000 de locuri de munca.
De asemenea, Biodiesel-ul aduce beneficii semnificative din punct de vedere
microeconomic, atat in sectorul urban, cat si in cel rural. Departamentul Agriculturii
din Statele Unite a demonstrat ca o crestere a cererii medii anuale echivalente a 200
milioane de galoane de biodiesel bazat pe uleiul de soia, va insernna o productie
cumulata pana in 2010 de 5,2 miliarde de dolari, ceea ce insearnna o crestere neta a
productiei in ferme de circa 300 milioane de dolari pe an. Pretul fasolii soia ar putea
creste cu o medie de 17 centi anual pe o perioada de 10 ani, datorita crsterii cererii
de Biodiesel.

Toxicitatea

Biodiesel-ul pur nu este toxic. Doza letala LD 50, este mai mare de 17,4 g/kg corp
omenesc. Prin comparatie de exemplu sarea de bucatarie este de 10 ori mai toxica
decat Biodiesel-ul pur.
Iritarea pielii umane
Aplicarea timp de 24 de ore unei comprese cu Biodiesel pur a produs o iritare
usoara.
Iritarea pielii a fost mai mica decat cea produsa de o solutie apoasa de 4% sapun.
Biodegrabilitatea
Biodiesel-ul este de 4 ori mai biodegradabil decat combustibilul diesel petrolier. In
timp de 28 de zile biodieselul pur s-a degradat in procent de 85 - 88% in apa. De
exemplu dextroza - care este folosita pentru comparare - se degradeaza in aceeasi
rata.
Punctul de inflamabilitate
Punctul de infLamabilitate al unui combustibil este definit ca fiind temperatura la
care acesta se aprinde atunci cand este expus unei scantei sau unei flame. Punctul
de inflamabilitate al Biodiesel-ului este peste 300 0F (1300C), in timp ce al unui
combustibil diesel petrolier este de 125 0F. Testarile au aratat ca punctul de
inflamabilitate al amestecurilor biodiesel creste cu cresterea procentajului de
biocombustibil diesel. De aceea, Biodiesel-ul pur si amestecurile Biodiesel cu
motorina sunt mai sigure din punct de vedere al stocarii, manevrarii si utilizarii
decat combustibilii diesel conventionali.
III. INSTALAII CARE FOLOSESC DEEURI OLEAGINOASE PENTRU
PRODUCEREA DE BIODIESEL
III.1. MIXERUL KM
Mod de lucru:
Dou fluide de reactant s-au alimentat prin intermediul pompelor de seringi ntr-un
sistem experimental realizat, primul este uleiul prencalzit la temperatura specific,
iar al doilea este un amestec de metanol, hidroxid de sodiu i THF.
Cantitatea corespunztoare de hidroxid de sodiu s-a dizolvat complet n metanol
pentru a evita nfundarea micro-canalelor de la mixer KM cu particule solide. Suma
a variat de la 0,5% pn la 2% (g / g de ulei) pentru a descoperi cantitatea cea mai
potrivit, care atinge cel mai mari randamente de producie biodiesel. Ratele de

alimentare alea reactanilor s-au schimbat la o gam larg de 20 ml / h pn la 200

ml / h pentru a investiga influena timpului de reziden asupra procesului de
producie de biodiesel. Reactanii raportului molar au fost optimizai pentru a
determina raportul cel mai adecvat de amestecare.
Mixerul KM care include reactanii de proces a fost meninut la temperatura de
70 C specific bii de ap. Experimentele au fost de obicei repetate de dou ori
pentru a determina eroarea experimental. La evacuarea mixerului KM produsul
este colectat dup ce a atins starea de echilibru ntr-o pahar de laborator care conine
cantiti adecvate de acid acetic pentru a neutraliza catalizatorul alcalin n exces i a
opri reacia. Produsul din reacie este plasat ntr-o plnie de separare s fie separat
n dou faze clare . Biodieselul care este principalul produs separat ca faz de
lumin superioar colorat, n timp ce faza ntunecat inferioar este n principal de
glicerol. Faza superioar a fost splat dup separare cu ap distilat pentru exces
de catalizator i ndeprtarea glicerinei apoi a fost nclzit pn la 70C pentru a
vaporiza excesul de solvent. Produsul principal rmas a fost apoi caracterizat
folosind analiza GC-MS pentru a confirma conversia uleiului i a identifica
biodiesel randamentul de producie.
Materiale necesare:
Ulei vegetal folosit a fost achiziionat de la un restaurant local ca surs de
trigliceride pentru reacia de transesterificare. Alcoolul selectat a fost metanol
(99,8%, Sigma-Aldrich.). Alte produse chimice utilizate pentru procesul de
transesterificare sunt din clasele analitice, cum ar hidroxid de sodiu (99%, SigmaAldrich), acid acetic (98%, Sigma Aldrich) i tetra-hidrofuran (anhidru 99%,
Sigma-Aldrich).
Pretratarea uleilui folosit:
Uleiul vegetal folosit (WVO) a fost mai nti filtrat pentru a ndeprta bucile de
reziduuri alimentare, utiliznd un sistem de filtrare sticl-plnie Buchner apoi a fost
supus unui proces de esterificare catalizat ntr-un acid, pentru a menine coninutul
de acizi grai liberi mai mic de 1%
Setatearea experimental:
Micro-mixerul KM propus pentru aceast anchet const din 3 plci din oel
inoxidabile, de intrare, de amestecare i plcile de ieire care dein 14 micro-canale
fabricate pentru fluxurile de fluide. Dimensiunile micro-mixerului sunt prezentate

n Tabelul 1. Mixerul are 2 orificii de intrare pentru dou fluide reactante diferite.
Fluidele sunt transferate pe placa de amestecare prin canale inelare n cazul n care
sunt prezente 14 micro-canale.
Micro-canale sunt fabricate de Micro Electric Discharge Machining (-EDM).
Fluxul de fluid din fiecare a fost mprit n jumtate din numrul total de microcanale. Cele dou fluide divizate se ntlnesc la central plcii de amestecare i se
amestec imediat. Diametrul zonei de amestecare s-a dovedit a fi de 220 m. In
final, placa de evacuare are un orificiu de ieire a fluidului amestecat n centrul
plcii, diametrul ieirii gurii de fluid (200 m) este mai mic dect diametrul zonei
de amestec pentru a accelera procesul de amestecare.
Experimentul este setat dup cum se arat n Figura 2. Malaxorul KM este
cufundat ntr-o baie de ap pentru a asigura temperatura de reacie dorit.
Doua pompe de sering (KD Scientific, KDS100, Statele Unite ale Americii) au fost
utilizate pentru alimentarea fluidelor de admisie reactante.

III.2. INSTALAIA GAMM

Procesul tehnologic de obtinere al biodieselului :
Se porneste de la ulei vegetal uzat sau nefolisit (soia, rapita,
floarea soarelui).
1. Se introduce uleiul in reactorul de transesterificare si se
incalzeste pana la temperatura de reactie 550C max, capacitatea
de incarcare a reactorului este de 1000 l;
2. In reactorul pentru obtinerea metoxidului se introduce soda
caustica 3.54 kg (in functie de aciditatea uleiului utilizat,
aciditate masurata conform normelor in vigoare)si 160200 l
alcool metilic absolut (pentru obtinerea vascozitatii adecvate in
functie de anotimp);
3. Dupa incalzirea uleiului, si omogenizarea alcoolului cu soda
caustica, se transvoazeaza amestecul obtinut in reactorul de
transesterificare si se amesteca energic(prin pompare), timp de
11.5h, mentinandu-se temperatura constanta, pe intreaga
operatie (in momentul adaugarii metoxidului, incalzirea se va
sista);
4. Dupa aceasta perioada, continutul reactorului Biodiesel, se va
deversa(prin pompare) in rezervoare auxiliare, in vederea
decantarii glicerinei (decantarea glicerinei se obtine dupa min
18h);
5. Se separa glicerina de biodieselul impurificat si se stocheaza in
rezervoare separate (Atentie! acest produs se va comercializa, se
interzice deversarea in mediul ambiant);
6. Biodieselul impurificat se amesteca cu magnesol in proportie
0.52% (raportat la ulei), variatia acestei proportii este data de
calitatea uleiului utilizat. Tratarea cu magnesol se realizeaza intrun rezervor separat prin amestecare continua cu pompe de
recirculare timp de 20 min;

7. Continutul rezervorului se lasa la decantare 1h;

8. Dupa aceasta perioada biodieselul se va filtra cu ajutoul filtrului
magnesol;
9. Magnesolul retinut pe elementele de filtrare va fi retinut de
elementele de filtrare si indepartat prin raclare;
10. Magnesolul utilizat se va stoca in saci de polietilena (plastic) si
se va sigila prin strangulare, produsul rezultat poate fi depozitat in
spatiile ecologice de deversare a deseurilor, cu acordul Institutiilor
de Protectie a Mediului;
11. Pentru imbunatatirea caracteristicilor produsului finit, se
recomanda refiltrarea acestuia, fie cu filtrul magnesol, fie cu
ajutorul filtrului de finisare;
12. Stocarea se va realiza in rezervoare inchise, netransparente
[etanseitate obligatorie in indepartarea riscului de oxidare, fiind un
produs biodegradabil (perioada de degradare 90 zile)].
Def=Biodieselul este un metilester obtinut in urma reactiei de
transesterificare.

Bibliografie:
1. Renewable Energy World, July-August Volume 9 Number 4
2. MEMO/07/5, Bruxelles, 10 ianuarie 2007, Promovarea biocombustibililor ca
alternative credibile pentru utilizarea petrolului in transporturi
3. Production-of-biodiesel-from-waste-vegetable-oil-via-km-micromixer-21577463-1000218
4. https://www.bizoo.ro/firma/gamm/vanzare/1518021/instalatie-obtinere-biodiesel1000-1200-l-24-ore