Bugetul reprezinta un procedeu economico-financiar cu caracter evolutiv,

programatic sicomparativ, care este compus din doua parti, respectiv din
partea de venituri si parteade cheltuielil care se intocmeste pentru o perioada
determinata, in legatura cu resurselefinanciare ale oricarei persoane fizice si
juridice. Conform Legii RM privind sistemul bugetar si proces bugetar Art.1
bugetul statuluicuprinde sursele de venituri si destinatie cheltuielilor pentru
un an bugetarConform art 3 de finnante publice bugetul de stat:se
are in vedere sursele de finantare a functiilor autoritatilor publice central si
locale.Potrivit legii finantelor publice si responsabiltatii bugetar fiscale art 3buget public naional sintez a bugetelor constituite n cadrul sistemului
bugetar, cu excluderea transferurilor interbugetare;
NATURA JURIDICA A BUGETULUI DE stat: Sub aspectul naturii juridice ale
bugetului de stat literatura de specialitate vine cu o seriede teorii si anume,
bugetul este un act administrativ pentru ca atat veniturile, cat sicheltuielile
bugetare, sunt evoluari ale agentilor administrativi.O alta teorie precum este
un act legislativ, deoarece este o decizie care emana de laputerea
legislativa.Bugetul este un act administrativ + legislativ, se considera ca
bugetul este o lege in parteacreatoare de dispozitii generale si este un act
administrativ, in partea creatoare dedispozitii individuale. Are natura juridica
de lege, fiindca bugetul este adoptat printr-o legecare poarte denumirea de
lege bugetara anuala. Este un plan financiar (un program) careulterior capata
forma unui act normative.
Dr bugetar: Dreptul Bugetar al RM, poate fi defenit-ca totalitatea normelor
financiar-juridice, carereglementeaza relatiile sociale (financiare), care apar in
legatura cu constituirea,repartizarea si utilizarea, resurselor bugetului public
national.
Raportul juridic bugetar-astfel la acesta atribuinduse urmatoarele: .
1.Raporturile - aparitia carora este legata de stabilirea structurii bugetare si a
sistemuluibugetar
2. Actele normative - care reglementeaza cuantumurile banesti anuale ale
veniturilor sicheltuielilor fiecarui din cele 3 bugete distincte
3.Raporturile dintre aceste bugete de diferite niveluri, pe langa acestea in
cadrul de dreptbugetar fac parte si actele normative ale Guvernului si
Ministerului de Finante prin care se reglementeaza raporturile de elaborare si
in principal de executare a bugetelor princare se reglementeaza operatiile de
trezorarie, avand acest obiect de reglementare juridica, dreptul bugetar nu se
suprapune reglementarilor privind impozitele si acelorlalte venituri ale
bugetului de stat sau imprumuturile de stat ele se intersecteaza.
Trasaturile raporturilor dr bugetar: Spre deosebire de alte raporturi
juridice financiare, raporturile juridice bugetare, prezinta anumite
particularitati:

a.Izvorul aparitiei lor este intotdeauna lege (mai exacta legea bugetara
anuala)
b.Ele apar in procesul activitatii bugetare ale statului si unitatilor-administrativ
teritoriale
c.Cercul specific al subiectilor raporturilor juridice bugetare in raport cu
componenta altor raporturi juridice bugetare. (Statul si Unitatile-Administrativ
Teritoriale); (OrganeleReprezentative si Executive ale puterii de stat atat
centrale si locale); (Intreprinderile deStat si Institutiile Publice)
d.Aceste raporturi nu pot dura mai mult de 1 an de zile
Continutul bugetului de stat: Bugetul statului nostru este alcatuit din 2
parti (veniturile bugetare + cheltuielile bugetare).Veniturile publice sunt
mijloace de constituire a fondurilor banesti ale statului. Modalitatilede
realizare a veniturilor bugetare, se instituie in raport cu necesitatea repartiei
venituluinational, de structura economiei nationale, de gradul de dezvoltare
teritoriala a tarii, denivelul de dezvoltare a fortelor de productie. Conform
prevederilor Art.8 Legea SistemulBugetar si Proces Bugetar, veniturile
bugetare se constituie din: impozite, taxe, granturi sialte incasari. Veniturile
Publice sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituriextraordinare.
Veniturile Publice Ordinare sunt acelea care se incaseaza cu regularitate:
a.Impozitele directe, cum ar fi impozitul pe venit persoane fizice si juridice
b.Impozite indirecte, TVA, taxele vamale, accizele de intregistrare, venituri de
laintreprinderi si domeniile statulu.
Veniturile Publice Extraordinare, la care statul apeleaza numai in cazuri
exceptionale sianume atunci cand mijloacele banesti, provenite din resursele
curente, nu acopera integralcheltuielile bugetare:
a.Imprumuturile (in RM nu se permite) art.8 alin.2 Legea Sistemul Bugetar si
ProcesBugetar
b.Suplimentarea masei monetare printr-o noua emisiune monetara
c.Emiterea de bonuri de tezaur (valori mobiliare de stat)
d.Cheltuielile bugetare (reprezinta modalitatile) de repartizare si utilizare a
fondului banescbugetar in scopul satisfacerii bugetului ale statului. Conform
art.10 aceeasi lege,cheltuielile bugetare se repartizeaza pentru fondul de
salarii, intretinerea aparatului destat, dezvoltarea sistemului economic al tarii,
acoperirea nevoilor social-culturale,serviciul datorii de stat, plata cotizatiilor in
organismele internationale, etc.Cheltuielile bugetare nu includ rambursrile
sumei de principal pentru datoria de stat.
cuprinsu:organizarea bugetului de stat corespunde cu structura organelor
administrative teritoriale ale statelor respective:structura statelor federalebuget federal;bugetele statelor membre,bugetele unitatilor
statelor
unitare( buget a stattului;locale).

Structura bugetului public national conform art 26 al legii cu privire la

finantele publice siresponsabilitatea bugetar fiscal bugetul public national
cuprinde : a) bugetul de stat;
b) bugetul asigurrilor sociale de stat; c) fondurile asigurrii obligatorii de
asisten medical;
d) bugetele locale.Bugetul de stat si fondurile asigurarii obligatorii
formeaza bugetul consolidate central. Bugetele locale cuprind bugetele locale
de nivelul nti (bugetele satelor/comunelor, oraelor/municipiilor, cu excepia
municipiilor Chiinu i Bli) i bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele
raionale, bugetul central al unitii teritoriale autonome Gguzia, bugetele
municipale Bli i Chiinu), care n ansamblu formeaz bugetul consolidat
local. Relaiile ntre bugetul de stat i bugetul asigurrilor sociale de
stat
se
realizeaz
prin:
a) transferuri cu destinaie special pentru acordarea prestaiilor sociale i
pentru alte cheltuieli care, potrivit legislaiei n vigoare, se suport de la
bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurrilor sociale de stat; b)
transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienei veniturilor
bugetului asigurrilor sociale de stat, n cazul n care resursele bugetului
asigurrilor sociale de stat nu acoper cheltuielile acestuia. Relaiile ntre
bugetul de stat i fondurile asigurrii obligatorii de asisten
medical se realizeaz prin transferuri de la bugetul de stat pentru
asigurarea obligatorie de asisten medical a categoriilor de persoane pentru
care, conform legislaiei, Guvernul are calitatea de asigurat, precum i prin
alte transferuri cu destinaie special pentru implementarea unor programe
de sntate. Relaiile ntre bugetul de stat i bugetele locale se
realizeaz prin
a) transferuri cu destinaie generala
b) transferuri cu
destinaie special.

Repartizarea veniturilor i cheltuielilor n sistemul bugetar al RM este

subordonat unor reguli generale sau unor principii n vederea
soluionrii a dou probleme principale :
1. s-i acorde administrrii de stat acel volum de resurse financiare care s
asigure pe deplin organele respective n vederea exercitrii funciilor care le
revin;
2. s asigure aa cheltuieli bugetare care s corespund sferelor de activitate
a acestor organe.
Procesul de repartizare a cheltuielilor bugetare este bazat pe
urmtoarele principii:
a)
Principiul reglementrii centralizate presupune necesitatea
stabilirii prin lege a bazelor comune care determin sistemul de venituri i de
cheltuieli de diferit nivel. Potrivit acestui principiu urmeaz a fi determinate
prin norme generale competena organelor ce activeaz n domeniul
repartizrii veniturilor i a cheltuielilor bugetare.
b)
Principiul echilibrrii a veniturilor i cheltuielilor bugetare se
nftuiete n condiiile unui dificit bugetar cronic printr-un ir de msuri
ndreptate n vederea nlturrii sau a micorrii dificitului bugetar.
c)
Principiul teritorialitii transferarea, virarea veniturilor urmeaz
s se realizeze n limitele teritoriului unde este amplsat subiectul, pe larg
urmeaz a fi aplicat la repartizarea veniturilor la nivelul bugetului local.
Ordinea repartizrii veniturilor i cheltuielilor bugetarea este reglementat de

ctre legislaia bugetar fiscal. Astfel legea privind sistemul bugetar i proces
bugetar prevede n modul general de repartizare a veniturilor i cheltuielilor
bugetare, astfel n art.1 este stipulat c legea bugetului anual cuprinde
sursele de venituri i destinaia cheltuielilor. Art. 32 prevede c n termen de
45 zile de la publicarea legii bugetare anuale Ministerul Finanelor aprob
repartizarea lunar a veniturilor i cheltuielilor bugetare elaborate conform
clasificaiei bugetare.
d.Principiul subordonarii administrative, insemnatatii obiective si
masurilor finantate dinbugete se finanteaza actiunile care se atribuie la
competenta fiecarui organ aladministratiei publice de nivel corespunzator

1.notiunea si principiile.procedurii bugetare.

Conform art.3 Legea RM procesul bugetar reprezinta etape consecutive de
elaborare,aprobare, executare si raportare a executarii bugetului. Conform
Doctrinei, prin procedurabugetara se intelege totalitatea actelor si
operatiunilor cu caracter tehnic si normativ,realizate de organele de
specialitate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii siincheierii
bugetului public national.
Principiile
sun
prevazute
de
legea
finantelor
publice
si
responsabilitatii bugetar fiscale:
1.
Principiul anualitii- Bugetele se aprob pentru o perioad de un an
bugetar. Acest principiu se aplica reglementandu-se asa numit exercitiu
bugetar anual. In asa state ca Austria,Belgia, Brazilia, Franta, Germania,
Olanda, Peru, Romania, Republic Of Moldova,exercitiul bugetar corespunde
anului calendaristic. Pe cand in Canada, Danemarca,India, Iordania, Iraq,
Japonia, Marea Britanie, exercitiul bugetar incepe la 1 Aprilie - 31martie anul
urmator;

2.
3.

4.

5.
6.

7.

Principiul unitii monetare- Toate operaiunile de ncasri i pli

bugetare se exprim n moned naional.
Principiul
unitii
(1)
Toate
resursele
i
cheltuielile
autoritilor/instituiilor bugetare se reflect i se efectueaz exclusiv n/din
bugetul de la care se finaneaz (2) Resursele i cheltuielile bugetelor
formate n cadrul sistemului bugetar se consolideaz n bugetul public
naional.
Principiul universalitii (1) Toate resursele i cheltuielile bugetare se
reflect n buget n sume brute. (2) Resursele bugetelor componente ale
bugetului public naional snt destinate finanrii tuturor cheltuielilor
prevzute n bugetele respective, fr a stabili relaii ntre anumite tipuri de
resurse i cheltuieli.
Principiul balansrii- Orice buget trebuie s fie balansat. Cheltuielile
bugetare trebuie s fie egale cu veniturile plus sursele de finanare.
Principiul previzibilitii i sustenabilitii Politica bugetar-fiscal i
prognozele macrobugetare pe termen mediu, n baza crora se
fundamenteaz bugetele anuale, se elaboreaz n conformitate cu regulile
bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege i se actualizeaz periodic pentru a
asigura stabilitate macroeconomic i sustenabilitate finanelor publice pe
termen mediu i lung.
Principiul transparenei(1) Proiectele de acte normative n domeniul
finanelor publice se supun consultrii publice.(2) Bugetele se elaboreaz, se
aprob i se administreaz n mod transparent, avnd la baz a) procesul
bugetar, bazat pe un calendar bugetar i pe proceduri transparente; b) roluri
i responsabiliti bine definite n procesul bugetar;

Elaborarea proectului bugetului de stat.

Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui
exercitiu bugetar sa se ajunga la adoptarea de catre parlament a budgetului
elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min. Finante astfel
din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat
rolul important revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii
si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in
acest scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate
urmatoarele metode:

 metoda autonoma; matoda majorarii;

metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si
cheltuelilor ultimului buget al carui exercitiu este incheiat si se efectueaza
evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in legislatia financiarfiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un
dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile economice si
sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii
budgetului de stat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat
pentru ultimii ani determinindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de
descrestere a veniturilr si cheltuelilor bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare
sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste
propunirele de buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile publice
conform structurii si continutului determinat de catre Min.Finante cuprind
:veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar trecut, veniturile si
cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In
desfasurarea procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit
ii revine Min.Serviciilor pentru elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a
legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, actiunile de baza
necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta Min.
Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale
de stat este prezentata de catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a
protctii sociale .Indicatorii Fondurilor Asigurarii Obligatorii de Asistenta
Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati a creditelor, si a
obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate
de autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de
comun accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in
ultima instant revenindui Ministerului , inainteaza toate veniturile si cheltuelile
financiare. Proectul bugetului de stat impreuna cu nota explicativa inainteaza
si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.
Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare
anuale i la nota explicativ i controleaz operarea amendamentelor
respective
de
ctre
Ministerul
Finanelor.(4)
Dup
includerea
amendamentelor,
dac acestea exist, Guvernul aprob proiectul legii
bugetare anuale.

Examinarea si adoptarea bugetului de stat.

Guvernul prezinta Parlamentului pana la data de 1 octombrie,proiectul legii

bugetare anuale care include anexele si este insotit cu nota
informativaResponsabil de examinare
proextului bugetului de stat este
Comisia permanenta in domeniul bugetului si finantelor.Legea bugetara
anuala se examineaza si se adopta de Parlament in 2 lecturi. In decursul
primei lecturi Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul
Comisieipentru Buget si Finante si examineaza. Si se aproba:indicatori generai
ai bugetului;cheltueli bugetare. Parlamentul
aprob, n prima lectur,
proiectul legii bugetare anuale i l remite Comisiei pentru buget i finane
pentru pregtirea de examinare n a doua lectur.
(3) n caz de
respingere,
Parlamentul stabilete un termen
pentru
mbuntire i prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n
prima lectur..In decursul a doua lecture proectu legii se examineaza si se
voteaza pe articole sau dupa caz in ansamblu.
Un ultim aspect al procedurii de aprobare al bugetului de stat, consta in
ipoteza in careParlamentul nu reuseste sa dezbata si sa voteze legea
bugetara anuala in termenul stabilitde lege. In teoria si practica finantelor
publice sau conturat doua metode:
* Cea a aprobarii a unor 1/12 bugetare provizorii si cea a incredintarii
Guvernului, saconduca executia bugetara, conform cifrelor de venituri si
cheltuieli din anul precedent.
* 1/12 bugetarii provizorii sunt bugete al caror venituri si cheltuieli reprezinta
a 12-a partedin cele prevazute si propuse prin legea bugetara anuala, ce nu a
putut fi votata intermene legale, bugete care sunt examinate de comisiile
bugetare, se aproba deparlament si se pun in executare, potrivit necesitatii de
continuitate a executarii bugetuluide stat.In RM se aplica a doua metoda

Executarea bugetului de stat.

Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.Procedura executiei
bugetului annual cuprinde actele si operatiunile de realizarea a veniturilor si de efectuarea
cheltuelilor prevazute
in legea bugetara anuala.Procedura executiei bugetare cuprinde
urmatoarele etape:repartizarea trimestriala; a veniturilor si cheltuelilor (in vigoare de la 1 ianuarie
2016)2.executia partii de venit; executia de casa a bugetului;executia partii de cheltueli a
bugetului de stat.
1)repartizarea trimestriala- n termen de o lun de la nceputul anului bugetar, Ministerul
Finanelor elaboreaz i aprob prognoze trimestriale ale veniturilor, cheltuielilor i soldului
bugetului public naional i ale componentelor acestuia. (2) Pe parcursul anului bugetar,
Ministerul Finanelor monitorizeaz executarea bugetelor n raport cu prognozele trimestriale
prevzute la alin. (1) i ntreprinde msuri n vederea respectrii nivelului aprobat al soldului
bugetar.
Colectarea veniturilor i a altor ncasri aprobate n bugetele componente
ale bugetului public naional se asigur de ctre administratorii de venituri
stabilii prin actele normative care instituie aceste venituri. .la colectarea
veniturilor
sunt necesare o serie de acte
si opeatiuni este vorba
deindentificarea veniturilor si a bunurilor impozabile ,Acestea are loc prin
urmatoarele metode:calcularea obligatiilor
de catre subiectele
abilitate;calcularea si retinerea obligatiilor bugetare de catre tertul
platitor;calcularea obligatiei bugetare
de catre organelle fiscal
teritoriale;incasarea veniturilor care este realizata in urma platii de catre
subiectele
platitoare a sumei datorate (platile prin virament);platile
electronice);urmarirea colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de
masuri initiate de organelle financiare si bancare in vederea asigurarii
integrale la termenele prevazute a tuturor veniturilor bugetsre.
Executare de casa. incasrile bugetelor componente ale bugetului public
naional i plile bugetului de stat i ale bugetelor locale se efectueaz prin
sistemul trezorerial conform metodei de cas.
(2) Evidena ncasrilor i plilor bugetare prin sistemul trezorerial se
asigur prin conturi trezoreriale bazate pe clasificaia bugetar i pe planul de
conturi contabile.
Executia partii de cheltueli. n procesul executrii bugetelor,
autoritile/instituiile bugetare efectueaz pli n limitele alocaiilor bugetare
aprobate i n conformitate cu prognozele de lichiditi ale bugetelor.
(2)
Finanarea cheltuielilor se efectueaz pe msura ncasrii mijloacelor bneti
la conturile bugetului, cu respectarea urmtoarelor prioriti:
a) onorarea
angajamentelor de deservire a datoriei de stat/datoriei unitilor

administrativ-teritoriale; b) cheltuielile de personal, de achitare a burselor, a

pensiilor, a indemnizaiilor, a compensaiilor, a alocaiilor i a ajutoarelor
sociale;
n procesul executrii bugetului, administratorii de bugete snt autorizai
s blocheze temporar anumite alocaii de la bugetul respectiv, cu excepia
plilor pentru deservirea datoriei de stat/unitilor administrativ-teritoriale, n
urmtoarele
situaii:
a) dac analiza executrii scontate a bugetelor atest nrutirea nivelului
soldului bugetar, aprobat prin legea/decizia bugetar anual i stabilit ca
prognoze
trimestriale
n
baza
art.
59;
b) dac limitele de alocaii n proiectul bugetului care urmeaz a fi aprobat
snt mai mici dect cele din bugetul provizoriu care se execut;
c) dac snt iniiate propuneri de reducere a alocaiilor fie prin redistribuire,
fie prin modificarea bugetului. La data ncheierii anului bugetar alocaiile
bugetare nevalorificate, precum i soldurile de mijloace bneti din conturile
trezoreriale ale autoritilor/instituiilor bugetare se nchid, cu excepia
soldurilor proiectelor finanate din surse externe.

controlula bugetului de stat si darea de seama.

Executia bugetului anual de stat, avand importanta practica de-a garanta rolul
acestuibuget in viata publica, este indrumata si controlata cu ajutorul
evidentei contabile bugetareca parte a sistemului contabil unificat a
economiei nationale.
Evidenta contabila este menita sa inregistreze in principal, datele privind
veniturile sicheltuielile bugetelor tuturor intreprinderilor si institutiilor
finantate din bugetul statului, la felsi operatiunile de trezorarie a executiei a
acestui buget. Executia bugetului public national,presupune la fel ca
realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legeabugetara
anuala, sa se faca sub controlul al unor autoritati publice cu raspunderi
inactivitatea bugetara, atributiile de control al executiei bugetare sunt
indelinite deurmatoarele organe:
a.Parlamentul RM - care efectueaza controlul politic, care reiese din art.66 lit.
i) Functia decontrol
b.Curtea de Conturi - conform prevedirilor art.13 Legea sistem bugetar si
procesbugetar Curtea de Conturi efectueaza auditul public extern, privind
modul deadministrare a mijloacelor financiare si a bunurilor publice
c.Ministerul Finantelor - art.13 alin.2 MinFin prin intermediul serviciului
control financiar si revizie, exercita controlul asupra activitatii economicofinanciare, integritatii mijloacelor si resurselor materiale, autencititatii
evidentei contabile si a rapoartelor institutiilor bugetare, precum si al
intreprinderilor si organizatiilor care utilizeaza mijloacepublice indiferent de
forma de proprietate si genul de activitate
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaza la
intocmirea darilor de seama contabile privind executia bugetelor
auturitatilor publice precum si a institutiilor subordonate acestuia. Acestea
impreuna cu contul de executie de casa a bugetului destat, intocmit de
trezorarie se centralizeaza la MinFin, in vederea elaborarii contului generalde
executie a bugetului de stat, conform prevederilor art.44 MinFin pana la data
de 1 maiintocmeste si prezinta Guvernului spre examinare si aprobare,

raportul anual privindexecutarea bugetului de stat pentru anul bugetar

incheiat, iar Guvernul il aproba si ilprezinta pana la data de 1 iunie
Parlamentului, structura raportului anual se stabileste deMinistrul Finantelor,
insa in mod obligatoriu acest raport trebuie sa contina:a.La venituri prevederile bugetare aprobate initial; prevederile bugetare definitive si platile
efectuate; argumentarea acestor situatii;
b.La cheltueili - creditele bugetare aprobate initial; creditele bugetare
definitive; platileefectuate din bugetul de stat; raportul anual privind
executarea bugetului de stat, seexamineaza in comisiile permanente ale
parlamentului
cu
participare
obligatorie
aautoritatilor
publice
de
specialitate;Raportul privind executarea bugetului de stat, se examineaza si
se aproba prin hotarare deParlament, pana la data de 15 iulie si dupa
aprobarea de catre Parlament, el se publica inMonitorul Oficial al RM, pentru
cunoasterea completa de catre Parlament, a situatieifinanciare a statului in
toate cazurile in care sa recurs la imprumuturi interne si externe,MinFin la
sfarsitul exercitiului financiar intocmeste si prezinta Parlamentului un
contgeneral al datoriei publice, ca parte a contului general de executie a
bugetului la felcuprinzind si situatia garantiilor guvernamentale, constituite
pentru toate imprumuturile destat, existente la acea data.
Continutul sau economic, deriva din structura si trasaturile oranduirii socialeconomice dinnecesitatea realizarilor cerintelor legilor economice, precum si
din prerogativa si functiilestatului, pana la adoptarea Constitutiei RM,
asigurarile sociale de stat erau partecomponente a bugetului de stat,
constituind un capitol distinct in acest buget, ca urmareorice surplus
semnificativ al bugetului asigurarilor sociale de stat, erau folosite
pentrufinantarea altor cerinte bugetare, iar in acelea cazuri cand bugetul
asigurarilor socaile destat, prezinta un deficit acesta era finantat, prin transfer
din alte capitole ale bugetului destat. Dupa adoptarea Constitutiei si a altor
acte normative acest buget se intocmeste

Notiunea de credit.
Creditul reprezinta suma de bani pe care o banca o acorda unei persoane fizice sau juridice pe o
anumita perioada detimp, pna la o anumita data numita scadenta si pentru care primeste o
dobndaCreditul mai este definit si ca o forma particulara a schimbului; operatiunilede credit
reprezentand de fapt operatiuni de schimb caracterizate prin existenta unui interval de timp care
separa efectuarea prestatiei de efectuarea contraprestatiei.
Elementele: Elementele creditului:
1.Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste
apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata
angajarii sale. In calitate de creditori se afirma intreprinderile, care manevreaza importante
disponibilitati monetare. In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si
statul, ca unul din principalii debitori.
2.Termenul de garantie-perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui.
3.Scadenta-momentul stabilit pentru intoarcerea bunului.
4.Ratele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegerii
stipulate in contractul decredit.
5.Garantarea creditului(gajul)-este format din anumite bunuri care se constituie la dispozitia
creditorului sau a unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o
valoare in general mai redusa.
6.Dobinda-o suma de bani platita de debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat pe un
termen determinat.

Clasificarea
Formele principale sub care se prezint creditul n economia de piaa
este:Creditul comerciar este o form de mprumut practicat ntre
vnztori su cumprtori, adic nmnare mrfii este separat n timp de plata
preilui ei. Se ofer acest mprumut pe o perioad scurt i aceast
operaiune reprezint baza sistemului de credit. Creditul bancar - acea
form de mprumut ce se acord agentilor economici, PF, de ctre instituiile
bancare. Creditul bancar la moment este principala surs pentru asigurarea
cu fonduri bneti necesare diferitor sectoare ale economiei naionale.Dup
destinaie:credit de producie (este destinat activitilor, inverstiiilor n
procesul economic);credit de consumaie (este destinat consumului social/ex:
procurarea unui apartament cu mprumutul unui credit).n funcie de
subiect care mprumut:credit public (debitor este statul sau o intituie
public);credit privat (debitor este agent economic sau PF)Dup modul de
garantarecredit real (garantat n valori materiale certe);credit personal (se
acord pe baza ncrederii a prestigiului de care se bucur cel mprumutat)
poate fi: credit acoperit - are loc n situaia cnd debitorul nu preint suficiente
garanii i atunci banca solicit garania personal a unui subiect sau a mai
multor teri; credit descoperit banca are 100% ncredere n creditor.In
functie de locul de plasare :interne si externe;. In functie de
posibilitatea de care o are la dispozitie creditorul de-a avea sau nu
dreptul saceara debitorului, rambursarea anticipata a credituluiaCredit
denuntabil - cand creditorul are un asemenea dreptb.Credit nedenuntabil cand nu exista o asemenea clauza intre intelegerea dintre parti. In

dependenta de termen:a.Credit pe termen scurt - pana la un an de

zileb.Credit pe termen mediu - 1 - 5 zilec.Credit pe termen lung - 5 si mai
multi ani.

Functiile si rolulcreditului
1. Funcia distributiv const n mobilizarea resurselor bneti
disponibile la un moment dat n econimie i redistribuirea lor prin acordarea
de mprumuturi spre anumite ramuri, sectoare de activitate care au nevoie de
fonduri de finanare.
2. Funcia de transformare a economiilor n investiii prin care se
realizeaz echilibrul macroeconomic conform ecuaiei E=I, unde E economiile i I - inversiiile.
3. Funcia de emisiune monetar ca urmare a consolidrii ideii de credit
bazat pe ncredere a fost creat moneda (metoda fiduciar), moneda cu
valoare fictiv bazat pe ncredere, cum ar fi, biletele de banca, ca dup
trecerea mai multor ani s apar un ir de instrumente sau tehnici de plat
cum ar fi: viramentul, checul, cambia, etc.
4. Funcia de asigurare a stabilitii preului se realizeaz prin reglarea
dimensiunii, cererii i ofertei de mrfuri i servicii. Crenduse consumul pe de
o parte i stocurile pe de alt parte. Este important pentru rile cu producie
sezonier. n ri dezvoltage se aplic metoda Ward d posibilitatea
productorilor s depoziteze marfa pentru a nu scade preul n perioada de
sezon.

Creditul are un rol deosebit i n promovarea relaiilor economice

internaionale stimulnd exporturile i importurile, asigurnd o desfurare
normal, rapid i n deplin siguran a acestor operaiuni. La fel creditul are
un rol important n acoperirea deficitului bugetar atunci cnd se prezint sub
forma creditului public. Trebuie de menionat faptul c pe ct de util i
avantajos este creditul pe att de primejdios devine atunci cnd nu este
utilizat conform principiilor sale.
Cel mai mare pericol l prezint folosirea abuziv de credite, determinat
de ideea utopic c prin sine nsi creditul reprezint o bogie. Un alt pericol
l prezint aa numita supracreditare, care duce la mari dezechilibre ficanciare
care genereaz cnd i-a proprorii inflaia. n cele din urm nu trebuie omis
nici problema riscurilor rezultate din utlizarea creditului n special pentru
instituiile bancare. Dac nu sunt luat n consieraie pot provoca prbuirea n
lan a sistemului bancar cu consecine extrem de dureroase pe plan social
economic i politic.

mprumutul de stat (creditul public

Din punct de vedere juridic prin mprumut de stat se nelege un ansamblu de
relaii sociale care snt reglementate de norme juridice cu privire la
acumularea de ctre stat a unor fluxuri financiare disponibile la persoanele
fizice i juridice n baza principiilor: benevole, operativitii, rambursabilitii,
n scopul acoperii dificitului bugetar i armonizarea circulaiei monetare.Altfel
spus mprumuturile publice sunt venituri extraordinare la care se recurge n
caz de dezechilibru bugetar i anume atunci cnd veniturile ordinare snt
insuficiente pentru a face fa cheltuelilor.
(Gh. Bistriceanu)Conform
prevederilor legale (legea 419), mprumut de stat relaie contractual prin
care creditorul transmite n proprietatea statului mijloace cu condiia
rambursrii acestora de ctre statla exprirarea termenului la care a fost
acordat.

Trsturi caracteristice:- S-a stabilit nc din 1932 - Cea ai esenial

trstur este utilizarea neproductiv a acestui capital;- n relaiile de credit
public ntodeauna se observ superioritatea statuluicu toate c e debitor;Avnd n vedere rolul deosebit al statului, el ncheie aceste contracte fr a
asigura cu careva gaj;- ncazul creditului bancar contractul se ncheie n baza
principiului egalitii prilor, pe cnd n cazul creditului public uneori se aplic
i principiul constrngerii (de ce?)
Clasificarea mprumutului de statDup perioada de timp:scurt pn la 1
an;
mediu periodad de 3 ani; lung de la un
an i mai mare.n funcie de locul de plasare:mprumuturi de stat
interne;mprumuturi externe.n funcie de poziia statului fa de
creditori:mprumuturi contractate direct de ctre state;mprumuturi
garantate de ctre stat, ele fiind contractate de alte entiti de drept (vezi art.
27 legea nr.419).n funcie de caracter:mprumuturi voluntare (patriotice)
prin care statul se adreseaz sentumentului i spiritului de datorie a
cetenilor;mprumuturi forate (obligatorii) care se contracteaz de ctre stat
atunci cnd are urgent nevoie de bani.
Conform prevederilor art.12 din legea nr.419, mijloacele obinute din
mprumuturile interne sau externe pot fi utilizate pentru: sprijinirea dezvoltrii
economiei rii i activitii investiionale;promovarea exporturilor;crearea a
noi locuri de munc i mbuntirea condiiilor sociale i ecologice din
ar;lichidarea consecinelor calamitilor naturale i ale altor situaii
excepionale;rambursarea
anticipat,
rambursarea,
refinanarea
i
restructurarea obligaiilor existente i a garaniilor;finanarea deficitului
bugetar i acoperirea necesitilor decalajului temporar de cas ale bugetului
de stat.

Conform prevederilor art. 13 din legea nr. 419, instrument generatoare de

datorii de stat interne snt intrumentele financiare reglemenate de legislatia
rm inclusiv valorile mobiliare de stat emise pentru plasarea pe piaa intern i
mprumuturile de stat intern. Valorile mobiliare de stat se emit: n form de
nscriere n cont i n form materializat (art. 14 legea nr. 419).
Valorile mobiliare de Stat se amit pe termen scurt i lung.

VMS pe termen scurt snt bonuri de petrezorie emise cu scont i rscumprate

la scaden la valoarea lor nominal. VMS pe termen lung snt obligaiunile de
stat emise cu o rat flotant sau fix a dobnzii. Dobnda la obligaiunile de
stat se achit periodic.
Obligaiunile de stat pot fi vndute cu scont la preul lor nominal sau cu prim
i snt rscumprate la scaden la valoarea lor nomin
Avantaje creditului de sta;Consolideaz patrimoniul statului (ca urmarea
antrebuinrii n interes public a sumelor mprumutate);Snt mijloace de
ncurajare a economiilor bneti i de activitatea a unor capitaluri
particulare;Statul nu acoper dificitul bugetar printr-o nou emisiune
monetar
Dezavantaje:Angajeaz generaiile viitoare s suporte cheltuelile de
rambursare;Reduc capitalul particular circulant din economia naional;Cresc
cheltuelile neproductive ale statului, deoarece aceste mprumuturi trebuie
rambursate cu plata anumitor dobnzi;
Cea mai reuit i sigur investiie este plasarea mijloacelor bneti n valorile
mobiliare de stat. n acest sens doi americani Mconal i Brew aduc
argumente:posibilitatea guvernului de a refinanaa datoria public;aplicarea
metodelor de impozitare (n sens de majorare);atribuia statului de emisiune
monetar (ca excepie). vezi legea bugetului de stat 2015

4. Creditul extern

Creditul extern este mprumutul acordat de ctre stat, bnci i alte persoane fizice/juridiece, unor
state, bnci i unor persoane fizice i juridice strine. Vezi pct. 3
Conform prevederilor art. 19 legea nr. 419, ministerul finanelor utilizeaz n calitate de intrument
generatoare de datorie de stat extern, intrumentele financiare aplicabile pe pie ile financiare
externe, i anume:
1.mprumuturi de stat externe;
2.valori mobiliare de stat emise pentru plasarea pe pieile financiare externe;
3.alocri de drepturi speciale de tragere (DST) - co valutar al FMI;
4.garanii de stat externe (art. 33).
Contractele de mprumuturi de stat externe se aprob de Parlament prin lege organic. n cazul n
care valorime imobiliare de stat urmeaz a fi emise, legea organic se adopt pn la publicarea
ofertei pe piaa extern.
mprumuturile de stat externe contractate de Guvern n numele RM, pentru sus inerea bugetului
de stat, snt debursate la conturile deschise n BNM. (art. 22) Pentru finan area proiectelor din
surse externe sunt debursate i pstrate n conturi purttoare de dobnd n favoare bugetului de
stat deschise n bnci.
Mijloacele bneti obinute din mprumuturile de stat externe, pot fi pstrate n conturile
bancare/trezoriale, ale Min. Fin. n moned naional i/sau valut strin.
5. Datoria publicDatoria public este totalitatea sumelor mprumutate de autorit ile publice
centrale, unitile administrativ teritoriale i de alte entiti publice de la PF i PJ pe pia a intern
i n strintate, rmase de rambursat la un moment dat.
Conform prevederilor art. 2 legea nr. 419, datoria a sectorului public reprezint totalitatea a
datoriei de stat, a datoriai autoritilor administrativ teritoriale, a datoriei BNM, a datoriei ce
rezult din mprumuturile interne i externe, ale ntreprinderilor de stat/municipale i ale
societilor comerciale cu capital integral sau majoritar public.

1.bugetul.Nat juridica,dr bugetar-def.trasaturi raporturi de dr bugetar.

2.structura bugetului national public
3. Repartizarea veniturilor i cheltuielilor.principiile
4.notiunea si principiile procedurii bugetare
5.examinarea si adoptarea bugetului de stat
6.exexutarea bugetului de stat
7.functilesi rolul creditului
8.imprumutul de stat
9.avantajele si dezavant.imprumutului de stat
10.imprumutul extern si datoria publica
11. Continutul bugetului de stat
12. Elaborarea proectului bugetului de stat.
13.controlul si darea de seama
14.notiunea de credit.
15 clasificarea creditului