Sunteți pe pagina 1din 3

DUE Curs 10

Import-export in relatia UE statele europene


(continuare)
Subiectul = se incadreaza in domeniul politicii comerciale commune relatia UE cu
statele terte
Principiul care se aplica este acela ca importul si exportul sunt libere, nu sunt
supuse niciunei restrictii dpdv cantitativ si nici nu presupun plata unor taxe.
Regulamentul 717 vizeaza atat importul, cat si exportul.
Metodele de repartizare a contingentelor
1. Metoda care tine seama de importatori/exportatori traditionali => o
parte a contingentului este rezervata importatorilor sau exportatorilor
traditionali, iar cealalta parte revine unor agenti economici care importa sau
exporta acel produs ocazional.
2. Metoda cronologica => se are in vedere ordinea cronologica a depunerii
cererilor. Comisia este cea care stabileste cantitatea pe care o poate primi un
operator economic pana la epuizarea contingentului (cantitatii). Aceasta
cantitate, care este egala pt toti, se determina tinand seama de nevoia de a
repartiza un cuantum economic apreciabil fiecarui solicitant in functie de
natura produsului.
3. Metoda examinarii simultane/ a repartizarii proportionale => permite
repartizarea contingentelor proportional cu cantitatile cerute in perioada
formularii solicitarilor.
Autoritatile competente din statele member transmit Comisiei toate informatiile
relative la cererile de licenta, de import sau export primite, iar Comisia stabileste
situatia generala privind nr total al cererilor, volumul total al cantitatilor cererilor
etc, dupa care determina contingentele si partile repartizate fiecaruia. Principiile
politicii comerciale comune sunt enumerate in art. 207(1) TFUE.
Practicile comerciale neloiale
Se intalnesc tot in cadrul relatiilor comerciale externe ale UE cu tertii.
1. Dumping => regulamentul 1225/2009 = un produs este considerat ca face
obiectul practicii de dumping daca pretul sau de export catre UE este mai mic
decat pretul pt un produs similar comparabil aflat in cursul obisnuit al
comertului, asa cum a fost stabilit in statul exportator. Pt a determina daca
un produs face obiectul unei practici de dumping compara valoarea normala
obisnuita a acestuia in statul exportator si pretul la export in UE. In acest
scop se au in vedere urmatoarele elemente:
a. Caracteristicile fixe, stabile ale produsului in cauza cantitate, dimensiune
etc.
b. Taxele la import si cele indirect
c. Reduceri, promotii, rabaturi
d. Cheltuieli legate de transport, de asigurare, de manipulare(incaracare,
descarcare)
e. Alte cheltuieli subsidiare (intretinere, curatare)

f. Preferintele consumatorului etc.


Rezultatul unei aseamenea comparatii se concretizeaza intr-o limita/marja de
dumping = suma cu care valoarea normal a produsului depaseste pretul la export.
Daca limitele oscileaza se calculeaza si medii ponderate. Conditia esentiala pt
aplicarea taxelor de protective anti-dumping este sa se cauzeze un prejudiciu.
Regulamentul ofera 3 variante:
- Sa se produca un prejudiciu material industriei UE;
- Prejudiciul poate fi si unul eventual, dar cert (amenintarea cu un
prejudiciu material adus industriei UE);
- Poate sa imbrace forma intarzierii aparitiei unei industrii a UE de tipul
in cauza;
Exceptie:
Nu intra in categoria prejudiciilor care justifica instituirea de taxe antidumping acele pierderi cauzate de factori precum: volumul si preturile
importurilor care nu sunt supuse practicilor de dumping; variatiile cererii si
schimbarea intervenite in modelele de consum; practicile comerciale
restrictive; concurenta dintre producatorii unionali si cei straini; factori care
vizeaza dezvoltarea tehnologica si productivitatea industriei unionale;
Institui o taxa anti-dumping -> Consiliul la propunerea Comisiei cu titlu provizoriu
(inainte de finalizarea anchetei) sau, dupa caz, definitiv (dupa finalizarea
anchetei). Taxa nu trebuie sa depaseasca limita/marfa de dumping. Poate fi
egala sau mai mica.
Trebuie aplicata in mod discriminatoriu la importul unui produs indiferent din ce
sursa vine, daca s-a constatat ca produsul face obiectul dumpingului si produce
un prejudiciu.
2. Subventiile reg 597/2009 = pot fi acordate de catre Guvernul tarii de
origine a produsului, de catre guvernul statului de export sau de catre
Guvernul unui stat de tranzit din care produsul este apoi exportat. Trebuie
indeplinite 2 conditii(cumulative):
a. Sa existe o contributie financiara din partea unui guvern al tarii de origine
sau de tranzit ;
b. Prin acordarea subventiei sa se obtina un beneficiu pt un agent economic
dintr-un stat tert, corelat cu un prejudiciu produs UE. Notiunea de
prejudiciu este aceeasi ca si la dumping.
Masura de protectie => introducerea unei taxe compensatorii. Taxa este instituita
tot de Consiliu la propunerea Comisiei si este aplicata cu caracter temporar, max. 5
ani, prelungire exceptionala.
Nu sunt supuse masurii de protectie subventiile nespecifice conform art. 4 din
regulament.
3. Obstacole in calea comertului => reg. 3286/94 in acceptiunea
regulamentului pot fi prejudiciate atat importurile, cat si exporturile si sunt
supuse prevederilor regulamentului numai acele practici comerciale
internationale ce pot fi atribuite statelor. Nu intra in domeniul de aplicare a
regulamentului acele practici comerciale incorecte ce apartin intreprinderilor,
cel putin in masura in care nu pot fi imputate statelor terte.
Notiune = sunt considerate obstacole in calea comertului acele practici in
privinta carora normele internationale comerciale stabilesc un drept la actiune.
Un astfel de drept exista atunci cand normele internationale fie interzic cu

desavarsire o practica, fie confera partii afectate dreptul de a cere eliminarea,


inlaturarea efectului practicii in discutie.
In cazul in care se constata ca este necesara actiunea in interesul UE pt
exercitarea drepturilor acestora in acord cu reglementarile internationale
specifice pot fi adoptate urmatoarele masuri:
a. Suspendarea sau retragerea oricarei concesii rezultate in cursul
negocierilor in cadrul politicii comerciale comune.
b. Majorarea taxelor vamale sau introducerea unor taxe asupra importului.
c. Stabilirea unor restrictii cantitative la nivel de export sau in luarea oricaror
alte masuri prin care se modifica, se schimba conditiile de import sau
export ori care afecteaza in alt mod comertul cu statul tert in cauza.
4. Contrafacerea => reg 608/2013 = autoritatile vamale intervin cand exista
suspiciuni ca marfurile admise in libera circulatie sunt contrafacute.
Regulamentul nu se aplica insa, urmatoarelor categorii de marfuri:
a. Marfuri care poarta o marca de comert cu acordul titularului marcii, dar
care sunt puse in libera circulatie fara acordul acestuia;
b. Marfurile admise in libera circulatie ce poarta o marca de comert, dar in
alte conditii decat cele stabilite cu titularul marcii;
c. Marfurile aflate in bagajul personal al calatorilor, precum si marfurile
trimise in partide mici de natura necomerciala in limitele stabilite de
exceptarile de la plata taxelor vamale;
Regulamentul interzice punerea in libera circulatie a bunurilor contrafacute, insa
acest lucru nu poate interveni decat dupa ce este parcursa procedura din
regulament.
Regulamentul permite statelor membre sa adopte urmatoarele masuri fara insa a
afecta dreptul la actiune al titularului marcii de comert impotriva persoanei
responsabile de contrafacere.
a. Pot sa distruga marfurile contrafacute sau pot dispune de ele in afara
canalelor comerciale, astfel incat sa se reduca la minim paguba suferita de
titularul marcii fara a-i acorda insa acestuia vreo compensare;
b. Acele masuri care au drept consecinta lipsirea persoanei responsabile de
contrafacere de beneficiul acestei operatiuni, masuri menite si sa descurajeze
contrafacerea pe viitor;

S-ar putea să vă placă și