Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANIMALE-CONSTRUCTORI - Igor Akimuskin (Ilustratii de A. Keleinikov, 1984) PDF
ANIMALE-CONSTRUCTORI - Igor Akimuskin (Ilustratii de A. Keleinikov, 1984) PDF
'f il
\
C'v
,4/-
c/.qro afllbtnams/furu
AilU}TAIEGONSTRUGTORI
Jlu"l,of ii d" &.te/et tLo,
l. tlu ra
c.44a/i S, c.0(ns
co
ra
d,, B u c ure sl
aeftia.
r,,ffi
r,
i_
PASAREA-cRoIToR
E o psdre nobignuitd, cre traieqbe in India. Cind vine timoul
se scoate pui, pmiirea-crcitor me la un loc doud frurye folosindu'_se
de
ap Ar un cioc subEire, pe re il foloseqte drept rc cind
"ac"alaEi
@dt;
lFo pregdtette sitrgura: tore fin din puf vegetal.
licitrd
o gduici a ciml in mrginea fiurei, micul-@itor she@af,e
pm.ea aF risucitS.dinainte, dupe (m inleapa cealajte fruze trecind
$i pm edta firul de a1d- Unori frce ro zete umenea impmituri
cosiod bine laolalte cele doud. frum, dmeoea utrui lwln micur
ln.interiorul leagindui_verde pEsirica igi pregiteqte un oibriqor moald,
ajtemut cu puf qi fuicele de lini.
pliltelor
de apiltanetrt.
PASAREA-OLAR
Pdsnrile-olar sint destul de omune in cimoiile si muiile Amricii
de Sud. Cintecul lor este simplu, rooo., *
deL'mre deparrm.
De cele mi multe ori, mlul
cinti impreun{ fbmind
9i fmela"ud"
un duel Tot dul rdsune cintml lor, ca un n1s qis-lalin o vibm$i
de clopolei, gi tot uul fl ex@ptia uui restimp de citeva sApEmini,
cind iEi sctrimbn penele. @i doi i$ @mtruies oibui.
Cuibuile siot fdcute dh pimint umed 9i argild, la re pisixile
adauge citeva tulpioile $ bnlega de vrcd. Nu ingrimd.desc i6A totul
de-a valma" ci pregnterc mai intii nilte
minusculg re
"c5rdmizi"
cintaresc intre 3 $ 5 gme. Abia dupe e@
incep sA @Btruiffce
in bot felul de locui (pe stilpii grduilor, pe mgile @picilor, pe
rcopeiqui, mai ru diret pe pe'mint) funda$ile viitomi c*q apoi
inalgi peretri rctuE| iil decupm lor iuta.leai acopuigul.
Pentru coNtructia uei &menea 6q (re cintirelte lntre 4 gi 7
tilogrog este nevoie de 1500 pinn la 2500 de ,cnrnmizi".
Chdihrl eei dreazd in total doa 10-16 zile. Fiere poehe
@Ntruieqte dhtr-o dati pind la pahu cuibui. Hmice peseri, nimic
de zis
. Li-a-- z
,' .:! ,,.:aAa'
q..
- i_-/
t-O4='
+\i
i.d
:,
PASARILE_ GRADINAR
Cind primii oloniqti euopeni au aiuN in Australia au sdsit Drinhe
tufiludle jod-e_ni_$te commclii Audatri. impodobite cu flo;i
Erau un fel de ingriditufi, a{temuteiu nuieluse. Cm la o iumttate de metru distmEi! infipbe in pemint se iqinu nuiele cev'a mai
lungi, ca o palisada demd. Virfurili nuielelor emu orbate si unite in
partea de sus, fomind dedupm ingrdditurii u fel de aLperig in
doua pmte.
In fa{a uneia din intrarile in .colibd", pe pdminl ziceau risiDite sute
de niniruri rclomte de tot felul: cochilii iicade moarte, floii, fructe
de padure, ciuperci, pietricele, oce, Dene de omdre. buciti de oiele
-intt-o
de qarpe. De cirrin4
asemetrea @leclie i-au sdsit o '"#"6 a"
dinfi. cutite g furotile, jucdrii. pmglici ceqole diitr-un
d"
cafea qi chiu o cafetieit, iatmi
si ilte obiicte luaoue. "',,-idlo
Abia mai tiziu s-a conshtat cA eeste
erau oEm unei
"colibe*
pisiri. Numele @utructorului indipat este
pudrea-sredi@. Du
,colibele" lor nu sint cuibui. Prxarile le foloiesc e'ioc de iome
ln momentul cind so@telte ci a impodobit-o de aiure, mocdu( crc
s-a sbdduit se o infrumuseteze, pleed. sd aduce o fmeld_
Ace6ta intm h,,@libd" seu rimine afard. cu un aer destul de
indiferent, in timp ce muculul apuce. cu dml cind un obirct oloral..
cind altul. Se invirtette pe loc $irind in plisc obictul pe rue l-a ales.
ll @irle, ia de jos alte jucerie, rasucindir-se {i inclintuidu-se dio ce in
ce mai energic. Uneori imiimure$te cu gitul intins catre iubita luiavind in cioc cite un obitrt, de oliicei col"oat *emeoea oenelor sau
ochilor ei. Dupd rceea, demonstratia pdionatului colrcfion#este reluata
de ia capdt.
Zi de zi. citeva luni in $n din iunie pina in noiembrie sau decembrierhmculul cu penaj negru se ioace cu inlocue cu iuqiriile lui colomte.
uitind de muhe ori qi de hrm,, Si de apa. gi de- tem de dugmmi.
GAINILE
DE GUNOI
tomei
laue" ficute in timpul zilei trebuie stupate, cd.ci noptile sint incd
frigurome. Mai uebuie sii se li hraneasca. Cocolul da o firgn ciuguleqte
ici li colo cite ceva ti se intoilce. Niciodard nu se indepifleta prei mult.
...$i iate qA puii incep sd iasd unul cite unul din rnmada. Tatd.l
nu le da nici un aiubr sa se eliberee mai repede din fialuisul Dulrezit.
Trebuie sd strdbaid singuri prin stmtul de pamint, fruue'qi iraci de
aproape un mem grosime. De indatd ce au ieqil s-au $i risipit prin
tufiriqul din jur. Se ascund qi incep se resufli din griu: tue'sint
osteniF! Spre seue penele de pe uipi li s-au uscat gi puiipot sd zboue,
ca sd imopteze addpostindu-se in coroma vreunui iopai. AEa traiesc.
singuEtici, fex; si-si cunoascd nici tatiil, nici mma, nici frdlii, nici
suorile, pe nimeni.
t,l'Nq,
\\" -::,-*
-{(. ,'.1' .
;.-t.. .--.
;.'iz
.-@;_.
*r\=tS
IB.1 rrd'
,ijt{l\J
. , ift-,,
. - :,
,. /.\
- u-q".i
.:
-.1{:l rr:
j; i]
,'
;qf
CASTORUL
Castorul e suproumit ,.inginerul regnului mimat*. $i a-6magia
e intru totul adevdnti, ctici mimalul acesta realizeud. ioL felut ie
comtrocfii, cee mai de cue mai uimitore.
6e
TERMITELE
Cdsu{ele castorilor se pde ci nu
sint cele mai inalte constructii cunoscu-
!i cresc
lne. ln centrul consmctiei se afld
o camera deosebit de incdpdtoae, cu
enome. Savm$i au suprmumit-o ,,regina". Tot aici rli pekece viala qi ma-
impropriu
BROASCA-FIERAR
Broasca-fiera este o vtrietate aPilte de broasci Ea treieqte in
America de Sud.
Localnicii au botezat-o.,fient''datoriG liParului ei ciudat: ai impresia cA un ciocan bate intr-o bucata de metal. ,,Fierdii" aceqtia bat
toaca intruna cit e noaPtea de lungi. Ce i- dr- ep9 muncesc din greu,
da nu cu metal, ci cu lut- de faPt sint un fel de olari.
Broastele cmtruiesc, pe fundul bdl$lor in cde vieluiesc' ni$te
.cashoane- din luL cu riruginile rnalte. Lirgimea unui ilemenea
este de 3d de centiinetri, iar intl(imea. de l0 Degetele lor
"castron"
sint
iuestrate cu ventue mai, de care constructorii noltri cu ochii
bulbucati se servesc la fel ca zidarii de nistriile lor. Ajtrtindu-se cu
.r.,,1- .i.idica milul de oe fundul apei ri il depun in ceic, consLruind
uuii in touta leeea. Ap6i d netezesc in interior cu pieptul 9i cu labele'
Dupd ce au lu-cmt doud-rei noptr la rind. finisind lucruea. masculii
se insdaleaza De mtrginea..cmonului" Qi incep sa cheme femelele'
Ele sosesc la cuiburile"ptegatte de masculi qi depun icrele in interiorul
micilor buine.
Dupa 4 5 zile, ies momolocii. Plnd la trmsfomuea in broaqte,
aceltia lraliesc la adapostul zidurilo. consl"ruite de ta!i lor.
)i
),/;
;-:....
i-+
-i
$f
tl
'._ir'{.\i
l{"*s
r.tzt. . 7
r$rs^.i
lo?
'
{. i, :& . ;. "'-ir.\
il. -'{ \rEd.'S '
\:fin
'
=\Hu;.i*
CARACATITA
ln
FURNICILE ECOFILE
Fumicile ecofile triiesc in India. In l.imba
greacd" ,,ecophilla" insemd ,@se din fruue",
Ecofilele igi fac casele din fruue. Ele nu qi le
construiesc ditr fruM moarte, ceate, ci din fruEe
vii, veni, pe-ce le cos una de alta dimt il pom,
cu ajutorul firelor de mdtme.
_ P9 *4" i$i procurd asemenea fire? Desigug
de la lmele pe cre le cresc!
_ Daca sint atacate. ecofilele se reped sa-li apere
locuinp: se alea in lungul crapdiurii provocate
de dugmm qi pomesc sa bate in tsuEe. Zgomotul
rcesta demdrator cu luiemtul Frpelui cu clopotei.
este singu@ lor ma de apd.roe. ln seonda urmetode i$ face apili$a, iegind din cma verde, un
deta.ment de ,,genigti". Aceltia i$i dispun dndurile de o parte gi de ala a mipaturii. Cala commde" se strecoila pe partea cealaltd. gi apuce striN
mdginile fiuuei opuse. Mergind de-a-nddratelea
o trag cdke ei apropiind maginile spdrtuii. Imediat dupa aceea apde un nou deta5ment de
@nslructori: ie$nd din cuib, se aprcpie in p*
alergiitor fumicile cde inclei@d fruMle, li ffecm
4f
aa\
GHIDRINUL
Pegtigorul acesta ile cinci-qme, cel mult doisprezece centimetri.
E impestritat in toate culorile, ca un cocoE: ue trupugorul roqu, spatele
de albastru gi verde, ia ochii de culoare acvmarin
stralucesc ca pietrele pretjoase. Ala trata primavila masculul ghidrin,
peftiprul cue populezd apele riurilor.
Iatd I construindu-qi casa. Edificiul construit de el se inalli treptat
in apa pulin adinci, acoperind prundiqul mdrunt. Aici vor veni inot
femelele, aici vor scoate, din cele trei sute de bobile de icre, puii, pe
ctre ii va ocroti grijuliul tata.
La inceput. ghidrinul scomonelte in nisip, facind ..groapa de funda[ie' pentru viitoilea casa. Ia nisip in gurd, il duce mai la o pilte
li il arunca. Dupd aceea se intoilce sil ia un nou l"mnspon.
Treptat, in nisip se fomeai o gropi[a. Acurr! ghidrinul tatie. incepe
sa aduc6^ punrndu le in gurd" diferite plmte 9i bucali de alge, pe cae
le depune in groapd. Mai aduce pina face o gritmijoile, pe cile o batd
tore$te apasrnd deasupra. In sfirgit. a realizat un ghemotoc dens, Pegtilorul face un tunel. strecurindu se prin cenml ghemotocului de ierburi.
Acum cuibul e gata: pile o slere In interior. avind douii deschideri.
intr-o parte !i in cealalti.
Ghidrinul are obiceiuri foarte complicate, pe cme le studied numero$i omeni de itiintd. S-ar putea ca unii dinbe voi, cae ve{i fi
biologi. sa face{i cunotlin(d mai indeaproape gi sa afla[ multe lucruri
interesante despre acest peqtiqor.
iizeui in numle
CUPRINS
.,..... 5
..........
6
PASARILE.GRADn,IAR .......
9
GAINILEDEGUNOI. . . . . . . .. 10
cAsToRuL.
......13
TERMITELE
......14
PASAREA-CROITOR
PASAREAOI-AR
CARACATrTA.....
19
FURNICILE ECOFILE
2I
GHIDRINUL......
22
Sr,z
a
e,
*ffir'
4",,
,M
rcoR
ANIMIE
mw$m
CONSTRUCTON
lNbalt
de
tr
rdd''*o,