An 3. Nr.

Apari\ie anual`

Decembrie 2011

Publica\ie realizat` de Direc\ia Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila

Boxul - Sportul rege la

C.S.M. Br`ila [n anul 2011" - pagina 2
C@t voi fi implicat [n oin`, voi
sus\ine...acest sport - interviu cu
Nicolae Dobre, pre]edintele F.R. Oin`
- pagina 3

Crosul Ziua Olimpic` - Un singur

week-end cu emo\ii duble - pagina 4
Bursa Ideilor: }anse egale prin
Sport - pagina 5
Rugby-ul br`ilean (II) - pagina 6
Stagiu Interna\ional cu Legenda vie
a karate-ului modern: Kancho
Hirokazu Kanazawa - pagina 7
Vasile Cr`ciun: O carier` sportiv`
remarcabil` - pagina 8

Dic\ionar Olimpic (II) - pagina 9

Remember: Cazul Covaci pagina 10
Cutia cu amintiri: Domnul Zaharia...
- pagina 11

Ion Paulic`, rugbyst-ul br`ilean aflat

nu [nt@mplator la Londra - pagina 12
5 echipaje auto br`ilene
pe p`m@nt Caucazian
- paginile 13-15
Hip-Hop-ul, limb` interna\ional` pagina 14

Publica\ie realizat` sub patronajul

Academiei Olimpice Rom@ne filiala Br`ila

OPINII
Sportul rege la C.S.M. Br`ila
[n anul 2011

Boxul

de

el
Cost

Filip

Boxul la Br`ila are o

istorie lung` ]i
spectaculoas`

i]carea pugilistic`
de la Dun`re este
a t e s t a t `
documentar [nc` din iunie
1930 c@nd, confor m
Monografiei "Br`ila 625 [n
date cronologice", material
publicistic realizat de
Gheorghe Gorincu ]i Florica
Gorincu, un grup de c@\iva
muncitori a [nfiin\at Clubul
aceea]i postur` la lotul de juniori.
Ei sunt exemplele de urmat pentru ceilal\i aproximativ 50 de
boxeri care, zi de zi, vin ]i se preg`tesc la CSM Br`ila sub
[ndrumarea unor antrenori care, la fel ca ]i George Per\ea, nu mai
au nevoie de nicio prezentare: Costic` Dafinoiu, Iordan Buterez,
Cristian B`lan.
S
T

HO

**

BRAILA

Pi\a ]i Vi]an sunt liderii sec\iei de

box

Antrenorul
George Per\ea

ADRESA:Str. Dimitrie Bolintineanu, nr. 2

(l@ng` Cinematograful Central)
TELEFON: 0239-611346;
FAX: 0239-612006
MOBIL: 0755153091
CAPACITATE: 47 locuri (25 camere
single, duble ]i 1 apartament)
BUFET: 25 locuri
SALON DE PROTOCOL: 12 locuri
E-mail : dsjbraila @ upcmail.ro sau
dsjbraila@gmail.com

TAURAN
ES
SPORT

**

Astfel, cu un palmares de 18 medalii

[n 2011 boxul a devenit sportul rege [n
acest an la CSM Br`ila. Elevul lui George
Per\ea, Marian Pi\a este boxerul
reprezentativ al grup`rii br`ilene,
campion na\ional ]i c@]tig`tor al Cupei
Rom@niei la juniori, la categoria 60 kg,
la care a c@]tigat trei turnee
interna\ionale ]i s-a clasat pe locul al 5-lea la Campionatele
Europene ]i pe al 8-lea la Campionatele Mondiale. {n aceast`
toamn` Pi\a a schimbat categoria de v@rst`, a trecut la tineret dar
din punct de vedere al performan\elor el a r`mas [n v@rful piramidei
la categoria 64 kg dup` ce a c@]tigat Concursul Na\ional de
Toamn`. Al\i doi pugili]ti de la grupa antrenorului Per\ea au f`cut
pasul spre lotul na\ional, Marian Vi]an, cu un palmares na\ional
identic cu al lui Pi\a este titular la tineret iar Vlad Sava se afl` [n

EL

SPORT

Vi]an Marian

Pi\a Marian

Sportiv "Boxing Club".

De atunci o pleiad` de boxeri br`ileni de talie interna\ional` au
f`cut s` se c@nte imnul Rom@niei pe toate meridianele, iar [n ora],
mai ales [ntre anii 1970-1982, la "Arena de box" s-au organizat
competi\ii oficiale de nivel na\ional ]i interna\ional. Ora]ul de la
Dun`re a fost perioade lungi leag`nul boxului rom@nesc dar la un
moment dat boxul a trecut pe plan secundar la CSM Br`ila. Timp de
10 ani au fost mai multe tentative de revigorare a boxului [ns`
revirimentul a]teptat s-a produs odat` cu cooptarea lui George
Per\ea [n staff-ul tehnic al sec\iei de box al CSM-ului. A [nsemnat
[nceperea unui nou capitol [n boxul de performan\` de pe plan
local.

BRAILA

ADRESA: Str. B`ii, nr. 2 (Col\ cu str.

Bra]oveni)
TELEFON: 0239-613870;
FAX: 0239-612006
MOBIL: 0755153092
NR. DE LOCURI: 100 locuri
SALON DE PROTOCOL: 20 locuri
E-mail : dsjbr aila @ upcmail.ro sau
dsjbraila@gmail.com

www.dtsj.braila.net

pag. 2

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

OPINII
OPINII

Interviu realiizat de

Mircea C`rbunaru

Mircea C`rbunaru: Nicolae Dobre, br`ilean cu "acte [n

regul`" ajuns la conducerea Federa\iei Rom@ne de Oin`...
A]a ar putea cineva s` v` prezinte foarte pe scurt. Cum s-a
ajuns la acest traseu de via\`: Br`ila - Oin` - FR Oin`?
Nicolae Dobre: Sunt br`ilean ]i m` m@ndresc cu faptul c` satul meu
natal, T`taru, face parte din acest jude\ [nc`rcat de istorie, din C@mpia
B`r`ganului. Dup` absolvirea facult`\ii am fost repartizat la poli\ia de
frontier` const`n\ean`, unde am avut ocazia s` intru [n contact cu una
dintre echipele de tradi\ie ale oinei rom@ne]ti - A.C.S. Frontier` Tomis
Constan\a. Mi-a pl`cut acest sport ]i mi-am propus s` transform aceast`
echip` dintr-o forma\ie doar cu aspira\ii, [n una cu adev`rat redutabil`.
Am reu]it acest lucru iar [n paralel am continuat cu alte activit`\i de
relansare a oinei. Ca urmare, la Adunarea General` din 2007 a
Federa\iei Rom@ne de Oin`, am fost ales [n func\ia de pre]edinte... cei
care m-au votat au avut speran\a c` pot schimba [n bine acest sport.
Realiz`rile de p@n` acum spun c` au avut m@n` bun` ]i nu le-am [n]elat
a]tept`rile.
M.C.: Ce are mai spectaculos oina fa\` de alte sporturi? Sau
mai bine spus, ce argumente a\i avea [n fa\a unui
necunosc`tor pentru a-l determina s` urm`reasc` jocul de
oin`?
N.D.: Oina este unul dintre cele mai spectaculoase sporturi. {n
activitatea mea nu mizez numai pe faptul c` este sportul nostru al
rom@nilor ci ]i pe valoarea sa. Cine are r`bdarea s`-l vad` ]i s` fie pu\in
atent la regulile jocului sau la profilul unui juc`tor de oin` va
descoperi ceva senza\ional. Este unul dintre pu\inele sporturi [n care ai
nevoie de multe calit`\i, pe care de altfel le ]i dezvol\i dac` [l practici:
for\`, vitez` de reac\ie, [ndem@nare, condi\ie fizic`, vitez` de
deplasare, reflexe, precizie [n aruncare ]i nu [n ultimul r@nd inteligen\`.

Nicolae Dobre

C@t voi fi implicat [n

oin`, voi sus\ine...
acest sport

acest sport. Nu e
opinia mea ci a
altor persoane
care cunosc
fenomenul. Ce s-a
[nt@mplat, de fapt,
[n ultimii ani [n
acest sport?

N.D.: Explica\ia este

foar te simpl`.
{mpreun` cu echipa
mea am muncit foarte
mult. Am vrut s` fac
cev a din spor tul
acesta ]i cred c`
suntem pe drumul cel
bun. M-am dedicat
aproape exclusiv acestui sport ]i am reu]it s`-l stopez din c`derea
liber` [n care era. {mi place s` cred c` am [nceput s` pun bazele ]i
pentru reconstruc\ie, dar va fi foarte greu deoarece nu avem resursele
necesare s` motiv`m oamenii, a]a cum se [nt@mpl` [n alte sporturi.
Totu]i, sunt convins c` vom reu]i... chiar ]i [n aceste condi\ii.
M.C.: Exist` ]i opinii negative care sus\in c` oina nu are
]anse s` devin` un sport foarte popular [n Rom@nia din mai
multe considerente: infrastructura, mediatizare sc`zut`,
absen\a sponsorilor etc. C@t adev`r se g`se]te [n aceste
afirma\ii?
N.D.: Oina este un sport care contribuie la realizarea identit`\ii noastre
de rom@ni. {n ultima perioad` rom@nii au [nceput s`-]i dea seama c`
avem nevoie de conservarea valorilor noastre na\ionale. Dovad` este ]i
proiectul de lege ini\iat, la o propunere a mea, prin care oinei i se d` un
statut privilegiat [n Legea 69 privind educa\ia fizic` ]i sportul. Avem
multe proiecte de mediatizare care se vor concretiza [n anul viitor, avem
]i promisiuni de sponsoriz`ri, de]i este un an financiar foarte greu.
Dac` s-au g`sit resurse pentru construirea unor stadioane speciale
pentru oin` (cum sunt cele de la T`taru-Br`ila ]i Chiuie]ti-Cluj) iar
altele sunt [n curs de realizare pe parcursul anului urm`tor,... cred c`
suntem pe drumul cel bun ]i [n privin\a infrastructurii. Sunt lucruri care
nu s-au realizat nici m`car [n perioada de apogeu a oinei...
S (Continuare [n pagina 5)

M.C.: Prezen\a dumneavoastr` la conducerea FRO a revigorat

Profil
Nume: Nicolae Dobre
Data ]i locul na]terii: 26.12.1972, com.Dude]ti, jud.Br`ila
Situa\ia familial`: c`s`torit, un copil.
Ocupa\iile actuale: Pre]edinte al F.R. Oin` din anul 2007,
comisar ]ef (resurse umane) la Poli\ia de Frontier` Constan\a;
Performan\e la F.R.O.: A crescut num`rul de echipe afiliate de la
14, la 34. A ini\iat ]i contribuit la realizarea unor c`r\i referitoare la
jocul de oin` ]i istoria sa. A imbunat`\it regulamentele interne. A
popularizat oina in \ar` ]i [n afara ei. S-a implicat activ la dezvoltarea
infrastructurii ]i cadrului competi\ional al jocului de oin`, la nivel
na\ional.

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

pag. 3

Un admirator insolit al jocului de oin`:

Guvernatorul BNR Mugur Is`rescu

Olimpika

Crosul
Ziua Olimpic`
Un singur week-end
cu emo\ii duble,
11-12 iunie 2011

n week-end [n care trebuie s` stau

resemnat` pe acas`, de]i a] fi avut ocazia s`
plec [n Delt` al`turi de prieteni. Cu p`rere de
r`u a trebuit s` renun\, [ns` se pare c`, nici de data
aceasta, programul pe care mi l-am propus nu m`
va \ine [n cas` prea mult.
S@mb`t` diminea\a m-am trezit destul de
greu pentru c` toat` noaptea m-am foit vis@nd
alternativ momente [n care eram [n competi\ia de
cros (11.07.2011, n.r.) ]i momente [n care trebuia
s` demonstrez c@t de bine st`p@nesc tehnicile de
aikido necesare pentru Kyu 3, adic` centura verde
(12.07.2011, n.r.).
Despre cros nu ]tiam mai nimic dec@t cele
aflate dintr-un scurt anun\ [ntr-un ziar local. Mai
mult nici nu aveam nevoie, oricum dac` st`team pe
acas` a] fi ie]it la o alergare ]i dac` de data aceasta
avea s` fie sub forma unei competi\ii, atunci cu at@t
mai bine.
}i uite a]a pe la 8.30 ne amestecam ]i noi
printre cei care a]teptau startul [n Parcul
Monument. Spre bucuria mea, de]i preponderen\i
erau copiii, am v`zut c` erau cam toate v@rstele
reprezentate. Organizarea era bun` [n sensul c`
ne-am [nscris relativ repede, am primit imediat un
tricou care f`cea referire la eveniment (Crosul
Ziua Olimpic`) ]i la cei care l-au ini\iat:
Comitetul Olimpic Rom@n ]i Direc\ia
Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila.
Ce nu prea ne-a fost clar era traseul pe care
aveam s`-l parcurgem: fiind vorba de cros b`nuiam
c` nu va fi lung, [ns` nu ]tiam pe unde ]i ce distan\`
are. Acest lucru nu a fost r`u pentru c` ne-a dat
prilejul s` mai socializ`m [ntre noi, concuren\ii, ]i
astfel s` mai d`m deoparte emo\iile care [ntr-o
m`sur` rezonabil`, [ncepuser` s`-]i fac` sim\it`
prezen\a.
Dup` ce au intrat copiii, grupa\i de diverse
c a t e go r i i : f e t e / b ` i e \ i , g i m n a z i u / l i c e u ,
amatori/performan\` au intrat ]i veteranii. I-am
numit astfel [n sensul c` sigur nu mai erau elevi,
[ns` v@rstele erau foarte variate de la 20 ]i ceva de
ani p@n` la peste 60. Aici a fost un punct slab

pentru c` [n aceste situa\ii era foarte clar c` se mai

cerea o sub[mp`r\ire. Dar miza acestei competi\ii [n
primul r@nd a fost participarea ]i apoi un loc pe
podium, deci totul a fost privit cu o deta]are
pozitiv` din acest punct de vedere. Asta nu [nsemna
c` [n ochii celor care urmau la r@nd nu se citea o
u]oar` [ncordare ]i concentrare asupra
momentului de start.
S-au aliniat fetele la start pentru o prob` de
800 m. }tiam traseul, am alergat de at@tea ori pe el
]i mi se p`rea foarte scurt fa\` de alerg`rile de
rezisten\` pe care le f`ceam [n mod obi]nuit. Pe de
alt` parte, crosul nu era ceva cu care eram
familiarizat`, nu ]tiam c@t pot ]i dac` ]tiu s`-mi
dozez for\ele. Cu aceste g@nduri am s`rit ca un arc
atunci c@nd s-a dat startul. Chiar ]i a]a eram cam a
treia, ceea ce mi se p`rea cam ciudat pentru c`
evalu@ndu-mi din ochi concurentele am observat c`
unele sunt foarte-foarte bune ]i mult mai antrenate
dec@t mine. {n cur@nd aveam s` aflu ]i r`spunsul la
[ntreb`rile mele legate de dozarea efortului: dup`
o treime din curs` sim\eam oboseal` ]i din spate au
[nceput s` intre cele pe care m` a]teptam s` fie
deja [n fa\`. Deci mai am de [nv`\at zdrav`n cum s`
procedez ]i mai ales c` trebuie s` m` antrenez, mai
mult, tot mai mult...
Am ajuns a ]aptea, ceea ce nu a fost tocmai
r`u totu]i, dar ]tiam c` se poate ]i mai bine. Nu am
fost sup`rat` pentru c`
[n fa\a mea au fost
alerg`toare foarte bune,
unele care f`ceau acest
lucru cu dezinvoltur`.
De]i a fost un
efort de scurt` durat`, a
fost intens ]i am tras din
greu, mai ales spre
finish. Apoi, a]tept@ndul ]i pe Alois (so\ul, n.r.)
s` termine, mi-a p`rut
r`u c` a fost numai at@t.
Competi\iile, de]i sunt
solicitante din toate
punctele de vedere, au
Familia Ciuraru,
u n f a r m e c a l l o r,

pag. 4

adrenalina ]i dorin\a de a [nvinge (m`car pe tine

[nsu\i, dac` nu pe ceilal\i) te atrag s` mai participi
din nou ]i din nou.
A]tept@nd premierea am [ndr`znit ]i am
apelat o doamn` care lua instantanee din timpul
competi\iei. Pur ]i simplu am rugat-o s`-mi trimit`
c@teva fotografii din timpul [ntrecerii ]i spre marea
bucurie a acceptat. Azi am primit [n po]ta
electronic` pozele promise ]i am fost tare fericit`
pentru c` am retr`it pu\in acele clipe ]i, mai ales,
pentru c` e greu de crezut, dar mai sunt oameni
amabili ]i calzi, care fac gesturi f`r` m`car s` [i
cuno]ti. Acestei doamne care a r`mas anonim`
(doamna cu pricina era... colega noastr` de la
contabilitatea DJST Br`ila, Gabi M`n`il`, n.r.) [i
mul\umesc foarte mult, dar ]i lui Mircea C`rbunaru
(DJST Br`ila) care a acceptat ]i el ]i mi-a trimis
imagini.
De la o competi\ie po\i pleca plutind de
fericire pentru c` ai c@]tigat un loc de frunte sau
po\i pleca dezam`git ]i trist c` nu ai [nvins... ori po\i
pleca, a]a cum am plecat eu, cu sufletul plin. Am
fost m@ndr` de mine, faptul c` am fost acolo a fost
de ajuns ca s` m` simt mul\umit` ]i s`-mi propun
mai mult pentr u o dat` viitoare...
(http://apasifoc.wordpress.com/)

de Corina Ciuraru

o familie [ndr`gostit` de sport

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

Bursa ideilor
Bursa
ideilor

Sanse egale prin sport

Omul este om [ntreg, numai atunci c@nd se joac` (Friederich Schiller)

enisul de mas` este cunoscut drept unul dintre cele mai

curate sporturi ]i poate una dintre cele mai [ndr`gite forme de
mi]care ]i relaxare. Este un joc sportiv ce poate fi practicat la
orice v@rst` cu reguli simple ]i costuri reduse. Cu astfel de atuuri
tenisul de mas` poate deveni motorul care poate [ncuraja
practicarea mi]c`rii ]i a sportului.
Clubul Sportiv Activ TT din Br`ila ajut` oamenii s` devin`
CAMPIONI la tenis de mas` al`turi de cei dragi lor prin proiectul
sportiv lansat [n premier` [n anul 2010, sub titulatura S`
[nvingem [mpreun`. Adic` s` [nvingem [mpreun` sedentarismul,
ignoran\a, nep`sarea fa\` de semeni...
Este un proiect pentru egalitatea ]anselor care urm`re]te
crearea unei atitudini pro-sport [n familie dar ]i integrarea prin sport
a copiilor defavorizai. Iniial, proiectul a promovat tenisul de mas`
ca sport de echip` (ideal pentru teambuilding) ]i a r`spuns pozitiv
petrecerii timpului liber [n familie prin sport. {n a doua etap`,
proiectul va r`spunde nevoii de afirmare a copiilor defavoriza\i iar
ideile generoase ale acestui proiect se pot extinde f`r` limite [n anii
urm`tori. Integrarea acestor copii [ntr-un mediu propice ]i normal de
dezvoltare ]i mai ales con]tientizarea c` to\i oamenii au dreptul la
}ANSE EGALE, indiferent de origine, cultur`, mediu de cre]tere ]i
dezvoltare, r`m@n piesele de rezisten\` ale proiectului.

Sper`m c` al`turi de parteneri valoro]i precum organizaiile

neguvernamentale, DJST Br`ila, Academia Olimpic` sau administra\ia
local` s` ducem mai departe o f`clie precum purt`torii de tor\` ai
olimpismului. Dac` te intereseaz`, iubitorule de sport, vino ]i tu
partener al`turi de noi.
de Marinela Boro]
Pre]edinte CS ACTIV TT

Nicolae Dobre: C@t voi fi implicat [n oin`,

voi sus\ine... acest sport
(urmare din pagina 3)
M.C.: S` vorbit pu\in ]i despre un proiect de
mare [nsemn`tate pentru Rom@nia:
"Federa\ia Interna\ional` a sporturilor
tradi\ionale cu minge mic`". O cupol` sub
care s` intre ]i sporturile tradi\ionale din
Europa ]i nu numai: Oin` (Rom@nia),
Schlagball (Germania), Lapta (Rusia),
Basseball (Statele Unite), Rounders
(Irlanda) etc. Este posibil un astfel de
proiect? Ar fi prima Federa\ie
Interna\ional` pe t`r@m rom@nesc...
N.D.: Este foarte posibil. Am desf`]urat mai multe
activit`\i prin care am intrat [n contact cu aceste
sporturi, at@t la noi c@t ]i la ei. To\i sunt de acord cu
aceast` propunere, numai c` avem o mic`
problem` legat` de faptul c` nu to\i au ca structur`
organizatoric` o federa\ie la nivel na\ional. Au
demarat activit`\ile legate de [nfiin\area acestora,
p@n` atunci, anul viitor vom [nfiin\a o Lig` de
p`strare a jocurilor tradi\ionale.
M.C.: O s` v` aduc mai aproape de cas`...
Cum se dezvolt` jocul de oin` [n jude\ul
Br`ila?
N.D.: La Br`ila, locul unde a [nceput oina modern`,
am avut o deschidere total` din partea D.J.S.T.

Br`ila ]i I.S.J.Br`ila, [n ceea ce prive]te

implementarea proiectelor federa\iei, fapt pentru
care le mul\umesc ]i pe acesta cale oamenilor cu
sufletul pentru sport din aceste institu\ii.
Rezultatele au [nceput s` apar`, mai modeste, dar
a]a este la [nceput. Important este faptul c` la
nivelul jude\ului a [nceput s` creasc` num`rul
persoanelor interesate de acest sport. Cu sprijinul
deosebit al domnului Cornel S`ndulescu - membru
[n biroul federal (]i pre]edinte al Asocia\iei
Jude\ene de Oin` n.r.) ]i al celor dou` institu\ii
men\ionate mai sus vom continua activit`\ile de
promovare la nivelul jude\ului, astfel [nc@t anul
viitor s` avem un campionat propriu la nivel de
juniori.
M.C.: Avem o tradi\ie de mai bine de 100 de
ani, avem echipe de oin` [n jude\, avem ]i
un pre]edinte t@n`r la conducerea
federa\iei de profil, ce ne mai trebuie? V`
[ntreb pornind de la presupunerea c`
ata]amentul dumneavoastr` fa\` de
jude\ul Br`ila ]i fa\` de br`ileni a r`mas
neschimbat....
N.D.: {ntotdeauna voi fi al`turi de Br`ila ]i voi fi
m@ndru de realiz`rile fiec`rui br`ilean, indiferent
de domeniul de activitate. Referitor la activitatea

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

pag. 5

pe linie de oin`, cred c` istoria ne oblig` ]i la

ob\inerea unor rezultate notabile. Pentru acest
lucru este absolut nevoie de extinderea ariei de
practicare a oinei. Au fost foarte bune acele
activit`\i de prezentare pentru profesori de
educa\ie fizic`, dar trebuie insistat cu cei care
doresc s` practice acest sport. Cred c` ar trebui
reluat` campania de promovare la nivelul
jude\ului, deoarece cunosc cazuri [n care proiectul
nu a fost mediatizat la nivelul ]colilor.
{n orice caz, c@t voi fi implicat [n oin` voi sus\ine
orice proiect legat de acest sport la nivelul
jude\ului de unde provin

Istoria sportului brilean

nul 1989 aduce un recul [n activitatea

rugbystic`. Noilor realit`\i socialeconomice echipele br`ilene nu
reu]esc s` le fac` fa\` ]i se desfiin\eaz` pe
r@nd, mai [nt@i Progresul, apoi Chimia.
Liceul de Marin` nu mai prime]te fonduri
astfel c` ]i echipa de juniori dispare.
Ajuns la cota zero, rugby-ul br`ilean
se bucur` de o conjunctur` favorabil` in
anul 1990, odat` cu reintrarea [n scen` a
fostului juc`tor Eugen Iftime (activ personaj
al ,,nucleului rugbystic din anii 1955-56)
care cu sprijinul F.R. Rugby pune bazele unui
club adresat tinerilor elevi din municipiu.
Clubul poart` de-a lungul timpului diverse
denumiri: R.C. Junior, R.C. Tracon, R.C. Br`ila.
Ca un am`nunt important, clubul prime]te
de la Direc\ia pentru Sport a jude\ului
aprobarea de a folosi terenul fostei Asocia\ii
,,Vointa. {n sprijinul rugby-ului de juniori
din Br`ila vin mai multi sponsori si
sus\in`tori br`ileni care p`streaz`
func\ional` structura sportiv` ]i ramura
sportiv`.
De la [nfiin\are R.C. Br`ila a preg`tit ]i
instruit [n tainele rugbyului zeci, poate sute
de elevi din ]colile br`ilene.
{ncet, [ncet rezultatele au [nceput s`
ap`ra at@t la nivel de echip` care a reu]it s`

Urmare din nr.2/2010

al revistei Sportul Br`ilean

Prof. Dan Niculescu

Rugby-ul br`ilean (II)

Trecut, prezent ]i viitor

participe la turnee finale ale campionatului

na\ional dar ]i la nivel individual unde au fost
descoperi\i juc`tori talenta\i, selec\iona\i nu de
pu\ine ori [n echipele reprezentative ale
Rom@niei la juniori ]i tineret. Amintim aici nume
care au f`cut ]i fac cinste clubului unde au
[nv`\at rugby precum ]i ora]ului Br`ila:
- Butuc Vasile - component al echipei
Rom@niei la Campionatul Mondial de Juniori
(Brescia-Italia1998 - medaliat cu bronz)
- Dobre Nicolae - participant titular [n
echipa de juniori la Campionatele Mondiale din
|ara Galilor (1999) ]i Italia (2000).
- Ion Paulic` - participant ca titular [n
echipa de juniori la Campionatele Mondiale din
Chile (2001) ]i Italia (2002), participant cu
echipa de seniori a Rom@niei la Cupa Mondial`
din Australia (2003). {n prezent este singurul
juc`tor rom@n din campionatul britanic ]i care
activeaz` la echipa London Irish. Are la activ
numeroase selec\ii [n echipa na\ional` de
seniori ]i se poate afirm`, prin palmaresul s`u,
ca este cel mai bun produs rugbystic al Br`ilei,
p@n` [n prezent.
- B`lan Bogdan - component al echipei
na\ionale de seniori, activeaz` [n prezent [n
campionatul francez
- Pop@rlan Valentin - component [n
echipa na\ional` U19-Campionatul Mondial
(2005 - Africa de Sud, locul 7), component [n
echipa na\ional` U20 la Campionatul Mondial din
Dubai (2006), component al echipei na\ionale
U20 (campioan` european` [n 2006). A fost
declarat cel mai bun junior al anului 2006. {n
prezent face parte din lotul echipei Dinamo
Bucure]ti.
- Cazan Ionel - a [nceput s` joace rugby [n
echipa Liceului Mihail Sebastian unde era elev.

pag. 6

Pentru calit`\ile sale deosebite a fost repede

selec\ionat [n echipa na\ional` de juniori.
Titular [n echipa Rom@niei U18 la
Campionatul European,Treviso, Italia (loc I).
{n prezent este component al echipei Steaua
Bucure]ti ]i face parte din lotul l`rgit al
echipei na\ionale de seniori .
De aproape cinci ani de zile se organizeaz`
Campionatul liceelor la rugby [n 7 ]i
competi\ii de rugby-tag [n ]colile br`ilene cu
scopul populariz`rii ]i atragerii elevilor [n
practicarea acestui sport cu recunoscute
valen\e educative.
Am reu]it [nfiin\area unei grupe de
rugby la Liceul cu Program Sportiv ]i
[mpreun` cu al\i elevi s` form`m o echip` cu
care s` particip`m [n Campionatul Na\ional.
Dac` p@n` anul trecut am reu]it s`
particip`m cu echipe la trei categorii de
v@rst` din cauza greut`\ilor financiare, anul
acesta, am fost nevoi\i s` restr@ngem
activitatea ]i am participat doar cu o echip`
de juniori. (Continuarea [n pag. 8)

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

Fascina\ia ]i
pasiunea pentru
artele mar\iale leam descoperit
practic@nd karate
shotokan
D e
c e
karate? Ce
reprezint` artele
mar\iale? Ce ar
trebui s` ]tie cei
care vor s` practice
karate ca sport ]i
ca art`? Aceste
[ntreb`ri, ca ]i
altele, au
r`spunsurile [n
s a l a
d e
antrenament,
numit` [n limba
japonez`
DOJO.

Kancho Hirokazu Kanazawa, 10 DAN

Stagiu Interna\ional cu Legenda vie a karate-ului
modern: o lec\ie unic` de via\`
de Elena Iarca

n perioada 21-23.10.2011 mai

r`spunsul s`u, iar publicul a fost surprins s`-l
mul\i sportivi br`ileni au fost
vad` [n final` c@]tig@nd [mpotriva lui sensei
onora\i s` participe la
Katsunori Tsuyama, foarte cunoscut pentru
puterea loviturii jodan mawashi geri. {n anul
Seminarul Interna\ional de
urm`tor, a c@]tigat ]i la Kata ]i la Kumite [n
Karate Shotokan (SKIF) sus\inut
cadr ul competi\iei All Japan K ar ate
de cel care este supranumit
Championships.
Legenda vie a karate-ului,
A intrat [n rigurosul program al
Kancho Hirokazu
instructorilor
JKA fiind trimis [n Hawaii, unde a ]i
Kanazawa 10 Dan ]i de
devenit
[n
anul
1961 Instructor ]ef al acestui
fiul acestuia Sensei
stat.
{n
anul
1966
a fost trimis [n regatul Unit
Fumitoshi
pentru a face cunoscut` disciplina Karate-ului,
Kanazawa 5 Dan.
]i datorit` nivelului s`u tehnic, precum ]i
K a n c h o
d`ruirii si personalit`\ii sale carismatice, [n anul
Hirokazu Kanazawa
1967 Kanazawa Sensei devine Instructor
este considerat unul
principal al JKA Europa.
dintre cei mai mari
{n anul 1977 maestrul a fost for\at s`
mae]tri a karate-ului,
p`r`seasca JKA, ]i [n septembrie 1978 pune
fondatorul ]i
bazele Federa\iei Interna\ionale de Karate-do
pre]edintele
Shotokan, care este una din cele mai mari
Arta mar\ial` [nseamn` disciplin`, Federa\iei Interna\ionale de Shotokan Karate
Federa\ii de Karate Shotokan din lume, cu peste
metod` de lupt` iar scopul artelor mar\iale Do.
2.500.000 de membrii din 130 de \`ri afiliate.
const` [n autoeducare, autocontrol, armonie
S-a n`scut [n 1931 [n Japonia ]i a [nceput
{n anul 2002 a primit gradul de 10 DAN.
fizic` ]i spiritual`.
antrenamentele de karate la Universitatea
Toate artele mar\iale sunt poteci spre
Datorit` atitudinii sale fa\` de ceilal\i,
v@rful aceluia]i munte. Nu conteaz` c@t [\i ia s` Takushoku, sub [ndrumarea lui Sensei
Kancho Kanazawa este iubit, admirat ]i
ajungi sus at@t timp c@t savurezi c`l`toria, Masatoshi Nakayama, instructor principal JKA.
respectat pretutindeni [n lume, chiar ]i de
spune o maxima japonez` care arat` sugestiv c` De asemenea, Hirokazu Kanazawa este unul din
membrii altor organiza\ii de arte mar\iale.
artele mar\iale sunt de mai multe feluri, dar pu\inii privilegia\i care au studiat cu maestrul
toate au cam aceeia]i baz` tehnic`, cam acela]i
Pe l@ng` cuno]tin\ele de karate-do,
Gichin Funakoshi (fondator ul stilului
gen de mi]care, acela]i scop. Toate au plecat de
Kancho Kanazawa are experien\` [n m@nuirea
la nevoia de a [nvinge pe c@mpul de lupt`, de la Shotokan).
mai multor arme tradi\ionale, este expert [n arta
nevoia de ap`rare a oamenilor. Originea artelor
Unul dintre cei mai respecta\i instructori
chinezeasc` Tai-Chi, studiind sub directa
mar\iale se pierde [n negura timpurilor.
mondiali de karate, [n via\`, Kancho Kanazawa
[ndrumare a maestrului Wong, mai mult de 30
Karate este o art` mar\ial` introdus` [n
este singurul karateka care a c@]tigat de trei ori
Japonia din insula Okinawa [n anul 1922 ]i
de ani.
reprezint` o metod` de lupt` f`r` arme, cu All Japan Karate Championships.
De asemenea, este autorul a numeroase
Kancho Hirokazu Kanazawa ]i-a c@]tigat
m@inile goale. Kara = gol, Te = m@n`. Karate
lucr`ri
din domeniu, pe l@ng` volumele de Kata
utilizeaz` [ntr-o manier` eficace ]i sistematizat` reputa\ia [n anul 1957, c@nd a participat la All
se num`r` S
toate p`r\ile corpului, care prin antrenare devin Japan Karate Championships. Cu 5 zile [naintea
B (Continuarea [n pag. 9)
asemenea unor arme. P`rintele Karate-ului
modern este considerat maestrul Gichin campionatului, la un
Funakoshi (1868-1957), fondatorul stilului a n t r e n a m e n t ,
Shotokan. Foarte r`spandit [n lume, Shotokan Hirokazu Kanazawa sse traduce prin }coala lui Shoto, dup` porecla a accidentat ]i ]i-a
sub care era cunoscut maestrul Funakoshi, dar
fracturat bra\ul drept.
exist` ]i alte interpret`ri cum ar fi }coala
Doctorul i-a
pinului ]i a valului.
Karate este [n primul r@nd o disciplin` recomandat s` nu
spiritual` al c`rui scop este dezvoltarea min\ii participe la campionat.
prin atingerea perfec\iunii tehnice. S` [nve\i s`
K a n a z a w a a fo s t
lup\i pentru a nu lupta.
In viziunea [ntemeietorilor acestui sport, convins s` participe,
principalele calit`\i ale unui karateka sunt: de cuvintele mamei
inima, spiritul ]i for\a psihic`. (E.I.)
sale: -Karate implic`
folosirea bra\ului?;SB (Continuarea [n pag. 9)
Sigur c` nu! a fost
Kancho Hirokazu Kanazawa, Doina Melinte-pre]edinte ANST
pag. 7
Sportul Brilean, Nr.3 - 2010
]i Fumitoshi Kanazawa

PORTRET

Vasile Cr`ciun
O carier` sportiv` remarcabil`
Vasile Cr`ciun este, poate, exemplul cel mai bun c` un sportiv adev`rat
poate s` dep`]easc` barierele v@rstei ]i s` aduc` performan\` la nivelul cel
mai [nalt. La cei 52 de ani, sportivul br`ilean este un exemplu de
autodisciplin`, tenacitate ]i d`ruire total` vie\ii sportive. [M.C.]

[nceput cariera sportiv` [n... box la

v@rsta de 8 ani ]i a practicat acest sport
p@n` la 20 ani.
Culturism a [nceput s` practice la
v@rsta de 22 de ani la asocia\ia sportiv`
ACIND ([n cadrul TCIND Trustul de Construc\ii
Industriale 1983-84) iar dup` 1990 a
[nfiin\at Asocia\ia Spor tiv` Atlas
Laminorul. {n 2003 ]i-a construit prima
sal` privat` de culturism din Br`ila ]i a
[nfiin\at primul club de culturism ]i fitness:
CS Atlas Br`ila.
Poate fi considerat ini\iatorul mi]c`rii
sportive de culturism din Br`ila. Primele
aparate de culturism ]i le-a proiectat singur
fiindc` nu existau [n Rom@nia de dinainte de
1989.
Activitatea sportiv` [nceput` [n 1983
a fost fructificat` [n anul 1985 c@nd a
participat la primele competi\ii na\ionale.
Competi\iile desf`]urate p@n` [n 1989
aveau aproape un caracter subversiv fiindc`
sportul acesta, culturismul, nu era prea
agreat de oficialit`\i (\inuta de competi\ie, [n
slip, era considerat` indecent` de

reprezentan\ii fostului regim

n . r. ) ] i f u n c \ i o n a
semiclandestin [n cadrul FR
Haltere.
Adev`ratele competi\ii de culturism au
[nceput s` se desf`]oare abia dup` anul
1989 c@nd Federa\ia Rom@n` de Culturism
s-a desprins din cadrul F.R. Haltere.
Vasile Cr`ciun particip` activ la
competi\ii ]i ob\ine numeroase premii at@t la
seniori c@t mai ales la clasa masters:
- Campion Na\ional la Culturism [n 1993
(seniori);
- Campion Na\ional (clasa Master) 2000,
2001, 2002, 2003, 2005, 2006, 2007,
2008;
- Campionate Balcanice (clasa Master) 3
locuri II ]i 5 locuri III [ntre 2000-2009;
- Campionate Europene (clasa Master) loc

IV [n 2008, loc III (Budapesta) [n 2009, loc I

[n 2010 (CE Done\k, Ukraina);
- Campionatele Mondiale din Antalia (Turcia,
decembrie 2010) clasat [n primii 10. {n 2011
Vasile Cr`ciun s-a preg`tit pentru a intra la o
categorie superioar` de greutate.
Cariera de antrenor ]i-a desf`]urat-o [n
paralel cu cea de sportiv. A [nceput
antrenoratul [n 1990 ]i p@n` [n prezent a
scos performeri precum: C@]laru Eduard
(triplu campion na\ional, categ. 80 kg),
Dante] Sorin (campion Na\ional, categ. 65
Kg), Marinescu Ionu\ (Campion Na\ional
categ. 80 kg), Stoian Marian (Campion
Na\ional, categ. 90 Kg), Radu Marcela
(multipl` campioan` na\ional`, categ, 52
kg.), Ungureanu Crina (dubl` campioan`
na\ional`, 57 kg), Buiuciuc Silvia
(campioan` na\ional`, +57 kg).
S

Rugby-ul
Br`ilean (II)...
(Urmare din pag. 6)

SB

Vasile Cr`ciun - Campion European la Done\k, Ukraina

-a [ncercat activarea unei echipe de seniori

dar din p`cate lipsa resurselor materiale ]i
financiare a f`cut de fiecare dat` ca
activitatea s` nu dureze mai mult de un an.
Ce va urma? Greu de spus. Introducerea
jocului de rugby [n cadrul Olimpiadei Na\ionale a
Sportului }colar ]i a jocului rugby-tag la clasele
din ciclul gimnazial ne [ndrept`\esc s` credem c`
exist` toate premizele unei bune dezvolt`ri a
activit`\ii rugbystice. Apari\ia unor profesori de
educa\ie fizic` care s` se preocupe de preg`tirea
tinerilor sportivi ar fi mai mult dec@t benefic`. Din
p`cate, terenul de rugby din Parcul Monument
este vizat a fi alocat construirii unui bazin de [not

pag. 8

olimpic ]i exist` astfel pericolul dispari\iei acestui

l`ca] care a dat at@\ia rugby]ti valoro]i echipei
na\ionale ]i unde au g`sit locul unei educa\ii
s`n`toase o mul\ime de tineri br`ileni.
Infrastructura sportului br`ilean are nevoie de un
bazin olimpic [ns` acest lucru nu trebuie s` se
realizeze prin dispari\ia altui sport, respectiv, a
rugby-ului br`ilean. Este necesar ca to\i cei
implica\i [n dezvoltarea sportului precum ]i
institu\iile statului pe plan local s` acorde mai
mult` aten\ie rugby-ului ]i s` creeze suportul
necesar pentru desf`]urarea [n bune condi\ii a
activit`\ii. {n caz contrar, cu to\ii avem de pierdut o
tradi\ie sportiv` de 55 ani.
D.N.

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

ZooM

C.I.O. (Comitetul Interna\ional Olimpic) are dreptul

OCURILE OLIMPICE }I M~RCILE SALE:
intangibil de proprietate asupra acestui simbolul olimpic
CERCURILE OLIMPICE
]i este singurul for [n m`sur` s` autorizeze folosirea sa de
Cercurile olimpice sunt unul dintre cele mai
c`tre sponsori oficiali ]i parteneri comerciali [n campaniile
cunoscute simboluri din lume ]i este sinonim cu Jocurile
de marketing. Nici o marc` olimpic` nu poate fi folosit` [n
Olimpice. Au fost proiectate [n 1913 de c`tre Pierre de
aciunile promoionale f`r` a fi [nsoit` de o denumire
Coubertin ]i simbolizeaz`
care s` ateste legatura cu
cele 5 continente:
Jocurile Olimpice.
Australia-Oceania,
America, Asia ]i Europa.
(II)
De asemenea, culorile sunt
S
Antrenor Emerit Mihai Dumitru B
semnificative pentru fiecare ar`
care face parte din familia olimpic` fiindc`, cel pu\in una
dintre cele 5 culori ale cercurilor sau albul din fundal, se
reg`sesc pe steagul lor naional.
Cele 5 cercuri olimpice [nl`nuite au dimensiuni
egale av@nd culori diferite de la st@nga la dreapta:
albastru, galben, negru, verde, ro]u. Cercurile se
[nl`nuie de la st@nga la dreapta: cercurile albastru,
negru ]i ro]u se afl` [n partea de sus, cercurile galben ]i
verde [n partea de jos.

DIC|IONAR OLIMPIC

Kanazawa...

(urmare din pagina 7)

...antrenamentele [ndelungate, [i educ` pe
practican\i [ntr-un spirit cu totul nou, [n spiritul
respectului fa\` de semeni ]i al atingerii
perfec\iunii. Practican\ii devin echilibra\i, cu o
mai mare putere de munc`, de concentrare ]i
aten\ie, fiind capabili s`-]i [mping` propriile
limite la valori neb`nuite.
Una dintre cele mai uimitoare tr`s`turi
ale acestei arte este faptul c` poate fi studiat`
oric@nd, de catre oricine, t@n`r sau b`tr@n,
b`rbat sau femeie, puternic sau mai pu\in
puternic... Artele mar\iale sunt un fel de
homeopatie a violen\ei cu tehnici aparent
violente dar bine controlate ]i dozate. {n artele
mar\iale trebui s nfrun\i, de fapt, un singur
inamic: pe tine nsu\i... iar singurele modalit`\i
de a c@]tiga aceasta lupta sunt: disciplina de
sine ]i [n\elegerea vie\ii.
K arate are ]i o component`
competi\ional`, ca orice sport, cu regulamente
clare. Competi\ia, mirajul campionatelor,
determin` un ritm ridicat de autodep`]ire ]i
ofer` practican\ilor suportul ]i motiva\ia, pentru
orele de antrenament greu, extenuant
c@teodat`. Nu putem nega faptul c` cei mai mul\i
practican\i, sunt [ndr`gosti\i la [nceput numai de
partea fizic`, adic` de latura sportiv` ]i
competi\ional`, latura spiritual` sc`p@ndu-le.
Aceasta numai datorit` v@rstei.
Pe adev`ra\ii discipoli [n karate,
practican\i ai artei, pe cei care doresc s`
g`seasc` adev`rata cale spre m`iestrie trebuie
s` [i preocupe, [n egal` masur`, antrenamentul
fizic dar ]i preg`tirea spiritual`. M`estria vine
[ns` dup` mul\i, foar te mul\i ani de
antrenamente. Neglijarea c`ii spirituale poate
[mpinge un discipol din ce [n ce mai departe de
m`iestria spre care to\i karateka ar trebui s`
aspire .

Elena Iarca SB

Participan\i br`ileni la [nt@lnirea cu maestrul Kanazawa

(urmare din pagina 7)

...Nunchaku-antrenament dinamic(1984),
Mi]carea Zen: c`l`toria unui om [n inima Karate-ului
(2001), Karate via\a mea (2003), Karate tehnici
de lupt` kumite complet(2004) si Black Belt
Karate (2006).
Kancho Kanazawa este o personalitate
carismatic`, u]or abordabil`, un profesor ]i un
interlocutor natural.
Printre noroco]ii participan\i
Seminarul Interna\ional de Karate
Shotokan (SKIF) s-a desf`]urat la sala Antilopa din
Bucuresti ]i a reunit peste 220 karateka din Rom@nia,
Fran\a, Italia ]i Ungaria.
Din Br`ila au participat 17 karateka de la CS
Bukyo Br`ila (sensei Botea Eugen) ]i al\i 9 karateka
de la CS Ippon Club Br`ila (sensei Lupa]cu Cristian,
Bujor Radu ]i Dr`g`nescu State). Stagiul s-a finalizat
cu examenul de grad pentru membrii S.K.I.F., [n cadrul
c`ruia sensei Bujor Radu a ob\inut gradul de 4 DAN.
Pentru cunosc`torii [n domeniu ]i practican\ii
karateului modern stagiul a fost apreciat drept unul
istoric, prezen\a [n Rom@nia a marelui maestru japonez
Kancho Hirokazu Kanazawa fiind un eveniment [n
premier`, a]teptat de ani de zile.
Antrenamentele sus\inute de cei doi invita\i, au
eviden\iat at@t tehnica c@t ]i condi\ia fizic` ie]it` din
comun iar sportivii prezen\i au fost impresiona\i de
tehnicile ]i armonia dintre KIHON, KUMITE ]i KATA(*).
To\i cei care am fost de fa\` am avut impresia, privindui, c` primim o lec\ie unic` de KARATE dar ]i de via\`
fiindca legenda vie a karateului modern a
(*)

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

pag. 9

elemente ale karate-ului (n.r.)

impresionat [ntreaga asisten\` cu vivacitatea sa

sportiva, la v@rsta de 80 de ani.
Pe scurt, sesiunea de instruire cu maestrul
Kancho Kanazawa a pus accent pe principiile
fundamentale ale karate-ului, pentru a ne motiva s`
g`sim cheia spre calea evolu\iei noastre [n Karate. A
predat tehnici de baz`, [nso\ite de explica\ii
am`nun\ite, urmate de studiu. De asemenea, un accent
deosebit s-a pus pus pe controlul respira\iei ]i
coordonarea mi]c`rilor corpului [n momentul efectu`rii
tehnicilor de karate.
O presta\ie deosebit` a avut ]i sensei
Fumitoshi Kanazawa, care a demonstrat celor
prezen\i (dac` mai era cazul) o tehnic` impecabil`,
dus` la un nivel greu de imaginat [n Rom@nia.
{ntreg stagiul a dus, inevitabil, la un progres
continuu mai ales prin accentuarea conceptului de
armonie, concept care implic`, pe l@ng` dezvoltarea
fizic` (abilitatea [n a executa tehnicile), armonia min\ii
]i a spiritului, scopul final [n Karate-Do dar ]i [n via\a de
zi cu zi.
Partea frapant` a acestei [nt@lniri a fost
dimensiunea uman` a celor doi importan\i oaspe\i
din |ara Soarelui R`sare. Departe de imaginea
sclipitoare a unor staruri sportive, cu modestie,
respect si cump`tare, cei doi mae]tri au oferit
participan\ilor rom@ni o lec\ie unic` de via\` ]i de
comportament uman... Modestia cu care maestrul
Kanazawa a primit Premiul de Excelen\` oferit de c`tre
organizatori la ceremonia de [nchidere ]i z@mbetul
senin afi]at c@nd aceast` mare personalitate sportiv`
a primit distinc\ia, l-a ridicat cu adev`rat [n ochii no]trii
la rangul de... Instructor Suprem.
(E.I.)
{n numele tuturor participan\ilor la stagiu,
Domo arigato gozaimasu!

SB

Remember

Covaci
N

umele lui Ion Covaci spune

ast`zi destul de pu\ine lucruri
genera\iilor mai tinere [ns`
genera\iile mai vechi []i amintesc cu
destul de mare acurate\e de statutul
s`u de boxer talentat care a pornit de
la Br`ila ]i a ob\inut performan\e
importante la clubul Dinamo ]i la lotul na\ional.
{n jurul mor\ii lui Ion Covaci s-au construit numeroase pove]ti
colorate de folclorul urban br`ilean, pove]ti care au adus la un loc
trecutul s`u sportiv dar ]i scurta activitate [n slujba legii, ca plutonier
major la Mili\ia Br`ila. La construirea acestei aure ]i-a adus contribu\ia
]i renumele adus de Memorialul Covaci, o competi\ie sportiv` care
din 1974 s-a desf`]urat anual [n Br`ila p@n` aproape de revolu\ia din
1989. Aceast` competi\ie ajunsese at@t de bine cotat` [nc@t
practican\ii sportului cu m`nu]i o comparau adesea cu mult mai
celebr` Centura de Aur. De asemenea, ecourile ample ale dispari\iei
lui Ion Covaci s-au datorat ]i faptului c` autorit`\ile de atunci au dat o
anvergur` deosebit` ideii c` fostul sportiv c`zuse la datorie pentru a
ap`ra ordinea de drept. Dincolo de motivele propagandistice ale
puterii comuniste de atunci lumea a perceput ]i alte dimensiuni, mult
mai umane, legate de moartea boxerului.
{n primul r@nd Ion Covaci s-a stins prematur, la numai 28 de ani (pe
14 noiembrie 1973), de m@na unui infractor m`runt iar acest contrast
[ntre imaginea unui boxer, a unui lupt`tor, care c@]tigase medalii la
competi\ii interna\ionale importante ]i imaginea derizorie a asasinului
s`u a uimit [ntreaga popula\ie din Br`ila, locul unde boxul era, la acea
vreme, un fel de religie local` care [i transformase pe br`ileni [n fini
cunosc`tori ai pugilismului.
Pentru a [nt`ri aceast` compara\ie reamintim c` Ion Covaci de\inea
2 medalii de bronz la Campionatele Europene din anii 1967 (Roma,
Italia) ]i 1969 (Bucure]ti, Rom@nia), participase la Olimpiada din
Mexic (1968, unde pierduse [n ultima repriz`, prin KO tehnic, [n
sferturi de final`, [n fa\a rusului Boris Lagutin) ]i mai avea [n portofoliu
o medalie de bronz
ob\inut` la
[ntrecerile balcanice
desf`]urate [n
1967, la Istambul.
Asasinul lui
Covaci avea 23 de
ani, se numea Mihai
Ioan, locuia flotant
[n Gala\i ]i se
[ndeletnicea cu
furturi ]i t@lharii. {N
ziua asasin`rii
sportivului br`ilean
se g`sea [n Br`ila ]i
inten\iona s` fure o
butelie. Ion Covaci
se l`sase de box cu
numai un an [n urm`
]i a cerut expres
celor de la Dinamo

Sportul religie: boxerii braileni inc`rca\i de medalii

defilau pe strad`, [n anii 70, la evenimentele na\ionale
s` [l ajute s` ajung` la Mili\ia din Br`ila, adic` [n ora]ul unde crescuse ]i
se formase ca sportiv. Era plutonier major ]i lucra [n strad`, acolo
unde mica infrac\ionalitate se transform` adesea [n drame. A]a s-a
[nt@mplat ]i atunci, pe 14 noiembrie 1971, c@nd fostul sportiv l-a v`zut
agitat pe M.I., l-a re\inut ]i [ntr-un moment de neaten\ie acesta i-a
sec\ionat carotida cu un cu\it pe care [l \inuse ascuns [n hain`. Asasinul
a fost prins ulterior, la Gala\i, [n restaurantul Miori\a ]i dup` un
proces destul de mediatizat a fost condamnat la 20 de ani deten\ie. A
fost eliberat dup` 18 ani ]i la pu\in timp a mai dobor@t doi tineri cu
cu\itul lu@nd ]i pentru aceste noi infrac\iuni [nc` 20 de ani. Aici ne
oprim ]i nu ne vom mai referi la aceast` trist` figur` care deschide o
list` de asasini de sportivi, termin@nd cu cei care l-au asasinat acum
doi ani pe Marian Cosma sau, mai recent, pe baschetbalistul american
Chauncey Hardy
Revenind la impactul acestui incident tragic, men\ion`m [n cele ce
urmeaz` un alt motiv pentru care credem c` aura cazului Covaci l-a
p`strat [n memoria colectiv` a ora]ului Br`ila. Este vorba de faptul c` o
bun` parte din popula\ie s-a identificat cu biografia sportivului. Ion
Covaci fusese crescut numai de mam` ]i provenea dintr-un mediu
pauper. Putem spune c` reprezenta un model social fiindc` pornise de
jos ]i []i construise o carier` sportiv` de succes numai prin for\ele sale
proprii. Lumea ]tia c` Ion Covaci fusese descoperit [n sport la v@rsta de
12 ani de Costel Ciocan ]i Ilie Mo]escu de la Clubul Voin\a Br`ila apoi a
fost preluat de marele ]lefuitor de talente Gheorghe Bobinaru care
[mpreun` cu Constantin Dobrescu l-au adus la Clubul Progresul din
Br`ila ]i l-au ridicat la un nivel [nalt de performan\`, motiv pentru care
Clubul Dinamo l-a luat imediat [n capital`. Aici au venit performan\ele
lui cele mai mari ]i accederea [n lotul de box al Rom@niei... De aici ]i
percep\ia public` favorabil` asupra acestui sportiv ]i, pe cale de
consecin\`, ]ocul tr`it de oamenii simpli ai Brailei, din anii 70, la
aflarea ve]tii c` modelul lor de via\`, Ion Covaci, a pierit [ncerc@nd s`
prind` un infractor.
F`r` s` r`m@nem tributari nostalgiilor fa\` de acele timpuri trebuie
s` spunem c` problema de atunci este valabil` ]i acum..., pe scurt, ea
este: absen\a modelelor. Covaci era un caz singular [ntr-o epoc` [n care
celebrit`\ile sportive c`deau prad` egalitarismului, [n prezent, [ns`,
putem face mai mult pentru sportivii care aduc sau au adus
performan\` ]i faim` Brailei. Orice, dar numai s` se fac`... f`r` s` mai
fie nevoie de drame pentru a ne aduce aminte de ei.

de Mircea C`rbunaru

Pag. 10

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

Domnul Zaharia

Cum am c@]tigat singurii bani din sport ]i ce am f`cut cu ei?

ara anului 1970. Elev fiind la Liceul

Nicolae B`lcescu, absolvisem clasa a
X-a ]i, [n acela]i timp, jucam volei [n echipa
de juniori a Clubului Sportiv }colar Br`ila.
Antrenor : Zaharia Luciliu care, nu
[nt@mpl`tor, era ]i profesorul nostru de
educa\ie fizic` la liceu. {n echip` aveam
colegi pe Dr`ghincescu Mihai (actualul
chirurg), Rais Dorian (in prezent conf. univ.
dr. la Universitatea C. Br@ncoveanu),
Preda Ioan (acum conf. univ. dr., stabilit la
Los Angeles), regreta\ii Oprescu Matei
(economist, fost director comercial la
Combinatul de la Chiscani) ]i Vizureanu
Marian (fost asistent medical ]ef la Spitalul
nr. 1), precum ]i mul\i al\ii, la fel de bine
realiza\i [n via\`...
S-a auzit c` vom pleca [n cantonament la
mare. Buuun! Am plecat, [n prima serie,
[mpreun` cu cei de la handbal, lupte ]i cu
echipa de volei fete a liceului nostru
La Constan\a, cazare la o ]coal` pe l@ng`
sala de spor t Fl`m@nda ]i dou`
antrenamente pe zi, la baza sportiv` a
C.S.}Constan\a. Dup` antrenamentul de
diminea\` se pleca la plaj`, la Mamaia,
undeva [n dreptul Hotelului Rex (fostul
Interna\ional). Chiar din prima zi am
[nceput plimb`rile pe plaj` ]i, o sta\ie mai
[napoi, la Cazinou, am descoperit c@teva
terenuri de volei, tenis ]i baschet. Din
dorin\a de a cre]te motiva\ia, cei din teren
jucau volei pe bani (10 lei de fiecare), c@te
un set, iar [nving`torii r`m@neau [n teren. Pe
cele 5-6 trepte de la marginea terenului era
mult` lume care privea. Nu se juca r`u. Am
revenit la b`ie\i ]i le-am explicat iar pe c@\iva
dintre ei i-am luat cu mine s` vad` Puteam
s` facem ]i noi ni]te bani [ns` trebuia sa nu]i dea nimeni seama c` eram juc`tori de volei
]i c` formam deja o echip` omogena
Am insistat s` juc`m ]i noi. Dup` un timp
ne-a venit r@ndul. Cum jucam? Am luat-o
[ncet, ca lumea de pe margine s` nu aib`
impresia c` ]tiam s` juc`m bine. Mergeam de
la egal la egal p@n` spre finalul setului apoi,
din dou`-trei ac\iuni, [i terminam. Mai
pierdeam c@te un set, a]a, de ochii lumii
iar sumele c@]tigate de fiecare dintre noi, [n
parte, cre]teau Cam [n a treia zi, domnul
Zaharia a observat c` disp`ream ]i ne-a
urm`rit. C@nd eram mai [n focul evolu\iei ]i
to\i cei de pe margine ne [ncurajau (fiindc`

noi eram doar ni]te adolescen\i fa\` de cei cu

care jucam) a ap`rut antrenorul ]i a strigat
cu voce puternic`: Ce face\i voi aici, m`? De
asta unii dintre voi sunte\i obosi\i dup`amiazele! Las` c` o s` vede\i voi! V`
m`n@nc` epiderma?. Aventura noastr` [n
sfera sportului pecuniar se [ncheiase brusc.
Lumea de pe margine a exclamat: Ia uite,
`]tia erau o echip` v-au cam p`c`lit!,
apoi admirativ: Ce le-a trecut prin minte,
dom'le ]i c`tre unii mai buni: Bine v-au
f`cut, v-au scos voleiul din cap!.
Nea Lucic` (a]a [l dezmierdam [ntre noi
pe domnul Zaharia), om cu tact pedagogic, ia ascultat, a z@mbit [n barb`, ne-a luat de
acolo, ne-a dus [napoi la locul unde f`ceam
plaj`, nu ne-a certat ]i nu ne-a [ntrebat
niciodat` c@\i bani adunaser`m ca
profesioni]ti. Deontologia profesional` la f`cut s` nu divulge nim`nui ceea ce
f`cusem noi dar, [ncep@nd cu dup`-amiaza
aceea, antrenamentele au devenit mai
intense, seriile ]i num`rul de repet`ri, mai
ales la exerci\iile de for\`, s-au m`rit, totul
[ntr-o atmosfer` degajat`, pres`rat`
abundent cu infuzii de glume...
Cum am cheltuit noi banii aceia? De loc
aiurea. Ne-am luat c@te dou` perechi de
teni]i chineze]ti, bureta\i pe talp` (Deh! S`
avem tot campionatul). Felul [n care
antrenorul a tratat episodul ne-a f`cut s`-l

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

pag. 11

respect`m ]i
mai mult pe
nea Lucic`,
dar am fost
con]tien\i c` figura nu trebuia s` se mai
repete vreodat`. Oare c@\i dintre
profesori ar fi procedat la fel? Probabil c`
destul de mul\i fiindc` a]a sunt profesorii
de sport.
{n fiecare an, de Ziua Liceului (Sf@ntul
Nicolae), printre altele, am o misiune foarte
important`: s`-i aduc pe fo]tii no]tri
profesori s` petreac` c@teva ore [n spa\iul [n
care au slujit cu devotament zeci de ani ]i
pentru zeci de promo\ii de elevi. De trei ani,
pe nea Lucic` nu mai am cum s`-l aduc. Nu
mai este printre noi, a disp`rut din via\`
brusc dar a l`sat [n urma lui p`reri de r`u ]i
un gol imens [n fiecare dintre noi. Acum,
c@nd intru [n cancelaria liceului, privesc
scaunul pe care st`tea domnul profesor
Zaharia ]i parc` [l v`d, jovial, radiind de
bucurie, plin de verv` ]i de veselie. Educa\ia
pe care am primit-o foarte mul\i dintre noi [n
liceu sau ca sportivi poart`, f`r` [ndoial`,
amprenta lui nea Lucic`.
{n anii 70, bucuria tinere\ii ]i a sportulu
mergeau m@n` [n m@n` iar acest lucru
aducea mii de adolescen\i [n s`lile de sport

Articol de
Prof. Traian-Ovidiu Pintiliescu
Director adjunct la Colegiul Na\ional
Nicolae B`lcescu, Br`ila

PORTRET
PORTRET
Ion Paulic`, rugbyst-ul
br`ilean aflat
nu [nt@mplator la Londra
clubul Bath Rugby (club
infiin\at [n anul 1865) cu care
c@]tig` Challenge Cup [n
2007-2008, r`m@n@nd aici
p@n` [n anul 2009. Din 2009
]i p@n` [n prezent [mbrac`
tricoul verde al echipei
London Irish (club [nfiin\at [n
1893 de tinerii irlandezi care traiau [n zona
capitalei Marii Britanii) unde s-a remarcat
constant prin evolu\iile sale foarte bune. A
participat cu echipa na\ional` a Rom@niei la
trei Cupe Mondiale: 2003 (Australia), 2007
(Fran\a), 2011 (Noua Zeeland`) av@nd la
activ aproape 50 de prezen\e la lotul
Rom@niei.
Paulic` Ion, cel mai puternic pilier
dreapta din echipa na\ional` a Rom@niei, este
o adevarat` for\` a naturii av@nd 119 Kg ]i
1,78 m [n`l\ime. Talentul s`u nativ este
recunoscut de englezi cu respect, lucru
remarcabil dac` ne g@ndim ca Paulic` joac` [n
cel mai dur campionat na\ional (Aviva
Premiership n.r.) [n care accentul se pune
pe for\`, juc@ndu-se mai mult pe gr`mad`
cum declar` [nsu]i juc`torul [ntr-un interviu
acordat [n luna septembrie a.c. cotidianului
Pro-Sport.
Apari\iile sale [n media din Albion [l arat`
ca un jucator [ncrez`tor [n for\ele sale dar plin
de modestie, care nu uit` s` spun` de unde a
pornit. Paulic` Ion sus\ine c` rugby-ul
rom@nesc este popular dar se confrunt` cu
problemele financiare datorate recesiunii din

Paulic` Ion

ste considerat cel mai galonat

juc`tor de rugby format ]i plecat de pe
meleagurile br`ilene ]i se nume]te Ion
Paulic`. Rugbystul br`ilean, n`scut la 10
ianuarie 1983 la Br`ila, este reprezentativ
pentru genera\ia sa de juc`tori forma\i [n
laboratorul numit Rugby Club Br`ila. A fost
descoperit ]i preg`tit de Eugen Iftime (primul
s`u antrenor) care a v`zut [n adolescentul
robust ]i tenace viitorul performer. ,,Am
remarcat la el corectitudinea, seriozitatea ]i
un comportament exemplar. {n timpul liber []i
ajuta familia destul de numeroas` lucr@nd [n
locul mamei [ntr-un b`rule\ de la marginea
Brailei...'' - []i aminteste Eugen Iftime. Juca [n
echip` local` de juniori ]i datorit` calit`\ilor
sale a fost selec\ionat [n echipa na\ional` de
juniori. Astfel, ajuge s` par ticipe la
Campionatele Mondiale din Chile (2001) ]i la
cele din Italia (2002) iar [n anul 2003 este
selec\ionat [n Echipa Na\ional` de seniori cu
care particip` la Cupa Mondial` din Australia
(unde ]i debuteaz` [n meciul cu Argentina).
Dup` terminarea junioratului se transfer` la
Cluj iar [n anul 2007 ajunge la C.S.A. STEAUA,
cucere]te doua titluri na\ionale ]i [n scurt
timp este remarcat ]i transferat [n Anglia, la

pag. 12

prezent. Este [ns` [ncrez`tor c` ie]irile tot

mai numeroase ale echipei na\ionale [n marile
competi\ii interna\ionale vor aduce ]i solu\ii
financiare. Vorbe]te foarte mult despre
familia sa (so\ia Geanina ]i cei doi copii, Alex
]i Sofia, [mpreun` cu care locuie]te [n
Sunbury-on-Thames, localitate aflat` la
numai cinci minute de clubul London Irish) ]i
de c@te ori are ocazia spune c` ei reprezint`
secretul fantasticei sale adaptari [n sportul
care a luat na]tere chiar [n Anglia.
Performan\a [ndelungat` [n rugby-ul
englez arat` c` br`ileanul nostru este o
valoare cert` ]i o garan\ie c` la Br`ila se pot
na]te valori [n sportul cu balonul oval iar
interesul br`ilenilor este s` duc` mai departe
tradi\ia acestui sport.

Lucian Dan Niculescu

SB Mircea C`rbunaru

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

echipaje auto br`ilene

pe p`m@nt Caucazian

Luna septembrie 1990. Singura participare automobilistic` [n est,

la care au fost br`ilenii prezen\i. O aventur` de aproape 2 s`pt`m@ni, cu
automobile rom@ne]ti, de serie, de strad`, pentru un parcurs de mii de kilometri ]i un concurs
inedit. O experien\` de neuitat pe care [ncerc s` o [mp`rt`]esc cititorilor revistei Sportul
Br`ilean. G.M.

omentul fast pentru istorica

aventur` din est, a fost contactul
realizat [n Polonia, la un raliu de
orientare, cu un admirator din Caucaz, un
comis-voiajor plecat dup` afaceri [n Europa.
Astfel, cel ce aveam s`-i spunem D-l Difitzil
(c` tot repeta acest cuv@nt) ne-a lansat o
invita\ie oficial` pentru luna septembrie
1990, la Vladikavkaz (ora] aflat acum [n
Republica Osetia de Nord).
Odat` [ntor]i acas` din Polonia, cu
bucuria principal` a rom@nului din anul 1990
reprezentat` de pa]aportul ]i posibilitatea
de a circula peste hotare, am format un grup
de 10 pasiona\i (majoritatea participan\i la
raliuri tehnico aplicative) ]i [n scurt timp
cinci ma]ini erau deja gata de drum.
Preg`tirea s-a f`cut [n prip` ]i aveam s`
ne d`m seama de asta abia pe drum, [ns`
atunci c@nd entuziasmul e mare Dincolo
de entuziasm am preg`tit un ARO - motor
Bra]ov (pilot Filip Petre licen\iat FRAK) ]i 4
Dacii 1300 (majoritatea autoturisme
personale) ]i am pornit la drum [ntr-o vineri,
pe 14 septembrie 1990. {n fa\` ne a]teptau
mai bine de 5000 kilometri.
La drum...
{ncolona\i, am p`r`sit ora]ul Br`ila cu
destina\ia grani\a de est, punct vamal
Leuseni. Aici am avut de trecut primul hop,
acela de a [n]ela vigilen\a vame]ilor
moldoveni ]i s` trecem cu ma]inile
necontrolate. Poate v` [ntreba\i ce aveam de
ascuns [n ma]ini? Nimic spectaculos ci
doar 2 tone de benzin`. Pentru a parcurge
traseul de mii de kilometri, p@n` [n
Vladikavkaz ]i [napoi, ne trebuiau cam 400 l
benzin` de echipaj iar procurarea benzinei
nu se putea face [n spa\iul ex-sovietic cu
bani, din sta\iile de benzin`, ci numai pe
baz` de cartel`. Singurele solu\ii erau fie
str`mo]escul schimbul de m`rfuri: o
canistr` benzin` = 1 litru de coniac, fie s`
avem combustibilul necesar la noi. Cum pe
teritoriul fostelor republici ale URSS alcoolul
era prohibit [n 1990 am ales a doua
variant`

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

Cum rom@nul este

descurc`re\, am reu]it s`
trecem cu bine grani\a
prezent@nd la control
pa]aportul [nso\it de "o cerere cu dop". De
aici am pornit a\` c`tre Vladikavkaz.
Programul pe care [l stabilisem era
urm`torul: mar] [ntins aproape toat` ziua, cu
o singur` pauz` de mas` sau de alimentare
cu carburant iar noaptea, pauz` de somn, cu
cazare [n ma]inile poprii.
{n apropiere de Odessa a c`zut prima
ma]in` Dacia 1300, condus` de Stanila
Aurel. Diagnostic: problem` la placa de
presiune. Cum un necaz nu vine niciodat`
singur dup` numai c@\iva kilometri parcur]i
cade a doua ma]in` Dacia 1310 condus` de
Nelu C`pit`neanu. Diagnostic: problem` la
cutia de viteze.
Cu dou` ma]ini defecte am ajuns pe
[nserat la intrare [n Odessa unde am propus
s` facem popas ]i, [n calitate de mecanic
desemnat, s` m` apuc [mpreun` cu colegii
mei de demontat cutiile de viteze ale
ambelor ma]ini. Cu prima ma]in` am sc`pat
u]or, [nlocuind rulmentul de presiune cu
unul original (fran\uzesc) [mprumutat adhoc. La a doua ma]in` problema a fost mai
serioas`. Dup` demontare ]i desfacere am
g`sit rupt axul de la pinioanele satelite.
Aveam o singur` variant`: s` ne continu`m
traseul stabilit ]i s` g`sim pe traseu o
posibilitate de a confec\iona acel ax.
Aproape de miezul nop\ii am reu]it s` g`sim
]i r`gaz pentru somn.
{n zorii zilei, fiind
]i s@mb`ta, am pornit
la drum cu a doua
ma]in` tractat` ]i cu
cutia de viteze f`cut`
buc`\i [n portbagaj,
[ncerc@nd s`
recuper`m din timpul
pierdut. Dup`
parcurgerea a
aproximativ 220 km
timp de dou` zile am
avut norocul s` g`sim

pag. 13

[n apropiere de Rostov, pe Don, o autobaz`.

Cu ajutorul lui }tefan, care era profesor de
limba rus`, ne-am [n\eles cu un mecanic rus
s` ne dea voie la utilajele din garaj pentru a
confec\iona axul lips`. {n loc de o\el special
n-am mul\umit ]i cu fier netratat dar care,
culmea, a func\ionat tot drumul, p@n` [n \ar`,
f`r` probleme.
Neav@nd condi\ii de a monta cutia acolo,
am continuat drumul p@n` la un camping [n
ora]ul Rostov. Aici am asamblat cutia de
vitez`. Dup` montare a venit cea mai mare
surpriz`: ma]ina avea acum 5 viteze [napoi ]i
una [nainte. Ideea salvatoare a venit de la
Petric` Filip (pilot licen\iat) care mi-a
explicat c` pusesem grupul invers [n cutie. {n
2 ore am ref`cut cutia ]i apoi am s`rb`torit
cu o sticl` de coniac rom@nesc "Triumf".
{n ziua urm`toare ne-am reluat mar]ul
c`tre Vladikavkaz, cu toate cele 5 ma]ini
func\ionabile ]i cu speran\a oarb` ca restul
drumului avea s` fie f`r` peripe\ii. Am tras
tare ]i dup` alte dou` zile de mar] am reu]it
s` intr`m triumf`tori [n Vladikavkaz.

SB

Continuare [n pagina 15

Articol de Gheorghe Mih`il`

pre]edinte Motor Sport Club Br`ila

A KT I V

l
u
p
o
H
p interna\ional`
H ilimb`

ansul modern, street dance-ul ]i hip-hop-ul []i revendic` statutul lor de

a deveni o ramur` sportiv`. Forme de dans inventate de popula\ia de
culoare de pe str`zile americane, acestea au ajuns la un nivel at@t de
performant [nc@t marile concursuri de profil au consisten\a unor campionate
sportive mondiale. La fel ]i preg`tirea dansatorilor care fac antrenamente ce
presupun o cultur` atletic` ]i sportiv` de invidiat dar ]i un efort fizic ]i psihic
intens, ca [n sportul de [nalt` performan\`. S` urm`rim [mpreun` un periplu
scurt prin culisele particip`rii trupei br`ilene LiL Style condus` de Liliana Stan,
la competi\ia american` World Hip Hop Dance Championship,
desf`]urat` [n Las Vegas, [n perioada 26-31 iulie 2011. [M.C.]

ransatlanticul nu ne-a purtat p@n` pe

coasta american`, ca [n vremurile de
demult, dar am schimbat 3 avioane p@n`
s` ajungem [n ora]ul cazinourilor, Las Vegas.
Am pornit de la Budapesta, apoi a urmat
Londra, Chicago ]i, [n fine, Ora]ul
Luminilor, ora]ul care refuz` s` adoarm`
noaptea.
Trupa LiL Style ]i-a c@]tigat biletele de
avion dup` ce a ob\inut Marele Premiu la
concursul na\ional Hip Hop Interna\ional
Rom@nia (HHI) edi\iile 2010 ]i 2011.
A fost al doilea an consecutiv c@nd am
ajuns [n Las Vegas iar ora]ul din de]ertul
Nevada ne-a [nt@mpinat cu toate luminile-i
aprinse, frem`t@nd de o via\` nocturn` plin`
de voluptate ira\ional`, desf`tat` [n avalan]a
de spectacole ale str`zii, ale cazinourilor, ale
oamenilor care r`t`cesc dup` himera unui
c@]tig fabulos.
Odat` ce pa]ii no]tri rom@ne]ti au atins
podeaua hotelului RedRock Resort Hotel,
gazd` a World Hip Hop Dance
Championship, lumea muzicii, dansului ]i
ritmului ne-a cople]it. Un val nuan\at de
costume colorate ]i originale, culturi ]i religii
diferite, limbi interna\ionale necunoscute,
[nf`\i]`ri specifice tuturor raselor de pe glob,
ne-a potolit setea privirilor, declan]@nd
emo\ia ]i sentimentul unei mari competi\ii.
Am [nt@lnit legende ale hip hop-ului ]i
culturii sale (Donald Campbellock, Jimmy
"Scoo B Doo" Foster, Boogaloo Sam, Ceasare
"Tight Eyez" Willis), am aflat cum s-au n`scut
anumite baze ale stilurilor de hip hop locking,
poping, krump am reu]it s` adun`m noi
cuno]tin\e [n privin\a dansului. Tot aici am
[nt@lnit ]i o a doua trup` prezent` din
Rom@nia, Future M&Q din Oradea, care ne-a

trezit sentimentul c` nu suntem singuri [n

competi\ia american`, la mii de kilometri
dep`rtare de cas`.
{n fiecare zi f`ceam repeti\ii [n interiorul
hotelului, o imensitate cu mii de camere ]i
cazinou (nu se putea altfel) la parter care a
putut g`zdui peste 3000 de participan\i din
152 de forma\ii. Tot aici s-au desf`]urat
fazele preliminare ale competi\iei iar finala s-a
\inut [n NewOrleans Arena, o sal` de sport
multifunc\ional` care poate g`zdui p@n` la
9000 de locuri [n func\ie de tipul de
competi\ie sau spectacol desf`]urat aici.
Competi\ia s-a desf`]urat la un nivel
incredibil pentru competi\iile pe care le putem
vedea [n Rom@nia, nivel care cre]te de la an la
an ]i care ne oblig` s` cre]tem ]i noi odat` cu
el. [n competi\ia World Hip Hop Dance
Championship sala era mereu plin` de
aburii sonori antrena\i ai MC-ul Mookie
Washington iar juriul a fost pus nu o dat` la
[ncercare datorit` nivelului de preg`tire al
concuren\ilor. Dificultatea ]i spectaculozitatea
elementelor prezentate
de participan\i arat` c` la
nivel mondial, hip-hopul
tinde s` devin` o
disciplin` sportiv` [n sine
ce presupune preg`tire
fizic` ]i psihic` la fel de
bine realizat` ca [n orice
alt spor t de echip`.
Nivelul elementelor
acrobatice egaleaz`, [n
unele cazuri, pe cele din
gimnastic` sau pe cele din
domenii spor tive mai
apropiate precum fitnessul.

Pag.14

{n ceea ce ne prive]te, anul acesta, pe

l@ng` dans, am reu]it s` intr`m [ntr-o serie de
vizite ]i ]edin\e fotografice ad-hoc cu Las
Vegas-ul ]i minun`\iile sale, apoi cu Los
Angeles-ul, Walk of Fame ]i, de asemenea, cu
str`lucitorul ]i... inevitabilului Hollywood. Am
gustat pu\in din via\a american` ]i am ron\`it
cu poft` deliciile oferite de cele mai bune
trupe din lumea hip hop-ului, la urma-urmei,
oferite ]i de lumea str`zilor de peste ocean.
Chiar dac` nu am ajuns [n final`, suntem
mul\umite de presta\ia nostr` ]i sper`m, dac`
vom mai avea ocazia, ca pe viitor s` facem o
impresie mult mai bun` iar performan\a
rom@neasc` [n dansul modern ]i hip-hop s`
poat` ajunge c@t mai sus... chiar ]i pe
podiumul World Hip Hop Dance
C h a m p i o n s h i p . ( R e f e r i n \ e Yo u t u b e :
http://www.youtube.com/watch?v=ZLv2fUqsM-M)

Articol de:

SB

Diana Pene] - dansator

Liliana Stan - coregraf

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

echipaje auto...
Urmare din pagina 13

n Vladikavkaz ]i [napoi...

Am fost caza\i la un sanatoriu unde am

reu]it, [n sf@r]it, s` ne odihnim [ntr-un pat
(dup` at@tea nop\i dormite [n ma]in`) ]i s`
m@nc`m pe s`turate 3 mese pe zi.
Vineri, 2 octombrie 1990, zi frumoas`
de toamn`, ne-am prezentat [n centrul
ora]ului unde am fost primi\i cu aplauze ]i
cu o oarecare uimire din partea gazdelor.
Av@nd [n vedere c` ei erau [ncep`tori [n
privin\a raliurilor tehnico aplicative ]i
dorind s` le mul\umim [ntr-un fel pentru
ospitalitatea de care au dat dovad`, am
"aranjat" ca primele locuri s` revin`
concuren\ilor gazd`. A doua zi, dup` ce neam luat la revedere de la gazdele noastre,
am pornit cu un curaj nebunesc spre
grani\a fostei Uniuni Sovietice cu vecinii
turci, av@nd [n vedere fr`m@nt`rile
separatiste din regiune finalizate, cum ]tim
din pres`, cu un r`zboi civil. Am [nceput
traversarea mun\ilor Caucaz, traseu care a
solicitat ma]inile la maxim oblig@ndu-ne s`
facem mai multe pauze deoarece, la un
moment dat, au [nceput s` fiarb` motoarele

ma]inilor. Fura\i de un peisaj feeric dar ]i cu

g@ndul c` mai avem pu\in p@n` s` ajungem
la grani\`, ne-am trezit opri\i de o barier`.
Dup` ce am oprit, am fost [nconjura\i de
civili [narma\i p@n` [n din\i cu AKM-urile
[ndreptate spre noi. Dup` c@teva momente
de spaim` autentic`, cu ajutorul copilotului
meu, }tefan Constantin, zis Profesorul,
am reu]it s` ne [n\elegem [n limba rus` cu
ei ]i s` le explic`m c` noi nu suntem dec@t
c@\iva sportivi care vrem s` ajungem la
grani\`. {n cele din urm` ne-am putut relua
mar]ul. P@n` la grani\a am mai fost opri\i de
2 ori de patrule civile de lupt`tori gruzini,
iar c@nd [n sf@r]it am ajuns la grani\`, am
avut o surpriz` ]i mai mare
dec@t civilii [narma\i.
Fiind obi]nui\i cu
Colectivul redac\ional
v`mile ruse]ti care
erau enorme ]i bine
- Tehnoredactare ]i
- Coordonator num`r:
luminate, am fost
concep\ie grafica:
Mircea C`rbunaru
uimi\i s` g`sim o
Mircea C`rbunaru
- Colaboratori:
cl`dire modest`,
- Publica\ie finan\at` ]i
[mprejmuit` cu un
Lucian Dan Niculescu
Direc\ia
realizat`
de
gard de s@rm` ]i [n loc
Mihail Dumitru
de culoare de control
Jude\ean`
pentru
Sport
Ovidiu Traian Pintiliescu
a ma]inilor, o curte
]i Tineret Br`ila,
Costel Filip
betonat` nu prea
- Director executiv:
Corina Ciuraru
mare. Ceea ce ne-a
Badiu Mihnea-Alin
surprins cel mai mult a
Marinela Boro]
Director executiv
fost lipsa ma]inilor [n
Gheorghe Mih`il`
adjunct:
interiorul v`mii. {n
Elena Iarca
Nicu]or Hagiu
curte intrau numai
Diana Pene]
oameni, pe jos cu
- Birou Sport DJST:
Liliana Stan
bagaje care se opreau
P`uni\a Iuga
[n curte, unde erau
- Corectura:
Corina Andronache
controla\i de vame]ii
Florentina Toader

Mircea C`rbunaru

ISSN 2067 - 5585

Sportul Brilean, Nr.3 - 2011

pag. 15

gruzini [mbr`ca\i [n civili iar apoi []i

continuau drumul mai departe. Ajun]i la
vama aceasta inedit` am parcat ma]inile pe
o alee ]i ne-am trimis singurul coleg
vorbitor de limba rus` s` vad` cum putem
s` trecem vam`. La [ntoarcere "Profesorul"
ne-a dat vestea cea mare: PE AICI NU SE
TRECE CU MA}INI! Stupefac\ie. Nu ne venea
s` credem c` am f`cut aproximativ 2500 de
kilometri ]i c` trebuia s` ne abandon`m
ma]inile. Am stabilit s` petrecem noaptea
acolo ]i a doua zi s` [ncerc`m [nc` odat` s`
negociem cu vame]ii care vor intra de
servici diminea\a. Am dormit din nou [n
ma]ini sper@nd c` a doua zi ne vom putea
continua drumul prin Turcia.
Diminea\a am mai f`cut [nc` o
[ncercare, ar`t@ndu-le vame]ilor o
aprobare scris`, dat` de consulul rus de la
Constant`, dar r`spunsul a fost: Aici nu
aplic`m legile ruse]ti. Aici este Abhazia, nu
URSS. Dup` un asemenea r`spuns primit
de la ni]te civili "foarte conving`tori la
prima vedere, nu ne r`m@nea dec@t s`
facem st@nga [mprejur ]i s` ne [ntoarcem
acas` tot prin Rusia. Am stabilit un traseu
nou prin care s` putem vizita renumitul
litoral al M`rii Negre cu sta\iunile Gagra
(polul c`ldurii la ru]i), Bathumi, Sochi ]i
Sokhumi, am traversat Marea Caspic` prin
str@mtoarea Kerci, am traversat apoi
peninsula Crimeea ]i am ajuns acas`,
intr@nd pe vechiul drum pe care venisem,
dup` 2 s`pt`m@ni epuizante dar imposibil
de uitat mai ales atunci c@nd pasiunea
pentru sport se transform` [n aventur`.

G.M.

SB