Infiintarea plantatiilor pomicole

Costul ridicat al investitiei in pomicultura, impune amplasarea livezii de pomi in zonele

unde specia sau soiul vor intalni maximul de conditii naturale pentru crestere si rodire:
- se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijlocie, lutoasa, lutonisipoasa si chiar nisipoasa, permeabile, mijlocii pana la profunde, cu pH cuprins intre
4,7 si 9,3;
- din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta usoara 3-6%, ce
permit o buna intretinere a solului cat si un transport usor al fructelor;
- livezile de pomi pot fi amplasate in conditii bune si pe terenul cu panta de 6-12%, cu
orientarea randurilor pe directia curbelor de nivel si chiar pante pana la 18-20%, cu
conditia ca acestea sa fie uniforme;
- conditia prioritara la infiintarea unei livezi o constituie sursa de apa necesara la stropiri
si la udatul pomilor, mai ales in zonele cu precipitatii reduse in timpul anului;
- se va cauta ca zona respectiva sa fie ferita pe cat posibil de brumele tarzii de
primavara si ingheturile timpuri de iarna;
- trebuie de avut in vedere, ca in pomicultura greselile mari se manifesta dupa 4-5 ani
de la plantare, atunci cand pentru remedieri este prea tarziu;
- sunt excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drenaj, ca si cele cu
nivel freatic sub 1,5 m.

1.1. Pregatirea terenului si dimensionarea livezii

Dupa ce am ales terenul, acesta va fi supus unor lucrari complexe de pregatire, care sa
asigure conditii bune de prindere a pomilor la plantare si o crestere uniforma in primii
ani dupa plantare.
Desfundarea terenului constituie lucrarea principala, care se poate face la o adancime
de 50-60 cm. Daca terenul este greu, inainte de desfundat se va face o scarificare a
terenului la 70-80 cm, urmata de desfundat sau de o aratura adanca.
Aceasta lucrare se executa de obicei in lunile august – septembrie, cu doua luni
inainte de plantatul pomilor.
Daca terenul este saracacios si daca este posibil, se va administra gunoi de grajd
inainte de desfundat pana la 150-200 t /ha.

Va urma apoi, maruntirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi maruntirea si
tasarea solului cu combinatorul.
In cazul livezilor de agrement unde, datorita suprafetei reduse de teren nu se poate
executa desfundatul, este de preferat sa se mareasca de peste 2,5 ori dimensiunile
gropii de plantat, fiind folosit la plantare pamant de imprumut sau de padure.
Ca dimensionare, exploatatia pomicola devine rentabila incepand de la 1 ha si pana la
20-30 ha.
In cadrul acestor livezi, se asigura un control tehnologic permanent si riguros, pentru
obtinerea unor fructe de calitate si usor de vandut.

1.2. Parcelarea terenului

In vederea usurarilor lucrarilor de intretinere si ingrijire a lucrarilor din livada, a recoltarii

si transportului fructelor, terenul se imparte in parcele.
Trebuie sustinut faptul ca, la plantare, atat cat este posibil, lungimea randurilor de pomi
sa fie orientata pe directia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumina pe tot
timpul zilei intregii plantatii si a evita fenomenul de umbrire. In cazul terenurilor in panta,
orientarea randurilor se va face de-a lungul curbelor de nivel, pentru a evita degradarea
solului.
Forma unei parcele este de regula dreptunghiulara iar latimea reprezinta aproximativ
jumatate din lungimea acesteia.
In vederea transportului fructelor si nu numai, trebuie avuta in vedere amenajarea de
drumuri, de preferat perpendiculare pe lungimea parcelelor.
La parcelarea terenului trebuie avut in vedere si stabilirea locurilor unde se va depozita
temporar productia in asa numite constructii de productie.
Odata cu parcelarea terenului, trebuie avut in vedere si imprejmuirea viitoarei livezi.

1.3. Stabilirea distantelor de plantare si pichetatul terenului

Distantele dintre randurile de pomi si pe rand intre pomi se vor stabili in principal avand
in vedere, vigoarea pomilor ce urmeaza a fi plantati, cat si de forma de coroana pe care
o vom alege.

Distantele de plantare prea mari sau prea mici prezinta un mare inconvenient de
productie.

In tabelele 1 si 2 sunt prezentate distante de plantare specifice zonei de dealuri mici,

mijlocii si ses, pentru speciile de pomi inmultite la pepiniera de pomi Sarca, apartinand
Statiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi.
Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cu
ajutorul a 3-4 picheti si care poate fi: un patrat, un dreptunghi sau un triunghi.
Denumirea acestor forme este atribuita si sistemelor de pichetat:
- Pichetatul in patrat, la care distantele dintre randuri sunt egale cu cele dintre pomi pe
rand. Acest tip de pichetat se foloseste in general, pentru infiintarea plantatiilor clasice
si pe terenuri plane;

- Pichetatul in dreptunghi, cu distantele mai mari intre randuri si mai mici intre pomi pe
rand, se utilizeaza mai mult pe terenurile plane si cu panta usoara pentru toate tipurile
de livezi;

- Pichetatul in triunghi, ofera pomilor conditii mai bune de captare a luminii directe si de
distributie a radacinilor in spatiul de nutritie. Pe terenurile in panta, pomii constituie
obstacole pentru apa care se scurge la vale si erodeaza solul.

Pentru executarea unui pichetat sunt necesare:

- jaloane de 2 m vopsite cu rosu si alb, pentru a fi vizibile;

ruleta sau panglica de otel de circa 50 m lungime;

- sarma cu noduri marcata din metru in metru de circa 50 m lungime;
- picheti, tarusi si maiuri din lemn;
- triunghi compas cu deschidere reglabila (2 - 2,5).
Pe terenurile plane pichetatul incepe cu jalonarea laturii lungi, luandu-se ca aliniament
fix un drum, un gard, o perdea de copaci etc, care exista si nu poate fi mutat usor.
In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framantate si au diferite expozitii si
pante, orientarea si pichetarea randurilor solicita o atentie si o pricepere deosebita.
Pe versantii scurti, cu pante mici si uniforme, pichetatul randurilor de pomi se face
paralel cu curbele de nivel, plecandu-se de la un aliniament jalonat la baza pantei sau
de-a lungul potecilor facute de animale in timpul pasunatului.
Pe versantii lungi ai dealurilor inalte, pichetatul constituie o lucrare mai complexa, care
se executa de catre cadre calificate cu ajutorul aparatelor de masurat.

1.4. Stabilirea polenizatorilor

Intalnim deseori in livada de langa casa sau in plantatiile cu scop comercial, pomi care
desi au beneficiat de cele mai bune conditii climatice, agrotehnice, ingrijiti cu multa
migala si maiestrie de bunul gospodar, au inflorit dar nu au legat fructe. Acesti pomi
care sunt din anumite specii si soiuri au nevoie sa se polenizeze cu polen strain (fiind
autosterile), de la alte soiuri autofertile pentru ca fructele lor sa lege.
Un factor deosebit de important pentru asigurarea unor recolte mari si de calitate, care
trebuie avut in vedere chiar de la infiintarea livezii, este distribuirea soiurilor in livada,
pentru a asigura polenizarea reciproca.
Toate soiurile de mar sunt autosterile, adica nu leaga fructe prin polenizare cu polenul
propriu. Ele au nevoie de polen de la un alt soi. Prin cercetari s-a stabilit care este cel
mai bun polenizator pentru fiecare soi si care este efectul polenizarii cu unul sau altul
dintre polenizatori. Lista cu principalii polenizatori va fi prezentata la fiecare specie
pomicola in urmatoarele capitole.

Pentru asigurarea unui efect maxim al polenizarii

dintre soiuri, trebuie respectate cateva reguli si
anume:
- soiurile sa aiba aceeasi perioada de inflorire;
- distanta dintre soiul de baza si soiul polenizator sa
nu fie prea mare;
- polenizarea se face cu ajutorul albinelor si al
vantului (nuc, alun, castan);
- pentru o buna polenizare sunt necesare minimum
doua familii de albine la hectar;
- pentru protejarea albinelor in perioada infloritului,
se recomnda sa nu se efectueze stropiri cu
insecticide, iar daca acestea se executa, se vor folosi
insecticidele care nu omoara albinele;
- asezarea stupilor in livada pentru pole-nizare, se va
face in imediata apropiere a livezii sau chiar in
mijlocul acesteia si neaparat la inceputul infloritului;
1.5. Plantarea pomilor
Epoca de plantare. Cele mai bune rezultate dau
plantarile de toamna, deoarece, pana in primavara
radacinile pomilor realizeaza un contact strans cu
pamantul, ranile se caluseaza, uneori emit chiar
radacini noi iar in groapa de plantare se acumuleaza
umiditate, care se pastreaza si in perioadele mai
secetoase din timpul primaverii.
Plantarile de primavara executate cu intarziere, pot
sa compromita plantatia si sa intarzie intrarea pe rod
a pomilor.
Sapatul gropilor. In teren desfundat gropile se fac cu putin timp inainte de plantare, sau
in ziua plantarii, pentru a nu se pierde umezeala acumulata in sol, cu dimensiunile de
50 / 50 / 60 cm.
Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie sa fie de 80 / 80 cm si adanci
de 70 cm si se efectueaza cu 2-3 luni inainte de plantare. Dupa saparea gropilor se
trage 2/3 din pamant in groapa de plantare.
Pregatirea materialului saditor.
La plantare se folosesc pomi din campul II al scolii de pomi, care se procura de la
pepinierele pomicole. Pana la plantare materialul saditor se stratifica in santuri cu
adancimea de 50-60 cm.
Fasonarea radacinilor pomilor consta in scurtarea si eliminarea celor ranite. Radacinile
principale se lasa cat mai lungi, radacinile secundare se scurteaza cu 1/3 din lungime
iar cele subtiri la 1-2 cm sau raman intacte.
Dupa fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec format din pamant galben (2 parti),
balega proaspata de vita (1 parte) si apa pana la consistenta smantanii.
Tehnica de plantare.
Adancimea de plantare a pomilor. Pomii trebuie plantati cu punctul de altoire la 3-4 cm
mai sus de nivelul solului, asezandu-se pe un musuroi de pamant, facut in mijlocul

gropii de plantare. Plantatul pomilor se face de catre o echipa formata de obicei, din
doua persoane. Una fixeaza si tine pomul in pozitie verticala in mijlocul gropii de
plantare si la adancimea corespunzatoare iar cealalta trage pamant provenit din stratul
fertil al solului, bine maruntit si reavan in jurul radacinilor. Se scutura usor pomul, ca
pamantul sa patrunda printre radacini, astfel in cat sa nu existe spatii goale. Dupa ce sau acoperit radacinile cu un strat de 5-10 cm de pamant, se taseaza uniform pamantul
in jurul pomului, incepand de la marginea gropii spre interior.
Se administreaza 10-15 kg de gunoi de grajd bine fermentat, apoi se completeaza
groapa cu pamant si se taseaza din nou.
Pe timp secetos, in special primavara, pomii
plantati se uda cu 15-20 litri de apa.
In final, se face un musuroi pe suprafata
gropii de plantare, cu restul pamantului
ramas, fara a se mai tasa. Proiectarea
coroanei pomilor. Pomii sub forma de varga
se scurteaza la 60-70 cm de la nivelul
solului in cazul plantatiilor intensive,
respectiv la 80 cm in cazul coroanelor
globuloase, utilizate in sistemul semiintensiv.
Scurtarea pomilor este bine sa se execute
primavara, inclusiv la pomii plantati toamna.

Bibliografie
1 Amzar V., Braniste N. Cultura marului, 2000, Editura S.C. Geea, Bucuresti
2 Braniste N. Ghid pentru pomicultori, 2000, Editura Ceres, Bucuresti
3 Braniste N., Ghidra V. Cultura parului, 1999, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca
4 Cociu V. Caisul, 1993, Editura Ceres, Bucuresti
5 Cociu V. Soiurile noi, factor de progres in agricultura, 1990, Editura Ceres, Bucuresti
6 Cociu V. si colab Cultura nucului, 1983, Editura Ceres, Bucuresti
7 Cociu V. Cum sa ingrijim pomii si arbustii fructiferi, 2002, Editura Ceres, Bucuresti
8 Corneanu G. Cercetari privind perfectionarea tehnologiilor de obtinere a pomilor, 1997, Cercetari
Agronomice in Moldova, Iasi, Vol. 2
9 Corneanu G., Cardei E., Corneanu M. Cercetari privind perfectionarea tehnologiilor de obtinere a
pomilor cu intermediar la specia par, 1997, Cercetari Agronomice in Moldova, Vol. 2
10 Corneanu G., Corneanu M Cercetari privind altoirea nucului direct in camp, 1997, Cercetari
Agronomice in Moldova, Iasi, Vol. 2
11 Corneanu G. Cercetari privind modul de pastrare a materialului saditor pomicol si dendrologic, 1999,
Teza de doctorat, Bucuresti
12 Cimpoes Gh. Conducerea si taierea pomilor, 2000, Editura Stiinta, Chisinau
13 Ceausescu I,. si colab. Pomicultura, 1982, Editura Ceres, Bucuresti
14 Cireasa V. Pomicultura generala, Curs litografiat, 1995, Iasi
15 Cardei E. Aspecte tehnologice privind combaterea bolilor si daunatorilor la pomii fructiferi, 1986,

Cercetari agronomice in Moldova, Vol. 3

16 Cardei E. Contributii la studiul principalelor boli virotice ale marului in Moldova, 1998, Teza de doctorat,
Iasi
17 Ceapoiu N. Pomicultura aplicata, 2001, Editura Stiintelor agricole, Bucuresti
18 Drobota G. si colab. Soiuri de pomi, arbusti fructiferi si portaltoi, curs litografiat, 1997, Iasi
19 Drobota M. Curs litografiat, 1997, Universitatea agronomica, Iasi
20 Dragoi D. si colab. Cultura prunului, 1999, Editura Paralela 45, Pitesti
21 Dutu I. si colab. Ameliorarea portaltoilor pentru prun, 1997, Lucrari stiintifice, I.C.P.T. Pitesti-Maracineni
22 Gradinariu G. Pomicultura speciala, 2002, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi
23 Gherghi A. Fructele si importanta lor, 1983, Editura tehnica, Bucuresti
24 Gherghi A. si colab Biochimia si fiziologia legumelor si fructelor, 2001, Editura Academiei Romane,
Bucuresti
25 Gherghi A. Prelucrarea si industializarea produselor horticole, 1999, Editura Olimp, Bucuresti
26 Isac I. si colab. Ghidul micului pomicultor, 2001, Editura Pamantul, Pitesti
27 Isac I. Managementul tehnico-economic al exploatatiei economice, 2002, Editura Pamantul, Pitesti
28 Istrate M. si colab. Comportarea unor soiuri de mar cu rezistenta la rapan si fainare in conditiile din
nord-estul Moldovei, Cercetari agronomice in Moldova, 1992, Iasi
29 Istrate M. si colab. Contributii la imbunatatirea sortimentului de cais pentru zona de nord-est a
Moldovei, 1995, Cercetari agronomice in Moldova, 1992, Iasi
30 Mihaescu Gr. Cultura pomilor pe langa casa, 1982, Editura Ceres, Bucuresti
31 Mladin Gh., Mladin P. Cum cultivam si ingrijim plantele pomicole, 1996, Editura Tipo Mul, Tg. Mures
32 Negrila A. Sfaturi horticole, 1953, Editura Agrosilvica de Stat, Bucuesti
33 Parnia P. Pomicultura pentru amatori si practicieni, 1999, Editura Ceres, Bucuresti
34 Parnia P. si colab. Producerea, pastrarea si valorificarea materialului pomicol si dendrologic, 1992,
Editua Ceres, Bucuresti
35 Petre L., Corneanu G. Soiuri si selectii de perspectiva la nuc in nord-estul Moldovei, Cercetari
agronomice in Moldova, 1997, Vol. 2
36 Rati V. I. Marul – pasiune si afacere, 2001, Editura Moldavia, Bacau
37 Suditu P, Corneanu G. Mecanizarea lucrarilor in pomicultura, 2003, Editura PIM, Iasi
38 Stefan N. Sortimentul de mar si par pentru livezile intensive, 1985, Gradina, Via si Livada, Bucuresti
39 *** Anuarul statistic, Bucuresti, 1997 – 2001
40 *** F.A.O. Production Yearbook, 1997 – 2001
41 *** Buletine A.S.A.S. 1995 - 2000

STAIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR IAI

os. Voineti nr. 175, Cod fiscal R 3423277, Iai - Romnia

tel. 0232 214810, 0232 215065, fax 0232 214798
email office@pomicolaiasi.ro ,web - www.pomicolaiasi.ro
Tel. 0232 214810
Fax: 0232 214798

Protejarea impotriva rozatoarelor iarna

In vederea protejarii pomilor din livezi, fie de orice natura, contra rozatoarelor, metoda de aparare o
constituie imprejmuirea cu gard din plasa de sarma inalt de doi metri, inca din anul plantarii.
Marginile gardului din sarma se introduc in sol circa 10-15 cm si se fixeaza cu carlige, pentru a impiedica
patrunderea iepurilor pe sub plasa.

Daca gardul din plasa de sarma are o inaltime mai mica de 2 m, in iernile cu strat gros de zapada sau cu
viscol se creeaza posibilitatea ca iepurii sa sara peste plasa.
9.1. Protejare pomilor tineri impotriva atacului de iepuri
In cursul iernii, cand solul este acoperit cu zapada, iepurii de camp pot roade coaja pomilor tineri, pe care
ii poate distruge complet, cand portiune roasa pana la lemn cuprinde trunchiul de jur imprejur, deoarece
sunt intrerupte vasele de liber din scoarta, prin care circula seva preparata de frunze. Pomii izolati si de
pe laturile mici mai pot fi aparati contra iepurilor si prin invelirea trunchiului cu tulpini depanusate de
porumb, floarea soarelui, trestie, nuiele sau fasii din material plastic. Invelirea trebuie astfel facuta incat
sa nu ramana descoperita nici o portiune din trunchi iar legaturile trebuiesc facute strans pentru ca
materialele folosite sa nu fie luate de vantul din timpul iernii.
Rezultate bune se obtin si prin badijonarea trunchiului cu un amestec urat mirositor, ca de exemplu:
- lapte de var amestecat cu balega de porc
- var 70%, pamant galben 27% si sange de animal sacrificat, 3%.
Aceste amestecuri, apara pomii contra iepurilor numai in perioada de timp uscata. In perioade de ploi sau
ceata, amestecurile se spala, iar badijonarea trunchiurilor trebuie repetata.
9.2. Protejarea pomilor tineri impotriva atacului soarecilor de camp si a sobolanului de apa
Sobolanul de apa roade scoarta de pe radacinile pomilor si de la baza trunchiului din care cauza pomii se
usuca. Pagube mari se inregistreaza la pomii tineri, cand coaja de la baza trunchiului este roasa de jur
imprejur.
Sobolanul de apa sapa galerii, la o adancime de 15-35 cm si pe lungimi destul de mari de 25-30 m.
Cuibul este situat de obicei sub radacina pomilor. Prezenta acestui rozator se cunoaste dupa musuroaiele
de pamant, inalte pana la 10 cm, ridicate deasupra galeriilor, mai mici si mai neregulate decat cele de
cartita.
Soarecii si chitcanii, in cursul iernii, sapa galerii pe sub zapada pana la pomi, carora le rod scoarta din
zona coletului, uneori pe toata circumferinta trunchiului.
Combaterea acestor daunatori se poate face prin urmatoarele metode: saparea pamantului in jurul
pomilor, asezarea de crengute de brad la baza trunchiului cu acele in jos, folosirea de momeli otravite,
calcarea zapezii la baza trunchiului.