Mihai Eminescu - Gloss

Bookmark and Share

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi i nou toate;
Ce e ru i ce e bine
Tu te-ntreab i socoate;
Nu spera i nu ai team,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamn, de te cheam,
Tu rmi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,

n auz ne sun multe,
Cine ine toate minte
i ar sta s le asculte?...
Tu aeaz-te deoparte,
Regsindu-te pe tine,
Cnd cu zgomote dearte
Vreme trece, vreme vine.

Nici ncline a ei limb

Recea cumpn-a gndirii
nspre clipa ce se schimb
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se nate
i o clip ine poate;
Pentru cine o cunoate
Toate-s vechi i nou toate.

Privitor ca la teatru
Tu n lume s te-nchipui:

Joace unul i pe patru,

Totui tu ghici-vei chipu-i,
i de plnge, de se ceart,
Tu n col petreci n tine
i-nelegi din a lor art
Ce e ru i ce e bine.

Viitorul i trecutul
Sunt a filei dou fee,
Vede-n capt nceputul
Cine tie s le-nvee;
Tot ce-a fost ori o s fie
n prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zdrnicie
Te ntreab i socoate.

Cci acelorai mijloace

Se supun cte exist,
i de mii de ani ncoace
Lumea-i vesel i trist;
Alte mti, aceeai pies,
Alte guri, aceeai gam,
Amgit att de-adese
Nu spera i nu ai team.

Nu spera cnd vezi mieii

La izbnd fcnd punte,
Te-or ntrece ntrii,
De ai fi cu stea n frunte;
Team n-ai, cta-vor iari
ntre dnii s se plece,
Nu te prinde lor tovar:

Ce e val, ca valul trece.

Cu un cntec de siren,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca s schimbe-actorii-n scen,
Te momete n vrteje;
Tu pe-alturi te strecoar,
Nu bga nici chiar de seam,
Din crarea ta afar
De te-ndeamn, de te cheam.

De te-ating, s feri n laturi,

De hulesc, s taci din gur;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dac tii a lor msur;
Zic toi ce vor s zic,
Treac-n lume cine-o trece;
Ca s nu-ndrgeti nimic,
Tu rmi la toate rece.

Tu rmi la toate rece,

De te-ndeamn, de te cheam;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera i nu ai team;
Te ntreab i socoate
Ce e ru i ce e bine;
Toate-s vechi i nou toate:
Vreme trece, vreme vine.