3.11.

2016
Embriologie curs 1

Formarea cavitatilor seroase ale trunchiului

Peritoneul. Formarea diafragmei

Seroasele sunt reprezentate de pleura, pericard, peritoneu, toate avand un

punct de plecare comun embriologic = celom intraembrionar. Acesta reprezinta
spatiul in care viscerele se misca (confera mobilitate viscerelor).
In jurul tubului intestinal de natura tub epitelial se gaseste mezodermul
care formeaza in jurul tubului o lama = splanhnopleura. De la nivelul acesteia se
reflecta si se continua pe peretele trunchiului o alta lama mezodermica numita
somatopleura. Aparitia tubului intestinal este anterior de tubul neural si
notocord, intre splanhno si somatopleura se gaseste celomul intraembrionar.
Reflectarea anterioara a mezodermului, mezenchimului poarta numele de
mezenter ventral primitiv, iar reflectarea posterioara se numeste mezenter
dorsal primitiv.
Mezenterul ventral primitiv este existent la nivelul esofagului terminal,
stomacului si duodenului si partial la nivelul cloacei (pt scurt timp). La nivelul
toracelui, deoarece se interpune cordul, mezenterul primitiv ia denumirea de
mezocard dorsal. La nivel abdominal apare o formatiune numita SEPT
TRANSVERS din care se vor dezvolta prin mugurii lor ficatul si caile biliare
extrahepatice (deci apare mugurele hepatic si biliar) - dreptul transvers va face
parte ulterior din elementele care constituie diafragmul.
Mezenterul dorsal primitiv -derivat mezenchimal- exista pe toata lungimea
tubului digestiv, exceptand esofagul superior si faringele (ca si cale comuna). In
functie de locul in care se situeaza avem:
- mezoesofag;
-mezogastru;
-mezoduoden;
-mezenterul propriu-zis (pt jejun si ileon);
-mezocolonul transvers;
- partial al colonului ascendent si descendent;
-mezosigmoid;
-mezorect;

Prezenta celor doua foite mezenterice - ventral si dorsal - duce la diviziunea

celomului intraembrionar.

Diviziunea celomului intraembrionar

- in cavitate pericardica, unica, mare situata in torace;
- canalele pleuro-peritoneale - in nr de 2;
- marea cavitate peritoneala care ulterior isi dezvolta prin pozitionarea
stomacului un diverticul = bursa omentala;

Evolutia mezodermului ventral si formarea septului transvers

La nivel abdominal, in portiunea incipienta, sub esofag, mezenterul ventral

este mai lat, cuprinzand in grosimea lui o masa mezenchimala - sept transvers.
Acesta ocupa spatiul dintre cavitatea toracica si cavitatea abdominala, initial are
aspect semilunar, avand extremitati dorsale ascutite, care realizeaza limitarea
comunicarii dintre cavitatea pericardica si cavitatile pleuro-peritoneale. Stomacul
si duodenul - in aceasta situatie- sunt initial inglobate in septul transvers, care le
va forma mezoul. Ulterior se indeparteaza de sept, singura urma de legatura fiind
mezogastrul ventral. Ramane in grosimea septului transvers mugurele hepatic
care va da nastere ficatului si care imparte mezogastrul ventral in 2 segmente:
- unul de legatura intre ficat si stomac - ligament gastro-hepatic;
- un element de legatura intre ficat si peretele trunchiului - ligament falciform;

Evolutia si traseul seeptului transvers

Incepand din S3, ST nu este complet posterior, lasand comunicante

canalele pleuro-peritoneale, fuziunea posterioara realizandu-se numai cand vor
fuziona splanhnopleura cu somatopleura dand nastere mezocardurilor laterale.
Initial ST apare in pozitie inalta, raportandu-l la somite, este in dreptul somitei
occipitale 1. Dupa fuzionarea somato si splanhnopleurei, portiunea care vine in
raport cu pericardul vor forma diafragmul si bureletul hepatic, intre care se
insinueaza un diverticul peritoneal, viitoarele ligamente falciform si coronar. Inca
din acest moment apare invazia mioblastilor si a nervului frenic.
In S4 coboara in dreptul somitelor cervicale C3-C5.
In S6 ajunge in dreptul somitei toracale 3.
In L2 coboara in dreptul somitei lombare 1.

Daca initial in pozitia inalta era vertical, pe parcursul coborarii devine

orizontal. ST va duce la dezvoltarea diafragmei. Pe langa acesta, in dezvoltarea
diafragmei mai intra membranele pleuroperitoneale, mezoesofagul dorsal si
peretele trunchiului. Fiecare din componente va da nastere unei portiuni a
diafragmei definitive:
- ST devine centru tendinos al diafragmei;
- membranele pleuroperitoneale vor fuziona la partea posterioara al ST si
impreuna cu mezoesofagul dorsal vor da nastere portiunii intermediare a
diafragmei definitive;
Mezoesofagul dorsal va fi invadat de fibre musculare striate, aceasta
dand nastere la portiunea mediana a diafragmei (aici sunt pilierii diafragmatici si
inelele musculare).
Mezodermul parietal, in portiunea mediana, va forma partea periferica a
diafragmei iar lateral, peretele definitiv al trunchiului. Ulterior, apar recesurile
costo-diafragmatice, care sunt responsabile de modelarea definitiva a diafragmei.
Inca din S5, nervii spinali C3-C5 vor forma frenicul. Acesta patrunde in ST
pe calea membranelor pleuro-pericardice (asta explica raportul frenicului cu
pleura mediastinala si pericardul). Coborarea diafragmei tine cont de dezvoltarea
trunchiului astfel peretele posterior al trunchiului, cu tot cu coloana vertebrala, se
dezvolta mai repede decat cel anterior, ceea ce explica coborarea diafragmei
pana in dreptul vertebrelor lombare.
Odata coborata, din miotoamele cervicale migreaza mioblastii care se alatura
celulelor mezenchimale proprii + miotoamelor toracale migrate care, ca timp,
coincid cu formarea recesurilor costo-diafragmatice, astfel diafragma devine un
organ muscular, foarte important sept intre cavitatile toracica si abdominala.

Malformatii si anomalii ale diafragmei

- hernia diafragmatica congenitala - afectiune musculara a peretelui

posterolateral al diafragmei, avand drept cauza lipsa coalescentei membranelor
pleuro-peritoneale. Frecvent, este in stanga si unilaterala.
Consecinta: comunicarea intre
hernierea in torace a viscerelor
colon, organe care ocupa spatiul
la acel nivel, respectiv cordul
insuficient/ hipoplazice]).

cele 2 cavitati: abdominala si toracica cu

abdominale (stomac, ficat, splina, jejunoileon,
din hemitoracele stang, impingand viscerele de
si plamanii [ uneori acestea s-au dezvoltat

Clinic: prezinta la nastere stare generala alterata, importanta detresa

respiratorie, aspect clinic de abdomen excavat si torace bombat; la auscultatie:

bataile cordului sunt in dreapta, iar in hemitoracele stang se aud zgomote

hidroaerice;
- hernia esofagiana - se datoreaza unui esofag scurt in care stomacul este partial
sau total in torace (partial- strangulat);
- hernie retrosternala - lipsa de dezvoltare anterioara a diafragmului in care
herniaza anse intestinale sau mezocolon transvers;
- eventratia congenitala a diafragmului - se datoreaza lipsei congenitale de fibre
musculare care nu au migrat din membrana pleuro-peritoneala si care este pe o
jumatate de diafragm si care are ca urmare invadarea organelor din abdomenul
superior in torace; (clinic - detresa respiratorie,..)
- paralizia muschiului diafragm - poate fi :
-> congenitala, prin nedezvoltarea nervului frenic - lipsa inervatie;
-> dobandita, traumatism nastere, cand la extractia fatului plexul cervical este
rupt sau intins,elongat;

Evolutia mezenterului dorsal

Mezoesofagul participa la formarea diafragmei.

Mezogastrul dorsal ia nastere la formarea bursei omentale si a omentului mare.
Stomacul - situat initial in plan sagital, favorizand formarea unui reces hepatoenteric - care devine vestibulul bursei omentale. Acest reces hepato-enteric va
avea 2 prelungiri :
-> una spre stanga, din care va lua nastere prin repozitionarea
stomacului, bursa omentala propriu-zisa, definitivata cand curbura mare a
stomacului se situeaza spre stanga si superior;
-> o prelungire craniala intre esofag, diafragm si plaman, care va deveni
prelungirea superioara a bursei omentale, acest ultim reces se cunoaste sub
denumirea de bursa infracardiaca;
Mezogastrul dorsal se alungeste caudal intre foitele omentului mare, dand
nastere unui reces inferior numit prelungirea inferioara a bursei omentale,
care dispare la copilul mic. Intre foitele mezogastrului dorsal mugurele pancreatic
va da nastere pancreasului. Ulterior, pancreasul sufera un proces de coalescenta,
mezogastrul dorsal se lipeste pe peretele posterior abdominal, luand nastere
fascia de coalescenta retro-duodeno-pancreatica a lui Treiz.
Astfel, pancreasul alipit pe peretele posterior abdominal atrage dupa sine si
duodenul partial. Mezogastrul dorsal se continua si spre stanga, dand nastere a 2

ligamente : gastro-splenic si reno-lienal, intre care va lua nastere prelungirea

stanga a bursei omentale.
Mezoduodenul
Inca din L3, se fixeaza pe peretele posterior prin fenomenul de coalescenta,
rezultand fascia retro-duodeno-pancreatica Treiz.
Mezenterul- mezoul ventral al jejuno-ileonului care se definitiveaza in L5, astfel
ca jejunul si ileonul raman intraperitoneale, definitivarea necesitand coborarea si
fixarea cecului si fixarea colonului ascendent prin fascia de coalescenta Toldt I pe
peretele posterior. Mezenterul format este o formatiune peritoneala cu 2 foite
intre care exista tesut conjunctiv adipos, vase si nervi care hranesc intestinul
subtire (jejunul si ileonul).
Mezocolonul transvers - se definitiveaza in L5, la definitivarea lui participand
coalescenta colonului descendent prin fascia de coalescenta Toldt II, si prezenta
mezosigmoidului care confera colonului sigmoidian o pozitie mobila.
Mezosigmoidul leaga colonul sigmoidian de peretele posterior, inferior al cavitatii
abdominale (adica de muschiul psoas). Mezorectul dispare cand rectul devine
organ retroperitoneal si el va constitui etapa finala in evolutia mezenterului
dorsal.