'

DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT

CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I

-.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

LAUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI

PARTEA II

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI

BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V

www.dacoromanica.ro

.r`

Sec. XV

Sec. XVII

Sec. XV

See. XVII

Sac XVI

Sec. XVIII

Sec XVI

Sec. XVII

RXZBOIUL DE TESUT

R sm. A nouasprezecea litera a alfabetului, a

cal): dna ce Indira arida, Inhamti la (Masa rabla lei de

patrusprezecea din seria consonantelor.

*RABAT (pl.-aturi) sn. 466 Mic scazarnint din

pretul de vinzare: m1 -a tactic zece la suta

cal (ISP.).

RABLARIT adj. F Uzat, praphdit, Invechit:

[germ.

Rabatt].

RABDA (raid) vb. tr. 0 A suferi, a indura In

Were =i cu resemnare: RAbdAm poveri, rabdam nevoi,

41 ham de cal 51 Jug de boi, Dar vrem plimInt I

RABvs, Ban. RABO5 (pl. -se) sn. Lemnisor despicat in

doll& pe care se fac diferite crestaturi (I. v, x) re

arata cantitatile sau sumele primite on predate

(COBB.);

in daraverile de cumparare $i de vinzare, de furnituri de materiale, etc.; o jumfitate de raboj ramble

a rabdat clt a rAbdat ulna n'a mai putnt (CAR.) ; Gb: sa nu dea
Dumnezen omulni cit poate ds.; 11 dnrea de durut, dar rilbda

la primitor, iar cea-

In piele ea nn drac (ISP.) A suporta intemperiile:

vitele de acest soil... rabda la frig 51 la ploaie 0.-esd

11

lalth jumatate o is
eel ce predh sumele
sau furniturile, asa

A lasa, a ingadui. a tolera: nu-1 mai rabdau puterile

sa-gi Joace copila pe genuchi (DLVR.) ; nu ma rabdS inima sa

plec IArA sil-1 yid; oft nu to rabde pdmIntul I blestem

RABDARE sf. Faptul de a rabda 11)

() Dispozitiune fireasch de a indura cu resernnare

durerile, ocarile, necazurile: a avea
a sub:1H Cu ;

(
4042 ) : et ca sit nu
pierdeti girnl, Nati in

mina cite nn rabol, Si sa

tiliati de cite on vS vain
zice eu, rani s'o implini

dart priiiite, a a$tepta zadarnic, filth a se alege cu

ceva: de acn inainte n'or mai trebni sa duck nevoi si sit

.asotsp;f",
nu MS mittnininv ii unit/

numarul (ISP.) ; Badea NJMae... ly1 to raboalele

1 Staruinta intr'o lu-

Fig. 4042. Raboaje.

61 pleacit sa-1 gamma ca sa-gi Incheie socoteitie (1.-GHT

!Ain ca la rablig tragi o orestilturli 01 asta vrea sa Mod
o zi de lucre on o ale (sLv.); a -Si iegi din
(ataril), a $i

ou

gi cu Ulcere se lace agurida miere 9 nRABDARE.

RABDATOR adj. verb. RABDA. Care rabcia:

pierde shrita; a credo dun& ~. a crede tot ce i se spune:

fiinta aceea bunk, rabdatoare, evlavioasit,

care a lost pentru ea mai mutt ea o mama

mama... crezindu-le toate laptoase, dupe hum?, cum i le spu-

sesem eu (CRO.) [comp. srb. rabo , r a b u

(VLAHT C NvRABDAT0R.

rabo ].

t RABDuRIu adj. Care r a b -

bg.

RABONTT R RABUKT.

d a, rabdator.

RABEGT, Metal No-

INS

if

incheierea socotelilor

a-St plerde a; Triton Igi iegi din si era poznag clod pierdea
(SET.) ; procurorul, incAtor Bret, care are un dar
deosebit de a-1 senate din Wolk' (BR.-VN.) ; F a mInca rilb-

crare grea $i de lunga durath.: a lucre cn :

amt.

Inclt sa poath servi

si unuia $i altuia ca
mijloc de control la

popular.

marline rilbdiiri pralite (SO.)

la minister e Imbricat In hainele cale mai

(V_Au.)
RABOJ (p/.-boaie), RABOS (p1.-0ap), Mo/d. Trans.

RABUFNE4LA (pl.-en si. Izbiturit sgomo-

REBEGI.

toasti: deasupra acestni Invalmagag de strigate gi de rilbuf-

RABIN sm. ffigt O Invh.tatorul le-

gii la Evrei (E 4041) Seful spi-

neli, cerul se 'nttmecd, deodatS (ULAN.) ; numai din cind In

cind libelee. vifornite1 aducean tipetele portitel tsar))

ritual $i predicatorul unei comunitati israelite; mare

seful unei

.,

sinagoge sau al unui consistoriu

israclit [po1.1.
-1
*RABINAT sbst. A Demnitatea
de rabin fr.].
4041.1
'RABINIC adj. Erth Particular Fig.Rabin.
rabinilor [fr.).
F Lucru vechiu, uzat,
RABLA (p1.-is) st
I

de lephdat, vechiturii: niste rable de miinugi (MAR.);

0
de cut!! 7st. Alirtoagh, gloabh, chzatura. (de

[rabufni].

RABUFNI (-nesc) 1. vb. tr. 0 A izbi, a trinti cu

sgomot: InfigIndu-1 ontitul pin' la miner, 11 raburni la

11 care moron la chilomi Dina ce

(DLVR,) ;
mi-1 rAbuini 51 mi-1 exiled binitor la pam1nt (ISP.) e -

A izbucni cu sgomot.
2. vb. intr. A se izbi cu sgomot: etAttims ablaut de

nigte strachini si ceaoane pe care le sparse (DLVR.) ; pumni In-

tundati ribufnira In *elate cailor (DEM.) [b u f Il I; comp.

rtAzisum].

1035

www.dacoromanica.ro

adj. p. RABUYNI O Izbit, trInRAB- titRABUFNTT

Cu sgomot lzbucnit cu sgomot: o stoma alba

RAC de tare

11

~A din slnul plimintulni (VLAFI).

RAEIUT (-ueso) vb. tr. A unge cu rabuiala: gdseam

De MIn (Mimeo rabnind ciubotele en dohot de eel bun (CRC.)

[comp. germ. r e i b en a freca"].

RABUIALA (pl. -tali) sf. 0 Faptul de a

r A-

C) Unsoare, extrasb. din pacura, cu care se ung curelele,

b u i s imi trdgea un puin de

pe in bot

(CRC.)

Incaltamintea, etc., ca sA se moaie (RV,CREI.)

Moe

Preen lei purta trupul mare de id colo, tropitind Cu ciubotele

grele, nnse on (SAD.).

RABUNIT, RABoNIT, Ban. RABiniaT (NOV.) adj.

Culcat, trintit: coporlia ride c'a acdpat de ger, stind din

*RACHIDIAN = RAHmitag.
0 RACHIE sf. Ban. 2 Rachiu [srb. r a k ij e].
RACHIER sm. Cel ce fabric a r ac hi u, po-

varnagiu: toti qtiau pe dinafard satira... adresata tutu'

flu de

inglmfat

(1.-ON.)

RACHIERIE sf. Oal FabricA de r a c h i u; de-

pozit de rachiu.
RACHI$04RA (pl.-re) sf. Bucov.

= cATINA-

DE-GARDURI.

RACHITA, RICHITA (pL-iti) sf. 4 0 Numele

mai multor varietati de salcie ce crest pe malurile
rIurilor si prin locurile umede: a) (Salix fragilis)
(M) 4046, 4047); b) = MLAJA OO ;

c) -41,13A1 ( Sad)

lix incana);

clad in end rdbunitA pe verdeatA (JIP.) ; Sub umbra de agn-

-um, sau --A.-

RE = SALCIE C);
-*LBA3 =
AaA

rldA, Doarme Leana rilbonitil (R.-COD.).

RAB1J sr RABQJ.
RAC 1. sm. 0 )1s3o Gen de crustacee decapode,
cu corpul acoperit de o coajA negricioasa sau verzuie, care devine rosie prin
fierbere; traeste In apele pie-

troase si e cAutat pentru

carnea lui cea gustoasa (Astacus fluviatilis) El 4043):

macar de to -ar arde o Emit buns,

.4! (REY.) ; a se
(rota) on ..111, a se rosi

dar o zamA de
face

Fig. 4043. Rac.

a merge ca
la feta; F: a da tot inapol ea
a-1 sport ea in ~, a nu progresa de loc, a da indarat,
a regresa, a-i merge

rau ; 0: on un
tot sante, se zice de omul nevoias pe care un mic folos, un mic ajutor, nu-1
voie;

de mare, stacoj

9 * RacuL, unul din

cele 12 semne ale zodia-

cului, numit si cancer"; numele unei constelatii

4044 0

Si rachitile se 'ndoale, lovindu-se

de pamint (ALECS(i ; inflieor afa pe

I'}"

Fig. 4046. Rachita.

f) ~-MOALE sau

Fig. 4047. Rachita.

-PumuRoAsA
boy;
g)
(Salix purpurea); rachita, ca 91 salcia B11'14380._ gospodinelor noastre pants
dobindirea color!) galbene (PAMF.) ;

poate scoate din ne-

Furca de oprit cA-

nula ei o bag intr'un tidily de r1-

Fig. 4044. Racul.

ruta pe un suis, ca sA

l Boala numitA de obiceiu

hitt (BR.-VN.) ; loon! ales e o mlaetinA cu stuf el cu richitA (000B.).

(pl.- acuri) sn. p TrAgator de dopuri de la sticle

re plantA cu tulpina dreap-

cuiva cu pumnul, cu ciomagul, cu o arma, gata sA

flori rosii-purpurii, asezate

Inteun spit mare si dens la
virful tulpinii si al ramurilor; creste prin locuri umede, finete mlastinoase, pe

e1 acum disci! la minte (CRC.) [camp. RAGADIII].

RACAN sat. , Soldat nou, recrut : aea e, miti

numita si lemnie" sau temnusca" (Lythrum salicaria)

nu dea Inapoi 0
cancer".
2.

astupate 0 t AncorA: vaporul state la adapost el aruncS

ill (em.); nu II oa anghira eau
corab le! care nein se amud! in apS ei on anevole se ardlcA (PANN) [vsl. rakt].
RACACHICIU sm. Trans.(FR.-CDROO rtAcAnL.
0 RACADUT ( -nest) vb. refl. Mold. A nAvAli asupra

loveasea: Ivan... se rlicadneete el on pima, dar an prins

(ene.); eft) boboc, e !

(DEM.)

camp. RATAN].

.e

(in opoz. cu desca")

RACANL sm. ),,ajo Broatec, brotaeel: clod

racitnei1 oei verzi se ante ens pre lemne, atunol are

ploale

(ION)

[lat. vulg.

ragan ells].

*r acanu s;

sit vie

comp. it.

ling& balti si tufisuri uniede:

([
4048)
Varietate a
plantei precedente, cu flo- Fig. 4048. Rachitan.
rile asezate in virful tulpinii si al ramurilor in spice lungi si subtiri ( Lythrum virgatum) [rachita].
RACHITAR s/.
Fluture de noapte, de -,.
coloare brumArie, a ehrui larva, numitA sfi ajkc

RAC4R sm. solk Cel ce se Indeletniceste cu prin-

sul racilor: pesoari, Tl

RACHITAN sat. 4 Ma-

tA, virtoasa si rainificata, cu

...el dirvari (no.

0 RACATET, RAMTUT sm. Kg0. = RAcAnL: ram-

tutul e bun prevestitor de ploale, vats, pe alnd e secetli. (MAR.).

0 RACE pp- RzcE.

RACEALA (p1.-011)

ga pin& la 9 cm., goala. si de coloare tranda-

Si. 0 Faptul
de a rac i; Insusirea de a fi rece
0 Frig I a / Boala capatatb. din

rie; e foarte stricacioasa. caci gdureste tulpinile pomilor, plopiEsa.

pricina frigului 9 0 (F) LipsA de In-

sufletire ; indiferenta, nepAsare: 1 -a prima on

el stStu de fatA el privl on a ceastit tragedle (BALD.).

*RACHETA (p1.-te sf. 0 1,, Instrument Intrebuintat In unele jocuri cu

iningea (El 4045 Teava de car4045.
ton umplutA cu materii explozibile Fig.
care, chid se aprinde, se Inalta foarte Racheta.
sus In vAzduh produc1nd efecte speciale de lumina [fr. r aqu et t e].
RACHIA (pl. -ate) sn. S dim. RAcHfu: tit ...Ill
race el tare aiunecit pe tit ca untdelemnul

(S..ALD.).

delus" sau sfrede1 us ul-lemnului" e luil-

lor, stejarilor, tailor si

mai cu seam& ale rachitelor celor batrine

414

Dr
Fig. 4049. RAchitar.

(Cossus ligniperda)
4049) [r 5. chi ta].
RACHITT$, RAcHins (p1.-lauri) sn. * Loc unde

crest multe r A c hi I. i : tot prin ritchitiguri si stuhnrl de

bait' (LUNG.) ; ritchitieul co umbrea sArlicAoloasa clidire (GRIG.).

RACHITE4 sf .,mai adesea RAcHITTLE pl. Mic

arbust, totdeauna verde, cu tulpina tiritoare, cu

Frunze ovale, ascutite si cu marginea rAsucitA,

verzi, pe partea superioarA si alb e-cenusii, pc partea

1036

www.dacoromanica.ro

inferioara; face flori trandafirii, plecate In jos;

fructele, comestibile, slat niste boabe rosii, cu un

gust acrisor; creste prin voile umede si umbroase
de la munte (Vaccinium oxycoccos) (a 4050)

frachital.

sau a pastra mincArile, ca sa nu se strice de cal- RAC dura D 4053): pelinnl en siton pant Is (BR.-VN-)
RACITURA (731.-tnri) s/. X MIncare rece I RAC
pl. Mold. Piftie: in local nester lAturi, vel face... niete

racituri on nsttiroin et TM OUZO= !riot (ALECS.); toes cexnurile de pe dlnsa tremuran Intoemal ca night rileiturl (ON.)

RACHITEL sm. Oas. WO. = RAcAnr...

RACHITELE w RAciirm.

RACHITICA (pl. -tale) sf. 4 dim. RACHITA.

Rachita sau salcie Mara: se Herb cam pats litrl de apit

on tot atftea kilogram de vtrfurl de salcie tint.r6, nnmitit

(PAMF.); d'apoi vara, in zilele de sarblitoare... duet. cubes
de Ment gSlbenele... eine umbla P (COG.)

[r A c i].

RACIUINA, RACIVNA (Pac.) 5/. i MichIplanth

ierboash, cu flori albe, dispuse In panicule; creste

prin plidurile umbroase de la munte; poporul o

Intrebuinteaza la oblojeli (Galium anqustifolium).

RACLA (p1.-1e) sf. CO ow- LA-

cRA Mold. Bucov. Cutioara

de lemn cilindrica ce se inchide

ermetic cu un capac $i In care

se pastreaza brinza, unt, etc.

(SEZ.) (

4054).

RACLITA (p1.-te) sf. dim.

RAMA: oars -cine tura de lawn bo-

Fig. 4054. Rada.

iaren 0 , CU bard (PRV.-MB.)

RA.CNET (pl.-ete), Mold. RACNIT

pl. -its

sn.

ftk Strigatul leului 0 F Sbieret, stright puternic,

Fig. 4050. Rachilea.

furios: ea pornit cocoana en Monate, sA Odic mahalaua '12

picioare (CAR.); skim' se aude nn rAcnit spitimIntigor (coo.)

Fig. 4051. Rachilicc

Attic arbore, originar din Europa meridionala,

cu frunze ascutite, acoperite pe o parte $i pe

alta cu mici solzi stelati ce le dau un aspect argintiu; face flori mici, rnirositoare, galbene pe dinauntru, $i alburii pe dinafarit; se cultiva ca
planth ornamentalh; nun)ita $i salcioara" (Eiaeagnus angusti folio) (El 4051)
GE ~-ALBA

RACHI'M er

MLAJA .

RAscoA-

RACHITN.

RACHTU (111.-inri) sn. S Maur& spirtoash,

imbatatoare, fabricate din alcoolul ce se extrage

[r a c n i].
RACNI ( -nose) vb. intr. 7,k A striga tare (verb.
de leu $i de tigru): lout... rilenea de oredeai ea se lupta
on toate lighloanele pt.darilor

(ISP.1

'9 F A sbiera,

a striga tare, turbat, ca o tiara: end I-a alone arsura

la os, a sarit din soma Menind ca uo tour (CR0.1; popa a

Meng sea de tare. ca cum 1-ar ti lost pus pe trigare (SDI

[vsl. rykrirtti].

RACOARE sj. 0 0 \'reme r e c e, frig plAcut

care tempereaza a prea mare caldura:

i noaptea,

din yin sau din porurnb, prune, cire$e, etc. $i ame-

Pe ; a se schimbli In frig (DOM.); Ralule, grading dulce,

Nu mt. 'ndur a ma mat duce... De entecnI oucilor, De

horeica", Trans. vinars": si (Wait ce ca tot omul on

dus pe Romani departe... in cetatea 01poitunilor ($1) acolo

11 0 F Inchisoare, arest: 'Marti an

stecata cu apa, uneori $i cu alte esente, Mold. Bucov.

apelor (PANE.)

loom de

1-an pus la
(g.-coo.); de multe on Jandarmii 11 scotean dintre capete sparte et coast rupte el-1 ducean legat la (SAD.)

die

trag. 0 Ian DO Joe la drum... (PANN);

de droi-

tC. rak y J.
RACT (-cesc) 1. vb. tr. A face r e e e;

(V) F

a-ei gura de geaba, de surds, de pomant., a volti in zadar, a nu fi ascultat : (lima on ti se trece vorba. nu-ti mai
gura (PANN) ; Intrebarile ei rugAclunile mole to faceam
in sec, Mel 1mi raceam gura de surds ((SP.).

2. vb. intr. A prinde raceala: se vede c'an Melt pe

drum, clod s'an Intors de la taxi ( aLEcs.)

2, vb. refl. A deveni rece: s'a Melt ciorba, eaJesus, mincarea, baba 0 cy A deveni indiferent;
a-5i pierde insufletirea.
RACILA, ItAHILA (pl. -le) Sf.
Boala la-

untrica, veche, crania., care nu se rnai vindeca:

fel de fel de doftorl 1 s'aratarit..., da mai nisi unu nu putu

tdia ce rahilt. SA alba IhP.); m' am tilmaduit de vittamiltura,

pl. Fiori de groaza: a bAga In Mete ye cineva, a-1

umplea de spaima; as apuca racorile, a-1 apuca grna-

za: numal gIndindu-se eineva, 11 apnea racorile morttt ((BP.).

RACOINA sf. 4
0,1

RAcomA 0 0 /ten.

Pinze rara, proasth, rau tesuta (CIAO.).

RACOREALA (pl.-ell) sf. O 0 Racoare, boare

racoroasa: VInittorul soarbe 'n eele-i racoreala diminetii

(ALECS.) F Inchisoare, arest: meeariam... duet. ce
scapa de la (JIP.1 [r Acor 1].
zoRvix-piTTcE
RACORELE sf. pl. 0/ten. 4.

[r acorn].

RACORI (-oresc) 1. vb. tr. A produce r a coar e: ploala a mat acorn vremea I 0 A produce o sensatiune placuta, de u5urare: bietnl Un-

'7 acolo s'a dat

Malta, ...o Wane orincent., Inveninata de racilele trecu tului (VLAH.) ; era o raeila yea Intro Stoics Bivolaru 51

gar Intlndea tremurind parent( care-1 theorise 51 lui palms

Nastase Beldio (5.-ALD.)

131-M1 mai racoresc sulletul ( ALECS.).

2. vb. ref/. 0 A deveni riteoros:

dar tot simt o Tacna aid Sub pintece (PANE.);

RACILA p1.-113) sf. WO, IJnealta de pescuit

r acii
4052) [srb. r sail o].
0 RACINA sf. Trans. (PAC.) = RACILA.

RACIT 1. adj. p. Rag. 0 Facut rece 0

Care a prins ram A I Care a devenit

rece.

O CllpA (VLAH.);

lnima, eullettg, a usura inima (de o

suferinta, de o suparare): o i lAsati-ma ea piing, ea

s'a acorn vremea

se face racoros, a se raci: si toarnA el toati

spa eea din Rutin& 1113 jarateo, pint. oe stinge loon' de tot 01 se
racoreete ouptiorul (CRC.) A se usura (de o su2

parare, etc.): nu *tin cum same at vorbele sates din gurA,

oft pare& ml se rAcori inima, ma 11-

igen sr.).

RACORITOR adj.

verb.

RAcoRi. Care racore$te: bauturl

rlicoriteare.

RACOROS adj. Ce racoreste, ce aduce racoar e:

nn vInt

dupil oe intrit In bale,

porunci sA-1 adult armasarul, ca sit-i
stifle aer
IISP.) 11 Cam rece:
vreme rilcoroasa.

*RACOW

Fig. 4052. RAcill.

ow- ROCOSI.

RACOVINA, ROCCVA, Ban.

RAcupa (131.-ne) sf. ati 0 Mica

Fig. 4053. Rt.citoare.

2. sbst. Faptul de a Mei.

RACITOARE sf. 1191 0 Vas, dulapior, etc.

In care se pune ghiat,a, pentru a raci bauturile

planta cu tulpinile cilindrice, Fig. 4055. Rilcovina.

intinse pe pamInt, cu flori mici albe, cu fructul constind dintr'o capsule lungt1reata, ale caret serninte sint mull cautate de

1037

www.dacoromanica.ro

RAC- gig (Stellaria media) ( 4055 ITC) MIERLVTA2

O [comp. sl. r a k o v i n a].
RAD RACULE'
s= SCTNTEIVTA
sm. solo dim. mall 044 Planta cu
rizomul gros, tirltor 5i rasucit, cu flori albe-rosietice, dispuse Intr'un spic terminal; creste prin
pasunile umede din munfi; numitt si cirligat", clrligafica,
iarba -rosie", radacina - serpi-

lor", etc. (Poly01122M bistorta)

4057 .

RACU*OR
sm. 0 )434 dim.

RAC: RI aduc vre-o

dol
chircitl, oftIgogl, ca vat de eii
(ALECS.) 4 In-

/"P,

vint primitiv din care cu ajutorul sufixelor $i pre-

fixelor, deriva alte cuvinte: rildacina lui thabunatilti"

e ban" Numar care, Inmulfit data. sau de

mai multe on prin el Insusi, reproduce un numar
dat: 4 e rittlficina Drama a but 16;

cubica,

nurnarul

lui 125, pentru ca 5 X 5 X 5 =125; a extrage rridileina piitratft.

san tibia a until numar [lat. radicina].

RADACINOS adj. .b Care are radacini
mari sau numeroase.
RADACIOARA (pl.-re) sj. , dim.
RADACINA.

*RADAN

care, Inmullit succcsiv de doua on prin el Insu*i,

reproduce un numar dat: 5 este radacina cubiod a

-ane sn. Ak Lucrare de

fortificatiune cu unghiuri iesite in a-

far& spre clmpie: $olmn'n cede ritenind (ALECS,) (I_!] 4060) [fr. re d a n].
RADA CA (pl. -aste, -Asti) sf. 4
4060.
Glndac mare, negru-castaniu, ale ca- Fig.
Radan.

seen., cu pintecele
row, cu picioarele
dinainte asemenea clestelor de

rui falci seaman& cu coarnele unui

rac, ce traeste

Fig. 4056.
Fig. 4057.
printre pietrele aROcuaor.
Raculel.
pelor statatoare
si pe la izvoarele reci, unde se hraneste cu viermi$ori (Nepa cinerea) ([!1 4056).

*RA.CT,JT sm. Cp)

*RADA (pl. -de) sf.

4061): de vrel ea al par mare, pune totdeauna coarne de

RECRpT.

tr. CO X A recruta

*RACUTA (-utez vb.

(CIADS.) (OR. -N.) (VTRC.).

verb; numit si ragace", rodasca", rudasca",

comae", boul-lui-Dumnezeu", boul-Domnu-

lui", vaca-Domnului", etc. (Lucanus cervus)

Porfiune de mare lInga

farm unde corabiile pot ancora la adapost de unele

vInturi [fr.].

RADACIN4 = ibIRADACINA.

RADACTNA (p1.-tai) sf. C) 4 4 Partea plantelor gi arborilor, de obiceiu ascunsa In pamint,

care le serveste ca sa suga din sol elementele cu
care se hrtmesc: rAdlicinile unui copao ; dupa forma

lor, radacinile se numesc tiiitorme, pivotante, napiforme, ramificate, fasoloulate, etc. ( ] 4058); a se usea
de la

CO: a prinde

a se aseza bine si pentru

mai multa vreme intr'un roc, Intarindu-se $i des voltindu-se acolo 0 T. Principiul unui lucru: a

Fig. 4065. Rednte.

0,0 In ape cu care to spell pe oap (MAR.) [comp. RAnAcE].

RADAGAT adj. Ce seamana cu coarnele de

radasc b (vorb. de coarnele vitelor mari).
RADE (rad) 1, vb. tr. 0 A taia parul pin& la
piele cu briciul: a -el

barbs, mustatile, capul; crud an

ras barbels Imparatul Mosoalilor, atunee olnd
schimbat
portal, atunce singur Imparatul 1-au ras barba Cu mina but
(NEC.) ; Dopo, ce nu giudeci drept, dud Ill yin crirIlle mole? tiolu rade pletele I (N.-COST.); coasa In infinite lui radea ca briciul

(DLVR.) A reteza: ctnd a dat emenl si ilia, 1-a of ras

oapul (SB.) A razui, a scoate, a Indeparta cu un

mita, cu o unealta taioasa, parul (de pe un animal),

pojghita, coaja sau un mic strat de deasupra:

clnd Ws tats porcul $1-1 ptrlea... ca O. se poatft = mai fru-

mos, on Incillecam pe pore deasupra praetor (coo.);

coals
de pe ridiche ;
vApseaua de pe zid A sterge (ceva

saris):

on guma; Dumnezen 1-a ras din cartea viilor

(Lom) 0 F A face sa piarda (un proces), a

trInti la un examen, a scoate dintr'o slujba: tribu-

nalul 1-a ras; se glee ea dascalit noltri an de end sa -1 radii

Fig. 4058. RAdAcini :

A. filiforrne; B. pivotanta ;

tv(.A11.); F

C. napiforma ;

D. ramificate ;
E. fasciculate.
tale rant de la ; NidOclna Invataturli este amarft, dulci slut

Pr ext. Partea de jos a

unui lucru fixat In pamint, unde se ive$te la suprafafa: coliba babel Linea... are un brlu ca de-o palms,
bout on bola mete, jos la = OSP.) 4
* Partea plantei, ascunsa in pa- 011
mint, Intrebuinfata In alimenta1nsA rodurlle el (NEOR.)

fiune, In medicine, etc.: ceapa, mor-

tarfi mewl, a face cuiva neajunsuri,

furs a-1 menaja A darlma din temelie, a Ulla

pina la pamint: el radeau total de pe late pftmIntului

(ISP.)

gb A cf*tiga cuiva in jocul de carti toti

banii ce-i avea: Toderlcit i-a ras pre tot! si peste noante
s'a !dent nevdzut cu aural al en Juvaernrile (YEGR.) A

trece cu o scindurica peste banifa sau alts masura

plina cu griu, porumb, etc. A trage: a-i o

palms 1 A o
a o sterge. a o lua la fuga: o rase
la fuel (sa.i C) A atinge uor o suprafafa: In-

oovul, Riede, napul, etc. slut radaolui comestibile a * Numiri de plante:

tocmai ca pasarea care rade apa eu aripile tura de lute Innecam $i eu deasupra apei (ON.); rindunicile zburau, rtizind
pamtntul, de-a lungul milli (BR. -vN.).

ow- LINGOAREO i-..-DE-L/14GOARE2= GALBAJoARA;

=-D,ILDE = LEMN-DTACE;
~-SAL-

barba, mustatile sau parul de pe cap: salmi ee rade

lesne (ZNN.) [lat. r a d a r e; Intelesmile 5 si 10,

2. vb. refl. A-si taia pina la piele, cu briciul.

RADACINA-CIUMEI =CAPTALANC) ;

BATICA HREAN;
PILOR .`11ACULT

dupa fr. rase r].

*RADIA (-diez) 1. vb. tr. A $terge (de pe a lista,

RADAC1NA-5NR;

~-DE-MIC-

61314EA, rizomul carnos, placut mi-

,f

rositor al unei sped! de stinjini

(Iris florentinal, Intrebuinfat In Fig.ana-de-micunea.
4059: Reddmedicina, la fabricarea pudrelor si
a sapunurilor parfumate, etc. (E, 4059) 6 IZ 0rigine: din oe

qi Izood slut numele (neamurilor) care an

ql Inds sine al la alto tart strain() (er..cosr.) 1 6) Par-

tea prin care unele organe fin de restul corpului:

rid/Wins until dinte, a parului, a unghillor 'I' s co Cu-

dintr'un registru): un nume.

jg. vb. intr. A raspindi raze luminoase [fr. r ad 1 e r].

*RADIANT adj. Care trimite raze in toate di-

rectiunile [fr.].
*RADIAR 1. adj. Dispus in raze.
2. RADIARE sf. pl. 4 Veche diviziune a regnului
animal care cuprindea echinodermele, etc. [fr.].

*RADIAT 1. adj. 0 Ale carei parti sint asezate

ca spifele unei roti I * Se zice despre florile

1038

www.dacoromanica.ro

ale caror petale formeaza o coroana, ca d. e.

floarea soarelui, ochiul-boului, etc. E (4062).
2. RADIATE sf. pl.
Tip de plante din

fans. compozeelor, cum

e ochiul-boului, etc.
Animate neverte-

fizica servind la transmiterea sunetelor prinrrazele

Iuminoase [fr.].

RADRADIOFONIC adj. -6 Privitor la radiofonie RAC

[fr.].

*RADIOFONIE s f. lg Transmiterea sunetelor

prin ajutorul undelor hertziene (t]4065, 4066 )[fr.].

brate care prezinta o

dispozitiune radiata,

precum sint stelele de

mare, polipii, etc. [fr.

radix].

RADIATOR (p/.-toa-

re

Fig. 4o62. Flori radiate.

ST1. CD Aparat intre-

buintat la motoarele automobilelor

pentru a raci cilindrul 9 0 Aparat destinat sa mareasca sup raf ata

de radiare la Incalzirea cu caloriferul

(,_.1

4063) f Aparat

intrebuintat in telegrafia MIA fir

[fr.].
RADIATIUNE, RADLWIE St.

Radiarea luminii sau a caldurii

Intensitatea razelor prea arzatoare ale soarelui [fr.].

44:4X

RADICA... sr RIDICA.--

.;

Fig. 4065. Radiofonie.

A. Post de emisiune.
B. Post de receptie.

RADICAL 1. adj. 0 Ce tine

de radacina, ce apartine radacinii:
fibre .we Deplin, desavir$it:
vindecare Care este la teme11

lia unui lucru, ce este inerent la un

lucru: principin II Care caracFig. 4063.
terizeazb. democratia Inaintata, Radiatoare.
care vrea sa desavirseasca o transformare completa a organizatiunii politice $i sociale : opiniunea a; politica ...a 1

radacinii unui cuvint: mere

11

.Q.2 Care apartine

semn
scm-

nul V care se pune inaintea cantitatilor a

rm' radacina trebue extrasa; cantitate
cal e e scrisa sub seinnul radical.
2. adv. CD Cu desavir$ire, cu totul
termeni tehnici, cu neologisme: a vorbi

a-

aceea

(p) In

Slit. 0 Partizan al ideilor radicale In politica.

S. (pl. -ale) sn. O /27 Radacina unui cuvint
O Semnul radical (V) gt, Grup de atomi
care subsists far& a se altera intr'o serie de reactiuni $i se comport& ca $i un corp simplu: lona
:3.

este Awn' olorurei de India [fr.].

RADICALISM sbst. 0 Opiniunea politica a radicalilor [fr.].

*RADI C4IL -S CIALIST SM. 0 Membru al unui

partid politic intermediar intre radicalism $i socialism [fr.].

*RAMC LA (pl. -le) sf. Radarioara, fie-care
din firicelele secundare ale unei radacini [fr.).
RADICHE
RIDICHE.
RADICIFORM adj. Care are forma unei
radacini [fr.].
RADICULA (p/.-16) sf. * Partea
inferioara a axei embrionului unei
plante, care va forma mai tirziu ra-

dacina

4064) [fr.].

RADINA (pl. mini) sf. 0/ten. Radacini sau crengi de copaci cars se

perite de Roent-

MA (pl. -me) sf.

N qt Telegram&

Fig. 4064.

Radicula.

*RADIO -ACTTV adj. ig Capabil de radioacti[fr.].

*RADIO -ACTIVITATE sf. p Proprietate ce

au uncle corpuri de a emite radiatiuni de caldura,
de lumina, de clectricitate, precum radiul, polo-

nium, thorium, etc. [fr.].

'RADIO CONDUCTOR sm. t Aparat desti-

nat s& primeasca undele hertziene $i care e Intre15

diul razelor luminoase demi-

ze [fr.].
"RADIOGR4-

fie [fr.].

RADIOFON (p1. -Dane) sn.

RADIOGRA-

3*Fotografie

dint, se zice celui udat Icoarca (CIA1.15.).

buintat In telegrafia far& fir [fr.]:

[fr.].

FIE st. CD 1 Stu-

obt,inutri cu ajutorn! acestor ra-

pul din albie, on ramln animate cu

un cap In mal si pe celalalt it bate
rnereu apa: F : pared, etti prins pe ra-

vitate: radiul e tin corp

*RADIOGRAFIA (-tiez) vb. tr. .1** A fotografia

cu ajutorul razelor Roentgen [fr.].

RADIOGRAFIC adj. 15 Privitor la radiografie

gen ([ 4067)

rup din malul apei $i se infig In nisi-

NMI() sbst. 1 Cuvint prescurtat

din radio fonie $i r a.d i o tel

,r,47/9 p
Fig. 4066. Instalatiunea unui post receptor de radiofonie.
A. Antend. P. Legatura antenei cu pamintul.A'. AcuR. Aparat de receptie
B. Baterie anodica.
mulator.
L. Lampi.
C. Cased.

Instrument de

trimisa prin telegrafia fara fir 4.

[fr.].

;RAD
FEs
f

'Op L

Fig. 4067. Radiografe.

I.
Acumulator.
B. Bobind.
T. Tuburi CrooIntrerupator.
kes.M. Mina. E. Ecranul de pia-

4, tinocianurd de bariu.

LEL-

S. Umbra

radiografica.
Grup de protozoare care cuprinde mici animale marine prevazute cu o carapace de unde pornrsc niste 1,epuse
dispuse In felul unor raze ( 4068) [fr.].
RADIOMETRU (p1.-tre sn. 0 Instrument care

servea odinioara la niasurarea in &ltimii soarelui,

fiind pe mare -6 Instrument care serveste

1039

www.dacoromanica.ro

28.000

masoare intensitatea radiatiunilor luminoase

RAD- sa
prin luteala cu care se InvIrteste (J 4069) [fr.].
RAG *RADIOS adj. 0 Care mite raze de

lumina In toate sensurile, stralucitor:

Te-al due
epre -a stinge-o stea ra-

dioasil (EARN.)

0 Inc Intat, ru rata

II

st raluci-

(051.0.) CO (E)

Fig. 468. Radiolare.

bucurie : ce
ridicull sint
lantil apilcul$i, radloei al impertinenti

dieux .

Radiometru.
(VLAH.)

[fr. r a -

Studiul razelor so*RADIOSCOPIE sf. 0

lare 0 Aplicatiunea acestui studiu J Exami4067 [fr.].
nare cu ajutorul razelor Roentgen
RADIOTELEGRAFIA (-flee) vb. tr. it A telegrafia prin telegrafia Lira fir [fr.].
*RADIOTELEGRAFIC adj. p Privitor la ra-

Regularea unui diferend, unei neinte-

legeri: n'am mintult Inca ritfuiala cu cinstita lata dtunitale (ON.); Laloti... se 'nchinit Sultanului care... pregatea
rafaiala on volvodul Muntenilor (VLAH.) SOCOTeala:
noaptea, clad dorm', dracul face A de toate pacatele cite le-al
Mut paste el IVOR.); apteptase... pentru ea sA-1 ia la
pentru purtArile lui (sLv.).

RADIOTELEGRAFIE sf. P Telegrafie fare

= RADA$CA [srb. r o g a 6].

RAGACE sf.
0 RAGADUT (-uese) vb. tr. si intr. Olten. 0 A a-

Tele-

gram& trimisa prin telegrafia fare fir [fr.].

*RADIOTERAPTE St. / Tratament medical cu
razele x sau N [fr.].

puca, a pune mina pe ceva A da navala

*R.O.DIU sau RADIUM sbst. o Metal foarte rar (des-

coperit In 1898 de sotii Curie) care emite fare intrerupere radiatiuni de o nature nu de ajuns cunos-

cuta [fr.].
0 RADIU, hvmu (pt.-curt) sn. Mold. * PAduriCe:

culmile aste ImbrAcate In rAdiuri umbroase (NEGR.); am putea

lua padnceli creseuti gala din rAdiuri, lunci, spinisurl (01(41.):

sa apuce, a da busna [ung. r a g a d n i].

RAGALIE sf. 5 Radacina de copac scoasa
din pamint on ramnificatiunile ei 0= RADINA:

multimea rAstoacelor si a ragaliilor ofera aseunzatori suficiente pentru pistravi (rite.); s1 s'a pomenit intro roping,
ou cloturi si eu ragAlli poste ea (LUNG.).

RAGAT

RAGET.

RAGATINA, RAGATINA (p1.-ni)sf.. RAGALIE.

RAGAZ sbst. Timp ce se ingadue cuiva ca sa
Tack ca sa ispraveasca un lueru: ImpAratul nu -1 da ,

la marginea unui rediu de molivi prin care traces drumul

(ALECS.) ; w REDIE.

'RADIUS sbst. 4l Cel mai (Die din cele

doua oase lungi ale antebratului O

BA pule In lucrare o laptA asa de nelegiuitit usr.); neallInd

am fugit la lard (NEGR.) Aminare, paminuta de

4070 [fr.].

suiala 0 Odihna, repaus: de fact casa pe furnicar,

RADVCE

ARAI:Arm: arhiereul, clod

blagesloveste oamenii... titmice reduce chipul
marelni arhlereulul situ, Domnul nostrn Is. Hs.

nu mai ai A. de oaspell

(GOR.).

RAGE, I RAGI (rag) vb. intr. A sbiera (vorb. de

vitele cornute, pr. ext. si despre oameni): vitzInd bout

eel ndzdrdvan aceasta, a price a rage el a ras asa de tare,

eft vane s'au turburat (SB.) ; Boll rag, call rtncheaza, chill
',Ara la un lee (ALECS.); se prAbugi ea tin taur, scrIsnind si rAgind (CAR.), In mijlecul satulul, Rage buhaiul tmparatului
(GOR.), ahiciloare despre clopot" [lat. vulg. r a-

(PRV..).113.1.

RADVAN (pt.-ace) Sn. Odiniost)a., trasura mare de lux, acoperita.: ea calatorea

intr'un

norodul, clod 11 ajunge cutitul la os (VLAH.,; al

dupt. ce-1 Mufti bine, II da drumul, on tome& at nu mai vie
acolo altAdatti (can); acuma, tata socrule, sit ne rafuim amindoi (D.-ZAMF.).
cum ptie

(1.-011.)

diolelegrafie [fr.].

sf. t

A regula un diferend, o neIntelegere,

RAFT.M*LA (pl. -ten cf. p Faptul de a (se)

r a f u i, regularea unei socoteli: bietii (lament, aperiati
de ruin co ar fl urmat unei asemenea rAfuieli pripite, se
adunau, !dceau Isla 41 astlel mai doblndeau o amtnare

fir fr. .
*RADIOTELEGRAMA (p1.-me)

sa nu samene ou un cal ritu, Impodobit

a -i da ce i se cuvine: si-a lost o strasnica ratutala... asa

Fig. 4069.

*RADIOSCOPIC adj. t Ce tine de radiosco-

pie fr.

(GR.-UR.);

cu .nri unripe (sum.) [tc. r a h t].

RAFT' (p1. -turf) sn. Ban. Wren. (viRc.) = RAF.
RAFTULET (p1. -eta) sn. dim. RAFT': golind In-

cetul cu 'motel un dupd altul, Wit c'a dat... la urmA pi de

citeva sArtArage mai mitt, ticsita en scrisori (GRID.).
RAFUT (-uesc) vb. tr. si refl. 0 A regula o socoteala, a plati o datorie: mioelarul... cu mine se ratuesta
treptat ().-011.); porunca domneascA ca toll Turcii... sA se
adune is case vistierului Dan, sore a 11 se... Mut datoriile

toare de

$i de corturl

care, pe atunci, era o lariat cutie de

lemn vApsit, ecobitA rotund si asezata, fitrit ar-

curl, pe un drio au patru mate (moo.); o In- Fig. 4070.

pineasit s'au aruncat Inaintea ~taut men pi Radius.
m'au oprit aratIndu-mi un cep tintult In poarta
curttil (NEOR.) [rus. r ydvana < germ. Reit-

g 6 r e].
RAGE* our REGEA.

wagen].

0 RAGELA = RAGILA.
RAGET, d RAGET, d RAGAT (pl. -ate) sn. Sbieretul vitelor cornute (pr. ext. si despre oameni):

dial. r a f, rut. r a f < germ. Reif .

Mare (IRG.)

RAF (p1. -furl) sn. Trans. Cerc, sine, de her in ju-.

rul roatei: catrit prInzul eel bun... care un 0.0 de pe roatit
(RET.); rldastele slut Ingerit cart n'au vrut s1-1 Mute hit
Sf. Ilia ca sit-gi lege urile Is earuta cea de foe IMAR.) [ung.

t RAFENEA w REFENEA.

RAFINA -Wee) 1. vb. tr. A face mai fin, mai

curat: zaldtrul 0 A face mai delicat, mai sub til: minunata elegantit a UM de mincare pares ca. Indrepteazit gindurile. le ascute pi le rafineath

(0.-ZAMF.).

S. vb. re/I. A deveni mai fin, mai delicat, mai

experimentat [fr. r a f f i n e r].

*RAFINARTE sj. Stabiliment industrial unde
se rafineaza zaharul 0 Fineta extrema, subtilitate [fr.].
*RAFINAT adj. p.RAFINA. 0 Flout mai curat,
purificat: zahar F De o fineta extrema,
foarte delicat : Te plizeste, ad nu vatAmi a for gusturi

Awe

(VLAH.) 77 NERAFINAT.

*RAFINOR

raffineur].

sm.

Cel ce rafineaza zaharul [fr.

RAFT, (p1. -turf gn. 0

tot,

Shierat, raget, Stoat, vast, mil de glasurl spaim1ntate, Be ridicit de prin codri, de pe dealuri, de prin sate (ALECS.); parea
auzise prin somn nista agate Ingrozitoare (CAR.); arRatit mina.
...vitele ea se Intone la addpost, cu un prelung twat de che-

[r a g e].
RAGHILA... wr

RAGIiA...
RAGI ow- RAGE.

RAGILA, 0 RA-

GHILA, RAVILA (pl.

Rf.
Instrument format dintr'o scindura In care e infipt un manunchiu de tepi de
fier ascutite, prin care
-10)

se trage cinepa sau

i-

nul melitat, ca sa se
curete de puzderie (0
4071, 4072): ravila pen-

C=L=,
.mr.

Fig. 4072. Ragill.

tru in este mai doss& dun aceea pentru cInepit noN.) ;

Ponta pe care se asaza

rnarlurile dintr'o pravalie 0 Polity Inteun dulap, la o etajerti [to.].

RAFT' (mai adesea p1. rafturi sn. Taclm(uri)
de cal: lmplutu-s'au Cazacil de boarfe, de sabli, do ,wuri

(Ceah-

lAul) seArraitn1nd norli In raghila de st1nci 1nfipte pe frun-

tea-i Dimwit (VLAH.) [comp. germ. dial. R a f f e 1].

RAGILA (ragil), RAGHILA (raghil), RAVILA ( ravil)
vb. tr. A pieptana cu r a g il a, a trage cinepa sau
mut prin ragila: femeile spot to -au ritgilat, to -au periet,

1040

www.dacoromanica.ro

RAID (p1. ralnri sn. 0 Gradina In care a a$ezat Dumnezeu pe Adam $i pe Eva, paradis: us pa-

gi te-au tout tutor trumos (CRG.) : baba... It da si trei chile

de clnepit sit le raghile IVOR.).

RAGILAT, RAGHILAT, RAVILAT sbst. 51 Faptul

mIntese ; Bar ADAMC); IARBAC); PARADIS 3 Loc

RAGILUICA (p1.-ce) sf.

Intr'o gradinit irumoasA, trumoasit ca un

tisP.); De vales
Lotrului, intr'un adevarat colt de a., e asezat satul Brezoiu

de a ragila.

lncintator, de toata frumusetca: se /inert ea el era

dim. RAI:01A.

*RAGLAN (pl. -ane sn. 11), Patton

sau pardesiu, de o croiala specia1s

$i foarte larg b] 4073 [fr. < lat.].

s A Locul unde sufletele celor drepti vor

merge dupa moarte $i se vor desfata in inijlocul
cetelor ingeresti: sutletul bueurosu-i sit Intro in
(VLAH.)

RAGNI Rama: 0 poenitura de pusca

gi boierul se rAstoarnd rlignind ea un bon

RAGOZ tr ROGQZ.

RAGULA (-ulez) vb. tr. C

RAGU(E)A.LA (pl. -sell) sf. Starea celui ragusit: dacit esti &Bar, via'
de ma tamildueste de a. (ALECS.) [r a g u $ i].

RAGUI (-usesc) vb. intr. A i se

strica, a i se stinge glasul din pricina

racelii, a prea multei strigari, etc.:

Fig. 4073.
Raglan.
etnd... te vede lupul, fara ea to sit-1 vezi pe el, a dorm
et vol moss (GOR.).

el
femeia poate face barba Lului casa fericita sau
nesuferita; 0: rAbdarea e din a., cu rabdarea smut
poate sal -$i indulceascli viata: Pr SALVE
FRICA
rut Pomeni ce se dau la o inmormintare [vsl. r a j].
*RAJAH sm. Print. indian 14075

[fr.].

on to dau de apt' sit to spetestt on ai to

Weal.

(JIP.1; Eu m'am Intrecut on ein-

eizeci de cat... Ei s' au rasghtnat, Jos ca mi-au

picat (TEOD,) [d ejghin a, prin schim-

RAHAT (p1.-stuns sn. X Pasta. consistenta si elastics Mout&

bare de prefix].

din zahar $i faint', in care se

adauga uneori $i migdale, alune, fisticuri, vanilie, etc. [r a-

A a-

RALIA. ( -liez) 1. vb. tr.

duna, a strange (pe

,
Fig. 4075.
Rajah.

ce shit Impra'stiati :
oastea fugaritii, A intruni.
vb. refl. 1 A se aduna, a se sti Inge, a se Intruni A adera la un partid, la o parere [fr.
rattier].
RALITA RARITA.

hatlocurn].

cei

RAHATLOCVM sbst. X =

RAMAT : batrinul dervis ni se Intato(ALECS,) [te.

*RAHIDIAN adj. 0 Ce Sine

de coloana vertebrala: nerve ra- Fig. 4074. Rahagiu.

hidient [fr.]

RAHILA eu- RACILA.

"RAHITIC adj. .0 Care sufere de rahitism: nu

prtveste titre deslasurarea trasurtlor

IIRG.1 [fr.].

-RAHITISM sbst. Boat& a copiilor, caracterizata mai ales prin incovoierea $irii spinarii [fr.].
O RAHNA (p1.-ne) st. Mold. .0 C) Epilepsie, boala
copiaor (SEZ.) (RV.-CRO.).

RACNET.
0 BARNET (pl.-eta) sn. Oas.
RAHTIVAN sm. Camara de rafturi la rail

doninesti: dupa acestia venean comisii, ...it 51 postelnicii

calttri (F1L.) [te.rahtevan (agasy)].

RAI

-In vb.

reightnA (GOR.), ghiritoare despi e vita" ;

RECHITT.

RAHAGIU sm. 40 VInzator de rahat 4074.

RAJGHINA, RASGHINA

refl. A se) desface, a be desprinde, a (se). deslipi din incheieturi: Nutelusit de Mina, Arar voinic o
tr.

RAGUWT adj. p. RAuusI. Cu glasul stills din

pricina racelii, etc.).
O RAGTITA sl. Tr.-Carp. x

mai un biat oopll

.,

sa apuce ceva de ponsana: p : casa omulul e si lad

RE-

GULA.

laza on o cline de

numai 'Acetate nu-1 Iasi (N.-COST.) ; tine moare in aliptamlna

luminatA, merge In
cad 1 n'are porti atunci (DOR.) ;
:
a se gritmlidi, a se indesa ea baba la
a se inghesui

(R.-COD.).

MAI.

# BAIA. (p/. relate, -tale) sf. 0 Cretin supus Portia

(in spec. poporul din Tara- romaneasra $i din Mol-

dova) care platea tribut q'urcilor Cetate sau

tinut sub stapinirea sau sub suzeranitatea 'Fur-

cilor: i-au lAcut de plateau Watt paguba ce Meuse raialet

la Tighinea 61 la Rent (NEC.) ; biruitul s'a strecurat noaptea
'n tattle si a scapat la Giurgiu, in ratana Turettor (VLAH.);
satele de prin preJurul acestor eetati se nnmean raisle OSP.)

[tc. r a y a].

ORAINA. (p/.-ne sf. 0 /ten. Ban. Trans. 0 Cratita

cu trei picioare.
*RAION (p/.-oane) sn. 0 Cuprins, spatiul circular pins unde se intind directiunile, raza unui
lot: In Sul orasulni S Grup de marfuri de
aceeasi categorie intr'o pravalie, sectie: us mitasurilor [fr. ray o n].
O RAIPELT (pl. -te) sn. Trans. (ne.) Chibrit [germ.

Fteibliblzchen].

t RAITAI interj. Odinioara: strigare a paznicilor

de noapte In inspectiile ce faceau pe IMO). casele

RAM (p1.-muri sn. 4 Ramurii: Teiul vechiu un

intins -a (EMIN.) Iiiviziune, parte a unei sll
int,e, a unei industrii: un singur de produettune, picture, (la Partsului patruzeol de milloane pe an ().-GH.) [lat.

ramu 5].

RAM A (p1.
-me) sf. Pervaz, h.
cadru (de to -,s4

:111;

blou. de foto-

1-1

grafie) (a 4076):
portretul tat Ghitti
Cogeodan In

DI

a. po-

leita (ALECS.) ;

de

cosset, cadru In

care se expune
la snare cliseul
fotografic spre

a se copia pe

Fig. 4076. Rame.

hlrtie sau pe o placti de

sticla ([14077) [germ. R a hmen].
RANIADANsbstAnoua
luny a anului musulman
In timpul careia credinciosii nu manilla nimic
toata ziva de cind rasare

Fig. 4077. Rama de copiat.

soarele pin& apune [ar. ].

RAMAS 1. adj. p. RAmINE4 (In toate acreptiu-

nile acestuia ; f -i de barbat, vadin a: muserne on

mill In spate, Vliendu-se de barbati

2. (p1.-aeuri sn. 0 Rambla,

a.11 (BD.DEL.).

ceea ce ramine

11

0 A-61 lua bun, a Sc saluta a plecare, a se desparti urIndu-$i sanatate: dupli oe-st luA u, bun, Ws
Imparatului It cat& de drum (I3P.1 Raintisag, pr)n-

soare # tt Arbitraj, botarlrea arbitrulul [lat.

remansus].

oRAMAyS (p1.-agurt sn.

Vizita scurta, ahatere pe

RAMASAG: de nu crezt,
ca de azi in un an sit ne Intlintm lard (PAM)'.);
chemara et neste veeint ca martori gi sit le tale ....at (CAT.).

pe la sine ()SP.) ; Seatiu se sculA de dimtneatti, date o pe la graJd (D.-ZAMF.) tJcol, Wool: MIA
moron raite tit tircoale In }unit butolutut (ODOR.); ma lobosesc de vremea bunA st dau o prin Impreluriml mama

face, a se apuca ; ad vezi dot Innotatort vestiti can au pus

sit se duos In mare, ease de doh kilometrt (t.-om.); un Macau
pentru tin lucru mare woo.); al asa an plerdut
n's almost
(Dm) [r It in a s -1- Su f. -$ a g].
privighetoarea

eamenilor: nici un pedestru nu era pe uliti, afarit de fanaragit care strlgau regulat ". I (NEOR.) [ung. raj t al].

RAITA (p/.-te) sf.

la 1111 IOC: voinicul din clod in clod mergea la vInatoare

el da si one o

[r a i t al].

I.-A. Candrea.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

hat 1 prindem

RAMA.A.G IA.-swum sn. Prinsoare: a puns, a

RAMAW -alien) vb. refl.

1041

www.dacoromanica.ro

A se prinde, a face
66

RAG-:
RAM

dad{ nu ma crest, hat sA ne

(CAT.);
RAM- prinsoare:
vrei ea ne riimasim cif eu chit mai frumos decit tine P Melt);
RAN Treburile tale, en ma ran:0408c cii Intr'un ceas toate ti le isn:111

(PRV.-MR.1; t

,- de barbat, a rdminea vdduvd: Coate pra-

vilele Imparatest1 dan vole muter!! sa-si ia al doile barbat,

clod va , de barbat o semi de vreme (PRV.-LP.) ; lelea Nastasia

Pravesc (Paw O t is A se supune judecaldi unui

arbitru [r m a s].
RAMAMA (pl.-te, #-hurl sf.
Ceea ce ra-

ramasese de barbat on otter

0001 (RET.).

vb. tr. i A intrece, a birui, a dovedi : lulndu-se

B.

la Intrecere, Ercule fi ratline pe tot!

lui pared -1 sounici un cal (s.-AL).)

(ISP.) :

mine dintr'un tot, rest: usgrutuote cum Valabii.. nu

nee Mime ca pe Roibuletul lui nu-1 va

Pot Ti I./initiate din Romanii ce au adus Traian de l-an swat

In Dacia (LET.) ; infinite $1 ramasita de trup 11 Inghetara
(Oom.) ; rana aceea i-an scurtat rtimasita zilelor (M. Cost./

(on ludetul), a clstiga procesul: de se plrau lui oameni

la dInsul la divan, si ramlnInd ea giudet unul pe altul...

A clstiga o prinsoare, un ratnasag

de zile ed trimite mumbasirui dupe ramitsiturt (c..RAD.)

*RA.MOLISMENT (pl. -te) S71. Starea celui ra-

0 # Averea $i toate cite lasd cineva dupd moarte:

molit [fr. ramolissement].

data moare omul $1 ma va avea feeler' sau alto rude, tau giudecatorii ramasita toata a mortnlui (LET.) 5 Rezul-

RANIOPT 4. adj. p. RAMOLT. Timpit, matofit.

2. sm. Timpit; baccea
*itAMPA (pl.-no at. 0
e.6 Balustradd de leinn, de
Fier sau de piatra de-a lungul unei sari salt unui pod

tatul unei scaderi; suma care trebue adaugata la

produsul dintre cit $i Impartitor pentru a avea pe
delmpartit s p1. (ni Trupul unui mort: pasta trei
alle aveam durerea a-1 Intovarasi ramasitele la ultimul
local (' -on.); ramisitele pamIntesti [I a in a s].

RAMAT, REar4AT sbst. Gdlagie, larma, sgomot

mare, tardboiu, hre a md. t: ce ramat s'aude 'n co-

4079): rezemati de

pri-

amlndoi In los (VLoot)

VeaM

Loc povlrnit pe unde se

poate urea cineva ca pe o
scare; de vinurl, lot unde
sint depozitate, la deschrcarea for intro gar.), bri-

dru P (SEZ.); ou remit lung... trace furtuna navalnloit prin(LUNG.);

(N.-cost.) [lat. remaner e].

*RAMOLT (-olesc vb. tr. i refl. A (so mull, a
(se) tinipi, a (se) matofi [fr.].

2 pt. Ceea ce ramlne de la un osplifr

3
Parte
dintr'o datorie ramas.) neplatitd.: apol paste o tuna

tre ramurile 'nvIrteiite ale steiatilor

tie

se ficea ramat

mare, ca ad nu se lase (Idcustele) pe bucate (GR.-N.).

RAMAZAN sbst.
RAMADAN: postal so face In
timpni niut pentrn sarbatoarea Baieramului
[tel.

toaiele cu vinuri de vinzare t) .ir de lumini

asezate de-a lungul in
partea dinainte a scenei
unui teatru [fr.].

'RAMBLED (p/.-euri) sn. Pdmint adus din alta

parte pentru a astupa o goapit sau spre a ridica

un teren: era ad se Mei undeva un pod, tin podet, un debleu,

nn m can o Impietrire 0.-nu.) [fr. r e m h 1 a 1].

*RAMBURS (p1. -surf) sn. 0 Faptul de a rambursa Plata de titre destinatar a unui object,

*RAMS (p1.-surr) sir. A

Un jot de cart! [germ. .

trimis prin posts sau cu drumul de Fier, la primirea

lilt (fr. rembourse(ment)).

RAMURA (pl. -ri s/. 0

# Creangd, cracd, fie-care
din subdiviziunile trun-

*RAMBURSA (-sez) vb. tr. A pld ti, a da lnapoi

banii cheltuill de altul [fr.

rembourser].
RAMCA (pl.-ce sf.# Rama de her In care se Inchide forma pentru masina de
tipar (113 4078) [germ. Rahm e; comp. si bg. r a mk a].

Fig. 4079. Rampe.

chiului unui arbore: mierlele si pitigoii suerit ill dirtsaltlnd din m In

(Dom); Prune galbene Menu
Incot de pe ramuri (VLAH.); de va sta un pom Intr'o mar-

Yen,

gine de vie... si on ramurile tut va face umbra alti1 vit..

stapthul cola on pomul sa-si tale ramurile yomului (pay..ms.) ;

(e): ramura de mason, propunerea de pace ' 0 Pr.

ext. Tot co, prin aseinanare, poate fi comparat cu
ramurile unui copac: ramurile unlit sfesnio, unui can-

RA.MIFICA ( -Tic) vb. re fl.

A se Imphrti In mai multe

ratnuri [fr. ram if i e r).

delabra; ramurile unui corn de cerb 0 l-ubdiviziune

Ramca.

a unui curs do apd principal, a unui masiv muntos: ramurile Carpatilor p Subdivizitme a urtei
artere, a unei vine, a unui nery Fie-care din

RANIIPICATIVNE, RAMIFICATIE SI. D* Tot a-

litatea rauturilor In care se Imparte tulpina unui

To-

familiile iesite din acela;i trunchiu, spita 1

In care se subdivide o arterd., o vine mai groasa sau

tmitatii omene$tr; diferitele ramuri ale Otiintelor naturitle

vegetal a Dispozitiunea acestor ramuri 110

fzi

talitatea arterelor, vinisoarelor, fibrelor nervoase

un nery Ori-ce mod de diviziune analog aceluia at ramurilor unei plante a (0 Numeroasele
subdiviziuni ale unei secte, ale unei stiinte, etc.
[fr.] .
RAMYNE4 ( -min, -mutt I. vb. intr. 01 A sta
locului si a nu pleca: pa loo, aoag; ram!' sanatosI
rtuntt on bine! Multi on Dumnezeu! formule de despartire, adio I ramli cu Dumnezeu, tats, $1 sit to gasesc skates! (ISP.)

0 A pastra aceeasi stare: a Invatat

carte, dar tot prost a rams r 0 A ajunge Intro anumita stare: same, Bator, ye drumuri; multumit, Incremenit, Cu aura caseate; pe los. de rfs (ii de ocara), de
rusine; m pe gInduri ; de poveste; la atlta ramasese ]octal,

de se domnea tam Moldovei In trei parti

(N..COST.) 0 A
dura, a persista, a stdrui; a trdi In amintir ea oa-

menilor: omni moare, dar Motel int de seam( ramtn

A mai avea ceva, o parte, un prisos din cit a

avut, a mai exista Inca o parte din tot ce a host;

a se alege cu ceva, Cu pufin: si -a Diet-ant averea In carti,

asta-1 tat ce-1 mai ramlee; mull a fast, path' a ramas; am
citit cincizeci de pagini, mi -au mai Minas zeta: a ramas singer din toatii familia; or ANINS 2 ; alti boieri et, trageau
nadelde de domnie an ramas numat cu nadeidea (NEC.) 6 A

ft !Asa in urnia-i dupe moarte: n'a ramas Wel an ban

Parte, diviziune, impd.rjire: deosebitele ramuri ale ac-

[refacut din r a in u r i , pl. din r a ra].

RAMURA (-urez , RAMURT -arose vb. refl. A se

ratnifica: vlrful munteluil.. se ramureaza In mai multe

cnimulite (JIP.); fac din clrpe un cap din oare se ramureso

don& coarne !acute din 'emu (Pino.) [r a ni U r it .

RA_MURAT ad j. p. RAMURA. Ramificat, aco-

perit cu ramuri, desphrlit in mai multe ramuri.

RAMUREA, RANI:MICA (pl. -role) sf. .0, 0 dim.
RAMURA : rupse cu ciocul o ramurica din ace! porn

RAMITULE pl.

OSP.)

Ciuperca comestibild cu tul-

pina groasa, cdrnoasd, foarte ramiiicate, cu aspectul unei conopide; are car.d
nee alba si e foarte gu-

stoasa; numit i.si barbacaprei",

borate

coot ",

creasta-cocosului", meloser, opintici", etc.

(Clam ia bah ytis) (
4080).
RAMURIS (pl.- !surf)
sn.

niste

col. RAMURA: de duo&

A.,

strabatu o lumina tur-

btlire, Mole (DEM.).

RAMUROS adj.

Cu

Fig. 4080. Ramurele.

de ye urma In1; Dias-Pada.- dupe oe s'au tureit, ale sil-1 fie

r a in n r i numeroase: pert! an lost mart, Inalti pi ra-

^. de,

murogi si plini de pare frumoase (RET.): cerbri on coarne

rdmuroase (EMIR.); iata cratul codrulni, tintat In frunte, ou
coarnele rimuroase ca crengile unui stelar (ON.).

ramas o fate crostini dupe moartea tut

(NEC.)

a ti lipsit de, a nu mai avea, a pierde; #

de judecata,

a pierde procesul: cola CO Va., de Judecati, dupe IsPravirea

Judecittil, male nu se mai pritmeste la alta a se mai judeca

RAN A' (pl. rani sf.

1042

www.dacoromanica.ro

0 I` Ruptura exterioard

sau intern& Insotita de desorganizarea tesuturilor

RAPAITURA. (p/.-turt) sf. R a p

a i t : se dean-

intro parte a corpului, produsa de o taietura, de

ease scum rApaituri dese (urrio.)

foarte buns: Stefan Domnul era asa de bun, Melt sit mi-1
put la -., ;t sa se vindece (ISP.) ; r : a purse degetul pe ,, a

Pe trop (VOR.) [comp. it. r a pp a; N.-

suparatoare, a unei primejdii I P' Suparare,

fructe) : prunii shit repent de prune (mAus).

un gloat sau de o boala oare-care: o tunnel; a deschide, a vindeca o .0; F e bun de pus la , are o iniina

arata In mod lamurit pricina unei stars de lucruri

mihnire, suferinta: rang de cutit se vindeed lesne, dar
eria de la inima nieiodata moo av Cicatricea, sem-

nul ce Famine de pe urma unei rani C)

IARBARANEI= VATAMATOARE; IARBA-DE-RItNE = VINDECE4

[vS1.].

HRINNA.
0 RANAs
0 RANCOTE sf. p1. Often. Trans. Craci Mate $i a-

runcate grarnada la un loc; vreascuri (FR.-CDR.) (PAC.).

*RANG (p1.-guri) sn. 0 Rind: loje de wt hums 1

Loc ce curia cineva sau ceva, dupa meritul sau,
dupa stima in care e tinut ir i4 Grad militaril 0
Treapta, class a societatdi : persoand de un fnalt [fr.].
RANGA (p1. rAngi) sf. Diug gros de fier .ce ser-

veste ca pirghie, etc.: tndemna oamenii sal, on rdriffile

in mini, Is impingerea... a bustenilor (UR.).
RANT ( -nose vb. tr. A produce o rams: cola ce
...se va scuts de va ucide pre eels ce 1-au Muir, si-1 va omort,
acela nu va avea nice o certare (PRV..MB.) A vataina; a

sfisia (r) A jigni act biz: m'a ranit pint In adtncul

sufletulut [vsl. raniti].

RANIT adj. p. RANI. 0 Care a capatat o rand:

In battik', soldatul clizuse (ttx.) ''' Vatamat; sfi$iat
OF Jignit 11 C) trzRANIT.

:RANITT,JRA (p/.-turt) sf. Faptul de a rani

$i rezultatul acestei actiuni: de i se va prileft moarte

dentr'acea

en,

atunee vor vedea toti cum an merit de aces rand

darie : poste copilul oft capete pieta ca de broascd, ass ea owul

$i RAPURI].

O RAPAN 2 adj. 0/ten. Plin, Incarcat (cu flori sau

la

RAPANGTILE sf. pl. numai In loc.: a lua

a trage o bataie strasnica.

0 RAPANI (-inese) vb. intr. 0 /ten.

RAPAI.
RAPANOS adj.
ft Plin de rap dry perI

Out eel ogirlit, rilpeiugos pi A. (cso ); cailor rap/111W 11 se

tat cataplasme en apt. rece san cu glie (PAC.) 0 .80 Bolnav de rapan: esut isi face scitIdAtori cu fettle pi se tinge
en uuturit (PAC.).

RAPAOS s.

REPAUS.

RAPCIGOS sw- RAPcluGos.

RAPCIUGA sf. fft Boala a cailor, aproape faro

leac, caracterizata prin curgerea nasului; e molipsitoare Si poste fi transmisa omului: mate motile pi
rApciuga cdzurd de pe Mitsui p1 rtimase... un cal ems (ISP.)

pr. ext.: 0
boale.

de cal, U11 cal rapciugos, prapadit de

RAPCMGOS, RAPatags adj. I, Bolnav de

rap ciuga $i plin de bube (despre cai, porci,

etc.): scroafa... preface pe Filt-frnmos Inteun purcelus oglrlit, rapciugos pi rdprinos (R.-COD.); eumpard o mIrtoagd de cal,
riineinos el bubos pi slab (ISP.)

RAPCITINE sm. D Numele popular al lunii

Septembre.
RAPEDE... w RDPEDE.
RAPT, Mold. 'IRAK (-pen vb. U.

A lua, a a-

puca, a smulge cu sila: a rapit copilul din bratele mamas;

eels ce vor merge sit Armand vre-o feta, pre aceia se cede pre
toff str-i omoard (PRV.-MB.) 11 A lua pe nedrept, a jefui:

(PRV..MB.).

RAN/TA (p1.-te sf. X Sacul, ghiozdanul de piele pe ca-

mi-a rApit toga averea A smulge dintre col vii:

re-1 poarta soldatul pe spate (

sarmanni Mita a Post rapit In floarea 'Angel 0 *A In-

4081): in spate aveam ranita cu

cinta, a umplea de bucurie, de placere, de admi-

sehimburile si pe umar, pima (ON.) ;

1S1 deseingez ranita de piele de vital

ratiune : frumusetea ei m'a rApit [lat. vulg. r a p i r c;

r an e c u< germ.

intelesul 0 dupa fr. r ay i r].

RAPIRE sf., # RAM sbst. Faptul de arap

0 RiNNTIE sf. Mold. O Un

rdpitului, n'au strigat IAA vie cineva agintorin (F'RV.-12.)

(GRID.) [rus.

Ranzen].

i,

apucare cu sila; jefuire: ritpirea Sabinelor; la vremea

fel de manta lunga: In sat Itt Bros-

0 Incintare, extaz, starea celui transportat de bucurie, de placere, de admiratiune.

RAPITOR 1. adj. verb. RAPT. Care rape$te;

teni mat era un preot... Cu o barbil cit

un maturoiu, un fel de haiduc in A.

(SAD.); Si-1 arnnei paste pale Rantiele Fig. 4085. Ranild.

1 Maram. SCUtee: Nu v'aduc nits un

rau, ce v'aduc pre Dumnezdu... Un Dumnesdu nou niscut,
lorducale (ALECS.)

In rAntii e invaseut (BRL.).

RANTUNA (-tun vb. tr. A rostogoli, a rasturna

[prefixul r e- Int u rn aj.
KLIMA.
RANUNCHIOARA (pl.-re) sf. d
RANT.JNCHIU,, see RARVNcHIII".
*RAPACE adj. Raparet, rapitor [fr.].
*RAPACITATE SI. Lacornia cu care o Tiara
se arunca asupra prazii ei
T) Lacomia de a
rapi avutul altuia [fr.
0 REiPAG, RAPAcitrs plusuri) sn. Ban. Ghetus,
loc unde se poate da cineva pe ghiata [r a p a g a;

raparet, lacom de prada: pasare rapitoare C) (E, In-

cintlitor, fermecator.
2. sm. Cel ce rapeste:

cola ce va rApi copil, acela

ca nn rapitoriu se va carte
(PRV.-MB.); ma-sa erdpase de
necaz, pentru ea nu putnse
sA -1 nape de la A. pe titbits
lei (ISP.I.

a. RAmoARELE sf. pl.

Pasarile de prada

comp. REPEcipS].

RAPAGA (rapag) vb.tefl. Ban. A se da pe ghiata.

O RAPAGU see RAPAD.
RAPAI (-patu), RAPII ( -pliu) vb. int . A izbi

cu sgomot In ceva, a lovi in cadenta. (sorb. de stropii de ploaie, de grindina, etc.): ploaia rapitie pe acoperisele de sindrild pi pirfe pe tole de tinichea (oom) ; eizmele
for /talon to eadenta pe pAmIntui Inghetat (S.-ALO.) ; pr. ext.:
Wats cadentata a vorbelor care-mi rmpfian regulat pe timpan
(VLAH.) A trosni: venea, none, ursul, de duduia pfidnrea... pi rapfiau ramurile pe unde trecea (ISP.) [ MOM.).

Fig. 4082.

Cioc ci ghiara de pasSre

apitoare.

4082).

RAPIRE: mai mare

RAPITURA. (pl. -turf sf.

taste rdpitura, cfnd va ft en sotii multe )11 en multe feluri de

arms (PRV.-LP ); nu-1 face pi pre dinsul parte!, turtisagului
pi rApiturilor 1111

(TICH.).

Gen
RAPITA (p1.-te) sf.
de plante crucifere, cu radacina

lung& $i subtire, cu flori galbene,

din ale carer seminte se extrage

un uleiu intrebuintat In indu-

strie $i la Iiimin at (Brassica napes) (51 4083 , (Brassica raps);

~-d.LBA MUSTAR; -SALBATICA'.
= BRTNCVTA2 ; A.-8ALBATICA2

de a rap ai; izbitura sgoniotoasa (a stropilor de

NAPI- SALBATICI [bg. rapica].

*RAPORT (pt.-pi:arts Si -Dor-

dint eutremurd vales (VLAH.) ; efrduri intregi de Orate se Ben-

pre o misiune sau o lucrare,

RAPAIALA. p/.-atert sf., RAPAIT sbst. Faptul

ploaie, etc. : un suer ea de vilelie st-o rapiliald de grin -

lau In drumul tor, umpllnd vazduhul on ritpdiala aripelor

(o.- zAMF.): calf aleargA... speriati de ripaitul stropilor cars

turf) sn. 0 Dare de seams desdespre o chestiune politica,

judioiara, etc.: 1-a tacit un fa-

Fig. 4083.
Rapit5..

despre un protect de lege

'

Spusa,

cad. repezi Si erei (vLAH.)

vorabil ; a face un

amata cede, cade viielioasit, neostottd, rdpditoare ca o...

trivire, asemanare: cheltutelile ce face an slut In ow Cu

RAPAITOR ady. ve)b. RAPAI. Care rapaic: Si

grindinit (VLAH.)

RAN-

RAPAN1 sbst. 0 lip Rlia cailor, porcilor $i RAP

ciinilor 0 I' Boala de piele provenita din mur-

zisa, afirmaltune, marturie s Conforinttate, po-

averea as Legatura, relatiune (fireasca sau lo-

1043

www.dacoromanica.ro

RAP.
A

gins) hare lucruri: aceasta plecare precipitatil n'are nisi

cn venires ca 5 Legatura. Intre persoane: art

WI

RAR R de prietenie, de rudenie; a pune o persoana In

, on

alta

Relatlunea cuvintelor Intre ele In construeQT Re-

tiune: 551 adiectivulni cn substantivul sau

latiunea Intre doua marimi sau cantitati fats de

aritmetic a douli eantitati, diferenta lor; ~al
alta;
geometric a done cantitati, citul for
Venit: mosie
In plin
en loc. prep. Cit priveste, In
In
comparatiune cu; sub la, din punctul de vedere
8

al... [fr. rap p or t].

*RAP ORTA ( -tez 1. vb. tr. I A aduce (un venit ,

a produce A povesti ceea ce a vazut, a auzit
sau a aflat A face un report (stiintific, politic, judiciar, etc. A lua ca termen de comparatie: masurile straine la metru A atribui: un
elect la calm care i-a dat nastere.
g.

vb. refl. A fi In conformitate cu, a se asemana

[fr. rapporter].

*RAPORTOR I. sin.

Cel ce face raportul asupra unui proiect de lege,

RAPOSA, RAPAos& (-osez 1. vb. tr. 5i intr. 0

'2

2. vb. refl. A se odihni [lat. r ep a us a r e].

RAPOSAT, # RAPAoseNT, -INTA (p1.-te

adj. p.

RAP(A)OSA Si SM. f. Mort: ut irate -men; o amintire

de la raposata; a mama era !carte bunk dar o femeie de

[r a p o s a].

RAPOTIN(I), ROPQTIN (I) SM., RAPOTFSEE sin. pi.

(j) Sarbatoare bitheasca ce cade In a treia Marti

dupa Pasti: Noua Marti si Rapotinii 1-am tinut cum am

pntut (PANS) ; a treia zi de Rapotenii femeia are deslegare
(RV.-CRO.).

*RAPSOD sm. Ac' >I Nume dat la vechii Greci

accluia care colinda orasele cintind fragrnente din

poemele lui Homer [fr. < gr.].

*RAPSODIE sf. pr i Episod din poemele lui
Homer cintate de rapsozi [fr. < gr.].
t RAPSTI ( -less) 1. vb. intr. # A murmura, a
clrti: 51 tocma Ca neste Hen Buren Rapstind mew (BD.-DEL.).

2. vb. refl. Mold. Bucov. A se rasti: Pepelea, mtnios,

se rapsti Wit Musa (SBA [vsl. raptitati > r a-

paat a].

*RAPT (pl. -turi sn. Rapire [fr. < lat.].

RAPUITOR sm. Cel ce rapune: era

in-

antral on tot ce trebne until om, pentru a ti un adevarat

(GR.).

RAPVNE -pun, -puiul 1. vb. tr. 0 A doborl, a

da gata, a invinge, a dovedi: vazu el ca nu poate altOSP.) ; si en aceastit

tocmea IA a ootilor sale. Rtmlenli an anus testa lumea (.4.-cost.) ;

fel aft rapule pe volute declt prin viclenie

to miri eine
vorba era vorbA, Is local el, III nu-1 putea
(CRG.) ; la examen, de asemenea, 1-am anus In toate materine (ON.) 5 A prhpadi, a omori: stati, crestini,
nu ma rapuneti, si-ascultati al men cuvInt IPANN); hm I
dthanille naibii... sa ne rapnie, si mai multe nu!
;
en capul, vials, a omori: nu gtia ce treabli grea sa-1 mai
dea, numai si numai M-I rapuie capul (ISP.1 ; Ipsilant credea
pe Tudor 1nteies cu Turcii of cants as -1 rapule viata (I.-cm.).
4.

vb. left. A se prapadi, a-si pierde viata. a

muri: muncea sa se rapuie si-si tines case cu rostul ei

fare a se grabi: vorbeote -- si raspicat C) Nu adesea,

numai eiteodata., la marl intervale: vine pe la noi;

Pare-uri: flacau ca Matahuz Imparat, ba, ba,

ba, (se gaseste mai Is
(ISP.I TR DES lat. rarus).
T.) mai la

RARA adv. Agate, inset, cu pa*i mantnti: a

pornit-o Intr'o buns climineata, ass

pe ulita mare on.o1-14 ;
Tiganul pane scroafa 'n car 01 foils si -o la la drum (em.-N.);

catre o pAdure ce era p'acolo

pacii ;

RAPURI, RAPURI, RAPUREI sm. pl. Ban. Trans. art

Basicute ce se fac pe piele de pe urtna fierbintelii.

RAPVS adj. p. RAPPNE. Doborit; prapadit; omorlt.

RAR I. adj. Care nu e strins, ingramadit:

1 vIiie 'n viol (cow); pieptene

inn

ai

arii dinti nu slut lipiti unul de altul 0 Care

co-

rareste (EMIN.) A veni, a se duce mai rar: cfnd

era de Mout ceva treabli, o cam raream de pe-acastt (uta.)

2. vb. refl. A se face mai rar: mi s'a rarit parul

[lat. vulg. *r a rire

clas. rare s car e].

RARICEL, f. -ILEA, icicA adj. dint. EAR. Cam

rar.

0 RARIME s/. 0 Insusirea a tot ce e rat: ~a 111-

cuitorilor... 8& pricinueste din strains, nesuferita si vraima?eases otcirmuire (C.-RAD.)

0 Ban. Rariste, thritura.

*RARISIM adj. Si adv. Foarte rar [fr. < lat.].

RARIS (pl. -lour! sn. * Rariste: Tace cucul la
Is carpenia (ALECS.) [r a r
La
RARISTE sf. 4. Loc in pAdure unde cop acii

slut foarte r a r is riu1 curse repede si agomotos printr'o

de anini subtiri st svelti (VLAN.); Pe chid lase dulcea Luna
Dintr'o ". de fag (EMIN.) ; raristi de salcii rotunde cuprind
zarile IMP.).

*RARITATE Si. 0 Insusirea a tot ce C rar, ce

nu e obicinuit Lucru ce nu se intimpla adesea
Lucru rar, ce nu se gaseste ori-cind sau oriundo 0 Densitate slabs, verb. de aer [lat.].
RARITURA (p1. -tars) sf. 0 Faptul de a r a r
rarit: la a doua prasilii se va savIrsi raritura maculuillovao.)R5.1
C)

* RaliSte: Cucuta, cu pans aura, Nu-mi chits la

won.,

[r A r i].
RARITA, RALiTA (p1.-te, gent ) St. 0 f Plug pri-

mitiv, mic, care

n'are her lung, ci
numai un braz-

dar mic Si doll&

cormane; se In-

trebuinteaza ca
sa usureze prasi-

tul de al doilea
al porumbului
sau al cartofilor,
afinind pamintul
plimIntul, pare&

F-

ig. 4085. Rarita.

4085): plague, ratite, brazdau

n'ar Ii lost zdra'if

*RARITA Salt

van asp.)

pl.
Parte din con-

RARITELE

stelatiunea 0rionului

(La

sere asfintit, ra-

[lat.

pasii; Ziva node, noaptea create Si franzisul mi -i

4086): gainusa-1

(ISP.)

,a aerulta [fr.

RAREORI Nur RAR 1 C).

RARI ( -rase) .1, vb. tr. -0 A face (mai rar:

BA si caute mai bine de treaba declt sa se rapule

o barbs inn; Plopii

dese ori repetat: numai ce o vezi, la revarsatui zorilor,

prin fineata (DLVR.) ; apoi far o lua
ca o is
pe

(DLVR.) ; Imparatului i se facu milli de tineretele lui si-1 sfatui

reponare].

deosebit, excep-

2. adv. 0 LasInd sa treaca oars -care Limp do la

unul la altul, facind cite o pauza intre una Si alta,

rea a tot ce e rarit:

A (Se) odihni: ati rapaose Domnul Dumnezeu sufletul oerA muri: In at patrule an al dombului sau (OAST.) 1
niei lui, raposat-au si Nicolai-Voda... si 1-au Ingropat In
manastirea ...Vactiresti (NEC.) ; intr'oare -care oral Detre(Ind vr'o qapte luni, on pace au rapaosat (Doo.).

de femei

ca buriana de lean

tional: e un om
Qs RARE-QRT loc. adv. Nu adesea, numai citeodata (comp. ARARE-QRI .

Fig. 4084. Raportor.

( 4084) [fr. rapporteur].

oft si bate barbatul

a;

seta ,ii; la noi, ministril buni slut

IMP.) C) Superior, de un merit

(ISP.I [r a r].
*RAREFACTIVNE, RAREFACTIE si. Rarire, sta-

celuloid, Impartit in 180

de grade, cu care se masoara unghiurile pe hirtie

(CAR.)

vista omulni Care se gaseste ou greu, care nu se

o frumuvede ori-unde sau ori-si-cind: o pasare

p'aproape

2. (pl.- toate) sn. A be-

mod& veche

marl: vizitele cele mai placute slut cele mai 0;

vedere
e mai cu plAcere mom ; momentele de fericire shit
In

Mein (D.-ZAMF.); 0 luS

asupra unei scrieri, etc.

micerc de corn sau de

ae

se intimpla nuntai din cind In cind, la inter\ tie

ritile de-asemine
si luceafArui de

Fig. 4086. Raritele

B. Betelgeuse).
(R. Rigel.
bus sa rasara
(cam); raritele stralucean In cern) limpede ca seninul albastru
al unei pietre scumpe (o.-oLo.) [bg. srb. r ali c a].

ziuA de-acum tie-

RARITA ( -ilea) vb. tr. ." A afina pamintul eu

rarita.

1044

www.dacoromanica.ro

RARIT4T sbst. Faptul de a r a r i t a.

RARUNCHIIP, rtArngicadul sm. ig) Rini -

chin : an mai atlat si la rartmehii lid, de cane stinga, alto

dona pietre (N.- cosT.):11

Maruntaie, mate, organele

interne ale omului: Prometeu, pe carele pe nedrept 11 ostndise Joe ca sit-1 chinneasca un vultur, rozIndu-i ritrunchil
(18P.1 11' Adincul sufletului: opintindu-se din fundui ritrunchilor, animalul s'avinta orbeste In feta bmh
(cAa.); tncepu a se boo! de t1 se rupea ritrunchii de milk

used [lat. ranunculus].

RARTINCHITJa, alirmicEuu2 sbst.

0 BoinaisoR Q) [lat. ranunculus.
014R1 1 C)
RARVT adj. dim. RAR. Cam rar: ...sa ne cumparam Cite -o mantmuta, Fie eft de AA

(VOR.).

RAS' 1, adj. p. RADE. Taiat cu briciul,

tuns pina la piele, barbierit: on barba 51 mustache a;
Razuit (cu cutitul, cu un obiect
on canal
taios): dintr'o ridiche patru felon! de mancare se Ise: ..11
si nerasa, cute Q1 fell! (PANN) 0 Sters (vorb. de ceva
scris): nu envInt, name de pe lista F Trintit,
1112

scos din slujba Darimat din temelie, Mat

pins la pamint, cosit Pfin pins la margine:
Alin ; m'am dug la patina on spa si 1-am trintit pe camas
(DLVR.) IN nR4s.
don& cant pline

e
z. adv. Atingind usor o suprafata (we- RADE 1

dupit eneva clips, Prnelita zboarit rr Cu pitmlntul

s. sbst. Faptul de a rade: 111 barbii.

);

(BR.-VN.).

VesmInt larg de postav,

lung ping. la calcIie, ce poarta coinimi

garii sL maicile (E71 4087): (no calugar)

de trick, lua rasa In cap, se fan ghem gl se
cilia In apadit asPA ; Imbrobodite paste co,

[lat. re-salire].

Iesit din
RASARIT 1. adj. p. RAsART. C)
pamint: grist au 1, 0 Crescut ceva mai mare, ma-

ricei : numai pa-mecum, 0 fella mat .4 se necaiea pe ca-

rarnsile alburii (SAD.) 0 lesit mai In evidenta., mai

ridicat, mai malt, mai desvoltat : in late until maiclan, Ingadit on late, o oast, mai a aeon celelalte

(DLVR.) ;

din celelalte (a.-coo.)

2. (pl.- ituri) sn. 0 * Momentul chid soarele, Luna,

etc. spare la orizont : de is ,.111 soarelut pina la opus
O Partea cerului unde rasare soarele, est, orient

(or .1 904): mould olndu-1 botezi, trebue sa saute on fats

not crestinil ne Inehinam, sl rain!

...gi spre
s'an sada (pay.4.4a.); sit nu dal gunolul spre
eft e

De la rasarit,o0

prin radere cu cutitul, cu un obiect talcs, rad],

Fig.

tura, razuitura: manincit tot ce ramlne de Is ospetem

4087.

Rasa.

noastre: coil si ritaturl de legume (I.-OH.).

Joe alese aceasta grading. In care-si ritsidi el pomii lui ce tacean mere de aur ((SP.) ; Indata s'au apncat Noe a lucra pamtntn/... si an YAWN vie (4.-cost.); 1-a gilsit In gradinit rasadind nista verbine (BR.-VN.) ; : pe-aici an curs... legiunile roman, menite a rrr, an popor non In cImpille pustiite ale DaMe! (vutu.' [srb. r a -

zsaditi].

'.W.14-411%40.

RASB... w RAzs...
VREASC.
0 RASC
RASCACARA (-near , pascaAcANA (- cracan vb.
tr. *i refl. A desface cit mai mult picioarele, a le
Indeparta unul de altul: tocmai vanes o 'Ara cu call
+ c r a-

ranaarati de teams aluneeusului (CAR.) [r a s-

cana ].

RASCH... ow- RA.gcm...

*RASCIITA (pl.-te) sf. b Dalt& de Fier Incovoiata cu care se rade vapseaua si se curata rugina de pe corpul vasului [it. r as chi e t t o).
RASCITI (-lien) vb. tr. A citi de mai multe or):
nu ma puteam opri... de a-mi Mt' si m numele (GN.)

[ras-citi].
RASCOACE (-coo) vb. tr. $i refl. A (se
prea mult [pre f. r a s-+co ace].
RASCOAGE sf. 4, Planta cu

:14

ikaffieZze..ceztts., roar

meaza a fi rasadite $i
care se acopere cu rogojini, cu geamuri,

(R.-COD.)

RASATIJRA (pl. -curl) st. R a s, faptul de a

(PARR) 0 Ceea ce se scoate

I A scoate un rasad

seaman& plante ce ur- 4fir

41.4i7

nen malt si ImpArdteasa date un that, rasarind din Semis

(ISP.) ; m'ai hint din om neom, as rAsain noaptea din soma

rade: is sea barbs, sea

din pamint si a-I sadi in alto. parte, a transplanta:

Dor (VLAH.)

a inimli 11 avintase spre local uncle oehi1 sal puteau sit areasea pe atria (0005.) T lesire In evident& [r a s a r I]

din vita
un non
si -o Infig lntr'o oala cu rrr, (GRL.) ;
romans prinde raaticiha 'n munch si 'n villa Dunarii e.a_aad

RASADNITA (pi.
Strat
-tc) Sj.
de pamint In care se

A aparea, a se naste: eameni ca

exietenta noni poT A tresari, a sari In sus speriat: nu

Eminent' rasar is departarl de veaeuri

cuitoare) de la rasarit, oriental(a).

RASARITVRA (pl. -turf) sf. 0 Tresarire:

tinara ce se scoate din pamint spre a fi rasadith

de Dori, de napit, de varza; tau lumtnarea
aiurea:

RASADI (-um) vb. tr.

cele dinapreiur: dintre chit el stinsi... ritsarea an nas

riental.
2. sm., RAsARITEAnA (p1.-ence) sf. Locuitor (lo-

alta, soiu: rasa bovinA ; rasa elinilor; un

un cal de soiu (bun)
cal de

bg. razs ad (a)].

in evidenta, a aparea nisi ridicat. mai vizibil declt

corolet (ON.) 1 0

RASARITEAN 1. adj.

nobill, de

tive se transmit dintr'o generatde la

[srb.

tuna, stele : soarele rasare 'neat de dna dealurile MacinuInt (VLAh ) ; a 'Intuit Luna, Inceafarul de sears 0 A iesi

y. t RASARITA Si. Raarita soarelui = RAsAorr a 0:

vita boiereasca, de neam bun

Varietate a unei spete animale sau
vegetate ale carei caractere distincVarietate a spetei umane; rasa umana,
neamul omenesc: rasa albs, totalitatea oamenilor cu pielea alba; rasa galbona, neaarti, etc. [fr. r a c e].
Planta
RASAD (pl.-aduri) sn.

(VLAh.) , A aparea la orizont (vm b. de soare,

Simblita, In rasarita soarelui... an Intrat Petru-Vodit In cetatea Ciceului $1 an Inehis partite (GRA/R.).

neam, vita, ginte: s'ar nice cA In tine

; copacil s'au abStut...

de uncle a rasarit omul acestaP
et, an oras a rasarit, ca In basme, pe coastele muntelni Furnica

pAcat (GDR).

trap din acelasi stramo$, semintie,

de

pima pentru colact Be

tate: la o raspIntle, 11 rasare In cale un bAietel (t.-coo.);

spre

*RASA, (pi.-ae) si. @ Told cei ce se

(VLAH.) ;

(GN.) ;

asarlt fetita I A se ivi, a se arata pe neastep-

cite"

mane, In lung1 rase de seise, lin pages mateutele spre biserica (VLAH.) [vsl. r a s a).

urit$te-o 'ncreagi

gi eram scum om In tot local

Destept, istet.

RAS... pm- Jaz_

gasesti in tot locul, RAR-

plamadeste... se trammta si se Iasi% ca SA ritsarii, adica sa Ineestat a create (PAMF.) 0 F A creste mare: cum a

In mijloc era o lumtnare mai mare,

RAS, part. tr. RAGE.

RASA' (p1.-se) sf.

nAsare unde nu-1 cement (PANN), Il

far& sa to astepti 0 A creste- tmt eisarise mnsteata

cone

flori marl, frumoase, rosii-purpunil, rar albe, cc creste prin paduri;

numitasi iarba slintului-loan",

rachitica" sau sburatoare (-depadure)" (Epilobium angustifo-

etc., spre a fi ferite

lium ) ([11 4089 ).

RASCOALA (p1.-10) sf. 0 Ridicarea, rascularea poporului linpotriva stapinirii, revolta, rebeliu-

de racoarea noptdi ([1

4088): stecieic, cure-

chini $1 alto radlicin1 din

trebuesc plivite Indatii

Fig. 4088. Rlsaanita.

ea se pot cum:mete din duIn odaia seta (ALECS.) r Pepidin aopt.); imi lac

niera [srb. razsadnica].

RASADI (-ear, -sale) vb. intr. 0. A iesi din

pamint (vorb. de plante): giant, iarba a !tarn; F

ne: rascoala nu mai astepta dealt tin

semn, ca sa izbueneasca (VLAH.)

2 Tur-

burare, neorinduiala: si se fan o

Fig. 4089.

Ritscoage.
intro Masi', de nu-i
tulburare si o
pates da nimen1 de eitatliu (ISP.1 [vsl. r a s k o 1 a].
RASCQL pt.-come sn. 0 r;-- Drug de Iemn cu

1045

www.dacoromanica.ro

RAS

o ureche la fie-care capat In care intra eaRAS- cite

r Imbii de sus ai loitrelor carului (E 40901: a
RAS trees paste
ascoale, a Impinge prea departe lucrurile,

giuli 1"- 0 k alinta, a razgiia: mut

II

add% si nu-1

lAsa niciodatti sA se Joace on bAleti de seams lui cvLAH.,

fi A inveseli, a desfAta: ea nu mai era copila zbur-

a se trece cu

Epimeteu... vedea ca prea trace paste rascoale Pandora cu atItea Intrebari (ISP.) 1. 0
Lopatica

dalnica ce rdsfatit lumea prin neastimpirul veseliei (scv.).

cu care se scoate apa din luntre, numita si chug"

sau scafita"

duce o viat,a Win& de placeri, lipsita de griji, de

suparari, a se liifai: perechea iubitoare putea sA se restate

to bratele tericirli Utrit lea de grije (GN.) ; se ritstAtil In
atltea prlriri drAgAstoase (DLVR.) ; a se
ca Deltaic, In band

3e Cotet pentru pasari: sa -1 Iii la

'Astra ai nu anti In el, ulna nu
ti-i lace rascoale, magazii, graiduri ;I notate (R.-COD.) 4
C4

Separatiunea oilor diriteo

Fig. 4o9o. RAscol.

turma, dupaproprietarii lor.

clod Incep sa coboare de la munte, pe la mijlocul
lui septenibrie: de cu toamnA, clod este ~ill, en
rintit se pot despArti oile de cdtre child

raskolt].

(BRL.)

ttn-

[vsl.

RASCOLI (-ram vb. tr. 0, A rasturna din locul

lor, a punt; In neorinduiala lucrurile, cautind ceva:
dupft oe rascoli trei zile gi trel nopti, grist In stfrait, In fundul
nun! Iron vachiu, armele qi hainele tAtIne-sau (ISP.)

fr A scormoni. a zgindari: n'as 11 rdscolit de sub

yam trecutumi aceste amintiri (GN.); rAscolind cenusa satului mistuit (DLVR.) ID 4:4 A separa oile dinteo tur-

inA, luindu-$i fie-care stapin pe ale lui: haideti deom

oils. Wilde sa ImprAgtiem turma, sa ne alegem lie

care one noastre tau.) [vsl. r askoliti a desface,

a spinteca"].

2. vb. Jell. 0 A se alinta A se desfata, a

(URN.)

[r a s- + f a t a, propriu a desinierdape f a-

t a" ].

RASFATARE sf. Paptul de a (se) rasf At a,

rasfat.
RASFATAT adj. p. RASFATA. 0 Mingliat, desmierdat 0 Alintat, razgiiat: ce von devoid aceati

copli rAsfbtati, ale cAror simturi se blazeazA age de timpuriul

(VLAH.) O Desfatat, inveselit: niciodatd n'au vazut ei

locuri aaa deschise at -3 de soars (VLAH.'.
RASFATATVRA (pl. -turi) sf. Alintatura: rAsfA
tAturile at de copil drazillaa (VLAH.) [r A s f at a].

RASFIRA (-fir), q.,) RAsHIRQ (-hir) 1. vii. tr. 0

A desface, a desfasura, a depArta unul de altul:

rdsfirIndu-si pArul pe spinare, ale se uitan au jind la clInsul

(Isp.) ;

pllunul lei rdsfird on mtndrie coada 0 A fin-

prastia, a risipi.

2. vb. refl. (-3, A se desface, a se desfasura: nista

coame castanii undoioase se rastirard paste umerit gi piep-

RASCOLIT sbst. Faptul de a rascol i.

RASCOLNIC, d RAscoLNIc SM. fff& Adep t al unei

secte de schismatici rusi: rdscolnicul strimanui tare

crede ed. care 151 rade barbs, cu totul pierde chipul si asemA-

narea In) Dumnezeu (rim) [MS.].

RASCOPT adj. p. RANOACE. 0 m Prea copt:

tarul tut Infirat (NEGR.) T A se imprastia, a se risipi: ostirile otomane se rAslirarA pe lungul unui ?ant la
poalele dealulni (Bow ; swindle de dor' se rasfird, se amesteed, se gonesc, cronette

(DLVR.) ;

se rdsfira de tot (am) [r a s-

In zorile zilei a doua, negura

f i r, propriu a des-

spicele rfiscoapte si tepoase, Imamate cu bob mare al greu

2
(DLVR.) 1
X Intarit prin fierbere. tare: era vara,
pe la Julio, o yard de acele unde gitinile lac mai rascoapte

face Circle unul de altul (la tesut)'].

RASFIRAT adj. p. RASFIRA. p Desfacut, desfasurat, departat unul de altul : ti le via sub nas en
tale zece degete 13 (DLVR.) p Imprastiat, risipit: satul

(ALECS ).

este o adunAturA de case

RASCOTE sf. pl. Crengi uscate, vreascuri:

surcele ai aachil de lemne (ISP.) ;

Italitul Irunzelor al troenetul gdtejelor, al ...Ion uscate, mA
callitoral adunase niate

(LUNG.) [romp. vsl. h v) r as t A ].

RAscRAcANR, pop- RAscAcARA.
RASCROI -oesc vb. 11. 0 A croi intr'alt fel C
A taia, a scobi (o camasa, o bluza. etc. la git
sau la mined.
RASCROIT adj. p. RAscROT. 0 Croit Intealt
fel I 2 Scobit la git sau la mince!: docoltat.
RASCRUCE sf. () Locul unde se incrucisaza

Intiorau

douA sau mai multe druinuri, raspintie: cum II a-

lunge In rfiscrucue drumului, at ad dal de gradina ursuini

(um ); Ndruja... aaternutd. sub mitguri de care, la tt Reeler,
undo s'aruncA pirAul NArula In matca Zabalii (VLAH.) If

OO lira Partea carului de care se prind sleaurile

O tA. Inclucisarea stinghiilor de la ferestre I 0

P/. /spetezele (aserate crucis ale) virtelnitei [r a s-

+ e 1 u c e].
RASCULA. ( -scot 1. lb. tr. A face sa se ridice cu

totii Impotriva stapiniiii.

2. vb. refl. A se ridica cu to(ii impotriva stapinirii. a se reN olta, a face o 1Asroala [r as- +s c u 1 a].
RASCUMPARA. -Oa 1b. tr. a A cur-Imam un
lur ru vindut inainte de el insusi: am rascumparat mosia; de va tines cineva nigte ovine Wog pentru daterie... el nu
le Va ... (PRV:Ma.)
A libera In schimbul unei

sume anumite:

un rob. on captiv

""

0 A scapa, a

mintui, a izbavi 11- 4 A despagubi, a compensa:

limbile se desmortesc prin glume, prin rIsuri cu hohote, ale

rAsoumpAra lungile ore de tAcere (coon.) ir p # A razbuna, a-si izbindi: Bogdan-Vocla an socotit di are vreme
sti-qi rAscumpere rnainea sa despre craiul biles (GR.-UR.)

[ras -

cumpara].

RASCUMPARARE sf.

Faptul de a r a sFaptul de a se r a sa

cump Ara 5 0 # Razbunare.

RASFAT (pl. -aturl sn.

ir a t a, alintare, alintatura: dupa ce-i splines cu on
2
Sbecopildresc cti-1 era somn, ea adormea (BR.-VN )
guia : to pomeneai ed se aruncau pe (DLVR.)
I

RASFATA -fit) 1. tb. tr. 0 A intaglio., a a-

tinge usor cu mina pe obraji, pe par, etc. , in scum

:
copilul pe obraJi ; ee calul pe coamtl;
dc dragoste:

an Out lin si dulce rdcorea qi rdslata fruntile noastre arse

de snare (BOL1

A desmierda, a dragosti, a giu-

(SQL.).

0 RASFLOCI (-ocesc) vb. refl. A se rasfata, a se

razgiia Lr a s- + f I o c].
RASFOI (-Tom) vb. tr. A Intoarce foile unei
carti, unui registru, etc., cautind ceva sau citind
In treacitt: rdstoesc un carnet In care treceam note aproape
(BR.-VN.) ; Dan rastoeate dosarele pe care i le adusese
de cu sears alutorul (VLAH.)

zilnice

[ras- +foaie].

RASFRINGE (-IrIng) 1. vb. tr. p A Indoi, a ri-

dica In sus: moq Gavril lai ritsTrInge buzele en dispret

T c) A sufleca, a sumete: minecile A

retrimite lumina, imaginea, a reflecta, a oglindi:
(SAD.)

gradini plutitoare
chitele argintli (VLAH.).
ostroavele

lei rAalrtng In valnri rA-

2. vb. )rfl. 0 A se Indoi in sus: (buza) cea de den-

supra se ritsfringea In sus paste scAlIrlia eapului (can.)

0 A se reflecta, a se oglindi: se rastrInge ca 'n oglindd

a copilot umbra

(EMIN.) ;

F : gloria lui se flistrInge asupra ur-

maailor sal A se refraCla ohiotele for rdzbateau

pin& 'n adtneul batrinelor paduri... rasfrIngIndu-se de cloud,

trei on

(SAD.)

[ras- fringe].

RAsFRINT adj. p. RAsFRINGE. () Indoit in

sus: sumes, suflecat: pisoiul... dormea cu picloarele Impletite ai cu gltul

In sus (Oom) ; Cu mlnecile -e 1 0-

glindit, reflectat.
RASFUG, RASFOLG sbst. 0

4;4 Boala de care

patimesc oile, caracterizata prin umflarea uge-

rului: Incearcii unii sit tarnAdueascd de rastulg frecInd

oaia

bolnavd cu tante sau cu un ban de argint (PAC.) p *

a) Planta. ru tulpina rarnificata, cu ramurile lungi

gi apioape fara frunze, cu flori galbene dispuse in

mici capitule lungarete (Chondrilla juncea):

b) = DALAC (D.

RASFUGI, RAsFULGI kresc vb. refl.

bolnAvi de rasfu (I) g.

c;,,

A se

RASG... = RAzG...
RASFIRA ler RASFIRA.
RASL... = RAzL...
RASM... = RAzra...
RAZNA...
RASNA...
RASOL (pt.-oluri) sn. X I Carnea fiartA dm
care s'a fAcut dab& sau sups: la anima, prtnz tapdn
(1.-OH.) OO Pete fiert
a
Leguii a fierte: Iasolea verde In gaga,. o consumd satenii...

on ciorbii si cu

(MAN.) T O F Basoleala: a da , a face M a

in gran si 'Ara ingrijire [srb. bg. r a z s o I (fi .

data

1046

www.dacoromanica.ro

RASOLEALA (pl.-01) sf. C) A Tencuiala groasa

aruncata pe zid gi netezita prost cu mistria

2 (0 F Lucrare facuta in grabs $i fare Ingrijire

[r asoli

RASOLI (-o)ne) vb. tr. 0 eA A tencui gros, a arunca tencuiala pe un perete $i a o netezi prost cu
mistria C) F A face o lucrare In pripti si
fara ingrijire: un numdr de lux, Ingrillt, nn rasolit ca

numerile cotidione (CAR.) [r a s 0 1].

RASPAR 1.8711.
)4(. Varietate de

a , Yard de a to Intreba cineva (ANT.-IV.) A repeta su-

...-

foarte bun de mincare (Acerina Schraelserl

4091).

netele, cuvintele: ecoul rdspunde singur la aceste stri-

gate A vorbi acelora cari chiarna, cari se prezinta: am blitut la ued, dar on mi-a rdspuns nimeni

Fig. 4092. Rdspar.

(LUNG.); a lua in

a lilt la trei

parale, a trata aspru: vdzlndu -se gnat to de babele sotulni ...se apdra In dulcea 'Inaba a poeziet (000s.) [r a 5-

+ p a r].
RASPAS1 sbst. Ragaz; interval de timp:

*RASPEL (pl. -ale) sn.

leinn, rasp& [germ.].

00-

Pile groasa pentru

Was

f RASPICA, RESPICA ( -ic) 1. vb. tr. C) A despica

0 A rosti, a glasui, a cuvinta: clod sd-I pule (paharul

de rachin) la guilt, rioted sd tie de sdndtatoa dumitale I

(vos.); moeneagul... nn putu
2.

un cuvint (SEV.).

vb. re fl. A se deslusi, a se lamuri: istorioara cea

de la tord... mi se respite din ce In ce mai limpede tnaintea

[d e s p i c a, prin Inlocuirea prefixului

d e s- cu r a s-].

ochilor (GN.)

RASPICAT 1, adj. p. RASPICA.

2,. adv. Deslusit, lamurit: a Post on desilvtroire de

prisos ad vorbeascd rninistrului

(BRAIN.) ;

el,

on -cine

(CAR.).

scrisoare: nu mi-ai rdspuns la ultima mea scrisoare 9

C) 11

A da examen: a rdspuns bine la geografie 9 A se

apara opunind alto argumente acelora aduse de

adversar, a Intimpina, a obiecta 0 A opune o

actrune alteia: 1-a rdspuns printeo loviturd de Dicier

A se arata obraznic: nu mat rdspunde, cd to dau

stand 4

9 A arata ea imparta;este aceleasi senti-

mente: copilul men nu rdspunde la dragostea ce am pentru

tosmanel nu-i dlidu v ad se mat gIndeased (ISP.) ; venni s'aprindem tigarile, cat om face ei not nitel
(sv.-eau.); uncle
am on pas $1
sa mfinfne o bucatied de trestle P (n.-coo.)

s- + p a s].
RASPAS2 = spas.

.1

A serie unei persoane de la care s'a primit o

In , In directia opusa asezarii

sau
cre$terii parului: clod on mina frecAm in Wane. unei
piglet (noon.); !mewl... a-I netezi pre spate el pre coaste,
In par el In .. mom); (y) aspru: in bataie de joy; cele

[r

RASPLATIRE sf. O Faptul de a rasplat

rasplata 0 Pedeapsa: stngele eel nevinovat ce attta

mare de limp at street care
use 9 t ltitzbunare.
RASPOPI (-popese) 1. vb. tr. ma A scoate din
2. vb. 7e fl. A inceta de a fi preot [r a s- + p o p ij.
RASPUNDE (-pund, -puns vb. tr. si intr. 0 A
da un raspuns la o intrebare: mai mare nebunie caste

role si spinarea
foarte spinoase; are carnea alba Si e

cloud Yemel rftspund in

razplatiti, bg.rasplat am).

popie. a lua darul preottei.

ghibort, cu aripioa-

2. sbst.

Dumnezeu sd -ti rdsplateasca on bine mite co al fir/Vat cake

not (m.) A pedepsi: Dumnezeu nn rlispldteete ca
dnsmannl, et goneete en anal (VANN); WA mild fi rdsplatird
neleginirea oe Meuse (ISP.1 s t A razbuna [srb.

cum se halirise In alun

le-a spus cd Pieria al ei nu poate lua pe

RASPINDI (-desc) vb. tr. 5i refl. 0 A (se) linprastia, a (se) risipi C) A (se) duce departe, in

01 r @ A garanta pentru cineva, pentru ceva

@ A da seama, a fi raspunzator: fie-core rdspunde

de faptele sale A plati, a achita: vistieria tdrii 41
va ritspnnde cheltuielile Insutit MN.) is A duce la, a

iesi, a se intinde pina la: (pestera) sponge pe dedesubt

cloud sirnri de munti ei rdspunde tocmai In Transilvania
(VLM-I) @ A patrunde: =ell a rdspuns dinoolo de pe-

rete OD A se siniti prin comunicatrune trite parte

oare-care a corpului: shakes Intro ample o durere... on
svIcnituri care-1 rdspundeau In testa (VLAH.)

i A da

spre, a comunica: ferestrele rdspand spre stradd

A realiza sperantele puse: snecesul nu rdspunde agtep-

tdrilor [lat. respondare].

RASPUNDERE s/. 0 Faptul de a r aspun de 0 Garantie 0 indatorirea de a ras-

punde de un fapt si de a repara paguba eventuala,

responsabilitate.
RASPLINS (pl. -surf sn. 0 Ceea ce se spune
aceluia care intreaba ceva: a da un afirmativ, ne C) Scrisoare prin care se ras-

gatiy; el tacerea e un

punde la o alts scrisoare O IntImpinare, obiec-

thine [lat. responsu 5].

RASPUNZATOR adj. 0 Care is asupra-si sa

rant Care e dator sa dea seama de un fapt,

toate partile: florile rdspindeau no mires de to Imbata

r a s p u n z a de altul sau de datoriile acestuia, ga-

stire,

sa dea socoteala de o paguba si s'o repare, respon-

neva A (se) lati, a (se) propaga: t-

o doctrine [vsl. raspacliti].

RASPINTIE, Mold. RASIINTENE sf. Local undo

se Incruci$aza drumurile, rascruce: aid la han, In

drum, la rdspintie, trebue un Wet lute, spirt (BR.-VN.) ; dracul

...nn face biserici on puturi pe la ralspIntli asp.); ca sa,

sabil : ministrii constitutionali stet oel de administratiunea

for 11 NFRAspuNzAToR.

O RASPUTEA ( -pot vb. intr. A face ceva din

toate puterile, cif, it iarta. puterile: camel tugea cat ce

scapi de friguri, tale unghiile, bagd-le Intr'un ou $1 Dune -lo

la rdspintie (Goo.); la toate rispintenile, ciao un zapeiu at
agiei oprea mete pinii dupd trecerea alaiului (NEBR.) ; dar

rdsputea el, dar zmeul mai mai sd-I aiungd (vAe.); sd lot

salbatice (JIP.I [vsl. raspatije).

RASPLATA (p/.-ate,
) S /.
0 Ceea ce se (la cuiva drept
multumita pentru o 'apt& frumoasa sau pentru o slujba, recompense; 0:

need odatii din rdsputeri ei tndatd s'an adunat bate vietittile

(CRG ); 1-a lovit... din twit& a, chitind od, on lea emirs

snfletul e1 eine etie pe la one rdspinteni std (EMIN.) ;

Rumann, Mudcd e pus la rdscruce, In rdspintia popoarelor

duel rapid, ei

[ras- -r-putea].

RASPUTRE sf. numai in loc. din

mai 4/es
din rdsputeri, din toate puterile: a strigat el stints Duml-

la cei ce pathnesc de friguri: en posteso Miercurea el Vinerea $1 metahirisesc siirittnri de chid pdtimesc de

(ALeos.);

clad tai plaza din ritzbolu, pul copiil bolnavi (de ) De mini
de dinapol el, clt tai urniocul, zici de trei oni: nu tabu pinza,
of lain
lui N. (PAM)'.) (vsl.rastatung.raszt].

ras -

RASTAGOL

ow- ROSTOGQL.

RASTALMACI (-Reese) vb. tr. A talmaci In alt

Septa !Ara ; Rdsplata Muncii (pen-

chip, a interpreta Intealt fel, a intortochia Inte-

In
lesul: eilpatasem convingerea oft tie -care lege se poate
mai multe sensuri (ALECS.) ; a doua zi, cadeam In vecinioa Indoialli, ...talmacind ei rdsbilmlicind... fie-care cuvint al ei

trn Invdtlimint, pen-

tru Bisericd), Ml-

pentru
4093) Pe_
deapsa: rdsplata Invalamint.
nnei crime; eine turd lei la rdsplata

(se.)

mai mult de los (Sa) [rasputea].

RAST sbst.
Umflatura cronica a splinei

platd; 0: yid o

mele a doua decoratii romaFig. 4092.

nest/ ((J 4092, Rasplata muncii

spa Intr'o clipli el sa ingi ell IL rdsputea el sa nu to nits tnapoi

Fig. 4093.

(ON.)

[r rrsplati].

+talinacil.

O R STAU

Rasplata munch
pentru
Biserica.

REST nJ.

RAST4V1 (p1.-avuri) sn. 8 Shia de fier dintata

care serve$te la inchisul formelor cind se pun In

RASPLATI (-Litesc) vb. b. 0 A da o rasplata:

masina (EI 4094 .

RASTAV4 (pf.-everi) sn. 0/ten. 1 Distanta din-

1047

www.dacoromanica.ro

RASRAS

RAS_ tre cuiburile de porumb [comp. srb. r as t a v it i

separa "].

RASa
0 RASTEU

tale si aspru; a sari cu

tr'o pozitiune comoda: s'a rasturnat In trasurd [r a s-

Fig. 4094 . Rastay.

raul,

+ turn a].

Ind s'or rust) 51 s'or

RASTIGNT ( -nest vb. tr. 0 A pune pe cruce,

a crucifica: ea dear Dumnezeu cel mare pi puternic nu s'a

rastignit numal pentr'un slogur om (cRG.) A Aintui

de ceNa niembrele departate unul de altul ale unui

ani nal: e !carte bine de a Impusca on uliu pi a-I

pe
poarta curt)) (MAR.) 0 A face pe cineva sa stPa cu
biatele si picioarele Intinse: ping sA se Mlle hangiul

ti

11

rAstignirit Jos

(CAR.)

[vsl. rastgg-

crucificat IT 2 'intuit de ceva, cu membrele departate unul de altul (vo b. de un animal 3 Cu

bratele Intinse: Mimi se pusese In dreptul usii, cu bra-

RASTURNAT adj. 0 p.RAsTuRtitt Trintit, asezat comod, cu spatele razimat de ceva: se

asezarA la ghiordum, ou clucerul In mijloc,

(D.- ZAMF.).

RASTIMP, f RASTIMP pl. -purl sn. Interval (de

timp , distanta de la un tiinp la altul: Fitt-lrumos se

avInta pe el 5i 'n rAstimpul oltorva gInduri fericite, ajunse

Ia castalul 1ncoltit al Cienarului (EM)N.) ; de departe s'aude In

rastiznyuri tipatul ascutit si rasunator at unui heritstrau

(VLAH.); 710 se mel auzea declt... nechezatul oallor si, prin

ye sofa

(1. -OH.).

RASTURNATOR adj. p. $i sm. RASTURNA.

Care rastoarna, cel ce rastoarna: al ordinli so-

dale; pre .n1 pi risipitorul monarhiel... alp II numeste

(N.-cost).

RA.STURNI (p/.-isuri sn. L411.. Povirnis, loc

aplecat, cu gropi, cu bolovani, unde usor se poate

rasturna carul.

RASUCA. RAsucAToARE Trans. (DENS.), RASUCEE).

RASTIGNIT adj. p. RAsmiGNI. Pus pe cruce,

tale

Cu fundul In sus (CANT.) A se da jos, a se trinti jos,

zind jos) A se aseza razimat pe spate si In-

%meta sa, zicIndu-1 ca nu

Ingrije5te sA fie tumults puss
la loon) for (lac.) : cum o sa

5t1e el rabda, clod 1-or lua cu

sluti la Mitsui P (vuml.).

In jos: (de) rapegiunea ape1... (aslant) yoate sA se rdstoarne

a se pravali: carul s'a rasturnat 0 A se varsa (Ca-

gura la cineva: se rash Is

11

2. vb. refl. 0 A se Intoarce cu capul, cu susul

RESTRII.

RASTi ( -test) tb. re IL A se adresa cuiva cu glas

Intr'un cot,

guvernul;
de pe tron (E) A nimici, a distruge: m
o teorie, o doctrIna.

0 /ten. (clews.) sf. Unealta de tenni, ea un fus mare,

avind jos un cirlig de care se leaga at,a, Tina sau

mosorul cu burangic pentru a se putea rasuci

[rasuci].
RASUCEALA (p1.-ett) sf. 0 Paptul de a r asuci: Dudula mai dA prin topitura de zandr cite o cu polonicul (MG.)
Firul rasucit din doua fire,
care slujeste la irnpletit (PAMF.).

RASUCI (-Geese) 1. vb. tr. 0 A Intoarce un fir,

o nuia sau on -ce corp lung si flexibil de cele doua
capete In sons contrar, sau la un singur capat, add-

rastImpuri, strigatul ostaiilor ((SP.) ; Pe la porci vent boierul,

lalt fiMd fix, a SUCi: biltrIna rdsucea un fir de borangic

Ca sa-1 vadA vr'un as(11111) (SPER.) [vsl. r as t qp u, re-

(DLVR.) ; apucA cocopul de glt pi 1 -1 rasuci, de nu mai zlse nisi

pis) (ISP.) ; a-si
mustata; m bratul cuiva 10 A

facut dupa timp ].

RASTIT adj. p. RASTI. Cu glas tare si aspru:

tons'

aproape dispretuitor cu care-mi arunca acest rtispuns, Imi ridicit singele 'n obraz (vLAI1.1;
adv.: D-na
Moroi... 11 raspunse
nevoind sti-si trfuleze multumirea
(DLVR.).

scrinti- mi-am rasucit un picior venind cn carul de Is pitdure (ON.) 0 A face sul: m o tigarit, a-si face o tigait.: 151 riisuci o tigard, fArit a zice nimic, p1 intrit s'o a-

prindd (o-zAniF.)11 0 A invirti: %meta; dusA pe gInduri, odes pe pat cu cdciula mea In mink o tot InvIrtea 51-o ram-

chela In broasca _A minui: numai un

RASTITURA pl. -tort) sf. Vorbire r as tit a,

cea (CAR.) ;

RASTIMP ow-

(ISP.) 0 A intoarce In toate chipurilp: Incepurit

a-1
si a-1 buchisi Infundat, de ti-era mai mare mild de
dInsul (ISP.).

aspi a: is minis Ini, tot on Mate grata $1 cu !ngliduealit, nu

eu rastituri, prostatic (NEC.).
RASTIMP.

RAsTIGM.
O RASTINDT
RASTOACA (pl. -ce) s f. rop. Brat de riu, abatut
din matca )iii si secat, spre a putea prinde pestii din

el: mutimea rAstoacelor pi a ritgalillor fedi ascunzitori suficiente pentru plistravi (cAc.); Chid a lost pe la rastoace,

Ochiul sting a prim; sd ioace (cope.) [r ast a c i; eomp.

rus. rastokii].

RASTOARCE ( -tore vb. tr. A Intoarce lnapoi; a

raseumpara: cu asta am vrut sit-mi rastorc cele trei loviturl (cao ); armele) din minute for rastorolndu-le, ...pre
neprliatini on ale for arms a bate si a birui vor putea (CANT.)

viteaz ma poste mintui, care sit 5tie eft ritsuceasoi buzduganul

2. vb. refl. A se suci, a se InvIrti, a se Indoi: au-

curbAta se Intinde de-a lungul... pi ye alocurea se ritsuce5te

DMA in vlrful parilor (SLy.); eu atunci lute ma rAsucesc

Intr'un picior (clic.); eu ma rasuceam In toate pArtile ea 'n
purub, privind In fie-care copac cite un dupman (ON.) [r a s-

+ s u c i].
RASUCITOR 1. adj. verb. RAsuCI. Care rasu-

caste.
2. (pl. -oare) sn. ii

Chcia surubului de la tej-

,- -- In toarce].
uiwi ape, spre a putea prinde pestii ramasi In

gheaua tinnplarului.
RAsucrrthaRE sf. f4m Pana, Intinzatorul, cordarul ferestraului de mina (. )] 2076).
RASUFL.A. ( -flu) 1. vb. intr. 0 A introduce ae-

citl.
RASTOGOL...

team sA adorm, pentru cS nu gamin In se pozitie sA stau ca sit

[i 11

RASTOCI (-oceso) vb. tr. :CO A abate cursul

mat ca secata a riului pm.) (PAC.) [vsl. srb. rast o-

RASTOPASCA
0 RASTORNT

ROSTOGQL...
_ ROSTOPBSCA.
RASTURNIS.

rul In plamlni prin aspiratiune, si a scoate apoi

afara aerul niodificat ce contin, a respira: 1111 pu-

ye ass, pe aural' 0 (I) A se

odihni putin dupa o osteneala mare: ye culmea Coltritsuflu mai slobod (BR.-VN.);

RASTRITE, RESTRISTE sf. Soarta nenorocita,

crucla, nemiloaba, triste: In zadar se otarea Impotriva

rastri5til 51 cats In capul situ un mijloc de Impotrivire
(ODOR ); Dina In car se Malta rasunetul restristii de ye pamint (GN.) r s-

triste].

RASTURNA -torn 1. vb. tr. A Intoarce cu

capul, cu susul in jos: . - 0 luntre; cn lata In Joe
0 A da jos, a trinti jos pe a lature): am rasturnat

mass comulul en bucate on tot In millocul easel (cac.);

eaBUTURVGA A doborl, a culca
rul cu lemne:

la pain int : cam ye Ia amiazi, deodatd s'a schimbat vre-

mea... Intr'o vlJelte cumplitA, sl rdstoarne brazil la pamInt,

nu altA ceva (csa.); Sufla, Doamne, un Ont. Suflit-1 pe pAmint... Muntii sit rdstoarne, Mindra sd -mi Intoarne (ALECS..P.)

basilor oprlm, sa Mauna call

; venisem ea sA mat rasuflu elteva zile la moploara mea (NEGR.) 1 01 ASuftm

ia: Iti
vent Potts as bea: Intinse mina, bud sticla 41 Ii rlisuflA In
fund (
o gob) (ISP.) I) A-si usura inima,

destainuind altuia ce are pe suflet: chid era aproape

de a Implini bdiatul doisprezece ani, nu mai putu unchia5u1,

trebui as rAsufle (IsP.) 0 A transpira, a ajunge

sa fie cunoscut (vorb. de o taina): seoretul dellberatiunilor a rasuflat 11 (F) A-si varsa focul, minia 1

A iesi la suprafata, a izbucni, a se ivi pe pieta

(vat b. de bube): bubele an Msuflat In alt lot A lasa

sa patrunda In afara aerul sau lichidul: Wait asta

rasuflii.

2. vb. refl. 0 Mold. Bucov. = 1 0: II cetluirit din

4 A rustogoli, a pravali: acolo unser& trnpul 1u1

Isus pi rasturnit o platra mare lyre ups grimed (ow.) 0

nou spa de oumplit, !nett abia se mai rftsufla (GN.) 11 0

Mold. Bucov.
1 0: ajungInd Tiganul glflind la curtea

mate desordine: a rasturnat toatd odaia, dar n's gdsit

nimic
7 A varsa (cazind jos): a rasturnat paharul
cu spa, sticla r 8 p A inlatura de la putere:

se rasufle castes (4.-cost) 1 0

1 p : Budulea era
amArIt PI trebuia IA se rasufle pi el clteodata (SLV.)

/ A intuaree: brazda cu plugul T s A produce o

Imparatulni, a statist putin de s'a mai rasullat (sal; milt

an statut Pasile-Voda slittuindu-1 al ramlie aces zi ca sit

1048

www.dacoromanica.ro

=10

0 A-si pierde importanta a de-

veni comun, banal, a nu se mai trece: frazele $1

parigorille s'au rasuflat $1 cad (VLAH.) A se trezi, a

fernienta: venal s'a rdsu!lat; moarea de varza... dacd
nu-1 pastratit la racoare, Incepe sii se rasufle (PANE.) Fr A s-

+ su f I a].

RASUFLARE sj. Faptul de a r hsufl a (In

toate acceptiunile lui , respiratiune; a -si tines., a-si

pierde a; dintr.o

RASUFLAT adj. p. RAsuFL4 (In toate acceptiunile lui) 0 Trecut, trezit, invechit: de

multe orl omul laws& tale ce vede cu oohli sal on poste sa

le pule ye rind,... dar cote de damn 51 ...1) de ants vreme de
snit (011..UR4 1-.1 Pe nerasuflate, fora a rtisufla: a gout
paharul pe nerilsuflate; se descIntit In anti netnceputi, pe nerasuflate (Noe.).

RASUF LAT OARE sf.

Descbizatura, ferestruica, pe unde intra aerul Intro pivnita, intr'o
pesters, etc.; gura, intrarea unei cone, unei gropi
1

foarte adinci: din canainri, de prin rasuflatori de pivniti

lose In rdstimpuri o duhoare area maim ; !rata eM de
truce trebuiau sd astepte la , plod end vor capita semn
ca sa-I traga (can.); tustrele au sosit Is ,a Lumii-negre
(SR.)

RAsuFLAToAREA-pAmIlrruLui

GoAsA [rasufla].

GO-

RASUFLATURA (p1. -curt) sf. Fie-care rhsuflare, fie-care trasatura a aerului in plarnini: Scoase
lung din infra, oftInd (PARR) (r asu fl al.

RASUFLAT sbst. Rhsuflare, respiratiune:

Si vorba-i e tnnet, ..wul ger, Iar barda din stInga-1 situate la

cer (case.); clad sorb al tau In suflarea vietii mele(asua.);
Alitrea porn! In
gran (am); lel trdgea plapoma paste
ochi pi-1i tines
cald (5.-ALD.) s Putinh odihnh
dupa o munch grea: nn rastlinp de si valurile relncep
(VLAH.)

[r a sufl a, format dupft su Ile ti.

t RASUFLU (pl. -dart) sn. Rhsuflare, respira-

tiune: din aceasta ametealii, a Wit... un naduf care-i astupd

(se imprdstia, a (se risipi: an rischirat castes toata

Pre la sate (M: COST.); Inmultindn-se neamur)le In cImpli...
et nu IncApea In locurile scale, s'au rdschirat (N.-COST.) T

A se infiltra, a se desfh$ura, a se int inde in toate

directiunile: izvorasc piles toate apele den mare pi, Impartindu-sit, si rischiri prin toate vinele pamIntulul (ray..sus );
e acoperita de crInguri pi paduri... de fag, care-pi raechtrit
Dina departs ramurile cu !rune Incioase (IRO.) [lat. *1 e-

exclarare< clarus (comp. it. rischia-

r a r e), in int,elesul primitiv de a face sa trench.

lumina prin ceva, a rani (ramurile, etc., spre a face

un luminis)].
RA$CRIRAT, RASCHIRaT adj. p. RASCHIRA.
tmprhstiat, nisipit: Hind Cazacii In prada raschirati 51,

lovindu-i noaptea !Ara vests, ramasera birulti Camel (GR.-UR.);

de-aid ponies $1 se desfae In tare solnarlle ritschirate ale

muntilor (VLAH.)

RASCHITOR, 0 RIscm-

Tut (pl. -toare so. J Unealth

cu care se deapanh. tortul

(CI 4095

In picioare. Is um-

bra duzilor, femei elte_ Intind

Pe rtschitor Ureic galbene de botangle (vLAH.) ; 119ViStUlea huge nu-

mai chid put ritschitorui de-a cur -

mezigul la gura cotenetei

(GOR.) ;

La cap pieptene, La mIlloc pepene,

La condi secere 51 la picloare,

RIschitoar, (ISP.); giticiloare de-

spre coco$" raschi a I.

RAEGHINA RiaGanc.a.

RAEENIA,Mold.raspiA(pi.
-ini) sf. 4. Materie inflainahila. grash, unsuroasil, de co-

loare gralbuie, ce curge din Fig. 4.95. Ripchitor.

unii copaci (brazi, pini, mo-

vazind cd nu i-an putnt aparge (N. cost.) [r a S u f 1 a].

tif ti, etc.): rfeina se topes pe coals brazllor pi raspIndea

In aer nn mhos placut de tamlie )VLAH.) ; ()twit va ti rilsina
multA ye bier', va fl lama grea pi zapada mare (Gam ); Mains pleura mirositoare din Irunchiurile dogorite ale brazilor

de nista urlete bizare ou.acs.); ecour1 magi auesc prin co-

sinosus].

.1 p1-1 maniac& zilele (JIP.); a da , a da ragaz sa mai

respire, sa se mai odihneascit: de awl(' /e-au sat mai ,

RASUNA (-sun) vb. intr. C) A reda, a retrimite

sunetul: sale aceasta rasuna bine 1 A suna tare, a
produce un sunet puternic, a vui: codrii Incepurd a
ridoare... pi toata manastirea amnia ca o vicar& (VLAH.) [lat.

HMI [lat. r es In a].

RAINOS adj. 0 Ce produce rhsinh: arbori rasinosi Ce aduce cu rhsina: mires [lat. r e -

resonare].

0 RALUT ( -ueso) vb. tr. Mold. A rupe, a tali', (t

desparti o parte dintr'un lucru,Ihsindu-lmicsorat,

on muget lung, , dd ecou dumbrivilor dope ostroave (vLAH.) ;

tot clinul dinspre Dunare... pink In gurgle Nistrului (VLAH.(;

buruienile... rdmlind neatlrpite... arose, rlieluind din yamInt
hrana ce sr ti slulit is crescutui porumbulnl

RASUNATOR adj. tnrb. RAstai4. Care rasuna:

chits... din gura pi din scripca ea rasunatoare (Pao.); cu un

de copite, toata ceata manInci paiistea !wind (Im).
ropot

RAST.INET (pl. -ete) sn. C) Sgomot in care se

transform/I un sunet care se prelungeste, sunet

prating: bleat

de olopot Se risipeate tremurInd (VLAH.) ;

Dina In cer se Wilts ,s,u1 restriste1 de pe pamInt (ON.)

(Y) Vllva [ r As u n a].

RASUNOM (p/.-oaie) sn. Trans. Ban. X Aluatul ce se rade de pe copaia In care s'a framintat
plinea; plinisoara ce se face din acest aluat: Idea
aorta cu pita loo al merge tot Intim' =Het acasa dupii rasunoaie (aar.) [r a s u r 51.

RASUR

ear RASVRA2.

RAST..TRA, (-surl) St. 0

scurtat, ciun tit : a ciunti ; a sterpeli : Turcii tai rapluian

(ION.).

RASPA. (p/.-pe), RdSPILA (pl.-le) sf.

tr Pilh greasa (intrebuin(ata de fierani, rotari, cizmari, etc.) L.] 4096) [srb.
r ahp a, germ. Rasp e I; comp. RASPEL].

RAT p.- RIT,.

*RATA ( -tde) vb. tr. A nu nemeri; (j a

nu ajunge, a nu izbuti Ir.].

*RATA. (pl.-to) sf. Parte propor(ionala dintr'o slunk dintr'o datorie care

RASATVRA I :Y

t. ebue platita la un anumit termen, cist;

In tray clupi nap-

[germ.].
0 RATACANIE, RATACaNli (p1. -tint) sf
Mold. LA.. Sctrfundaturh, groapli, prlibu-

Rasunoiu p1. Ban. R, Boturile de brinza ce se

Dureri ce simte lauza
formeaza In zar G)
dupa ce a nascut: muierea care are

tare (par.) 0 t Dare supliinentara ce se platea

a plati In rate; datoreste o

la Creditul hunciar

pentru lefile slujbasilor $i boierilor: an gasit tote on

situra de teren; drum /ntortochiat: mer-

rasurilor, admini-

Inainteprin rAtAcAnile de pe ulitele Ia5ilor faun;

cafe ca ad stoats vaoiritul cite pol len de vita, bent vechi,

palm penile de vita (LET.) ; casa

pi

stratiune care incasa aceste doh $i platea lefile

[r a

RAST;TRA2 (p1.-rt, -re) sf., rt RAsvR sm.

Maces, trandafir salbatic: pasilrica se cant ye o rasura lmPentr'o
murk
pi-o
rand',
De
trot
on
se
bobocita (ODOB.);
Sterg la gurit (pima.).

RASV... = RAzV...
RA.ECH/4, Rf$CHI. (-chid) vb. tr. 0 Ban. A
scurma cu picioarele (vorb. de gajni) RV A de-

palm tortul pe raschitor: a imprumutat de la o vecina

un raschitor pi a raschiat hum' de tort moa.) [lat. *r a s-

clare].

RACHIR4, RAticsma (-it) vb. tr.

5i

refl. A

4096.
end nos to pasul ()calor, din hop In hop, tot Fig.
Rappti.

duple o cafe acrobatics win tot soiul de ratacanli, ne am

gasit deodatA Ulna Vulcan (ALECB.) [rathei].
A gresi druRATACI (-dome) 1. vb. tr. $i intr.
1

mul $i a umbla Incoace $i incolo, nestiind Incotro

s'apuce: feta Imparatului le spun ca este an negnstor care

a rAtdcit drumul ye mans asp.) ; multi vreme el ratikcirk
pe poled (once.); mai bine ad to Intorci (leen sit rataceot

(zNN.) A pierde, a nu sti unde a pus un lucru:

mt -a raticit cartile O A turbura, a face sa piarda: aceasta nenorocire i-a ritsca meddle (E) A
gresi.

2. vb. refl. A picnic drumul drept $i a nu sti

Incotro s'apuce: eau ritaelt win padure A

1049

www.dacoromanica.ro

RASR AT

pe carari gre$ite derix at dintr'un adj. disRAT umbla

pa.rut
(a ratec< tat. erraticus].
RAU RATACIRE
sf.
Faptul de a (se) rata i,
de a gre$i drumul
0 (r2 Abatere de la calea
I

dreapta, eaderea in gre$eli: 'sus Cbristos... vazInd

ce orbise pe oameni, binevoi a se pogort din ceruri osP.) 1-

aO

e RATACIT
a mint'', turburare a minni.
adj. p. akrAct. 0 Care a gre.it drumul $i nu *tie incotro s'apuce T 3 (8) Care s'a abatut
de la calea dreapta, care a cazut in gre$eli; amagit,

Inselat In parerile sale 1

Turburat, aiurit.

RATACITOR adj. verb. RATAcT. Cale ratace$te.

RATAN Per RITAN.

*RATAT adj. p. RATA. Neajuns la stop, neiz-

butit: un poet neizbutit,

O RATE Pr RATES.

RATEz... er

...s'apuca de critics

(VLAH.1.

tar [fr. ratifier].

RATINA (p1. rating sf. 0 /ten. Bucata de lemn

rotunda (ay.-erta.): rup cite o ereca mare de brad, gramftdesc rAtini deasupra -i si... o Draft de vale (PAMF.).
O R4T0, RATIIS, RATES (pt.-se) sn. Mold. Bucov.

Han la drumul mare: a Omit mita vreme ratosul de la

(CRG ) ;

avem cale de Jumdtate teas lnainte de ratus,

chiar In drum, undo ne putem !carte bine odibni

(GN.) ;

Intr'o zi soseste un negustor... si se presto de ceea parte la

rates (VLAH ) [rut. r a t u ].

tRATIII ( -uesc) vb. tr. A scapa, a salva: pravoslavnicil au Indemnat pe Vitalian ea cu arms sa ratueasca orthodoxia (CANT.) ; iarti Moscali, War' cu too denapoia Moldove-

nilor sa-1 ratueasca nu erau (NEC.) [pol.ratovead].

O RATUTI (-utese) vb. refl. Ali pierde cumpatul;

a se zapaci cu firea (R.-COD.).
0 RATUTTT adj. p. RATIITT. Zapacit (RV.-CRO.): Se
ducea acasti , ca sculat dupa bosh% grea

(LUNG.).

RATA (p/. rate, Mold. rate) sf. O le Familia de pasari Innotatoare, paltnipede, din care uncle spete

se crest In curlile

fi

+Is

TA- FLUIERAroARE

NEA Os ; boboc de ; our' de ~; Miami are... pantaloni de

coloarea oulul de A., leseasca (CAR.) ; F ba e , ba e rittotu, se

zice despre cei ce se cearta $i nu vor sa cedeze unul

altuia nici in ruptul capului; CO: tr nantneit Wale din

traistS, e prost, zevzec; : a-i intra rata In traista, a o

sfecli, a-i intra frica in oase C) Dans popular ce

se joaca la Cara [comp. sl. r a c a, alb. r o s e].
'RATION. (-onez) vb. tr. A se servi de ratiune
spre a cunoaste sau judeca ceva [it.].

Intelegator, care tutelage Conform cu ratiunea, cu dreapta judecata, cu minte Cu tale,

Po trivit; convenabil, suficient [lat.].
*RATIONAL adj. t Ce nu se poate concepe

decit prin ratiune r 0 Intemeiat pe ratiune sau

pe rationament a Conform cu ratiunea TI C)
or TRATioNAL [fr. r a ti o nn el lat.].

*RATIONALISM sbst. +++ Sistem filosofic care

nu admite ca adevarate decit faptele probate

prin ratiune [Zr.].
*RATIONALIST adj. $i sm. +++ Ce tine de rationalism; partizan al ralionalismului [fr.].
*RATIONAMENT (p1.-te sn. 0 Insu$irea, faptul de a raliona 0 Operatiune a mintii, prin care
luarea in seania a unuia sau mai multor adevaruri

ne duce la afirmarea unui alt adevar; judecata,

s onnemen t, refacut dupa

'RATIONAT adj. p. RA-

rationa].

TIONA. 0 Conform cu regulele

rationamentului (D Metodic,

tratat In a$a fel Incit sa dea

seamy de regulele pe care le
enurrta: aritmetica A ; grama-

tica ~it.

RATIO.IIRA (pl.-re) sf.

44!:/4..

dour' ratisoare, calugaricioare, pe

uncle mergea, malul se surpa (IsP.),

ghicitoare despre foarfeci"

0 pl. 4 Mica $i fru moasa plant& ierboasa.. cu tulpina foarte

sewn., cu flori violacee, de un

_.

BASINOASA (Anus

gueiguedula $i Fuligula nyroga), RA-

(Oedemia nigra), RATA-LOPATAR (Spatula clypea-

ta), etc. (CI 4097, 4098); "-RINDuNicA w RINDu-

dim. RATA. O $e, Rata mica;

rasp indite in tarn,

men tionam : RATA-

RATA- cu-oarj.NDA ( Oedemia fusca), RATA-NEAGRA

cugetare, socoteala Demonstratiune [fr. r a i-

RATUND... ar ROTUND...
RATU ar Ream

oamenilor pentru 1.
carnea, ousts $i puful for (Anas). Din- ikvt
tre varietatile mai v,,1`,

leueocep hala), RATA-14mA (Fuligula cristata),

RATIONABIL adj. 0 Inzestrat cu ratiune;

RETEZ...

*RATIFICA (-tic) vb. tr. A intari, a aproba $i a

confirrna ceea ce a facut sau a fagaduit un manda-

Bodesti

RESTRAII (Mergus albellus) ; RATA-SuNkroARE(Clanflula alaucion), RATA-cu-coAEA-LGNGA (Erismatura

albastru deschis sau galbene

(Iris pumila) (.Z 4099).
'RATIUNE st. O

Fig. 4097. Rate.

Fig.4o99. 125050E1re.

prin care oinul cunoa$te sau judeca;Iminte, judecata: multimea Judaea mat mutt ou'inlma dealt on
(1.-OH.) I

Dreapta judecata, bun simt:

expresia

Ion e un ciudat amestec de via si . race (EMIR.) 0

Cauza. pricing., niotiv;
de scat, de familia, consi-

deratiuni de interese care dicteaza conduita unui

Stat unei familii [lat.].
RATOT ( -oesc) vb. refl. A-si da ifos, a face pe

grozavul ; a lua o atitudine amenintatoare, a se

rasti: a doua zi 11 vent rStoiudu -se pa trei coloane si torteand in dreapta si In stInga noptile de osteneala ale vro -unui
nenorocit de scriitor (VLAH.); eil nu to mai ..). ass, ca nu-ti
cede blue (ALECS.) ; clod o vede ameul cn matura dinainte, se
tatoeete la ea: ce staff cu matura P (R.-COD.) ; odata ma Incrun-

tai si ma rAtoli la dtn511 (FLOR.) [ratoiu].

RATOIALA (pl. -Dieu s I Faptul de a se ra t oi:
ratoiell ridicule si nesocotite de criticastri ignorant' (vi..a11)
RATOI4$ SM. 3 dim. RATOltr.

RATOIU snt. 3E Barbatusul rate i.

A. Rata-cu-oglinda.

RATvcA (p..-uigo) Si. It dim. RATA: se ivi din

launtrul tunsului on tied de ratuste (D.-ZAMF.).

Fig. 4098. Rate.

B. Rata-sunAtoare. C. Rata-fere-

D. Rata-fluierMome.
E. F. Rath.-cu-frigare.
C,. H. Raja-sAlbatica.
I. Rata-basinoasA.
J. Rap.-lopatar.
L. Raja-motata.

strAu.

RAU ( j. rea; pl. m. rai, f. rate) I.. adj. 0 Care

n'are insu$irile pe care ar trebui sa le alba; prost:

(A. penelope) ; RATA-cu-FRIGARE (A. acuta) ; RATA-LEsEAscA; RATA-PESTRITA (A. stiepera); RATA-

; apft rea de Mut; purtare rea; un tats ; on 5colar ;

Mel on meateeug nu e ds, et oamenii stet rsi; 0); dealt
multe si tot role, mai bine una si bunS O Fats, calp
cola ce va tinea la dtnsul bani rat, 5tUndu-i or' stet rat, ace's
ea se pedepseasea (PRV.-MB.) OO Defavorabil: prezicere sea ;

SAM:141'1'1CA sau RATA-MARE (A. boschas) ; RATA-FE-

semn

vin

; un an ; vreme rea. CU \ hit. CU ploaie, CU

1050

www.dacoromanica.ro

ninsoare. etc. T O Pornit sa comita fapte neingaduite de legile morale, care fac rau. in paguba
altora; vatilmator: un om ; e la 'alma, la sullet,
la fire; an cline
care musca 0 Aspru, fart mils,

lipsit de indulgent[: InvitiAtorul e foarte cu not 11( 0

N edrept : un judecator pair BGBA C), CEAS '0 C),
KIRA , INIMA 0. MTNA O I-II 0 aux, d NRRAU:
sell cei bunt, ca $1 oei nebuni, cei rai ca al cei nerdi, top
fierbeau Inter, oald (ISP.)

2. sm. C,e1 ce e Mu, cc e pornit sd comity fapte

neingruluite de itimala, vatamatoare altora: cum
cad perele, ilea cad rail (ZNN.); a da (tuturor) railer, a da
dracului: hotul, dac& vazu cd nu e nimic in cring, dote tuturor rAilor $i lepure al tot (ISP.).
j. adv. Altfel de cum star cuveni a verb'. a se
purta
a triti Cu cineva ; a-i vent
a-i veni anieteata, lesin, a da semne de imbolnavire; (r4 : e cu
ran, dar mai fait au; CO: greu la deal, A-, la vale, ori-

cum ai vreasa lad, tot rau e; iron. nude gaseate pus ~,

it

revarsa apele poste tarini a 0

A raspindi, a tm- RAL.)
prastia : luna revarsd cite o dung& lungd ai Ingusta in umbra ulitli mimic); Dumnezeu sit-ai reverse mila asupra noa- RAZ
stilt; ...al for cintec sd reverse Pests inimile noastro mIngliere $1 inbire

(VLAH.).

2. vb. refl. 0 A iesi din albie $i a se vtrsa piste

tarmuri, a se Imprastia, varsIndu-se, In toate directiunile: rturile s'an umflat to nrma ploilor si s'au rdvdrsat peste cusp A Vera gramada $i a se im-

prastia in toate partile, a napadi peste cineva: ne-

legluitii Agareni se revdrsan ca un potop peste tinuturlle

creatinilor (W.) 1([ 0 spec. A se de zorl, de skill, a se
crapa de ziva: noaptea, pe la clntatori, plod a nu se revArsa bine de coil, el era purees la vindtoare (000s.); a doua
zi, chid se revdrsan zorlle, el se pregareau s& treacii pddurea

[lat. re v Or s a r e].

use.)

RAVARSAT, REVARSAT 1. adj. p. RAVARSA.

0 Varsat peste margini, iesit din albie 0 lin-

C), NINE 2 C), SEDEA, VITA

grozav: m'am lovit A.,; 1-a bdtut dd

pra.$tia t. risipi t : satele de la munte fn genere slut ravarsate

morcovit... cei
pe supratete mar' (VLAH.); grin (semanat
dintliu se seamdnd mai deal. tar eel de pe lama mai rdvdrsail (ION).

Ceea ce nu a ingaduit de legile morale, ceea ce aduce vatamare altora;

se Invata lesne Fapta rea: ut nu trebue ritsplata ou
0 Lucru care aduce vatamare, stii-

rilor, .11de zori, A., de zina, ma zilei MAR.)) zorii zilei,

and se ravarsa de zori: a doua zi, pe la reviirsatul zorilor, eras on totli cable (GN.); pe la revarsat de sort, se
Rust nn uaor flalit prin gradina asp.) ; visurile... tncea.

el puns bine, se zice despre cal deprins a lima;

iper FACE C), PARE

Foarte (tare),

EA

BINE.

4.

(pl. roe) sn.

caciune, suparare: Idcustele an !limit mutt bucatelor;

fuge de un
Si da de anal; multumim lui Dumnezeu $1 de
sd le
bine pi de A.,; de a 11 auzit ceva, on de bine on de
faca atire (NEC.) ;
faci, m gaseati ; !Acker de role 0

Asprime; silo, fortis: cu

01

Rautate; suparare; vattimare: olct o lighioaie nu

so

on lad nimlo; Deamne,

coin o sd atle el rdbda, eind 1-or lua eu A4 F (VLAH.) 11 0

poste aclua pe lInga ens& de I vostru (CRG.) I Boala:

copinoe; ow- ATV 1 , BINE, FACE 1 C), LLIA 4 @,

MIKE , TINEA, VORBI 1c

acuzat").

C BINE [lat. reus

RAUFACATQR adj. si sea, Care face mu, fit-

cator de rele: semnul aceli tunsuri... an test semn tAlharese ou care tnsemna Rtmlenii pro oamenli cei

(4,-cosr.)

[ran + filcator].
RAURTJCA Pr

LAURTISCA.

RAUTACIOS adj. Plin de r au tat e, rau

din fire: nu Oil to tit

era un om ptelipit $1

A.,

e de

A.

lmpdratul nostru

(MERA);

is culme (CRG.).

RAUT4TE St. Caracterul celui r a u, celui

pornit a face rele: toti oamenii locului se tinguiau de --a

ai de film balaurnlul ((SP.) 0 Vorba sau faptt rea:

riot/011e voastre an Intrecut ori-ce mitsura; el e capul tuturor

rautatilor; lernInd LGSii in lea', multe rautati an Idout oamonitor (s.-cosr.) 0 t Pacoste. nenorocire: toate semnele (intunecarea soarelni, lacustele) bitrinii p1 astronomii...
a marl rautati o& slut acestor tart mania (.1.-cosr.) # Bir:
pldti dairies al taste ritotatile cite-3 preste an (rnti.-me.)

RAUVOITOR adj. $i sm. Care voeste raul

cuiva, care cauta sa-i faca rau [r au v oito F.

RAVAC;RAvAe sbst. 0 4 Partea cea mai curata

a inierii ce se scurge din fagurii expusi la soare
Must scurs din struguri (fart a-i strivi anume);
N inul [tout din acest must: vets ad dea ministrului nn banchet de 50 de persoane, en vinuri ravao

(D.-ZAMF.)

RAVACI...

OW'

2. sbst. 0 Faptul de a se) ravarsa - * to zo-

sit se lumineze ca an peizaj frames Intr'un rdvdrsat de stub.

(VLAH.)

RAVA (pl. -ape sn. f Bilet, Maio scrisa (act,

cbitanta, etc.): nu m'a Ant pint. nu 1 -am dat cd -i shit
dater treizeci de lei (FIL.) : /5 de drum, pasaport: am
venit tar' a fi Intrebat de A., de drum, cd n'am IntlInit nit'
tipenie de om pe margins (ALECS.); F a da de drum cuiva,

a-1 face sit se care, a-i da pa$aportul: poste ma mai

0 Seride drum (CRG)

apteaptd pi altii sa to dan

soare: cola ce va da vre-un riivaa In mina Donate! al va

aerie Intilnsul hula... way: info ; abia de trel silo and Inturnasem din Rusia... eInd am prima un de la el (NEGR.)

Petitie: vre-o einci, ease logofeti de taint.... stau $1

ceteau avasele si le taceau oamenllor ritspunsuri de Jalobe

(NEC.) 11 0 Trans. Maram. Crestatura, dunga : Notelet
se mama cu o bltii cioplita in dungi... Maud Cu cutitul

(en.) 0 Trans.
(rsc.)-= RAvAR [comp. srb. rov a$, ung. r ov as].
un A., Le local ptnit undo a alum laptele

RAVA E)ALA, 0 RAVACEOLO (p1.-elil sj. Neo-

rInduiala, desordine produsa prin rascolirea $i iniprastierea lucrurilor prin cast: In tot tlmpul acesta
1].

era acelasi sgomot 41 rdvdceald min ndt.i (VLAH.) [r it V

RA.VASFL (pl. -pale) sn. dim. RAVAS. 0 Biletel ; scrisoricil: ti aerie e frantuseste ca In zina do u-

tast P (ALECS.); ea, cum Munn ens, arata un ~ ce-i dase Prlsled ((SP.) 0 it # Codicil: aceea ce an serfs mal pe urmt.

(In testament) se Mama catastipel sau , (PRV..1.113.).

RAVAW (-apse), ORAVACI (-Mese 1. vb. tr. A

Imprastia in desordine, scotocind luPrurile (spre

a cauta ceva): !liana de graba an malditr decarti p1 prim%

a le deschide p1 a le ravatal pe scaune (VLAH.).

Impra'stia [comp. srb. r ov a Si ti].

2. vii. refl. A

RAvATT adj. p. RAVAST Imprastiat In neo-

rinduiala: Inatntea Int erau e stare din orovincie ai din

TranslIvania (VLAH)

[tr. ray a kl.

RAVENEALA
REVENEALA.
RAGILA...
RAVILA...
RAZ (p1.-zurl) sn. 0 Drug rotund de
Fier, ascu(it la capatul de jos, Intl ebuin-

RAVAST...

R4VAN, REAVAN, 0 RAVEN adj. / Umed. jilav (vorb. de pamint): din 'Amintul reavin se ridia mireazma duke a !noel-

tat la sapaturi, la urnirea bolovanilor,

la scoaterea raclacinilor, etc.' gr Unealta de her a dogarului, de aceeasi forma, dar foarte scurta ( 4101) Isl.].

Unit

; an mires de pitmInt reavan al proasPat plutea In urma plugulul (5.-ALD.); CU stet

doi Se tidied -un mopinolu De Win& ravens (RET.)

[comp. vsl. r a v In 0 ses"].

RAVAR (p/.-are) sn. 0 0 X Gala de
ut cu fundul gaurit pentru strecurat
mazarea, fasolea, cartofii, etc. enc.) (PAC.)
g. 0 l;), Bat crestat cu care se freaca

RAZ-, RAs-, prefix care intra in corn-

punerea multor cuvinte, $i In special

verbe, pentru a arata in -special o repetire deasa a actiunii: stet bucuros al

razbuo n r o s de ceea ce-am allat ; am cunt Fig.Raz

4001.
al r a a c it It scrisoarea; scrum trod e'ati In-

biInza, numit $i crestalau ( 4100)

Ti 0 Trans. Ghiveciu, oat& de flori: Dra-

Sdftea de laid mare Ca garrets din e (1K. -ese.) Fig. 4100.

Raver.
[srb. r ov a r].

RAVARSA, REVARS4 (-vans) 1. vb. tr. C) A varsa

afar[, peste margini, imprastiind, In belsug, In

toate directiunile; a inunda: Mu' lase din albie pi -al

(CRC.); uneori arata o ac(iune repetata., dar Mout& in alt chip : PM' RAzalx-

teles p1 ritelnteles

DI, RASTALMACI, etc. [vsl. r a z-, r a s-].

RAZA (p1.-7.e) s f . 0 Fie-care din trasaturile de

lumina ce pornesc de la un astru sau de la un all

corp luminos:

1051

www.dacoromanica.ro

de lumina; an Inceput a se bolero pros

eft nu se vedeau razele soarelni si se 1fltnneease lnRAZ- Yr/limas,

mea, de nu se vedea om on om (NEC.) p Raze X Said raze
RAZ Roentgen, raze obscure care im-

presioneaza placile fotografice

$i nu strabat anumite corpuri

(metale, s MIA, etc. 3 (i)

Licarire, emanatiune : o aa de
speranti 0 pC Linia dreapta
dusa din central unui cerc
sau unei sfere pina la un punct
oare-tale al circonfcrent.ei sau
al suprafet,ci sferei
4102) Fe 4102. Reza.
Pofezele virtelnitei
A pl.
-*
sau ale urzitoarei [lat. vulg. radia
clas.

boe$te; bell geran t : se /tumid, sure !west sfIrslt parlamentar) din ambele partt rizboitoare (gAi.o.)

RAZBOIU1 (p1.-oaie)sn. 0 X * Batalie, lupta

0 Lup ta cu amide intre girlie a doua natiuni:

Pe arms lui au Inceput Macedonenii a bate

0.1.-coara ;

treizeci de ani; 1 mondial; ministrul de a, 0: dupe ~,

multi vital) s'arati: ,a civil, acela care izbucne$te In-

tre cetatenii aceleia$i tari; stint, acela pe care-I

propovaduesc fanaticii musulmani Impotriva crestinilor; consilin de , tribunal care judect dupti codul militar; me- DIAINTE 1 0 X Arta militara:

RAZACHIE sj.
Varietate de struguri cu
boabele marl, lungarete, albe sau rosii [te. r a -

zakij .

O RAZA.T = RAzut.
O RAZAITOARE s f. Trans. (PAC.) --.--RAZATO6RE 0
O [r a z it

$teten eel Mare era meeter In ale mut; Napoleon avea genial
1111 0 Ori-ce lupta, atac, cearta: e vecinie In

en yeeinii 0 Atacul fiarelor salbatice asupra ani-

malelor cu care se branesc fvsl. razbo jj.

RAZATOARE 0 0 [r a-

zu

RAZBQII.Ta (p1.-oaia)sn. 0

0 RAZALLTI (-am) vb. tr. Mold. =

RAZUi.
a.aziet...
RAZAM...
RAZA4 ew- RAua.
RAZATOARE sf. 0 X Unealta de

banita plina de cereale, ca sit nu

Unealta cu care se

buctitarie, din tinichea, pe care se

rade hreanul, ridichea, cartofii,
coaja de Willie, etc. (a 4103) 0
Unealta de her sau de lemn. batutti
in fata unei usi de intrare, de care se
rade noroiul de pe talpa incaltamintei o r Bat cu care se neteze$te o

on Rtmlenii

se Ott sit dee aa Radului-Vodi

; a infra In
a declare ; Awn' de

Stefan-Vodi...

(OR..UR.); a purta

radius'.

RAZALAU sbst. Ban.

2. adj. O Care se luptb. In razboiu; care poarta

razboiu 4 0 Privitor la rtaboiu, de rbyboiu: vlata
0 Caruia-i place sa se lupte, sa poarte rtizboiu Door [vsl. razbojnik A].
RAZBOITOR adj. verb. BAzaoi. Care se raz-

Fig. 4103.

treacti peste masurb. 0 X Cutit de RazItoare.

lemn cu care se rade aluatul de pe covata.
RAZATOR sbst.
= OTC [r a d e].

Fig. 4104. Razboiu.

I. I. Patul, stratul, trupul razboiului (alciituit din butuci,

RAzkrijRA (p/.-nri)sf. = RASATVRA 0 [r a d e].

RAZBATE (-bat) vb. tr. $i intr. 0 A patrunde:

craci, drugi, fofeze, grindeie, talpi, etc.). 2. 2. Picioarele

dinainte.
3. 3. Picioarele dinapoi. 4. 4. Blani,

ease; an poclit de rogojini oprea st soarele 61 ploata de a A. in

eAruta lui mos Nichitor (CRS.) ; rad un sgomot nn mai rfizbitea dinspre ores (VLAH.) 0 A razbi, all face loe spre
a trece undeva: de ale! Ricoh) nu mai poll .4., decit on
pielorul (VLAH.) ; acolo mare InghesulalA si tAmbilAu, de
nu puteai razbate cu sufletul ION.) ; e a ajunge, a izbuti:

1o. xo. Fuscei, joarde, vergele, II. Ite.xa. 12. Iepe,

13. ZAvor, slobozicAlcMori, talpite, talpigi, po(d)nogi.
tor, intorcator, zatca. 34. Scaun, tocklie, piedicii, scare,
razu, cordenciu.

alai razbate pina dincolo de Derete; frigul razbate Dina la

am sit muncese 8i am se rizbat

(VLAH.)

0 A strabate

(de la un capat pina la celalalt , a cutreiera: vestea

despre moartea lui $tetan se th-se ea tulgerul pi rizbAtu toate

tArile (ISP.) 0 = RAZBI 0 : aouma
oam ritzbAtuse
toamea (sB.) [r a z- + b a t e, format dupt vsl.
111

razbiti< raz- +biti a bate").

RAZBI ( -best vb. tr. Si intr. 0 A patrunde dincolo, a razbate: cum a rizblt dincolo de perete 0

A-$i face lot spre a trece, spre a ajunge undeva, a gasi loc pe unde sa patrunde undeva:

nici co tunul no puteat

la Mitsui (1.-GH.); nio1 Desire

milastri nu poster ptnit uncle stutem not acum ((SP.) ; m'a

rilzbit umezeala (CAR.) li 0 A Invinge, a birui, a dovedi: due& o luptit erIneenit, $tefen Vocla dovedi pe Radu
si-1 MAI (MP.) ; pe tine e aproape BA to razbesc en, dar
nenea Murgili), Ind a rizblt el altii mai marl st mai tapeni I

F A n'o mai putea duce, a nu mai putea

lupta Impotriva: ii vent to acesA, coropearule, dad,
(R.-COD.) 1

to -a

Toamea (mg) [vsl. razbiti].

0 RAZBICT (-leen) vb tr. 0 /ten 0 A sfredeli, a

OUT/. LIR lemn : am rizbic1t lemnul en afredelul (Pic.)

0 A scoate maduva dintr'un lemn de soc [srb.

razbuiti].

RAZBICIU sbst. 0 /ten. O Bellsor sau cuiu cu

care se destupa maduva din soc, cu care se scoate
un lemn Intepenit undeva, etc. mil.) (lv.-ceo.) 0
Beli$orul de la pu$cociu [r a z b i c i].
RAZBOI (-oeso) vb. ref'. XApurta ritzboiu,

a se lupta, a se bate: Impitratul se ritzboise In patru DAM

Ale Intuit (owe.) ; sase ani se rfaboeste do Polonii (_11.);
.copilul... ()are avea darn) de a se "4, mostenit de la tatal situ,
!flying Pe Mari (ON.).

RAZBQINIC 1. sm.
rlizboiu, luptator.

ISi

05tean ce se lupta in

scinduri, speteze, stinghii. 5. 5. Picioare de sul, bratele,

7. 7. Furci, miini, stilpi.
6. 6. Suluri.
furcile sulului.
9. Vatale, briglar, brig's, jug.
8. 8. Carafte, cioace.

tese, Mold. stative" ( El 4104, 4105 To Carul joa-

garului 0 1
Calu$eii

de vInt 111

morii

O tr.,

Ri'44-/

Puntea fere-

straului [proba-

bil acela$ cuvtnt

ca $i cel precedent; comp. bg.

srb. r a z b o j

stativel.

t(- erto i!Zc

) 13vb?rLefl.

F A cedes bol- Fig. 4105. Razboiu moldovenesc.

nav, a se Imbolnavi deodata: eau razbolit marele

Impirat Petra Alexlevici al Mosculul 51 an merit to anul

7288 (NEC.) [vsl. razbolti].

RAZBUBUI (-ilia) vb. intr. A bubui puternic:

cele einei tuning rilzbubuira Intr'un singur tenet (8.-ALD.); In

tAcerea neclintiti, ritzbubue... un tenet maw ; pocnetul bnbui
si rilzbubui fn poalele on multe onto ale Noel (ow.) [r a z-

+bubui].

RAZBUCTJRQS adj. Si adv. Foarte bucuros:

biata babusoa lui era bucuroasi, uneori si razbuouroasi, In

sutletul ei sa -1 vadi... unit de-acasil (mg.) [r a Z-

bucuros].

RAZBUFNI (-nese) 1. vb. tr. A bafni de mai

multe ori, a izbi puternic de pamint: tiranul intri
en

amIndonit In intuit bulnind st razbutnind pe Wade

((13P.).

2. vb. ref'. A se trinti cu sgomot la pamInt: /eau

luat tar la pitruealA si... len tot nett 51 rizbufnit to Muria

fr 5 z- bufn i; comp. RABDINTI.

t RAZBUN sbst. 0 Mold.Maram. Odihntl., ragaz:

(R.-COD.)

1052

www.dacoromanica.ro

dusmanit nu-1 mai da niciodatit (NEC.); bilietul cern

de
trot 2118 (BEV.) 0 Maram Voie bunk voiosie: La
Paste gl la Crectun, Toata lumea -! en (BRL.) Maram.

Yreme buns. limp frumos, senin [r a z b u n a].

RAZBUNA (-bun) 4. vb. tr. $i intr. C) A face

far bun 1 Ai/ racori inima, a-$i versa focul, a-$i

scoate din capete: si-a etzbunat ye allele de nemincare

Indopindu-se tit 3apte; Ind at vr'o minis, s'o lad pe mine
41 sA n'o Azimut astazi (se.) Ali face singur drep-

tate, pedepsind pe cel ce i-a Mout un rau, a

Intearce raul Cu rim: a razbunat moartea fratelui san

!mull:mind pe fidgety; Ileana... se heart se-gi razbune asu-

pra imparatuld (Iva.

2. vb. re//. = 1 0 0 A se indrepta (vorb.

de vrentel, a se insenina: vremea s'a razbunat; coral

on s'a mai razbunat de o saptamina; pest. vr'un teas se ritebunk bolts se limpezests, yadurile Ineropite de soare lncep
se Rimmed% (vt..); Norii s'au mai rSzbunat Spre apes, dar
.tau gramade Pesta sat (CO$B.) [lat. *r e e x b o n a r e

<b onus].

RAZBUNARE st. O Faptul de a (se) r a z -

b u n a: tsi ascunde sates de Dorul de a se razbuna : EL yin Wart, In grabk aprind de (ALECS.) ()Raul
comis, fapta savIr$itli de acela care vrea sa-$i 1'62-

bune pe du$man de ceea ce a suferit din pricina

acestuia: 0 credit f 0 Pedeapsd:
catmint; singe% nevinovat care

RAZBUNTC sm. Striibunic: Ileum Cu grew se cred

yovestile eels yacht, IntImplArile bunicilor oi ale ilor (SAD.);

se vede ea ispasim pScatole bunicilor si
(FLOR.) [1' a z-

buni c].

RAZDA (-dim) vb. tr. A da mereu, de mai multe

(CRO.)

Si

[r a z - + d a].

RAZEM...

gesesti se le dal tit se le razed P

RAZIM...

0 RAZ, REZN$, REZAS, # RAZAS sm. Mold. Bucov.

Mo$nean: intr'acel sat vor fi ton razed (PRV.-LP.); raZeS11

din zina de astazi an lost cob mat marl iamilii in vremea
veche (ALECS.); modien1 san razed, silica proprietari mlot;

oezatori la tare in pliminturile for

(1.-G11.)

lung. rsze 5].

0 RAZEBBSC, nAzAnsc adj. Mold.Bucov. De rd.z e (i): Humulastli erau... sat vechiu, reason (em)t

se deosebea In multe de ceilalli locultori de badina razeSeasca de pe aeolo

(GRID.).

O RAZEWE, RAzdaTE sf. Mold. Bucov. Proprietatea

unui r a z e $, mosioard: ca

sit-gi scene razesia, pierde

tot si, din gospodar de triune... se vole la sap& de lemn

(VLAH.);

0 eizesie destul de mare ... vita of suite pasari alca-

tulau gospodaria babel 'dm); in 'Ueda lui vazuse lumina

lnmii acestita (SAD .).
RAZEWME, RAZAUME sf. Mold. Bucov. col. RAZVS. Told ritzesii: belied' en razeoimaa 51 ou Wadi de prin
proton an inceput St se impesteneasca memo.

0 RAZETTA., BAziksITA (pi-0) sf. Mold. Bucov.

Nevasta unui raze $: de end o otian tott ant de bolnava, Intrase grija de data razesita In toate sufletele

(ORIG.).

RAZGII4, RIZGILA (-gllul vb. tr. A rascata, a

alinta peste masura: vinovatt era oi nati-sa, ett Area 1-a

rennet de mie (VLAH.); 11 fata 31 d-ta... tar 11 razgli, o sa
ti se fide In cap! (DLVR.) ; Creotetipe copiii vostri Intro dine
=dint', Nu-1 rizgliati nielodata. tot saratindu-i

moron (PANN).

s/. Faptul
de a rilzgli a, rasfat(are): Farintil In rasfatare et 'n
RAZGII4LA., RIZI:d14LA

(pi.-1B11)

rizgliell 1-au croocut (PANN),

RAZGIIAT, 1111ZOIL&T adj. p. RAzatlA. Rasfdtat,

alintat peste masura: piston enlist& nn prinde soaxeci

niciodata

(PANN).

RAZGINDT (-dose) vb. ref/. A se gIndi matur

Inainte de a lua o hotarire: Prometeu se dna, se Az-

end', ea ce ar face el SA vie 01 act In ajutorul fiintelor faytulle de dinsul (ISP.) A-si schimba parerea, a

reveni asupra hotdrIrii luate inainte: stapinu-men

s'a rdzetndit : el vrea mai intliu sit ne imam 'interne si apoi

SA iel bad! (Cco.) [r a z- +glndi].

RAZIM, RAZEM, aazAm, REAZAM, REAZEM (pi.

-me) sn. Sprijin, proptea Ocrotire, protectiune Sprijinitor, ocrotitor: $tefan... era
mimicl eel mai eredineios... at legii noastre cold sfinte
(Ise.)

$i refl. @ A (se) sprijini, a (se) propti: .... soars de

aid; isi rizimA cede de perete (VLAH.) ; baba nines imi re- RAZ
zema Beaune, de trice sa on cad (GN.) ; Ist alese nn loc...
departat de on -oe pom el de eider', astfel ca di n'aibe de ce
se rezema asp.); (E): pe dings se razSmA tot edifletul social
al responsabilitetti omului 11.-e. (p) A (Sc) Inte-

meia, a se bizui: Mihat... se admit pe eredInta nobililor

unguri (VLAH.) ; nevrind sti dee acei bad, rezemindu-se ol
intr'acea nadeide cad se ails la sluiba eaten' (LET.).
RAZIMATOARE, RAzEra-, aAzAm-, REZIM-,

REZEM -, REZAM- sf. Lucru care r a z i m a, pe care

sau de care se razima cineva sau ceva; de scan,

partea scalinului de care se razima spinarea, spa tar; partea unui fotoliu, unei strane pe care se razima bra(ul: Berta era asezata la piano, pe nn seannel

tare razematoare (1:1.-ZAMF.); seaunele erau de nne, on spatare matte 41 on rezematori pentru mini (ON.).
RAZIO4RA (pi.-re) sf. dim. RAZA. Rased, soare,
fratioare, Cu noun LaZill08.1.81 (MAR.).

RAZJUDECA, t RAZGIUDECA (-eo) vb. tr. 0 A

judeca din nou, cu multfi bagare de seams:

decA -mi, Dumnezenle, of razgiudecti pira sea

[/` a Z i 111 a].

RAZIMA, RAZEMA, RAZAMA (rezim, - em, -Am),

(N.-COST.) 11

gin

judeca alttel : cola ce va reztudeea si se vs Imponetuse tuturor Incrurilor Co s'au limit la saborul de la Elea... (mV.-Mn.)

[raz- +judecal.

RAZLATA... Pe- RAZLETI...

(ZNN.).

RAZBUNATOR adj . verb. $ism.RAziontA.Care

se razbund.

ori: Rustei...

REZIMA, REZEMA, REZAMA (reazim, - em, - Am vb. tr. RAZ_

RAZLET, REZLNT adj. Care se separd de ceilalti $i stb singur, izolat; singuratic: of oum scam st

priveam la lnpta II/Warner, razlet, strain Intro at me!, fml

venea sit rid (GN.); Frumoase, ea nn Bind razlet, Cu trupul
nalt, cu parul trot (CO$B.);
Sm.: Amar e de rezletul ce 'n
urma for amine ( ALECS.) [r a z n a].
RAZLETI, aAzLATI, REZLETI. REZLATI (-lase),
RAZLATA ( -tea) vb. tr. $i refl. i A (se) dephrta
de un grup, a (se) izola: pentru a nu rezleti leciodi de pe
ling& sine, mai durS Ind" Bona case atilturea (Ceo.); mat
drag li era sa se riszleteasea de o parte si sti se fine en bligare
de seama la lerburi si la lighioni (BR.-VN.); mai is deal dun-

sera pe Ana care se 'Odense si-1 adepta sub ma tag batrin

(VLAH.)

A se separa apucind diferite directiuni:

apele ei se etzleteso of se 'mpritotle ca vitals mid Nun despletite (VLAH.) ; ea id razleteste ramurile abnros intrunzne
(uR.); et s'au ritzletit de Duca-VodA, de la Brasov, pi s'au
coborit in Tara-munteneasoll (NEC.) A (se Ian-

pra$tia, a (se) risipi: ostasii Leahului rezlitindu-se prin

sate, spergeau si stricau tot oe lntilneau
lire Debits-Veda, I s' au eizletit el oastea sa

(ISP.);
(NEC.)

neanindu-1

[razlet].

RAZLOG sm. Mold. Bucov. Scindurd despicata cu

toporul dintr'un trunchiu: Amite albe, sindtlite ai im-

(SAD.); "at Cu cars era Ingradita gospoditeel dot tray) mai cuminti ol-au Meat niste (male
trumoase de
(se.) ; ne suim pe manta la deal de case ei,
cite cu o bucatA de
In mina cum [vsl.razlogu].
RAzird4...
O RAZMA...

lirelmnite on

ria

(ORIG.) ;

RAZMIRITA, RUrdERITA (p1.-te) sf. Rdscoala,

revolts, revolutiune: slut niece calici cart s'an soulat
; Green vrolan sit
(1.-011.) [vsl. r a z m i-

eu razmiritil impotriva !martinet

ne is on de-a site in eizmieta for

rica .

RAZNA adv. La o parte (de altii), despartit,

singuratec, izolat: olasele si generanunile se aproplau,

in log de a eta unele de allele (1.-on.) A o apuca,

1118, a umbla
a o apuca, etc. Inteo doara, drept
lnainte, singuratec $i lard nici o Ainta: mooanti...

ao

din mahatele (CAR.) ; am lasat drumul eel

o apucaserS
bun si ounoseut s'am lust -o
peste eirap (VLAH.) ; beta
umbla mat adesea
prin pliduri si prin lived mom' [vsl.

recto al.

0 RAZNA (pl.-ne s/. Felie (de mar, de part, etc.)

($EZ.)

(CONY.).

RAZNET = RAZLVT
RAZNI (-nese) 1. vb. tr. 0 A desphrti, a separa,
a lasa izolat, a rltzleti A Imprastia: desunirea
ne-a remit ea pe Ttgani... pe toate potecile (JIP.) Mold.

A ra$lui (In suet. pamint) (PAMF.) A lua Cu

sila, a rapi: Input ml-a 'Unit an mist (PAMF.).
2. vb. refl.
A se desparti, a se separa, a rd.minea singur, izolat, a se razleti: unul din taunt trest' s'a remit da turma (ISP.) A se Imprastia
[r a z n a].
RAZOR (pl.-zoare) sn. 0 / Loc lasat nearat

1053

www.dacoromanica.ro

a servi de poteca sau de hotar intre doua

RAZ- spre
holde, intre doua rinduri de vii, etc.: ochii
I-an
REA urmarit cum se duces Meet la mal pe pia . a pierit

'REABILITARE sf. rs Faptul de a (se) r e aturile $i prerogativele de care a lost lipsita printr'o hotarlre judecatoreasca.
*REACTIV 1. adj. Care produce o reactiune.
b i i i it a, restabilirea unei persoane in toate drep-

batrInii... in razoarele el se Indeasa la drumnl

mare care duce la vatra satnlui (DLVR.) strat de
(SR:VN.) ;

flori, brazda de parnInt semanata cu flori: nu se

2. (p1.-tre) sn. 2. Corp care serveste sa se recunoasca prezenta unei substante, fie in stare libera,
fie in stare de amestec [fr.].

aude decit suer... apei, ce pare ca std s'adoarma, culcata

Intro razoare de floe (vLAu.) [srb. r a z o r].

RAZORA$ (ol.-ase) sn. dim. RAZOR: tai intindea

crengile sale paste o tintlnitti Inconjurata de un

"REACTION.AR j. adj. Care caracterizeaza

(CAR.).
2. sm. 0 Partizan al reactiunii In politica (fr.].

de tuba

reactiunea: rdposata mama era... nn spirit

verde (GRID.) .

*REACTIVNE sf. 0 Actiunea exercitata de

RAZORT (-oreae)1. vb. tr. A margin', a incadra:

un corp asupra altuia care a lucrat asupra

cerculetele Chtrei razorite on arnicin et ou beteala (DLVR.).

2. vb. refl. A se margin', a forma hotar: de pe

cornea Tdtarului, !thee se razoresc hotarele noastre on ale

Ardealului, ne ham Tames bun (VLAH.) (r a z 0 r].

RAZUT ( -ueec vb. tr. A rade cu o razatoare, cu

un instrument taios sau cu ceva analog: geamurile
11

slut Inghetate... de nu le-ai v nicl cn custnra (DLVR.) ;

apol. lupuind pielea de pe aceste capete, o razula Cu o coasts

de bon (VLAII )

[vsl. r 8 z a t i].

RAZUITOARE sl. C) Razatoare 9 0 Unealta

de len n sau de her cu care se curata sau se razuesc diferite ohiecte, scinduri, piei, aluatul de pe
CO 1, ata, etc. [r a z u i].

RAZUITURA (pl. -turi) sf. Razatura [r a z ui].

RAZO$ (p1.-uauri) sn.
t Razatoare 2
Dana (In spec. a dogarului) (E. 4106) Mold.
Scindurica cu ore -

st1turi in care se opreste slobozitorul

(intorcatorul, zatca)
razboiului de tesut,
pentru ca sulurile sa

nu se dea inapoi; nu-

(VIC.)

(DENS.) Lopatica sau un fel de lingua de fier cu

care se rade aluatul de pe covata.
RAZVALA s/. 0 /ten. Rasturnare [bg.].
RAZVEDI, RAzvinT (-dm vb. tr. A lamuri, a
face sa priceapa: Il roagii sa i razvideascii el ce In-

semneaza (Voo.); chipul In! 11 vad razvedit Inaintea ochilor

[srb. razvideti].

RAZVOT (p1. -cari) sn. \' otarea din non a unei

propuneri, a unei legi, etc., care a Post respinsa

printr'un vot anterior [r az- + v o t].

RAZVRATT (-mese vb. tr. si refl. A (se) rascilia, a (se) revolta [vsl. r a z v r a tit i].
RAZVRATTRE sf. Faptul de a (se) r & z r a t i, rascoala, revolta, rebeliune.
RAZVRATIT 1. adj. p. RAzvRATT. Rasculat,
revoltat; rebel.
2. sm. Cel ce s'a rasculat; rebel.
RAZVRATITOR adj. verb. si sm. RAzvRATI.
rare razvrate*te, care atita la rascoala: ration de
cm.).

'RAZZIE sf. 0 Navalire Inteun teritoriu (lasman, spre a rain turine, producte, etc. Navala neasteptata a unui grup numeros de polinsti
spre a prinde pe raufacatori sau pe cei banuiti a
fi comis vre-o infractiune [fr. r a z z i a].
'RE' , prefix care intra In cornpunerea verbelor
spre a exprima o repelitie, o restabilire a starii de
mai 'nainte, etc.; rnai toate aceste verbs shit formate spre a reda in ronianeste verbele franceze
compuse cu le- Sail re-. Ex.: a r e alege, a r e oat. a
r e face, a r e pane, a r e vedea, etc., forinate dupa fr.
r 6 6 lire, r e lire, r e fare, r e mettre, r e voir, etc.

*RE' sm. J A doua nota a gamei lui do

! A treia coarda a vioarei [fr.].

REA pa- Rhu.

Tot ce face un partid politic care din asuprit

devine asupritor; actele unui partid politic care
se sile*te sh revie la starea de lucruri de mai'nainte [fr.].
READORMT (-dorm) vb. tr. si intr. A adormi
din nou fr e- -r a do r m ij.
REAMME (-due) vb. tr. A aduce iar la locul,
la starea dinainte [r e- + a d u c e].
*REAL, 1. adj. 0 Care exists inteadevar, aieI

0 if Cu aplicatiune

practice: nom A..., in care se da o atentie deosebita

matematicilor.
2. sbst. Ceea ce este aievea, de fapt, in opozitie

Fig. 41o6. RAzus.

RAZOA (pl. -net) sf. Trans. Moran,. (BRL.)

caracterelor distinctive ale unui corp provocata

prin actiunea unui alt corp asupra lui 0 Rezistenta unui organ la actiunea unui remediu sau
din pricina unci boale, sau din cauza actiunii unui
organ asupra altuia 0 Ingramadirea singelui la
piele, care se produce in urma unei bai reci 0 0

cu un nurnar imaginar

>r, R a z, drug de fier de care se serveste morarul In Inc de pirghie.

Greet I-an blinuit de

lui:' -a

Manifestarea

vea $11 Qc IREAL O Numar A., se zice In opozitie

mita si scaun", tocalie", scarb.", cordeneiu",

etc. (per bA 4104) 1 0 Trans. I' Otic Mold.

(LUNG.)

unui aid asupra noel mingi &risme 0

'REABILIT4 (-fez) 1. vb. tr. tf! A restabili pe

cineva In drepturile, in prerogativele pe care le
pierduse Inainte printr'o condamnare: memorta
met persoane, a recunoaste, a declara, dupa moartea
acesteia, di a lost osindita pe nedrept.
2. vb. refl. A-si recapata drepturile pierdute, a
redobindi stinia pierduta [fr. r e ha b i i i t e r].

cu idealul" [fat.].

*REAM sm. Mica monedli spaniola de argint

In valoare de 25 de centime [sp.].
REALEGE (-leg) vb. Ir. si iell. A (se alege din

nou [re- -1-alege].

REALIPT (-t em) vb. b. A alipi din nou, a alipi
la loc [re- + alipi].
"REALISM sbst. 0

Doctrina filosofica a rea-

listilor 0 # Fel de a lucra, de a scrie, al artistilor si literanlor conternporani cari vor sa

reprezinte natura asa cum o vad si tarn a introduce nimic ideal [fr.].
*REALIST 1. sm. 0 +++ Nume dat tenor filosofi scolastici cari sustineau realitatea ideilor
universale 0 AP Partizan al realismului In literatuia *1 in arte.
2. adj. +++ Ce tine de realism: aootrini

[fr.].

*REALITATE sf. 0 Existent& aievea, reala,

efectiva 4 ',MPG real: a Ina o imagine drept o = $
In
Inteadevar [fr.].
"REALIZA. ( -fum) 1. vb. tr. 0 A Implini; a face
real: a-ei /Agaduielile; a-et vedea visul realize!,
vedea visul cu ochii 0 Ali schimba toata averea in bani pc$in.
2. vb. refl. 0 A deveni real 0 A se implini
[fr.].

"REALIZABIL adj. Ce se poate realiza (e)

ler IREALIZaBIL [fr.].

REAMAT PM' RANAT.

REAMINTI (-ten) vb. tr. A(-si) aduce iar a'REANIMA (-mez) vb. tr. A reinsuflen [fr.].

minte [re - + amin ti].

*REAPARE, REAPAREA (-par) vb. intr. A apare

din nou [r e- + apar e].

*REAPARITILTNE, REAPARITIE sf. Aparitiu-

ne din nou, faptul de a se ivi iar [fr.].

'REAPUCA (-puc) vb. tr. *i refl. A (se) apnea iar

[re- +apucal.

0 REASA = RASA.

'REASIGURA (-gur) vb. tr. si refl. A (se) asigura din nou [r e - asigur a].

*RE.A.5,3EZA (-lea) vb. tr. A aseza din nou [r e -

+a*eza].

0 RE4TA. = RATA.
REAVAN pp- RANTAN.

REAVOTNTA (pl. -$e) sf. Rautate, dispozitie,

intentie rea fata de cineva; vointa de a face rau

[rea +vointa].

1054

www.dacoromanica.ro

REAZAM, REAZEM, REAZIM nu RAZIM.

*REBARBATTV adj. Respingator (la infati$8.re : aspru; ursuz [fr.].
*REBEC sbst.
Vechiu instrument de muzicit
Cu trei coarde, In forma de Mutt.; e strtmo$ul
viorii de astazi; s'a introdus de Arabi In Europa,

cam prir veaeul al vm-lea (

REBEDENIE w RUDENIE.

4107) [fr.].

REBEGT, 0 RABEGI, RABIGT ( -geed)

*RECEPTSA (p1.-se) sf. Adeverint& de primire

a unui act, a unei scrisori sau telegrame, etc. [fr.

de ploaie, cA e gol ca un degt (OLVR.) [comp.

recepisse.

ung. re b e g n i ,a tremura"].

REBEGIT, 0 RABEGIT, RABIGIT

adj. p. REBEGI. Intepenit de frig: um-

blind baba, de nolo colo, rebegttA de frig

(VLAN.): ne-am despartit unul de altul, rabi-

gill de frig gi ham1sitl de foame (can.).

Fig. 4107.

Rebec.
de mlnuit, de tratat: un subject
o
materie
0 .P Care nu cedeazt remediilor,

greu de vindecat: o tuse

2. sm. Razvratit, eel ce s'a raseulat cu ar-

mele Impotriva guvernului legitim al tarii sale

Cel ce se revolta Impotriva unei autoritati carecare [fr. r e b ell e].
*REBELIVNE, 0 Raming (MEE.) (DENS.) sf. Ras-

coalt, razvrttire [fr.].

*REBUS (p/.-usurt) sn. Reprezeutarea unei

silabe, unui cuvinL sau a unei

(raze prin fi- LE_
guri sau seinne
ale earor nume
corespund, in

ce priveste su-

(E 4110)

Fig. 4110.
Receptor!
telefonic.

teletonlc

RECEPTIONA (-onez) vb. tr. A verifica o fur'aura spre a vedea dac& corespunde conditiunilor
cerute [fr.].

'11e-41

r 6cepteur ].

*RECEPTIUNE, aEmPTIE sf. O Faptul de a

p Felul In care e primita o perscant Prirnirea, Intro zi Exit, a mai multor
persoane deodatt, eu oare-care ceremonial 1
primi, primire

Echivoc, prost jot de cuvinte [fr.].

RECADEA (-cad) vb. intr. A cadea la loc [r e -

+ c d e a]:

()REGAL (p1.-Ale) sn. Trans. cp Haina scurtti de

postav ce poarta femeile iarna in locul cojocului.:
recatele it cheptarele le poarta astazi bogatul ca gi sAracul

[ung. rekl i].

*RECALCITRANT adj. Indaratnic, dirt, care

rezista cu Inetpatinare [fr.].
RECAPATA (-coot) vb. tr. A capata din nou,
a redobindi [r e- +capat a].
'RECAPITULA (-ulez) vb. tr. A spune Inca odata. mai pe scurt ceea ce s'a spus sau s'a descris
odat& pe larg, a rezuma [fr.].
*RECAPITULATWNE, aEcAnTuLAVE sf. Re-

petitie sumard, pe scurt, a color spuse sau descrise mai 'nainte pe larg; rezumat scurt [fr.].
RECE, 0 RACE I. adj. 0 Lipsit de caldura:
spa

re primeste (o actiune mecanict, un curent, un semnal, etc.): post

2. (p/.-toare) sn. 0 Arm.- Fig. 4109.
rat care primeste o actiu_ R. Receptane, o impresiune oare-care cul.B.
Boboc.

OANAT4--7t

netul, silabei,
Fig. 4108. Rebus.
cuvintului sau (Loma c cucoand mare, cart Ware
de mincare).
frazei (D 4108)

(PAC.)

RECEPTACUL (pl. -le) sf. 0 Loc, cavitate

nude se string lucruri venite din diferite ptrti 1]
0 *Fundul potirului unei
flori (r1 4109) [fr. < lat.].
*RECEPTIVITATE s j.
Aptitudinea pe care o au
unele organe de a primi
impresiunea, contagiunea
agentilor interrii sau externi [fr.].
`RECEPTORS. adj. Ca-

Partea unei masini c&reia i se aplica direct forts

motrice$ Aparat care, in telegrafia electriea,
primeste semnalele transmise de manipulator [fr.

a.e

4, DE y

seams critica asupra unei scrieri [fr.].

*RECENSOR sm. Cel instreinat s& fact un reeensemint [fr.].
"RECENT adj. Facut, petrecut, sosit de mind,
proaspat, nou : o latImplare A: toatii istoria, Incil .41,
11 reveal in minte (vi_Au4 [fr.].

vb. intr. A intepeni de frig: o ii rebegit

*REBEL 1. adj. C) Care se razvrateste Impotriva autoritatii legitime: trupe e $ Care nu e usor

RECENSITJNE, RECENSIE sf. 07 i Comparalea

editiunii unui autor vechiu en manuscrisele REA Text fixat de o critic& 0 Pr. ext. Dare de REC

, ca ghiata, ca slolul de ghiatil; mlini reel; limit

Care-ti da sensatia de frig: ti trecu nn

prin sin ca un serge (arr.) Care aduce
frig, friguros, Inghetat: un Dint -.. 11 Care nu s'a
incalzit, care nu e destul de cald :0 bate 0 Ceea
vreme
Fier

ce si-a pierdut caldura dupe ce a Post supus ac-

Ceremonia prin care o persoania este instalatt In-

tro functiune Irian sau este primita Intro societate Verificarea $i acceptarea unei lucrari
executate in urnaa unei licitatii [fr.].
RECHEMA (-chem) vb. tr.
Co A cherna Indarat; a chema
din nou 0 A ordona stt se

Intoarea de la postul sau (un

ambasador) [r e-+chem a].

RECHEMARE st. Fap tul

de a re chem a:

chemare

1ndarat sau din nou; ordin dat

sa se Intoarca de la postul sari:
ova unlit ambasador.

RECHIE sf. * Plante. en

flori mici galbene-verzui, numitt $i rezeda-salbatica" (Re- Fig. 4111. Rechie.
seda lutea) (13 4111).
*RECHTN sm.
Pete de mare, foarte vorace,
cu scheletul cartilaginos, care traeste In mai toate
marile, cu deosebire ins& In ma-

tiunii focului: sups, cafeana e ; mIncAri reel; cArnuri

reel, carnuri ghtite spre a fi mincate fart a fi In-

etlzite Care nu apart de frig: o haina

O Care nu e proaspat : ptine

11 Care se emo-

caractioneaza greu, flegmatic, nepasator: om

ter
ow SINGE C)
S.P'Lipsit de Insufletire, de
stralucire: But .
(r) Plin de rezerva: 1-a Mout
ptrnint usor, nisipos,
@ 1 ParnInt
primire
15

chisaiu: hriaoa este o hold& foarte pretioasa, mai on llama

pentru pAmInturile tole sArace, muntoase gl rad (GR.-N.)
0 /fen. Sarac lipit (c)Au$.) Q CALD.

2. RECI Si. pl. Trans. Bucov. X = RAciTarti [lat.

recens].

*RECENSEMINT (p1.-minte) sn. Q Numaratoarea locuitorilor unei taxi Numaratoarea

tailor, itelor, etc. dintr'o tart If Catagrafie [ft.].

'RECENSENT sm. Autorul rind recensiuni

[germ. Rezensent].

Fig. 4113.

}Welk rechinului.

rea IvIeditera.nt si In oceanul Atlantic (Carcharias

glaucus) (Ed 4112, 4113) [fr. requin ].
'RECHIZITORIU (p1.- torsi) sn. t4 Scriere sau
discurs prin care organul ministerului public cere

unui tribunal osIndirea unui acuzat [fr. r6qui-

sitoire].

*RECHIZITIUNE, RECHIZITTE sf.

Cerere de

oameni, de cat, de trrisuri, de alitnente, etc. fa-

1055

www.dacoromanica.ro

nth de autoritatca Pena

Cerere de aceeasi
REC- nature
facuta de autoritatile militare sau civile
REC Intr'o tart dusmana [fr. requisition].
RECIDTVA pl.-tve sf.
F Reaparitia unei
boale I 0 rh Reclderea In aceeasi gresala, ceea
=

cc atrage dupa sine o pedeapsa mai mare [fr.].

'RECIDIVIST sm. Gel ce a comic din nou acelasi delict, aceeasi crime pentru care mai fusese
odata osindit [fr. .
RECIPIENDAR S7I1 Cel ce e primit cu oarecare solemnitate Intr'o societate [fr.].
'RECIPIENT (p1.-te sn. 0 Vas destinat
sa primeasca produsul unei distilari sail volatilizari

1."

-6

Clopot de sticla asezat la o ntasina pneu-

matica si in care se face vidul [fr.].

RECIPOSPOLTTA sf. t Stat, regat; suith:

coborltn-s'an cralul lesesc, swami Cu toti batmanii tarn

lesesti Bt Cu testi recipospolita (NEC.) [poll.

*RECIPROC 1. adj. Care merge Intr'un

sens, apoi intr'altul: miseare ...a a unui piston 0 Mutual, care se face de la unul la altul: o prietenie ~A 1
Torment

I,

termeni cari pot fi intrebuintati

I.

fructele culese dintr'o gradina (F) Culegere,

lucruri de tot soiul adunate: a Mout o mare -- de obtipnri de sarlatani cart exservatiuni interesante;
trag... cea mai 1mbelsugatti
personale

A ruga pc cineva sa alba grije de cineva sau de

ceva: it! recomand aceastA Mame 0 A prezenta pe

cineva altuia: vA recomand pe doninul X 1 A sfatui

energic: 1ti recomand sA te port! bine cu el 1 A face

o
demn de stinia.: meritele sale 11 recomanda '[ E

scrisoare, a asigura remiterea ei platind o taxa suplimentara.

2. vb. refl. A se prezenta cuiva, a-si spune
numele spre a face cunostinta cu cineva A fi
demn de stima [fr.].

*RECOMANDABIL adj. Care merits a fi re-

comandat ; stimabil [fr.].

'RECOMANDAT adj. p. RECOMANDA 0 F-A

scrisoare pentru care s'a platit o taxa

snplirnentara spre a fi sigur de remiterea ei.

este reciproc [fr.].

*RECIT4 (etc, -cltez vb. tr. 02 A pronunta cu glas
tare o poezie sau o bucath in proz& invatata pe de

[fr.].

RECYTIG 9 (-ig) vb. tr. A cistiga la lope ceea

ce s'a pierdi. inai 'nainte [r e- +cIstig a].
Rum,.
0 RECLA p1(.-1e) sf. Ban. (D
RECLADI (-mese) vb. tr. A clhdi la lope, din nou:
a reolAdit biserica darlmatli de cutremur; F unit Jurati...

.tin sa-/1 recladeascil Cu Inchipuirea toate lmprelurArhle in

care s'a sav1rsit Motu (BR.-VN.) [r e- + c 1 a d ii.
*RECLANIA, 0 LAcaAm4 (-am 1. vb. tr. C) A

cere cu staruinta: a reclama indulgence 1 A cere

un lucru la care are drept: a reclama banii ce i se datoreazA A avea trebuinta de: bolnavul reclamli

multe Ingritirt.
Z. vb. intr.

A se plinge, a se jelui Impotriva

unui luau sau unei persoane; a protesta: a reclamat

Impotriva nedreptAt11; da' nici acn n o intelege, lAcrItmati

Is ludet (JIP.) [fr.].

'RECLAMA (pl.-me) sf. 0 Mic articol publicat

inteun ziar si prin care se face elogiul unei carti,
unui produs industrial, etc. If Ori-ce alt mijioc
intrebuintat pentru a face cunoscut si a lauda o
carte. o marfa, etc.: a Mont multi pentru preparatnl
situ

[fr.

RECLA.MAGILT sm. F Cel ce face multa r eclam& In jurul nuinelui sau, pentru o scriere a
sa, pentru un preparat al sau, etc.
'RECLAMANT sm., RECLAMANTA (p1.-re sf. lit
. \cela, aceea care reclama Inaintea justitiei [fr.].
*RECLAMATOR sm. Cel ce reclama [fr.].

*RECLA.MATIVNE, RECLAMATEE, rAcRA-

mATIE sf. Faptul de a reclama; cerere; plingere,

jeluire: was sli. dai ettiva gologAnel Dentiu micron

lAerimatiei (JIP.) sa It petit la mine, la despartire, on
lacramatie,

Implineam eu eft 11 mat lipsea (CAR.) [fr.].

'RECLUZIUNE sf.

Pedeapsa aflictiva si infamanta de o durata de cinci pica la zece ani, care

es

consists In inchiderea cuiva Intr'un penitenciar

si supunerea lui acolo la anumite munci [fr. r elusion].
RECOASE (-oos) vb. tr. A coase la be [r e -

coase].
*RECOLTA (-tea) vb. tr. 0 4," A face o recolta.
0 (T A aduna, a culege, a stringe: In carters lui a reeoltat multi land [fr.].

'RECOLTA (pl.-is) sf. 0 t Adunatul, culesul,

strinsul bucatelor de pe cimp, seceris Produsele astfel adunate, bucatele strinse de pe cimp;

de foloase si de multumiri

Iti recomand pe acest thnAr care merita toatd atentiunea

scrisoare

rost [fr.].
RECITATIV (pl.-ive) sn. Un fel de cintec ce
nu e supus nAsurii: dintre prunii din grAdinA porneste
deodatA
ametitor al privighetorii (CAR.) [fr.].
*RECITATOR sm. Cel ce recite [fr.].
RECINTAAT ( -Aresc vb. tr. si refl. A (se) clnthri din nou [r e - c In t a r i].

[fr.].

'RECOMANDA (-mand) 1. vb. tr. A ruga pe elneva ss fie binevoitor cu cineva, so.-i acorde sprijinul sau favoarea sa, a vorbi de bine pe cineva:

unul In locul altuia: o m si b i m an shit termeni

2. RECIPRQCA (p1.-ce) s f. Propozitie inverse alterd: reciproca a adevaratft [fr. r c i p r o q u e].

RECIPROCITATE sf. Caracterul a tot ce

(VLAH.)

'RECOMANDATIUNE, RECOMANDATIE sf.

Faptul de a (se recomanda Slat staruitor

RECOMPENSA (-sez) vb. tr. A rasplati, a da o
recompensa. a multumi [fr.].
' RECOMPENSA (pl.-se) sf. Rasplata, multumita [fr.].

RECOMPUNE (-pun) vb. tr. A compune la lope,

din nou [re- -- compune].

*RECONCILIA (-nez) vb. tr. si refl. A (se) impaca [fr.].

RECONDUCE (-duo) vb. tr. A petrece, a Insoti,
a Intovarasi pe cineva, din politeta, pina la use

sau phi& la poarth [r e-conduc e].

*RECONFORTA (-tez) vb. tr. A intari, a (la

(mai multa) putere [fr.].

*RECONFORTANT adj. Care da putere, Intaritor [fr.].
*RECONSTITUANT adj. si (pl.-to) sn. art (Medicament) care recta puterile, sanatatea [fr.].

*RECONSTITT.4 (-stiruiu) vb. tr. CI A constitui,

a Intocini, a injgheba din nou A reda puterile, sanatatea [fr.].

*RECONSTRUCTIVNE, REcoNsTRvcTIE sf.
Faptul de a reconstrui, recladire, rezidire [fr.].
RECONSTRUI (-uesc) vb. tr. A recladi, a rezidi, a construi la lope, din nou [fr.].

*RECOPIA (-pier) vb. tr. A prescrie, a scrie din

nou, a copia iar [fr.].
'RECORD (pl. -dirt) sn. 0 Constatarea timpului
pus de cineva ca s& strabata o distant& oare-care
sau Insasi distanta percursh Intr'un timp dat, vast.
de un alergator, de un ciclist, etc. ir Pr. ext.
Timpul cel mai scurt Intrebuintat de cineva ca sa
strabata o anumita distant& sau distanta cea mai
lunga percursa intr'un tinip dat IF Punctul,
gradul cel mai ridicat al unei Insusiri sau al unui
defect, culme: not tineam .111 gaaetelor bine intormate
(CAR.) [fr.].
*RECREA (-creez) 1. vb. tr. 0 A relnsufleti
A Inveseli A odihni.
2. vb. refl. A se odihni (dupa o osteneala

mare) a rasufla A petrece [fr.].

'RECREATTV adj. Care recreeaza, care te face

sh. petreci [fr.].

'RECREATIVNE, REcREATIE sf. Odihns
dupa o munca incordata: elnd eras fatale la recreatie, ti se 'Area ea eoi la multi (ISP.) Timpul In care
se odihneste cineva dupa o mune& Incordata [fr.].
'RECRIMINA (-inez) vb. intr. A raspunde unor

acuzatiuni, unor mustrari prin alte acuzatiuni,

prin alte mustrari [fr.].
*RECRI,IT sm. X Soldat de curind incorporat, racan Persoana intrata de curind Intr'un partid, intr'o societate [fr.].
*RECRUTA (-tez) vb. tr. ,X A face recruti, a
Inscrie, a incorpora soldati not A atrage
alti partizani sau mernbri Intr'un partid, Intr'o a-

1056

www.dacoromanica.ro

sociatiune, etc.: Domnii greci fsi recrutau In casele for

ginerii 4i nurorile pentru domnite Si beizadele u.-oti.) [fr.].

*RECRUTARE sf. a Faptul de a r e c r u t a,

tragere la sorti.
RECRUTOR S717. x Cel ce face recrutari [fr.].
*RECTANGULAR adj. A Dieptunghiular [fr.].

RECTIFICA (-tic) vb. tr. 0 A indrepta A

purifica printr'o noir& distilare [ft.].

RECTITUDINE si. 0 Insusirea a tot ce este

in linie dreapta 1 Calitatea a tot ce este conform cu judecata dreapta, cu morals [lat.].
*RECTO sbst. Prima pagina, pagina din fat& a

unei foi, in opozitie cu verso", pagina din dos

[fr. < lat.].

'RECTOR S711. F Unul din profesorii unei uni-

veritati ales ca sef al tuturor favultatilor acelei

universitati [fr.].
*RECTORAT (p1.-ate sn. 1. C) Demnitatea,
funcliunea de rector a Timpul cll. cup& aceasta demnitate 1 Biroul rectorului [fr.].
*RECTUM sbst. 6,j Partea in testinului Bros care
se termina la anus Oat].
RECUCERT (-ere* vb. Ii. A cuceri la loc [r e-r err Ger i].
*RECULC.A. (-ewe) vb. tr. si iefl. A (se culca iar

ire +culeal.

RECULEGE (-reR) vb. refl. Ali concentra aten tiunea spre a se gindi numai la un singur luciu, a-si acluna gindurile: =recur so oereste o click
ca $1 cum ar vrea sit se reculeaga, Hind surprins ds inamic

e- + euleg e, format dupa fr. r ecu eillir].

*RECULEGERE sf. Faptul de a se r u(CAR.) [r

r g e, concentrarea gindurilor asupra unui sin-

a.

grija omului care va

11.1C11.1: pe figura lui se vede
sa stea In rata unei primejdii marl (vLati.i.

gur

*RECUNOASTE (-nose 1. vb. tr. A constata,

a -si aduce aminte ea o persoana sau un lucru e

chiar persoana sau lucrul ce cunoaste: data I-ar, ye A condea, nu 1-ai mai , alit de mult s'a schimbat

stata dupa oare-care semne identitatea unei persoane sau unui lucru: 1-am recunoscut dupS glas

s A ajunge sa descopere adrvarul despre ceva:

nevinovatia unui actual A admit ca adevarat,
ca netagaduit: nemurirea sufletului rOXA face
o recunoastere militarA 0 an copil, a declara
prin act autentic ca e tatal sau mama copilului
A marturisi: a-ei

gresala A se arhta recu-

noseator: numai cel ce merits o binelacere stie s'o remnossca.

2. vb. refl. A-si vedea chipul, a-si gasi ase0 T-)

manarea Intr'o oglinda., intr'un portret
A-si regasi sentimentele, parerile intr'alta persoan6.: se recunoaste In Hui sau A se declara. a
marturisi: a se vinovat [r e-+ ()lino ast e].
RECUNOASTERE s I. 0 Faptul de a (se r ec u n o as t e Examinarea amanuntita a
oare-care obiecte spre a constata felul sau nunirtrul lor: a face a locurilor 1 X Operatiune milltar& care are de scop examinarea terenului, situatiunii inimicului, etc. X Soldatii cars fac
aceasta recunoastere 0 Calatorie de exploraunei greseli 0 0 Acortrane 1 NIrirturisire:
darea drepturitor politice, printr'un vot al Corpurilor legiuitoare, Romanilor din alte state, dupa
renuntarea lor la supusenia strains.
RECUNOSCATOR adj. yob. RECIINOASTE.

Care recunoaste Care poart& recunostinta:

9 NVRECUNOSCATQR.
*RECUNOSTINTA (p1.-te si. Aducerea aminte
cu multumire, cu dragoste, cu devotament a bi-

et Adresarea la o instant& superioard spre a revedea si a judeca din nou un proces de a Gana de- RECciziune e nemultumita una din parti: pierzfnd pro- RED
cesul, a facut

curs: actiune recursorie

cunoaste

RECURBA (-bez vb. tr. A Incovoia, a indoi ca.

patul, marginea unui ohiect [fr.].

*RECURENT sm. et Cel ce face recurs [fr.].

*RECURGE (-curs) vb. intr. A cere ajutorut
un protector A se servi, a face uz:
cuiva:
la miiloace eneraice [r e-

fr. recourir].

c u r g e, format dupa

*RECURS (91.-suri) sn. Cerere de ajutor

0 Scapare, refugiu: Dumnezeu e singurul sett

1.-A.. Candrea.

Diclionar enciclopedic ilustrat.

Cr.].

*RECUZ45. (-cuz 1. vb. tr. el A refuza de a primi

pe cineva ca judecator, jurat, martor, expert, etc.,

pentru c& se suspecteaza nepartinirea acestuia.

2. vb. refl. et A refuza de a judoca o pricina, de
a da o hotarire intr'n chestiune [fr.].
*RECUZABIL adj. I Care poate fi recuzat:
martor
Caruia nu i to poti increde: sesiitor ;

9 or IRECIIZABIL [Cr.).
*RECUZARE, RECUZATIVNE sf. et Faptul de a

autoritate

recu z a [Fr.).
'RECVIZITE sf. pl. Cele necesare intr'un birou, lute cancelarie (hirtie, cernealh, condcie,
etc.

[germ.].

*REDA (-den) vb. tr. 0 A da din nou acelasi lucru A da cuiva un lucru pe care 1-a mai avut
data; a face sa recapete: aerul rural ii redete Ranatatea ;

vederea unui orb A reprezenta, a expri-

ma, a reproduce: aceastS copie reds bine originalul r e-

+ cl a, format dupa fr. r edonn er .

REDACTA -tea) vb. tr. A rezuma In scris,

a asterne In scris In mod clar si In cea mai bun&

ordine, a redija: Ultra in tipograile, Linde rindula meter's,
on iurnal, a

redacts in ormaiii, faces corecturl MAKI ;

compune articolele de fond intro gazeta, a fi redactorul-sef al jurnalului flat. r e d a c t u rn].

*REDACTOR sm. 419 Cel ce redaeteazd o gazeta [fr.].
*REDACTIVNE, rtEDacTIE st. 0 Faptul de a
redacta ^ Felul cum e redactat ceva 1 Cuprinsul unui lucru redactat C) AP Totalitatea redactorilor unei gazete r Ay' Sala, biroul uncle
lucreaza redactorii [fr.].
*REDESCHIDE (-id vb. tr. si refl. A se) des-

chide din nou [r e - + des chid e].

*REDESTEPTA. (-tept vb. tr. $i refl. A (se) de-

stepta iar [re- +destepta].

*REDEVENT (-yin) vb. tr. A deveni din nou, a se

face iar [fr.].
*REDEVENTA (p/.-te sf. Rent& sau on -ce sumo
datorita care trebue plata& la epoci fixe fr.].
*REDIBITORIU adj. et Privitor la redibiliune;
care poate anula o vinzare: MIL [fr. r d hib i-

t oir e
*REDIBITIUNE sf. es Anularea unei vInzari
chid lucrul cumpfirat e defectuos [fr. rdhi.

bition].

0 EDIE sf., REM (pi. -taw') sn.

Partea unei

paduri care e mai deasa, mai incurcat& Si mai grea

de strabatut: laonnA oamenii poterS, o incoltira intro
redie al o prinserA

(R.-COD.) :

se mai ascunde el prin redia, prier

buturis, prin niete scorburl, da ascunde-te dacil poll (Ru.)

[pm- ROM].

*REDIJA ( -ties) vb. tr. A redacta: gasiram loll-

local a ". o protestatie si a o trimite la Constantinopol

[fr.rediger].

(:101-.)

REDINGOTA (p1.-te sf. a)

Hain& de barbat, cu doutt rhiduri de nasturi, cu poalele lungi
(a 4114 : Miami institutor poartS o

neagrit foarte fungi 'n poale (CAR.)

[fr.].

REDIS me-

FMDIE.

REDIU FP- RAM.

*REDOBIND! (-desc) vb. tr.

a se mate

nefacerilor primite 111 nRECUNO$TINTA [r e-

la tribunal [fr. r e c o u r s].

*RECURSORIU adj. el Care deschide un re-

A dobindi iar, a recapata [r e -

+ d ob Ind i].

*REDUCE (-duc) 1. vb. tr.

Fig. 4x14
A micsora, a Imputina, a scadea:
Redingote.
eheltuielile A reproduce, a
copia o figurti geometrica, un desen, etc. clIndu-i
dimensiuni mai mici: un desen, o status 1 a A contAcere 0 A aduce intro stare mai
stringe:
mult sau mai putin supar&toare: 1-a redus la mizerie
5 A preface, a transforma: - arlul 1n Mina; gin

jenii in metri 2. A scoate dintr'un oxid tot

oxigenul sau numai o parte din el

1057

www.dacoromanica.ro

A schimba

67

29.500

calcul; o fractlune la cea mai simpla expresiune, a

RED -prin
0 exprima prin numaratorul $i numitorul cei mai
REF mid posibili; o ezpresinne algebrica.
2. vb. refl. 0 A se pune insu$i intr'o stare mic$orata, inferioara 1 2 A se preface: apa a'a redus
In vapori

[lat.].

8 A fi descompus A se micsora

"REDVCERE sf. Faptul de a se r e d u c e.

'REDUCTIBIL adi. Ce se poai e reduce, ce
poate fi micsorat C 1.- TREDUCTIBIL [fr.].
*REDUCTIBILITATE s,'. Caracterul sau starea a tot ce e reductibil [fr. .

*REDUCTOR 1. adj. 2. Corpurt reductoare, acelea

care iau oxigenul altor corpuri spre a forma cornpu*i noi.

2. (0.-toare S7/. Corp reductor: carbonate este ul

industrial prin excelenta [fr.

supuse parlamentului 0 Depe*a expediata de

un agent diplomatic guvernului sau spre a cere
alte instructiuni [fr.].
REFERENTE sf. p1. Informatjuni scrise asupra capacitatii, onorabilitatii sau solvabilitatii

unei persoane [fr.].

REFERI, REFERS ( -far) 1. vb. int,. A face un raport, a raporta.
2. vb. refl. A se raporta, a sta In legatura Cu, a
privi [fr.].
REFERITOR adj. verb. REFERS. Care se refera
la, privitor la, relativ la.
REFLEX.
*REFLECS

REFLECT (p1.-te sn. Reflexiunea slabita. a

luminii sau a colorii: candela cu ...nil el roz-alb (EMIR.)

[fr. refle t].

*REFLECTA (-tez, -fleet) 1. vb. tr. 0 A retri-

*REDTJCTIVNE sf. Faptul de a reduce, reducere [fr.].

REDUPLIC.4. (-e vb. tr. A repeta (Inteun cii-

mite lumina sau coloarea pe un corp vecin 0 A

se gindi lung si serios, a chibzui.
vb. refl. A se resfringe g[ 0 A se oglindi

"REDUPLICARE. REDUPLICATIVNE, REDUPLIC --

REFLECTOR 1. adj. Care refleCteaza (lumina

sau coloarea).

vint o silaba sau o litera [lat.].

TIE

sf. Repetarea unei silabe sau a unei litere [fr.].

*REDUPLICATW adj. Co Care exprima repetarea unei actiuni: re-" este o particula ra [fr.].
*REDVS adj. p. REDUCE. Micsorat, imputinat,
schzut: s'ati vtndut cu preturi

e.

'REDVTA (pl. -te sf. ;:4 Mic fort stabilit pe

un punct important de aparat

ca sit
serve de retragere la IntImplare de nevole

[fr. .
'REFLECTIVNE, REFIXCVE ow- REFLEXIIINE.

*REFLEX 1. adj. 0 Care se face

se face flirt. a ne da seanta, in mod
2.

(pl. -exe) sn. Reflect, reflexiunea

stabil& a luminii sau a colorii: ochil

cladi[re-edifica].

REEDIT4 (-hes) vb. tr. 0 As" #

A scoate o noun editie a unei Fig. 4115. RedutS.
un svon, o
carti s M A repune In circulatie:

calomnie [fr.].

*REELIGTBIL adj. Care poate fi reales [fr.].

*REELIGIBILITATE sf. Calitatea de a putea
fi reales [fr.].
'REFACE (-file 1. vb. ti. 0 A face din nou, a
prelucra 1 A indrepta, a imbunatati; a intrema.
a. vb. refl. A se face din nou A se Intrema 0 Ali indrepta starea Ali schint-

ba firea [r e- 4 face].

REFEC sbst. Tiv, cusatura facuta pe mar-

ginea rasucita. a unei stofe, spre a nu se destrama

41)

sn. Oglintla metalia

involuntar (vorb. de miscarile nervoase ale corpului): o miscare S.

(BOL.) Mare serbare, cu dans,

cu persoane mascate, Mouth In afar& de epoca carnavalului [fr.].
*REEDIFICA ( -tic vb. tr. A re-

2. (17/.-toare)

destinata sa reflecte lumina (CI 4116)

prin reflexiune : viziune 4 0) EJ Care

4115 : Riuii ridicaserit o

[fr-. refleter].

Indoitura pentru brinisor la izmene (clAus.)11

aspru: Furios se 'nohide 'n

., a mustra
oast 81 -i la cartes la
(eumi.) [r e f e c a].

Fig. 4116.
scale mici $1 Intunecati, cu
de otel, dedeau Lamps cu
on BUD ce flor de primal/lie ascunsa (s_sH.); reflector.
un Ian de porumb 1st misca vIrful Collor nervoase, Mud vazduhului un de coloare verde (D.-ZAMF.) [fr.].

*REFLEXTBIL adj. /5 Care.are proprietatea de

a se reflecta [fr.].
*REFLEXIBILITATEsf. Proprietate pe care
o poseda lumina, caldura, sunetul, corpurile elastice de a se reflecta [fr.].
'REFLEXIVNE, REFLEXIE, REFLECTIVNE, REFLECTIE sf. QQ -6 qchimbarea directiunii unei raze

luminoase, calorice sau sonore, produsa prin intilnirea unui obstacol (F) Operatiune a mintii
care mediteaza. adInc $i examineaza cu atentlune
propriile gindiri: a ramas Wave momenta gInditor cu
chit In Jos tntr'o stare de refleetiune memeolloa mom

0 Pr. ext. Gindire, cugetare adinca: renam !va-

F A lua la

nide de ale color cart nu pot ougeta Inset (VLAH.) [fr. r (;-

REFECA (-fee vb. tr. A coase marginea rasucit.& a unei stofe, spre a nu se destrama; a tivi: fe-

se, ist, sine; verb

male toarce, urze3te... $1 refeaca obielele

boranglo subtire $t refecata on bibiluri (AL.)

flcare< orlfIcium].

Cal7111$8 de

[1St 'o r I-

REFECATURA 77/.-turi) sf. Faptul de a r ef e c a: rezultatul acestei lucrari.

'REFECTORTU pl.-orii sn. Sal unde se is
masa in comun Intr'o mAnastire, in internate, etc.
[fr.

t REFENEA, RAFENES pl.-enem) sf. # Partea,

contributia, cotizatia platita de fie-care din aceia

ce iau parte la o masa In comun, la o petrecere
Petrecere In comun, cu mincare $i bautura:
Mann sit no tacit nici mireanul nici cliricul (FRV.-MB.) intru
In oIrciuma, unde fee refenea oameni multi (CAR.) RC. I' C-

1en6.
*REFER/Now REFERS.
*REFERAT (pl.-ate sn. ais Recurs la prezi-

dentul tribunalului de prima. instants, In caz de

urgenta Raport depus, scris. asupra unei

chestiuni fr. r tz f 8 r ].

*REFERENDAR sm. rt Magistrat la Curtea de

Conturi Insarcinat sa face rapoartele asupra pieselor de contabilitate pe care le-a verificat [fr.].
*REFERENDUM sbst. 0 0 Recurgere la votul

popular pentru legile votate de parlament sau

chiar pentru prolectele de lege ce urineaza a fi

flexion].

"REFLEXpf adj. 0

pronumele
Ou Pronume
acela care exprima. o actiune Mouth $i primita de subject: ma bucur, se gIndeste, to

0 Facut sau zis cu re* REFLEX p1.-uxuri sn. 0 t Miscare a apelor

superi, etc. stnt verbe

flexiune [fr.].

marii care se retrag dupa flux 11 0 (P) Intoarcere

In sens contrar a unei marl multhni [fr.].

"REFORIVIA. (-mes ad. tr. 0 A readuce la forma

primitive. A da o forma mai bung: calen0 A indrepta, a Imbunatati: moravurile '

dar/I)
0 & A scoate pc un soldat, pe un ofiter din cadrele am atei pentru infirutityti slu din cauza. de
boala 0 E call, a-i scoate din serviciu (ne mai
fiind buni , a bracui [fr. .
*REFORMA pl.-me sf. 0 Restabilire In vechea forma sau Intro forma mai bung: reforms ealendarulut Reforms abuzurilor, suprimarea for 1 0

A Religiunea protestanta: schimbarile aduse due -

trinei catolice de catre protestantii din veacul al

xvi-lea O Modificare, schimbare: reforms electorala Indreptarca, imbuna.thtirea moravurilor 'r 0 X Starea unui minter, unui cal, unui
obiect apartinind armatei $i socotit incapabil de
a mai servi; reforms unui ofiter, scoaterea lui din ca-

drele armatei pentru infirtnitati sau ca masura

disciplinary: a lost stilt BA ceara punerea sa la
infirmitati incurabile (1.-ori.) [fr.].

1058

www.dacoromanica.ro

pentru

*REFORMAT 1. adj. p. REFORM,. 0 Pus de o

pdrte, scos din intrebuintare, bracuit 1 A4 Scos
din serviciu, din cadrele armatei: titer 4,
Reugta -a, protestantismul.
2. REFoRmATI sm. pl. cid Protestanti.
*itEFORMATOR sin. Lel ce aduce refortne; retormatorti, prornotorii protestantismului [fr.].
"REFRACT, ( -tract, -tez 1. vb. tr. 15 A face ca
o raza sa aiba refractiune, a produce refradjunea.
2. vb. refl. A devia trecind dintr'un rnediu in-

tr'altul [fr.].
*REFRACTAR adj. p Care refuza sa se supuna, rebel 0 .a Care suporta, far& a se topi,
temperaturi ridicate; primInt , cu care se fac cararnizi pentru construirea sobelor, etc. [fr.].

*REFRACTIVNE, RE-

FRAME Si. 15 Schirnbarea

direrpunii pe care o suf ere
o raza luminoasa, calorific.)

sau sonora, cind patrunde

oblic intr'un me13
diu transparent

clorhidric rare dizolvk annul si platina in stare de R E Fcloruri [lat.].

REGAL, (p/.-eitirt sn. $ Un fel de scrin cu REG
mai mnite sertare in care se pastreaza casele cu litere (El 4118) [germ.].
REGALA (pl.-le 51. 2 Pahar de here, mai
mic decit un tap C) (1 specie de tigarete de calitate superioara [r e g a 1].
1

"REGALIST ad). ci sin. 0 Care e partisan al

regelui, devotat regalitatii [r e g al, format dupa

fr. royalists .

*REGALITATE sl. 0 Deinnitatea de rege [lat.].

*REGAST (-hese 1. vb. tr. 0 A gasi bar 0 A
gasi ceea ce a pierdut, ceea ce a nitat 1 A in-

tilni iar pe cineva.

2. vb. refl. 0 A se afla iar, a se gasi din nou T
0 A reeunoaste uncle se afla. dupa ce s'a rftthcit
[re-+ gasi].
*BEGAT (pl.-ate) sn. 0 0 Stat guvernat de un
rege Vechtul ..., sau simplu , floinania dina-

inte de razboiul de intregire, in ce priveste hotarele

ei fr e g el.
..
1

de densitate di-

"REGATA

ferita, de ex. din

aer in apa salt In
sticla (L1 4117
[ft. .

REFREN (pl.
I Cuvintele care
se repeta la stirFig. 4117. Refraclione.
situ! fie-earui cu- BA. Raza
incidenta.BA'. Raza
plot sau fie-card
refractatti.
strafe dintr'un
cintec, dintr'o balada, etc. 11 0 rjt Ceea cc repeta

-enuri) sn. 0 p

cineva Intr'una: Incepea s8 -1 tie silii de Intrebarea este.

care mereu 11 revenea ca un " al gindurilor lui chinuite

(VLAH.) [fr.refrain].
"REFRINGENT adj. 15 Care deviaza, care refracta razele luminoase: mate ; puterea
a unui

corp [fr.].
"REFUGIA. (-Fiter) vb. 7 ell. 0 A se retrage intr'un
loc sau pe ling& o persoana spre a se pune la aria-

post de a unnarire, spre a cauta siguranta, a se

aeinla, a se oplosi IOTA recurge fr.].
'REFUGIAT 1. adj. p. REFUGIA.
2. sm. p)0 Cel ce si-a parasit tam spre a scapa
de persecutiuni politice *11 pl. cTie Protestantii
can au parasit Franta dupa revocarca edictului
de Nantes, in 1685 [fr.].
*REFTJGRI (pl.-zit) sit. 0 Loc undo se retrage
cineva spre a scapa de o urniarire, spre a fi in
siguranta 0 (p) Sprijin, ocrotitor: d-ta esti Sir viral men
9 (y) Mijloc de scapare; pretext
[lat. ].

*REFUTA (-utez) vb. /r. 0 A combate, a nimici

prin argumente solide ceea ce a sustinut altul
A demonstra netemeinicia, falsitatea unui sistem, unei maxime [fr.].
*REFLIZ (p1.-nzuri) sn. Faptul de a refuza; neprintire [fr.].
REVUZA Om vb. Ir. p A nu prim' coca cc se
oferti A nu da ceea ce sere cineva 1 A nu
da oie 0 A nu asculta. a nu se supune, a nu
voi sa fac.) ceea ce s'a poruncit [fr.].

'--c---

(pi.-te
2.6.=,e,34
.l'*
i_,,t.t.,
Fornia si.
de OT
era-,),, ,p,,,."...
'" 3, )
vata care se it& V-,...14,14......,e .,..,.., 4.J1-t"
,..,:;;,.
Innoada si ca- i..4.,----i,- 1
'-^7.---,
-----...--,
.,
de vertical ei4,14
de -a lungul
plastronului

cama5ii:totdeauna in Whet&
neagra,

e.--

..iVOIN

"I'

-i'', 'iis

.j,/e.1

,,,,,411-tsr:_

Fig. .ttzei. Rcgate.

purthid

la git regale de
color' nesigure teas.)

Curs& de bard, de luntri

4120) [fr.].
de diferite forme si marimi
*REGATE.AN I. adj. Din vechiul r e g a t, din
Romania dinainte de razboiul de intregire.

2. sm., REGATEAN(C A sf. Locuitor, locuitoare din

vechiul regat.

REGE sm. 0 0 suveranul unui Stat care are

titlul de regat, craiu: le Romaniei; .4 absolut ; me constitutions' C) e Cel dintiiu. eel mai bun in felul

sau: le poezlei Animal privit ca col mai nobil din toate; leul e le animalelor ; vulturul e

sarilor 0 poet. ...le zllei, soarele;

creatiunii, OmUl 1 4 Figura In jocul

05-

de carti, riga, popall C) g Figura rea mai

4121
de seam& in jocul de sah (

Cade 'n sahul de pe masa si rastoarnit pe cosi un turn pests

vor Doi nebuni pests un
regina (ALECS.) pl. Av A Regli sau
Cartes Regilor, cele patru cart! din Ile- Fig. 4121.

chiul Testament care cuprind istoria

poporului evreu de la Samuel pin& la
captivitatea Babilonului [lat. r e g e m].

Rege.

*REGE.A. st. Rugaminte: ouconasule l laoa bins d-tale

care vrea sii-si iaci< o

(ALECS.) [to. r e g et].

REGEAL (p1. -ale, -aluri) sn. Mare demnitar al

Portii: diavolii oei de alai aleargA... De la toate regealele

(I.-GH.) : petitorli de domnie aMaserii asuprii-i urn regealurilor (riL.)

[tc. rika 1].

REGEALIC sbst. Rugaminte; interventie: eon

^411 art Beizadea Costaki ...dobindi de aci Inainte mult mai

mare influenta. la Carasea cm! [r e g e a].

'REGENERA (-Ores vb. tr. 0 A da o north nastere, o noua viata 1 A reforma, a Imbunatati;
a preinnoi: moravurile [fr.].
REGENERARE S/. @ Faptul de a r e g en era Reproducerea unei parti distruse din-

tr'un animal sau dintr'un vegetal r O T Reformare, preinnoire: ..a unlit popor.

'REGENT sm. CD 0 Persoana care guverneaza

un Stat in timpul minoritatii sau absentei suveramilui 0 Numele unui diarriant celebru cumparat de regentul Frantei Philippe de Orleans si
Fig. 4118. Regal.

care apartinea Coroanei (per PL. IX) fr.].

Fig. 4119.

*REGENTA. (p1.-te) sf. 0 Deninitatea de re-

Coroanit regala roman'.

*REG41..1 adj. O CT De rege, regesc, crbiesc:

!amnia a; altetA A; coroanli .4 roman& ( 4119)
7 0 2. Apii A. amestec de acid azotic st d, acid

gent p Timpul cit dureaza aceasta deninitate 0 Timpul In care ducele Philippe de Orleans guvernft Franta In numele lui Ludovic al
xv-lea minor (1715-1723 1 0 Nume dat State

1059

www.dacoromanica.ro

din nordul Africei, Tripolitania, Algeria si TuREG- for

nisul, inainte de stabilirea protectoratului francez
RE u [fr.].
REGESC adj. i De r e g e, regal.

REGESTE sf. p/ Nume dat In evul-mediu registrului In care erau trecute, In ordine cronolo-

gicit, actele, docuinentele, izvoadele, etc. emanate

de la o aceeasi cancelarie $i de la acela$i personaj, Insotite de note explicatil e $i de extrase din
cronici [fr.].
REGETE adv. Ca un r e g e.

REGHIMENT

pl. -te

sn.

(p

REGIMENT

[germ. ].

REGICID 1. adj. 0 sm. Care asasineaza pe un

rege, omoritorul unui rege.
2. sbst. Asasinatul unui rege fr.
.

'REGIS sf. O Administrarea unor bunuri ale

altuia cu obligatiunea de a da socoteala de felul
2 0 LucrAri publice In .0, lucrari pe
administrarii
care Statul, judetul sau comuna le fac pe socoteala proprie sub privegherea agentilor shi a
8 0 Administratiune insarcinata sit perceapa impozitele indirecte tutun, carp de joe, etc. rests
:

monopolului tutunurilor 0 Birourpe, personalul

acestei administratiuni [fr.].

*REGIM (p1.-imurt sn. 0 Forma de guverna-

mint :

absolut, despotic, constitutional, feudal, monarhic,

republican Mod de a administra unele stabili-

rnente publice; ui penitenclar ; 0.111 Inchisorilor. spitalelor 0 es Regule privitoare la bunurile sotilor in
timpul cashtoriei: Sul dotal; 0.ul oomunitAta Mod

de a trai, de a se hrani, de a se ingriji din punctul

de vedere at alimentatiunii $i at higienei: a urma
to Cuvint care
no ; .0 alimentar; cumpatat
depinde de altul $i formeaza complementul lui:
5

direct, indirect, circumstantial [fr.].

*REGIMENT (pl.-to sn. @ X Corp de trupe

compus din mai multe companii de cavalerie sau

de infanterie $i comandat de un colonel 0

Multime: un .0 de alugi [fr.].
*REGLNIENTAR adj. X Care apartine unui
regiment [fr.].

E)

Piesa cea mai insemnata In jocul de

Regina.

lat.
*REGIONAL adj. Privitor la o regiune, care
se intinde la o regiune teritoriala fr.
"REGIONALISM sbst. Spirit regional; doctrina
care tinde sa creeze in diferitele provincii ale unei
.

tari o activitate cu totul independenta de capitals [fr.].

*REGISOR S711. p Cel ce administreaza o trupa

de teatru (fr.].
"REGISTRAT9R sm. Cel ce inregistreaza hirtiile Intro administratie: ...Ali trace tacticos In registrul de intrare hlrtiile sosite (13R.-VN.) [fr.
*REGISTRATVRA (pl. -turi) sj. Birou, intr'o
.

administra(ie publickunde se inregistreaza hirtiile

sosite: In biroul registraturil generale a unei marl administratiuni, impiegatul Ili pregAteste registrul (cm.) germ.

Registratur].
"REGISTRU pl.-tre) sn. 0 Carte In care se in-

scriu actele nitrate sau afacerile zilnice, condica.

catastif :
de stare Willi .1 Intinderea pins
uncle ajunge vocea firs a schiniba timbrul 3 $
Semnele care reguleaza calcatura exacta a tiparului fr.].

Mare Intindere de tart,

*REGIVNE sf.
temperate, tropicald Grad,
pullet la care se ridica cineva intr'o stiinta: cele
mai lnalte regluni ale matematicilor Pozitiune
socials 6j 0 Parte determinata a corpului sau
a unui organ: 0.a lombard; .a inimli [fr ].
*REGLEMENT (p1.-te sn. Regulament [fr.].
ti nut : regiunile polare ;

variaza de la 3 milimetri
pins la 20 de centimetri,
care serveste, in impri
merie, sh completeze garniturile ( 4123 fr. r Fig. 4123. Regleta.
glette].
'REGN p1.-nuri sn. 0 Domnie 0 Fie-care
din cele trei marl diviziuni in care sInt clasate
toate corpurile: ..ut

[fr, regn e].

mineral, .0111 vegetal $1 0.111 animal

-REGRES pl.-ese sn. Dare inapoi, mergere in-

darat: in lot el progreseze, face e [lat.].

"REGRES4 (-esaz vb. intr. A lace r e g r e s e,

a da inapoi, a merge indarat.

'REGRET pl.-ete sn. Pdrere de rau [fr.].
'REGRETA (-gret vb. tr. 0 A-i parea ran: a se
chi 0 A duce dortil [fr. I.
*REGRETABIL adj. De care poate sa-ti part
ran, care merith a fi regretat: o pierdere .011 [fr. I.
'REGULA -ides v (.0 A conduce dupe anumite regule, a supune unoi anutnite regule: a-oi
vista, purtarea
0 A pune in ordine, a rindui: . a/smile; a-$1 hlrtiile A potrivi, a pune in stare
sa mearga bine: 0 marina, un ceasornic C) A orindui. a hothrl dinainte: ordinea unei ceremonil ; a-$1 0.
Intrebuintarea fimpului 0 A rilfui o socoteala, a

priti. a achita: o socoteala

F F A pune la
locul shu, a-i da pedeapsa meritath a-I invata
minte: las' ca te-oiu

au! [lat. .
sf. O Tot ce serve sit conduct, sa dirijeze, principiu, maxima, lege, Invata-

'REGULA

tura :

p/.-18, -it

de conduits; a plin regulele datcriel C) Ordine,

orinduiala: a puns In .0 hirtine C) Pilda, exem-

te, in arte, In jocuri, etc.:

sah, dupa rege (Fat] 4122) d FLO4REA-REGINEI

= FLOAREA-DOABINEI (sur PLOARE C))

de plumb, de o lungime ce

prescrie legea, obiceiul: regulele polltetei 0 Principii, metode, precepte ce trebuesc urinate in stiin-

regina cetlitilor; regina tiorilor 4 Regina Fig. 4122.

match., Imparateasa

trenul a plecat din Sinaia la ora regulata gin tinut strict merBut .0 ;Ana la Ploesti (CAR.) [fr. .
*REGLETA p1.-te sf., REGLET sm. 4 Bucata

plu, model: purtarea lui foil serveqte de .0 Ceea ce

'REGINA (p1.-ne)sf. q Sotia unui

rege, craiasa 1 0 Suverana unui regat
3 Persoana cea mai de seams, cea
mai distinsh, etc.: regina balului; regina
model @ Lucrul cal mai bun, eel mai
de seams, eel mai frumos In felul lui:
albinelor,

REGLEMENTA (-tez vb. Ir. A qui-June unor

regulamente 0 A face reglemente fr.].
'REGLEMENTAR adj.
Ce prive$te regulamentul: legi
Conform cu regulainentul :

de gramatica; regulele

iocului de oarti; i : nu e lard excentie 0 Opera

tiune de aritmetich.: eels patru regule, adunarea, setderea, inmultirea $i imparldrea; regula de tree (simple,

compuel), problems de aritmetict prin care, fiind

date trei cantitati cunoscute, trebue st se gaseasca

o a patra cantitate necunoscutt p1. .1 Mena.$a

struatie B De loc. adv. De obiceiu; In
cum se cere, cum trebue sa fie; In - generalli, de
obiceiu. In genere Till C NEREGITIA lat.].
*REGULAMENT pl.-te sit. @ Ordonanta,
statut care hotaraste $i prescrie ce trebue sa se
fact: de politie 0 Statutele unei adimari legislative 4- lndicatiune a ordinii, a exercitiilor,
a lucrarilor ce se fac intro scoalh, intro manufactura, intr'o comunitate religioash, etc.: 111 scoalelor secundare R 0.111 organic Pu- P. 1ST. [lat.].

'REGULARISI -Ism vb. tr. F 0 A regula, a

gularise r, cu sufixul de origine greach s i.
*REGULARITATE sf. Cl) Calitatea a ceea ce se
face totdeauna In acelasi fel ' Unifoimitate
In Etta minte pe cineva (7) A pune la tale fr. r e.1

Simetrie 01 0 Proportiune exacta 0 Pazirea legilor moralei:

conduitei 0 NEREGULARITATE fr. .
t-,Ltpus regule!,
"REGULAT adj. p. REGULA.

potrivit regulelor: 0 vista A 1 Uncle clomneste

buna orinduiala: casd bine ML

0 Po-

trivit ca sa mearga bine; care merge

bine, normal: un teas bine 00; un puts

I lotarit, terminat, Incheiat : o afacere

1'

C) a/ Care urmeaza regula generata, care nu se abate de la regula: un

verb .0 1141 NEREGULAT.

*REGULATOR 1. adj. Care regu-

leaza, care serveste de reguld, de nornth.

2. (pi.-toare

sn. Aparat adaptat la r;.g. 4124.

o masina ca sa fact mi$carea ei uni- Regulator.

forma si regulata n] 4124 [fr.].

1060

www.dacoromanica.ro

REIEST (-les) vb. intr. A rezulta [r e - + i e

i, format duper fr. r essor t ir
REIMENTAR sm. Cl Comandant al unui regiment la

e;

Poloni : Noise Sardarul carole era

la cetatea Neamtu-

Int (N.cosr.) [1)01.

mentarz].

r egi-

---

: absolutul e opus ...Mal.

REIMPRIMA (-im)
vb. Ir. # A retipaii fr.].

REINSTALA

3. adv. C) Intl'un mod relativ

cu priviro la [fr. .

-alez)

relativ:

REINTEGRA. (-grez
vb. tr. Cl) A intregi din
nou 0 A purse la loc: Fig. 4125. Reis-efendi.
a restabili pe cineva Intro functiune: am avert nespusa multumire de a-I
cases (I. -OH.)

[fr.].

ihrasi In postal sau de pitar al

*REINTRA (-tru) vb. intr. A intra iar, a intra

la loc [re- + intra].

*REINTRODUCE (-due vb. tr. A introduce iar

[re- +introduce].

FtELS-EFENDI sm. = Mare Logofat al Impe-

e cunoptintelor noastre ; teoria lui Einstein asu-

pra relativitatii [fr.].

'RELATIIJNE, RELATIE sf. 0 Dependinth de

o persoanb, de un lueiu, in laport cu alta, cu altul 1

Legatura, coresponden(a intre doua persoane:

de prietenie; relatiile Intro oameni s Povestirc,
istorisire. expunere: a unei calatorli [fr.].
*RELEVA -even) vb. ii. A scoate la iveala, a
da mai multi stralueirell A obserNa, a insemna
[fr.].
*RELTCVIE sf. Moaste: bisericuta... Visual de Ales-

andru eel Bun... std pe tinge ale CR o sfInta

'RELIEF (p1. -furs sn.

pe o suprafata netedh; a mule to

Implieteni iar: ne-au relmprietenit aster data de-a binele

onside] atiune: uritenia da

REIMPRIETENI (- tense) vb. tr. si refl. A (se)

(ON.) [re- Imprieteni].

*REYMPROSPA.T4 (-Inez vb. tr. si refl. A (se)
linprospata iar [r e- + impr o spat a].

*REINCALZI -calzesc) vb. tr. 0 refl. A (se) Incalzi iar [r e- + Inc hlz i].
*REYNCEPE (-cep vb. tr. .0 intr. A Incepe iar

[re- + Incepe].

REYNCHEGA. ( -cheg) vb. tr. si refl. A (se InChega iar: Imbarbatat se 'ntoarce $tefan sa-iii relnallege
oastea-i sfarlmata (viral.) [re- + I n c h e g a].

*RE/NFATI.A. Heez vb. tr. si refl. A (se Infa-

tisa iar: ml se reintitigg desdata Intim trecutul meu (ON.)

[re- Infatisal.
REiNFIINT.A. (-tez vb. b. A Infiinta din nou
[re- Infiinta].
*RE/NFLORI (-oresc) vb. intr. A inflori din nou
[re- + Inflori].

REINNOT, RENOT ( -oast) vb. tr. A innoi iar,

a Inlocui un lucru vechiu prin altul nou de acelasi
fel: a-at mobila 11 A inlocui o persoane prin
alta noun: a-si personalul, slugile A face se
sirntri din nou: durerea A face sh. reapara.:
0 modd 0 A reincepe: o cearta 1 A resta-

o allantA; - cunostinta, prietenia en cineva A

da o noun vigoare, o noun viatii [r e- + Inn o i].

*REINSUFLETT ( -etesc vb. tr. A Insufleti iar:
chipul el... avu darul de a-1.. (D.- ZAMF.) [r
+Ins u-

fl et i].

*REYNTEMEIA. (-meiez vb. tr. A Intemeia iar

[re-+ Intemeia].
*REINTINERT -erese) vb.
[re-+ intineri].

tr. A Intineri iar

"REINTOARCE (-tore) vb. tr. si refl. A (se) In-

toarce iar: e pi mai trist sa to relntorci, dupe mat multi

ani. ...In mahalaua In care ai nascut (DLVR.) [r e In-

toarce].

*REYNTREGI -egesc vb. tr. si refl. A se In-

tregi iar [re- + Intregi].

*REYNTURNA -torn) vb. tr. si refl. A se) In-

turna iar, a se) intoarce la loc: anus 1821...reinturna

Moldaviel drepturile pi prlvilegiile yacht (NEGR.) [r e - +

inturna].
*REINVERZI (-mu) vb. tr. si intr. A Inverzi iar
[re-+ Inverzi].
*FtEtIVVIA (-vies, -vii) vb. tr. si intr. A trivia din

nou, a reinsufleti [r e -

Inv 1 a].
REYNVIETOR adj. verb. RETztv14. Care rein-

vie, care reinsufleteste: numele meant preot mare la Bu-

ffet... a camas lezat de reInvietoarea miscare de la 48 on.A8.1.

*RELATA ( -atez) vb. tr. A povesti, a istorisi,

a expune A pomeni, a mentiona [fr.].

*RELATIV 1. adj. C) .Care are raport cu, privi-

(NEGR.)

lat.

0 Iesitura, parte rasarita

riului turcesc, mai tirziu ministru de externe

( . 412F, : trimis-au pa., la craiul svezesc, de I-au chemat (LET.) [tel.

bib :

Privitor la,

*RELATIVITATE sf. Calitatea a tot ce este

vb. Ir. A instala din nou

[fr.

for la I 0 Care depinde de imprejulari 417 R E Iacela care leaga o propozitiune sabotdonatii de un si bstantiv sau un pronume piece- REM
dint pe care it inlo(uete: care". co" shit pronume
propozitiune tea, are( a care depinde de o propozitiune abs( luta si formeazh impreuna cuaceasta
o propozitiune compusa.
2. sbst. Coca re exista numai sub anumite conPronume

a scoate in

iveald; F : versul lui Em)nescu rasare Inteun N izbitor

P Sculpturb Pt] parti mai mult sau mai

0/1-A04
pu(in ridicate, scoase in afara 1 s Stralucire,
frumusetii [fr.].

*RELIGIONAR adj.

tine biserieii: toadui

[Cr.].

Bisericesc, care apar-

-RELIGIOS adj. 0 of Ce tine de religie, bi-

sericrsc: swim religioasti ; C Pe- TRELIGIQS

Cuvios, evlavios, pios: om

viata religioasa 1

C) (V)

Exact. scrupulos; plin de sfintenie: o liniste reit-

gioasii domnea paste Intinderea imensii de sesuri MAR ;

anditoriul se alcatuia... din dame bittrIne... care asoultau

intro religioasa Were (NEGR.) fr.].

*RELIGIOZIT.1).TE sf. crit Sentiment, instinct

religios : cu

cu stintenie urmam cu + mule de obser-

vatiuni pi experiente... ale lui Hunboldt (1.-G1-1.) 1111 C or

IRELIGIOZITATE [fr. .

*RELIGIUNE. RELIGIE sf olf C) Totalitatea ore-

dintelor privitoare Ia divinitate, rnodul de a i se

trichina si de a o cinsti, cult, lege: a creating, mosalsa, mahomedana, brahmana, budista, etc. 2 Doctrine
religioasa fr. .
"RELIPT (-peso vb. tr. A lip! la loc r e - 1 i p i].

*RELOCATIUNE sf.

subinchiriere [fr.].
*RELUA (reiau) vb. tr.

lh

Inchiriele din nou,

A lua din nou, a lua

tnapoi A urma, a incepe iar:
convorbirea
1

[r e - + 1 u a].
*REMANIA (-aniez) vb. tr. A prelucra, a preface,

a aduce srhimbari (unei opere literare, In constituirea unui guvern, etc.) [fr.].

*REMANIERE sf. Faptul de a r e m a n i a,

modificare, schimbare In parte: a guvernului.

*REMARCA (-mare) vb. tr. () A baga de searna,
a observe; a insemnali 0 A distinge, a deosebi [fr. .

*REMARCABIL adj. Demn de a fi remarcat;

densebit, ales, insemnat [fr.
*REMEDIA ( -adios vb. intr. # A Indapta : a vindeca, a lecui [fr. .
*REMEDIABLL adj. Care se poate
Indrepta, re se poate lecui C ar
TREMEDI8BIL fr.
REMEDIU pl.-edti sn. F Leac,
mijloc de vindecare, de indreptare
.

[lat.].

REIVIEMOR.A. ( -orez

vb. h. A( -ID

aduce aininte, a -si aminti: gaseec o

multumire nespusa a-mi

faptele pi cuvintele

for (1. -OH.) [fr.].

REMF stmt. Trans. 4 Planta cu flori

galbene, de o forma curioasa, dispuse In

fascicule la subtioara frunzelor; fructul

Fig. 4125.

Remf.

ei e o capsule in forma de pare, care

atirna In jos; e Intrebuintata de popor pentru
oblojeli (la brInca, rani, thieturi, etc. ; nurnith.
si cucurbetea", fasolea-cioarei", lepadatoare",

1061

www.dacoromanica.ro

marul-lupului", etc. (AristoloREM- lingura-popii",

chic clematitis)
4126 .
REP *RE.MINISCNTA pl. -te s/. Amintire vaga;
lucru de careii aduce cineva aminte In mud vag:
era o zi cSldicicA 51 'n aer ceva neInteles, asss ca o
dor de primavara (VLAH.) fr.].

ca un

REMTS adj. p. REMITE. 0 Pus la loc 0 Pre-

dat Aminat 0 g Fara rezultat, necisti-

gat nici de unul nici de altul (vorb. de anumite par tide de jot : chid Juciltoril sint tots de talie, se 'ntimola
adesea sit se joace o contra wi adesea partida sit lie A (CAR.).

*REMITE (-mit rb. tr. 0 A pune la loc A

preda, a lnrnina: o scrisoare A amina [lat.

remittdre].

*REMIZA (pl. -ze) 51. es0 Rabat Comision

[fr.

[fr.

'REMONTA (p1.-te) s/. A4 Caii cumparati

pentru cavalerie: ear de I Administratiunea
militard, care se ocup& cu procurarea acestor cal
"REMONTOAR (p1. -oars) sn. Mecanism cu aju-

torin caruia se intoarce un ceasornic lard cheie

[fr. remontoir].

REMORCA (-ore, -orchez vb. tr. .04441. A trage

upd sine vorb. de o corabie, de un vapor care trage
all( le, de o locomotivd care trage vagoanele, etc.):

dorinta... agentului era sit ne remorcheze de pe malul sting

al Banatului (em..) [fr.remorquer].

Otgon ce leagd un
REMORCA (M.-ea s/. 0
vapor, o corabie de vasul pe care-1 trage dupa
, wagon de
sine 1 Vagon de ea. (sau simplu
trainvaiu ata$at de altul care-1 trage dupd dinsul
.] 4127 fr. remorque].
' REMORCHR p1.-ere) sn. 3 Vapor ce trage
(WO sine o corabie, un $lep, etc.

*RENASTERE sf.

p Faptul de a r e n

t e;

preinnoire; ivire din nou: zile din ce to ce mai grele

curgnentru siirmana Dacia, a.9a de fericitA In zorii renasterii ei
(VLAH.) Or RENA$TE-

REA, perioada cuprinsil intre carterea Constantinopo-lului 1453 $isfir$itul veacului al xvi
-lea, cind se produ-

arte $i in

se, In

*tin*, 0 preinnoire inspirata de antichitate ( 4130 .

RENEGA (-mg)
vb. tr. 0 A decla- Fig. 4130. Stilul Rennterii.
ra ca nu cunoa$te
pe cineva sau ceva, cu toate ca persoana sau lucrul ii slut cunoscute A renunta la 1[[ t A
se lepdda de; a deveni renegat:

aeDumnezeu [lat.].
*RENEGAT sm., RENEGATA (p1.-te) s/. () j Cel

ce, aceea care s'a lepadat de religia crest in;t spre

a trece la alta. lege, in spec. mahomedand T 0

te Cel ce, din interes, 1.$i schimbd opiniile sau
trece la alt partid [fr.].
RENGAIU (p1.-ghwri sn. Festa, pozna, pachleala: clod auzird boieril de una ea asta. se tomtit% sit nu le
11 Meat larasi vr'un
(ISP.) ; asa n'a apucat sil ails de 1
ineat amieului san (1.-GH.); Inca de pe clod era copil 1-a Moat

Nil

(EIR.-VN.)

[to. rengj .

In forRENIFORM adj.
ma de rinichiu: frunzA ,ii

4131) [fr.].
*RENOVA ( -vez) rb. tr. A reInnoi [lat.].

RENOVATOR sm. Cel ce re-

Rly

noveazd, Innoitor cel ce preface

Fig. 4131
in sensul progresului [fr.].
Frunzd reniforma.
*RENOVATIUNE, RENovirriE
sf. Faptul de a renova, reinnoire, prefacere In

mai bine [fr.].

*RENTA (-tez) vb. b. A da o rents, a aduce un
venit [fr.].
*RENTA (pl.-re) s 1. Venit anual: a trill din
rents:
viagerd, rentd ce se pldteste cit Limp e in
vials persoana in favoarea eSreia se da venitul

Fig. 4128.
Remorcher.

Fig. 4127.

Vagon de remora..

pentru a merge in susul apei, pentru a ie$i din 4128) [fr. r e in orqueu r].
tr'un port, etc.
REMUNERA ( -erez vb. tr. A rasplati [fr.].
*REMUNERATOR adj. Care rdspldteste, care
aduce loins, ci$tig [fr.].
REMUNERATIVNE, REMUNERATIE 5/. Plata,

rtisplata: remuneratia titularului era Ilisabl In seams vredniciei sale (1.-OH.)

[fr.].

REMUSCARE sf. Mustrare de cuget, mustrarra cell face cineva de a fi facut ceva rhu $i mihnirea ce simte din aceastli pricina [r e - + m u$-

c a r e, format MTh fr. remord s].

REN sm. 74 Animal run-legator, ce

seaman/I cu cerbul, care
trile$te prin Europa de
mitiza-noapte, In Asia $i
America, dincolo de cer-

[fr.].

*RENUME p/.-me sn. Nume bun, reputatie,

celebritate, faima: Noi am schimbat Vigil Balcanl Porecta In

an (ALECS )

renom].

[r e- + num e, format duph fr.

*RENUMIT adj. Vestit, cu r e n u m e, faimos.

"RENUNTA ( -aunt) vb. intr. 0 A se lasa de, a
parasi (de bun& vole): la plSceri, la o mostenire, la
tron A se lepada de [hit.].
*REOCUPA (-cm) vb. tr. A ocupa din nou [fr.].
*REORGANIZA (-Mee) vb. tr. A organiza, a intoemi din nou [fr.].
REORGANIZATOR sm. Cel ce reorganizeazd
REortamazAvE, REoRGANIzARE

sf. Faptul de a reorgani-

lieS

z a [fr.].

Fig. 4129. Ren.

RENAN adj. 0 De pe malurile Rinului: Prusia Awit [fr.rhenan.

*RENASCATOR adj. verb. RENA$TE. Care re-

na$te, care face sh renasca: Tu n'ai cubit, on stn ce va

sa zicii Puterea asta 'n veci renascAtoare (VLAH.).

* RENASTE (-nasc) 1. vb. intr. 0 A se na$te din

nou; a invia: secolul al mz-lea... a vAzut renAscInd ca din

cenusS State not, ca Grecia, Belgia, Romfinia, Serbia si Bulgaria (1.-OH.) 0 A cre$te din nou; a se ivi iar: trunze-

le masa.

2. vb. tr. A face sh. se Tulsc& din nou; a invia;

a inviora: gindul acesta II Intinerea. 11 renaatea

[re- + na$te].

In acareturi marl la moale.... si lace pe .111 (VLAH.) [fr.].

*REORGANIZATIUNE,

dus) (

tor la rinichi: nary

*RENTIER sm., RENTIFRA pl.-re .sl. Persoand

ce traeste din venit, din rentele ce are: se instaleaza

[fr.].

cub polar (Rangifer loran-

4129) fr. renne].

*RENAL adj. 0 Care
apartine rinichilor, privi-

antral 0 Dobinda anuald ce se plateste cuiva

pentru un capital plasat; pr TITLU [fr. rent e].

IVLAH.)

"REOSTAT (p1.-ate) sn. Af

Aparat care, marind sau rnicprind lungimea unui circuit,
rnicsoreaza sau mareste inten
Fig. 4132. Reostat.
sitatea unui curent electric (
4132) [fr. rheostate].
*REOSTATIC adj. ,A1 Privitor in reostat [Ir.].
hn

REPAOS,REPAUS, # RAPAOS (pl. -sari sn.Oditin a :

repansul noptil se alma numai clatirea undelor ce se fz-

bean incetisor de mai (00os.) [lat. *r e p a u s u m<re-

pausare].

*REPARA. ( -par) vb. tr. 0 A drege, a indrepta

A face s rise uite, a $terge arnintirea : ~ogreeala [fr.].

*REPARATIVNE, REPARATIE s/. 0 Faptul de

1062

www.dacoromanica.ro

a repara, dregere, Indreptare %) Lucrarile ce se

fac pentru a readuce in build stare o clhdire, o corabie, etc., meremet Uri -ce procedeu la rare
recurge cineva pentru ca s& ierte sau s& uite insulta ce i s'a Mout: a cere r prin arme [fr.].

retorica ce consista in Intrebuintarea de mai multe REPon a aceluiasi cuvint sau aceleiasi Intorsaturi de
frazd 0 )1. Lectie particularh data pentru a des- REP

WO [fr. r ep a r ti r].

repetitia unui tablou 0 AP- Arms cu

*REPARTITIE sf. Distribuire, impartire [fr.].

*REPARTIZA (-izez) vb. tr. A distribui, a ira*REPAUZA (-auzez vb. tr. 0 refl. A se odihni

[lat.].
REPEDE, 0 RAPEDE,

RAPIDE 1. adj. C) Care

are o mare Meath, iute: undo curs apa ripide, anevoie
este Impotriva repegiunii ei a tnnota (N.-C 031%) Care se

face iute: In Hull repezi schlta fignrile scriitorilor mai In-

senanatl tvudi., 41,. Care are o coast& foarte

inrlinat&, povirnit: un coborls
2.
urcd,

adr. lute, In mare grabs: vino

calul se
ca digests (ISP.) ; adesea repctat: sold(, dlnd

volta ceea ce s'a predat Intro lectie comuna 9

O Exercitiu facut in particular despre ceea ce
urmeaza a fi spus sau Mout apoi In public: repetttta

G Reproducere, copie:
qr
arme de foe
cu can se pot trage mai multe gloant,e farri, a fi
nevoie sIt se Incarce la fie-care data arma [fr.].
*REPETI i REPETA.
REPEZEALA (D1.-e11) sj. p luteala; graba; ha
lute, in fug& 0 impinsatura, brinci Repeziturh rep e z i].
REPEZI, RAPEZT (-pad, p raped) 1. vb. tr. 0 A
arunca cu putere, a asvirli: 1-am tnflpt cumuli to
unei pleas, unor dansuri

ream si 1-am repezit pe usa afara (DLVR.)

o sageatA

fundurile earl la cite o buts... repede, repede mi t1 le-a supt

O A lovi cu putere, a trInti: repezind use de parete

(VLAH.) I A trimite in grabh.: au repezit Grigorie-

Pe toate de-a rindul (ORO.).

Voda oamenii

2 g/.

Gindhcel, de coloare aramie, pe deasupra verde-deschis, cu

cite cinci pichtele albe pe
laturea fie-ehrei elitre, ca-

re alearga foarte repede

MI de au prins pre gluptneasa hit Winn

O A lua la goanh: de sit va prilejl... sa ale In

(NEC.)

via tut vre-un dobitoc, /Mud paguba, 11...-1 va repezi de la

va ImpAra In gard, atunce acela aA pateasca boil dentin
(PRY: MB.).

2. vb. refl. 0 A merge repede, a da fuga: ma

Incoace si Incolo, cautindu-si hrana; numit gi draFig. 4133. Repede.

gobete", pentru ca., in uncle pd.rti, fetele 1st fac
de dragoste cu dinsul (Cicindela campestris)
(El 41:13) [lat. r a p idu s].

puteam repeal din clad In chid la chid In Humulest1 (aw.);

nu a'ar putea repezi careva... sa-i sputa ImpitrAtesei ed vie
plod la dInsul? (vAs.); s'a repezit data gi la Iagi (VLAH.)

0 REPEGV

(VLAH., [repede].

REPEG... Pqr REPEJ...

pl.- usurp) sn. 0 /ten. (mug.) 41. Loc

inclinat mull, coast& rea, povirnis repede [comp.

RAPAGIJg

REPEJOR, ORAPEGIQR, RAPEJQR adj. si adv.

dim. REPEDE: cu fustuta scura, albastra, venea rdpegior

(ado.): hap mai rApejor, ca. mi-i de grata (RV.-CRG.).

RAPEGIVNE Sf.
REPEJVNE, REPEGIDNE,
Repeziciune, iutealh: cobort astfel nitrite cu o repejune
miraculoasii (I.-oh.); uncle curd, apa rapIde, anevoie este tmpotriva repegiunii el a Innota (N.COST.) ; Eh Intrec In rapegiune
Starea unei coaste rerindunica speriata (ALECS4

pede, povirnis: lupti, urcIndu-te nu numai en rdpegiunea

coastal, ci 8t cu lunecugul cleinlul negro 11110.) [r e -

p e d el.

*REPERCUSIVNE sf. 0 15 esfringerea. reL rmarile unei fapte.

trimiterea sunetului C)

unei intimplari prin contra-loviturh: grevele miniere

an o , asupra industriei metalurgice [fr.].
REPERCUT4 ( -tez) 1. vb. tr. O 15 A retrimite,

a reflecta sunetul, lumina .1 A face sa intre

In corn umorile care tindeau s& iasa.
2. vb. refl. A fi retrimis, a se resfringe (sunetul,
lumina, etc. : in snnet de corn, gray, prelung, se raper-

cutenzA pe viii (D.-ZAMF.) [ fr. ].

REPERTQR (p1.
*REPERTORIU (pt.-orii),
-toare) sn. 0 Inventar, lista, tabla. catalog, In care
materiile Sint asezate in asa fel melt s& poat& fi
allabetic C) (e) Persoan&
ghsite cu usurinta:
foarte bine informatii care poate da Ihmuriri desTitlul unor culegeri
pre tot felul de subierte
0. de jurisprudenta 1 O o Lista pieselor re urmeaza
sa so joaee din rind in chid Inteun teatru [fr.].

'REPETA, REpETT (-pet 1. vb. tr. @ A mai spune

odata sau de mai multe oii ceea ce a mai spus

spus altul A face din

0 A spune ceea ceoae)tperientA,
un semnal O -15 A
nou, a reincepe:

reda sunetul: ecoul repetli aunetele 0 A face exerci tii in particular la ceea ce urmeazh a fi spus sau

facut apoi in public: teetta, rolul, un dans, etc.

0 If A inai urma tin an In aceeasi clash.
g. vb. refl. p A fi spus din nou 0 A tot spune

acelasi lucru: se repeta =roe A se intimpla din

non, a avea for adesea: istoria se renetA [fr.].
-REPETENT sin., REPETENTA (pl. -te) sf. la
Elev & ce repeta class: a ritmas [germ.].
*REPETITGR sm. iF Cel ce explic& elevilor

lectia data de profesor In clash [fr..

REPETITIVNE, REPETITIE sf. 0 Faptul de
a (se) repeta 0 Repetarea aceluiasi cuvint, acelorasi vorbe, aceleiasi actiuni O 47 Figurit de

O A da nhvalh, a se napusti: en palosul In dreapta, se

repezi asupra acelui balaur (IV.) ; numai iaca ce vede cl se

raped cloth as ruplt omul, no altceva (cRa.): Mibatu-giteazu... agtepta... ad se repeadit ca o vitelie In Wile turcesti

REPEZICIOS adj. L4. Foarte rep e d e (vorb.

de o coasta , foarte povirnit: era cogemite deal 51 Inca

cu stag destul de 0. (GRID.)

REPEZICIVNE sf. Graba foarte mare, iu-

tealri, repejune: cow. se petrecn epee. fu Igerului (a.-zdtw.) ;

se urcan cu .0 pine In virtu' col mai lush al caselor

[repede].

a0

REPEZI* (p1.-tsuri sn.

Coasta r e p e d e, povirnis foarte inclinat 0 Loc unde apa
curge cu mare repeziciune.
REPEZITVRA p1.-turi) sf. 0 Faptul de a se
rep e z i Navala, nhpustire: el load date o
tnainte (ISP.).

*REPLICA (-ic vb. tr. 0 A raspunde la ceea re

a raspuns acela cu care se vorbeste p A raspunde putin respectuos, a face obiectiuni In loc
de a se supune [fr.j.
*REPLICA (731.-id) sf. p Raspuns la raspunsul
dat de partea adversh s p Ultimile cuvinte rostite de un actor Inainte de a lncepe s& vorbeasc&
interlocutorul s &u fr.l.
*REPORT (p1. -turf sn. p Trecerea unei sume,
unui total la pagina urmatoare, Intro socoteala 11
O Suma reportath. O t Operattune de burs&

care consta In faptul de a-si procura bani prin

vinzarea cu bani gata a unor titluri pe care villzatorul be rascumpara apoi la termen cu un beneficiu convenit [fr.].
'REPORTAJ (p1.-ale sn. AP p Meseria de reporter 0 Informatiunea (lath. de un reporter
[fr.

'REPORTER sm. .49 Acela care Intr'o gazeth

aduce stiri despre fapte diverse, despre procesele

de la tribunate, despre sedintele academiei, despre

serbari, etc.: p'atunoi no erau Juniata, niol I, ca as
poata lames afla eine se bate al cum se bate (I. -OH.) [fr.].

*REPORTER., sm. AP dim. REPORTER. Reporter de putint iraportanth: are strtnse legaturi de

prietenie cu

unei marl gazete buouregtene (CAR.).

*REPOVEST; (-tesc) vb. tr. A povesti din non:

pared -I and repovestindu-mi groaznica Intimplars (Yuri.)

[re- +povesti.

REPREHENSIBIL adj. Vrednic de mustrare:

no Yid pentru co m'ag mars de o pretentiune care no ar avea

nhnic de . (I.-GH.) [fr.].

*REPRESIUNE sf. Faptul de a reprima, reprimare; Infrinare, Innabusire [fr.].

*REPRESIV adj. Care are de scop s& reprime:
mAsuri 0.e [fr.].

1063

www.dacoromanica.ro

*REPREZALII sf. pl. 0 tricaciuni, rele faREP- cute

inimicului ca razbunare pentru cruzimile shRES virsite de acesta 0 (2) Tot rani ce face cineva
unei persoane ca razbunare pentru rAul facut de
aveasta fr.

*REPREZENTA -mit, -int 1. vb. tr. 0 A infhtisa din nou 0 A pune inaintea ochilor, a infatisa ET A arata, a reproduce imaginea unei
persoane, unui obiect: aceasta oglindtt reprezinta imagini

triune noua 0 Imitatie fidela 0 Actiune prin

care animalele sau vegetalele dau nastere altora
de aceeasi speta si asemanatoare cu acestea, prasire, prasila [fr.].
"REPRO$ (p/.-osori) sn. Imputare, mustrare: a
face ~art [fr. reproche].
'REPRO$4 (-ow) vb. tr. A imputa, a face cuiva

imputari, F a-i scoate pe nas [fr. r e p r o c h e r].

"REPROABIL adj. Care merit repro5uri:

!idols 0 P G' A figura prin sculptura, prin pictura, prin desen, etc. 0 A juca o pies& de
teatru inaintea spectatorilor A Linea locul

tapta, purtareA 1111 0 Pr IREPROMBIL [fr.].

*REPTIL (p1.-em) sn., REPTILA (pl.-le) s I. 0 WO

andatarul cuiva: un ambasador reprezinta Cara sa to

respirgiunea numai pulmonara, dar incomplete,

pentru ch. singele rosu se amestecb. cu eel negru;

de, a vorbi sau a lucra in numele cuiva, a fi

i

strainatate; ~ o cast de comer 0 A-si infatisa in

uimte: a-el ~ o seen& de vinatoare.

2. vb. intr. i A face cheltuielile convenabile pozitiunii sale; a primi cum se cuvine situatiunii sale:
un ministru e clout sa reprezinte A avea o infhtlsare nobile $i care inspire respect: acest ministru reprezinta bine.

;1. vb. refl. A se Infati.5a (din nou [fr.].

'REPREZENTANT sm. 0 Cel ce reprezinta o

persoanil, o cash comercialh., o natiune, etc. 5i pri-

rne5te de la dinsa puterile de a lucra in numele

ei : .4. de convert; ~ul natiunii C) 0 Cetateatl numit

1

rin alegere !Mr o aclunare legislative, deputat,

senator: ~al poporulul; A.,u1 Movului 1

Mo5te-

nitorul sau legatarul universal care reprezintd pe

defunct fr.].

REPREZENTATTV adj. 0 Care are proprietatea, menirea, misiunea de a reprezenta 0 0

Cluvern
acela In care reprezentantii natiumi voteaze intpozitele si iau parte la alehtuirea legilor

[fr.].
*REPREZENTATIVNE, REPREZENTATIE sf. 0

Faptul de a reprezenta, inflitisare Imagine,

figuratiune, desen 3 o Reprezentarea, jucarea
unei piese de teatru 0 Luxul la care e obligat
eineva prin pozitiunea ce ocupa: cbeituieli de r
Obiectiune, mustrare facuth cuiva cu blindete,
5
cu masura 'IT 0 ~ nationalk totalitatea deputtilor si senatorilur ale5i de natiune [fr.].
REPRIMA -im vb. tr. 0 A impiedeca intin(Ivrea, desvoltarea unui lucru; a infrina: a innabust A opri prin pedepse sau ameninViri: guvernul este hotarlt sa reprime cu toata energia miscarea populath (CAR.) [fr.].

REPRIMI (-meta vb. tr. A priori iar [r e - +

priori].

*REPRIZA (pl.-ze) sf. 0 o Reluarea unei piese

de teatru .1
Partea unei bu-

eati de muzich. ce
trebue executatb.

de doua on in sir

(24134 )11

Fie-

'REPROBA (-ob) vb. tr. A dezaproba, a res0.-on.)

lat.].
'REPROBARE, REPROBATIVNE Si. Faptul de a
r e p r o b a, dezaprobare, osindire: purtarea Rus)ei
.

*REPROBATOR adj. Care exprimia reprobafr.

eeza C)

[fr.].

Republica literelor, clasa scriitorilor

'REPUBLICAN 1. adj. 0 Care apartine unei

2. sm. 0 Cethtean al unei republici 9 0 Partizan al unui guvern republican [fr.].
"REPUBLICANISM sbst. 0 0 Calitate, opinie
de republican 0 Afectarea de opinii republicane
republici: guvern

[fr.].

REPUDIA (-dim) vb. tr. 0 A se lepAda de, a

0 P A se desparti de sotia sa, a divorta (In Roma
veche) [fr.].
REPUGNI.i. (-pogo) vb. intr. 0 A fi opus, contrar, a nu se potrivi cu 9 C) A-i fi scirba, greata
de ceva, a-1 scirbi 0 A produce greata, scirba.
[fr.].
*REPUGNANT adj. 0 Contrar, opus, nepotrivit cu 0 Gretos, scirbos [fr.].
parasi ceva; a renunta la: ~ o opinie, o mostenire

*REPUGNANTA pl.-ye) sf. Selrbb., greata, des-

gust, aversiune [fr.].

*REPULSITJNE sf. 0 15 Forte in virtutea careia doua corpuri sau cloud molecule se resping
mutual; rezultatul acestei forte 0 Respingere,
desgust, aversiune instinctive pentru cineva [fr.].
*REPULSTV adj. Care respinge, respingator
[fr.].

*REPURT4 (-tez) 4. vb. tr. 0 A transporta In

alta parte 0 A cistiga: ~ o victoria.

Fig. 4134.

care din partite unui asalt de scrim( sau ale unui

duel [fr.].

r sa.

ajunga scopul, ca st se lnalte sau sa. aducb. vata.mare cuiva [fr.].

*REPUBLICA (p1.-im)sf. 0 0 Stat In care puterea executiva. e IncredintatA unuia sau mai multor magistrati alesi $i nu ereditari, si in care toti
cetatenii sau o clasa de cetAteni numesc membrii
tenaporari ai adunarilor legislative: republica Iran-

p u n e].

Insemnsri pentru reprizn.

In Principate merita reprobarea lumii Intregi (I.-OH.) [fr.

constitue o clash, din care fac parte broastele,

crocodilii, sopirlele $i serpii 0 Om care
intrebuinteaza. toate mijloacele josnice ca sa-5i

"REPTJNE (-pun) vb. tr. A pune la loc [r e -+

pinge, a osindi: o politica reprobatA de natiune

Tiritoare, animal vertebrat cu singe rece, cu

'REPRODUCATOR adj. verb. REPRODVCE. Care

reproduce.
'REPRODUCE ( -duo) I. vb. tr. 0 A produce din

nou 0 A junta fidel; a repeta 0 .0P A tipari, a

publica un fragment, un articol extras din alth.
scriere 4 A plodi, a prasi, a produce alte fiinte
de aceeasi speta.
2. vb. refl. 0 A fi produs din nou A se plodi, a se prasi [lat.].
'REPRODUCTIBIL adj. Ce poate fi reprodus
[fr.].
*REPRODUCTIV adj. Care poate da o noun
productiune: forts A fr.].

*REPRODUCTWNE, REPRODINTTE sf. O Faptul de a (se) reproduce, reproducere 0 Produc-

2. vb. refl. A se transporta cu mintea In alte

vremuri: sure a gAsi In Italia picturi vinatoresti... trebue

sa ne repurtim In timpli antici (noon.)

t e r].

[fr. repor-

'REPUTAT adj. 0 Considerat ca, privit ca

0 Cu nume bun, prquit, renumit [fr.].

*REPUTATIT/NE, REPUTAVE sf. 0 PArerea

(bunt sau rca) pe care o are publicul despre cineva:

Il ounosc din .0; se bucurA de o buna ~ Nume bun;

vaza: 0111 Cu ~ [fr.].

'REQUIEM sbst. mf Parastas, rug:attune pentru

cei morti [lat. ].
ORESBEL (pl. -eie) sn. A4 R a zb o i u [cuvint diformat de scoala latinista, spre a-1 apropia de lat.
b e 11 u m].

*RESCIZI;TNE sf. es Anularea unui contract,

unei impartiri, in urma unei erori, unei fraude,
etc. [fr.].
*RESCRIPT (pl.-te) sn. 0 p Raspuns al lm-

paratilor romani la chestiunile de drept ce le erau

adresate de guvernatorii provinciilor, de judecatori

sau de particulari 0 A Deciziune a papei ca

raspuns la chestiuni privitoare la teologie 0 0

Lege, ordonantli (In unele tari), ucaz: nn ~ al faruin' [lat.].

'RESEMNA (-nez) vb. refl. A rAbda (neavind

1064

www.dacoromanica.ro

Incotro), a se supune fara a cirti [r e - + s e mn a, format dupgt fr. r esigne r].

'RESEMNARE sf. Faptul de a se resemn a,

nicti a mapinei (VLAH.)

tvLAH.1.

aparate respirator!!, plaminii, branchiile, tracheele

ralidare, supunere: e 0 Vidita

de sfintA pi de martini

*RESENTINIENT (pl. -to) sn. Amintirea unei

ofense, unei nedreptati cu dorinta de a o razbuna,
ura, pica [fr.].
RESFRYNGE... = RASFRTNGE...
*RESINITT (-simt, -simt). vb. tr. 0 A simti :

dnrere, o insultA 0 A fi lnsufletit de:

afectiune

pentru cineva.

2. vb. refl. 0 A simti Inca urmarile unui ran

de care a suferit cineva 0 A suferi urmarile, in-

fluenta unui lucru bun sau rau : tars s'a resimtit multi
vreme de urn:1111.11e acelui razboin [r e-sim t i, format

dupe fr. ressentir].

*RESIMTIMYNT (p1.-minte) sn. Resentiment.

*RESORT' (pl. -turf sn. ! Fir sau lama, mai

adesea de metal, care revine de la sine la pozitia
primitive clnd inceteaza de a fi sec's din aceasta
pozitie printr'o apasare, arc, coardo.: de trasura,
de ceasornto 0 llijloc de actiune, resurse de energie fizica sau morale, bold, imbold: interesul este
until din principalele ."uri ale actelor noastre ; se simti cu-

prinsi de trig qi oare-cum slabita in -'untie ei sufletesti

(D.-ZAMF.) 0 Activitate, forte, energie: a da

spi-

ritulu1 [fr.].
RESORT2 (pi. -turf) sn. iFt 0 Intinderea unei jurisdicEum, ...al unet ourti de apel gr 0 COMpetellta
aceasta atacere e de ..111 curIll cu Jurati [fr.].

*RESPECT (pl.-te) sn. 0 Stima, cinste, veneratiune pentru cineva sau ceva care impune prin
situatiunea sa, prin caracterul sau, prin calitatile

sale: a avea pentru batrinete; ne nitam cu la sidurlie

acelea albe (VLAH.) 0 A Linea In 0, a impune, a in-

In singe rosu; (P): nu se mai aude dealt respirarea puter-

[fr.].

[fr.respiratoire].

"RESPONSABIL adj. Raspunzator

/RESPONSABIL; NERESPONSAB/L [fr.].

1,1

0 Pr

"RESPONSABILITATE sf. = RASPIINDERE

[fr.].
REST (pl. -turi) sn.
RAmAsITA [fr.].

RESTABILI (-!lase) 1. vb. tr. 0 A stabili din

nou, a reaseza q 0 A pune iar o persoangt sau un

lucru In starea dinainte, Intr'o stare mai bunk II
C.) A reda sanatatea, a Intrema, a Insanatosi 0
(f) A face sa renasca.: discipline.
2. vb. refl. 0 A se statornici din nou, a reveni la
o stare mai bunk: credal!t sau s'a restabitit 0 A se
Intrema, a prinde putere, a se Insangttosi [r e - +

stabili, format dupafr.retablir].

*RESTATORNICT (-icesc) vb. tr. refl. A (se)
restabili [re- +statornici]. Si

*RESTAUR4 (-rez) I. vb. tr.

A pune iar In
bunk stare, a redaputerea de mai 'nainte: paterile, sanatatea 0 A repara, a reconstrui: o bisericA 3 j A face sh renasca, sk prospereze din
nou: artele 1[1 C) t A reaseza pe tron: --o dinastie.
2. vb. refl. A-$i recapata fortele, a prinde iar
putere printr'o brand indestulatoare [fr.].
*RESTAURANT (pl. -te) sn. Local unde se ina-

nincil cu plata, birt, osplitarie [fr.].

*RESTAURARE sf. Faptul de a (se) rest a ur a.

*RESTAURATOR sm. 0 Cel ce restaureaza;

cal ce face s& renasca, ce d& o nougi stralucire:

at

de tablourl Cel ce tine un restaurant,

artelor;

snira team& 7 0 p1. Omagii de politetk: primiti ~ale

mete [fr.].

birtas [fr.].
RESTED, 0 RAsTgu (pl.-tee) sn. Fie-care din

pentru cineva, a cinsti: respectati bdtrinetea 0 A

avea consideratiune pentru: durerea 0111V11 0 A
cruta; a nu vatama, a nu strica: nineties nu respects

licioara; ele opresc gitul boului de a iesi din jug

"RESPECTABIL adj. De cinstit, care merita a

fi respectat: batanetee a
77 NERESPECTABIL

despre ,.berbece ".

RESPECT4 (-pect) vb. tr. 0 A avea respect

nici pe boast nici pe sarac [fr.].

[fr.

cele doua bete lung! (adesea $i de Fier) ce tree, la

dreapta si la stInga, prin ceafa jugului $i prin po-

(pe 2743 : ti trasei una In cap au resteul (s. ALD.) ; oum

sisal% barbati1 inspaimIntatt, scapInd resteele din mina
(eas.) ; patru restee due un oar de fin (PAMF.), ghicitoare

*RESTITUI (-tutu) vb. tr. 0 A Inapoia, a da

*RESPECTABILITATE sf. Calitatea unei persoane respectabile, a unui lucru vrednic de res-

Inapoi, a Intoarce: i -am restituit bruin A restabill, a reface In starea dinainte [fr.].

*RESPECTIV adj. Privitor la fie-care in parte:

Intoarcere 0 Restabilirea unui lucru In starea

lui dinainte [fr.].
'RESTRICTIVNE, RESTRIOVE sf. I Conditiune ye restringe, rezerva: a prim! farit .-. C)

pect [Cr.].

ocupati fie-care locurile e [fr.].

'RESPECTUOS 1. adj. Care arat& respect,

plin de respect : copil .0; sorisoare respectuoasa; fruntasil

satului stab In picioare dinaintea lui, smeriti pi respectuogi

tt-oat

C NRRESPECTIIQS.

2. adv. Cu respect : 1-e salutat in [fr. ].

"RESPINGATOR adj. Care inspira aversiune,
desgust, scirba. [r e s p in g e].
*RESPINGE, # RASPINGE (-ping) vb. tr. 0 A Im-

pinge Inapoi, departe de la sine 7 0 A indeparta,

a alunga, a Boni:

A nu

pe vraimasi; 1-au Want Nemtii 131 1-au

se tinwares Turollor a mai opt! (NEC.) 11 0

prim!, a nu da urmare, a refuza: o cerere

rasping, ca

11

0 A rezista cu succes: un atac 0 A combate

cu energie: 0 eh:mute 0 A inspira aversiune,
desgust, scirba [neologism din it. r e s p i n g e r e,

Intrebuintat intliu de cronicari pe la Inceputul

veacului al xviii-lea].

*RESPIRA ( -ir) vb. tr.

intr. 0 = RASTJFLA 0 :

"RESTITUTIT,JNE,RESTITGTIE Sf. 0 tnapoiere,

manta ia, rezerva pe care o face cineva in minte, dar

pe care n'o exprima, cu scopul de a In.$ela pe acela
cu cal e vorber;te fr.].

"RESTRINGE ( -string) 1. vb. tr. A margin!; a

micsoi a :

autoritatea until set.

2. vb. refl.

A se margini f Ali micsora

cheltuielile [r e- +string e, format dupa

restreindre].

"RESVRSA (p1.-se) st. 0 I\Iijloc de a iesi din

Incurcatura r pl. Mijloace banesti, bani: are

resurse modeste 0 p1. Forte, inijloace de care se

poate clispune: bogatele resurse ale Statului [fr. r e s -

Source .

REZIDCNTA.
RESEDINT.A.
RETEVEIU (pl. -vela sn. Rita groasa $i scurta :

trezeste in mine o non& vista, o respir... ca un parfum de pri-

Lua pi asvirli until asupra-1 c'un

$1 tocmai in cap lovindu-1 la

'flayed' (VLAH.) 7 0 A aparea, a straluci in: patriotismul

plimInt 1-a dobortt (PANN) ;

$i

de

remit% in Coate actiunile sale 0 A raspindi un miros: trandatirul respirii nn mires suav 0 A anunta,
a manifesta, a arata: total act respirk bucuria 41 0 A
dori din suflet: respira mime! rdzbunarea [fr.].

teiu, limb& de balaur, use.), girt-

rff C NERESPIRABIL [fr.].

"RESPIRARE, RESPIRATIGNE, RESPIRATIE St. 0

-ezuri

*RESPIRABIL adj. Care poate fi respirat: aer

Faptul de a respira. rasuflare 0 Funrtiunea organismului caracterizata prin absorbirea oxigenului din aer si prin eliminarea acidului carbonic,
care are drept rezultat prefacerea sIngelui negru

RES-

*RESPIRATOR(IU) adj. ED Care slujeste la RET

respiratiune, care are raport cu respiratiunea:

ritoare desprf sable"; Inhark

pi se repezi pe scar& in sue

un

(DLV12.) .

RETEV, RAnz (pl. -eze,

sn. Limba de her sau

bucata de lemn fixata la o u$&

Fig. 4.135. Retez.

$i care, razitnindu-se pe un
clempus Intepenit In u$or. serveste s inchida u$a
(E 4135 : an intrat dot Turci drept la odaie, undo este
Inchis Iordaki Vorntcul, de au sikramat ratezele pi an in-

1065

www.dacoromanica.ro

R ET- teat Inlatustrn (N.-COST.); Sliirmind porti de Belli% Si Mazur' grease, Infra ea tin stralnic (SIAM.); Titirez, rez,

R ET Gala ye retez (GOR.), qhicitoare despre cintar" [rut.

retjazj].

RETEZ2, RATgz sbst. 0 Partea rasa a capului:

La retezul pdrului, Pe din dosul fesulni (ALECS.) 0 Diametru: drugul (de ()crumb) nu are declt un palmac in ra-

tez la coada (ION.) [reteza].

RETEZA, RATEZA ( -tea) vb. tr. p A taia virful,

coada, capatul: 1t reteza oapul si-1 idea acolo corbilor
sA-1 minims ()SP.) ; Vino capul ell-t1 rates, Asa cum am
ratezat Pe-a tAtine-tau cap (SIAM.); s'o cam til din Mu sl
all-1 ratezi unghille din chid In cInd (CRS.) 0 A taia de la

radacina:

un copaciu I A taia de-a curmezisul:

trenul i-a retezat picioarele; It date o paid, de sti pui firul de

par pe tdisul ei si suflind, sit se ?Maze use.) (7) A

curma:

vorba, risul 7 0 4 A scoate o parte din fa-

gurii stupului: ea sit le mearga bine stupilor presto an,

trebue so.-1 retezi la Sint-Ilia (MAR.) 0 A o
a taia

drumul de-a curmezisul, spre a scurta din rale:

de la Brebu c retezdm Atari paste animas Negrasulul (VLAH.) 111

A cw, de (sau la) !no, a o lua la fuga.: din vale de Far -

case... Bistrita o rAteazd de Riga (VLAH.); 0 reteaza la NBA

la deal, de -able ma tineam de dinsul ((. -DH.) [lat. r e -

tun diar e (din *retundus rotund") >

* retIza >reteza].
RETEZAT, RATEzsr 1. adj. p. RETEZA wit

NERETEZAT.

1.11

2. sbst. Faptul de a r e t e z a:

se face tdindu-se

virfurile fagurilor ea de-o patina in adtncime sau si mai

putin (ION.).

RETEZATVRA, RATEZATVRA (p1.-turi

sf. 0

111

Faptul de a r et e z a odata 11 0 Loc unde s'a

retezat ceva
Taietura la urechile oilor,
ca semn de recunoa5tere.

'RETICENTA (p/.-0) sf. 0 Ornitere voluntary a unui lucru ce trebuia spus 0 Lucrul omis t2.7 Figure de retorica prin care acela care
vorbeste Intrerupe deodata sirul ideii, pentru a
trace la alta, lasind Ins& sa. se Inteleaga lamurit
ceea ce suprima. [fr. < lat.].
*RETICULAR adj. In forma de retea [fr.].
*RETINA (pt. - no) sf.
Membrane sensibila format&
In fundul ochiului printr'o

expansiune a nervului optic

pe care imaginile obiectelor se formeaza rasturnate
([j 4136) [fr.].
RETIPARI (-aresc) vb. 17'.
# A tipari din nou [r e +
tipari].
RETOR sm. co 0 Profesor de elocuenta la cei vechi

*RETRAGE (-ag 4. vb. tr. 0 A trage la sine, a

trage inapoi: mina 0 A scoate o persoana, un

lucru de unde era:

broascii;

un elev din sonata; oheia din

o sums de la Italica 0 A-si
vorba, a-si lua

vorba inapoi 0 A extrage: se retrage zabar din go-

at.

2. vb. refl. CD A se duce, a pleca, a se departa

dintr'un loc: s'a retras 1n odaia lui A se lass de o

meserie, de o ocupatiune, de o slujba: s'a retras din

servictu, din afaceri A parasi un boo spre a se
duce sa locuiasca. In alto. parte : a se la mosie, in
stritinatate a 0 )1( A se da inapoi dinaintea navalei
dusmanului, a bate In retragere: armata s'a retras
mai sane nord A intra far In albie dupa ce s'a revarsat : Hui s'a retras [r etr a g e, format dupa

fr.retirer].

*RETRAGERE sf. 0 Faptul de a (se) r e-

trage
Miscare de Inapoiere a unei armate
dinaintea dusmanului; a bate in ~, a) a se trage inapoi dinaintea dusmanului; b) a ceda 0 14 In-

trarea obligatorie a militarilor In cazarma tor,

seara, la un teas anuinit; semnalul acestei intrari:

a bate, a suna ^,a Starea unei persoane care se
retrage din lame, din afaceri, dintr'o slujba: a OM
In
outer In
0 Locul unde se retrage cineva.
*RETRANANIENT (pl.-te) sn. u Lucrare de
fortificatiune facuta spre a se apara de atacurile
inimicului [fr. .
*RETRAS adj. p. RETRAGE. C) Care s'a tras

lnapoi 0 Care s'a scos de unde era Dosnic, singuratec, care std mai la o parte: o stradd -4;
olnd vine la biserica, se asaza in strana cea mai 11

(vLAH.i

*RETRIBUI ( -bulu) vb. tr. A plati, a-i da leafa,

a-i da rasplata cuvenita. [fr.].
*RETRIBUTIUNE RETRIBGTIE sj. Plta, leafa,
rasplata ce i se cuvine [fr. .
*RETROACTTV adj. Care se aplica la lucrurile
trecute: legile n'au linters a [fr.].
*RETROACTIVITATE si. Caracterul a tot ce
este retroactiv [fr.
RETROCEDA ( -cedez vb. tr. it A da Indarat,
a reda cuiva un drept ce i-a fost cedat [fr.].
.

*RETROCESI'UNE s/. et Act prin care se re-

troeedeaza ceva [fr.].

*RETROGRAD adj. 0 Care merge dandaratele

* Se zice despre o comets care inainteaza

de la apus la rasarit I Care merge In contra
progresului: politica
.1 Care tinde sa readuca
starea de lucruri, credintele, etc. din trecut: spi

CD

nit co; Isi bat Joe de pArintii tor, numindu-i retrograzi (sum.)

[fr.

*RETROGRADA ( -adez vb. intr. CD A se In-

Fig. 4536. Retina.

0 Astazi: orator slab care-si ascunde lipsa ideitor printr'un stil declamator si plin de emfaza
[fr.].

RETORIC adj. 42 0 Ce tine de rotor

CD

Privitor la retorica.
-RETORICA. pl.-lei sf. 42 0 Arta de a vorbi
bine CD Discurs pompos, dar gol, lipsit de idei 1
0 Flguri de
forme ale vorbirii intrebuintate spre

a infrumuseta discursul $i a-i da mai multa vigoare [fr.].

*RETO-ROMAN adj. 0 Ce tine de locuitorii
unei parti din sudul Elvetiei, a chror
origine e rornana: graiul
[fr.l.
*RETORTA (p1.-te) sf.
Lt Vas de stipla sau de pa-

toarce inapoi; a da lnapoi 0 A da cu un grad

Inapoi, a da unui militar, unui functionar un grad,
un post inferior celuia pe care-1 are * A se
mica In seas inners rata de mersul soareliii,
vorb. de astre 0 A reveni la vechea stare de
lucruri [fr.].

RETROGRADARE sf. Faptul de a r e t r o-

g r ad a: trecerea... din tribunal la o tudecatorie de Pinsk

e o adeviiratit , (138.-VN.).

"RETROSPECTIV adj. Care priveste inapoi;

care are raport cu evenimente trecute: a arunca o

privire a; printeun fel de constiinta 14 vdzu cA ea era de

mult acolo (VLAH.) [fr. .

*RETUA. -uses vb. tr. A face unele indreptari

[fr. retoucher.

mint, in forma de balon,

cu o teava recurbata, intrebuintat In chimie pen
tru a Incalzi uncle corpuri
sau amestecuri, on pentru
a distila mici cantitifli de
lichide Ei 4137); in indu- R. RetortA.B.
Fig. 4537.
Baton.
strie, se intrebuinteaza
retorte mari de tuciu, de plumb, etc. [germ. <
fr.].

*RETRACTA (-tez 1. vb. Ir. A retrage o pftrere.

a se lepada de ceva zis sau scris inainte.
2. vb. refl. A-si lua vorba inapoi [fr.].

RETE4, e RATES (nt.-tele st. 0 Tesatura de

ata, de matase, de sfoara, etc., cu ochiuri, in forma de plash: retlexul copacilor, trecind prin perdelutele

de rates, dddea ei mai mult tarmec acestui interior (CAR.) ;

aveam simtirea strange a unui om prins Intro retea din care
nu ,tie cum as scape (GN.) ; feel In drum on rateaua plina de

CD 0 Impletitura de vine, de artere,

de fibre, de nervi, etc.1 a orttik Totalitatea drumurilor, cailor ferate care pun In comunicatie
diferitele localitali dintr'o lard [lat. "r 6 t 6 11 a
mete (SAD.)

< retis.

RETT.A. (pi. -te) sf. 0 .1 A Formula unui medicament. ordonanta CD X Mod de a prepara un

fel de bucate Procedeu pentru a face an

amestec, o preparatiune [ngr. e(oevics. < it.).

1066

www.dacoromanica.ro

'REFINE (-tin, -tin) 1. vb. tr. 0 A opri la sine, a

nu lasa din mina, a pastra ce e al altuia: leala
mini servitor A scadea dintr'o suma: dobinds A rezerva dinainte: un loc la teats 1

A opri in loc: un Visas care refine apa A face

sa stea, a nu lasa sa naearga: boala 11 reline In pat;
m'a retinut sal nu plea 41 A infrina, a modera: a-si
refine minis. 1 0 A pastra In minte, a Linea minte:
am retinut citeva versuri din aces poezie.

2. vb. refl.

A se opri. a se Linea cu oare-care

0 A se Minna, a se

sfortare: s'a retinut BA nu cads 'r

modera w A se Intipari in minte [r e - + t i n e a, format dupe fr. r et e n i r].

*REUMATIC adj. Jo De reumatism, privitor la
reumatism: dureri A.* fr. rhumatique].
*REITMATISM (pl.-me sn. F Boala caracterizata mai ales prin dureri la incheieturi: bolnav de ,
petrecea ceasuri 1ntregi singer

(D.-ZAMF.)

[bat.].

*RETIMATISMAL adj. F Pricinuit de reuma-

tism: dureri ,e [fr.].

"REITNI (-nese vb. tr. 5i refl. A (se) aduna, a (se)

stringe, a (se) intruni, a se) Impreuna [fr.].

*REUNIRE sf.
Faptul de a (se) r e u n i
Adunare, Intrunire.
*REUNIVNE sf. = REUNIRE [fr.].
*REURCA. vb. tr. 5i refl A (se) urca din nou
.11

[r e - +urea].

"REU; (-me) vb. tr. si intr. A izbuti, a o scoate

la capatiiu [it. r i u s c i r e].
'REUSITA (p1.-te) sf Isprava, sfirit bun, izbinda 14 14/VREIMTA [it. riuscit a].
*REVANS4 (-sez) vb. refl. Ali lua revan5a, a
se razbuna, a intoarce cuiva 1%111 ce i-a facut

acesta [fr. revanche r].

*REVANSA (p1.-ce) Si. Faptul de a Intoarce

altuia binele sau raul, ca rasplata sau ca razbu-

flare : a an revenge, a-si lua revansa e Partida a doua

ce joaca pierzatorul spre a rect5tiga ceea ce a pier-

dut In prima partida [fr. revanch e].

REVARSA ye- RAvAns4.

*REVENI (-yin, -yin vb. intr. 0 A mai veni, a

veni iar 2 A stand din nou: .. asnpra nnui subject 1

tare 0 A se ivi iar: a revenit primavara; au revenit atlele trumoase 0 A veni iar In minte: ne revin adesea
In impresii aduceri aminte din vietile noastre anterioare
(VLAH.) a A-si , a-si veni in fire, a se de5tepta
dintr'un lesin 0 ... asupra unei hotArtri, a-5i schim
ba hotarlrea a A costa: chide 1mi ravine la 100.000
de lei pe an fr.].

REVENT sbst. 0

Planta,

...VI el

originara din Tibet, Cu radacina

1.:11t
groasa, cu frunzele marl ce pot
fr y .
VAt,) ?
ajunge piny la 1 m. diametru,cu
flori mici, verzui; radacina ei e \ to.-j/ ;,

.'
,...".._,-V'
,...:._

purgativ (Rheum of jicinale) (1

4138 : rodeste aces tea-.

scoarta dulce, piper, ~, zahar

ID A Purgativul
extras din aceasta plan(LET.)

cl_"

intrebuintata In medicine ca
1,

.-

fp

ta: mini 11 dai o linguritA

de ., pi mtine... o sA vedem
(VLAN.)

te.ravent].

'NEVER (p/.-etnri)sn.
(I) Indoitura unei haine
de Ia guler in jos, de o

e,.

Fig. 4138. Revent.

parte 5i de alta a pieptului: ... de matase; paltonul

are un guler de imitatie de astrahan si Is marginea mInicilor, .+uri de aceeagi stold

(E111. 4N3

[fr. rev e r s].

*REVERBER (pl.-erel sn. Oglincla de metal ce

serveste sa reflecteze lumina sau caldura [fr.].
*REVERBERA (-eras vb. tr. 6 A retrimite, a
reflecta lumina sau caldura [fr.].
REVERBERATIVNE, REVERBERATIE sf. t
Reflectarea lumina sau caldurii de un corp care
nu le absoarbe [fr.].
*REVEREND adj. Cucernic [fr.].
0 REVERNDA (pl. -de) sf. Tr.-Carp. (I) fri Haina
lungs preoteasch, antereu: Preacucernicia sa parintele

*REVAZTJT adj. p. REVEDEA. Vazut din nou,

Avesalom... ImbrAcat In .... de mAtase, captugita on rogu (SLy.)

*REVEDEA (-aid) 1. vb. tr. 0 A vedea din nou

O A examina din nou; a supune unei reviziuni.
2. vb. refl. 0 A se vedea iar asa cum a Post odinioara, In starea in care a Post altadata: ma reva-

neratiune 11 0 Temenea, plecaciune : Ii Mon o e, Edina, trimitindu-i o sarutare pe vIrful degetelor (D.-ZAMF.) [Zr.].

examinat din non; Indreptat, inibunatatit.

0A

zui atunci, ca prin vis, copil vesel si far& grija (ON.)

se vedea unul cu altul, a se intilni iar dupe cltava

vreme de despartire [r e - v e d e a].

*REVEDERE sf. Faptul de a (se rev e d e a;

formula de despartire intre doua persoane.

la

se ne vedem sanato5i!
*REVELA (-lee) 1. vb. tr. ) A desv&lui, a destainui : un secret r p r14 A face cunoscut oamenilor (vorb. de Dumnezeu).

2. vb. refl. A se face cunoscut, a se ivi, a apa-

rea, a iesi la lumina: un genin s'a revelat [fr.].

'REVELATOR 1. sm. 0 Cel ce reveleaza un

complot, o asoeiatie secrete 0 . Substanta chimica ce face sa iasa la iveala pe o place imaginea
obtinutii prin fotografie.
2. adj. Care reveleaza: invent [fr.].
'REVELATIVNE, REVELATIE sf. 0 Faptul de
a (se) revela: desvaluire, destainuire: a nnui se-

cret ,f Ori-ce inspiratiune prin care Dumnezeu

face ceva cunoscut omului 0 Lucru revelat [fr.].
*REVELION (pl. -inane sn. Petrecere in noaptea
de 31 Decembre spre 1 Ianuare: urea sa sled oiu ince

lien la ,

P IALECS.)

[fr.reveillon].

*REVENDICA (-die) vb. tr. 0 A reclama un lucru ce ne apartine si care se afla In mlinile altuia

O A cere pentru sine:

onoarea, marital unei desco-

periri [fr.].
REVENDICARE, REVENDICATIVNE sf. 0 .Faptul de a r e v e n d i c a 0 Reclamattunea
unui lucru socotit ca un drept: efiutau as se atirme

;I ei... prin revendicarea drepturilor autonomice ale Transilvaniei

[Ir.].

REVENEALA (pl. -eli) sf. 0 Umezeala (a pa-

mlntului : apa din drenuri, strecur1ndu-se.prin porii ola(1.-en.) 0 0/ten. crut.) Q Adiere u5oara
nelor, tine

[reavan].

[germ. ].

REVERENTA(p/.-te) sf. 0 Respect adinc, ye-

*REVERENTIOS adj. Care exagereaza dovezile de respect: compliment [fr.].

'REVERIE sf. 0 Starea spiritului care da curs
liber imaginatiunii si se gIndeste Ia lueruri vagi,
placute sau triste; visare: chid se destepta din reverie
sa, fereastra be sue a palatnlui era deschisa (EMIN.) ; el s'ar
lase bucuros la o dulce A., deal poenelele bieittetei Destine-

(NEGRa 0 Idee himerica, extravagant& [fr.].

*REVERS (p/.-sari) sn. Dosul unei monede sau

nnhti... no I -ar turbura

medalii, partea opusa efigiei; .(i'-) ...,n1 medaliei, par-

tea rea a unui lucru, defectele uneipersoane [In.].

'REVERSTBIL adj. 0 act Se zice despre burntrile care trebue sa se intoarca proprietarului sau
mostenitorilor sai: rents a 15 8, Se zice despre o transformare fizica, chimica, etc. capabila
de a-5i modifica sensul, la un moment dat, sub influenta unei schimbliri infinitezitnale In conditiunile fenomenului [fr.].
"REVERSIBILITATE sf. 15 Lt. Insusirea a tot
ce este reversibil: ..wa unei mieedri; ..a dinamnthor
[fr.].
"REVERSIVNE, REVVIISTE sf. ill Dreptul prin
care bunurile de care a dispus o persoane In favoarea alteia Ii revin In cazul rind aceasta moare
fare copii [fr.].
"REVINDE (-yind) vb. tr. A vinde ceea ce s'a
cumparat [r e- +vind e, format dupe fr. r e-

v en dr e].

*REVIRIMENT (p1.-te)sn. 0 Schimbare totals,

Ilia veste, a parerilor, a purtarii: lea prodns on .-. In
opiniunes publici 0 IV de fonduri, modul de a se

achita de o datorie catre cineva cedlndu-i o creant& echivalenta cu suma datorita [fr.].
"REVISTA (pi.-te) sf. X Inspectiune a trupelor care trec defillnd In linie de bataie, spre a
se vedea dace shit In ordine; a? a trace In ,, a cer-

1067

RET-

s A se Intoarce (unde a mai fost): .. In REV

www.dacoromanica.ro

pe rind: trees In situatinnea diteritelor State rata

REV- ceta
cu razboiul oe lzbucnea (1.-OH.) 0.0' Tit lul unor publica,
REZ tiuni periodice Revista literara, politick, saptamlnala

ti Piesa de teatru in care defileazd, personificate,

evenimentele la ordinea zilei sau cele petrecute In

cursul anului [it. r iv is t a].

Partizan al reviziunii
'REVIZIONIST stn.
(CD

Constitutiunii tdrii sale [Ir.].

'REVIZIVNE, REVIZIE Si. 0 Cercetare din nou,

srneuri.td." (Reseda odorata) (

4140): aerul, plin de

=roam de rozeta gi de magnolia, prindea ori-ce sgomot
(D.-ZAMF.)

scutura samInta
0 -=RVCRIE [ fr.].

cind gi clod rozeta, care-si

coaptd, Impragtia mireazma ei

(GRL,)

REZEMA... Ple RAZIMA...

*REZERVA ( -zery vb. tr. CD A pune la o parte,

a opri, a retine ceva dintr'un tot O A pastra, a

lasa pentru altadatd, pentru altd. Intrebuintare
3 A destina [Cr. r s e r v e r].
'REZERVA (pl.-ve sf. O Faptul de a rezerva,

revizuire: a unui text, unei constitutiiT 2 it X Consiliu

de revizle, a) tribunal militar permanent insarcinat
sa revizueasca judecatile consiliilor de razboiu din

pastrare, oprire 0 F Evitarea cu bagare de

Cel ce revizueste (o lege, un

*REVIZOR sin.
regulainent, etc. ) 2 i Inspector al scoalelor pri-

nu poste lipsi pe unii mostenitori 10 X Partea

armatci active care e chemata in activitate numai in caz de razboiu sau, in timp de pace, pentru

punctul de vedere al regularitatii procedurii; b)

onsiliu chemat sa se pronunte asupra cazurilor de
scutire a tinerilor recrutati de curind [fr.].

mare dintr'un judet [fr. r e v is e u r].

*REVIZORAT (pl. -ate sn. f.
Functfunea de
r e v i z o r p Timpul cit se ocupa aceasta functiune Localul unde sint instalate birourile reI

vizorului.

'REVIZUT (-mac) vb. tr. A cerceta din nou [fr.

reviser].

*REVIZUTRE sf. Faptul de a r ev i z u i; re-

viziune.
* REVOCA. (-voo) Vb. tr. C) A scoate din slujba, a
rechema dintr'un post, a destitui 0 A desfiinta,

a anula:

o lege, on testament [lat.].

' REVOCABIL adj. Ce poate fi revocat, care

IREVOCABIL fr ].
'REVOCARE sf. Faptul de a r ev o c a, scoa-

poate fi scos din slujbli 4111- 0

tare din slujba, destituire: desfiintare, anulare.

'REVOLTA (-volt) 1. vb. tr. O A rascula, a rdzvrati A indigna, a scoate din fire: soacra -sa o
revolta prin simple el flints, buhava gi trivialli

(D.-ZAMF.).

2. vb. refl. A se rascula, a se razvrati [fr.].

'REVOLTA (p1.-te) sf. 0 Rascoald, razvratire

t .g) Mare turburare morald: prtmete lot goezii slot

strigat de neliniete, de ,,, artistica (VLAH.) [fr.].

* REVOLTANT adj. Care revolta. revoltator,

care indigneazd, care te scoate din fire, prea din

tale afard: unele cuvinte create de (linen... poarta semnele

trivialitatil cold mai e (ALECS.) [fr.].

*REVOLTATOR adj. verb. REVOLTA. Care re-

\ ltd., revoltant.
REVOLUTION4 (-onez) vb. tr. 0 A agita prodin temelii:

grozav [Cr.].

taro O A schimba

*Uinta, industria 0 F A turbura

*REVOLUTIONAR 1. adj. i Care accepta si

propaga principiile revolutiunii.
2. sin. Partizan al ideii de revolutiune [fr.].
*itEVOLUTIVNE, REvoLuTIE sf. O * tntoarcerea unei planete, unui astru la punctul de plecare A AI isearea unei linii care se Invirteste
in jurul unei axe si dd nastere In acelasi timp unei
suprafete si unui solid .11 3 Fie-care din invlrtiturile unei roti 4 F Sguduire morala, puternica
si neasteptath 5 45) Schimbarea formei de govern
intro tarn printr'o rdscoald triumfatoare, razioirite, zavera: ...a de la 1821, de la 1848 r 6 ad Revolutin&le globulut, seria de schimbdri care au modificat,
de la origine, relieful si suprafata pamintului fr.].
'REVOLVER (p/.-eve) sn. 00-

Pistol cu o singura teava, incarcat cu mai multe gloante

care se pot descarca usor si

repede unul dupe altul (

4139 [fr.].
REZA (pi.-ze sf. Ban. MIvor [srb.
r e z a].

AP-1

Si.

a) rezervindu-si toate drepturile asupra lucrurilor

nespecificate; b) lard garantie: ziarul publicd aceastit

gtire sub toate rezervele [fr. r s e r v e].

REZERVAT adj. p.REZERVA. 0 Pus in o parte,

oprit, pastraf: roe 0 Discret, circumspect.
*REZERVIST sin. X Cel ce face parte din armata de rezerva [Cr. .
*REZERVGRIU (pi.-orii), RE-

sn. Cavitate,
basin, etc. unde se stringe apa
destinata a fi distribuita pentru
diferite intrebuintdri ( 4141 :
ZERVOR (p/.-oare)

"4

o sa poti vedea ce rezervoare marl a

wag lInga gosea tabrica Aurora

fr.].
*REZIDA (-zid vb. W). CD

A locui, a fi asezat, a sta intr'o localitate 0 A consta;

a se afla, a exista in [fr. r 6,

side 11.

REZIDENT 5717 .

Tri- Fig. 4141. Rezervoriu.

tills al unei tari pe thigh guvernul unei taxi straine cu un grad inferior ambasadorului Funotionar care, lntr'un propectorat, administreaza tinutul in numele puterii tro tectoare: iii general (al Frantei) din Tunis, din Maroo
[fr.].

REZIDENT A

(pl. -to sf.

0 Lo-

cuinta obisnuita

cuiva : rezidenta metropolitana

a

din

Cernauti

4142 9 C) t`.1) Lo-

calitatea in care
locueste seful
Statului fr.].

*REZTDLTU
(pl.- duuri) sn. Ori-

ce produs ramas
de pe urma unei
operatiuni indu-

striale sau unui

Fig. 4142.
preparat de la- Rezidenla metropolitans din Cernituli.
',orator, si care
nu se poate utiliza direct [fr. r s id u].
REZIGNA...
RESEMNA...

*REZILIA ( -liez) vb.

tr. A strica o

1nvoiald. un contract [fr. r e s i I ier

REZIST1.1. (-zist) vb. intr. 0 A nu
ceda la actiunea unui alt corp 0 A
se impotrivi. a tinea piept A su-

(2)

pl.
Fig. 4139. Revolver.

caz de mare nevoie Sub toate rezervele, loc. adv.,

[fr.rsille].

RESBEL.

-te

care comandamentul le pastreaza disponibile in

Intinde, oa un rizii presarat de diamente (oLva,)

*REZEDA

ROZETA

perioada de exercitAu: outer de A., X Trupe pe

*REZIL, RIZIL (pl, -Hurl) sn. Un fel de retea cu

care se infasurd pdrul (.1] 4143): roue se

;-

O REZBEL
pl. - de),

promite ; cumpatare, disore(iune: a lucre cu 1 0

(E. Restrictitme: a prlmt lara reserve' Oda Lucru rezervat ; walk parte din avere de care testatorul

(BR.-VN.)

un

p agind ideile revolulfunii:

seama de a spune sau face ceva ce ar putea corn-

Fig. 4140. Rezeda.

Planta originara din nordul Africei, cu flori mici, galbene-ver-

z ti, foarte mirositoare; numita si smeuricd" sau

porta lipsurile, necazurile. munca, etc.;

F a o duce la tavdleald [fr.].

/
Fig. 4143.
Rezil.

*REZISTENT adj. 0 Care rezista la actiunea

unui al t Corp O Trainic; care o duce la tlivalrald

[fr. resistant].

1068

www.dacoromanica.ro

*REZISTNTA (pi.-to) sf 0 Proprietatea ce

are un corp de a nu ceda la actiunea altui corp

CD Jd Obstacol pe care un conductor electric 11
opune unui curent;
uni tatea practicA. cu

care se masoar&rezistenta electric& se

nutneste ohm"; antic' de , aparat compus dintr'o serie de
rezistente constan- Fig. 4144. Cutie de rezistenla.

to care se pot in-

trebuinta impreuna. on separat ( 4144 11 015

PIRGHIE 0 O Piedica, obstacol, greutate
0 Impotrivire; ca pAsprl (D [fr. resistance].
*REZOLUTORIU adj. ea Care produce anu-

a.

la rea unui act: lama rezolutorie [fr.].

*REZOLUTIVNE, REZOLVTIE s I. 0 Hotarire

descompune un corp In elementele sale; a disolva

10 A preface, a schimba : caldura rezolva spa In vapori

0 it A anula un act (D A se pronunta asupra

unei chestiuni, asupra unui caz indoielnic, a aduce

o hotarire: o diflonitate 0 A deslega (o pro -

blems) 0 1 A miciora treptat si a face sh dispath: ta o tnmoare.

2. vb. refl. 0 St A se descompune in elementele

sale, a se disolva C) A se preface, a se schimba

*REZON (p/.-oane) sn. 0 Dreptate: are

Motiv [fr. raiso n].

*REZONABIL adj. 0 Drept 0 Cu minte,
cu judecata; cu tale; potrivit [fr. raisonn an 1 e].

*REZON.4NTA (p1.-te)sf. 0 Sgomot in care se

transforms un sunet care se prelungeste, rasunet 9
O Proprietate ce au unele corpuri, unele Incaperi
de a prelungi sunetele resfrIngIndu-le [fr.].

*REZULTA (-suit) vb. intr. A fi produs de, a

urma, a reie5i, a izvorl [fr.]

*REZULTANTA (p1.-te) s I. /5 Fort& care rezulta din compunerea mai multor forte aplicate
la un punct dat [fr.].
*REZULTAT (pt.-ate sn. O Efectul unei actiuni sau unei cauze; urmare C) Nurnarul ce
se ()Mine la urma dupe facerea unei operatiuni de
arit metica [fr.].

*REZUMA. (-nrn) vb. tr. A spune pe scurt, a

prescurta, a expune in putine cuvinte ceea ce e
esential intro cuvintare sau intr'o scriere [fr.].
*REZUMAT (pl. -ate sn. O Expunere pe scurt,
in putine cuvinte 0 Prescurtare [fr. rsum e].
RIBIGI
REBEGI.
RICA I interj.

Cuvint cu care se chiatnA ratele

(CONV.).

RICHITA PT RACHTPA.
CAPV$A 9 Plr RICINA
"RICTN sbst. 0 dti
[lat.].

RICINA sf. Uleiul purgativ extras din r i

c i n, numit si unt de ricina" sau unt de ricin"
(ow CAPV$A 0 ).
RICO./). (-osez vb. intr. A sari, a salta inapoi,
vorbind de o piatra aruncata piezis pe suprafala
apei sau de un proiectil cind atinge pAntintul sau
se loveste de un obstacol [fr. r i c o cher .
RIDIC.4,RADIcA, 0 AR(r)Dic4 (-to 1. vb. tr. CD A

lua de jos, a lua ceva cazut jos: ricoli-mi batista ("0

ochii spre
rochia ;
A indrepta In sus: .0 greutate ;
cer; as mlinile
mina asupra oniva, a se pregati s-1 loveasca, a-1 lovi : clue va ridica mina pre parintii lui 51 -I va bate... sa -i omoara (PRV.4.4P.1 10 A duce:

Domnul cline Mica paha:III la gurA, Indata se face... slobocapul, fruntea, a se

Sires a toate tunurile (LET.) 0 ()

arata dirt, plin de curaj, Ingimfat: sa nu -vi mai poata

a-si ridica cap Dun impotriva RImlenilor (D.-eosr.); nasal sw- NAS 0 ; J
in slavi, In slava cerului, a lauda
peste masura: Alfred povesteete ispravile male din liceu,
ma ridica in slavi (/LAN.) A scula In picioare: FS
bine al ma ardica, mina de-alutor sa-mi pni... Ca sit vie as -m!
Mute au lemnele as mA sool (PANN); e: -Dumnezen nimic
alts nu pofteste, numai asupritii et cazutii sa-1 Melee (LET.) 1

gu-

temelii, a clacli, a face din nou: o oasa, o b1serica,

an Bard A Inainta In rang, In grad: la rangul
de boier ;
domn, a alege, a numi, a proclama domn:

boierii 51 lacultorii Orli se sfatulsera 01 01-an radloat domn

pre Stefan-Vodi (os.-ua.); an atrigat on tot!! In gura mare oa,
oft ye trace hotarul, or radios alt rata (m.-cosr.)
A urea,
a mail, a spori: m pretnl, oniria e A creste:
pui
A rosti mai tare: glasnl A scoate, a
lua de unde a Post depus: 0 bani de la banal (3) A

lua cu sila (spre a duce la Inchisoare sau aiurea :

au temis fare veste vr'o chwi ante de spahil de 1-an radicat

din Ise el I-au pornit Cu toata casa lui (N.-cos).); sa radios
mularea dentr'un loo, as o duce Intr'alt foe (PRV.-LP.) (2) A

rapi:

Thrie de caracter, barbatie, curaj [fr.].

*REZOLVA, REZOLVI (-poly 1. vb. tr. 0 .2. A

[lat. resolvere].

O A stringe de jos si a duce In MO. parte:

noinl (--) A trage sus: cortina, perdelele, stornrile

CD A Inalta: 0 status, nn monument 7 A zidi din

lig a

vista oniva, a-i lua vista, a-1 omorl

mecca, a se da pe
fatil, a nu mai lucra pe ascuns A face sA. Inon
asediu
;
eedinta, a o de0
pedeapsti;
ceteze:
clara terminate C) A Inrola: trope, oasts 11
O ,s arme, a se pregIiti de razboiu, a face razboiu:
au rispuns oil be oameni ce nu ridica acme asupra for, nici at
poporul, tan'or radios arme (LET.) @ A rAscula:
ranimea Impotriva asupatorilor fa A desena: un
ee

encore ear ArrcoRA 0 11 g,

plan; ()data, mi-aduo amble ca ridloam planul unui polio

,, nn numar Is patrat, a-1 inmulti
de movie p.-mi.)

cu el insusi; nn numar la cub, a Inmulti plitratul

unui numar prin numb.rul simplu.
2. vb. refl. CD A se scula In picioare: a se ) de De

scaun ; a se .0 In done picioare A se Inrtita, a se Indrepta In sus: slut acolo munti earl se ridica pina la3000
de metri inallime; soarele s'a ridicat de done milts 0 A

Inainta in rang, in grad: s'a ridicat Dina la rangul de

Paharnio; en dau on parerea oft cinste imparateasolt as se des

lui Tugulea... sa se Mice la rangul de boier din doiorezece

()SP.)

0 A se urea, a se mar!, a spori: preturile

a'au ridicat A creste: incepusem glen... a ma baletae Is Casa parintilor mei (CRC.) 1 A se rascula; a ri-

dica mina asupra cuiva: s'a ridicat tot satul Impotriva

lui; de-1 va 11 prea treclnd on bates... stance poste finl sa sa
radice asupra tatIne-sau (PRV..LP.) 1 X A porni razboiu:

Papa de Rim, data ar auzi ca... le faceti aced lucru, toata

crestinatatea ar sill asupra voastra as se rildice (NEC.); en un

an mai 'nainte eau radicat Hmil, hatmanul cAzaceso, asupra

Legilor (M.-COST.) 0 A se termina, a lua sfirsit: vezi

cal boier batrIn Moldovan... sa-1 !et 01 sA-1 duct la ()data
ta, Dina s'a Attica divannl (NEC.)

lat. eradicare].

RIDICAT, RAracAT 1. adj. p. Rimer:L. 0 Luat

de jos O Indreptat In sus 0 Sculat In picioare

1)

StrIns de jos si dus In alts parte

Inal-

tat 1I Zidit din temelii, cladit Urcat, merit,

sporit, crescut : temperature .+4; preturi a Ras7

culat e C NNRIDICAT.
2.

sbst. 0 Faptul de a (se) ridica

t Pie-

care dintr'un loc: la radicatul lor, nici aui`rilmas

tans

nIci call nici boi, 81 de-atuno1 an ramas tars la mare slabiciune (N.-cosr.).

Rroic4TA. s/. Cu RIDICATA, cu ghiotura, cu

toptanul: an Intr'Insele marfuri 01 stau pia le vind, null

on ridicata el allii on martmtienl (c.-FIAD.) [r i d i c a t].

RIDICATVRA, RADICATVRA (p . -turf) sf. 0

Faptul de a se r i d i c a: el se fermi de radicatur1,

Dentrn oa se tames de eurpatura

(cm) 0 a., Ceva ridicat,

Inaltat, Inaltatura: de Da-

# Plecare dintr'un
loc: ass au chinnit bietii oamaul doui luni, iara la radialmint CD

tura for an roblt el oameni pre

one foetal (N.-cosr.) C) # !naltare In rang: Domnul ei bolerli

11 vor cants on radicaturi, en

scntiri si alte mill (LET.).
RIDTCHE, 0 RADICHEsf.

Planta originar& din

Asia, a arei rildacin& car-

noas& $i foarte umflat& se Fig. 4145. Ridiche.

marlines Grua. (Raplianus
sativus) ( 4145); varietatile obtinute prin cultura. slut: es...Saadi cu radacina foarte mare
si cu coaja neagra (E 4146) si ",a-DE-LvNA, cu ra-

1069

www.dacoromanica.ro

REZ-

RID

mica, rotunda. sau lungareata, cu coaja alba,

RID- daeina
rosie, violeta sau negricioasa 4147 ; Z(p): a tre-

RI,

oa ....a mom, a trage o bataie sdravana : cum ainnse, tree*

ridichea celor 6000 de Ardeleni ce veniserA cu Bare el Cu

piper, el -1 opinti paste munti (ISP.) ; F a tunde
a tunde

.,

marunt de tot: pe oine dintro isnati ori cupeti or prinde,

ai-I tunzS ridiohe tcAn ) 1 ..-SALBATICA, plant& ier-

'PIMA (-mez) 1. vh. intr. 0 A forma a rims, a

avea aceeasi rims: noroo r 1 melt eh on soma M C) .41'
A fare, a compune versuri: s'a apucat sit rimeze.
2. vb. tr. .0 A pune In versuri: poate ca pi on am rimat In vista mea o litre& (BR.-VN.) [Ir.'.

*RINIA (pl. -me) sf. .0 Potrivirea Intocmai a sunetelor la sfIrsitul a dour" sau mai multe versuri:
rima de obicein nu -1 preocupa, era si-

gur oil ea va rasitri la stIrsitul versulu.i(limlAli

[fsAn1(.

sf.

te

VI data drept plata. [A.].

Poli-

0 RINCHEZ4... =

*RINGLOTA (p1-te) sf. * Varietate excelenta de prune, sfe-

rice, cu carnea verzuoie ( 4150) Fig. 4250. Ringlote.

[fr. Reine-Claude].

RINICHIU sm. O P Numele. fie- cSreia din

cele dour" glande, de un

Fig. 4/48.
Ridiche-salbaticl.

Fig. 4247.

Fig. 4146.

Ridichi-negre.

Ridichi- de -lund.

boasa, cu radaeina pivotant., lungli $i subtire, cu

tulpina acoperita cu pert rigizi; face flori galbene
sau albe, cu vinipare violete, dispuse In ciorchina
(Rophanus raphanistrum) ( 4148) [ngr. 00411[%"].
RIDICHIOARA pi.-re) sf.
CERENTVL [r i-

dich e].

*RIDICUL, RIDICOL 1. adj. (Vrednic) de ris,

ce merit& a fi luat In ris: nu vild Gement' acestia cit

ant de urtolopi el de ricliculi, sea linei, Intrizurati et

struiti oa paPuSile de portelan onmia

in-

2. sbst. 0 Ceea ce e ridicul, ce e de risul lu-

mii: shit oars -care nume care poartS ridicolul in sine

(NEON.) 1

Faptele, vorbele Cu care Blain in ris

pe cineva [lat.].
RIERUNCA

IERVNCA.

0 RIF sm. Mold. Tr.-Carp. Masura de lungime ana-

rop-Inchis, asezate adine In abdomen, de o

parte $i de alta a vertebrelur lombare, $i care

urina (111
X Acelea$i

seereteaza
4151)

glande de la animale.s.

lull.Intrebuintate

ca aliment: riniohi de vach, de

parcel [lat. r en ic u

*RINOCER sm. 7,,k

Mare mamifer salbatec
din ordinul pachidermelor, earacterizat prin
unul sau doua cornuri
de materie fibroasa pe
nas ;

traeste prin tinu-

Fig. 4151. Rinichii.

S. Secliunea unui rinichiu.

turile calde ale Asiei $i R. Rinichiu. A. Artera reale Africei (Rhinoceros nalA.y. Vlnd renalti.U.

loga cotului (= 0 in., 777 : oa la 8-10 rift de pima

indices) (E 4152 [fr.]. U.Uretere. B.BStica udului.

*RINOPLASTIE sf.

mea cetittenii,avInd putere a done dupit Ira-

rurgicala care are

de stop refacerea

Milt (MAR.) [tC.; comp. $i ung. r 0 f].

RIGA sm. 0 $ Rege: right)... too-

Operatiune chi-

parat (psv.-ms.); Leul de multi vreme ridicase ostire, Si se bate. on riga ce se nu-

nasului, chid a fost

distrus, cu ajutorul
unei bucati de piele

Alb In cartile de
joc: rege, popa ( 4149): mu eu am
mea Pardos

(ALA.)

luatS de la frunte,

dat pe riga, bati on alts mai mare P (ALA.)

delabrat, etc. _[ fr.).

RIPIDA. (p1.-de)
sf. A ApSrStoare

[11gr Pirrac].

MGM

RTGAI.

.Fig. 4249.
*RIGID adj. 0 Teapan: Sub pri- Riga
de trela.
pi mntA
virea lni duioasS, In stai

se InoordS In lungul trupului ei Inghetit es ca o

p irghie (DLVR.) 0 Dirz, strasnic: moralit ,..1% [fr.
(VI-AN.1;

< lat.).

RIGIDITATE s f. 0 Starea a tot ce 0. rigid,

teapan; hitelieneala: a snit drag de tier; ....a membrelor, trupulni 0 Strasnicie, severitate nelnduplecata [fr. < lat.].
RIGLA (pl. -le) sf. O Linie Unealta de
teas linii drepte [ngr. fSi7].7.

t RIGLAT adj. Liniat:hirtie.4 [fr. r g 16, refhcut

dupa. r i g 161.
"RIGOARE sf. O Strttsnicie, severitate Asprime: ,9,1 !emit C) Severitate minutioasa. In aplicarea unei legi, unei regule; !recut e de se cere
neaparat ea persoana sr" poarte frac; loc. adv. la ,

la adica, la o nevoie absoluth [lat.).

*RIGORISM sbst. Moral& prea aspra [fr. .
*RIGORIST sm. Cel ce Impinge prea departe
strasnicia In observarea anumitor principii de
moral& [fr.].

*RIGUROS adj. O Strasnic, prea sever In purtare, In principii, care nu Ingadue niei o abatere
Dirz,
de la regula: un functionar, un msgistrat

sever. /luster: mazimil riguroasil O Aspru, greu de

suportat: pedeapsil riguroasii; ger

C) Evident, v13.-

dinit call el ne-a dat la toti clte-o

(OR.-N.); to pomenesti

dit, neindoios: demonstratinne rigoroasa [fr < lat.].

RILA (pi. -1e) sf. 10iL ir a. (turceascS): nolo a hooil se Joao& on rliele, on icusari (JIP.).

Fig. 4152. Rinocer.

de metal, In forma

unui serafim, cu care se face

Vint spre a alunga mu$tele de pe
sfintele daruri (E 4153) [vs1.].

*RIPOSTA (-tee) vb. intr' A

a raspunde pe for unei insulte
raspunde indatS $i cu vioiciune;
[Zr.].

"RIPOSTA (pl.-te)sf. RSspuns

pe loc $1 on tSrie (unei zeflemele,

unui atac) [fr.].

RIPS (p1. -surd sn. 11/1 Stoll
de matase, de link etc. cu mici

santulete formate de teslitura

[germ.]
RIPSAT adj. HI Cu $antulete Fig. 4153. RipidA.

ca la r i p s.
*RISC (pl. -ouri) sn. Primejdie posibilS: en 411
view [fr. r is q u el.
*RISC+ (rise) 1. vh. tr. 0 A primejdui, a pune
In primejdie, a expune unui pericol posibil: a-51 >9,
viata A Incerca la noroc.
a. vb. refl. CD A se pune In primejdie Ali
Incerca norocul, a se Incumete [fr. r is q u e r].
RISIPA, OR/s1pA, t RAMA (p1.-pe, -p1) sf. pO
Faptul de a r is i p i, risipire
0 DSrSmare:
Omer Tilosotul, In donli Bute pi incised de ani an Boris dupS

risipa Troadei, rilzboaiele ce an lost (N.-COST.) 0 Desor-

dine, neorinduealS: Turcii... an piecst In risipit, nnii...

pre podul cc era presteNistra, altii pe dinaintea oetatii (Muer.)

0 Desorganizare: obiceiele oele nona tao risipa %elm.

1070

www.dacoromanica.ro

si peirea Domnilor (NEC.) 0 Cheltuiala !aril socoteeth, peste masura: risipa banilor pnblici ; clad lei educes ea aminte... de rAsipa ce s'a Mont en mums el... crepe
de elude (eau.) 7 0 pi. Risipuri, rlsionri, ruine, daramaturi: tipetele sperioase a unei butnite ascunse In r isipuri
(ALECS.) ; potlogarii, de oare gemea orasul,sezind aseungi pinkie

risipnr1, pindean De nesocotitui yedestru care zabecige a se Intoarce acasd (NEOR.).

RISIPT, ORISIPI, t RAMP; (-loose) 4. vb. tr. 0 A

imprastia pe jos: ou soul le strings si on !mate le risipeste (ZNN.) A Imprastia li toate parple; a riivast: ciobannl nezdrevan olle sale risipegte moo 11 0
A pune pe fuga.: Pettit-Vocal an intrat la Semi... el
I-an apart si 1-an risipit Si oragele le-au Moult (Da.-On.)

RITOR sm. Ca Retor; orator [ngr.].

*RITORNELA, RITURNRLA (pl. -le) st. .1 Mica

bucata de muzica instrumental& care Incepe sau RID

terming un trite [fr.].
t RITOS adv. F Categoric, hotarlt: mi -a spus-o
o ad to lase sit putrezesti in ocna parasite (ma [ngr.].

*RITUAL 1. adj. erth Privitor la rituri.

2. (p/.-ale) sn. Tipic, trebnic, carte care confine
rugaciunile si rinduiala ceremoniilor In exercitiul
unui cult religios [lat.].

*RITURNELA s. RITORNVLA.
*RIVAL adj. si sm. Care aspire in aceleasi foloase,
la acerea.i succese ca. altul, protivnic: done popoare

0; Ida

far5. seaman, fara pereche [fr.].

*RIVALITATE s I. 0 Intrecere, concurenta

OO t A nimici, a distruge, a prapadi A darama,

a ruina: on s'a yntut plInge ea... i -am ttelpit ease (cm);

ceia ce vor rasipi easele altora lira de vole indeolitorinlui...

acelora sit It se tale minile tray..ms.1; nam1ntenl multi si -an

stricat oaseioarele de le-au risipit din temelie, altii rIsipean hornurile de pen oascloare (N.mosr.) A sparge,

a sfarlma: s'an pornit as totil si, intenn foisor sus in

cotes, nude odibnea, au risipit usa

(OR :/R.)

0 A chel-

tui fare socoteala, peste masura: mare stare trebne

sit at to, tinore. de o risipesti age (ISP.) A Intrebuinta,

a consume mult, peste masura: ai risipit ante vdpsea

pentru on singer perete.

2. vb. re fl. 0 A se impriistia; a fugi care incotro:

norii lean risipit; Mrs Wawa an !mount a se rAsipire gloats

boierilor os.-cosr.,; sA ye risipiti ca pull de yotirniche care
Incotro va vedea on oohii ASP.) IF A se nimici, a se

distruge, a se prapacli: oind InceDu a invirti dila In

dreapta si In stings, oredeai ad se rasipeste pamtntul (cum)
A se darama, a se ruina, a se narui; a se strica,
a se distruge: leach anal de no s'a risipit bolts cerin-

Ini (cao.); se rislyea aooperemintul si !limn' se ridiea in

vIrtelnri hubs% (GN.)
RISIPTT, 0 RIsIPIT, t RASIPIT adj. p. =SOL

[vsl. rasypati].

Imprastiat; revisit: rdmAsltele trunzelor risipite In

cradle copacilor din luncaVitanuln1 (DLVR.) f

Nimicit,

distrus, prapadit Daramat, ruinat, naruit:

vazind manastirea age de risipita si veohe, m'am tutors in-

darapt (REF.) Cheltuit peste masura: o avere -a.

RISIPITOR, 0 RIBIPITQR, t RASIPITQR 1. adj.
verb. RISIPI. Care
risipeste: as to lereasca Dumnezeu de

RIZIC (pi. -bowl

sn. Rise: ma hotitrase

Fig. 4155. RizeafcA.
sit -ti Mound, on "al
de a-mi face si din tine nn vraimee (vt.ri.) [ngr. < It.].

*RIZIL

REM.

RIZILIC sbst. Dispret;

Infruntare; Gera [tc. r e -

zillik ].

*RIZOM sm. 4, TulpinA ce

ereste sub parnint, Intocinai

ca o rAdAcinA

rhizome].

4156 [fr.

Fig. 4556. Rizom.

p

ea rityni pe toti 010 11 intilni In tale sl can e'er

RICALUI (-neap) vb. tr. si intr. ihuzd

RICII (-11u), R/CAi (-din) vb. tr. si

R.104.

intr. 0 A

razui, a scurma (farina, etc.) cu unghiile, cu ghia-

rele, cu labele: gains, oind se vede in arlimadd, riolie on

picioarele (PARA) ; dna neintrenipt se preumblan in jurul
stobornini fintInii rlotind on pleioarele to pitmInt (ier.) 1

dose farli onvint everea for (LEG.-CAR.) ;

tint
Evanghelie

A scurma pamintul, a scobi in pAmint cu un

LE M54); ty: ba-

nli stringatorului ye

Fig. 4554. Fiul risipitor

din a.1550).
RI- (dupe Triodul-Penticostar

STIC, t RASTTC sbst. Suliman de Innegrit sprin-

cenele, format dintr'un arne.stec de an timoniu si

de gogosi de stejar: Marghioala... pilimedea pe prig*

la timbre, ogee de ristic pentru maim= (CAR.) 1 Gogoatul

de
Ns- GOCI0a$A
RISCA' = RRISCA : porumbul as imputinsazi si rises
least income a se, !multi (C.-RAD.).

[to. rastyk].

liTCA2s/. 5 Joe, de noroc cu o monedii aruncata In sus; clstigatorul e acela care ghiceste cum
va cadea piesa, attic& cu pajura sau cu inseriptia
In sus.
*RIT (pl. -tar!) sn.

vaza, etc. [fr.].

RIVERAN 1. adj. Care locueste sau e asezat
la marginea unui riu, unui lac, unei strAzi, unei
pkduri; tarmurean; marginean.
2. sm. 0 Cel ce locueste la marginea unui rlu,
unui lac 0 Cel ce are o proprietate de-a lungul
unei strazi, unei sosele, unei paduri [fr.].
'RIVIERA (pt. -ro) sf. Colan de diamante [fr.].
RIZEAFCA s f . idia* Un fel de scrumbie mica de
DunAre (Alosa Nordmanni) (a 4155).
*RIZTBIL adj. 0
Ce ne face sit ridem
De rls, de batjocura [fr.].

pune in so on tine (FLOR.).

risipeste; risipitori
sint Gni igi prime-

RISTIC,

[fr.].
*RIVALIZA ( -ium) vb. intr. A se lua la Intrecere
cu cineva in ce priveste talentul, meritul, puterea,

g. Sm. Cel ce

mina ...mini.

O LuptA pentru suprematie: a Mout as inaugureze o

politica de ", gi ostilitate Intro Englitera 51 Rusts (1.-on.)

RICA sf. CeartA, gllceava: oe, nmbli ad fact ,....

female lemma, mlrgave si rasipiteare

(elm).

0 fffli R In dui a I a prescrisa pentru

ceremoniile unei religii pl. Ceremoniile unui

cult [lat.].
RITM (p/.-muri) sn. Ar Armonie care rezulta
din distribuirea simetricaaaecentelor tonice inteo

fraza muzicala sau lntr'un vers, eadenta In bataile

unei tobe, etc.: pared -1 spume donut... de un vers cald,

Puternio si sonar, In Sul cantle sit simtit bittaile propriei
lei inimt 0.11-Ah., [lat.]

*RITMIC adj. a Air Ce tine de ritm, produs de

vers ;a dv : mimic valurile cad,
ritm: armonie
Cum se abate 'n dulce ropot Apa 'n vad (COM) [fr. ].

RIS-

lernn, etc.: nu-si mai invtrieste caclula gi nu mat rlolle

on blitu 'n pamint (J)P.); on om... on... on bet lung... 11-

elind yrintre pietre, specie pegtii 51 -i lace as legit din asonn-

zittort (PAC.) A produce un sgomot ca si chid

s'ar sglria, s'ar rAzui ceva sau s'ar produce o fre-

caturg. pe ceva aspru : la vezi sine rldie la nsit (o.-zet..w.);

rIcii de mat matte ori nigte ohibrite De pitretti oddil (DLVR.)
1 A roade: n riche la 'Minh.
RICITT sbst.,RicirrultA (pl. -Cori sf. Paptul de
a r I C I i: o rleliturd de chibrit se auzi (DLVR.).

RTDE (rid, riz vb. tr. $i intl., 0 /ten. Ban. vb. refl.

A-si exprima veselia sau bucuria printr'o contraetiune caracteristica a muschilor fetei, scotind
In acelasi timp, din gura larg deschisA, unele sunete sgoanotoase neaeticulate: - cn pone, en hohote,

In gura mare, on lacrimi; cu on ochin ride si cu altul Plinge,

bucuria lui e amestecata cu tristete: 0: ohm ride

la urma ride mai bine, urma alege, nu trebue sA ne
bucuram prea de vreme, cad luerurile mai pot lua
alts Intorsatura; sr wImAC), MUSTA!TA , NA80, (T
CHM{ (:),

PIIMNOTO A-si bate jos. a batjocori, a lua

in rls: tact, ob to rid si copiii, de to -or auzi (ma ; a-I ride

el Ran, a-1 batjocori toatA lumen; 0: ride om de om

St draonl de tot) sail not Aden) de mint, de dot, pi patruzeoi

rid de noi, fie-care are cite un cusur de care pot sail

bath joc aljii; ;Pi: ride dracul de yorumbe negro si ye

1071

www.dacoromanica.ro

nu se vede sau ride Tanda de Mande. se zice unuia

RIG- sine
care-5i bate jot de altul pentru un cusur pe care-1
RIN are 5i el; F: ride dracul de not, a) ajungem de ocara,

ne facem de risul lumii; b) ni se Intimpla ceva

foarte neplacut: ridicd -te gi te card, ca azi ride dracul

de not mi.) A glumi: vrei sa 'get, ori vorbegt1 serios P 0 A-si de o lemeie, a o necinsti: ea nista pa-

glut, malts Mutate an Haut oamentlor... 61 de femei si de

fete rizIndu-gt aievea

(N.-COST.)

[lat. rider e].

RIGIT (-gnu) vb. intr. A da afar% prin gura, cu

sgomot, gaze din stomac [vsl. r y g a t i],
RIGYIALA (pl. -tali sf. Faptul de a r I g I i;

rezultatul acestei actruni.

RII4 ( -tee) vb. intr. F W A capita r I i e: 1e
tinerete eine on luoreazd, la bitrInete Mae( (PANN).
RUE sf.
al, vip Boalh de piele, foarte molipsitoare (la oin 5i la animale) caracterizata prin ni5te bubulite ce

se formeaza mai ales Intre de-

gete si pe la Incheieturi5i care pro-

due o mincarime nesuferita.

O RIMNIC (p1.-ice) sn. rola

rybfniku .

Iaz cu peste

[vsl.

RYNA., Mold. RILA s f. numai in expresiunea 80.000

a) pe coaste, pe o lature a truintr'o sau De o

pului: el nu manilla, nioiodata cutest sau intr'o rind, of In
mut oaselor, ea oamenii" (VLAH.); el se tines pe cal on
mare Indemlnare, calarind ye o Tina, In mod gtrengaresc
(0.-zsme.): Mai mull gedea pe-o rind Deett lucre 'n saptamies
(PANN); mog Nichifor... agterne colocul gi se pune lute ilia.
Jos, ltngd foe (CRG.); b) inclinat Inteo parte (vorb. de

lucruri : soproane se apleaci Intio rink adlipostind pore)

slabi

ORG.) ; 0

buoatarie Dov!mita pe o rind

(D.- ZAMF.)

[lat.

arena (in loc de rene s), pl. din r e n].

RINC ow 111/./CACM.
RINCA (pl. -ci) sf. Funia sau lantul ce leaga
leuca de carlmbul carului; numita 5i postoroanca" sau postorIncii" (Pr M 878).

RINC4CM, # RINC4U, Olten. Ban. RINC (C(AU5.)

adj. gi sm. 7.L (Bou sau cal) ran castrat: nn armitsar rincaciu o ducea unmet inteun neohezat (LUNG.) [lat.

r amic o sus> *rine o s, in care va produs

4157) ; F se tine ca OM de om (pee.),

apoi o schimbare de sufix).

dupe- el: dacd fad lautoare on spelt

a sbiera ca rine i i i (vorb. de vitele cornute).

RINCAT (-Mu), BlINCALIII (-nese) vb. intr. A rage,

nu -1 slabe5te de fel, se tine scaiu

RINCED adj. Cu 'biros urit $i acru (vorb. de

tiniest Lunea, al sit te Imbolnivesti de

si de rapdn

naravasa.

unt, de slanina sau untura statute): Tutnienti venni

0 (E) F Capra

(00R.)
(R.-COD.):

de-as stung mat

de grabA in Um else Prepeleac, ad sap

de rue asta (can.) [lat. vulg. a r an e a].

din Ardeal, cart mdnincd slanina A, as in de coada odor

(cm); F: lea suing linga muted (PANN); ~Ill OU /11U-

Fig. 4157.
Rfie.

OedIII (CIAU5.),

RIIOS adj. O .10 11 Plin de r I i e: 0 oaie rt-

Masa molipseste turma 'ntreagd (ZNN.) ; calul gasegte copeclui scortos (NEC.) ; merit rItoasil; broascd 'glossa lir BE04scA a ; loran
we- LEMN C) O Murder, sclrbos,

respingator 0 F Care se tine mare, fudul, infumurat.

RIJNIC.A sf. * Planta ierboasP cu flori mitt, albe, ce
create prin padurile umede si
umbroase, pe lingo. izvoare 51
pirate (Cardamine impatiens)
(-L]

4158).

RtLA me- ETNA.

RID/14 (rim) vb. tr. si intr. 0

RINCHEZA. ( -ohez vb. intr. A necheza : Boit rag,

oaii rincheazi, crab tetra la an loo (ALECS.) ; o herghelie de cal

trupegi fl I sburdalnici venea In fuga mare rInchezlnd ei svIr-

lind din picioare

(MERA)

[lat.*rh.onchlzare, in-

fluentat In fonetism de n e c he z a].

RINCHEZAT sbst., RINCHEZATVRA (pl. -tart) si.

un rinchezat ca de arralisarin (PAC.); Date o Ouches/Una

du/A mums-sa strlgind (PANN).
RINCHITA, RIMBITA (pl. -te) Sf.71$0. = BEHLITA.

(vorb. mai ales de porci): porch'

RIND (p1.-dur)) sn. 0 Totalitatea persoanelor,

lucrurilor a5ezate pe aceeasi linie, sir:- un de fete,

rims Ddmintnl, soot rdddoinile burnJanitor at sit hrdneso on (tinsels (ION.);

oe rim& yrin plimint 61 no se vede e

nick" (E) A roade: ye mine

rInced; slanini rinceda: cern_ gi o tir de A. (ier.)

[rIncezi].
FtiNCEZT (-ezesc) vb. re fl. A deveni r Ince d.
RINCHEZ (0.-ezurl) sn. Mold. Nechez.

vre-nnni minn venea ascutit despre picture (D.-ZAMF.); se auzi

A scurma pamintul cu ritul

ghicitoare des pre fur-

cusururi) [lat. r an cidu s].

RINCEZEALA (pl. -ell) sf. Starea a tot ce e

Nechez(at); faptul de a r Inc h e z a: rinchezatn1

RIJNITA. pe- ETBNITA.

(PAMF.),

ce mi-e unul, ce mi-e altul (se zice chid

e vorba de dot in5i de aceea5i teapa, cu acelea5i

de oopaoi, de ease ; nn ma duo la Somata... ziceam en, plingInd

Fig. 4158. Rijnica.

ma rime la inima sit gtiu oeva des pre istoria aoelei biseriel Der.) ; de la o vreme, Moon a-1
Da PHUT* ceva Drin inima (MERA) [lat. vulg. r I -

a fi
sau
pe , unul dupd altul, succesiv: stelele ochioase
on zeoe marl de lacrimi (can.) ; a puns in ; a eta la
on cineva, a fi pe aceea5i treaptgt; pe
In

pe

oo

se sting de pe bolta albastrie (GN.) ; er MOARAO ; de-a-

m a r e].

rindul, until dupe altul fora intrerupere, In Sir: de

buourie, gnu masa tret silo de-a ...s1 usP.) ; s8 =era fret

4 Vierme lung, ro5cat, ce trae5te In pa-

de soldail asezati unul tinge altul : a stringe urile

O Totalitatea persoanelor care se prezinta. In aceIasi timp, grup succesiv: tree .. -art de ildodi gi de fete

ant de- a..-al nnmai oameni batrini (CRC.) X Linie

RI1VIA (pl. -me sf.

mint, pe sub pietre

si apare la suprafata
.dupiiploaie; se Intre-

buinteadt la pescuitul cu undita

4159 : se tIrise ea o ".

dinaintea tut Andrei
(DR..VN I ; wr PESTE CD

primi oraiul Minos de la cal din Atone ()sp.); Incep vederat

sit fuel, rindurl-rinduri se pornesc (LET.) Timpul,

d'd
4

momentul In care trebue si se prezinte cineva, sa

fact ceva, etc., In urma altora: ,u1 men; mi-a venit

~n1; tie -care la,n1 situ; a fi de, a fi de serviciu; a-si

face 111, a-si face datoria, cele cuvenite la inomen-

Fig. 4'59. Rime.

[rim a].

RIMAT9R Sm. ?et Port: tire de 1; luaram on not

o spat& grass de

afnmat... 61 ne pornirdm veseli catre mal

(woe ); ndemltul unut om, de va striae dobitocul oniva,

bon... sau rImatorin... etitpinul acetate sil plateasoa toatd
Dattuba

(PRV.-MB.)

[rim a].

RIMATVRA. (pl. -tart) sf. PamInt care a lost

rims t, gramada de plimInt scoasa prin rimarea
lui de porci.

RrMBITA. er RINCHITA.

$ RIMLEAN adj. *i sm.

ljanin A].

#RIMLENSO adj. S Roman: an apucat o samd

Pr RIVNA 0 Ban. Deochiu.
RIMNI pe- RIVNZ.
1

scrise, ceea ce nu se exprimO. lgtmurit Online

socialO., clash de indivizi: merged de ed cautati ursitele,

ea sa intrati gi vol in u1 oamenilor ((SP.) Or TUG de

halm, de rule, de schimburi, etc., toate hainele, rufele

care trebuesc pentru a se schimba data, costum

de haine, etc.: se nitA la ear, acolo era tot ce-avea el:

nn rind de haMe, schimburi, gi carti de Meratura si de filo-

Roman [vsl. r y m-

de Dad limba rlmleneasoa (M..COST.) [r I m 1 e a nJ.

RIMNA sf.

tul hothrit: II vent vremea de insurdtoare 01, ca tot creednul, 16.1 film gi el ~n1 (ISP.1 0 Sir scris sau tiparit:
aorta -mi Wave ..mr1; a citi printre ...lir', a ghici, din cele

sone

(VLAH.) ;

1-o &Ms slniitorii un

de strata imparatesti

(vse.) Mold. Cat, etaj: curtea Int Talpan era on

don& ~ur1, pe temelli limits

(ON.)

multe ...url; In alt ; Intr'un

Data, card: to

nu Insfaca asa de mutt

()data, add -I In doud nri (sez.); end dete In amurg, ca el
ea pert am( ; yin' a !melee Nemti1 sinetele de-al
de alt

1072

www.dacoromanica.ro

an Intrat oeeti-alti cn sabtile smulte In pedestrime

(.4.-cosv.)1E m Fel, fire, obiceiu; rinduialgt: tips e ~n1
dotle

tetelor; Ci bores, mA tInguese, Ala-1 rindu nevestesc (BRL.)

0 .of Menstruatie: temeia care nu a ourata... se nu

meargd la thittni, od melt izvortti; tot asttel li !meta oare

DE-DIARE2, peste de

(aAo.);

tecele alb-trandafiriu $i aripioarele

roll ; are ni$te

a) obicinuit, comun, vulgar, din clasa de jos: un om

,;

ea era o biata tata attracts, din oameni de

b) de obiceiu [vsl. r @ d

RINDA$ sm. Slug& pentru lucrarile de r I n d,

servitor pentru curte, la bucatarie, la grajd: 6:weon) lei Incepe uneori cartera de la postal de

(4162)11 6 3kRtriPESCARD$ c

8,

are Avurile (VOR.) 4:1' Trans. Ordine, regula OD De

de

pasare de mare. cu ciocul mai scurf decit capul, RINcu aripile terminate printr'un virf lung $i ascutit; traeste in regiunile boreale (Ha?elda nlacialis) RIP

(vra.).

RINDEA (-dele St. 17Unealt a a dulgherului$i a

ra-

DIINI0A-DE -MARE'
0 )414a. RINDuNicA-

mare, de 40-80 de

cm., cu spinarea

roie-lnchish,pin-

piaci osoase foarte

desvoltate care acoper cre$tetul $i

-7---

laturile capului,
care e foarte mare

Fig. 4162. Raja-r)ndunica.

( Triala hirundo) 0 * RocHITA-RINDIINDLEI, P0ALA-RINDUKCII = VQLBURA 0: to Walla mat yin Inca

elegante iloricele, Unele -'n eondurii-Doamnei Q 'n rochltide-rIndunele (ALECS.); un Hr de rechlta-rtnduntell II atrase

0 2. Prima pinza din virful catartului 0 N mme [lat. h i r u n d In e 11 ai.

RINDIINL adj. Sprinten, usor ca o rinbagarea de mama (S.-At.o.) 1

Costes tot on ialea 'n el (Cola).

dune a: Sboara calut
RINDTJNICA sr RbIDIINEA.
0 RINDUNTTA (pl. -le) sf
RINDIINEA.
RINDURE4, RINDURICA (p1.-rete) sf. sr ENDIINEA.

Fig. 4I6o. Rindele.

timplarului cu care netezeste lemnele sau scIndurile ( 4160): a da la [to. rend 6).
RINDUT (-nese) 1. vb. tr. 0 A aseza In r I d,
cu ordine: carttle In ratturi A hoar!, a pre-

RINI (-nese) vb. tr. A curati (murdaria, noroiul,

gunoiul, balega, zapada): tats rtneete thittna et o gri'este foarte bras (CRO.) ; una a apucat o lopatd el se tAcea oft
rineste tot in prag (sAo.).

RINJ(E)ALA (pl. -jell) sf. Faptul de a r In j

scrie; a fixa: rIndueste-rat canon BA mA mIntuesc (Fum)

rinjet: mutt a suterit In ochi rInteala sestet flare (CAR.).

Dumnezeu, aceea sA tie on mine (REL.) A arata, a

Imparatul calare, cu

A destina, a hotari prin soarta: mama, oe-a rtndut

porunci ce trebue sh facia C) A pune, a aseza

Intr'o slujba, a da o anumita insarcinare, a orin-

dui: sA rIndueett oameni oa sA nu nape din ochi pe PIrvu

(0D(113

2. vb. refl. C) A se aseza In rind, cu ordine I

A se fixa, a se hotarl A se schimba cu
RINDTJT2 (-nese) vb. tr. A da la r Ind e a.

RINDUTALA (pt.-init) sf. O Ordine, a$ezare la

rind, la locul cuvenit: ea Incepu sA derettee... el sA pnie

tie-care lucrusor la
asp.); dupa cb s'a Insurat, ficiorul
if -a pus Coate In rinduiala cea mat Musa (Ss.) IntoG

mire. orinduiala.; regula; disciplina ill Destinatie,

rnenire : bilge de seam& oft fie-care lucre lei are rinduiala ea

use.) t Porunca, ordin 0 Intocmire, hotii-

rire: drat& rinduiala vremit. eel care vine tale capul celni

0 Purtare, soxir$irea unui lucru dup& o norma stabilita: stInta Dumineca

care trebue sA piece (VLA1.1.)

a prtmit-o on aceeasi - ei tot sea de bine ca et surorile

sale (CRO.) 0 Ceremonial, ritual: prin strguinta Int

Intro a tnvata rinduiala bisericit, ajunsese sit se fact et pea

()SP.); pe nrma a Mout toatA rinduiala morlilor, dupa datrait (SAD.)

[r

RINDUIT 1. adj. p. RUM: act elan

au mee:e-

2. sbst. Faptul de a rind'''.

0 RIDIDULUT (-nese vb. tr. Maram. A orindui, a

men!. a ursi, a sorti: Bata-to focu urn, Mutt mi-ai lost

rInduluit Tot sA mtnettm dintr'un bltd, BA lucrdm dintr'nn

pSmint mew [ling. r e n d e l n i].

RINDUNEA, RINDUNICA (p/.-nete), RINDIIRE4,

(pi.
-role Sf. 3e
Pasare eillatoare, din ord. pasarelelor, care

DINDuRTolk

soseste ociatgi cu

\Teri!, 10 face cui-

prtvindu-01 isprava, Prin earl de

lacrimt et singe, pe punte de leetrat trecea (VLAH.) ; of In rates

(Dom).
gralatulut se amesteca minis cu un tel de

RID/4 ( -len) vb. tr. $i intr., e reit. 0 Ali erne

dintii, coltii (vorb. in special de din' sau de flare

salbatice) : tiara recites ou turbare, exiles el-el strata 001111

(woe.); Input... olantanind din colti, Ili arAta dintii rtnjind
pridvorul et, de solndurt
titre curteuti Imparatului use.) ;
not, rtnjea In Intunerec, ca on sir de dinti urtaei (DLVR.) ;

e:

ursul... se rInji la dines (GN.) 1 A ride cu rautate

dintii : mA strati' atins In onoare de aceasta
(artit
trent a Tinanieni eare-e1 rtnjea dintii $1 se vita WW1 la
mine (ON.); sins lnvrdjbiril rtnjea, sena 91 Weis In palms
de bucurie am); Ina se rtnjea la mine olteedata (11-1111 Teem

on mamma (coo.) [comp. bg. r a m

< vsl. r @ g-

nalti).
FttNJTT sbst., RhinTDRA (pi. -turf sf. Faptul de
a r inj i rinjet: rinji ea et de sista data, dart li dete dn.
ittul prin prate sap.); Es eiSti cu capul et 'ntre rIntiturit
II arab! 001111 eel pociti din guilt (PANS).

FrucRtNSA (pl.-se) sf. Often. Ban. Trans. t

tul aninului; mugurul lung de mesteaclin, de saleie, de carpen, etc., miti$ or (a.- 135,137,3137
C) Pr. ext. Bucov. Fie-care din curelusele ce atirna
de la gura pungii de tutun: pine trece prin gradinAP

Vasalle ruja plink Cu iaseau on rinse matte, Cu Dartitu trek

lug tot feral de arms MP.) C NERINDIIIT.

venirea prima-

MINUET (p1.-ete)sn. Faptul de a rinj is Trete!,

De frunte (aRt.)

[VSI. rt s a .

RINTA4 (p1.-asne, -age) sn. X Mild prajita in

untura. sau In unt, care se amesteca In bucate

[ung. r ant as].

ilyiN2A1 (p/.-ze)gf. 0 )0310. Pipottt: 1-am dottorit...

de dropie anti (ALECS.) Stomac: Ii plesneste

rinza de nesaa, de obosealA si de ants spa oe Winn (REM);
Auzind nevasta-t, se porni sa rIza, Clt o apuoase s'o dean%
la
(PANN); nesaturata rinzd at in, sA poll Matti din pinen

tecele men a -I mince melt) [comp.alb.rendes.]

RINZA2 (pl. -at) sj. #
RINSA.
R/NZIOARA. (pl.-re sf. * = GALBEN$LE

(T) = CRETIJSCA.

11

Fig. 4161. Rindunea.

RINZOS adj. Rau la inima, rautacios, artAgos:

bul pe sub stre$ini sau pe fingii cosurile de pe case $i ne Ora-

'laza de Is pdsdri nn-I bine it'o mdninol, niel inima, cad

PLOAIE = LASTKIN-DE- AM Trans. 3e RINDUREA-

[r I n z .
0 RIP sbst. Often.Ban.Trans. Murdarie pe corp, jeg,
lip, slim (la ()amen( $i animate .

seste toamna sore a enligra In tinuturile calde

(Hirundo rustica) (13 'dlii) o R/NDUNICA-DE-

DREPNEA
EINDUNICADE- PADVRE (PAC.)
DC:WM:Mt/I
CODOBATURA 3e RATA-ENDUNICA,

I.-A. Candrea.

Diclionar enciclopedie ilustrat.

esti
intmos. ran (VOR.); soaera-sa... o aetepta sd somasod, 3A-S1 mat descarce venfnul, ea era ensiles& Au (GRIA.)

RIP.A. (pl.-pa) sf. 44. Coast& de munte deasu-

1073

www.dacoromanica.ro

68

11INITA.R sm. te Gel ce vinde rIsnii a de

Rip_ pra unei praphstii; prapastie: era... tras aldn1 den

cafea (
Arlin

rips. unui munte yin& In rIpa anal manta (m..cosr.); se razeRh,

I v mast mute privind cam spa cede qi se izbeqte In~(sLv.); deodata se vad grimilditi on totii Inter) v.. adtnea gi mIligtInoasit
a praphdi: dacil fratele nostru... an
(vLati.); : a da de
Witt ye altA nate o 55-51 den ImpArAtia de v.. (CAR.); a se
da de
pe, is) ,, a se praphdi, a-5i lua viata:
(
[lat.
dui nu le veil Ulla, en mA due qi mA dau pe
(ISP.)

rip a .

RIPANA (pt.-ne sf. Mold.

ye la JumAtatea pSdurii, di! de-o

citoare despre sfredel"

0 Pr. ext. Tromph de ele-

fant: un eireag de elefanti... en

arile !utilise, en eoltii ascain.. dan 'Ayala prin lease qi

xa.. augm. WA: cam

mare qi adlucti (VAR .).

prin moonlit (ODOB) [VSI. r A -

qi aooperlt en raduri veohi 51 All-

vs, Gimp neted pentru ph.- .

sunatul vitelor sau de unde
se coseste iarba pentru fin:

Ban. Trans. PIM de r I p,

jegos, rapanos.

RIS1 sm. 0 7L Ani-

1/1a dnsei on coma 'n rut, coati

rbti ei urlt ((5.-BRS.) 0 Ban.

ma] carnivor, un fel de

,a... Loc mocirlos: an !tumult

pisich shlbatich, cu ochii

Fig. 4163. Ris.

foarte patrunzatori (Fe4163) : 0 ginbea de postav albastru blAnuitIL
lls lynx)
on blanA de v.. (nu Blanh de rts: el poarta... malo-

stlrcul... a spun ce ape, ce bait!,

ce ...id In India ei In Eghipet se
MIA (pm) [1111g.

[Val. ryst.

(p1.-euri sn. 0 Faptul de arid e: mina

noon pe nebunnl;

Pore, mojic, mitocari: In ease to

amestecat en piing; 6: ...l educe

plias a legina de .; a se strImba de

a -gi stapInl ...u1; a-1 umfia
scamp la
series If
a Ina In
Batjocura, btitaie de Joe: a ti de

calmest' pine la lescale,

RITOS adj.
net. (FAME.) [r t'].

(lat.risus].

t RTTA. sf. Numete slovel ciri-

-e wan-

lice p,

date (D.-ZAMF.).

ear RUM
t RISIPI
RAscsiti....
Rt$CHIA....
4.

(CAR.)

Obraznic, Indrhz-

Ft;SET pl. -ate) sn. R I s prelungit, hohot de ris: t se ptirn ca

Et;COV, RQSCOV sm.

[r I t'].

a se) face de .., de .411 lumli ; a ajunge de "0, de 11 Minn;

el de batlocurA gi neamurilor dirt lama.
aga 'Amine de

ande de-a binele qoapte st

[vsl.

Fig. 4170.

e 1].

Fig. 4169.

Rituri :
A. de pore ;
B. de mistret.

EttU (pl. rinri

Ripitar.
() 0 sn. AO mare curgatoare ce
se varsa Intr'un fluviu, Intealt riu sau inteun lac:
Olt se versa In Duntire; Deem de
0 Ori-ce lichid ce curse In belsug; siroiu:

Gill-

perch comestibila. de coloare

portocalie sau ghlbuie, numita
$i ,opintici", burete-dulce",

,,pi'ta-lui-Dumnezeu" etc. (Lac- Fig. 4164. Riqcov.

k.
1.xl 4164 : o

tarius deliciosus)

triptartt de gainugA silbatecit on rIscovi trecea In ochii ign-

Iar la ospat, nn

de

cram' Ii Inneca fats (ON.)

1) 0 pl. a) Flori cu-

1061T, Rim -nese vb. tr. A macina cu rl$nifa, cu moriva (cafea, piper, etc.) [r 1$nit a].

toare pe mlnecile iil or

(1:1 4171, 4172): etia
sa Impuieze la rlurl pa

[rut. r y I o k, rytk a riscov"].

Rt$NICIOARA (p/.-re) sf. dim. RISNITA: am

toga sine rigneste ei noaptea mutate ccon.t, ghiCi-

loa)e despre gurh".

144

yin! (owe.); lie iv de la-

(oaio.)

meoulni... ca minoarea cea mai taimoesa In lame

Fig. 4168.

Rignita de graunte
dupe T. Papahagi).

(Pedureni-Transilvania,

TAN sm. Mold.

en-

piffle sau dap&

(ace.)

r t].

ORITAN, RA-

HIS' 1. part. trec. RIDE.

2.

].

Etta., RAT (pl. -tnri) sn.

Trans. 1' Livada, lunch; loc

HYPOS' adj. 0/ten.

(ALX.)

Botul porcului C]

olteva oale en ...nil (CRC.) ; Am un

parcel on ...al de tier (GOR.), phi -

t011130 (ODOR.).

tea ImblAnitA an

sn. 7k 0

4170) : purcelul... mai rastoarni

RIPCA (p/.-ce) sf. Mo/d. * \ its de vie uscath.

RIPOS1 adj. C3. PIM de r I pe, prapastios, ab-

rupt: malnl se inalta

4169).
pl.-turil

sute In linii serpui-

ii

51

pe OtiMi51 (LUNG.) ;

th.blite sau cusaturi

ro$ii $i abbe pe man-

tia arhiereasea: rlu-

rne arils ant la mantle

albs qi

roe'

(PRV.-MB.)t4FiRg.

[lat. r iv u s].

Riuri.

Fig. 4172. Riuri.

RtULT (pl. -ete) sn. 0 dim. MIT: In tie -care zi

Moe= cite o bate In ..411 race gi limpede MN./

RiUR41. (-tun 1. vb. tr. (1) A impodobi cu cushturile numite r I u r i": Cu the mutate (m.).
2. vb. intr. A cadea In unde, a undula; A zinelor

crates& Venea an parul Muria (COSB.).

RTURT ( -mesa vb. intr. 0 A curse ca un riu ITC)

RtuRA 2 [r I u].

RYVNA, MENA (p.-ne sf. Dor aprins, dorinth vie; pofta nesaturath: imi zise sA ma Intern, cad

_4
Fig. 4165.
Rif nita

de cafes.

Fig. 4166.

Ritnita de sare
(Ra4inariTransilvania).

rlvna noesta a ascultat-o Dumnezeu (ISP.) ; InfierbIntatt...

Fig. 4167.
Ricnita de graunte
(Falticeni

de trios Merderli side Myna cletizulni (DLVR.) ; cola ce va tiaras copil on rlmnd, emote sa se carte dupa voia ludecatorinlui

dupa

(env.-me.)1[ Osirdie, tragere de inima, ardoare, zel:

T. Papahagi).

11INIT A., RMITA (pi. -te sf. 0 Mori5ca de

inacinat cafea, piper, etc. ( 4165 11 0 Moriva
de macinat sare sau grhunte ( g 4166-4168); (E)
F 0 : a sumo de la moara la ., a scapata, a ajunge

din mare mic, dintr'o situaliune MOO. intfalta

cu inult inferioara: Fie-1 moara rhailt.tt $1 hodina 'n temanti (II(.-BRO.); 0: armAsarul. dud Imbatrineste, Mimes la

rienita (PANNI [comp. vsl. tranhvInic a].

!emote, biet, so plum on mai mare rIvna sa Irma bneatele cure

sit plea barbatulul (113P.) ; an name' some binele lei II Imbrium:tete pe om rIvna ?Uinta' (BR.-VN.) [vsl. r I v I n I].
RIVNI, RAVNI, rtirdNI, RAMNI (-nese) vb. tr. $i intr.

0 A dori, a pofti cu Infocare (sa alba ceva, sa

ajunga la ceva , a nazui, a i se scurge ochii dupti

ceva: cal co rivneete Is milli moare fldmind (ZNN.) ; orbul

mimeos la ceea ce-t lineeste mu; desien1 Irunzelor sale
Vices o umbra, de parch rImneal la ea MP.) A jindui,

1074

www.dacoromanica.ro

a se uita cu jind, a invidia: eel de la bncoavni rlvneau is

dInsii cum vorbean paeareste

(1. -OH)

[vsl. "r IvInit i].

BtVNITOR, RYMNITQR adj. verb. si sm. RIM

Care rlvneste; eel ce rivneste: au lost rlvnitori si her-

binti no numai ale sale sa eerie, ea si oele statue

0 RTZA (Pl. -1g0

(GR.-UR.),

sf. Trans, Ban.',dreanta, haina ve-

che sl rupta: a vindut muierea o Vilna ti vre-o 4 -6 put

ei a dat banii pe

(REL)

[vsl. r i z a].

L:7

ROABA (pl.-be) s%
Mr'

ROB 0 Caru-

cioara cu o singura.
roata dinainte $i pe
care o Impinge cineva tiasemlinatoare cu coarnele
plugului; se Intrebuintea-

4177)

tata in tors:

'Fig. 4173. Roabe.

is clack oa ati-1 strIngit roads de pe chile (se.) ; tangelo

ulnae mai mutt n'ar sport Intro nimic roads pAmintului

nostru um); Cain... din roads farina! sale ce era mai

',roast& pine ci pleve aprindea si jertfea Ini Dumnezeu (g.-cosr.) ;

oe se /abide de grabs el nu face P (om), ghicitoare de-

spre salc/e".

ROADE (rod, roz) I. vb. tr. si intr. 0 A cauta sb

taie, sli rupa. din ceva tare, muscind de repetate on
cu ditltii: n'are dinti sA roma Ohio ti -i care Mims mere
acre (PANN) ; Moartea... Incepe a e. la coped batrInl, de-I
poenean fAloile (elm ); sw OS 0 ; F a-1 A. is ficati, Is

bin* a-1 chinui, a nu da pace, a umplea de sup6.-

rare, de neliniste: barbate, oe vlerme to made la Mimi,

de tot oftezi P oar.); (2) m ureobile Wye, a chinui cu
vorba, a nu da pace Impuind urechile cuiva: mnierea

tot no facets sa-1 nada urechlte ca sA -1 prapadeasea tee )

(F) A Chinni: ce glnduri negro II rodeau, de nmbla en
atIta neastImpar (VLAH.) ; indignarea 41 necazul care -1 rodeau

(ea.-va.) C) A uza Incetul cu incetulfreclnd de ceva.

a toci: et-a ros eoatele de masa; si-a ros Waite alerglnd

0/A. mtnca din ceva, a macina, a gauri: spa roade

sttnoile; raging roade Herat.

2. vb. refl. 0 A fi ros A se tociprin frecare 1

CO A se ciopli: n trimet is domnia-taca sa se mat roads,
sit poet& lest ci el... is obraze (F)L.) ; am bottalt sa introdun

In provintie obiceiurile de la Iegi, doer ne-om mai roade

putintel si not (ALECS.) [lat. r o d 6 r e].

RO4TA, (p/. roate, roti)sf. 0 Core de lemn sau

de metal care se InvIrteste In jurul unei osii sau unui

fus ce treee prin cen-

trul lui: roata mutat

( a 4174, 4175);mr

t Unealta Intrebuin-

(1. -OH.) C)

Trans. (PAC.) crit Lumlna.re,

de lungirnea mortulul, ce se incolaceste pe sicriu, ca o roan, Ina

inte de a porni cu mortul la cirri-

Fig.

4177.

Roata olarului.
tir @ De-a roata loc. adv. De-a ro- S. Stragalie.
M.
Masa.
F.
stogolul: pacatosii dedean drumul la Fusul.
R. Rocite o stlncA de-a roata In vale
(ON.) :

da de-a roata peste cap tee.)

[lat. rota

se
.

tita. -T. Tiga e.

RO.A.TA2 (p1.-te) s 1. X Companie de soldati: an

dat... en toate ogtile avail aaupra Legllor si InfrInsese o
de Lei (M.-COGT.) ; resole, dIndu-i pe seams ei o de ()steel,
es plea Ware pe un armasar nem woos) pot. r o t a .
ROB sm., RoAsA (pl.-be sf.
Barbat, fen die
ajuns ( a in stap Inirea cuivaprin cucerire, prin cum-

Ware sau prin mostenire, pe care stapinul Il o

punea la munch, putea dispune de el (ca in mod
absolut, avind dreptul de via4ti si de rnoarte asupra lui (ei), sclav fl olti unmet din mama roaba se
:

vor naete sint rob' (LEG. CAR.) ; plod pe is iumitatea veacului

al zut-lea, Tiganii orau robi In Tara-romaneasea; to urma
nAvAlirti barbarilor, rob)' roman' se transformara pretutindent In robi at plimintnIni (BR AM.) ; In cats se IntIlnira en fret
roabe de ale zmenlul, care pazeau pe Ileana Simziana IJIP.I ;

ar POSTIj Inla.ntuit de, supus : ul datorlet,

0 * Gales sou dramul robilor, calea lactee:.

(tales robilor ce as alit pe car, de atunel se numecte astfel,
de etnd luau Marti oameni robi si oei ce Bedpan, numat pe
stelele scestea se uitau et pntean nimeri inapoi In Sara for
(VOR.) ; o povatut sit se is dupti drumul robilor care se vede
Pasiunilor

noaptea pe oar osP )

[vsl. r o b u

RQBA (pl.-be) sf. (f) t Haim

lunga, cu mined largi, ce poartit
(

4178 [fr.

ROBACIU adj.

n o pleca cu donitele apre

trebuta s'aiut acasa...

la facut WO en male si la tors on roata
seas.) ; aceste marine, atit de utile, au
ajuns onm era odinioarA roasts de tors

magistratii

BAT 0, CAR' 0; batrl-

Bucov.

Mo/d.

Muncitor, harnic: noroc de la Damao-

putul en doult roate

roata mot";

zett ca era o tatA robace sirabdittoare

roata noroculni, schim-

barite, In bine sau in

soarta omului;

Fig. 4175.
Roata.
2.3.
Roata.
Capttlinti, butuc,
bute, bucium.

Fig. 4.174.
s'a Intors coats, s'a Roata.
x. Oba- I.
schimbat norocul: a

da. a. Spits.
rasfira 3. Capatina,
penele ca o apara- butuc, bute, 4. Podul octet.
5. Cuiu, cocoel.
bucium.
toare (verb. In spec.
de Omni, de curci,
etc.); a face costa, a se face , a se da peste cap, a se
Invirti, sprijinindu-se pe rind

face ,

cu infinite sau cu picioarele de

primInt : copiti alergara in gloats, unit

sA se des peste cap, altil sA se facA

ostnditului pe o roata int.epenita pe un par, dup6, ce i s'au

sdrobit bratele, j)icioarele si $01durile (p 4176) Pr. anal.
Ceva rotund ca o roata: olte o

(CRG.) :

noroo oA daduse peste o %mete robace la

treaba gi gospodinA (FORT.) (I. o b J.

*ROBANC sbst.

117.2

GEAL4U

[germ. Rauhbank .
ROBER (pl.-ere) sn. 4 Cele

douh jocuri ce trebuesc cl$tigate

la fie-care partida de whist sau de
bridge: duel neva e de vist, m'am
culcat (NEGR.) [mgt. r u b h e r].
ROB! -besc) 1, vb. tr. 0 A face
rob (roaba. 1 0 A lua captiv : Flogr.
o multime de caste Manama a nAvAlit
in tint robind /melte 41 will !ow s I) A cap tiva, a cuceri, a rain: sins vorbt astiel !nett robi
toate inimlle nee.) ; de la prime's acorduri, a robit toata
sala (13R.-VN.) r A pune stapinire pe, a subjuga,
a Incatusa: 0 patima care robeete el ample toad vtata

usP.) O Torture Intrebuintatlt

odinioara care consta In legarea

aoestul om
Supliciul roatei.
(D.-ZAINF.)

(VLAH.).

a. vb. intr. A fi rob, a munci din greu, ca un rob.

3. vb. rrfl. A se face rob: ei Incepura a se supnne

Fig.. 4176.

de km... se ridicA pia in pima departArii

Cerc format de oameni ce stau de jur tmprejur:

oamenil se Moused

multime de masalale Infipte In pamtnt, Cu masalagii

pe lInglt dInsele ().-GH.); ceilalti,
Wu' popli. ce faces
pops Mean si ei (oLva.) ; a se nits , a-si face ()chit ,
a se uita de jur Intprejur: Negoita s'a snit Intr'un
dud mare ci s'a nitat pretntindenI , sa se 'nereclinteze
Mica s'an depArtat bine (cAR.) ; clt coprindeai on ()chit
roata tmpreitir (og.) s Invirtitura, rotocol: palm!
Radulni sburA un minut, Mind Imprejum-i (ODOB ) ;
In limpezLeul cerului, se InvIrtea Inca, In roate largi... an
vultnr on aripele intluse (VLAH.) q 6

O. forma oalelor ce fabrics

za pentru carat pamint,

(DLVR.) ;

eta, a se aseza , de jur imprejur: In carte... sten o

Virtelnita. 1 @ Disc care se Invir

teste orizontal In jurul unui fus si
pe care olarul rotunjeste lutul $1

nlnd -o de cele doua mlnere

gunoiu, nisip, materiale de

constructie, etc.
4173).
ROADA (p/. -de sf. 4
R 0 d, Eruct: tot seta' levee

usP.); oameni bunt, !anti coats mai mare ei lasati-ne In

tattoo mai mull toe de Joe OSP.) ; de aci, adverbial, a

ti a se m unit pe altil (sea ; s'ar m Turcilor, unmet s'o

tile bine (DLVR.) ; e: to robe.sti pIntecelui si nu-ti dal onus'
de India ostenealS mintii

to jurul lui Tolpa ti -1 Imbulzean

(CRO.).

ROME sf. 0 Starea, condittunea de r

1075

www.dacoromanica.ro

b,

RIV-

ROB

deprinsi on robia, do ea greu se despartesc

ROB- sclavie: Altii,
Captivitate: toll
ROD tarul cad In robia mea (ISP.1 nelegiultii ce-mi oak& ho2

ROD14LX )

*ROBINET

sn.

pl. -ate

an treout asupra Ghetilor... can't sit Heusi rocoseani asupra

Imptratlei (CANT.) ; duptt asezare 01 potolitul acelor rocosani,

se bantiveste In rag In Sas-Sebes (LET.) [pol.

szani n).

tROcogLrric sm.51 adj.

r o k o-

Canaua de metal de la o
fintlna sau de la o insta-

on tots mIrzacii ears' mat rlimisese en dinsul ~I (N.-COST.).

sA Intuarcit ,wnl, ni vorbele curg

on nemiluita (VLAH.) (
4179)

Dacii asupra Impardtiei ItImulut (1.1.-COST.) ; Parthil gonise

lat.os de apt.; : n'are decit

fr.

ROCO$ E)AN: 1-au 'net

ROCOI, RACOSI (- oceso) vb. refl. A se rascula, a

se razvrati: In zilele Int Dometian ImpArat s'an rocosit
pre 1ml:drat-al Si lards! sd rdoosise (CANT.) [pot.].

ROBOTA (pl.-to sf.

Trans. Claca r F

3 ROCOIRE, RACOSITIE sf. Faptul de a se r ocosi; rascoala, razvratire: ass an test rocosirea Un-

Fig. 4179. Robinet.

Muria nelntrerupta,
activitate asidua: ca-

semi se apnea de

curte (8.-ALD.) [VSI.

gurilor cu Racoti Impotriva Nemtilor (MUST.) .

ROCOITVRA,

RACOSITVRA (pl. -tun') s f. Ras-

coala, razvratire, rebeliune: ridicIndu-se asupra Nem-

prin

tilor pentrn rocositurile tor... 1-au nets...

Impreund Cu mumil-sa

ROBOTEALA(p/.

(N.-COST.) ;

carele

sere 'n sus, se puns stand 'n tate. (LUNG.).

din boieri se ale In niscai tapte role, ou

rocosituri asupra domniet ei-1 prindea,
Inteacel turn 11 1nchidea (MUST.) Jr o c o 9 i].

se ocupa cu diferite lucrari, a munci: gospodarii ro-

RITA CO = RACOVINA.

[sl. robotiti].

me multiflore: creste prin flnete,

tufisuri si gradini; numita si rocovina", st eluta" (Stellaria graminea) ( 4183 ).

-eli) sf. Faptul de a

robot i: munca he-

Fig. 4180. Roma.

al lui,
Intrerupta, activitate: mos Talpos, omul de

ROBOT! (-oteso vb. intr. A se afla In treaba, a

boteso pe ling.) cask In asteptarea mAmillgii (VLAH.) ; nu

stin ce roboteam prin grAdind (CAR) ; In vreme de Jana', ',arena roboteso prin return' easel, mat dreg cite cave (0.-ZAMP.)

ROB ,SAG pl.-agar' sn. Naram,

sclavie; captivitate [ung. r a b s a g].

(BRL.) Robie,

ROCOTEL sbst. i C) = CUM

ROCOTEA (pl.-tele) sf. 4 Mica

planta, cu floH albe, dispuse In ci-

ROCOTEL sbst.. = RACOVINA.

'ROBUST adj. Tare, sdravan, voinic, virtos,

viguros: un

o sanatate ,it [lat.].

ROC sbst. Ban. Termen, soroc slugile lei toomeso
om

ul la St. Gheorghe (NOV.) [srb. r o k].

*ROCA (pl. -ce sf. ) Masa de piatra, stand de

piatra, stInca. 0 AA Masa minerala vIrtoasa. sau

fitramicioasa, care face parte din scoarta parnintease& [fr. r o c].
*ROCADA (p1.-de) sf. In jocul de sah: schim-

ROCOVINA (p1.-ne) sf. * 0 =

MIERLVTA2 0

ROCOTE.A 0

RACOVINA.

ROD (pl. -dun!) sn. CD # Genera-

tie, neam: din

de va ti om de

In

bun, sit-1 matt den local lui o semi{ de

roade, d roduri) 4 Poa-

ma., fruct, roads: P0-

(00R.), ghicitoare despre cer si stele" Fu,sta, foi

velistea oftsutelor albe ce

[sib. roklj a].

ROCHIO4RA. (pl.-re sf.

palm' si

.1) dim.
Q1 to du In chllioard (VOR.).

ROCHITA (pi.-te sf.

(.1)

mirie, Plind de pozderie,

RQCHIE: Ia-ti

IT dim. RQCHIE
Hainuta de copila, de fetita: avea o A., de toatd
(:)

trumusetea si o paldrioard de theta nosti-

rumbul !milt asteauti Inca

bineouvIntarea unei plot,
ca ad lege ..n1 URG.) ; pro-

Anl tale oopaoul, ca sa-t

mdnlnce 7,u1 (ZNN.) ; prise iveso dintre pomii Incarcati de
(VLAH.) ; britnindn-se... cu roadeleunor
copaci sea ; rdddoina

%turn este =ark duloi

stn! Infra ..eurile sale

0 RQDITL-PA- Fig. 4184. Rodul-pdmintului.
BITNTLILIII, plant& veninoasa, cu frunze lucitoare, a(NEolt)

) 1
mada (BR
2
4,
ROCHITA-RINDIINVLDI

VQLBURA s.

RC, cru (plcturi

sn. WA. Un fel de
plasa In forma dP
Fig. 4181. Rociu.
sac pentru prins peste
4181) : mut cei ma' multi se prind en roJul (PAC.) [comp. ung. racsa plasa de prins
raei"].

'ROCOCO adj. incur.

mentatiune din
timpul lui Ludovic al xv-lea,
caracterizat
prin profuziunea ]iniilor in-

si sbst. 13 Stil de orna-

coperite adesea cu Pete brune; creste prin paduH si dumbravi; numita si cocosoaica." ,barbalui-Aron".marcet.",piciorul-vitelului",porumbul-cucului", ungureanca", etc. (Arum maculaturn) ( a 4184) p (p1. -dun', roade) Ceca ce seproduce, cc se naste; c urmare, rezultat, folos:
ptntecelui; mat Urzin 'menu a prinde dragoste de din sul, oInd strati "...arils casAtoriel use.) ;
toamna area s'aducli roadele antor TramIntiri (VLAH.) 1 Testicul [vsl. .

RODAN (p/.-ene) sn.

sU-

CALA : Irina Med ...nil ci Joni dna man Care robotea tdcutd (DLVR.)

ROD.A.CA = RADMCA.
RODDE -ZIN.HAR sir RODOZ4-

HAR.

RODI (-dew) 1. vb. tr. 0 A naste, a produce, a da rod CI A

face sa dea rod, sa. fie roditor:

covoiate, a ghir-

landelor ImpleSite, etc. (

4142 2 TLucru Inveohit, iesit din moda,

Fig. 4183.
Rocolea.

vreme (PRV.-LP.) (pl.

barea simultana a regelui si unuia din turnuri, In

locuri anume indicate 4180 [germ Rock a d e].
ROCHIE st. O Haina femeilor de la oral care
acopere tot corpul sau e alcatuita separat din
bluza corsaj, talie, 'alba'', etc. si fusta: de mireasd ; a-sl ridica rochia; Am o

omeneso ;

s'ar zice cd tangelo vdrsat de mine rodeste pdmIntul (ON.).

0.. vb. intr. A da rod., a produce:

Fig. 4182. Stil rococo.

de proSt gust: clteva conterinti la Ateneu, ou sublecte

vor !I indispensabile (VLAH.) [fr.].

ROCODELE sl. p1. Lucruri de mina (horbote,

etc. [comp. RoGoDVLE].

ROCOINA R racoviNA.

3 Pt 0 CO*(E)4N stn. Razvratit, raseulat, rebel:

rodeste aoea tat% grlu, orz Si do altil pine

lures nn se Iasi goald, ct nu

rodeste ctnepa tvoa.) [vsl. rodit i]. Fig. 4185. Rodie.
.RODIE St. * Fructul rodiului, de forma si ma(LET.) ;

rimea unui mar, On cu seminte ro$li, zemoase si

foarte gustoasq ( 4185): tetele noastre se rosiseril oa
niste rod/3 coapte (ALECS.) [ngr. pat].

1076

www.dacoromanica.ro

ROMER, RQDIU sm. 4 Frumos arbore, originar

din sudul Europei, al carui fruct este r o d i a

(Pumiea granatum) ( 4186): flirurile de law! InHoriti 61 de rodieri cresouti pe malurile lui

(ALECS.).

t RODINI sf. pl. 0 * Na$tere, ziva na$terii

.1(

Creatiune # Sfintire, afierosire, tirnosire O Daruri aduse Muni: pine as duce ow la la

mella oe-au nfiscut

(SEZ.);

a se duce,

a merge, a veni In , a face vizita liluzei (de la na$tere WA la

botezul pruncului) aducindu-i

despre popu$oiu" Planta cu tulpina teapana RODsi Irian de paste un metru, cu numeroasetubercute globuloase de marirneaalunelor sau a nucilor,
care constitue un excelent nutriment pentru porci;

create prin mlastini $i pe malul apclor, formind

adevaratc sturani; numita si
page " (Scvrpus maritimus)

4190

daruri: la ea s'au oobortt soarele,

luna 5i stelele 51 au venit la

[vs1.].

IVOR.)

RODITOR adj. verb. ROM.

Care rodeste, care face roade:

pamInt ow; nom ; scale ce va taia

vie roditoare... acestuia sa.-1 tale mlnule (PRV.-LP.)
NHRODITQR.
RODFLT Inv- Rotorua.

RODNIC adj. Roditor, care

educe mult rod, fecund, ma-

nes: oulmea ComarnIculni... 151 In- Fig. 4186.

Rodier.
Linde spinarea... Intro eels dons vat
trumoase si owe ale acestui Judet (VLAH.1.

Fig. 4188.
Rogoz.

RODNICI (-iceso) vb. tr. A face rodni c, a

fecunda, a fertiliza.

RODNICIE sf. Calitatea de a fi rodni c,

fertilitate, fecunditate: vorbese undele Argeaului... de

rodnicia pasunilor 51 boldelor ye cars le scaldit

(VLA12.).

*RODODENDRT.J sm. 4 = 0LEANDRu Ned aid

:

gradini In care Inflore5te mirtul 01 cram.. cedri si rododendri

[fr.].
RODQS adj. Roditor, mitnos: clod plouit la wile
marl a anal (GOR.) [r 0 d].
(I.-OH.)

RODOZ.41.H.AR,

ROD-DR-ZAHAR sbst. X DIllceata de trandafiri: lel de tel de dulceturi: rodozahar,

serbeturi de trandafir 81 de visine (I.-OH.); 1mi gasi pricinit
de la to mien' oe, de la an rod de mbar care se zaharisise
oSoCetxarri].
(ON.) [ngr.

0 ROFT (-teso) vb. tr. Often. X A fierbe (prea) putin o legume, a nu o fierbe de ajuns (ome.).
ROFII, WWI, RIMINI sf. pl. se Bube ce se

fez uneori pe capul si rata copiilor, indatia dupe

nastere; se Intind si se prefac In rani umede si gre-

toase [comp. srb. r o h a v ciupit de varsat"].

*ROGATORIE adj. 1. in Comisi(un a cerere pe

care un tribunal o adreseaza altuia spre a-I invite
sa face, Injudetul sau,o anchetasau oare-care acte
de procedure pe care nu le poate face insusi [fr.].
ROGOADE ex- ROGODZLE.
ROGODELE, ROGOADE sf. pt. Tot fclul de
poame: oaeele vitruite se atundau In gradini ou rogodele
(Oom); de Sint-Ilia nn-i bine sa lucre omu, di bate piatra

-as..

(OR. -N.) [comp.

Rocobvix].
ROGOJINA (p1.-tni)

rogoadele

pat, etc.

iasa In ulita mare

PIR-RQ$II
g o z U].

CIPIRIG

r 0-

PIPIRIG

ROHATCA (p1.-atci sf. Mold. Bucov. 13ariera

(la marginea unui ora$ : tocmal olnd am intrat In Iasi,
pe rohatca Marini (CRC.); olnd s'a vasut la , s'a aSeaat
Jos pe troecot (VLAH.) ; patasca venea sit watt. De oonul
Iordache spre

(GRL.) [rtes.].

ROHII, RQIIINI am- RQFII.

ROHMANII sm. pl. Bucov.

[rut. Rochmannyj].

= BLAJpai

ROHMISTRU, RQTMISTRII Sm. )4 Capitan de

cavalerie (la Poloni) : legit-au bidet& la hart polcoV-

nicul Gligoras Ivanenco en rohmistrii lui gi cu tovaritsi de

la steagul lei (N.-COST.) [pal. rotnaistrz].
ROI (roesc) vb. intr. I t A se Inmulti $i a lest

din stupi, shurind in roiuri, spre a cauta un note,

local (vorb. de albine): pentru oa sa roaasea stupli bine,

sit se semene aproape de prisaca... hrisca (DRAOH.) 2 A

sbura, a alerga In numar mare, de cold pinta cold;

a furnica; a se revarsa: thane orate In straturi verzi...
tar printre ale roiau fluturi rosii (Epma.) ; iarasi lzvorilso din

[srb. roiti].
ROIB 1. adj. 7.k Cu parul de coloare rosatica

codri cete de I./iron/ co roese spre 221bAlt (VLAH.)

(vorb. de cal , roscat: cal dot cal miruntl, 1, sedean

cuminti In drum, cu capetole placate

(SAD.).

2. sm. Cal roib [lat. rubeu s].

RQIBA (p/.-be , 0/ten. Rol= (ciAus.) sf. 4 Planta

cu tulpina aspra si aeatatoare, cu flori albc-galbui,
grupate in ciorchini, cu fructele alclituite din niste

ciu", pgachina" sau rumenele" (Rubia tinctorum) 11 4191) [lat. rubi a].
ROINIC adj. Care sboara de cold pins cola,

ca un r o i u de albine fern stup: Domnind sumet si

4187); no

Fig. 4190.
Rogoz.

Rogoz.

boabe ro$atice, ce devin_mai tIrziu negro; e intrcbuintata ca planta tinctoriala; numita. si bro-

sf. Impletiturk de papure ce se asterne pe

jos, pe scindurile unui LE
oar opera en o ' ...date sa

Fig. 4189.

tladr pe owile stoluri tEm91.).

ROINITA' (p/.-te sf. # Planta cu miros placut, cu flori albe, mult cautatit de albine; e inlrebuintata

(NEON.) ;

In vremea veehe, cind

Fig. 4187. Rogojina.
poporul voia se atraga
atentiunea Domnului asupra unei nedreptilti,
aprindea unul sau mai multi cite o rogojinb fa-

In medicina. pentru
e.

cut& sul si o a$eza pe cap, cu partea aprinsa.

In sus: netlind vezirul, dat-au boierii raga la !Augur 'moltIn cap (N.-COST.); TIrgovistenli...
ratul, aprinzIndu-si si o
an venit la divan la Buouresti ou rogojini aprInse In cap
al on jaiba fn Protap sass [srb.].

ROGOJINAR sin. 19 oa4 Cel ce face sau vinde

rogojGini.

ROGOZ, 0 RAGQZ sbst 4 0 Planta ierboasa cu

tulpina dreapta, in trei muchi ascutite;creste prin
mlastini si bald, pe malul lacurilor si al riurilor
(Carex riparia E14188 ; (C. vulpina
4189):
Mau sa creasca din aces gropitit niste trestle si niste rogoz
mat frumos dealt pretutindeni (MP.) ; Maim% ulna. In ro-

goz asounsit tom), ghicitoare despre ;,iepure"; Iese

mosul din rogoz, Cu ordocu 'ntors pe dos (PAMF.), ghicitoare

A.L_

Fig. 4191. Roibli.

Fig. 4192. Roinita.

proprictatile. ei stimulante si digestive; numita $i

iarba-stin Jului", matlicina", rnelisa", roiste",

etc. (Melissa officinalis) ( 4192 [r o i u].

1077

www.dacoromanica.ro

R0

(pl.-te sf. 4 Mic stup purtaret., In

R 0 I- careRQINITA.2
se prinde noul roiu [srb.

ROM

ROITE sf.

Faptul de a roi (verb. de

46

albine :

hrisca pe vremea roistil s& tie totdeanna InfloMt& (DRAGH.); irises BA se seamine de timpurin, oa ass pe Umpul rolgtii ad tie Int loritA $1 sA aginte a alblnelor (ION.)
2

RopliT .
ROTT sbst. 411g. Faptul de a roi: &mit ce a roit atu4,

iu1 data san de don& or!... trebne a se opri .0n1 fetezIndn-se

*ROMAN' (p1.-fine) sn. .. t Povestire Inehipuita, wis& in prow, in care autorul cant& s)'i

excite interesul, fie prin jocul pasiunilor, fie prin

descrierea moravurilor, fie prin ciudatenia aventurilor: Moscone, social, istoric, de aventuri, etc.

Povestire in care faptele relatate nu par a fi

cu putinta; serie de aventuri extraordinare [fr.].
ROMANS sbst.

*ROMANCIER sm.

(ION ).

R9IU

sn., d sm. t 4 Multime de albine, iesite din stup, ce sboara. In grup compact,
Impreuna cu matca tor, spre a-si cauta un alt lo4193

Ca*

nn .0 de albine se InvIrtea In sbor De

RQMONITA-PUTUROASA

AURATA.

Or

*ROMANSC adj. AP () Ce tine de roman:

fan

., 11 y Asa cum exist& numai in romane,

nu Insa in viata reala: aventuri romanoti; idea roma-

deasupra capulu1 Ban $1 um-

nest1 [fr.].

blan bezmetice de nolo pinil

cold, neavind too undo sit se
aseze (can.) ; oe tocmalli ad
hie la o oaste ce era ca un

vate din latina vulgara

`ROMANIC adj. () 27
Limbile 0, limbile deri(romana, sarda, italiana,
reto-romana, franceza,

!Ara matcA im..cosr ; batul pe

provensala, catalana,
spaniola si portugheza);

care s'a asezat row! Intliu

e tare bun sil-1 porti, olnd
(VOR.) Pr.
anal. Multdme mare de
insecte, de pasari, etc.

mere nndeva

re se trag din Romani

0 61 Arhitecturft

m11 de licurici...

Fig. 4z93. Roil.

de rindunele (GR.) ; nn .0 de granri (o.-zAmf.); Pe crengile
Daduril, nn 0. de DitsArele. Cu-o lung& ciripire, la soars se

tot astfel, despre o multime mare

(ALECS.) ;

de oameni sau de alte fiinte: Venit-au roluri de

'Infiniti mom ; o miscare generals se face In roiul de oameni to.-homr; aici e 0.0 de ciocoi

(ALECS.); onrgean plaiesii

roiuri de ye sub poalele codrilor (VLAH.) ; adesea repetat :
oolo, clupa eine cea bund, prind a vent roiuri, roinri de dna

81 zmei (w.f.); de asemenea, despre o multime mare

de lucruri de acelasi fel: on puternto de solute! (WC) ;
roiuri de undo
tinerete (GRID.)

VSI

O ROJMALIN
51 o'un fir de

roiuri de glnduri $1 amintiri din

(EMIR.) ;

r o j].

(1K.-BR03.).

care slnt inscrise, la tribunal, procesele In ordinea

In care urmea7a a fi judecate p Ceea ce un

actor are de invatat dintr'o piesa de teatru spre
a recita pe scene: nn-ei tie .0n1 ID 0 Personajul reprezentat de actor 1 C) F Chipul cum se
podita cineva In anumite ocaziuni; partea ce is

cineva intro afacere: a Bloat an mare In (moots. dacere

(Y) Atributiune speciala: nu-$1 pricepe de
shins .u1 de InvAtittor [fr. r 6 I e].
7

ROL : a %oat o

InsemnatA In pa-

tria as (REIM) ; pare unpaiazzo Intr'o.0de intrigant(EMIR.) ; aicea vulpolul nu baud rola persoane1vrednlce de osIndire (PM).

*ROM1 pi.-muri sn. 8 Rachiu foarte tare obtinut

prin fermentarea melasei sau sucurilor trestiei de

zahar: ar ti Yost un om pretios, dacit nu era atlt de devotat

.mini de Jamaica (I.-GH.) ; 11 tract De mtini, ye pioloare It

ye coaste on

rom"].

amestecat Cu yin

Fig. 4.194. Stil romanic.

din al xin-lea, inspirat de stilul basilicelor latine si In care se gasesc amestecuri de elemente
orientate si bizantine (1 4194) [r o Ina nil.

*ROMANIST sm. ta Invatat care se Indeletniceste cu studiul limbilor romanice [fr.].

"ROMANISTICA. sf. 47 Filologie romance

[romanist].

ROMANITATE sf. 0 Calitatea, caracterul

de Roman sau de descendent al Rornanilor:
aceste neamnri... a'au pinta BA oteargii din tats pitmIntnln1

do cc (ISP.) 0 col. Popoarele romanice.

ROMANITA, noiAbriTA (p/.-te)sf. * = zigmo-

on -ce mini%

NITA : En pe-nn t)r de romaniti Vein cores de ma iubesti

(ztert.) ; smiting Intlorits on romitnite Instelate (Im).

ROSMARIN: Tot ou in gi on yelin

ROL -tort sn. Lista, Inseninare, catalog

0 0 Lists de contribuabili 0 A Tablou pe

ROLA. pl.-le sf.

stil

arhitectonic care a predominat In sec. al xi-lea, al xu -lea si o parte

tree In roinr1 (VLAH.) ; IT/Uri

'maim

e, p op o arele ca-

popoare

sburind In grup compact: un de tluturi albi

(ALECS.) ;

Autor care scrie romane

[Cr.].

(DLVR.)

[fr. rh u rn, pron.

ROM', mat adesea warm pl. Trans. 2 Nisip

care tontine our (vw.) (PSC.) [comp. ung. r o m
daramaturi"].

*ROMAN' 1. adj. 0 I Care apartinea Romei din

vechime: dreptul de, poporal ; catittean
eel ce se
bucura de aceleasi drepturi civile si politice ca si
cci nascuti la Roma; dire -e, literele cu care Romanii scriau numerele: I 1 , n (2), in (3), iv (4),
V 5 , vi (6), vu (7 , VIII (8 , Ile (9), x (10), xr.,
(40 , L (50 , xis (90), c (100 , D (500), M (1000)
Gare apartine Romei moderne; Biserica A, Bi-

,,

a,

limba moderna deserica eatolica 4i Limb&

rivata din limba latina vulgara: limbs romAnit e o
litere de text obicilimbit ..4 $ erecter

nuite, cu trAsAturile perpendiculare, spre deose-

bire de cursive" sau italice", ale caror trasaturi sint oblice.

g. sm. Locuitor al Romei vechi sau moderne
[let.].

ROMANIZA. ( -izez) vb. tr. girefl. 0 A (se) face

Roman [fr.].
ROMANTIC 1. adj. 0 Pitoresc, care-ti aminteste frumusetea jocurilor descrise in poeme sf ro-

mane: trecnrdm $i Vales Putnei, cea mat vale oe e dat

ochilor ad vaza (GR.)

Romanesc .#' Gen de

literature care, renuntind de a imita In mod servil

literaturile greats gi latina, 10 Intinde privirile si
cercetarile la toate timpurile, cautlnd emotiunea

In toate subiectele si sub toate formele, lard a-i

pasa de regulele si traditiunile consacrate de autorii clasici: scoalit .t; poet
2. sin. Ar Partizan al scoalei romantice, scriitor
In genul romantic [fr.].

*ROMANTISM sbst. At" Scoala literary a scriitorilor romantici care lua nastere pe la Inceputul
veacului al xix-lea [fr.].
*ROMANT (p1.-ton sn.. AP Roman: nu sent

niste .0nri In cart sit se desfAtfure peripetille unel intrigi

(1.-13I1.);

fata nn-si stria mintea et suflettil on nri

[it. romanzo].

(SAD.)

'ROMANIA (pl. -te) sf. O Cintec duios sau me-

lancolic: am sit-ti olnt o 0,0 pa care am eerie -o ieri noapte

(OLVR,) 0 j Bucata de muzica scurta, Daly& si

gratioasa, compusa mai adesea pentru cuvintele

dintr'o romanta [fr. r o m a n c e].
*ROMANTICS adj. (:) Cu un spirit visitor, cu

idei ce nu cadreaza cu viata reala, doritor de aventuri ca cele descrise In romane: toarte romantioasit,

ea tines snit is societatea tionnor studenti (CM.); SM.:

De ici pe colo trecea ate un ce fluierInd (CHIN.) [r o m a n s].

ROMAN 1. sm., nomANcA (p/.-ce) sf. 0 Locuitor

(locuitoare) sau originar(a) din Romania Nas-

cutai

din parinti roman) 0 F

Ts

Om: fi-te

om deal poti, .0 verde In tats prigonlrii (ALECS.) 0 F (2)

Cu
Tam: s t4ranul, en slut boier Moldovan, declamau
mIndrie elevii Ini Cuouli $1 Chiriao (ALECS) ); Dentr o gait de
iarba, lua vita ului din blitAtnril oejtH., ; boierui, end fi e
loam, se plimbit, 0.0n1 Ilniera, far Tigannl clntd (ZNN.) 11
0 IPIIr aumAN.

1078

www.dacoromanica.ro

2. adj. ROCaAlleSC: poporul

...a

[lat. romanus].

limbs ..41; Ilteratura

ROMANZe. sm. dim. ROMAN: olnd voim ail aratam

vitelia cuivas steam pain de sae voinie, nu gluma (MP.).
ROMANCA MP- ROMAN.

ROMANESC adj. 0 Originar din Romania

Privitor la Romania, la locuitorii ei sau la

limba vorbita de ace$tia: obicein ; Tara Romineasci,

Romania; limbs romaneasca; carte roma/leased. [R o-

mAn].

In
In chi,
a spune verde, fart). Incunjur [r omanes c].
ROMANSTE adv. 0 Ca Romanii
limba rornaneasca: vorbea ; F a spun

multe bulevarde sau alee: Anil al [Miles de la sosea

0 Portiune de pamint, in forma circulara, se- ROM-

manata. cu flori, Intr'o gradina sau intr'un pare:

S'an scuturat rozele toate In ul paroulul ducal

...male de nee aeezate $1 Riese dupi color! (BR 4N.111 A Pas

de dans in care unul din picioare descrie un semi-

cerc, inainte sau inapoi 0 X Vizita de noapte

Manta la diferite posturi spre a vedea dace sen-

tinelele veghiaza, de se execute regulamentele de

politie, etc.: a lace ~nl, a 11 de ~, a avea Insarci)la-

rea de a face rondul [fr. r o n d, road e].

'RONDA. (p1.-e st. ) IF Fel de scriere cu trasa-

RO1VIANTCA. sm. dim. ROMAN. Cuvint pus mai

ales In gura Tiganilor, In snoave.
ROMANIE sf. Limba romaneasca: pe , romane$te [r o ma n].

aCte ZoOe

RO1VIANTME sf. col. ROMAN. Toti Romanii.

etgleMggqN5

*ROMANTSM sbst. 0 Spiritul romanesc, sentimental national al Romanilor: desteptat In lupta

contra Domnilor fanarloti a Inoeput a olnta slava strimoMama

(1. -OH.)

[R o ma n].

11 47 Particularitate a limbii romane

*ROMANIZA. ( -lzez) 1. vb. tr. 47 A da o forma

ram/incase& unui cuvint imprumutat dintr'o limbb

strains A deprinde cu obiceiurile romanesti,

cu felul de viata $i de gindire al Romanilor.

2. vb. refl. A se face Roman, a adopta firea,

felul de viata, obiceiurile Romanilor [R o m a n].

*ROME (pl.-burl) sn. A Figura geo-

(o.- zAMF.);

Fig. +zoo. Ronde.

Fig. 42or. Ronde.

turi groase $i aproape perpendiculare

4.00,
(
4201) (1) Manta lunge femeeasca, faro. mined,

mai adesea Irnblanita [fr.].

*RONDEL
-elori)sn. .0 PoezioarA de 13
versuri cu della rime, ale carei prime cuvinte se
repcta dupe al optulea $i dupa cel din urma. vers

[fr.rondeau].

*RONT (pl. -turi) sn.

ROND: Avri de Dori in toate

metria. compusa din patru laturi egale, un fel de paralelogram cu dour

%tele, cascade de clematiti... se adunaseri alai oa a& Mc& on

*ROMBIC adj. A Care are forma

unui romb [fr.].
"ROMBOEDRIC adj. A Care are

RONTAI (-OM, -tileso) vb. tr. $i intr. A minee

rozInd cu dintii $i produclnd un fel de sc/rtlit; a
canta so. sfarlme cu dintii ceva tare $i uscat: do-

rain (BR.-VN.I.

unghiuri ascutite $i douil unghiuri obtuse (Ei 4195) [fr.].

forma unui romboedru [fr.].

ROMBODRU sm. A Paralelipi-

O RONT sbst. 0 /ten. Ban. Os moale, care se poate

roade; sglrciu, cartilagiu [comp. BoNTAT].
Fig 4195.
Romb. j

bannl Incepn a

ped ale carui toate fetele sint ni$te

romburi (LA 419 [fr.].
ROMBOID sm6) . A Vechiul nume al paralelogramului [fr.].
ROMBOID.AL adj. A In forms
de romboid : prism/4 4; !rum& .4

TAITVRA (pi.-turi) sf. Faptul de a ronta i:e'anzea

numat, prin racoarea noptli, rontilala caluinl (coti ; t se
pAru o& ande rontliitn1 unui cal care paste (D.-ZAMF.).

ROORA
RouR4.
ROPAI (-pain) vb. tr. $i intr.

4197) ; in in mina lanai Malta,

on mouth; o-o la vIrt (oom.) [fr.]:

O ROMON sm. Ban. Oas. * = RQ=NITA.

ROMONITA(p1.-te)
musATVL:

(waste

I
sau --

01 troscotel (RET.)

-DE-GIMP

end $1 ropaind

(MAR.)

ROPOTI: Tot str1-

comp. RAPAI].

ROPAIT sbst. I1 aptul de a r o p s i, ropot: se

44

prin mate scum prindea a

porch...

o limbi Ingnsti de herastran... Incept) si rontile In miScarl

dese el regulate (CAR.) [(MOM. ].
RoNTALEAA. (pl. -tell) sf., RONTAITSbSt., RON-

sf. 0

is Doricele prim Intimerec use.) ;

rontilau ghinda, Mind eland is guri (Oom) ; pr. anal. :

auzea ...al tailor pe Intinderea empului to.-rAme4

0 R9PINA (pl.-ini sf. 41. Groapa, sant facut de

on cloturi (LUNG.)
ape; rovinA: 5l s'a pomenit Intr'o

[srb. ropa +rovina].

PaoasTA, plants cu flori Fig. 4196.

ca ale mu$5.telului, ce Romboedru.

ROPOT (pi.-ote)sn. Trap ; sgomotul cop itelor

lovite de pamInt, chid alearga caii In trap, tropot:

Fig. 4197.
Frunze
romboidala.

cre$te prin locuri nisipoase 1, prin finetele sterile (Anthemis arvensis)

(E 4198 0 ...-Ptrru-

RoAsA, plants, CU miros

neplacut, cu flori ca ale

un
de cal gi nn zlinginit de arme (Oom) ; tresare de un
vomit de pa deal (VLAI1.) Pr. ext. Ori-ce sgomot ana-

log, cadentat, repetat; rapait: In ...nil plop ce idea...

n1

de grindin1, ...vin sigeti de pretunemiluit(Dom) ; Ca

linden! (EMIN.) ; s'aude viind nn vnet ea an., de pleats (vUM) ;

Ramie valurile cad, Cum se abate 'n delta

(COW ; no

Apa 'n vad

de aplauza ontremuri sale ca o mica% naJoi.i11

O Goana In trap : apoi di b1cin iepelor $1 iar mai trage

tin

(CRO.)

0 saitatura, jot, dant (cu bataia ea-

dentata a picioarelor): tragem on . s1 doni 01 trei, de

era clt pe ce ea ecoatem suilstul din yopi (can.) 0 Sg0-

motul produs de una sau mai multe persoane ce

lucreaza. In grabs, alergind de colo pine colo; dirdora: Mate trebnrile easel le Maim Mantel un
dlinineati rolni sears era In ...ale prat/1411'1i
tIrgul de
alegerllor (BR.-VN.) [Camp. vsl.

(BR.-VN.) ;

(vi.Aa.) ;

de

urla
or

rapat

rus. r op o t a].
ROPOTI (-atm vb. intr. A tropai, a rlipai,

a rasuna sgomotos de lovituri cadentate: PAmintul

Fig. 4198.
Romoniti-de-cimp.

ropoteste sub tropot de copite (ALem)

Fig. 4199.

ROPOTTN(I) Pr RAPcai(i).
ROPOTITOR adj. verb. ROPOTI. Care ropo-

Romoniti-puturoasa.

musatelului; numita $i mararul-clinelui", fnlica", roman", etc. (Anthemis cotula)

4199
[r o m a na].
ROND (pl.-dart) sn. Figura eirculara, cerc,

rotocol Piata circulars de la care pornesc mai

teste: ca un tenet Mem% prin multimea oe se adunase

In meal palatelor ImpAritesti (MERA) ; lar ROTOPITOR.

ROS 1. adj. p. ROADE Uzat, tocit 111 C)

NUM.
2. sbst. Faptul de a roade. roadere.

1079

www.dacoromanica.ro

ROS

ROSATVRA (p1. -curl) sf. Faptul de a roade;

ROS- parte
roasii: furnlearinl furnicii de picture... se tntrebuinRO teeza la rosAturi de
(MAR.) [r 0 S].
1110.081.13

*ROSBTF p/.-itori) sn. IC Bucatit de came de

vac& coapt& In cuptor, In asa fel Inc It sit ramlie

ro5ie la mijloc fr. < engl.].

*ROSBRAT, RQSTBRAT (pl.-ate) sn. X Came

fripta In tigaie (mai adesea cu ceapa) [germ.

Rostbraten].RASCAL.
ROSCOL

ROSMARTN, ROZMARIN sm. 4, Mic arbust pia-

cut mirositor, totdeauna verde, cu

flori albastre, rar albe, dispuse la subtioara frunzelor (Rosmarinus of /i-

cinnlis) ( 4202) [lat.].

C ROSQLIE 5(. Trans. Q Un fel de ra-

chiu Indulcit cu zahar sau cu miere

[it. east glio).
ROST pl. -turf) sn. 0 I. Gura: Ah1
(pe

de-a ..11), pe din afara: pits pe Arghir

din seoarta pint In seoarta 0.-on.)

Golul dintre firele incrucisate

a le urzelii In care se arunch suveica,

clnd se tese 0 A Golul ramas Intre
caramizile asezate una lingk alta, la
zidit, Intre sclndurile puse alaturi, la o
dulumea, la acoperis,etc.: o mita face

lrdit,

VT'

de pleoare, de mtncare; a face..

slugA la oasa poen, ca sA alba p1 el In fume (31..V.) (C,

T, Mers, felul alcatuirii, modul de a se folosi, mecanism: nu-1 stie ",u1 1 (E) Urinift: nu-i title de de
Vre-o trot zile (MP.)

lat. rostrum].

A forma rost u l cu firele

urzelii.
*ROSTBRAT sr RQSBRAT.
ROSTT ( -ten 1. vb. tr. p A scoate din gura, a

ex-prima, a pronunta: on cuvint, o silabA 11 A

spune, a cuvinta: un disours A pune ordine,
a face cu buns rInduiala.
3. vb. intr.
A schimba itele la tesut: la sul
slot Bona femei care rostesc pi an bunt% gni& ea as nu se strice

situ Inctleeasca rostui (LIM)

A largi o gaura cu

sfredelul s A face rost de ceva, a pregati: vezi de

rosteste de masa, ail mtnelim p1 8ii ne veselim use.) ; sit mergem,

dam rostit pi o tinA de mincare $1-1 paoat as ramtie (Lump.).

2. vb. refl. i A se pronunta: co ce mIndrie trebue

11A se It rostit a dorm zi printre COMaraZii 10r (VLAH.) 0

A se /njgheba, a se alcatui: sea lost rostit, pe vremea

math rumen, o swell aci

(LUNG.)

[r 0 s t].

ROSTIRE sf. Faptul de a (se) rost i, pro-

nun tare.

ROSTOGQL, 0 RAsroGOL, 0 R&s.rAarn sbst.

0 Dare peste cap; cadere de-a dura, Invirtindu-se

ca 0 roata: Ind 1-am tras un pump... o and de-a rosto-

ffolul in oelalalt colt al vagonului (sLEcs.) ; clod puse, mare,

ursul umfirul lid, se dote bolovanul de-a rostogolul pi ursul
peste el (ISP.) ; call )unecau pi se ducean de-a ristagolul
(CRG ) ; Sean dug lute rastagol Duna trupul ce fusee (STAN.);
Rostogol dupil 000l, Irina alba 'ntr'un picior IGOR.), ghici-

toai e despre cureubeu" O * Plant& cu flori

alburii, cu antere albastre, dispuse intr'un capitul
globulos; numita ci maciuca-ciobanului".scaiu", etc. (Echinops sphaerocephalus) r O
=
TATaRNIcA.

Prinde muschin (PANN);

goleau In eapul sau (CAR.).

frInturila de ginduri co se rosto-

ROSTOPASCA.RoSTOPAsTAsf.

3 Planta care tontine un lapte galben-portocaliu, acru si foarte veninos, cu tulpina dreapta, acoperita Cu peri lungi si rani, cu flori
galbene; e Intrebuintata In medicina popular& pentru vindecarea L.
taieturilor, contra tusei $i contra <4..

Fig. 4203.

*ROSTRAL adj. 14 Coloana

lmpodobita cu ciocuri de corabie, embleme ale unei victorii navale
4204) [fr.].
ROSVRA (pi.-auri) sf. Rosaturti:

(de ban', de un bilet etc.), a cauta sa-siprocure taranii...

se duo BA mai fact%
pi de alto penile (VLA)1.) a M ij
kw, plan, metoda: sea dus sit cerceteze de nu e vein%
de Bedew* y Capatuialli; folds: sA to mai ajut pi
es_ ea-ti fact pd tu aa. aid ca tots megiepii fisP-r; ramase

ROST*. vb. intr.

rostogolepte; piatra care se rastogolepte din be in boo nu

rostopast].

ratiune, scop: nu inteleg ~ul acestor vorbe; nu ptiu on co

a venit aici ; toate luerurile (pi aveau 111 tor; mai, once
tulburi tu apa, de nu pot sa bee viteleP 'VAS.); Indoielile
nelinistitoare despre ul 1111111i (BR.-VN.); a-1 da de aia T
Ordine, regula, rinduiala, a.sezare, dispozitiune;
socoteala: om ou
le face toate an OO Prega-

fundul acelei rip' (VLAH.); )AcrAmi)e 1 98 rostogolira pe brain

sal albi-galbeni (DLVFL) ; panduril se Imbrinceau pi se rostogolean pe scars tooml ; 0: banul e Mout rotund, lesne se

(A 4203): Frunzik verde rostopasoa, L-om

chizaturli In unghiu formats de nuielele

Impletite ale gardului Sens, Inteles, noima,

tiri, preparative: a face

rostogoli din lnaltimi p1 toata !sluice hit caste... pier' In

mina In clmp sit eased (BRL.); imbe(le) RostopascA.

dulci... uneori se ling cu sue de rostopastii (PAC.) [rut.

11

bagdadiei gamin% de
sa cure% printre
Inept% (SAD.); a umplea
Des-

a (se) da de-a rostognlul: stinoile IneeennI a se

negilor; numita $i ealce-mare",

crucea -voinicului", iarbaLrindunelei", iarba-de-negi", negelarita", etc. (Chelidonium)najus)

ce tramoase vorbe din "-ill lui rasar I (cope.);

stint sa-ti fie 11, mop Ioane, cA at vorbit din
durere (CRC.); a invite, a en, a spune) pe de ,
pe de

ROSTOGOLT, 0 RAsT000LI, 0 RAsTAGOLI(rolesc)

vb. tr. si refl. A (se) asturna peste cap, ea o roata,

turnloarele se intrebuinteaza... pi ea lead

contra mai multor boale, precum rosurl Ban
rosittur1 de piotoare... pi pentra mune allele
(MAR.) ; tmaaratul... ne mai Dana rAbda rosuraurechilordinpartea Tigancii ise.) [r 0 s].

ROS sr RQ$11.

ROSALA, RO$EALA (pl. -pen, -pale)

St. C) f Rosata, rumeneala Vapsea rosie, in spec. aceea olylinuta prin

fierberea bacanului, cu care se roses

ouale de Pasti: (mile) in rosele se Herb

in olocot, dupit care se scot (PAW.) [r 0 I].

Fig. 4204.
Coloana
rostrabA.

RO.4TIC sr ROSIZTIO.

ROA).TA, ROWATA (pl. -petl) s f. (1) Coloare r o-

sieT O Coloratiune rosie a fet.ei sub efectul unei

ernotiuni vii, rumeneala: ropata obrazului Pata
rosie pe trup F Roth: boala numita sau rotii
(MAR.).

ROO.TE4i. s I. 3 Planta ierboas&, cu flori fru-

moase, trandafirii; numita si crin-de-balta", flnul-camilei", micsuneaua-apei", papurica", etc.

(Butomus umbellatus) (,_] 4205)

[r o$at a.].

rtocA sm.()

Cel ce are obrajd

rosii din
roscovan.

fire,

ROCAT adj.
Cam rosu, de 0

coloare ce bate In
Xosu,rosietic:suner
care se numesc
Pietrele Fete 1 (noon.) ;

oarturaril
acelora

vremilor

ni-i

anti%

ropcati la fatit, greoi

Fig. 4206.
Rolcov.

4205.
pi mittahalosi (VLAH.); Fig.
Ropalea.

vorb. de par: (Irma

08-0 netezi favoritele

(DLVR.) [r 0 9

c a].

ROCOBAN, ROSCODAN sr RO$COVAN.

RQCOIT' sm. 3 Mic arbore, originar din Arabia, ce produce niste fructe foarte dulci, numite
roscove", de forma unor teci negricioase. cu numeroase seminte (reratonia siliqua) ( 4206) [vsl.

r oaf Coat].

Ro:?COITa Pr RUCOV.

ROCOVA (p1. -ye) sf.

P.- RQSCOV'.

ROSCOVAN, ROSCOBAN, ROSCODAN adj. Rosu

la fats, cu obrajii rosii (din fire): un ropcodan grasuliu,
en fate viola (CAR.) ;-S777. :n'apuca BA piece fats pi ropcovanul

1080

www.dacoromanica.ro

1ntril 'napoi

(CAR.) ;

despre coloarea parului: mnstata

roscovanA, tunsa Rutin De buze ivt.sH4 : on o barbs roscovana,

Imblesitit de prat 51 de tam de tutun

RO$EALLA s. Rostu,A.

(D.-ZAMF.) [r 0 0

C a].

Row, (-yen) 1. vb. tr. A face r o S u, a vapsi in

rosu, a lnrosi: male de Pesti.
2. vb. intr. A se face rosu la fate, a i se urea rosata in obraji: Nu uita c'aci se care sit rogesti de modestie
(vLAN.) ; ma tad sit roeesc de rueine.

LI. vb. refl. 0 A se face rosu A i se colora

obrajii In rosu prin efectul unei emotiuni vii, de rusine, de placere,
etc.: o

vedea stilcioasii... rolindn -se de

cele dintlin vorbe de dragoste ale in) ivi.A1-1.);

Se rota Pita in albul oehilor

ROI.A.TIC,

ass,

2. sm. X Soldat din cavalerie Imbracat In tunic& rosie ( 4207): to

ei verzieorii calAri

ROTARITA we- ROTAREASA.

ROTA$ sm. Calul de la r oat e, de lingli oiste:

LIMICA 0 8.230 Pete de 15-25 de

cm., cu corpul lataret, $i turtit, capul

ditdn ghies ....Dor 51 urni din boo citrate

luta dinteodatit si Pe i

scurt, gura mica; e de coloare verzie-alb&strie pe spate, argintie pe

sint rosii, far ochii, aurii, au cite

un mic cearcan rosu; traeste niai
ales prin balti $i In a-

ta."(Scardinius erithroftalmus) (1:1 4208)

)4 = BgEILITA.

Fig. 4209. Roloara.

ROMALIN = ROsMARIN: Tie

pete rotunde

la fereastra (DENS.) [ung. r o s t ely].

O RQ$TINE sf. p . Trans. Nuiele de ingradit, din
care se mai lac cosuri $i funduri de car (Vic.) [comp.

Rosniu].
R9 IT (f. roele), RIDS (f.
loarea singelui: yin
ca

1. adj. 0 De cofascia; marea ueeie;

pe- TARBA 0 Rosa In foe: tier A., C) De un gal -

ben batInd In rosu (vorb. de coloarea parului):

t, (ZNN.)
0 Rasa roe* sau artimie, rasa alcatuita de indi-

par 00: sit to Weasel Dumnezen de omit spin 51

reel

y C) 0 Ce
tine de partidul liberal: ziarele, nnele shit slim, #1 allele
ro511 (I.-OH.).

2. sm. O 0 Membru al partidului liberal, In

pl.

ot

Corp de calareti Imbracati

',conservator")
in haine rosii pl.
= MIRVTA.

sbst. Coloare rosie Suliman rosu; rumeneala. 0

Cupa (In jocul de cart* tantele
de

mil sparin de
creasta ei ( =

(p1.-tie) sn. Trans. 0 uo. de sclndu-

opozitie cu alb" (

[lat. ros eus].

FIOULTTA (p/.-te) sf.

= PILImIcA [r o * u].
*ROTACISM sbst. L27 Schimbarea unei con-

sonante In r 0 in spec. In filologia romana,

schimbarea lui n, asezat Intre doua vocale, In r,
cum se Intilneste In clteva texte din veacul al

xvi-lea, $i astazi In graiul Motilor batrIni $i In dia-

lectul istro-roman [ r.].

*ROTACIZA (-izez) 1. vb. tr. Co A schimba pe
n intervocalic In r.
a. vb. refl. A se schimba In r (vorb. de n intervo-

calic) [r o t a ci s m].

*ROTACIZANT adj. ta Care rotacizea-

Fig. 421o. Cal rotat.

a pupezei)

rele sau de lemne cioplite (CONV.) O Gratie de her

$i Pie)

toare despre bostan";

un Cart mare 51 t, (ALECS ) ;
cea eel de pene

genii din America de Nord, numiti

(nip PIRLE 0) 0 De amnia.: ban

4.14.11

tats -tan umtlat Pe-un deal

mare 51
(GDR.), Oiei-

ee ciontat, CO. esti

coDil DIAStarflat (IK.-BRS.).

O RO*TIU

WOO Diva-

ce In glum& celor ce
poarta ochelari.
ROT4T adj. 0 Rotund (ca un disc): Sade

ochiaria" sau ocheniROWT sbst. Faptul

(DLVR.) ;

5i

ye Inaintael (1).-ZAA4F.); F (D:

sari -pi -ar X11, sit -Ii riimlie
Inaintasii i (RV: CM), se ni-

Fig. 4207.
Roior.

pele curgatoare line; numit $i ,babusca-rosie",

de a ro$I.

eel ce bags $i
scoate formele,

= Fr-

coaste $i alba pe pintece; aripioarele

(1.-011.)

Omul care odinioara Invlrtea roata unei masini tipografice; astazi:

ROTARE4-

ROTOR 1. adj. dim. RQ#U. Cam

nare

SA (pl.-rese), ROTARITA (p/.-te sf.

Nevasta unui r oFig. poi). Rotari.
t a r: nasal rotarila
el Malta Imparatuluf (ISP.)
ROT ARIE sf. e 0 Meseria rotarului
Atelierul rotaruluilj 8 Obiecte fabricate de rotar.

rosu.

RO$10.fiRA (pl.-re) St.

Ware, adnolnd nn
drug de lemn la spi-

masina [r o a t a].

ROSIATEC, ROSATIC,

(Ooos.).

ROTAR sm. 0 (D. Gel ce face carute, roti, etc. ROT

( 4209): pe la inmatates drumnlui, venea ...ll Dowel

spala. Si Ingrijeste

ROWED, RO#IRTIO adj. Care bate In

r o u, earn rosu.

nrma for veneau

Rotita de la sucala, in forma RID_

ROTAN sbst.
de cerc (R: COO.) [r o a t a).

z a, care prezinta particularitatea de a preface pe

n intervocalic In r: text ; grain
0 ROTALIE sf. 0 /ten. @i Virful 'mai gros al fusului wee.) [r o a t a].

(010.)4101peu

de coloare
mai Inchisa
(vorb. de cai)
( O 4210); u-

neori $i des-

pre tesaturi
(DENS.)

[r o a-

t a].
*ROTA-

TTV adj. 0

Care (se) Invirteste: pompa

Fig.

4311.

Marina rotative.

de 0 Wa, meeind a, masina In

care miscarea rectilinie a pistonului e transformail In miscare de rotatiune; # Dread
sau mein&
masinift tipografic& la care zatul e turnat
pe un cilindru, far hirtia de tiparit se desfasoara
din suluri $i se Invirteste in jurul acestui clandru
4211) [fr.].
*ROTATORIU adj. Care alcatueste o rotatie:

miecare rotatorie [fr.].

*ROTATIVNE, ROTATIE sf. O Miscarea unui

corp care se InvIrteste in jurul unei linii drepte
numite axti de , Invirtire: a ennied a pamtntnlul

0 Invlrtirea unui organ, unui corp in jurul axei

sale: ...a proiectilelor r Succesiunea semanaturilorpe acelasi cImp I 4 ii Trecerea institutorului

sau profesorului Impreuna cu elevii sal in clasa superioara, In fie-care an, pin& la terminarea tuturor
claselor [fr.].
RoTT, d INROTT ( -test , d INROTA (-otez vb. tr.
#i refl. 0 A (se) InvIrti ca o r o a t a: un vultur COlosal se rote5te deasnpra noastril

(ALECS.) ;

bltlani1, on titan--

gel for intinse, se rotean in cercuri marl deasupra apei

(ON.) ; se rotes pe itngil Musa ei se InvIrtea ca un wean
()SF.); Daunul riisari In eirtui aeoperieuini ei-ei inroti Denote (On.); tot se primbla De sub tereeti, rotindu-s1 coada

cea tuna gi trnmoasit tsp.); ochii 1 se rotirti In orbits+

win, a privi de jur imprejur: Do-ti
(DLVR.) A -si

1081

www.dacoromanica.ro

ye hum' vietii chit marl $1 visittori, Nu 'ntlineai dealt

ROT- roteat
podoabe, fluturi, paiiete ei Dori (VLAH.); Ochitiorit-5' inrota,

R 00 UT- Din ei lacrtmi eit-1 curgea tem).

ROTICEA, ROTICICA (pt.-Ocala s f. dim. rto*TA. Ro-

uth: o maeinar la comp Licata on atttea roate ei roticele (D.-ZAMF.).

ROTTLA. (pl. -le sf. dim. ROATA. C) Rotiti: se

flori albe-galbui, numita $i iarba-de-stranutat",

pentru ck, uscata $i pisata in praf fin, se intrebu'Ma citeodatti la tras pe nas, ca sk provoace stranutul (Achilleaptarmica) ( ID 4215)
[r o t a t].
O ROTUCE4 (pl. -cele) st. (MA =-

plimba prin oral Ware p'o solndurit, Dna De 'ultra motile

ROTICE.a.

legate !rare ele printr'o osie, $i pe care se razirnti

nunchiului, osul scurt si rotunjit

de la Incheietura genunchiului (
4214) [fr.].

(1.-011.) r Fie-care din cele doua roti ale cotiugii,

grindeiul (ow-

1535).

ROTILAT adj. Rotund (Ca o ro t

a): In

dreptul sfintnlui Soare Este-o masa ..11, De Ingeri Impre-

more 13, varietate de mere.

ROTILITA (p1.-0) sf. dim. RoTTLA.

kratit (BRL.) ; Ban.

ROTT* adv. In cerc (ca o r o at a), de jur Im-

prejur: vulturi ei mare... se 'nvIrteso in abor Sub cerul

oe se 'ntoaroe

deasnpra for (ALECS,) ; baietit jucatori se pun

pa scanne (MAR.).
* ROTITOR
adj. verb. ROTI. Care se roteste: sub

rotitoarele stoluri de oorbt, 9e vAd cImplile albite de oase

(VLAH.).

ROTITURA (0.-tuoi) sf. Invirtitura, ocol:

(fate) Mind o on radvanul pe linga lao mei [r 0 t i].

ROTITA (p1. -tit) sf. dim. Ro4TA.

ROTMISTRtJ

Ps- EQPIMISTRII.

ROTOCOL, ROTOGQL (p/.-oale

1. sn. 0 Cerc,

disc mic: ceilalti 11 trimeteau rotocoale de !um care -1 fAceau... se -1 vie ameteli (BR.-VN.) ; din cognrile 'nalte ale fabricelor Ogle rotogoale negre de fnm (VLAH.); In mnru-1 se
desface un rotocol de lumina Laurie (VLAH.) 0 HIrtie

*ROTVLA (p1.-le) sf. aJ Oul geROTUND, t RATVND

adj. Care are forma unui

cerc sau unei mingi: pa- R....
o masa A;
m1ntul e
bannl a Mont rotund, lesne
Se rostogoleete

uni [lat. vulg.

ROTUNJI, t RATIINJT (-ben), # RATUNZI (ritundl

noapte, muntii CAlimanulni lei rotunieso spinirile goale

(WM.) A taia rotund: U tin ea pre niete eretici,

pentrn

oe-ei Wand barbels ei le rad pe din los

2. adj. Rotund: sew mho et rotocol, Ii dau et ourInd

ocol (PANS) [r 0 a t

vsl. k o 1 o roata."].
ROTOCOLI, RO-

ROTUNJTNIE sf. Calitatea a tot ce este r o

ric sau cilin-

dric: a Pa-

refl. A (se) roti:

te: la gura,

la a fetal, dam mai ales la oohii 'negri ma. 4N.3.

ROTUNJOR I. adj. dim. RO-

TVND. Cam rotund: In ptraul

$ade-o tarca 'ntr'un picior (GOR.), ghi-

creste prin partite muntoase (Homogyne alpina) ( 0 4218)

stoluri de berze se rota-

= mina.
ROTUNZI... =

p rin vitzduh (s.-aLo.);

ape limpezi... se rtisf Iran

ei se rot000lean pa duph

se urlse on aceasta goand

rotocolita Intoomai ca alergatura tailor clod tre/era la aria topos.3; Mircea lei rotocolea privirea,
Fig. 4212. Rotonda.
cad nn vedea nici puiu de
cepa neagra (UR.) [r o t o c 0 1].

ROT OFEIU

adj. Mold. F Ro-

dolofan: ou trn-

ROT OGOL

we- ROTOOQL.

*ROTONDA

sf. A 0

; : ridicit senini, draga-

MANA-DR-APE [comp. lat. r o r e m].

ROURAL (
vb. tr. si intr. 0 0 A cadea routi,
a acoperi cu rota: a ronrat azi noapte C)(E) A pica, a
CERIILIII2

Cladire rotun-

d& cu acoperisul In forma de

picura ca roua, a acoperi cu picaturi ca de routi.;

4212

circular& rij

olmpul inVerSit (ALEC8.) ; code

stanta vlscoasa care ramine ca niste picaturi lucitoare de roua de care

se lipesc micile insecte pe
Fig. 4218. Rotunjoare.
care apoi le suge spre a
se hrani (Drosera rotundifolia) () 4217 ; RQUA-

[r oata .

Sala mare

Fig. 4217.
Roua-cerului.

Sorbind roils diminetii de ye

frunze secreteazti o sub-

ea:ma (0111-.)

cupola(

dupti noptile linistite si

senine, pe plante $i pe
obiectele lasate descoperite pe suprafaa solului:

tk insectivore ale carei

Stoioa,

ei Indesat Taman looului Cu gura

(pl. -de)

de apti ce se condenseaza,

legit at ochi alba:3W, mniati

intr'o de lacrimi (0005.) 1
O EQUA-CERITLIII1, plan-

tund, bondor,
51

RO-

ROUA5 f. 0 Picaturi

dealnri (DLVR.) ; tiErDIDI 1

pal

(a

4216); sea mina la toa- Fig. 4216. Dovada rotunjimii pamintului.

citoare despre varza".

2. ROTIINJOARE sf. pl. * 0 Mica
planta, cu flora roil-purpurii, ce

TOG014 (- oleso) vb. tr.

$ti

o parte din cheltuieli.

mintului

Intinse (DLVR.).

ITIcif.)

A (se) mu, a (se) Intinde, a (se) maxi: a-vi

moeine O A taia, a scadea, a micsora: lefu-

forma. cilindrica: Rotogol rotund StrInge paru 'n hind

complicata ou fel de fel de rotocoale 61 de punote
(BR.-VN.); un vultur, alunecind In largi rotocoale pe aripele

Fig. 4215.
Rototele-albe.

d u s].

t u n d, sfe-

cilitura

r e t u n- Fig. 4214.

vb. tr. $i refl. A (se) face rot un d: la miazit

oolturile al celelalte podoabe (ale zmeulul se fat din hIrtie

fete asp., Felie rotunda: rotocolnl de litmlie ce

(MP.), ghicitoare despre caciula" InvIrtitura,

trasatura rotunda; cerc descris de ceva: et-a pus is-

dus = clas. rotun-R. Rotula.

rile;

pluteete In tie-care pahar (DLVR.) Object rotund, de

11

ma 11, In care nu intra

fractiuni sau subdivizi-

taiata In cercuri, spre a Impodobi ceva (un zmeu,

etc. : se albise luna ea nn rotocol de hlrtie (DLVR.) ; ra0001111,

(PANN)

Numitr , socoteala A. su-

Fig. 4213.

Rotonda Ateneului din Bucureti.

4213) [fr.].

ROTOPITOR adj. Gresit In loc de ROPOTITQE.

Care ropoteste: un

trap O. E

op ", (ALEC8.).
de COP it. pot
DO-OP

ROTOTLEs/. p/. * ROTOTELE-4LBE, plena Cu

lac uneori oa o lacrima de dor... sa-i roureze geana toomi :

sndoarea Mira melanoolica lui frunte (MSGR.) [comp. lat.

rorare].

ROURIXT adj.p. RotrRA. 0

Acoperit cu roua:

Pe amnia A, pasnl lath urmit verde, Ce 'n ourind sub rasa

(labia SO BRIO. 81 SO pier& (ALECS.) Umed: S'apucase

de arat pamIntul oe era Inca de al situ singe

1082

www.dacoromanica.ro

(NEOR.).

ROURICA (pl.- nrele) sf. i Planta ierboasa ce

cre*te prin ape $i ale carei fructe dulci slut comestibile; numith *i firuta", iarba-dulce" sau
plutitoare" (Glyceria fluilans)
(IA 4219) [r o u a].
ROI.J04.RA 4. 0 dim. Itt2IIA: an... ochi oa gi nevasta unui Imparat gi trap oa gi rougoara de pe Mori

etc. In forma de rots, ce se pune la fereastra 0 ROU*i

Aft Nasture de alama, in forma de roza. la tunica

la cizmele ro*iorilor*i calarasilor Z K6 Sapatura

ornamentals in piatra, de forma circulars, ce

seamana cu un trandafir cu
petalele rasfrInte ( 4222 : o
splendida said cu bold gotice pe care
is Pecetluiau la Incheleturi deli-

(SLV.) .

cate rozete de plata ORE.) [fr. r 0-

de ploi *i plin mai adesea de mo-

REZVDA.

scriielate de rovine (VLA11.); tabArlti pe

[fr. r o s 6].
'ROZMARTN,

sette .

ROVINA (PT.-111i, -tae) sf.

Loc mincat, *entuit de ape sau

ROZVTA2 (p1.-te) sj. 4 Pr.

*ROZVU adj. Trandafiriu

cir11: o loam... prin meleaguri pustii,

seacd, al tarsi mai despre Turd

(D.-ZAMF.); In rovina unni
plan, gasii satul (MAD.) [comp. vsl.
o

era 'nalt

r o v u groapa." ].
Plin de
ROVINOS adj.
rovin i, mocirlos.
*ROZ adj. Trandafiriu: pe o
(EMIN.) [fr. r o s e].
*ROZA (p1.-ze sf. (D *

$1 da-ivin cu rozolie, Ca sa-1 traga la betie (CAT.); ...CO -0

sit se 'mbete Matei De rozole de cea rose (RET.).

O ROZOR

Fig. 4219.
Rourica.

ROZOVA sf. 4
RUBEDBNIE sar

PuRicARITA.
RIIDENIE.

t 1111131.4 (p1.-biele s/. 1 Mica moneda turceasca

(a patra parte dintr'un irmilic): it aducea sad on ru-

de *lefuire ce se d. diaman-

tului, end nu e prea gros:

0 a

RAZOR: La fintIna 'ntre rozoare, Era'nnecat

o laid mare (11(..13RS.).

Trandafir Gen special

diamant In

Fig. 4222. Rozetd.

O ROZOLIE, ROME sf. Trans. &In..= ROSQLIE

sofa ...a

RozmALIN

= ROSMARIN.

biele gi on looser' 0,014; numAra oele cinolzeci pungi de

bent on mahmudele, dodecari, !undue' 61 rubiele trio [to.

Ferea-

rubije].

stth circulars, la catedrale,

mai adesea de dimensiuni
colosale, format& dintr'un
ochiu central, In jurul caruia se Intind niste lobi, ca
petalele unei flori
4220)

`RUBIDIU(M) sbst.
potasiul [fr.].

Metal alcalin, analog cu

RUBIN (p1.-ine, -inure so. Piatra pretioasa,

foarte transparenta., de coloare ro*ie, mai tare dealt

Fig. 422o. Roza.

Roza vInturilor, totalitatea
0 2t,odor
treizeci dolt& de raze In care se
is

toate celelalte pietre scumpe, afara de diatnant:

paretil... on dungi de aur, Impodobite Cu zamtiruri gi ~tort

(ISO.) ; 11 sticleau In lamina penele bdtute pared In "lir' gi
smaranduri (SAD.)
AD.)

[it. r

RUBINIU adj. Rosu-in-

sau a m R u b i n].

chis, ca rubinul: man-

tit...

YR

151 onduleazd coama pe poa-

lele rublnii ale oerulul (vutit)

RUBLA (p1.-1e) sf. i Op

Moneda ruseasch. de argint

(in valoare de 4 lei; mai

tirziu, mai mica, In valoare

de 2,70 lei; inlocuita astazi

prin ruble sovietica ( 4223 ;

nu althea din ochi ruble emiteta pe &ash (oLve.); (F` F

gtearsd, lucru de putina valoare, de nici un pret: ni'am

Fig. 4223.
Rubla sovieticd.

pliotisit sit mat tries DU a steered ca

dumneatale (CAR.)

F Rit de pore [rus. rubl j].

'RUBRICA (pl.-tot) sf. O Un fel de pantint
row de care se serveau odinioara chirurgii pentru
a opri singele 0 Un fel de creta rosie de care se
servesc dulgherii Titlul paginii sau capitolului care se stria cu litere ro*ii In manuscrise si
In cartlle de drept Ori-ce fel de indicatlune
servind la clasarea materiilor lntr'o scriere, Intr'un dictionar, etc.: altul munceste la un tablon on
Titlul, data care,
rubric! Inourcate (OR.-VS.)

Fig. 422r. Roza vimurnor.

imparte circonferenta orizontului, spre a se putea stabili pe mare directiunea vintului (Li 4221)
[fr. r o s e].
*ROZACBE sl. pl. * Grup de vegetate dicotilednane al caror tip e trandafirul [fr.].
*ROZ4SA (p1.-Be) sf. dt -- Rozva [fr. r o-

(P)

inteun jurnal, indica locul de unde a venit o *tire

[fr.].
REMO. (p1. -cabs) sf. Petitie, jalba, sunhat adresata Sultanului: vented Impiratul de la Soudari... t -au
tinnt

calea boierii 51... an dat ruoana 4LET.) RP. .

RUCAVITA sr, mai adesea RUCAVITE pl.

D j MInecare, naraclit,e, minecute de stofa, cu-

s a c e].

sute cu fir ce poarta preotul sau diaconul, tend oft-

..I din zori (ALEcsj [fr. r o se +ro$iatic].

olnd 11 duserd la arhiereul Calais (pRV.-Mill.) [rus. srb.

*ROZATIC adj. Trandafiriu: Loviti ea de lumina

ROZATOR 1. adj. verb. ROADE. Care roade.

Ordin de mamifere
2. ROZATOARELE sf. pl.
prevazute cu dinti incisivi foarte lungi cari le per-

ai

mit usor SA roads: tepnrit, oirtltele, soarecii, veveritele,

etc. stilt rozdtoare.

ROZATURA (p1.-tur1) sf.

RosATVRA.

*ROZBTA., (p1.-te) sf. Nod de panglica in

o& Nod de panglick de forma
cilindrick ce se pune la butoniers sau de care
atirna unele decoratiuni cu gradul de ofiter, de
comandor, etc. Ornament de alama, de brow,
forma. de mg]. 11 0

ciaza rucavitele stnt legaturile eu carols -! legard de mlini,

.

sf. 0 # Neam, semintie, geneRUDA,

ratie, familie: de vs It om de bunk atunce sa-I scoata

den locul

o seamd de vreme (pRV..mo.); A lost odatd... Dirt

rude marl Imparategti, 0 prea trumoasd laid (EAN.);

oi fatatoare, care au miei 0 F Pe pe

oi de
SamIntn, a) MA mita, fait crutare; b) pe toti, cu

mic cu mare: on vd vain bate pe a.. pe saminta, ca ad prindot' is mints (cao.) ; 1-an scos pled 'n oapul satului din sus
De simInta (a.-coo.) e
gi 1-an taint pe Mnsoali, pe

Care e de acelasi singe, din aceeasi familie: se Im-

part rudele In rude de sus, din Jos gi de aldturea (LEO.- CAR.);

1083

www.dacoromanica.ro

RUD

RUD- in"

voeste ea tie

RU,

cu mine;

de aproape; Cu bogatul tie -care

rude omului este punga ca bent'

(PANN) 0 SOill, neam bun: berbecele data, bagel Barak

oft-1 de

(2NN.) ;

(LUNG.) [comp. ROD].

RUDA' pl.-do sf. Mo/d. Tr.-Carp.

Prajina:
in spec. Prajina de Intins hainele (In casele taranesti , mime a Oiste: Dragel, hat de mi Banda,

Magi !Ara umbra (GOR.), ghicitoare despre vale"

boterllor mazill, la ...girt, cam Si norodulul Out ce as atm

In biserick (LET.) [th. ](

* RUFETA ant: Breslas, membru al unei

corporatii de meseriasi 0 Taxan care lucra la
ocnele de sate: mutest, savgili, tirgoveti, 1, in crlema
stilt toti egall dlnaintea tut Beaus (NEGR.) [r u f e t].

RUFOS adj. Mo/d. Bucov. Sdrentaros: Am o baba

CA-ti dan boil de la

(nc.-Bus.)

[srb. ruda .
RUDAR Sm. Tigan
aurar 2 e Tigan no-

RUFUOARA

runcA 'n foe (sEV.).

RUG' sm. m 0 Ar-

bust spinos, cu tulpina

culcata, cu flori albe sau
trandafirii, care produce un fruct comestibil
numit murii." (Rubus

la cele mal groase pIntt la eels

r u d a21.

un rudar R

Groso-

(P)

lan. lucrat din topor: Talger

On douli fete, prostesc

(PANN).

RUDARTE SI. 0 e

(p1.

ge grAmagioara Si iute-o a-

time de Incruri de lemn, de

RUDARESC adj. 0
e De ruda r, facut de

varza." [r u r al.

-re) sf. q) dim. RUFA: SA

ti-o milueso gi eu C'o leWet& (Voe.) ; Ia o , 0 stran-

mad care face linguri, copal, albii, etc., lingurar

(
4224 : ii... lac o mulmai tine (ION.)

ruloasit, Sade cu VodA in maid (GOR.), ghicitoare despre

6,4 CTy

caesius)

4226 :

Buie

cittre oulmea dealului, litrA

Rt.1,

Fig. 4226. Rug.

8A-1 peso de oinlinii pi rugii

se -i titian Dicioarele (DLVR.) ;

Meseria rudarului
Fig. 4224. Rudar.
PP" Soule de rudar
0 5 Groapa de unde se scot metale,

un ds. de inure 41-a Intins ramurile (GRL.) ; vulpea... s'au

wins cu ghiarille de un sg, si act toate labels g! -a egtriat
0 NIAorgS [lat. rub u s).

RUDENIE, RIIBEDENIE, F REBEDF,NIE sf.

0
Inrudire, legatura intre persoane din aceeasi fa-

sn. 0 1 Griimada

ruffle, de acelasi singe: rudenla de singe se Imparts In

vechi ardeau mortii

4227) C.)

RUDACA

RADASOA.

trei, in cei ce mem in sue, In cei ce merg in Jos et In cei de

laturl (Kw:MD.)11 Legatura strInsa intre ozioua lucruri asemanatoare: 0 BA prieept es greasy de sterna ru-

RUG' (p1.-gnri

de terrine pe care cei

Gramada de lenine

pe care se ardeau

Ste (DLVR.) ; nu-i veal cum stare, pared ii -an Ingropat rubede-

cei osInditi la
moarte: gidele puce
foe lemnelor de la cg
woce.1 Pat.r0g1.1S1.

utile (ON.) ; un toptangiu din CA/Arasi as Plain ceva robedente, dupe o sorb. vitregit a neveste-sei, ca un moiler din
Mr/ (VLAH.) [r u d al].
t RUDI ( -deso
INRUDI: Italienii tIrstu ei-au scornit
limba din latineasca... si intru uncle pests semi Ist rudeste

nezen; a as

denie e Intro ocupatiile oocoanei Leonorel si frilmintitrile saint

= RUDA' : tots slat rudA,

rudenie, rubedente, user', tint, nail, ca pe name curet nu-si
mai mare geniu (1311.-VN.) O

Cu a noastra (N.-Com.).

*RUDIMENT (p1.-te) sn. 0 Prirnele notiuni

chute() stiinta, dintr'o arta: slat sigur ca nisi ~ale
limbii latine... nu Is ounostea (coos.); "PIO geometriei. pieturil r 2 Ceea ce constitue un organ in momentul

chid Incepe abia sa se formeze si sa devie vizibil:

avea un

de coada; F : e un

de om (CAR.) [fr.].

RUDIMENTAR adj. Ce abia Incepe sa se formeze, sa se nasca, care e Inca la Inceputul desvoltarii: vietuitoarele limp sit capete sim-

turi e (BR -VN.) [fr.

RUGA (-rog vb.

Fig. 4227. Rug.
tr. *i refl. CD eh A
se adresa lui Dumnezeu cerindu-i sa-si reverse hand, eh. aiba indurare, a-si face rugaciunea:
Dum-

la Dumnezeu ; Domnuln1 al ne rugtim; Chid

rogi pre Domnul, munceste, ca shine! to miluegite (PANNI

A cere cu respect, cu umilinta, cu lacrami In ochi,

a implora: 1 -am rugat as ma scene din Inourcaturit; nine

as rugase cu cerul gi cu plimIntui de ma-sa s'o lase sa oulce
vitelulplApInd en ea in mil. (CAR.); se rugit on lacrAmi Derbinti sit nu piece; at sufertt atttea necazuri de pe nrma acestui pom, mai lasit-1, rogu-te, si anal acesta, sa-mi !mere
(IsP.) F Mk rog, propozitiune
Inteles special, intrebuintata In cursul
unei povestiri, cam cu sensul de vezi dumneata",

gi en noroenl

inciza,

fh.rh.

ba", etc.: se tnouthase (twee , ma rog, In el ea in case ei

(ALECS.) 0 A pofti, a invita: 1-a rugat la mask [lat.

cu tulpina aeoperita cu pert ri-

rogare].

gizi, cu flori albastre, rar albe;

numita si floarea-vaduvilor"
(Succisa pratensis) I 1 4225)
[comp. srb. r u j a n galben-110-

RUGA (pi.-gi sf. 0 gaRugaciune: poroncind Dom-

nul la Coate manitatirile ca sal se tack

gi ak tragd teats clo-

potato cote marl (LET.) ; case mea, case rust' se va shame,

lard voi o facet' peiterea ttlharilor (MOST.) Qx Rugarninte: Decebal... atuncea an trimis soli de pace la Traian
ca multit
(t.Er.); A mea
asoultatil si durerea mea-1
crezutS (VLAH.) 0 0 /ten. Ban. Trans. trit Serbarea bramului bisericii: hramul biserioii este TAierea, capulni
Sintulut-Ioan, o zi in care as lace aici sr. sau nedele, adios
intrunire de oamenli din mal multe sate din munti (ION.)
@ Trans. Troita: Bugs Ripita este o
Biwa
este o
fintinti. tar IWO lIntinfi slat opt paltini Irumosi (8LV.)

RUFA pl.-te sf. (Ti 0 Tot ce

e facut din pinza pentru Imbracamintea corpului camasa, izmene, etc. sau a asternutului
(cearsaf, rata de perna, etc. ; mai
adesea pl. ruts, albituri, schimburl: rule curate, murders; a spitla, a
nue rufele; rote de pat; preotul, la Boboteazd, sit-ti boteze rutele, ca sa au ti
le roadA molitle (00R.) ; arald-t1 rutele

tntinde pe runts to :Fig. 4225. Ruen.

(2NN.) 0 P Camasa 3 Mo/d, Bucov. Sdreant.d:
s'a due la o veCinl, eft Lica din doull rule o tamest buna
tee [vsl. r u h o].
le

RUFARIE sf. cp col. RDFA. Toate rufele de Imsbracat, de asternut, albituri, schimburi: copilul are
rufaria /ntreaga Mould de mina Menet atg.-vn.i.

RUFE ter RITFA.

cr-

auzi dumneata", Intr'un cuvint", scurta vor-

0 RUEN, RUIN sbst. Ban.. Planta

In ograda-ti Ili

(,..1

A410

RUFET (pl.-eturi sn. Breasla, corporatie

niai mica de meseriasi: Impart oelelalte luminart...

[r u g a].
0 RUGACE sf., RuGAciu sm.

RADASCA.

RUGACIVNE sf. 0 mt Cerere umila adresata

]ui Dumnezeu, Maicii Doinnului, sfintilor, ca sa-si

reverse harul, sa gbh. Indurare, etc.: barbati, temet
gi copil, Impreund ou mos pope, as adtmarit in bisected pen-

trn

iisP3 ;

(PANN); a face

multi' beat Dumnezen nu o primeste

Cerere Mut& cu respect, cu

umilinta, cu lacrimi in ochi, rugaminte: boats maoluntle color trei lem.... n'an lost In stare si-i potoleascii
dorul parintilor (Iss.)

[lat. r o g a t ion e m].

RUGA.MTNTE sf. Cerere fa.cutii cu respect, cu

1084

www.dacoromanica.ro

umilintli, cu lacrimi In ochi, rugare, rugaciune:

mea; clizut-au on A. la hatmanul

n'a vrut eh mutte de
gi multe damn i-au (limit (NEC.) ; 11 Domnilor caste ca
gi clod ar Ingrort pre neotine (PRV.-MB.) [r U g a].

RUGARE sf. Faptul de a (se r u g a; rug&minte: am, Inaltate Imptirate, don& marl MET.).
RUGATOR adj. verb. RUGS. Care se) roaga:
co glas

RUGBY sbst.

-.

(GR.-N.)

RUGI (-gesc) vb. intr. A sbiera ca leul [lat.

buzdugan, toate Aline de (cue.) ; ye glt simti un gust de vr,

amarin of ooclit (DLVR.) ; a prinde

a rugini:
(ISP.) 0

vremuri, tombatera: yin In sitroit

folios,

RUG IT sm. dint. RUG': Ruguoorn1

Lozioara mi-a ouprins (VCR.).

RUIN P.- RIM.

*RUM). (-nez 1. vb. tr. A clarlipana; a narui,
a dartuna: =eclat A prapadi sanatatea, puterile, averea, creditul, cinstea, etc.; a sarAci: a-gi A.
sanatatea; iocul de cart' l-a ruinat.

2. vb. refl.
A se darapana, a clidea In ruine
0 A-$i pierde sanatatea, puterile, creditul, cinstea,
etc., a-$i prapadi averea, a saraci, a ajunge sarac:
s'a ruinat la bursa [fr.].

*RUINA (p1.-ne sf. 0 Darapanare, naruire, daramare 0 Rarna,itele dintr'o cladire care s'a daramat, naruituri, daramaturi (Pr TAB. LV ; ruinele
unui palat, unei cettsti 1 3 Pr6padire, risipire: mina
unui imperiu, unei institutiuni C) Pierderea averii,

a puterii, a sanatalii: tom' 1-a dus la

'RUINAT adj. p. RUINS. 0 Darapanat, naruit,

daramat 1 0 y Prapadit: o sitnatate a Ale
carui puteri slut sleite Care si-a pierdut averea, caracit: un bancher

con-

care striga .. cit se

*RUINATOR adj. verb. RUINS. 0 Care ruineaz&

Prea costisitor.

RUJA, RVJE pl. -ii sf. * 0 Plant& ierboasEt,

grasa, cu flori galbene-purpurii, gru-

0 (t) F

pate Inteun buchet; creste pe stincile din regiunea alpina (Rhodiola

rosea) ( 4232); sau RUJA - SOARELUII = mALAOlgE RDJA-SOARE-

Conceptiune Invechi-

tb., din alte vremuri,

idei retrograde: multd

am ouratat de pe multi

LIII2 Oaf. = FLOAREA-SOARELITI =

0 4. Plant&
ce cre$te prin mla(1.-GH.)

mAcms = IARBA- QSULUI

$tini, pe malul apelor

sau pe ling& Mitt, cu
flori galbene-ruginii;

-- DE- RUS3.LII = BUJQR e EDNA- ,alb

smiRDAR al OQ Trandafir ; 7"0'
MINTILoa
4) rowta pe obraji, rurneneala: le mat
angelic, le mai saruta, de le soot mutt In obras (DLVR.) ; atunci mine temeii it venire

numita $i tipirig",

Fig. 4229. Rugina. Fig. 4232.

R, ginagnultu.
nii", etc. (Juncus ef fusus)
4229) 11

Boala a cerealelor(in spec. a griului, secarei

pipirig", speteaza", iarba-mlasti-

$i orzului cauzata de ciuperca Puccinia grami-

nis; nulnita $i rugina(

Ceea

[fr.].

servatoril, lista veche

strica limbs (NEGR.) ; Intro eel pottiti se atia
gi o
de moonean ((SP.) ;
din aceasta aria.... numean pe cei blitrtni: rugini Invechite, iglicari, stri-

grlului"

ce cere o mare cheltuiala de bani, o mare risipa, care e prea costisitor: haul e o adevarata

ma tem sit nu-mi prima gltul

F Object ruginit: o -0 de pima pe care on -ce
vtnator ar ti asvIrlit-o In gunoin (0D013.)
F Om cu idei invechite, din alte

(CRe.)

[comp. $i it. r u g um a r e].

O RUGUMATURA (pl. -tort sf. Mold. Bucov. =
s'a

el.
UGTNA (p/.-int sf. p Materie prafoas& de un
r Rugly
row-gAlbuiu (hidrat de sesquioxid de Fier) care se
forineaz& pe suprafata fierului sub influenta oxigenului $i umezelii din aer scoase... nn palog gi un

goi

g a: sa tic ca vita, sit tot rugumi gi sat ail nn mai ai (Voo.)

RUGUOR,

^e-

Fig. 4228. Rugby.

cate la $coala din
Rugby ( 4228) [engl.].
RUGET p/.-ete,-eturl)sn. * Loc untie crest multi

rug1

RUGULET sm. dint. RUG'.

0 RUGATMA ( -um vb. tr. Mold. Bucov. ArumeRUMEGATVRA [ruguma].

-trur\--:\

-v

Una din cele

cloud forme ale
jocului de football, jucat dupa
regulele practiF,

RUGINOS adj. Acoperit cu rugink iu- Rue_

RUL
nul de puoti (Rgr.).
ginit: cere... pu$ca care ar ti mai ruginoasa to tot magazi-

4230) [lat.

'aerugina ].

tar In obraii (SAD.) [srb. bg. r u

t a].

RUJALINA (p/.-ne) sf. i = NAL-

BA-DE-GRADINA [-r u j a].

Fig. 4232.

RUJAN, RuJANA (p1.-ne adj. $i

Raja.
sm. I. 7.k Se zice despre un bou, o
vaca cu parul roscat: Am un bon rufan, undo se mica,
nu mai create habit un an IGOR.), ghicitoare despre

foc" [r u j

RUGINARE sf. Mic

0 RWDA (pl.-de) Olten., RUJDVLA (p/.-le Trans.

(nc.) sf. Guilt stricat, rau ascutit, cioarsa.
RUJE
RVJA.
RUJIOARA (pl.-re sf. 0 dim. RVJA

arbust de 30 de cm. !nal-

time, cu flori albe sau

rosietice (Andromeda polifolia) (E 4231) [r u g i n a].
RUGINI ( -mead) vb.
intr. $i refl. 0 A se acoperi de un strat de r u-

BIJJ911, BII.IQR-ROMAnSC.

RWNICA Maram,

sf. #

(TPL.) (BRL.),

GALBENBLE [r1.1

j a].

RIIJNICBA (p1.-cele

RUJULITA (p1.-te)sf.. 0 dim. RVJA V 0

g i n a, a prinde rugina:

GALBEYIBLE C).

Fig. 4231. Ruginare.

plugul
se ruglneote, data nu lucrezi en el (DIN.)

RU5WTA (ni.-te) sf. dim. RVJA.

*RULA (-iez) vb. intr. Is* A (se desfasura, a se
proiecta pe pima (vorb. de un film cinematografic

Herat care nu se tntrebuinteaza ruginegte

(PANN) ;

0MFAal-

tera, a strica, a slabi din lips& de exercitiu: Vechile-i

e A capata
ruginb. (vorb. de grIu, orz, etc.).
RUGINIT adj. p. RUGINI. 0 Acoperit cu rugina, ros de ruginil. Aiterat, stricat, Bina
institntii se oterg, s'au ruginit (AUL)

din lips& de exercitiu Cu idei Invechite, din

alte vremuri, retrograd: cltiva boleri ruginiti In romanism (NEBR.)
Atacat de rugina grlului.
RUGINITURA (p/.-turi) sf. F Object ruginit,
r u g i n a:
de sable.

RUGINIU adj. De coloarea ruginii, ro-

sietic: un par aspen gi des de ooloare castanie, Wind In

rogoat vr (com.); Medi padureti on blana ruginie' mom);

SM. verdele gi ...I trim/slot* 03E54.1.

[fr. roule r].

*RULADA (p/.-de sf. j Mai multe note ce execut& vocea cu repeziciune pe aceeasi silaba: imi-

Mid ruladele unei demoazele vadane ce are Wein a chits

prin adunari (ALECS.)

[fr. roulade.

locomotivele $i
*RULANT adj. 45W material
vagoane)e unei cal ferate [fr.].
*RULTA (pl. -te sf. g Joc de noroc care consist& In Invirtirea unei bile mici In jurul unei rots

Impartite In mai multe (de obiceiu 36 compartimente numerotate $i de colori diferite (row alternind cu negru); compartimentul In care se opre$te
bila arata num/1.1'u' clstigiitor (L] 4233 1 Cutia
circular& In care e Infasurat5., In jurul unui Ells,

1085

www.dacoromanica.ro

R U-L-

TABELA LV.

RIME

RUM

el

___-----"
1-

...a,
-n

.7

----,..--_-.-_-_----,

_.

_--

_____-_-'

---

DER

..

_.-..

B. Ruinele Cunii lui Const. Brincoveanu din Potlogi C. Ruinele din Suceava.

A. Ruinele de la Tirgovite.

D. Ruinele Ceta ii Neamlului.

o panglica pe care sint Insemnate diviziunile

metrului: aceasta panglica, lung() de 10-20 de

in. sevveste la milsuratorile terenurilor, etc. (

[fr. roulette].

4234)

male : Am un bon: ou gura rumega si on coarnele ilutnra

tee.), ghicitoare despre sfredel" I 0 (f) A medita asupra unui lucru sucindu-I si Invirtindu-I In

minte: hanglul, posomorit, se pose sa rumege in minte tot

ce auzise ccaz.); m'am tutors Roma Moot, rumegind in mine

[lat. r urn I g a r e].

RUMEGATQR 1. adj. verb. RIIMEG4. Care rumega.
provizia impresiilor de paste zi (VLAH.)

Esofagul

RITMEGATOARELE

sl. pl. aE Ordin

de inamifere, ca-

Fig. 4234. Ruleta.

Fig. 4233. Ruleta.

*RULTU sbst. g Clatinarea, balansarca alternaLINT& a vasului de la dreapta la stinga si de la stinga

la dreapta [fr. roulis.

*RULOU (pl. -ouri sn. Ceva In forma de sul [Ir.

rouleau].
-RUM

ROM: Ian mai Warn& dare vr'un pabar de

RUNIAGT,J

RUMEGA...

sbst. Mold.

strhu [r umAga .
HUMAN

PIP

te sa rumege allmentele

4235) : boul, blvolul, cerbul, Uri-

oars, oata, agora,

etc. lac parte din

cum); am cerut un coal lierbinte cu malt..-

RITMAGA...

racterizatprin conformatiunea dint!:

lor si a stomacului
lor, Implirtit In patru despartituri,
astfel ca be perrn!-

Runiegatura de fere-

RVMEN.

HUMAN gm. 1 Forma traditional& si popular()

pentru Roman 2 Taxan neliber (Mold. vecin",

iobag" , mosnean sau mic proprietar de

pamint care, spre a scapa de biruri $) angarale, se
indca Domnilor. boierilor sau manbstirilor, si era
bligat s& ramlie vecinic pe mosia stapinului, lard
a se putea mutal.re-odata, s&-i munceasa un anumit numar de zile, s-i dea dijmrt din produsele
Tr.-Carp.

prnIntului, etc.: mat in laturi era o ooliba, invellta en

scapatati torme.) [lat.
!lover, In care traiau dot, trot

Romanus].

conditiunea de r u m & n,
RUMANIE sf.
de t.b.ran neliber Mold. vecinritatc", Tr.-Carp.iobAgie" .
RUMEGA. (-eg vb. tr. $i 11111.

i 74 A mesteca
si a Inghiti din non alimentele ce au Yost odatb.

Maul

Fig. 4235.
Stomac de rumegltor.

ordinal rumegatoarelor.

RUNIEGATURA (7)/.-turi) sf. 0 Hrana rumegatb. Pulberea de lemn, asemanatoare traltelor. ce cade clnd se taie cu ferestraul [r u mie g a].
RUMEIOR 1. adj. dim. RGIBEN. Cam rumen:
buzele ei tragede 51 rumeioare mom).
2.

RIIMIOARA (pt.-re) sf.

C/RMTZ.

RITMEJT (-aim) vb. refl. Olten. (caws.) O. A se

umezi, a fi burnt de ploaie.
RUMEJINA sf. 0 /ten. 0 Bur& de ploaie (r um e j i].
RUMEN, Mold. RVMAN adj. 0 Rosu-lnchis
(vorb. in spec. de coloarea fetes : era un biltrin bine
oonservat, grascean 51 rumen is ()brae
fate, Cu oohli marl, albastri (VLAK)

e rumen la

Rosit prin
jire, prin coacere (vorb. de pline, de fripturi, etc.),
colorat puffin In rosu (vorb. de poamele coapte):

pline a; clnd a scos-o, ea era drept o tuna de grin, rumana

si frnmoaeA (vas.); nigte merisoare

mid rumen de pitman

[VS1. r u men u].

RUMENEALA (pl. -neli sf. (D Coloare rumenii,

oa erau praiite

inestecate sl Inghitite (vorb. de bou si de alte ani-

1086

www.dacoromanica.ro

(ISP.1

de un rosu-Inchis: rumeneala din obrail se *tersese de

mutt, eram slab si galben (DLVR.) 0 Suliman, vapsea
roie pentru obraji: sulimanul $1 rumeneala Cu care se
vapsea ...au tras largi 51 adincl brazde pe obraili ei (1.-OH.) 1

Planta cu tulpina trains& pe parnInt, cu

flori galbene (Potentilla procurnbcns) 0 RUMERona [r umen i].

NLE pl. *
RUMENT (-Ewen vb. tr. si II. 0 A (se face
rum e n, a (se colora In rosu-inchis: un zlmbet de
surer's& rnmeneste putin fate el distrasA it/um) ; vara, boleti

pajictea se rumens de fragi (scn.) A (se vapsi Cu

rumeneala, cu sulimanT 0 X A se coace bine, a se

praji (capatInd o coloare rosie-inchiso.): puma, triptura s'a rumenit.

RUNC (pl. -curl) sn. * Parte de be unde s'a

taiat padurea, spre a sluji ca be de Mune, In spec.

pentru Oi: acost schit non a lost asezat la We mai feet...

< runcare].

[lat. vulg. runcus

RUNCULVr (pl. -eta sn. * dim. RUNG: biserica...

a lost Omuta... sus pe mal ce se prelungeste din motels
CeahlAtt (GRIM)

*RUNE sf. p1. ca

1>
K< X I> ri
mai vechi caractere de scriere de I UThARKGWHNI J
care se serveau ve- ,rr\r5TB1111rOQN
chii Scandinavi si EP ZS T GEMINI OD
care au Post Intrebuintate In inseripFig, 4236. Rune.
tills ce se vad pe
unele stinci din Scandinavia (21 4236) [germ.].
REIPE, t RpmpE (rep, t rump; pt. =se', # rune,
Cele

t rumpsei, # rumsei; part. rapt, t rumpt, # must 1. vb.

tr. 0 A curina. a separa prin violentia continuitatea,

unitatea, legatura strinsa ce exist Intre partile

unui tot, a fringe In douft sau mai multe bucati:
m un baston pe spinarea (neva; 11 ziceau si Potcoavit, pentru

oil au lost nuniend potcoavele (OR..US4 ; vorb. de diferitele

parti sau organe ale corpului:

ouiva; : a-si

In urmd insii, rupind-o foamea pe ilennea, se desteptA (REL.)

1) A nimici, a distruge:

sa

larmecul, vra1a, a face

Inceteze efectul farmecului, vrajii A se

lipsi de o parte din ceva: isi rupe totdeanna din sown,

numai sit vadit cum rams soarele (ORL.); a-si

m,

bucatica

de la gurit @ A mai micsora pretul, a face sa. mai

scada din pret: 1-am mai rupt neva ante de 1e1 din !trete'

Co mi-a cerut intro A strica o Invoiala, o toomeala, o Intelegere, a desface: logodna; 7, paces

A Incepe, a face un Inceput: Vida rupee de-a data,

RTJMPE sr RUE.

(Dow.)

EMMA 0 @ A deschide, a croi RUM(emIN.)

A infringe, a puns pe fug& in desor- RUP
dine, a Imprastia o ostire A doborl, a prididi:
Bar

O A strica prietenia: am s'o rap on tine ()data (PAMF.)

*RUMOARE sf. Vuet; svon [fr. rumen r].

adicA chiar ye ,..111 verde

A sparge;

un drum: Printre cetele pagine tree rupindu-41 large uliti

oasele, picioarele

p1oioarele, a obosi de mult urnblet;

Codrii marl se leglina, Izvoare se turban'

(DENS.); 0111)8 a

I it A Incepe sb vorbeasca
putin o Iimba3 strainft, a se exprima bine-ran In
ninge pe la mote wec.)

alta limb& abia Invatata: Vorbeste !noel trantintellte ?

Len? A fi rupind Ili el vr'o doult vorbe, catoatit Inane (cum) ;

CAC! 11 ;Ad ca 'neepe-a
putintel pe rom&neste (SPER.)

0 A cadea la Invoiala, a se /ntelege: si asa rupseril

slat ca sft trimitA sit le lure Tomsa sit tie ei slobozi (OR.-UFL)

e A se invoi din pret: hai sit repent tirgul, sd -ti dan

bud pe loc (PPD.); m'a rugat ca sit !atilt in vorbil on d-ta,

sa rupem tlrgul (ALECS.) ; dupit ee o Mat tamale, s'o spume

bitietul de treabd (VAS.) OW ^' pretul, a stabili pre -

tul de vinzare al alimentelor, in spec. al cerealelor

(dupo. primele Invoiri intro vinzatori i cumparatori
la Digit, de Net, de-a twat, a o lua la fuga:

I P 3 A o 7,

trizitiul... sari de pe caprA

81

o rupee la herd (3.-zamF.);

scroala...1ncepe a grohai. o rape de !ugh, si parcel! dupit Musa

(cap.) ; Vitae' In wee din nrmS o rupseril de-a Lusa USP.)

2. vb. refl. 0 A se curma, a sc separa de legs-

tura strinsa ce exist& intre partite unui tot: s'a rupt

bastonul in dons; s' a rupt craca si a etzut din porn; s'a rupt
Ma; CO we- QTA ; PD1ZA 0 ; CO: nu to 'ntinde, ed to

rupil nu-ti lua prea multe libertati, nu to 'ntrece

cu mSsura; vorb. de diferitele pfuli sau organe ale

trupului: mi se rupee anima de mild pi m! -ere groaza 51

soirbit de mine (VLAH.); 0 NW arimA0 A se face
bucati, a se sfl$ia: i sau rapt hainele, ghetele A se

a-s1 ,4 gltul, oapul; tragean on foe la niste hoe... de pnteai

separa, a se desface In douft sau mai multe bucati;

a trage o bataie; c) a supra cu cereri, cu

in don& sau in trei, vet face drumuri Incotro Iti aratA rupture
Si (GOR.) A se sparge: fiind ghiata slat., s'an rumpt,
51 010 on s'an Innecat, i-an lust Cdzacii pre toil de grumazi

sit-ti nue bojocii jUalld (ISP.I A desface, a deslipi, a desprinde ceea ce forma un tot, ce era strins
unit: 7, nrechile ouiva, a) a le deslipi tragind de ele;
b)

vorbe, cu cintece nesuferite: de-atunci Imbue trimbita

dintii calve;
bdiatul... rupee o ramuried din coped' eel on frunzele de ear
(ISP.) ; Treat' de-aici sit rump o floare... $1 cicoare vreau
sit rump, Mai stirs en ce-as vroa sa rump! (cow); tet- MISi ray urechile oelor ce ma asoultit (ALECS.) ;

NEcA A face din ceva doll& sau mai multe bucati, tragInd cu mlinile: a rapt serlsoarea, dupA as a
oitit-o; a rapt plaza In douit 0 A face bucati, a sibsia: intrInd In besericit, 15! rumpsdrd ve5mintele si-si pusitra

tArinA In /wee (Doe.); ghetele; bietul popA... node n'a

Inceput a tupdi 51 el pi a se sfarma juoind, oft 61-a rapt coWeal bueittele (se.,

0 A sfisia eu dintii, a musca:

bietulni
Ercule... cum sari pasdroa rupind cu Mamie
Prometeu, incordit areal asP.) ; Pentru tine, ruJA 'nvoaltA,
MA rap elinii si ma lea OK.-BRS.) A sfarlma, a desface cu violenta: S8 rumpem legitturile for si Be lepAditm
de la not gingui for (PS.-SCH.) ; lanturile (roble1 , scapa

din robie A smulge, a scoate traglnd cu pu-

tere: catanele sosise In Iasi MA de veste, si oft at rope un

Par din cap, de n'au lust pre Mihal -VodA de grumaz din cantle

doranesti (NEC.); Ii rump pieta, 11 rump barbil, Il bat twit

le-an pldont (LET.) A rapi: ye mireasd o inhAtit maul
de milled, o rapse dintro ai sAl... si se Mon nevitzut on feta
on tot LISP.) ; Cum care din noianul de neguri sit to rump,
Sit to ridic la pieptn-mi, inbite Inger scamp P (EMIN.I 0 X

A strica ordinea, sirul;

rindurile, a nu mai fi asezati In linie, In ordine (vorb. de soldat.i): oamenii repsera enchirlie, stricara cadenta si se strInserit din mars, cote,
cote (8:AID.) ; Oastea la pradd aonm invitatit SA desface, en-

dnrile rumps (Bm:DEL) ID A curma, a intrerupe con-

tinuitatea, vorb. de lucruri nemateriale: Meerut,

a Incepe sa vorbeasca; firul discuraului; m' on traditia A face o sparturft In mijloc, a separa In
doua, pa trunzInd cu violenta: IncitlecInd pre alt cal,

an mai dat nAvala el an rapt tabara Nemtilor In doull (MUST.)

a se face o sparturil /a mijloc: end se rape mAmAliga

(NEC.) A se prabu*i: ruptu-s'an *i pedal pro Nistru

de 'Ayala 'aril mai multi s'an innecat (MUST.) I A se
strica o invoiala, o Intelegere: teems atuncea an vSzut
si Moroni cum s'an rumpt despre Traci pacea (c.eratt.) 0 A

se separa ducindu -se care Incotro, a parasi pe cineva cu care a Post strins unit, a se lepSda de ci-

neva: am Inceput a ne rape nnul elte-unui e1 a ne aseza

fie-care undo credeam mai nemerit (13.-AID.); Nemegii de Ar-

deal se rupsese de la Decoct (M.-COST.) [lat. rumpare].

RUPERE sf. Faptul de a (se) r u p e; 7 de ace,

ploaie torentialti.

RUPT, t RIIMPT, # RIIMT 1. adj. p. ROPE,

ROMPE (In toate Intelesurile): un bitt
oase 11108;
All 1 da-n-ar Domani sa-ml indrept Amiga mina mita!
(ALECS.); argatul... aseunse on mestesng rdmurioa rapt& In mil-

nunchinl betel (tele midi (W.) ; (E) or SITCOM C) ;

SOARE C) Sf Isiat, facia bucati, sdrentuit: an

ailat, In loo de peek) mare, un buoiume, de care rare% era

toatS rumptA (Traci ; VS yid asa de rupti si goi, De Wei
oW11 dupA vol (Casa); $1 bietul om, slab, palid, stead aumenu! rapt, $i o artless& ruptit bucAti De dedesubt IALEC8.)

0 Pr$pSdit, istovit: plan dimineata e... se Intorces

aoasS... de obicein foarte tirzin 51 rapt de oboseala (VLAti.

we- CO$ (E).

2. RUPT sbst. (:) Faptul de a rupe # Inchidere, disolvare: mina 7.1 seimulni Desilor, indatil an
Purees hatmanul... la tabArit (81.-COST.) C) In 111 catmint,

a) ..cu nici un pret, pentru nimic In lumu: nu, meta

nu se poate in
capului I (CAR.) ; Bata', vilend oA aoest om
nu se dA to maned niel in ..111 oapulni, heart s8-I ofnaure
(cae.);b) mortis: tines In .ul eapului oil, Mos Crateun I-a
Invdtat sa DU doarmS tomtit noaptea (DLVR.); c) In fuga mare,

Intr'un suflet: obosit pi nu prea tare, oil n'am mai venit

en In -nt oapulni, am mai *1 Digit, m'am mai si Mita
(RET.); tot astfel de-a .al oapulni: migeA, bate. I sit ml

1087

www.dacoromanica.ro

R p_ to duel de a ruptu capului (ALECS ) Trans. Cu ..111, Cu

InnebuneascA sau sA li se Intlmple vre-o alth. nenorocire (MAR.) ; In aceastA zi se leagA cu juramInt CAlu$arii (11.-COD.), feciorii se prind frail de truce, far
fetele se prind surate (PAMF.): In Stratul-Rusallilor,

toptanul, Cu ridicata: Ma bate 'n toate zile $1 -mi da Worn

R US Cu ul

Si minoare Cu pumnul 01(.-BRS.); 1111 se area Indesan

cosset se-51 beta eoasele ; erau en ruptu( I) (8.-ALD.)
.
RVPTA (pl. to sf. Dare personals (In sec. al

stropeste-ti vacile cn usturoin, oa ad nu be piara 1111)143113

(GOR.) a 0 Zlne, asemenea Ielelor, cu care

xviii-lea) ce trebuia sA plateasch fie-care, In patru

sferturi, $i care varia dupa starea omului:

adesea sint confundate, care, cind se supArA, olo-

sooase

gesc oamenii, be iau graiul, deslantuesc furtuni

De tare de-i ageza pre oamen1 pe putinta on pecetluituri

51

rosti eomnesti pe tete, de tot omul anume 51 on giuramlnt

mare ca vor da de patru on Inteun an (NEC.).

RUPTA$ sm. Contribuabil (In sec. al xviii-lea)

care, platind darea numith rupt A, era scutit de

on -ce alt bir.
RUPTOARE, # RIIDIPTOARE sf. O Rupere, sflsiere: cartes-1 numai o ruptoare de Mime (CAT.) 0

Roa

stricarea pacii, ruperea tratatului de pace Inchelat: nevinovati vom ti Intro rumptoareadepaee(N.-com.)
8
Inceput, primul pas fAcut: de chid boierul ?denotePeon,

Cho Moldoveann a flout ruptoarea, s'an BMus nnul olte nnul

(BR -VN.) ; de atunci s'a gifiteut ruptoarecaberbecii gl oilesii lie

-a pretulni , stabilirea
pretului de ylnzare al alirnentelor, in spec. a ceietuite de lupt (000B.) o tiso

realelor : la eine, a 1nceput a furnica negustorii printre care

si a lace ruptoarea pretulni (8.-ALD.) ; si de-al zelogit porumbul, WI Ia plod on se face ruptoarea (LUNG.) t Insti-

tuirea &all numite ruptii" (in sec. al xv)ii-lea):

or) bogat on seepatat, le-au Mout (preotilor ruptoare ca se

des pe an numai doing. la bir (a.-ocar) 0Maram. I Ruptoare de ape, hidropisie: eu apa din vas sit spell tot trupul
aceluia ce sulere In ruptoare de apa (SRI..) [r u p t].

RUPTURA, $ RIIRI(P TVRA (p1.-tnri sf. C) Rupere; sfl5ietura: a flout o In postavul biliardulni
0 de nor I , ploaie torentiala: sigetile Incepure
a ourge oa dintr'o rupture de nor (VLAH.) Stricarea
pAcii, ruperea prieteniei: to

cestiunea Vizenulni... Muse

(1. -OH.)
4 SpArturA, crApAturA: oInd se rupe mdmdllga In done...
vet face drumuri Incotro 10 arab), ruptura (GOR.)

lucrurile pine la o rupture Intro Rusia si Englitera

0 Sur-

patura de pa hint, de mal, be surpat: dincolo de rill,

groaznice, etc.: In spre Rusalii, sears,

ext. F Femeie rea, Indracith [vsl.

RUSCA' PP' RUPP 1 0.

< lat. rosalia].

RUSCA.2

(p1.-ce) sf. 4;4 Nume dat unei of rti

'Ina ro$cath. [r u s2].

RUSCEA, }MORA (pi.-cele) s f. * 0 = BONHIM 0 C) ..-DE-POLANA = BRINDIJ$A [r u s2].
RUSCVTA (pl.-148)sf.
0 Planta ierboasa, cu

flori solitare la vlrful ramurilor

lungi, cu sepalele galbene-verzui
$i pAroase lipite de corola, for-

math din 3 - 5 petale ascutite.

de coloarea focului;numithsi coco$el" (Adonis

flammea) o -pRiniAvARATIcA,
mica plants, cu

flori frumoase, de
un galben-deschis, de 4-5 cm.ln
diametru; numitA

$i spirit" (Ado-

nis vernalis)

4237 1 --TOM NTICA, plantA cu

flori solitare la
virful ramurilor,
taliriul cu 5 se-

RATIcA

(1) Lucru (de Imbrachminte rupt, sdrentuit,

sdreanta: to at chiar nebunit de tot, de porti rupture aceea
8

de pillerie pe oap

(REt.); primeste et face Intr'adevar rupture

to de antereu $1 on to obrdznici mai mull (en.)

Femeie stricatA, Urfa (PAMF.) [r u p t].

*RURAL adj. Satesc, de sat: ocoala d; factor

(E)

[fr. .
BUS' 1. sm., RusoAicA, RVScA (pl. -co) sf. 0

Locuitor, locuitoare din Rusia 0 4 Rus, gindaa, de coloare galbuie-rosiatica, ce traeste, ca $i

$vabul, prin bucAtArii; numit $i libarca (-galbenli " sau
(Blatta germanica).
2. adj. Rusesc:
',prus"ooporoi limba [rus. r u s A
RUS2 adj. Roscat (vorb. de pArul animalelor
sau de ilna oilor [vsl. r u s a].
RUSALII, RIISALE sf. pl. 0 A Una dintre

cele mai vechi $i mai marl sarbatori crestine, praznuith a cincizecea zi dupA Inviere, Intru amintirea

pogorlrii sfIntului Duh; numitA $i Duminicamare" sau Duminica-Rusaliilor"; In aceasth zi se

Impart In biserich de cAtre preot foi de nuc, de
teiu on de alte plante $i se Impodobese bisericile

$i casele cu aceastA verdeatii; poporul serbeazA de

obiceiu Intreaga stiptiimlna a Rusaliilor; In ziva

care preceda Dumineca Rusaliilor, se pomenesc $i

se cinstesc mortii, Impartindu-se pomeni pentru

sufletele raposatilor (vin $i mIncari In vase nouh. ;

aceastA zi se numeste Simbata Rusallilor sau Sim-

bata-mo$ilor", Slmbtita-mortilor", etc.: In Mutt de

o Pr.
rusalija

Rusaliile, cum idiom% 51 cum ohiuesc pe sus (00R.)

de sub o rupture. de mal, tIsneso binetacatoarele izvoare de

pucioasd si de and (VLAH.) O BucatA rupth din ceva,
fragment, frinturii: acusi gases o rupture de potcoavd,
acusi niste aschii de lemn (MESA); a Schithii 1nghetate
rumpturi... pre singurd Italia... au cuprins -o (CANT.) 0 Loc
unite s'a rupt o buca at : generalul... lud petecul de po-

stay... (si 11 fixit pe rupture de la tunica harapului (D.-ZAMF.)

trebue sit put

pelin sub cap, alttel Rnsaliile descopar case 51 to Ian (00R.);

cind copilnl e lust din Rusalii, joacit oalugaril de none ori
ou el in brake 51-1 trace (GOR.); omul care e bun vede cind ies

Ft
Ru.soutti:

Fig. 4238.
Ruscula-

pale ro$ii-galbui, primitvaraticA.

tomnaticA.

iai corolaformata
din 5 petale, rosii ca singele $1 pAtate cu negru
la bazA (Adonis autumnalis)(O 4238) @ --VAcocosRI-DE-GIMP (r u s c A'].

RUSESC adj.

Al Rusilor, privitor la Rusi:

F aghiasmti ruseascd pr.

(rer TAB. LVI);

AGHIASMA 0
U S1].
altabetul

*RUSIFICA OW 1. vb. tr. 0 A face pe cineav

2. vb. refl. Ali pierde nationalitatea $i a deveni

sal" piardA nationalitatea $i sA devie R u s.

Rus.
RUSNAC, Rusmac sm. Mold. Bucov.

Rus [rut. Rusnjak].

Rutean;

*RUSOITE. adj. $i sm. Care are simpatii exage-

rate pentru Rusi [fr.].

*RUSTIC adj. 0 De camp, tArAnesc: vials A

SAlbatic, incult, neme$te$ugit : too ; loeuinta ..4; obi ceinri e Grosolan, necioplit, mojic: om [fr.].
s RUSUM4T (p/.-atur1) sn. Contributie indirectil.

[tc.rusumat].

O RUSURONIU (pl.- oanie) sn. Ban. Trans. X =

RASIINQIII.

RUSA =

RWA.

0 RU$ALA. = RO$ALA.
0 Ru4TA.= RoSATA.
RvcAi (p1.-ote sf.

d Mic vas de lut

In care se pune jar $i
Fig. 4239. Rucli.
tAmlie pentru afumat,
catuie, afumAtoare (0 4239) [srb. r uhk a].
Ban.

RIJSCA2 = uRvsoA.
RT.JCEA

1.11- RTJSCEA.

t RUFET (0.-etrai) sn. Bacsi$ dat unui slujbas

Rusalii, se pune la ben pelin si-lpoarta Mate zina, iar noaptea se pone la cap $1 in a5ternut (GOR.)
Strat-de-Rusalii, Stratul-Rusallilor,
Strada-Rusallilor sau Todoru-

Wigan oil pntean $1 mincau ..mr1 eestule, oazInd is boierli

sale,

(LET.) ;

sArbAtoare ce cade 24 de zile Inainte de Rusalii, In Joia a patra dupA Pa$ti, $i pe care femeile
de la tarh. o in cu sfintenie $i nu lucreazA ninilc,
de teamA sh. nu le doarA mlinile $i picioarele, sA nu

pentru a se arlita binevoitor, mite, sfAntuialA: gi el

(F)L.) ;

am zis ea ispravnicille se dan on

ai Inteles on ba P
nol nu gtim ce -s daidille 51 ..urile (LUNG.) [tc.

ril hvet].

Ruw

1088

www.dacoromanica.ro

RO$I.

LVI.

TAI1ELA

ALPABETIIL RITMO

plere

on

(PARR);

vorba de

.., vorbli necuviincioase,

triviala; a-i ape brunt de

Tipar

Scris

.7t

B
B

-Sa3

or

6
,,
0, ,4 V.,

.9-

e'

11{.

aIC

9/6

o?.?

14

1l17. Gr!

K
JI

k
a

II

II

.9
IC

J.
eb

r;
A. fC

,,

//

..nee

ha (he)
te

'n sat of le place pieugn1 (.11P.) 0 De ocara, care face

ce
*a ($e)
*cea

c(e)

ier
ierl
ieri

ii

ia ti

ie, e

LI

s
IO

Ha
V

X
I0F1,

-I.

till
P

.,,

dG

i,-

,6

,..9

10

me (em)

JO

se' iu

..ag,

./Z

e2.9.

RLTIN.I.k.

ar CINSTE 0 6J Organul genital (al bar.

batului sau al femeli) 0 a RIISINEA-nTEI, plant&
cu tulpina acoperita de peri rigizi, an flori albe sau

pe

cinstei, etc.: n'a mai elan un blditii Vaslle, onminte, hartic 51 oa o fall mare (CRO.) ; female Ins& nu-s Indemlna-

LI

le (el)

-ex

trandafirii, dispuse In mid umbele; In mijlocul

fie-careia din acestea se gliseste cite o floricica
de un rosu Inchis; umbela, dupa Inflorire, se
strInge, prezentInd astfel aspectul unui cuib de
pasare; numita $i morcov-salbatic" (Daucus
carota)

RUINOS adj. Sfiicios, plin de rusin e,

lucruri necuviincioase sau Impotriva modestiei,

tics la Mint... Is ru inims. gi le e team& sil nu le las& nume

de rusine: bells e o patina ruginoasa ; 0: Inge e rnelmasa, dar e siinatoasl.

RU*IOARA (pl. -re) st * = BUM. (D [r o $ u].

RUMALIN, atTSMA.RIN = ROB--

$c (e)

MARIN.

RTJ$NICA. sic.

RU$ULTCA,

In capitule,
grupate Intr'o umbela In vir-

ful tulpinii; numita $i singeroasa" sau struguras"

ia

(Hieracium aurantiacum)
(0 4240) [r o u].
RUTA' (pi.-te) sf. 0 Plan to aromatica., an miros prttrunzator, cu flori galbene,

( -rnes) 1. vb. tr. 0 A face de r u

Incit se -i fie rusine de toti, a face de ocara: 'Ana nn-i

vor . - inaintea indecatoriulni nu stilt volniel ou avu$ia for

la moartea for al o dea oni vor vrea (PRV.-MB.) ; on versnl situ

esprit, dar vIrtos, rugina egiroenia gi destrInarea (woe.)

t A necinsti, a rapt cinstea (unei fete, unei fe-

mei): pre olingaritit ...tine o va

st

calii, dispuse

iu

fits
iiiia

= GALBENVLE .
RII$IILITA
*

Planta ierboask, cu tulpina scope:

rita In partea de jos, cu peri lunge
.$i orizontali; face flori rosil-porto-

ia

[ tru*une< lat.. *rosionem <

roseus +suf. -anem].

$ i n e, a da de rusine; a dojeni pe cineva In ass fel

verb on voie, verb Mr&

voia ei, acela rusineadzit on adevdrat pre sour -sa (PRV.-U'.);

pre ginpinesele boierilor sal, de is masa Doamnei sale, le cootea gi le mans (oe.-ua.).

a. vb. refl. A-i fi rusine; era Impodobitii de !imaged

dispuse In corimbe terminate; originara din sudul Europei, e mult cultivate *i

vulgarizatli prin partite noa- Fig. 440. Rupdicl,
stre, pentru uzul ei medicinal; se Intrebuintzaza de popor In contra absceselor la masele $i a mirosului greu In guru;
se mai fat cu ea oblojeli la pin -

tece, clnd e bolnav omul de

vatamatura; e considerate $i
ca leac bun pentru cre*terea
pS.rului, ba chiar pentru lirn-

onraltenie, on oohli aplecatt, de Perott se Mina de peva OS" ;

pezirea creierilor (MEI.); numita

'nlrloosazii

( 4241) [lat. rut a].

Ri,JTA.2 (p1.-te) sf. Drum,
tale [fr. rout e].

De clamant cane nu se nteineaza, Nioi de Dumnezen nu se

(PANN).

RUINARE sf. Faptul de a (se) rusin a;

rusine: nine are adnnare on oei Mei

tot Intr'o de/i-

$i virnant," (Ruta graveolens)

RU*INAT adj. p. ROM A. Cuprins de rusine;

t RUTEA sf. + Moment cInd

te favorizeaza norocul (In jo-

RUW.NE sl. Sfialft de a zice sau de a face

pontarisegti Is vreme qt od (digest'

ruteana noroonlni (ALECS.) [to. r u-

mam

(PARN)

111

or NVIIII8INARE.

facut de rusine: (vracii) rammer& Ins& ruginati, Ad n'avat% oe-i Lice usr.) rft Mr NaRIIINNAT.

ceva Impotriva bunei-cuviinte, modestiei sau cinstei $i care se manifesto uneori prin rosirea obrajilor, pudoare: oind shit betels gi nail Hilda, le e s, de
tot... al is stioluta (de rachin) w.; mints, de. std soarele
'n hoc, far tuna se bagit dna nor de 0. (Ray.); Pi : omul
I.-A. Candrea.

Prea itiourati

neamului Ban,

fe (ef)

T,

'ka (ke)

gi earl! (W)N ; a 11

care se rusineaza de a face, de a zice sau de a auzi

cf)

.Zta.
.Z, 6
/A

neamnl nostrn de

(I)

bI

a
a educe necinste neamului sau; or BAST; a da cinstea

vizInd el n'are Incotro, earn la pace

sii dea adloage (.4.-cou.); Mateiag, Inghitind ..a ea piltise gl

7,
bI

oe sa aloe de earl qi de
mita lune, q! de &die n'are nime
nice o oredinta nioe Intim loo (Pay.-ma.); este on .0 impariltiel

re (er)
se (es)
te

712

Ili

ze

.9X

Ili
'b

seaza. Necinste, ocara: clod Amine tart de inst.,

pe

e, ie

u
III m 7/1

care nu se rusineaza de nimic, caruia nu-i

pas& de ocarile, de necuviintele, etc. ce i se adreom Mr&

0zz

LI

g, gh

m
n

p
c

4',14"

de
ie

BA nu vret to a merge 'n Wine Mei mine, tn, un ometen oft

nn nrs el en, o mniere slab/ F. (RET.); nu onmva sa-mi tee
tata oiubotele gi sit Nimbi de Instates tovaritgilor (Mo.);
veal as ma dal ear de
as mai deunazi, de ai idsat bunatatea
de Ina sd treack pe ling& tine qt sit se duel adndtos (1. -OH.);

n e (en)

jt,

Jr

gp

be
ye
ghe

Nor OBRAZ O 0 Sen-

Dictionar enciclopedic ilustrat.

"'

timent penibil de care e cuprins cineva de teama RUT

so nu se fact de ris sau de ocara: nu War ti clear

Valoarea

&,e)
ad. je

3G,,
0
M

Numele

P'

cul de chili): tot mestesturn1 it sii

t e].

Fig. 4a4r. Rink.

RUTEAN 1. gm., RUTEANCA (p/.-ance)sf. Locuitor, locuitoare din Ucraina, Galitia de SE., nordul Bucovinei $i al Basarabiei, care vorbese o Umbit apropiata de cea polona.

1089

www.dacoromanica.ro

69

RUT-

a. adj. Al Rutenilor: limba

RITTES(E) adv. Din nou

RUT .11 UTIIVNrU1V1 sbst.

4243) C) Plana cu
flori trandafirii, purpurii sau albe, ale door caliciuri au cite 4-5 sepaleverzi sau liliachii *I nurilor ( Thalictrum minus) (

[germ.].

Mineral, asemanator cu

platina, pe care o Insote*te In naturh; e foarte

refractar *i se tope*te la
19006 [fr.).
*RUTILANT adj. 0 De
un ro*u aprins ca focul

meroase stamine, liliachii sau

purpurii, mai rar albe; nuinitii *i cloco%ei",

`22.
miligea" sau vol-

O ' Gas -, peroxidul de

azot [fr.].

tinel" (Thalictrum

RTJTTNA (pi. -ne) sf.

Dibticie, pricepere doblndith printr'o practicii Indelungath O Obiceiu In-

rhdhcinat; deprindere de a

face, de a lucra mereu In

acela*i fel (fr. rout in e].
*RUTINAT adj. Care
are r u t i n b., care face
toate din rutinit
RUTIQR sbst.

Planta cu tulpina Inalta

pin& la i m., cu flori gal- Fig. 4242. Rutior.
bene, numeroase, dispuse
In panicule la virful ramurilOr; cre*te prin pa*uni
*i livezi umede ( Thalictrum angustifolium) (

4242) Plant& cuYlori galbui, mid *i plecate In

jos, reunite In panicule piramidale la virful ramu-

F1.4244.
Fig. 4243. Rutior:

galben.

4245 Rutior.

aquitegifolium) (E, 4245) 0.-GALBEN, plant&

cu rizomul galben, tirltor, cu flori galbene dispuse in mici umbele; cre*te prin livezile umede
( Thalictrum flavum)

E 4244) [rut 6].

DIN CUEIA INTEL

1090

www.dacoromanica.ro

trim (1678).

Sec. XV
Sec. XVII

Sec. XV
Sec. XVII

Sec XVI

Sec.xv,

C
sec XVI

Sec. XIX
BONDS

S sm. A dourtzecea liter& a alfabetului, a cincisprezecea din seria consonantelor. Abreviatiuni:

s. = Sud; 8. s. = Sfintia Sa.

SA Plr

84 AT.

(din teaca); a Inoinge sabia; a bags sabia in teaca; .0 on dona

Daca: sit veri face bine, Ina-vent plata

(PAL.) ; se pastreaz& Inc& cu acest inteles In anumite constructiuni:

vrean, as face-o (= dad), as
vrea...); ti stint (= dac& 8a fi atiut); deschiza

cutia, se temea sit nu o carte (ISP.I 0 SerVege la for-

marea subjanctivului:

lac; .011 venit; Doti

pleci;

gni oil to -a vazut; cu verbul la pers. a 2-a sau a 3-a

sp. $i pl. poate forma propoziliuni imperative independente:

nu pled I

piei din chit meil .0 bream&

Dumnezeu I Ell nu (care) onmva pr. CIIMV4 O.

f SA2 = SE.
SABAREL(UL) sbst. Numele unui dant popular [rlul Saba r].

0 SAB.IX (pd.-se) sn. Mold. Bum. Bacaia ce se da

lautarilor: o multime de ...0e ne-au piatit IVOR.) Etc.].

O SAB4 sbst. 0/ten. Chip, faptura;

port: 11 onnosc dupd

szab&s].

re,

gotta se prinde (M..COST.);

0: oine sooate sabla, de . vs pieri;

10: nu !neap donii slibti Intr'o teaca, nu se poate stistrt-

pineasca, s& porunceascli doi inai lntr'un loc;

Mr CAP' Q EVS1. S Et b I,f a).
SABIER sm. e Fabricant de s a b i i.
0 SABII (-mese) vb. refl. Olt en. toms.) A se Ingusta,

a se face ca o sabie.
SABIITA (pd. -te)

gueata, tescuita.; are capul nit ai o-

chii marl, aproape de bot; solzii

sint mici ai cad uaor; e de coloare
verde-albastrie pe spate ai argintie,

cu reflexe roaii-trandafirii pe laturi;

create cal mult pin& la 40-50 cm. lun-

-gime, ai greutatea lui rare on ajunge pin& la un kg.; triteate mai mult in
Dunare sau in apa aide a marii din
fats gurilor fluviului; numit ai sabisabicioara"s&biit.o, (Pelecus

singuratec de la miezul noptii pin& la

cintarea cocoauluili Tar&boiu, galagie, sgomot mare: toate amain lorman

(Fl..) [fr.sabbat].
[ung. szabo ].
internal

cultratus) (Er 4247;$

vTA O.

OSA.B4.0 sm. Trans. Ban. j1 Croitor

= sant-

rt.i:
SABIQIU (0.-oate) sn. augm.

*SABEISM sbst. ests Religiune care

adora ca zei corpurile cereati [fr.].

O SA.B14. (-biez) vb. tr. A taia ca ai

,246
SaIne.

Biz .

cu sabia sau In form& de sable M. Miner.G.

Garda.

wa3o

0:

pioior de Tura nu Baia ou vista oar.) ;

limbs tale mat
mull dectt sabla (PANN) ; CA: oel oe se Inneacil ei de sable

Fig. 4247. Slibioarii.

Peste
caracteristic prin forma-i Ingusta, lun-

din, evul mediu, avea loc Intr'un loc

SABICIOARA (pl. -re) s f .

ou copii, Cu femel ou tot

84BLE O ,

re a vrajitorilor care, chip& credintele

(SEZ.).

(NEC.) ; Romanii 1t treonra pe sub ascutionl sabiei, $1 niot

SABIOARA (pl.

a sliptaminii la Evrei, consacrata odihnei ai ceremoniilor cultului; coincide cu Slmbata noastra Aduna-1_

Pre ace' Marl pre toil subt

-re) rssf.5 00 )4420pderte.

*SABAT (p/.-tuni) sn. 0 A aaptea zi

SABLE sf.

intr'insul (m.-cost.); a trece ($ a mule) subt .0, a trace pe sub

ascntisul sabiei, a omorl pe cineva strapungindu-1 an
sabia: treou sub sable tot ce-i iesi inainte (BALI.) ; 1-au pus

st. 14 =SABIOARAC).

bads& g].

santotiRA .

ascutise, cn doutt tilistir1; on sabia goald In mind (ISP.) ;

nnmai pentru nn onvInt, on sabia multi da ca intr'un clue

MAW./ (ose.) [ung.

0 SABASAG (pl.- agars) sn. Maram.

(eat..) Libertate; vacant& [ung. s z a -

nn

dintr'un miner; vi-

*i

Mt& Intr'o teaca, se poart& atirnatit de cingatoare,

in partea sting& a corpului (ED 4246): a sooate sabia

S't = sA.
S's = SE.

SA]. conj. (:)

lam& lung& de metal

ce de abia oamenil ceilalti 11 tineau In Fig. 4248.

SdbiulA.
mind osr.).

SABITA sr sAstoARA 0.

L.

Canes,T.

s.

TeaciL

SABIUTA (p1.-to) sf. O Or dim. sABIE: o vdznt

Planta bultvAe.)
boasa, cu frunzele In forma de sable, cu florl purIn min ammo de usit 0

Arma taloas& alcatuita. dintr'o

met-

Sable mare ai grea: akin un

1091

www.dacoromanica.ro

s5.-

SAB- gurii dispuse Intr'un spit terminal; numitii

*SAC4DA. (Dl.-de) sf. Smucitura; miscare brusch

ioar5.", spriteaze", seceruie", sgetea" "crinSAC vInet",

etc. (Gladiolus imbricatus) (31 4248): taina

[Zr.].

*SACADAT adj. 0 Cu smucituri; brusc si ne-

regulatll 0. 4 stn 4, cu (raze scurte, t5.iate, !lir& le-

Be savIrsi In gradina noastra, printre mad gi sabinte (UR.)

gaturli [fr. saccad 6].

$ SABL4ZNA. (p1.-ne) sf. Suphrare, necaz [vsl.

sublaznii].

SACAGTU sm. Cel ce care apa cu s a c a u a

(a 4252): argatul se taco

SABLAZNI ( -nem) vb. tr. gi refl. A (se) supara,

a (se) necaji [vsl. sublaznit i].

in deal oat slIrgiti de silo (IRO.).

SABOR = SABUR.

t SACALT)J, SACALVS (pl.- use,- uaurl)sn. Bucov. 0

Un fel de tun foarte mic care se umplea cu praf

$i i se da foe; se Intrebuinta mai adesea la parade

SABOR... per SOBQR...

a Deschizaturh Nitrate. sau rotunda In flancut unui vapor de raz*SABORD (p1. -dial) sn.

boiu, prin care se trage cu tunul

(a 4249) [fr.].
*SABRET.A (p/.-age) sri. x Un

fel de tasco. de piele, turtith, pe

care o purtau atirnate de centiron uncle uniforme de cavalerie

[fr. sabretache].

Fig. 4249.
Sabord.

dna $i In leacurile bilbesti [to.

S a b r].
SAC SM. 0 Obiect de plink de piele, etc., de

forme cilindrica, cusut de toate parole, cu o gure

numai la capiitul de sus prin care se toarnii. grlu,
porumb, Mina, mhlaiu, etc. (j 4250); WA fund,
a) om foarte lacom, nesaturat, nesiitios: burta puff,

= Niel fund; b) foarte risipitor; F ~to en mincinnile,

provizia de minciuni; a-1 Intra valves

mai sti ce se face, a nu se

mai putea dumeri; n'au intrat allele In

In

a nu

(CAR.), nu s'au

sfIrsit toate fare niidejde de

Indrep tare ; 0 : mo gra nu eta
in pioioare, cei cen' au pus ni-

mic de o parte, cei semi

nu pot luptacu nevoile;e:

Am"

st serbAri: an slow:sit tIrgovetll... nn samba, den oare

summing glontnl foarte pe aproape de Vasilie-Voda an lovit

(M..006T.Y; intro at de... Joie verde, clod Igi lac Leer.. cab)
pain, prohodnri, Impngelnd din sac/tinge tOR)0.); Den pe alti
clement... as age= mai multe sacaluguri in rind, annme oa ai
alba. din ce Images in deoursul slintiril (MAR.) 0 Mold.
Bucate gross& (de lemn, Tie mernaligh, etc.): lace
cite -un meatus, de to spent cum 11 Inghite (RV.-CRO.) [ung.

szakallas].

S.ABUR sbst. Sucul solid,foarte

amar, extras din diferitele specii

de aloe; e lntrebuintat In medi-

ourtii use.) ; sacagil mina

O SACARA.... = SEC3EA...
SACAT, SAOda adj. Vittiimat: Bout hind sacat, In

un picior adult (AL.X.)

[to. s a k a t].

0 SACATEU ow- sAcoTvnr.

SACATUI sr SEOATIII.
SACEALA (pl. -cele) sf. Mo/d. = TEsALA: n'a nunosent saceala *i ovasul plod la Intrarea but In oasts (SAD.).

SACELA ( -cei) vb. tr. Mold. -= TESAI4: &Ica nu

v'am sacelat asta21,...dati la om on omit prin bat (Clio.).

*SACERDOTAL adj. A Preotesc, popesc, privitor la sacerdotiu [fr. < lat.].

*SACEFtD9TIU (pl. -iii) sn. 4 O Darul preotiei, popie O Preotime, corpul eclesiastic [lat.].
O SACFIU sm. Trans. 4, = GAROAFA [ung.
szegfil].
SACHELAR(M) sm. a Grad onorific preo-

tesc: sachelariul taste de tine toate manlistirile de calugari

gi calugarlte, taste ispravnic si preIncepatortil manAstirilor

Fig. 425o Sac..

(PRV.-Me.)

..al de lama se leash, trebue Sa facem!economie and

avem mult, tar nu chid cantitatea e pe isprevite;

or FUND , GVRA , LAUDA, MINA 0, birrA 0, MEC

Continutul unui sac: un ~ de mina; la an de Mai-

[gr.-biz.].

SAC12 sbst. 0 Ritsina ce se scurge din trun-

chiul unui arbore ce creste In Orient $i care se Intrebuinteazh la fabricarea masticii sr a altor bhu-

turi spirtoase: Mihnea merges gi gnsta... rachinrile de =

tale de sac (11(.-BRS.) O Un fel de geanth de p Inzii sau

0 - (de vloara), rasina. sonde,

galbena, transparenta, care ramine dupe distilarea terebentinei, colofoniu: lel freed art:Instil Cu

sare In chlatorie:

create el mare gi-1 mai roads Baena, de mai capita minte (Psc.).

tatura, trebue un oar de minte (Dis.) Pfnza gross&

din care se fat saci: Lela on Mel rail la cap $1 on pos-

de piele In care se
pun obiecte nece-

deem... ayes nn sacnasin coos be ,ilia 0.-ou.); Nice's

d... trecean... In odaia cn sacnasin, uncle se adunan la Morn
Mate %melte Doamnei (coos.); Voda 1-a !mins pe Negolta

pinA 'n sagnasinl din tundul saki (CAR.) [tc. hakniIin].

SACQIU sm, augm. SAO. Sac mare: vazIndn-se...

441Sr4,.._ )14

on an A. de galbini, nu mai atia ce sa lea de bnonrie (se.).

Fig. 425r. Sac de pescuit.

SACOS (pl. -se) sn. (DI

peste (0 4251): tea deabricat to pielea goal& gi, tntagnde paste, s'a pus on un picior Ware pe tin

tap (M) Mold. Bucov. (MAR.) 4 Mr NIMFAO [lat.

saccus].

SAGA (pl. -Cale) sf. Butoiu asezat pe douh!roate

tras de un cal,

cu care se carkaph
(
4252): MOB-

4253): ..ul lasts

on woargreaoaanntiretaracile

patime ale inig1-111 Welt

be de Omit (PRV.-MR.)

[sr.].

spa on sacalele (NEC.,;

paste dram s'a writ

o
la care era Inhimat un cal Inalt

sA-

cAnu sm. dim. SAO.

Shculet; traista:

(E) F dop de

(golomonarti) umbla on
4253. Sacosul Mitropolilului
o tundra alba el on sd- Fig.
Varlaam (a. 1642), conservat la
oaten de grummet, In
miinestirea Secul.
care a un tenor (ORM.)

em scurt $i

Indesat, bondoc:
Fig. 4252. Sacagiu.
era... gras at gros ca
unlintoln, Mick cum 1-am sloe not utast, dop de
O SACA... = REC....

VesmInt arhierese, de

Pe Hristos is grmanecile

ca. Tura', sa be care

[to. Sake sacagiu"].

metase, lung pins

la genunchi, cu minem largi, cu gaMane si cu broderii
de aur; se poarth
peste stihar O
penleRaero

earn n'au obtoein,

(OR:.-V

SAGNA; : lass -1, ca

SACNASTU, SAGNASIU (pl. -sic) sn. Un fel de

Geante mica pe

rindu -se on an

w=

balcon, scos la ulita, inchis cu gearnuri gi cu persiene (la casele domnesti sau boieresti) de unde se
putea privi In stradh, Zare a fi vezut: case undo ea-

clam a dons (CAR.)

care o poarta cucoanele In mina si

In care in batista,
punga, etc. srp.
Un fel de sac cu
ochiuri ca de plash,
cu care se prinde

(DLVR.) [tc. s a k y z].

SACNA. (p1.-ne) sf.

repede-mi tau ...n1 de

drum gi ma duo la eel
mai apropiat vagon de

el de anason (000e.)

ova

*SACOU (p/.-enri) sn. (D Hainii barbateascii,

gheroc croit drept, ZArA pulpane: buzunarele sacoulni

eran Intente on transelute al mere (DAs.) [germ. Sakk o].

1092

www.dacoromanica.ro

"SACRAL adj. go Reginne

a, partea inferioaril

a eirii spinarh, In care vertebrele shit unite, formind un singur os [s a cru m].

*SACRAMENT (pl.-te)sn. Tainti bisericeascti,

in spec. sfinta cuminecature [f6,r. < lat.].
*SACRAMENTAL adj. 0 erd Ce tine de sacrament 0 Solemn; hotarltor, deciziv: amoral de
patrle, libertatea, egalitatea sf devotamentul Alt vorbele
ale ciocoiulni tni_a [fr.].
0 SACHET 1. adj. Trans. Neumblat, singuratec,

pustiu: See In oei munti saoretf trait data... nn slhastrn

(sEn O Blestemat, afurisit, ticalos: un biet de

om Amalie vaduv... cum ramin multi In lista sitoreata de

O SACULTE sm. Olten. Ca 0 Sticueor mic, de

cel mutt 40 de cm. Intiltime ei de 15-20 de cm. In

diametru, facut din pInzti groasti ei rare,; se Intrebuintmaz5 ntai ales pentru cae; sadilti = BAouIXT : avea in mina tin

bini se snipe o tritsura (SEZ.); le punea prin buzunarl

on

boabe de 1)11)43T Q1 tntun (08L.)

O SACULTEATA (p1.-tese) sf. Bucov. Mold. 0

S a C Malt gi Ingust: Intr'o sitptamina (turtitele) shit
gate, le put in sacultete gi le Distress' la loo usoat (VOR.) 0

Punge. mare [comp. sAcinn'T].

SACULTET sm. dim. SAO [comp. sAcnn,TE4TA].

SACUOR sm. Ou dim. SAO: oamenil n'aveau oe

fume mare (RET.).

g. sAckwrur., sin. :!t Necuratul, dracul [lat. se-

se de bani (5.-COD.).

SACULET (p1.-ete)sn. dim. aao: on un es de gal-

mince, M era ...tilde Mina cite oincisprezerie lei, gi inciit nu se

nloi gam (NEC.) ; baron... o disparnt... Impreunit on ~al

c r e t,u s secret").
*SACRIFICA. (-o)
vb. tr. gi re fl. A (se)
jertfi [lat.].

desvoltate an forma unor saoeveri

jertfeete [fr.].

senaanatti ei care urmeaza a fi rasadita: and ...111 (de

men de voiagin (ALECS4 CI 4 Larva de furnica: larval.

de turnica se numeso....4... pentru ea ale, olnd sint deplin

I 0 PlantA tliaarti (de arbore, de floare, de legume.) crescutil din ambita

*SA CRIFICAT OR
sm. Cel ce sacrifick, ce

SAD (p1.-scri) sn.

*SACRIFTCIU 1p1.

sfecla) a cresout pine oe a aline sa aiba Base trunsigoare,

-oil) sn. Jertfa. ( El 4254,

4255) [lat.].
*SACRILEG 1. adj.
Nelegiuit: teem ft.
a. sm. Cel ce comite o nelegiuire, un
sacrilegiu [lat.].
*SACRILEGIU
(p1.-gii)

atunoe se scoate (Imo Vie sada& de curind:

Fig. 4254. Sacrificiu) omenesc

(dupe o picture etrusca).

[VSI.].

coasta sea mare et starpa on sad( de salon (RET.).

SADE4 adj. invar. gi adv. Fara amestec, fare,

podoaba, curat, simplu: apt ,, neamestecata cu

vin sau cu altceva; wiles neamestecate, cu lapte

far5 amestecul unei alte cosau cu zahtlr; of albs

cele sfinte; mare pa-

cat O Vatamarea,

lori; unplug

vasele sfinte: saoristia era adicit Manta cea lipita de bisericit, uncle lntr'o odaitil se ail& cantalitrioara (GRID.) [fr.].

"SACRO-SANCT adj. Prea-sf Int [lat.].

`S.ACRU L. adj. 0 eh Stint: biserica se umplu de

credinciogf, veniti ca as estate la I mister al Invierii Domnului (ALEC8.) Gni Destinat In special cultului di-

Privitor la religie: ordine Bevin : vase sacre

zel, entusiasm, inspiratie, geniu
are Poo

Ce trebue sa fie venerat, care inspire, un senti-

ment oare-cum religios: o datorle de famine, sacra gi

dureroasil, ma ohema la Buouregti (1.-OH.) De care

nu trebue se, to atingi: nn deposit 0. 0 Inviolabil.

a. sbst. Ceea ce e sacru : a deosebi ...I de proton [lat.

sacrum].

`SACRUM sbst. 0 Os simetrio ei triunghiular compus din

al
plates acorn, imi sicsalAlsoule"
Imi sloe,
nn-mi place (DR.-)/N.) ; Clue
far nu domnia-voastra (ALL) [to. S ad 6].

O SADLCA, sErmLcA, smvLoA

(pl.-oi) sf. Mold. Pernita prinsa cu

chinga la spinarea calului mhffmat la o trasura (El 4257) [rus.

S 6delka].

Fig. 4257. SAdelca.

SARI (-den) vb. tr. 0 / A bags partea inferioarti

a unei plante In plimInt, pentru ca sa prinda. rade.-

cina ei se, creasca, a planta; it : nine BO tame de

brume sit nu Wessell vie (ZNN.) O a? A semitna, a !nouns's: Mate astea Wage Inset In
anneal iudecatorului un dispret el
un desgusi de oameni tes.vs4 [vsl.

saditi].

SADILA, SEDILA, sinTLA (pl.

sf. SR, Sac, de forma conice,, tesut din cInepa, ei In

care ciobanii pun caul ca sa

cinci vertebre lipite Intre ale, aeezat la partea posterioara a basinului ei formInd o prelungire
a eirii spine,rii, crucea ealelor
(
4256) [fr. < lat.].
SACSIE sf. Ghiveciu de flori
(smaltuit). glastra [tc. s a k s y].

se scurga zarul ( [a 4258) [srb.

cedilo].

se,

SADINA sf. # Frumoaplanta, cu frunzele acope-

rite cu pert lungi ei albi; e

R sm. dim. SAO: dee-

supra aoelor inimi sint scrim slove...

de lastra
Pre nista cane% can

f albi sub streagna rogie (88.), Fig. 4256. Sacrum.

ghicitoare despre dinti".

SACUSC, SEOUVS0 adj. Ce tine de S a c u i.

SACUI.Vr sm. dim. t3ACT.1102: 1-a &trait nu numai

vista, dar gi tin cu galbini Ise.); !runs/ale... se pastreasa
pentrn nevoie lntr'un des la tasitturft, ea as nu-1 strabata
pratul (PAMF.).

SACUTLVIE, sEcuTraz sf. col. SACTJIU1. Toti Sit-

cuii ; neamul, populatia Sacuilor O Locurile populate cu Stout.

SA.C;TIUT, SEODIII grit. vs- P. 1ST.

SACVM1 (731.-eie)sn. Saculet; traistutli: mferea

se atoarce, pnindu -ae in Monis el acestea Intim tease, Mout

intr'adins, Dents a game mierea gi ware (ION.) [lat.

*S a ccul eus< sac culus].

numai de otel (R.-COD.) ; o calla Pisa... covrigi

Isala, s'a
usoat1 pentru bogaoiu, $s proaspat (CAR.); din
pomenit deodata goggogea Isailot (1.-08.); dealt n'apuoam

Fig. 4255.
Sacrificiu in vechea Grecie.

*SACRISTTE sf. A Cledirea de lInge. biserice,

sau Incaperea din biserica unde se in odoarele gi

ILET.) ;

((ON.)

O SADA (pl.-de) sf. Trans. Ban., = SAD (:) : wolf 51

giuire, fare -de-lege,

!apt& care p Ingareete

tate [lat.].

acela ce va tate vie roditoare san gi ..lug, &mini sa-1 tale

minile (PRV..Me.) 0 Tot ce e sada: soarele... Invioreassa
pint gi buruienfle 01 toate mane OSP.) Livada cu
pomi saditi: toil mognenii gi 01110101D an ...qui !utilise de
pomi of de vii

sn. 0 Nele-

hulirea unei persoane

venerabile ei respec-

(MAR.).

foarte abundenta prin locurile Fig. 4258. SadilL

aride, pe Baragan, etc., unde formeaza masa pre ponderentA a vegetatiunii (Andropogon gryllus)
4 = BARBoasA CI i'Pepinier& [bg. sa di na].
SADIT 4. adj. p. sADT.
a. sbst. Faptul de a sadi.
O SADNITA (p1.-te) sf. Ban. Pomueor de curind sadit [srb, s a dm I c a].
T

SAEGTU, SAIGIU sm. Functionar care cumpara

oile destinate a fi trimise Portii [to. s aji$y cel

ce numarii"].
SAFTR (p1.-n, -rare) sn. o Piatra scumba, de
coloare albastra, numitA de popor zanfie [fr.
saphir].
SAFTEA, OsEFTE4 sf. b Cea dint Iiu yin-

zare fAcutA de un comerciant, cord deschide pre.valia ; cea dintliu vInzare dintr'o maria none adustt
a) a primi cei dintliu bani
de negustor; a lace

1093

www.dacoromanica.ro

SACSAF

pe o mart& vIndutli In acea zi: n'am tient Inca

SAF--de seam,
n'am vinzut Inca. nimic astAzi; b) a cum -

O * SAGETATQRUL, al nouAlea semn al todiacului;

(j

numele unei constelatiuni

4261).
SAGETATGRA (pl.-turf) sf. Faptul de a
s & get a () LoviturA cu sAgeata 10 (f) Du-

S A I para ccl dintliu de la un negustor: bait! s'au dna !Ara

a-mi face settee (ALECS.) F Inceppt, prima Intrebuintare: 1-am pus (bicinlui) dhoti' non de ibrIsim,

rere naprasnicii. cu Yntepa.turi, cu junghiuri

sa an-I tae saftea pe spinaree Is (CAR.) [to. seit6]

SAFTEREA, sAgnatEt., SEFTERE* St. * = FIT-

NARITA [ngr. awful* < tc. s a h t e r 6].

SAFTIAN, O sAgTian (p1.-anuri sn., SAF-

de babe In Ziva-Cruciisi descIntecele shit leacurile

contra acestei boale nAprasnice: on este alt lea spre

TIVLE sf. pl. Marochin: saftianul se face din pie! de oaprA si de oaks (ION.) ; 1noaltat on magi gi papnoi de sant=
galben (FS..); tata-1 straluoea oa o piele de saltian (ON.);

a soaps de

el avea obraz de When, dunk vorbaRomanulni(ALEOS.); Visa

ma Imbrue! Cu oilmega de dritgostele, Cu oiobote de Attlee

tea.).

IP.PRV.)

sABIVTA .

SAGETE4 (pi.-taie)sf. C.) dim. SAGEATA1 C) #

SAGACITA.TE si. Agerime a mintii, pAtrun-

SAGETTCA. (pl.-tele) si. dim. SAGEATA:

dere, iscusint& [lat.].

SAGE4TA. (pt.-esti) sf. 0
vargA de leihn
terminata. printr'un vlrf ascutit de Fier care constitue o arm& ce se asvlrle cu ajutorul arcului Incordat (fl 4259): sooase o r din tolba, o

pierdn o

*SAGITAT adj.. Care are forma

unei sageti: trunza ...11 (0 4262) [fr.].

SAGNA (p1. -ne) sf. * RosAturA,

rang fAcutA pe spinarea calului de

sans de lemn: cal on sagas 'n spate vede

muses 'n cer (ZNN.) [srb. s a d n o].
SAGNASTU ler BACNAIIIII...

adv.

(iute) ca o sAgeatA: pinta... treoe prin

caul aronit sure stings (Vum.) .11 : sage-

*SAGO Pr SAGOTLF.R.

*SAGOTIER sm. 4. Gen de palmieri ce crest In Asia, Africa si A- Fig. 4262.

merits tropicaltt, al carer trunchiu Frunza.sagitata.
are o mAduvA moale, piing cu materie faineasit
care, uscatii. si frecatA pe
,/
sittt, dA sago -ul" , substantfi fAinoasA foarte hranitoare si usoaril, de mistuit,
care se Intrebuinteaz& Ia

tile dragostei, invid1e1, eatire1 Obiect

ce seaman& cu o sAgeatA: a) semn In

form& de sageata care indicA directdu-

nea drumului, mai ales la r&spIntii:

catnnul Vnia tot on se arata, on case lui Tolea

din salivate potecii (ours.); b) pans, sucitorul,

cordarul ferestrAului (pp 0] 2076); c)

fie-care din boldurile sau tepusele de pe
coama caselor tartinesti (1.- [a 935, C, Fig. 4259.
1.2); d) fie -care din plrghiile scr1ncio- Stigeotti,

bului, de care stilt atirnate scaunele;

e) brad tinAr cu ramurile retezate ping

supit si mai ales pentru

hrana copiilor (Metroxylon)
(1=1 4263) [fr.].
SAHAIDAC, SAHAIDAO
(pl. -ace) sn. TolhA [pal.).
0 SAHAIDAN (pt. -ane)sn.

sus, l&sIndu-se numai citeva la

vfrf, eeea ce-i d& o Infatisare

de sAgeatA; se Infige pe
mormint la capulmortului
si anume la flacitul mort
in puterea virstii si la fe-

Trans. LeagAn de copii ce

poartA ir&rancele In spate
(FTC.).

SARAN, sAwer (p1.-ane)

tele $i nevestele care au

murit In floarea tineretii;

sn. Vas mare de metal, rotund .si cu margini, intre- Fig. 4263. Sagotier.
buintat inspec. pentru piacinta: aduserii pe masa In sahane de anent nn morman de

numit $i sulita" (LAUD.)

coarda acestuia (.-

de care puma el In arouletul lnl use.) _.

GREGBETTN.

asezli is arc gi, trao I trace o

use., ; iute oa
sageata; ...Indeanuil calul men BA mA poarte

0 A PerpendicularatrasA
din mijlocul unui arc pe

si de Junghlu deck sau saps si hirletnl, san sA-51

tea Indata o scilldusca din burulana oa-I sic sburAtoare"

[tc.sahtian].

Oa sageata, undo el Otis el on (ALECS.);

Beal& ee loveste fArA veste pe omul sanates,

cind lucreazit; pe unii Ii lasA damblagil de o mina
on dP un pieior; buruienile de sagetaturit, strinse

Fig. 426o. SAgeata-apei.

pilaf (0oon.); an adus pe mass... sahanele cu oele donA

%Mr! de carne (oino.); Unn 'n mote s'a suit, Cu sIngele
Intl nn Allan, Cu =tele 'ntr'un pahar (OCR.) [tel.
SA.11.211sIL (pl. -ele) sn. dim. BMW: $1 le versa
le strInge 'n pilbarele IVOR.).
'n
SAEINSTRU... per 81H*STRII...
O SAHNA = sAGNA.

1213) 8 Plant& acuatica ctr frunzele In

form& de sAgeatA, cu flori mari, albs, cu centrul
purpuriu; numitA si sageata-apei" (Sagittaria
sagittijolia) (0 4260) 11 4. sAGE4TA-Lvi-Duratiz-

zgu = VERIGVL [lat. s a g I t t a].

SAGET.41 (-get, if -Betas) vb. tr. si intr. () A a-

runca sageti cu arcul; a rani, a ucide en sageata:

aonm Incepn a ... la caprioare gi is elute usi..); (E):

0 SAT, ow- Ear.

SAT' er sAu.
SAIAl (pl. -lele) sf. CusAturA provizorie Cu ImpunsAturi rare, $ular: an niste scurteici vatnite en line

dupe

oe o Antal bine on privirile (ON.); se nits on nista ochi

din cart paroA human niste sageti de ma sAgetan la inima

oap.) O A junghia, a produce niste dureri In

tepateare (In spec. In cap sau in inimA): it saseteasit

prin creed (VLAH.); sari merele oele de our la prune gi nnmai

decit 11 cAgetA ca ou un Olt In Ming (err.) oeA

strttbate ca 0 sttgeatit: un Suer a sAgetat cuprinsul (VLAK)

411 trace on saiele ivog.i [comp. INsAme]

SALA.' (piJoie) sf. (1) Un fel de hainA pur-

tata de titrani [tc.].

SAW (p1. -fete) sf. IngrAditurA de nuiele, cu
acoperemInt.
. - care serveste ca adApost pentru

[lat.sagIttare).

boi, vaci,

casi... lanoeri ei sagetari

col o nubs, Ocolii Inmea en ea; Mai amass nn orImpein,

FAcui on el taro la miei (PAMF.), ghicitoare despre o-

SAGETAR, SAGETAS sm. Areas, sagetator: Pus-

(BAax.) ; vinatorli eel mai ves-

titi de sagetasi dibaoi

[sAgeatA].

capre, etc.: d'a-lungul zidnlni... so edit-

Dostean saielele on vita mnmesi ; MA dusei In se, Luai de-a-

pinctt" [to. s a j 6 umbra"].

(Ise.)

()SALIVA Mr SIIALA.

SAGETAT sbst. Fap-

$ SAIGTU Mr SAEG117.

tul dea sageta: foarte

SAW, REIN adj. SFA Cenusiu, sur (sorb. de Ilna

eran Lewitt In megtegngul

oilor): Indatli le Made LIMA Ia piele, Neeltutind de-1 bAlaie,

"Mint (LET.).

saint (BD: DEL.)

SAGETATQR 4, adj

aging, seinli MOW de Mind_ (pAmF.),

ghicitoare despre moartt".

verb. EIAGETa. Care sAgeatA: Apoion, zeal soarsIni, Ii date an aro Thai

SAITQG (pf.-ocuri) sn. Soritura: sburdd... roinl de

fete gi baieti sAltlnd tot in ~lir' milac.).

Fig. 4261. SagetAtorul.

Ohl' ...I 111 Irnmoasel Zandirite ton.).
(leen resale soarelni OSP.) ; 0-

B. sm. () Areas, cal ce aruncA sageti cu arcul

t SAIVAN, &Amor (pl. -ane), sAivAra sn. # Cort

deschis: Mica an desodlecat imparatul rapt saivan, Duos VodA 1-ail Inchinat mnite damn (NEC.); 1 -an legit rigor'sVodA lnainte la oorogari, asteptIndu-I on salvant, si viind

1094

www.dacoromanica.ro

00

Pasa, lean Impreunat sub! saivant

(LET.)'ll 4,7 Adapost de

iarna pentru of sau vite: sootea spa cu btirdulul Dents
vite pi dormea In saivanul for (8.-ALD.) O Dobr. Ma-

gazie de adapostit tutunul pe timpul umed [tc.].

Si.k.LA (73i. silt) sf.

0:0

0 Gang, coridor 0

Antreu, vestibul 0 Incapere mare Intr'un spar-

tament : = de asteptare; Aw de minoare, sofragerie

.... de arms, locuinta Incapere In care se dau lee-

tiuni de scrim& 0 Incapere spatioash In care se

adunii publicul pentru un anumit stop: = de sede audienta; = de spectacol 0 Incapere Intr'o $coala avind o anumita destinatie: .- de clasli;

dintA ;

de desen ;

de gimnastica {ngr. ade),;kcz $i fr. s a 11 e].

*SALADA = SALATA.

SALAGRA sf. * = ubril$01t 0 [s al a t a].

SALM:19R sm. # Demnitar al Curtll dom-

0 Loc de adapost,gazda, locuinta: Tram... la o cask

?email salag cerind
wile (MESA); c

o roagil BA-1 dee 'Alas pe olteva

(PANN) ;

In spec. locuinta ciobanilor 1a munte:

buni-1 brInza, bunu-1 emu, amaru-i shlaen (ZNN.)

Un nuinar de 10-15 familii de Tigani robi: s'adangi

Inca douA sitlage In foals de metre (Amos.) CI Trans.

Maram. A Co$ciug, sicriu: dais/1 moare Hunt, Minagul trebne sA-1 dna salami la mormint (MAR.) [ling. s Z a 1I

a sl.
SALA.SITO4RE sf. Trans. 4 = osuL-ruPoRE-

WI.

SALALT.IT (- lum), t SALASUI (-anew) 1. vb. tr.

A da adapost, s & 1 a $, locuinta; a primi In gazda,

a gazdui: Dumnezen... (pre Adam pi pre Eva) 1-an ealAgluit In rain pre amlndoi (s.-cosr.).

g. vb. intr. A-$i avea salasul, locuinta, a locui:

ne$ti, probabil comis: stamen domnesti gi ...11 on betel

sillisluis bite oasa mai mica, al/Anna de curt.

In mlin1

lath Stills pliduraticA undo pi astAz1 sAlaplueste un batrIn sihastrti (ON.).

I SAtean scutit de dari, insarcinat cu repararea

cetatilor turce$ti $i cu
(FIL.)

3. vb. re fl. 0 A trage In gazda: drumarii mei se Alleluia In oasa V9911V01 (MESA) 0 A se aseza, a Se

Intretinerea drumurilor

stabili

netiind mai, an ens sluiltoril

la slipat (N..COST.1 cetatea
lni Vlad Teem la zidurile eareia se zits can munoit oa
bolerii Tirgovisteni (vi.01.)

la mosille sale (sal.

SALASLU1NTA. (p1.-143) sf. Locuinta, sala$:

co ea vazA P nista palatial ca de dorm: era sallielninta nnni

[s 6.1 Asia i].

SALASLUIRE sf. 0 Faptul de a (se) s & 1 a $-

amen esp.)

1 u i Sala$, adapost, gazduire: am nimerit la Casa

(CRO.) 0 Lhca, locuinta:

d-tale si to rog ea-lei dai
Romanii IAcasnrile gi sAllisluirile Troadenllor... on o Dona

Fig. 4264. Salahori.

vb intr. A munci ca s a-

laho r; a munci din greu: nu erati deprinpi dealt sA

salahoriti prin tirguri of sa scurmatipAmIntul pe la tare (GN.).

SALAHORTE sf. Mundt de s al a h o r;

munca din greu: s'an mai orIndult si la alte tinutnri care

pentrn
(MUST.) ; armasul eel mare... profits de salahorla
for ca

5A-01

tact' pe ieitin o ciscloara

carnea afumata $i uscata [germ. S al a mi < it.].

SALAMALEC, SELAMALIC (pl. -turf S71,. For-

mula de salutare turceasca ( = pace voua I); temenea, ploconealti, pleaciune [tc. s e l a m a 1 ek i m].
*SALAMANDRA, 060 sALArdtzuRA, soLonnzuRA
(pl. -are) sf. ealle Gen de batracieni, cu coada lunga, ce traeste prin locurile umede; cei vechi aveau
credinta c& acest animalnu arde Info (Salamandra maculosa) O
0,
4411%--

lace cast' $1 sAllimtedra

trlieste 'n too (ALEGI:L) ;

1-a dat duemancaoennell de solomlzdril In ra(SAD.) [gr.].
SAL AIVIVRA,

Ohln

ei dragoste nesAtiosell oerceta si le Drives (cArit.)

SALATA (p1. saiati)sf. 0 X Mlncare alcatuita

din unul sau mai multe felpri
de ierburi sau legume, In care

s'a pus sare, piper, untdelemn,

otet, $i uneori si mustar:
de Mutual, de castraveti,

(1.-ON.)

SALANI (p1.-amurt) sn. X Cirnat lung $i gros, cu

4265): Mornnu'n apt -gi

Intr'un salas, Intr'o locuinta, Intr'un loc:

n'am gindit niciodatA oA stints poezie PG veni BA se 14114lueascit In oasa mea (NE012.1 ; s'a sallielnit on dines In Duette,

m Muncitor, muncitoare Cu ziva care card

var gi caramizi la o cladire (N 4264) [tc.].
SALAHORT -( -oresc)

(SAD.) ;

de pAtlagele

(rogil sau vi-

nete), de ardei, etc.

Numele a diferite ierburi

din care se prepara sala-

--

ta: a) = LAPTTJOI; b)

DE-cImP = IINTISOR C5 ;
a) -CREATA = LAPTUoi;
d) ,.-DE-TARNA = BARBAOAPREI

OQ

; e) SALATA-HIE-

LULU' = FETICA

SALATA-IEPURELIII, plan-

t& cu tulpina lung& $i

subtire, cu flori rosiipurpurii; numit& $i Fig. 4266. Salata-iepurelui.

crestatea" sau WWIr

rea" (Prenanthes purpurea) ( 4266) [ngr. < it.].

*SALATIRA (pl.-re) sf. () Vas, castron In
care se prepara salata [clupa fr. sal ad! e r].

'

Fig. 4265. Salamandra.

SARAMTIRA sf. 0 X

Apa sarata, apa In care s'a pus sare, spre a conserva sau prepara pentru mincare carne, peste,

etc.; tie este oceanul alts deott un vas imens, un pahar plin
de salamura P (ALECS.) ; pescarii le dildurao saramurA de mete
proaspAt ce.-ALD.r, (f) F: a-pi pima pielea In mr PILE 0

SALATRA sf. = SALATA.

SALBA (pl.-be $i etubi) sf. 0 $ireag, Golan de

monede (de medalii, de margele, etc.) ce femeile (In spec.

0 Un fel de sos taranesc preparat din usturoiu $i ceapii tocata, paste care se presara. sare
$i se toarna otet (PAc.) 0 fry Cavil din lapte
de vac& sau de oaie, Mist ielii $1 sarat bine,
pus Intr'un vas ca s& se pastreze 0 ra Solutie de piatr& vInata., amestecat& cu apa de var,
cu care se stropeste vita sau grInele, spre a le
feri de Mardi sau de malura [ngr. acAapo6p1].
0 SALAOR... = SALAHQR...

*SALARIA (-riez) vb. tr. A plati o leafs, a da

tr*Izazerrier1

simbrie [In
*SALARIAT adj. p. BALARIA $i sm. Care prime$te un salariu, lefegiu, simbria$.
0 SALARTTA (P1.-te) sf. Bucov. Maram. = SARARITA : el be Dune 'n Alfons on tare

(P.PRV.).

*SAL.ARIU (pi.-rli) sn. Plat& data pentru serviciu, pentru munca, leafii, simbrie [fr. salair e,
refacut duptt lat. s a l a r i u m].

SAL4, Mold. Bucov. SALAS (pl. -see, e -asnrI)sn.

Fig. 4267. Salbe.

rtrancile)

Fig. 4268.

SalbA- moale.

atIrna de git ca podoaba,

sgarda.
numai de haul yacht de our
de gelben1pe care a dat-o Wei ca mul-

(3 4267) la git avast o

ow.) ; is sat purta o

tamitit men.) ; : In millocul aoestei saibe de Wiwi se inaltil

Panaghia (vuoi.) 0 Trans. (nc.) Bucata de catifea, Im-

podobita cu cusaturi de flori $i margele pe care o

pun fetele ca gateala pe ca p f Salba draculni,

1095

www.dacoromanica.ro

SALSAL

 4 g Arsic de copra i sALBA-mowal,

SAL_ nepot
arbust malt de 2-5 metri, cu frunze marl, dintate,

SAL cu flori verzui, cu marginile rosii; fructul e o cap-

sula de coloare rosie-purpurie plin5. Cu -seminte

rosii; din lemnul acestui arbust se face un cifirbune
Intrebuintat pentru desenat (Evonymus latifolius)

(0 4268);

sALBA-maux, = VERIGAR C) ;

BA-mowa4 = VONIORRIU [lat. subalba).

SALB4N sm., sALBANA sf.

83L-

0 /ten. (C1AU$.) (PSC.) W

Nume de bou, de vac& [s a lb ii].

SALBATAC... = sALBAxie...

mesticit, neimblinzit, verb. de animale: rata .4;

tiara --a Nelucrat, necultivat, paraginit, nelocuit, pustiu: 100nri e Care n'a parasit Inca
starea primitive a omenirii, lipsit cu totul de ci O C5.ruia-i place s& traeasca

mar-acrisor, Intrebuintata. In medialn, sub numirea de

Radix sarsaparillae", ca sudorificii

depurativa; e folo-

si de popor ca
leac Impotriva singelui stricat si a altor boale (El 4270)
[germ.. Salsa (p arills)).
S4LCIE (pl. amen),

Grunt: o privire ~A Neomenos, crud, barber: o

0 Necioplit, grosolan: purtitri, apucApurtare
turi .e s A Care a crescut de la sine, neln;

Fig. 427o.:Salce.

t s4LcE, Trans.
Ban. stacA (pl. swot)

singur, retras, departe de ceilalti oameni

grijit, nealtoit, paduret: mar ; dreg

lax), de un gust a-

sit&

SALBATIC, SALBATEC 1. adj. 0 Care nu e do-

vilizatie: Donor

SALCE = atiLTA.
SALCE3 sf. A Radacina mai multor specii de
plante exotice (Smi-

ro- AIII C),

BITSITIQC 1 , CASTAN , IN' , LINTE , MAC2 C),

KARAM , MQRCOV , =STAR C), NAP , VAS C),
PRIM , RAPITA, SPARAC , TRANDAFIR, TRIFQW,
VANILIE, VIOREA, AWN, VITA.

a. sm. Cel ce apartine unui popor salbatic,

din Africa contralti O Cel ce se fenecivilizat:

reste de societatea celorlaltd oameni, caruia-i place
sa traeasca singuratec, retras [lat. vulg. s a 1 v a -

bt

ticus = clas. silvaticus].

SA.LBATICT, OSALBATAM (-Mien) 1. vb. tr. A

face s 5.1 bat a c: Eaublittioi at 'nautili pe taurul legit din

mare pinii Intiatit, tacit an se mai putea apropia nimeni de
Magni (18P.).

a. vb. refl. A deveni salbatec: lapels SO slilbiticiseri

ai se tAcuserit role, nevole de cap (18P.) ; de la manastirea Ho-

rn fn sus bonnie se salbitiloeso (vLAH.)

SALBATICIE, O SALBATAOIE sf. 0 Stare,

fire s a lb at i c a, apucaturi salbatice: alb/tilde
tigrulni, popoarelor din Atrica oentralit Stare de p5.raginire, de pustietate a unor locuri necultivate,

Fig. 4271. Salcie.

Mic arbore cu ramurile mladioase, cu

frunze Inguste si lungarete, matasoase si paroase
pe partea inferioara, cu
flori galbene-verzui; creste
sf. 4

pe ling& ape
si In locurile

umede; nu-

lk

oia aoestor locuri neumblate... trio sit to orezi departe de 'Ambit, lntr'o plane% neloouitit (VLAH.) Cruzime, bru-

mit si r&chita alba" ,

sau rachil

Firea persoanei careia-i place sa traeasca singurateca, departe de so-

neingrijite de mina omeneasca: pustietatea, zilbatatalitate, purtare de salbatic: bilatul, vazind AlbAticia,
dote un tipiit de alarmil (CAR.)

cietatea oamenilor: so ?Aces oh nu 'Malaga salbatiicia el

de a se Innis in odale ill a tug! aga de toati lumea (vtArt) 2
Trans. = SALBATICIIPIE: merges la vinat si aducea... oliprioare... gi alts sAlbaticil
buns de intricate (RES.).

4271): Lelea 'naltd ca oi

gala, Dao'o

psi is sac,

mica (1K.-SRS.);
MP' MOM I.,

Fig. 4273. Salcie.

Arbust cu ramuri lungi si mlltdioase, cu frunzele

lungarete $i dintate, de un verde Inchis, lucitor pe
partea superioara,
cu flori galbene-

verzui (Salix triandra) (E 4272)

O Mic arbore, cu

IALEC8.1 [s5.1batic].

SALBATICIUNE, sALBATAcroNE sf.

scoarta brun-Inchisa, cu frunzele eliptice, mirositoare,

viscoase Cl lucitoare, cu flori galbene-

Fiara s alb a tic 5; vinat (de fiara

siabatic5.): o mullime de oameni 51 de sAl-

biltlicluni sac 1Aril Butkus In piidurea lui (crito ;

rig vrea oft am salbliticiunea in Wats pont

(SAD.); clad sillbataciunile Intra in sat situ',

verzui (Salix pen-

tandra) (CI 4273)

RAcarrA on

nu-1 a bine (00R.).

SALBATTCA adj. f. Cam s alb a-

t 1 c a: SA n'ai nioi o tricA, Patti

CS te-oin
lua 'n bratA, Sit mai prind la vial& USP.).

SALBATIE sf. * Planta din fam.

gramineelor cu tulpina vIrtoasii, cu florile reunite Intr'un spic lung si Ingust;
fructele ei, eliptice, sint un narcotic Fig. 4269.
veninos; numita $i obsiga" sau ziza- Sillblitie.
nie" ( Lolium temulentum) ( 4269).

-MIROSITOARE
RACHITICA C)

~-2404LE = IQV
11

440

-PLETOASA,

numita $i

-JALmoA, ..-PLINGATOA-

RE, ,.-MOARTA, va-

SALBIOARA (p/.-re),BALBULITA (pl. -te)s f. dim.

SALSA) : C'am sA pleo mine is tare, SA And grlul gi secaril,

SA-ti oumpAr o salbioarit Wog.).

SALCEI PP' S4LCTE.

ta-mare"
(Salix alba)

POM 0 Ill 0 Fig. 4272. Salcie.

SALBATICPIE, SALBATACIME sl.

0 Mold. &Joey. = SALBATICIONE: s'a lost

1mputinat... sillbittAcimea lntr'atita, oft arare
mi... mai da el paste vr'o tiarA ($13.1
SALBATICIE )0 C) : se minunA clad vase aga
cult lntr'o astral de sillblitacime OSP./ ; (tata)
avea... un aer de silblitiolme InoIntitoare

SALCA ar SALCIE.

ft,

rietate de salcie cu

Fig. 4274. Salcie-pletoasil

ramurile foarte lungi, mladioase si plecate la

parnint ; originara din Orient, se cultiva mult
prin parcuri
cimitire (Salix babiflonica) (17

4274): vulturul i-a olAdit an onib de put in virtu' unei

salon pletoase (m_vs.) Ramura de salcie cu miti-

1096

www.dacoromanica.ro

sori: De cite on la biserio'am mere, Pops sabots mi-a dat

(PANN); clack in sins de Florli nmbli Indus ou salcie dual
is bisericti, nu to mai dears millocul (00R.) [lat. s a 11-

c e m].
o SALCIN adj. Ban. Trans. = sAultr.
o SALCINER = eARcniea.
SALCIOARA (pl.-re) sf. 8 C) dim. swim

--RAcsiva .

BALCTB (pl.- lour!) sn. col. suer&

multe
crescute Intr'un loc: pe lInga balti oreso rachite 11 se
Imbuibi
Mess

SALCIU adj. Care n'are gust bun (vorb. de apa

de put, etc.), de un gust acru-amtirlu (ca frunza de
salcie): spa Bitola; Niel e dulce, nioi sable, FArli ono
tmi place mle (1K.-BREL) [lat.

*sal(l)cYneus].

SALCIm sm. * 0 Frumos arbore, originar din America de Nord, care poate
ajunge pin& la 25 de metri
Intiltime; are ramurile prevtizute cu spini puternici gib
florile albe, cu miros foarte "
plttcut, dispuse In ciorchini
ce atIrnti In jos; numit $i scat" Trans., btigrin" Ban.
sau dafin" 0 /ten. (Robinia
pseudacacia) ( 4275) 11 0
eg-C16111827, frumos arbust, originar din regiunea medite- Fig. 4275. sakim.

0 Lac shrat din care se scoate sare prin eva- SALporarea apei.

SAL

SALINDAR
sARniDAR.
SALIP = sALvp.
SALIPGUJ
SALEPCAT.
S.I.LLTTE Pe- BILMTB.

*SALTTRU sbst. Q Sulfat de magneziu (adus

din Bolivia) [fr.].

SA.LTTA. (pl.-te) sf. dim. BOLA: tot norodn1 acesta

SO revarsa In 1111108

de asteptare OS SO gdsea (D.-ZAMF.).

'SALIVA (p1.-ve) sf. Scuipat [lat.].

*SALIVAR adj. 63 Glandele
toate glandele
situate In gurti. (parotide, sub-linguale, sub-maxilare) care secret& saliva (ear 2407) [fr.].
*SALIVATIVNE, sALNATIE sf. .0` Curgerea
scuipatului sau a balelor [fr.].
*sALmr.a.q sbst. J2- Clorhidrat de amoniac na-

tural [fr.].

*SALOL sbst. Q Salicilat de fenol, corp solid antiseptic, Intrebuintat la boalele infectmase [fr.].
*SALQN (p1. -Dane) sn. C) Inctiperea cea mai mare
si mai luxos mobilath dintr'un apartament, In
care se primesc oaspetii 0 Societatea bunk ;tie
Si so poarte prin saloane t
P Expozitie anualh
de picturil si de sculpturh la Paris

k.

[fr.]

*SALONA.S (p1.-age) sn. dim. SA-

ii

LON C).

*SALPTRU sbst.

J2- Silitrii. [fr.].

SALT (p1. -tort) sn. O Sariturk

raneank cu flori galbene-

shlthturh: Voinioli oat gunman In

(COSS.)

aurii dispuse In ciorchine ce atIrnti In jos; e cultivat adesea prin parcuri ca plan t& decorativa (Cytisus laburnum)
(] 4276) 0 Bra, arbust originar
dm America de Nord, cu flori purpurii-violacee dispuse In ciorchine
fAmorpha fructicosa) ~- ROD,
don& variettiti de arbori (Robinia

America, cu flori marl, rosii sau

trandafirii, dispuse In ciorchine;
se cultivo. ca plante ornamentale

ooviii pe genunchl, In brate; Dnduoa... nn sinitea dealt sdrun-

hispida, Rob. viscosa), originari din

Etc.].

o SALCVTA. (p1.-te)sf. dim. SALOld

de gimnastich, de la un trapez la

altul, de pefus, etc. (ID 4278) ; mortal, Fig: 4271

salt.
stiriturtifoarte primejdioasti [s 11.1 t a].
SALTS. (salt) i. rob. tr. A urni din loo ridicInd
putin In sus (ceva greu): da Darla, Toadere, sf saltim
Srinsile (VLAH.; ; spot saltIndu-le (lemnele) gi aburolndn-le

cam anevoie, be milli 'n spate ;1 Is gazdA on M1180101 (tae.)

A face sh sarh u5or, a mica In sus si In jos:

oinul oalulnl ce o salts on neoontenire pe qa (00

A ajuta pe cineva sh mai scape putin de nevoi, sh

Fig. 4276.

se ridice putin dintr'o stare dechzuth: o !a ml rog de

Salcim-galben.

81 BA m'alute a ma.. din stares nenorocitil In care am &rut

cA: Clod o face plopul nuoi $i sAlcnta mere dulci (K.-BRS.).

*SALDO sbst.
[it.].

Saritura. fhcuth, In exercitiile

Restul unei socoteli Incheiate

0 SALE4C adj. Mold. BUCOV. = BARAC acuma-1 p lerAnt 111 pin' la a dons venire I tam).
SALEP sbst. O Feculti extras& din

tuberculele uscate ale mai multor spe-

di de orchidee, care, preparatti cu

lapte sau cu bulion de came, consti-

(CAR.

2. vb. intr. 0 A sari In sus; a se ridica In sus si

a se lhsa iar jos (de mai multe ori): m1eli se joacA gi

math pe pallet.; Racal 1napoi se da, Broasca tot In Bug Alta
(DON.); nti era chip sf stea la an loo, IAA a A. chid clots musloe aia
; eg pe oal; an visat on vie 'rearm dealnl...
on dumbravi on totul... tot siiltan, ginoan gl Be pleoan, se Inchinau lul Rare (NEC.) ; Luntrea sal oa paiul sAltind Peale
valurl (PANN) ; a-i go pieptul; Pe gnu' tan oe salt& aprins

tue o mincare foarte bun& pentru convalescenti ( 4277) 11. 0

in ima de bnourie, a fi cuprins de

o mare bucurie: If Alta !aims de buourie, pent= of scums
era grilita pentrn totdeatuta gi n'avea grill of on s'a mArlta
de dulce dor (ALECS.) : a-1

2 Bautura gustoastt preparatti

(sa.) A se mai ridica putin dintr'o stare

din salep, miere si apa [to. s al'e b].

SALEPCIU, BALEFGRY, SA-

VInztitor de bhutura immitti salep: 161 petrecea

LIP12417 SM.

Fig. 4277' SaleP'

timpnl mai mull la poarta gooalei, !titre plAcintar1 61 saloyal p -OK); bragagiii 61 salipgiii Arntinti Mogan contrast cn
alunarii gi an vInsatorii de gerbet din Fanar (F1L) [to.

dechzuth, a mai schpa putin de nevoie, a mai progresa putin, a-i merge ceva mai bine: destui am angltit ti pin& aonma no vliz nici no neon ca BA pot ql en
ceva ow.) ; negotul a mere bine... flAolinl a siltat, vasInd on
whit (LUNG.).

a. vb. refl. 0 A se ridica putin In sus: albe, cu-

rate, se Bala clientele dintre lives! (VLAH.) o A shri pu-

salebgi].

tin In sus 0 A creste putin, a se face ceva mai

`SALIC adj. 0 Legea ~a, lege prin care femeile

erau excluse de la succesiunea la tronul Frantei

on capnl, on attt ne Imprieteneam mai tare (SAD.); olnd m'am

SALHANA. ear zALHANa.

[fr.]

*SALICILAT sbst. a Ori-ce sare rezultatti din

combinarea acidului salicilic cu o bag). [fr.].
compus organic
*SALICTLIC adj. a Acid
Intrebuintat In industrie si In medicinh ca antiseptic [fr.].

mare: el asa, on It ma saltam, mat mai of -1 slung umArul

saltat 61 pnteam alerga In gradind (DLVR.) "=" 2 ID:

vrean ea to 'twat cove on care, Is prilej, of to mitt bine din

(CAR.) [lat. saltare].

t SALTANAT sbst. f Alain; pompo.:

'twill

(13.-ZAMF.); Clici hind ci000iu de carte, Wes has de

[to.).

SALTAR

0 SALIM sf. Trans. Ban. CD Vhl subtire; voaletti

Giulgiu [comp. ung. szal fir"].

"SALM adj. 0 Ce tontine sare 7 Ce are Insusirea sau gustul stirii: gust A Care creste
Intr'un ptimInt ce tontine sare: plants. --1 [fr.]..
'SALIVA (pl. -ne) sf. CD Ocn& de sare: sin-

4.em In one din tale mai bogate saline din lame

(VLat)

".111 beat

din circiumli si Be IndrePtA, pe nlita mare, spre politie

(LET.)

Fir EIERTAR.

SALTARET adj. C) Care face salturi, care

salt h Intr'una: Capra sAltireatli Nn scApa on vista

(coos.) 0 Cu un ritm u5or: musiod saltAreatA; ver-

Burl e.

SALTAT 1. adj. 0 p. SALTA 0 Putin ridinnmai de-o 'Alma dee

cat: prispa, oa de han boiereso,

1097

www.dacoromanica.ro

multi (ow.) Crescut, maricel: unto 0 sari

S A L- supra
turiaaalt cite o ocbire pe sine mai Ole co Moan volute mom.).
SAM 2. sbst. Faptul de a salts.

SA.LTATQR adj. verb. sALTA, Care sato.: li-

gbloile tIrltoare 51 silltatoare ale 'Marti eau asouns pads.

SALTATVRA (p/.-tnyi)si. Faptul de a s al t a;

saritura usoara; ridicare In sus si lasare In jos In

mod repetat: Writ In ourtile domnesti In saltaturile...

until armitslim arilbeso (coos.); Pe drumul privillatio...
lnatnta calul In traps -1 domol, In saltilturile-1 regulate
ITIAD.).

nut format dintr'un sac mare de

pInza, de forma

unui paralelipiped dreptunghiu-

lar, umplut cu

par de cal, cu link etc. (

Fig. 4279. Saltea.

4279): " de pate, de Tina;

nu 1-a Meat nisi salteana pe care sil 'meta donut (Gal..) ;

F a eta, a sedea pe

a sta pe moale, a duce o vista

usoara, fara munch, far& griji Pr. ext. Asternut : noaptea all dormim pe de muschiu IDN.) [ngr.< te.].
SALTELUTA (pl. -tie) sf. dim. SALTE4.
*SALTIMBANC sm. Comedian de circ, pan-

glicar, pehlivan O (F) Sarlatan politic, orator

bufon: Clue vet sit to 'nteleaga,

< it.].

nenorocit 7

(VLAH.)

[fr.

SALTA' (p1.-4e) sf. X Sos: 11 nngea (mielul) o'un

tat de
tiloutit on yin amesteoat Cu nsturoin pleat si an
Mein (1.-01i.) [11gr. oaXtaa].

SALTA' (pl. -$e) sf. aka Mic con care din clnd
In clnd svlrle afar& un noroiu argilos printr'o des-

chizatura, ce seamana cu craterul unul vulcan,

sub actiunea gazelor; aceste gaze, mai adesea de
metan, se aprinduneori, dindu -le astfel Infatisarea
unor eruptiuni vulcanite; asemenea salie, vulcant glodosi sau picle, se gasesc la not mai ales In
judetul Buzau, In Rtinolcul-V1100,
precum si In alte locuri petrolifere

[it. salsa].

*SALUBRITATEsf. Insusirea a tot

ce este favorabil sanatatii; - publtal,

rezultatul masurilor luate pentru a
conserve sanatatea public& [fr.< lat.].
SALVBRU adj. Sanatos, favorabil sanatatii: aer
ape salubrit [fr. <
lat.].
(I)

respect fat& de unele lucruri: mormintul unui eron;

pamtatul patriot 0 A compliments prin scris:
sainte din parte-mi De pitrInttt tat [lat.).

*SALUTAR adj. Folositor pentru pastrarea sanatatii, vietl.l, averii, cinstei, etc.: o comnnitate de
Mei politico basate pe paincipii adeviirat 0 (1.-oH.) [ir.

< lat.].

*SALUTARE sf. 0 Faptul de a salut a

SALTEA (p1.
-tale) sf. 0 Aster-

paie, cu fin, cu

*SALUT4 ( -1ut) vb. tr. 0 A da cuiva, IntlInin-

du-se cu el sau adresindu-i In sots, dovezi de

'politeta sau de respect, prin scoaterea ptdariei,
prin Inclinarea capului, etc. A da semne de

ivuuti [fr.].

*SALVARE S/. Faptul de a salv a, sea-

pare, mintuire CO Sooietatea de

sau Salvarea, in-

stitutiune particular& (ajutata de Stat) cu scopul

de a da ajutoare grabnice ranitilor In cazuri de
accidente.

SALVATOR adj. i sm. Care salveaza, mintuitor [lat.].

*SALV-CONDUCT (p/.-to) sn. C) Permis acordat cuiva de a se duce lntr'un lot si de a se putea

Intoarce de acolo nesuparat de niment X Per mis de a trece, In timp de razboiu, pe tinutul ocu-

pat de dusman, fara a fi suparat de trupe [fr.

sauf -conduit].

*SALVE! interj. Salutarel [lat.].

SALVIE, Mold. SALVIE, 0 $4L-

$ALV1E sf. d 0 = 341E2 0

-DE-apart:nu, plant& ierboasa, cu mires tare, cu frunze
ovale, acoperite cu pert moi pe
partea inferioara; face flori albastre, rosii sau albe, asezate in
spice Intrerupte in virful tulpi$11.,

nei; numit& si

tale" sau ja-

le -de-chnp" (Salvia pratensis)

( 4282) [comp. srb. salva c].

S4MA er SE4MA.

0 SAMACHTSA, sAmAcH1.9A sf,

Mold. Bucov. Maram. X
Un fel de lapte de yea,

SALUP (pl. -part) sn. Mold. Bucov.

Un fel de scurteica fara mined

dupa ce a lost smintinit, gi

care s'a acrit tare, chisleag:

[comp. rus. salop t].

*SALVT (pl. -tart) sn. Faptul de a

salute, salutare, cuvintele ce se rostesc sau gestul ce se face salutlnd
pe cineva: A, militareso (El 4280); And

interj. Exclamatiune de politeta, de respect, de

admiratiune, plecaciunel to salut 1
*SALV4i. (-yea) vb. tr. si refl. A (se) soaps, a (se)
rnIntui [lat.].
*SALVA (p1.-ye) sf. 0 Or" Descarcare de tunuri
sau depusti In semn de bucurie sau In onoarea cuiva: o - do revolvers Mon as Amine muntii (GM.) (2) de
aplause, aplaus simultan al unui mare numar de
persoane Intro adunare: o de aplause 11 IntImPinit

brinza cu =tenni sau samaohi-

Fig. 4280.
Salut
militaresc.

eit, tint, ouA... (MAR.) 111 0 Trans.

X Brinza de vaca
(COW.) OO

(DENS.)

sArsAcHL9A, sAmA-

crinsTE Trans. 4, = coRoms-

Fig. 4282.

Salvie-de-cimpuri.
TB (srb. samoki].
0 SAMADAU sm. Trans. VI Cel ce tine socotelile,
contabil; caster [ung. szamod d].

0 SAMADUW.IG (p1.-aguri) sn. Trans. (08.-e.)

Tinerea socotelilor, contabilitate [ung. s z am ag].

0 SA.MALTC (p1. -Kurt) sn. Mold.

d to s

pron ; surd de pastrat paie.

(PAMF.) (RV..CRO.) $0-

t SAMALUI (-uesc vb. tr. 4i refl. 0 Trans. Maram.

A (se socoti, a calcula, a face socoteala: vivant ant-

ler, nu unmet istoriceste, ce Inca si astrologbiceSte foarte

curet slimalnind (CANT.); Dacii ne-am ss bine, Da-s mai gasdi
en ca tine, Nn -o gazdit de avutie, Ci-s ((soda de omenie (m-)

A (se) compara; a (se) asemui: Si not adeseorl

no patimi ne shim Cu ale color marl MI le samMuim mom)

[ung. szamolni].

t SAMALUIRE sf. Faptul de a samalu i, so-

cotire, calcul(are): gresala se lac istoriile noastre In a

anilor

Fig. par. Salutul In epoca fanariota (dupA Ad. Midy).

se deosebeste mull de al nostru la wide popoare si a varlet
dima timpuri
4281) [fr.].

(CANT.).

t SAMALUITOR(M) adj. verb. si sm. Care s amalu est e; socotitor, calculator: urmat-am tree
vestiti (scriltori) si a vremilor isonsiti stimilluitori (CANT).
SAMANA... MP' SEMAN6....

SAMANIU adj. Galben deschis (ca paiul): 0

1098

www.dacoromanica.ro

teoloarii alba ea laptele, an Darn' ca nn abur

[tc. samani].

et. (oLvit)

SAMAR (pl. -are) sn. O Un fel de sa mare ce

se pune pe magari $i pe catlri (E 4283) : se scoalA,
tgi is mitgarnl,

It pane

'n spate ul (PANN) ; Are

are si
coarne si bon on e,
mAgar nu e (GbR.), ghici-

ceapa. iapa 0 pereche de traiste care

4283. Samar.
se pun pe spinarea unui O.O.Fig.
Oblincuri. F.F. Falcal sau magar $i In care
cele.P.P. Ploscari.
se vira greutati, pentru
ca sa -$i pastreze echilibrul 0 Sinn Culmea casei

i Fructul uscat, turtit $i

a

a1 ulmului, artarului,
paltinului, etc. (11
4284) [fr.].
SAMAVOLNIC,

samsar].

ESC adj. Ise De

samsar: soiul acesta are oreliterati tut sAmsitreascit, stoats si
dascdlul Int 1.11P.).

[rus. s a m o-

SAMSARLIC

Fig. 4284. Samare:

volinyl].

de ulm;fi) de
SAMAVOLNI- a) de artar;u)
paltin.

CE T E, SAMOVOL-

NICR$TE adv. In chip arbitrar [s a ma v oIni c].

SAMAVOLNICTE, SAMOVOISICIE sf. Permisiunea de a face fie-care ce vrea, cu de la sine putere, act arbitrar, purtare samav o l n i c a:

guvern Itaista... In care domnegte Interesul si samavolnIcia P

(ALECS.).

0.;WC.; npr. f. Bucov. 0 A Fiinta mitologich care omoarii sau vatama lauzele si copiii
for 0 4. santa = SCiaII-VINAT [comp. SAMODIVA].
SANICVIA (p1.-te)sf. Bucov. * O BRINCVTA C)

0 = CIICUTA-DE-PADDRE [s a m c 6].
0 SAMEDRU, SIIHRDRII sbst.
Sarbatoarea Sf.
Dumitru; sr StNT1 C.

sm. easier; administrator financier:

ter' dimineatA o venit la Roman, la

'n gazda (ALECS.)
Vai clad Mange Input la oil (PANNI [s 8.1115.].

$ SANLET.E, SAMMIE sf. C) Casierie; administra-

tie financiara: ne slAtuian sit luAm ceala, pentru ea sit nu

putem da de nrma tilharilor care o bust ban it samisiet (ALMS()

0 Functiunea de s a me$: Belau Wit... Si aspire
la shine mai /mate decit... o vatasie de plain san o stimesie

SA.NIESOAIE sf. Sotia unui same $: BB 1311811

aoolo de laceam dulcet' sAmegoaii (ALECS.).

SA.M.FIR = ZAMF1R.
SAIVIINCER pm- sEmilICUR.
SAMINCIOARA (pl. -re) sf. * dim. SAMINTA:
Busuioacte, on to mace, CA din admincloara to S'a nAscocit
dragostea (SEE.).

SAMTNTA. (p/. seminte) 1. sf. 0

OH-ce fir,

graunte, bob, stmbure ce se seamana spre a se

reproduce: de in, de olnepit, de patlagele, de Dori; grin,
poramb, etc. de
grill, etc. pastrat anume pentru

a fi semanat; primal CD * Stmbure: seminte de

dovleac O Materia din care se reproduc animalele;
tauri, etc., destinati pentru retaunt, gaini, eta. de
producere; n'ai nimerit-o, ad

MAVQLNIC...

.1 care forlotesc de colo pinii cola

samavolniotlor spInBurati

(CR8.) ;

OO

4285) [rus.].
SAMOVOLNIC... am- sA-

si Intind clientil de mtnicit (BR.-VN.)

[to. sims a r; comp. srb.

bitrar, cu de la sine

onmpArat de

SAMOVAR (pl.-are) sn. Aparat In care se

fie'rbe apa pentru ceaiu

rator, misit: ad etas ad to certi on

putere: Na se gases copse In drum, In care siL

nu li rilmas de amintire
cite tin gtreang pa ttrma

SAMODIVA sf. A (1) Un fel de eat rautacioasa, de o frumusete rare, care ademeneste fetele $i tinerii $i be stoarce on -ce putere de vigil;
riipeste $i copiii $i le soarbe sIngele pink mor;
numite $i sue

SANISAR sm. te Mijlocitor Intre vinzator $i cumpa-

SAMOVOLNIC adj. Ar-

SAME

[lat. vulg.

0 SAMOCHT* = SAMACHI$(A).

garnl, bate saua, sa pri-

(ORIG.)

se Invratibesc oamenii, not ti zicem sAmtntA de glIceava

use.' ; an rams nedumeriri, ,f de glIceavii cum s'ar nice (L-OH.).
2. SEMiNTURI, 0 sAMfNTURI p1. Tot felul de serf-Ante de semanat:- atnnoi le-a dat Dumnezen silminturi

sementia].

bate nl, sit priceapit ma-

multa

poate da nastere la efecte marl: Incrulni pentru care

si 1-a Invatat cum sti-si morose plimIntn1 (VCR.)

toare despre melc";(6):

taranesti [bg. srb.].

SAM4RA (pl.-re) SI.
154it ca niste aripi,

Sa tot vorbeasca: calanzul men carele... avea

de vorbA, mA desteptit woos.) s Ori-ce pricinli care

aims, of -I glnsac, 1-am

nigte oament tot until si until,

de volute, nu glumil
0 Semintie: pre obicella Orli, on se capessitu. sa des Domnia, !Ara de carols
on vrea It de Damn (GR..UR.) Soiu; de toga silminta,

de tot soiul: eiti el000i... at Rust si Nemti si Turd, de

testa samInta (ALECEd 0 unna, cantitate cIt de

mica: BA on vada de 0/Ungar pe la biserica lui, ca -i potopestel (CRO.) ; on mai ramase prin partite totes maser de

Tom MP., Pricina, pretext; a avea de

vorbd, to avea rnIncarime e limbs, a avea pofta

sn.

1456

(p/. - tonal)

0 Meseria de samsar

Plata, comisionul sam- Fig. 4285. Samovar.

sarului [to. sims ar 1 y k].
SAMSAROAICA (p1.-08) sf. Femeie care mij-

loce$te 3plasarea slugilor la stapIni [samsar].

SAMUT er SEMUI.
SAMULASTRA eer sAmuRAnk.
SAMVR'sm. C) 7,k Specie de jder din Siberia
(Mustela zibellina), cu pilrul foarte fin, a earn'
blank este foarte camtata (d3 4286) ci)
Blank de samur: !nolo

de ~, pus cam Inteo parte, It,*

era tmpodobit on tin surgable alb (NEGR.) ; (pt.
; Imagism' NI-nri

trdmise stand,- O

00110Iei...

Domnulut stole Iesute cu

anr si argint, r1 frumoase (BALC.) [th.l.

151

sAm.RsL. (pl.

7g.

\
ro

-=,
v

'I

p,
2.4

-le), SAMULASTRA (pl.

Fig. 4286. Samur.
-re) sf.
0 Planta de
camp rasarita de. la sine din boabele sau semintele
scuturate Inainte de recolta: data ad va 18111111)111...
sit se sentare malaiul, atunce as:least& samnlastra de malaiul
de toamnd poate BA ramlie pe la anal, cAci malainl nu de-

flea pests iarnA ooN.) 0 Fir de ceapii sau de ustu-

roin crescut din ce a rams In pamInt de cu toamne [vsl. sam or a sla crescut de la sine"].
SANATATE sf. CD Stares aceluia care nu patimeste de nici o boalk $i ale can't organe execute
si
regulat toate functiunile; (): on a nimic ca
banii;

-- await,

jumitate de boald UP.), pe lIngli sa-

natate, Ii trebueste omului 5i ceva stare; boats

Int e a met (sau noastrd, etc.), cu CU ti merge lui
mai ram, cu eta e mai bine pentru mine (pentru

noi, etc.); cask de

ospiciu, spital In care se Ingrijesc bolnavii In schimbul plata 0 (f) Buna stare:
.2smintii, buna stare a mintii, a spiritului ale carui

toate facultatile shit bine echilibrate 0 Urare

de a fi sanatos, de a avea noroc: a bee, a Inbblna In a

(alive, a ridica paharul $i a ura cuiva, Inainte de a-1
goli, mulch sanatate $i noroc; pe la mitlocul mewl hi'

urarile de sanatate, toasturile)

(
(ON.) 0 Salut, salutare, compliment: as out aumatralui multA
et ad auzim de bine! am); de aci:
sau bunk! sa ne vedem sanatosii la revederel
salutare l F
(lama) a) pace bunill bine $i
asa b) s'a stIgit nimic de fkeutl de geaba toata
cepura silnittattle

1099

www.dacoromanica.ro

SAMSAN

; taxa de nu,
voila Incense norooul, de voin
SAN- truda:
bunAl (Ier.) ; bletul tats -sau a umblat In oheltnieli a'o InSAN ma
duo
ei-mi
oer dreP(R.-COD.)
;
&rental): td-1, drege -1, r I
tul

Men

51 ye arms, 0.1 (PAMF.) [lat.

SANATOARE s PowunTA.

sanItateml.

*SANATORIU (pl.- torii) sn. Casa de sanatate,

spital particular In care se Ingrijesc bolnavii cu

plata [fr. sanatorium].

SANAT9S 1. adj. 0 Care e In deplina sanatate, al carui carp nu pittimeste de nici o boala:
tun,

ea yiatra, ea t1eru1, deplin sanatos, de o sae deetul de bogat ; mergt eel

natate robusta; 0: clue -I

Tamil

as to gamma ...I ad ne vedem sanatoot 1 urari la

plecare, la despartire, adio I la revedere! 1 urare

celui ce stranutit 0 Care e In bunt, stare, care
nu e vatamat sau stricat, vorb. de o parte a cor-

pului, de plante, de lucruri neInsuflepte: are nnmai

eel/that e paralizat; In mind dealulni, dal de

un victor
teasels boiernini Dina Murgulet, case bittrIneoti ot sanatoase

(D.- ZAMF.) a Ale clirui facultall intelectuale sint in-

tacte: o mints Anatolie% Care nu e corupt, mo-

ralizator: cart( anatosze Bun pentru sanatate,

0; ce -1 pros mull, nu-1

Oa Fopriinoios: no aer
lositor, profitabil; 6: tugs -1 rueinoasa, dar e elinatoasa
1111

(E) NZSANATOS.

2. sm. Cel ce e sanatos; 6: bolnavul multe zice, ...Ill

lace ce *tie.

3. sANATomA si. In loc. a o Ina (1 a o rupe la adnatoesa, a o lua la fugk: Incepura a ze da Indarat et se gateau a o Ina la Ananias

nei..)

[lat. vulg. ''s anIt o-

cureluse ce o legau de glezna. (ID 4288) C) Un fel

de opinca ce poarta unii calugari [fr.].

SANDOMIRCA sf. 4 Varietate de grlu moldovenesc, foarte alb [Sand olin i r, ora$ In PoIonia].
*SANDWICH (pron.
sandvici) (p1. -iche)

am. X Daub. felioare de

Wine unse cu unt, intro care s'a pus o fele

de snuck de salam, de
friptura rece sau icre,
etc. [engl.].

SANEATA, SAN=

gar SINEATA.

SANECA. = SINEW

Fig. 4288. Sandale.

SANGEAC, SANGI&O

(pl.- eacuri) 1. sn. 0 Stea

verde cu semiluna (hi

4289): oop111 din case pnrtau

~n1 ei doull tuturi date de la
IMParitiO (0000.)

Di-

viziune administrativit a
vechiului imperiu oto-

man, subimpartire a unui pasallo sau a unui

vilaiet.

a. sm. Guvernatorul
unui sangeac, mai mic In

rang dealt beiul: Zamoisky

Fig.

09.

Sangeac.

o haina de mates!) cusutil cu our (eaLc.) [tc.

sus< *sanItatosus< sanitatem, In- darui
tocmai ea lat. vulg. *sr Irtosus< *v Irtu- saftkak].
tosus< virtutem].
*SANGUTN adj. 0 Li Ce tine de singe; sistemul

t SANATOSA = teskikrosi.

SANA.TOSEL adj. F dim. SANATQS: chid

to -i

...Dune de chtamtt pe Dona-. ea ti-o citeasca

(DLVR.) ; adt-mi fit
etil c'o sa to tad bine, voinlo,
to sanittogica, Iota mea, cum oral ()data, ot11 maw.
Intoarce
(.11P.);

SANCHE, small adv. F Asa zicind, cum s'ar

ZiCe, chip (urile) : Mote patriott lira poetnri se Incercasera

a face, earlobe, o revolutie (ALECS.); m'am duo pe coolant

ea tt adno, sanohi, copil de Bullet (coo.) [to. sanki].

SANCHTU adj. F Arttigos, morocanos, in-

capattnat, posac, ursuz: ass muiere leneoit, rielpitoare

adv.: tocmai
ot ennoble, idol c'em. mai 'AMA (BR.-VN.)
Itotia 1m1 plan, tacu egg dricarul, taindu-et un zlmbet ye buze

(DEM.) 0 /ten. Lene$, trindav conc.)

(CIAO.).

SANCTIFICA (-Ho) vb. tr. $i refl. A (se) face

stint [lat.].
*SANCTITATE sf. Sfintenie [lat.].
*SANCTUAR (pl.-are) sn. 0 A Locas stint, cladire sau lac consacrat divinitatii $ 0 Esi Stints sfintelor, partea templului din Ierusalim unde era qe-

zat cluvotul legii 0 oh Altar O Loc consacrat pentru un anumit lucru: Awn' bgilor, judecato-

ria, tribunalul Azil inviolabil [lat.].

"SANCTIONA (-ones) vb. tr. A consfinti, a da
sanctiune, a aproba, a confirina [fr.].
*SANCTIVNE sf. 0 0 Aprobarea data de $eful
unui Stat unei legi votate de Camera $i Senat,
pentru a o face executo-

rie Pedeapsa sau

rii.splata prevazuta de o

lege pentru a asigura

bare [fr. < lat.].
SANDAL, (pl. -ale) sn.
2, Un fel de luntre lun-

tot aparatul circulatiunii SIngeros, ce are

mult singe De coloarea singelui [Zr.].
"SANGUINA. (p1.-ne)sf. 0 a Un fel de plimint
Incarcat cu oxid de Fier, numit astfel din cauza colorii sale rosii ca singele; Intrebuintat pentru fa-

cerea unor creioane de desenat, etc. O Creion

Mout din acest pamint O De$en
facut cu un astfel de creion O $
Litografie ce imita desenul cu sanguina [fr.].
SANGULIE sf. (1) Manama vargatli cusuta ctl matase $i lir: pe cap
avea un tea alb de Tripoli, legal
Imprejur on o egr alba (FIt.); le
Invtita onsiturl de vapeluri, de
garrote

Si de

eangulit (L-0(.) ;

tate, tot emu povestea pe douit

e angniii

(18P.).

'SANHEDRIN sbst. Tri-

bunal de 70 de membri care,

la vechii Iudei, judeca pricinile importante, interprets legea $i delibera asupra

afacerilor publice; 1$i avea
resedinta la Ierusalim $i se Fig. 429o. Sanicioara.
aduna In templu [fr.].
SANICIOARA sf. 4 Plante din fam. umbeliferelor, cu

frunze marl,
dintate, cu

executarea ei 11 0 Apro-

Boni mid, albe-rosietice,

g& (la Turci) [to.].

mici capitule
globuloase;
numita $i

reunite in
cinci-foi

SANDAL', SANTAL sm.

4 Arbore din India $i

din insula Java cu lemnul aromatic, din care

.se extrage o esenta Intrebuintatli. In medicine
(Santalum album) (

(-marl)" (Sanicula europaea)

(12 4280) [probabil formatiune

savants din lat.

Fig. 4287. Sandal.

4287): Intr'o ions walla On vintreli de rogoilna 51 Cu

viols de sandal (ALECS.) [to.].

SANDAL" sbst.

bun de

Un fel de stofA de mlitase: za-

de Venetia (0oos.) [tC.1.

"SAND4LA (pi.-le sf. 1 Un fel de opincli a

celor vechi, alcatuita dintr'o talpa de piele i cu

sanicula].

SANTE sf. Un
fel de trasura sau

Fig. 4291. Sanii.

carug, fare roate, a$ezata pe niste talpi de lemn salt $ine de
Fier, ca sa poata aluneca usor pe zapada sau pe
ghiata (El 4291); In unele locuri (In Vrancea, de

1100

www.dacoromanica.ro

pilda), din pricina drumurilor rele, se Intrebuinteaz& $i vara sania pentru c&ratul lemnelor, etc.:

de west Domn zio oa Irab la vara on

de os (011.-u(.); omul
Into lept I81 onmpara vara ,v gi iarna oar (PANN) ; a 1113 plimba

on sania [bg. sanj a].

SANLI$, sANIus sbst. C) Loc lunecos pe o coast&

de deal, unde se dau copiii cu amiutele iarna: In

spate's oaselor parintegt1 era on deal minunat Dentro alining

(ee.-vz.) Alunecarea pe zapad& cu saniuta; dares pe ghiat.li cu picioarele sau cu patinele; In site
geroase de lama, and destlitam ye ghiata gi la Wining (click) ;

bine-1 de dat de-a Mullen' (ALEC8.) [S an i e].

0 SANINA. sf., mai adesea SANIMURI pl.G4 = SA-

RVNE [lat. salIna].

*SANITAII 1. adj.
Care are de scup, care priveste pastrarea

0 dh Fie-care din cei patru capriori de la colturile casei tAr&nesti [lat. vulg. s a p p a].
S4PA1 (pl.-pe) sf.w Partea corpului de ling&
crucile salelor (la cal 0 la boi) (ow 728,1608)
[comp. srb. s a p i].
SAP4 (sap) vb. tr. $i intr. 0 l'Alucra (a titia, a
sfarIma, a scoate) p&mIntul cu sapa: o grading;
pottimbul, carton', via;

o groan'', no put, un sant ;

groapa an sapat pi an cazut Intr'Insa (z.-coar.) ; our artaa-

PA O A scoate p&mintul dimprejurul

$i

dedesubtul temeliei unei case, rado.cinii unui cojac,

etc., pentru ca s& se surpe, s& se doboare; de act,
lmpotriva cuiva: invidiosii intriganti cantara ad -I cape

~,
zati la hotarele unei
7 Cordon

Sultan (Bax.) C) P A scobi, a grava, a sculpta, In

lemn, In metal, In piatra, etc. anumite slove sau

tsri unde bintue o

desenuri; (E): a-pi

numele, amintirea In Intmile Ur-

hirer [lat. vulg. sapp a r e ].

boal& molipsitoare,

spre a Impiedeca trecerea persoanelor, vi-

SA.PACIOS adj. Ar Care s a p 6, care roade,

care las& urine adlnci (vorb. de o boalb.)(3e-a.)(Ame.).

SA.PALTGA, sAPALVGA (pi.-gt, -ge) Si.
Sap &

telor sau produselor

din acea tar& In tinuturile neb Intuite de
lk

car.) if

(CAR.); Constantin BrIncoveann... si Constantin Cantemir al

Moldovei... se virago 51 se sap& mereu nnnl ye altal (vuoi.),
o seama de boieri, dupit vechinl obioein. slipa ye Damn lInga

cordon de agenti ase-

boala

marl, saruta mai mune yahare plias on apt% de

a cants sa doboare pe cineva prin intrigi, a Unelti

anatiltii: mamma ..11;

politic, a; servicin v.;
agent

sapa de-a dollea (RET.); vremea gavel; on grays on mergi

(2NN.); 0 spa de
yin: pe la... sarbatorl
la

lungueata cu doisau trei colti: alaturi on anon vet

gas' o sapaIngil de aur

118P.).

SAPAT 1. adj. 0 p. SAPA Sculptat: peretit

Care

apartineserviciului de

eran Impodobiti on Incur' gl flori.we (15P.) I ONVSAPA.T.

Fig. 429a. Sanitan (a. 186o).

care serveste la trans- OV.
Ofiter veterinar. OI.
portarea soldatilor r&- Oiler
infirmier.S. Soldat.
trasura
niti: tren
Militar care face parte din serviciul
g. sm.
4292) [fr.].
de ingrijire a stmato.t,ii armatei

SAPATQR SM. 0 .1* Cel ce sap a pamIntul,

eel ce lucreazil cu sapa; eel ce se hraneste din lucrul cu sapa eran data dot earl, oti-unde se dncean,

s&natate al armatei,

SA.N/TO4RE PP' SIINATOARE.

SAN1T,TS Dr' SANITS.

SAN1VTA (pl.-03) sf.

dint. SAME: Saniuta,

onib de lama, e cam strImtit pentru dot (ALEC/3.) ; 111111'1'mM la

saninta cea sprintena care eta antra (GPM Sanie mi-

title& ce se trage de copii sau de oameni, on cu

care se fac sporturi de iarnit: ni se gata lemnele si numai In spate ori on saninta de-a mina on gran e de adus (MT.).

*SANSCRIT 1. adj. Ca Se zice despre limba sacra

a brahmanilor care a Incetat de a mai fi vorbita

a,

atr

if
7

ao

aR

sh-S

J
0

II

et

ib

dd

et
fT

a
d
5h

a. sbst. Faptul de a sapa: cloaca va trace vremea.rului

rev.unl.

Inoran Imprenna (R.-COD.) IR P Cel ce sap& In lemn,

In metal, In piatra, etc., graver.

SAPATTJRA. (pl. -tnri) sf. l Faptul de a.

s & p a, de a lucra cu sapa; prasiturii: ei aga au ha-

ladnit gi bietii boieri si sInjitoril de sSpAtura gantulni

(N.-COST.); stapInni viol are... sa-1 des o tuft,* cad area

s'a Intelenit plimintn1 pap.)
.44. Scobitura, mlncatur& In p&mInt Mout& de ape: Man:mile Monte

do ape In melon' P Ceea ce e siipat In lemn,

In metal, In piatra, etc., gravure; sculpture: an intmis pre an nemig din tinutul Rotinulul... ce era 'carte master
de scrisori si de sitpaturi la pletre (NEC.).

SAPFTR = ZAMFIR.

Ft

Ph

IT

hh

a
a 44
a

O SAPIE sf. Ban. c) Clubitr, cu gura mai large

declt fundul, In care tablicarul pune pieile s& se

moaie (d)e.) [srb. sepij a].

0 SAPTN sr TAPRIA.
0 SAPLAIC (pl.-kw) sn. 0 /ten. 13 Vas de lemn
(cauc, cup&), cu gavan mare, cu care se is mustul
din deja (In care cure storsura din tease) m(As)

44

ST

Fig. 4293 Alfabe ul sanscrit.

prin veacul al in -lea In. de Chr. $i despre operele

scrise In aceasta limba: anabetul (r] 4293); lim-

bs A.

2. SANSCRITA sf. Limba sanscritA [fr.].

0 SANSIU sm. Maram. (BRL.) 4 = GARO4FA [ung.

szegftt].

*SANTAL sr SANDALS.
*SANTINELA. sr liENTDMIA.

(Vmac.) [srb. sapla k].

SAPQIU (pl.-peak sn. augm. B4PA. Un fel de
sap& mare sau cazma cu care se scot r&diicinile
din p&mInt.
*SAPONIFICA ( -tic) vb. tr. $i refl. A (se) pre-

face In sapun 2. A preface eterii salini In

acizi $i alcooli [fr. sap onifie r].

SAPONIFIC4RE, SAPONIFIOATIDNE s f. 0 Fap-

tul de a (se) saponifica - Prefacerea eterilorsalini In acizi $i alcooliT 0 as a graoimnor, descompunerea grasimilor In acizi grasisi glicerin& [fr.].
SAPTAMTNA (p/.-nt sf. 33 Spatiu de sapte zile

0 SANTIRIMB (pl.-be) sn. Trans.

(PR.-CDR.) --0 SANUNE ow. sAMINE.

SAPA1 (pl.-pe) sf. C.) 1 Unealt& alcatuitit dintr'o toads de lemn dintr'o

(de Luni dimineata pins Duminica seara, la ortodocsi, de Duminica dimineata pina Slmbatil

plats semicircular& de fier Infipta a-

seara, in catolici

: silele saptamlnii slut: Luni, Marti,

saptamlna
etc.; a Plecat de doua saptamlni; de az' Intio
mare, saptamina patimilor sir P4TIMA ) ; saptamlna alba,

proape perpendicular la capatul acestei

coade; serveste la t&iatul, la sfarlmatul
$i scosul p&mIntului ( 4294): Romanil

on Tinos alta unealta de yrasit dealt nomad

saps (ION.) ; lopada gramadegte gi sapa risipegte Fig. 4294.
(2NN.); F Is (sau In) ".." de ienin, sarac saPli

lipit p&mIntului; a singe, a &duce, a amines, a se vedea

la (sau In) de lemn, a saraci de tot; sapa 01 loyata,
moartea, sfIrsitul: d'aid Instate says pi lopata (PANN) ;
betia o vindeca numai sapa gi lopata (zzz.) 1 Stipat,
sapatura, prasit(ura): Intr'o zi, la cape portunbulni,
clue gtie ce i-a nazarit (DLVR.) ; tata-so murise cam pe la

etc. sr ALB 1 @), BRINEA C), CARNE C), LIIMINAT 1 C)

[lat. septImana].
SAPTAMN4L adj. 0 Pe sapt a m I n 6.,
dintr'o saptarnIna 0 Ce apare data pe sapt6.-

mina: racist& a.
SAPVN, Mo/d. Ban. soPobr (pi.-nurl sn. O Cornpozitie din acide grase insolubile In aptt $i din potas& sau soda, care serv& la spalarea rufelor $i a
corpului; sapunurile taxi contln soda, iar cele moi.

1101

www.dacoromanica.ro

SAN -

SAP

SAP_ Otasrl. : 00 de rate; de 10518; .0 de toaleti; a da au -; a

se) opals on,.
SAPQNIIL-FQPII - ODAG4C113 0
_ R ngr, aanobvt < it.; ung. szap p a n].
2

(Gac.); sit nu Ruler! In cash, di Tact a de, (GOR.) ; 0:

Wields, nu-1 mine; 0: !Article 'nvatit pe om.; 0: vorba

.1.

multi (ULU lungit) stithola omnlui ;

: koala et sarAcia nn
o poll asounde ; 0: averse e gard de nuiele, saracial aid de
piatrA; 0: la omul harnic se uitit Mirada De fereastra, der
an Indrazneste sA intre; scr MESERIE 0 (E) LipsA
desavirsita: de idol ; ass .0 de lemna nu s'a vaaat nici
la bordeiul cel mai sArticacios (can.).

SAPUNAR sm. tee Cel ce fabric sau vinde

p u n.

SAPUNARIE sf. 0 Fabrics de s hpun

111

O t(so Pravalie unde se vinde sapun Tot felul de sapunuri.

SAPT.JNARITA. (pi.-te) sf. 8
CARA= .
SAPUNEA.LA (pl. -ell, -ale) sf. 0 Aph cu sa-

pun, spumy de sapun: teredutali cu abut qi

SARACTLA srn, Pored& data unui om s s r a c:

oe poitesti, nea P (DLVR.); and Ai doi Trutt de belqugul ce

gisise pe .0 al for (R.-coa.).
SARACTME St. c01. SARAO. Toti sera cii, multime

anvil (GRIG.I

F Frecus: at aS veal ce 00 am stilt trag 1 (LUNG.)

[slipuni].

de saraci: era larna, taxi bletil oameni pi babel si alti

SAPUNEL, 0 sfironi, (pi.-ere) sn. 0 dim. SA-

pnetlan casele si ingean In lame plIngind (N..cosr.s; Mihat

porunci ca toate prizi le... sa se Imparts la soldati qi la.v Nsp.).

cura.t,i, a (se albi cu sapun topit In aph A(-si)

unge obrazul cu spume de s 6. p u n Inainte de a

de zile: ail posteascil douti sarilouste... si dean se vor !males cele doutt sitracuste, atunot sa-1 Masai molitvete de
ourAtie (pRV.-MR.I (21 Trans. Bucov.
= sAursratue
Dealt tot on gologanul; lira, lira aa-1 plateasoil Liturghii qi

PIJN 2
ODAGACIU 0: alai era tot alb de spume,
landed cA-I saptuilt cu sApunele, asa era de asudat (RET.).
SAPUNT, 0 SOPoNT (-nese vb. tr. siref1. A (se)
d,

SARACVSTA (p1.-te) sf. # Interval de 40

(-si) rade barba.

s a ra kSARACTJT adj. 0 dim. SARA Sitractt-

earlienste pentra partea sufleteasoli (SPER.) [vst.

SARA (-stir, oar, Trans. sane) vb. tr. 0 A pune sare,

us t i< gr.-biz.].

a presfira cu sare: dd ernes, yestele, bucatele

inima, uniform, a-si racori inima (rtizbuF o-si

nIndu-se sau de multurnire ca dusmanul a panap.) ;

cios: ImbrAcat on straie -o (can.) ; et IndatA a lost wadi

la et, acolo In cAsula pesoarinini pea ,4 (TIM).

dupi oe-si sArA inima on rusinea oe pail $telan

hied mi-am carat sufletal: i-am dat en dumneael

S.A.R1g) sbst. (r) 0 fret de lInA cu care se cos

diferite Inflorituri pe sumanele taranilor tn-

[lat. s al a r e].
SAReNC 1. adj. 0 Care n'are nici o avere sau
care abia are cu ce sa-si tie viola, care n'are Cu ce
trai: ;1 bogat, qi tinAr qi bAtrin, tot omul sA alba pecete
oe 1 se

ouvenea (CAR.)

In stn (LET.); tik: declt bogat qi bolnav, mat bine., qi stinitos ;

i se
la omul
nici boll nu trag; : omnlui

0:

tinge luminarea In !Andel;

emu( sr ed

sarac; de, qi ourat, sarac si cinstit, 'aril pats; Pr BO Slab, nelndestulator: o lami-

nate de oearA... Impraqtie o lumina -A

(VLAH.)

nic de Irina, biet, sarman: tine-te,

0 Vred-

ddi larA Moldova, de

acum Inainte de jaourile Sl mincaturile a toti (NEC.); plin-

Bea -ul bAlat, dell era mai mare mila; 00111 de ell -a
de mine!
sAraoan de mine! .0ele mild matte Mr MT-

NA Orfan: e

de tata, de mama, do yArintl; nu

e m eel ce n'are tett{ 51 mama, ci eel oe n'are invatAtarti bunit (mt.); acesta-i birbatulmen, tatil ooplilor acestora ca-

rt an rime! -I (NEDRA 8 e Care n'are amploare,

lipsit de nobleta.: stir dd.
a. sm. 0 Om sarac: 0: clad n'are Cu oe .0u1, rAb-

darea-i este leacul; 0: -ul, dud capita, atunci mantnoil;

0: .0ttl on glade' se Imbogiteste;
bogatul a greet qi
.n1 ii oere iertAciune ; 0: la usa
nu vine nici un
dine; pc- BLESTQM O 11 0 Orfan [vsl. sir aka].
SARACACIOS adj. *i adv. Care pare s 6. r a c,
cu Infatisare saraca, de om sarac: haine sttriolloioase ;
la ~al ist de rain (vie); stlnd de vorbil on doi bAleti mnrdari 0100 train/Watt (vLsH.) .

SARACAN sr gARAC 1 O.

SARACAN adj. Sara c, sarman: nevasta et

1)141etil, 011, ce brume ajutor alt dau P up.); .0 de rowel

saracul de mine! (m.).

SARACI sr SARAGEi.

SARACSTE adv. Ca Un s a r a c,

raeli: feoloril 1 -au Ingropat .0, cum an natal

ca sa-

(MERA);

Im-

pAratul... se IndrAgosti de tea mai midi, cn toate cA eran

Imbricate .0 (RET.).

SARACI (-ken) i. vb. tr. 0 A aduce In stare

de saracie, a face s A r a c:

11

vom ucide acolo In odale,

oA ne-an mInoat pi ne-au Milton el on tratii lui (N.-cosr.);

educe qi prignbA ;1 to stirAceste de te Iasi ye drumuri on.AH.1

O A lipsi pe cineva de ceva, a-1 lasa lipsit, sarac

S. vb. intr. A ajunge sarac, a-si pierde tot

A ajunge orfan.
SARACIE sf. Stares celui s & r a c; putina

avere .ce posed& cel sarac: de .0 fugean prin MUlltl Si

min odd! (Lar.); .0 hide, lips& desrivirsita de toate
cele necesare traiului; a-qi vedea, a-qi cants de .0, a-si
vedea de treaba; eel 08 manInoll din mina, trage a .0

(CRS.).

max..) Etc. s a r y ga
galbeni", probabil dupe coloarea steagului si a

uniformei for].

SARAILIE sf. < Un fel de piAcintA turceasca,

cu miere si zahAr, umpluta cu nuci: It trate on 00
!lentil de mina ei cams.) [to. Sarail y]:

0 SARAIMAN = SARMAN: Ca tot .411, vAduva,

streinnl SA He yrimit (spER.); $i cel mai. .0 la too se Inottlzeste (DON.).

SARAIU

(p1. -start -,ate)

sn. 0 Palatul Sultanului

sau al unui pass: 1-an dus la .0 de 1-an ImbrAcat YmpAratnl on caftan de domnie (NEC.); slot ne duseri la .1 gavernoralut mliltar (Boo 0 Palatul Domnului: Mod se
trezea Maria sa, el striga prin oft II lines gura (ALEC%)

[te. saraj].

SARAMURA ear SALAMQRA.

SARANTOC sr sABThrrucs.
0 SARA9L, Ben. sABAQB = SALAQR.

SARAR 1. SM. ter VInzator de s a r e.

2. (p1.-are) sn. (0 (D

SARA.RTE sf. biepozit de s a r e; loc unde se

vinde sare: camera este cantors stirariilor

(NEOR.).

0 SARARITA (P1.10 si. 0 Solnita. [s a r e].

SARASCRER = SERASCHQR.
SARAT 1. adj. p. SARA. Presarat cu sare, In
care s'a pus sare: bncate
Ce tontine sare:
aptl .0A; iarbA dda we- sAsiicTcA0 Care se conserve dindu-i-se sare mult6.: PeSte ; came mil
(1) De un spirit fin, foarte spiritual: vorba .4
(F) F Scump : pretnri .4) vi I.- IrgsARAT.

2. sbst. Faptul de a sera.

SARATVRA. (pl. -curt) sf. C Lucru s A r a t,

In spec. lucru de mincare conservat In sare (peste,

lore, came, etc.): en metahiriseso saraturi de end pittimeso de mast

(ALEC2L)

Locul an pAmtnt sec

care nu se poate cultiva; loc sArat: pinS sa -ti des locurl In vr'un leo can

ill vine sA to lipseeti

qi pAsnnat mutt 01 bun

de un lucru Often. (Claus.) A compAtimi.

avutul: mum din pricina loametei an garden ;I de foams

an mush (Let); 001 oe di de milli no stirticeqte (zati.) 0

intreceam on totals sale marl

siracei, sontelnioi, ageri ottlireti

(:

osIncitt II dime- Inaintes nnei cocioabe de bordeiu 0. oar.) ;

SUMS118... mA

SARAGEA (p1. -gels )sf., sAuAcvi sm. p1.

Corp de calarep neregulati (la Turd si la Romani) :

lipit (pAmIntului), foarte

GAT a, CHEF 0 Care dovedeste saracie:

o hams, o oasA
0 Care nu produce nimic
sau foarte putin: o larA -A 0 e Care rodeste
putin: oimtut

floriturile cusute cu acest siret.

SARADUI (-dueso) vb. tr. IT A coase diverse
Inflorituri pe sumanele taranesti [s a r a d].
SARADUTT sbst. Faptul de a stir A d u is is

(GR.-N.) ;

avem

(RET,).

SERRASAFIBAD sr BARBED.

SARBATOARE sf. 0 cupt Zi consacrato. serviciului divin spre comemorarea unui mister sau In
onoarea unui sffnt, praznic: zi de .0; -a Pastilor,

CrAciunulni; .0 mare, midi, bisericeasca, bibeasoit; sArbittori

mobile, acelea care nu cad In toti anal la aceeasi

data., cum sint: Pantile, YnAl%area, Rusaliile, etc.;

0: In case lenesulut, totdeauna e

or BABA , BUBA 0,
ImPABATBse f Petrecere public& In amin-

1102

www.dacoromanica.ro

tirea unui eveniment Insemnat:

- nationali; sine de

24 Ianuarle e.t. nationalit a Romani lor, clad se comemoreasi

nnirea Prineipatelor [S e r b a].

SARBATORESC adj. De sarbatoare;

solemn: e In ouprins ceva atm de maret qi de.., ea nits deodata ei osteneala si foams si seta tvunit.,

chiatk sau culcata. D 4298) O Mormint care SAR_

nu tontine corpul unui

SAR

mort (El 4299) [fr. s a r-

cophafge<gr.].

.434F40.1its

1.32,F4.44,2, _44.14-12

SARBATORSTE adv. Ca In zi de s a r b 5.toare: tote slot Imbracati r- (MAR.).

SARBATORI (-erase) vb. tr. 0 A Linea, a celebra o sarbatoar e, a serba, a praznui 1( 0 0
A primi bine, cu cinste, cu bucurie.

44

SARBATORICA (p1.-rele) sf. F dim. SARBA-

TOARE: tie si 'ntr'o san to at de clack (JIP.).

SARBEDI, SARBAD, SEAMED, SEARBAD adj.

Palid, vested, galben la fata.: spare In salon nn Unar

mie... sarbad la tata 0.-ci.); toll eran serbezi de bitutura
(GET.);

Fig. 4298. Sarcofag etrusc.

lumina lies imbed& a lampet (NEGR.) (E) Fara

gust, insipid, neskrat, neplacut, anost: on -ee Ineiram

Pe hIrtie Imi pares sarbad, prost, Inca on era chip sa aloatueso o !rasa care ea -mi plea ton.); linceda si searbitda monotonic a unora din eintecele nemtesti (once.) [lat. e x a 1 -

4a..*

bidus >*salbed >sarbed prin amestecul lui s4rtBED2].

o B4RBED2, BARBA]) adj. 0 /ten. Ban. Trans. Acri-

sor (yorb. de lapte) [comp. alb. Carps d].

SARBEZI1, BERBER, # SELBEZI (-ezeso) vb. intr.

0 refl. A deveni vested la fata: ingrozit de mixt,

nesoeotita... s'a serbezit la obraz (GRIG.) ; eels ce e selbezit
de boalit cede -i-se BA manInee 51 not ql vin sA bee (PRVAAG.)

[sarbed,].

0 SARBEZT2, SERBEM (- ezeso) vb. re fl. 0 /ten. Ban.

Trans. A se acri (verb. de lapte), a se corksli: dada

laptele se sarbezeste se da pe rtu cel ce se mulge In trei

Viner1 consecutive (pac.) [sarbed2].

0 SARBIICA (p1. -Hate) sf. Mold. X Mincare pre-

parata din zkr, chisleag $i mklaiu sau fkink: cleat

meenita din alt sat, mai bine sarbuqca din satul tae (ZNN.).

SARCA = TAMA [ung. szarka].

'SARCASM (pl.-me) sn. Batjocurk, ironie foarte

muscatoare: snit de .111 oon-ratilor (CAR.); 011/11 Ma M.ounosen, ma Impovara on o multime de e (30L..) [fr.].

*SARCASTIC adj. Plin de sarcasm, batjoco-

ritor : un ton 4, [fr.].

S4RCE" = SaLCE3,

S4RCE2 Sf.

= LI$ITA [ung.szarcsa].

O SARC(I)VR =-. SARMNVR.

SARCINA (p1.-ni) sf. Legaturk de lenme, de

nuiele, de fin, etc. ce se poarta In spinare: 0 de
lemne, de pate Incarcatura, greu-

tate, povark ce duce un animal pe

spinare d Maldar (de fin, de

Fig. 4299. Sarcofag cretin:

(din primele veacuri).

de mumie.

*SARCOPT sm. c Foarte hue animal, un fel de

paianjen, care patrunde in pielea omului sau animalelor si produce riia [fr.].
*SARD 1. adj.
Ce tine de Sardinia sau de locuitorii ei: limbs ..a.

2. sm. Locuitor din Sardinia [fr.].

te

SARDAC (p1. -ace sn. Mo/d. t1 Un fel de suman

scurt pink la brill: sumane mart, gennnehere el 44i (cm)

[rut. s erd ak].

SARDAR w SERDAR.
SARDEA (p1. -dale) sf. ygdp Pestisor mic ce se
conservk skrat In butoaie,
san Inchis in cutii, cu undelemn, aromate, etc.

(Sardina) (0

4300) :

de (nine; musairii shit gramaditi ea sardelele 'n putina

(ALECS.) [ngr. capUXka].

Fig. 430o. Sardea.

SARDELUTA (pl.-0) sf. )40. dim. SARDEA.

*SARDONIC 1. adj. RIB ris convulsiv, batjocoritor $i rkutkcios.
2. adv. In mod sardonic: diva o sgudnitura teribila,
Incepu sA zImbeasca

(CAR.) [fr.].

SARE sf. Substantk tare, farimicioasa, solubilk in apa, care se pune In bucate spre a le da
gust, care se presark pe ckrnuri, pe peste, etc., spre
a le conserva : alba; vinata; bulgare de
a de

pate, etc.): fig deingi boil le asternn

o A., de tin dinainte ION.) (F) Greu,

buoatarie e tormata din elorura de sodiu ; er de mare, aceea

care se scoate prin evaporare din apa marii ; 4, gemi,

greutate, ceea ce apask asupra cuiva, grijk: am testa familia In sarcina

mea e 0 Impozit, bir, dare cktre Stat: proprietate fara niel o

Fig. 4297.
Sarcofag

aceea care se gaseste In mase mart In sinul sau pe

suprafata pamintulni si se extrage in ocne; a pnne

elan

In bncate; glumele salt !le ea

taranilor... platen dart qi dnoea toate saroinile Statului (1.-C11.) e Functiune,

amestec.a in toate ea

ems

In bneate (PANS) ; nn to
in bucate (ZNN.); I : a-I buns

Semn, dovadk de vinovatie: aeest

la tiertnra, lima nu paste mantra; 0; a nu avea aid

de
mamatio, a fi foarte skrac; din wt., de ti se tura, nu-ti
merge bine (00R.); se credo ca dull se versa n. pe mast, vs
fi cearta In emit (00R.); nu-i blue 5A umbli en ee, dupa cc

Starea unei femei gravide : a-4

iesi de la Thviere, ca and& mlinile paste an tom/ ; PM- MALAW , FAGADIII 1 , OcHW 110, PTINE 011 Ceea

slujba: - calorific& 0 (g) Misiune,

dolma
Inskrcinare: o
!apt e o none

Impotriva aenzatului

mass convins ca aoele triguri ale Anei

eran simptomelesareinii (VLAH.) [lat. s a r-

Fig. 4295.
Sarciner.

c In a].

0 SARCINR(131.-ere) sn.Mo/d. Trans. 0 /ten. f Par

cu mai multe crengi

scurtate, Inapt in pamint, care serveste
de cuier pentru atirnat Coale sau vase.
-age) sn.

mai ales din zeama de lamlie, acid tartric

a pisicti, antimoniu [lat. vulg. sale clas. s a 1].
SARECA = SAMOA.
SARE-GARDURI sm. Cel ce umblk dupk fe-

mei spre a le cuceri: nn ti-i twine ea sA to porti ea tin e/e

(Aice.) [Pr GARD' 0].

(J 4295)
[sarcina].
*SARCOF4G (pi

prepeleac
plata).

ce e fin, spiritual, plin de haz intr'un discurs sau

Intr'o scriere 0 Q Compus format din combinarea unui acid cu o bazk; amara, sulfat de
magnezie 0 de lamas), materie organic& extrask

Sicriu de

4296)
Sarcofag egiptean
pMormint intrebuin- Fig. 4296.
(mormint de rege).
tat de cei vechipentru
corpurile ce nu se ardeau, (E 4297) ivformint
'(

cu caracter monumental, cu o statuk Ingenun-

SARI (ear Si sain) 4. vb. intr. i Alace o miscare

repede In sus ridiclnd in acelasi timp amIndouk
picioarele de la pamint: de. bucurie ; copiii se Iowa

Mend pe IrInghie; despre animate: broastele sar, nu

umblit ; mie11 ear, oind se Joaca; calul lui an el Inceput a en

oft n'an mai putut sA-1 tie comisul In mina (NEC.) merend la vinatoare, vazu o turturioa care tot Area inaintea
lui (111P.) ;

1103

Intiun plain, a Linea un picior ridi-

www.dacoromanica.ro

$i indoit de la genunchi, si a Inainta ridicinSAR- cat

du-1 din cind In and de la pamInt pe ceittlalt

zile Ih sir, in spec. pentru odihna sufletului unui

Paste un giant, paste o poarta; Rem... vrind sa Jana gaga,

an serif paste zidul fratine-stsu souse,: n'am earn pests
Vaduz' niolodata de olnd slat (Cee.); sr GARD1 C)11 C) A

gaciuni: multe sarindare mai didnse el pink attusol ye la

yoga oa sa -1 ;lona Wont dracii de la calla (can.) altii Plates cite MIS sau mil multi) litorghil si salindare (Feto.)

din porn, de pe cask; ,u in groapa, In put, In spa

gticiuni : sarindarele, acatistele... imbogatesc epitropla bisericht st 1)1) pops 0.-Gi [gr.-biz. octpavvipt].

SAR 0

mort In cele 40 de zile ce urmeaza. dupti InmormIn-

tare ; a da a, a plati popii pentru a face aceste ru-

A se repezi si a trece dincolo de un obstacol:

se arunca jos de pe un loc malt sau Intr'o actincime:

OA se ridica repede din pat, de pe scaun, etc.:

nurorile atnnoi oar arse In pioloare

(CR0.1

0 A se re-

peal la cineva (cu dragoste, cu dusmanie):

n'an vrnt sa sale duck MusD... zioind A n'au ucaz (N..cosr.);

on gore, a interveni brusc In diseutie; a afpostrofa:

bogatul, vtizIndu-si vita moartd, sari on guns
mars mums saraculni use.) A alerga in ajuto-

rul cuiva: Mon legatnril tare on Vladislay... oa la on -ce

PrImeidle sa sari unul pentru situ' 01 sa se siutoreze Para ;
serail I Bariti 1 of ne-au Jefult hotil use.) Or A se

desface deodata din locul unde e prins, unde e

asezat si a elides cat colo: a Melt roata din butuo; 1-an

sarit maselele; mi-a &Ira porno de sib cap (owl); de-aoolo,
de la Munteni... an writ sointela ci la not In MoMova, de
(NEC.) ;

a-t ar inima (din loo),

a se speria grozav, a se Ingrozi:

0111111

SARIT adj. 0 p. SABI 0 (k) Smintit, nebun.

SARITA. (pl.-to) s f. 0 .Saritura 0 (F) Cum -

de

fatul altuia; finale a Barn la mine sit ma mnate; Moscalii

e au aprins aced polar

O Ceea ce se plateste popii pentru aceste ru-

le-am vastut,

mi-o Barn inima din loo

elee inima de trice g1-1 tremnrau toate oarnurile oar.); sa
an mai vad capete taiete, oa Bare inima din mine (NEOR.)
S'RIG Inoremenit (ALECS.); Il M-

pat: a-si pierde Barna; vnlpoiul... nu-si pierdu Barna

Intr'o primeMie as de mare (coos.); a scoate din Barite; ar
fl saes din Barite si pe cal mai rithdltar (BAe.); agol no spun
en of funnels (ndarapnioa to scoate din Barite P (ON.) [S A -

r i t].

SARITOR 1, adj. p. SARI. 0 Care sare: Cana mea

nu-1 de oele ;Unwire, al-1 bunk de lapte (can.) O Care

sare In ajutorul cuiva: Brenta, saritor 'goo= tires 11 racase pre el, clod auzea de nedrepttiti, n'astepta BA-I aka de
don& ori

(ISP.I.

2. sARrro4RE St. Loc unde cade apa dintr'o Inkltime, cascada: Jinl... se prAbueeste urlInd In .a de la

!Laval (\ILAN.) ; o strasnloa a; It opri din mersul for IndrAssuet

(UR.)

slixtrrwa. (pl.-tart) sf. 0 Faptul de a sari

,si rezultatul acestei actiuni: numai o flout Dina is

Mina el o apticai de mind (ON.) 0 Distant& mica: se

In sus sau a porni departe In laturi, dupe ce s'a

alai (siv.).
O SARYNDIC adj. 8i sm. Oa?. Orfan [comp. sABIli-

O.

A tiSni: 1-a grit singele din naa (:) A se ridica

10vit de ceva, prin efectul elasticitatii: a sitrit mingea

pia 'n tavan ; aschia on care departs de trnnohin A fi

aruneat In sus, a fi rasturnat, nimicit de o explozie :

PlaberAria a writ In aer A rasari, a se ivi : nn stir
de node sere ieDurele @ A trace repede de la un
lucru la altul : Bare do Ia o idea la site A trece mai

departe, omitind o parte din lecture sau din awls:

a sarit de la 'swine nowt la vagina unsprezece A Innebuni: . din minti lib A-1 chi', a iesi din orbite;
a plesni; mai ales In blesteme si juraminte: skrl1-ar chit sit-i cart oohii out a vlizutl . In chi, a fi

evident A fecunda (vorb. mai ales de armasari

si de tauri).
2. vb. tr. 0 A se repezi si a trace dincolo de un

obstacol: Era sti-loInte pops, Dar a Barn groapa (PANN) ; as

sit petreacit tots earn ar vrea at sale zidurile aceste m.-cosrra;

As abia Insurat, ai Inceput a garduri prin gradinile vooinilor (ALECS.) ; our GARD10, oaoarA 0

A Itisa afara, a omite, a trece cu

vederea (citind sau scriind ceva):

un onvint, un rind, 0 paginti; a sarit

[lat. S all r e].

Prince BA lie glutei la pops, Hind calla lot numai 19 o

de

Too].

0 SARINTOC, sARAwroo sm., -Toack (p1.-043) sf.

Ban. Trans. Same; cersetor: avea slugi multe pi arable.,

ca gazdele colas, on oa sitrIntocii (em); sA tee el o Barbtotsca, olnd poste Ina o laid bogattt (arr.); StirIntocul Imbrtioat In colon de brad RA In mijloo de sat Si lint' nu-1
bat

(GOR.),

ghicitoare despre cuptor" [comp. vsl.

sirottika].

st- X
orez, Invent Intr'o foaie de varza sau de vita:
SARNIA. (pl.-male), Ban. lama (p1.-me)

Cocolos de came tocata, amestecate uneori cu

rastoarna apoi sarmalele In atm:shin/1 el 1 le pune dinainte

(olio.)

[to. sarma, srb. sarma].

SARMALVTA. (pl. -$e) sf. X dim. SARMA: abia

anus is dogoreala iaratioului, el se preface inteo or de
gastrin profnmatit (Corm.).

SARMAN, afRmAN adj. 8i sm. O Sara (termen

de compatimire), biet: u1 !Ara nadeide, oa o candela
IAA =debt= (Gm.) Orfan: Mant& a rdmas airman

de parinti toomai olnd se Mouse coil de 'uvatitturit (CAR.) ;

a lost odatS nn llAoAiandrn stirman de parinti oar.); pull ei

mai multe nume ecrise pe 41stA

ramisese slirmani In unmoor 1(Dom) [vsl.siromah a,

SARIC (pl. -ice) sn. (1) Turban

[tc. saryk].

cu schimbare de sufix].
SAM/IAN-EL, f. -ArtioA adj. dim. SARMAN: SAr-

Q, Manta lunga si latoasti, tesuta

din fire groase de Una, pe care o
poarta mai ales ciobanii ( 4301):

eitoare despre aluna".

SARMENTOS adj.

SARICA. (231.-toi, I Arid) sf. a)

Invilit Intr'o ghitoasA (can.) ; iarna purtan sitriol largi II lane pink 'n calcite

(vuth.) [lat. vulg. saris a].

SARICICA Si.

mantes vai de es, lade 'ntr'nn vIrf de mast

lin/

alArsenic; nu- Fig. 43oi. Sarica.

ceasa"Mo/d.11 Munt.

oe estl I

4302

Ina-v'ar Stirsaila sA

va, lee! (RET.).

Pa-

sarta].

o SARUNE sf. mai adesea sAai a-

awn pi. Oaf., SANVNE sf.

Fig. 4302. Saricica.

SARIN = SEM: Aoolo vest tot zile

(BD.DEL.).

Unul

rlmele de sirma ce sustin transversal catarturile $i pe care Mint

instalate treptele care duc la gabie si cruceta. (El 4303) [it.

*SARIGA = opostnit

Dede !Ara nuori

(CRC.) '

SARSAM = TARTAN.
SART (p/.-te, -hurt) sn.

[S a r e].

SARILA sErtiLA.
O. SARIMAN = sAamait.

din numele date de popor diavolului : SarsailA sPurcat

sau rosietice; numita

$i iarbil-senate" (Sal[fr.].

SARPVN, SARPUNEL sbst. dv = CIMBRISOR: seams

de cimbrn gi sttrpnn, amestecate en taralie... alinA durerea
de misele (PAC.) [lat. serpullum].

SARSAILA, d sAasATLA npr. m.

Sublimat coroziv
0 Mold. Q Acid tartric
0 # Planta carnoask
Cu frunzele spinoase,
Cu flori verzui, alburii
(

ghi-

m Care are ramuri lungi,

mladioase si acatatoare [fr.].
SARNITA. (p. -te) sf. 0 Solnita: chiar sarnita de
dinaintea lui era tonna on nth/1r pleat OSP.) [9 a r e].

rat si soricioaica" Munt., $ori-

sola kali)

(00R.),

r
desea sAtopti pl. Barn. Trans.

Si oeriu lim-

0
SARrND4R, SALINDAR (191.-are) sn.
Rugaciuni ce se lac de catre preot timp de 40 de

GI,

Locul unde se pune sarea ca

s'o ling& oile [lat. vulg. *s a - Fig. 4303. Sarturi.

lonae].

SARVT (p1. -tart) 8n. Sttrutare: S'an trait oopila

drags sub u1 arzator

1104

www.dacoromanica.ro

(ALECS.)

[stiruta].

SARUTA (-rut) vb. tr. t A saluta All

lipi buzele pe gura, pe fruntea, pe obrajii, pe mttnile cuiva sau pe un obiect oare-care, din dragoste,
din prietenie, din respect sau din veneratiune, a
pupa: aS nu se apropie... oiltril trupul oare-carui dint...
nice sit-1 sande nice sit-1 puce, ce departs sit stea ei s8 i se

!whine Darnel (PRA30V.); baba ou batrInul Ii Ward. In brate

g1-1 sarntan Cu too de dragoste parinteasca (REr.) ; 0: sired
mina pe care n'o pot' muses;
inane, orucea, pitmtutul

[lat.

salutare].

SARUTARE sf. Faptul de a s a r u t a: a)

t salut ; b) pup at: sarntarea de Mantic, ea mugoatura

de tinter tow.
SARUTAT (p/.-aturi)sn., sARvrATtiRA (pl.-hat)
sf. C) t Salut(are) 0 Faptul de a sarut a cu
buzele, stirut(are): en la rindul meu nu-i Intorsei tarntatul (em).

SAS 1. sm:, SASOAICA, thisaA (p1.-ce) sf.

Colo-

nist german, originar din Saxonia, si stabilit In

unele regiuni ale Transilvaniei si Banatului, cu
Incepere din sec. al xu -lea.
2. SAS adj. Sasesc.
SASCHTU sbst. Trans.* = BARBANQC (a 4304)

SATCEL (p1. -ale) sn. dim. SAT.

(MC.) dim. SAT.

SATE.AN sm., SATEANCA (p1. - ranee sf. Locuitor,

locuitoare dintr'un s a t.
*SATELTT sm. Om Inarmat tocmit de cineva
ca sa execute orbeste poruncile acestuia: mi-e teama In tot minutul sit n'aud nmbletul satelitilor tut Duca
(ALx.)

* Planeta secundarii care se InvIrteste

In jurul unei platiete principale: lung este.wal pamtn-

tuM [fr. < lat.].

SATESC adj. A(1) satului, de s a t: sooala sateased.

SATICEL (pl.-cote) sn. dim. SAT.

*SATIN sbst. Stofti de bumbac sau de MA, cu
lustru, ce seam Ana cu mdtasea: pietricui mimes sty)
pantofii de s. (SAD.) )fr.].
*SATINA ( -nee) vb. tr. A da lustru: lifrtia [fr.].
*SATINETA. (pt.-te)sf. W Stofa subtire de bum-

bac ce are lustru ca satinul [fr.].

*SATTR sm. A Numele semi
zeilor celor vechi. tovarasi ai lui
Bacchus, cart erau gentile padurilor

SASESC adj. Al S a $ ice tine de Sasi.

siimagInati ou o fattt
bestialA, cu picioare
de tap, cu trupul pAros, capul acoperit cu

Multime de Safi; toti Sa5ii;

re purtau co arne de capa (04305 )1( 0 (f) Om

[ung. szaszf (1].

1 o r,

SASIAC = elEstr.A0.
SASTME sf. col. SAS. C)

un par sblrlit $i

neamul, populatia Sasilor

O Locurile populate cu
canna, et mearga la Ardeal
AA'

(RET.).

Avram, !aril de-a ne mai do on sta-

Gran foarte mull gustate, oaoi ale corespundeau on nature

spiritului eater al Romanilor (ALECS.) On-ce scriere

tistice iscodiri mom); oe va sa(ALEC'S.)

Fig. 4304. Saschiu.

STD3I. Mint, ZaraCit: copila, A de ante lume straink

18 moat de palpana lachetel ivuuti

SAT (p1.-te) sn. Mica localitate populate de

Omni, cei mai multi plugari; : nu e fart dint;
Wit ofini sau ul Int cremede, tarn, localitate, case,

In care nimeni nu asculta de legi, unde fie-care e

lni Cremine,
stapha $i face ce vrea: o tart de Jac,

fart dui gi !Ara litarl

(ALECS.)'

: a gasit

taril 0110 gi

ambit tarit bat (sau se plinibit tArt olomag); (k): mai

bine cap la

Fig. 4303. Satir.

tru la vechii Greci In genul farselor $i ale caret personagii reprezentau mai toate pe niste satin To oe
Scriere in versuri In care se critics sau se ridiculizeaza anumite vitii sau apucaturi ciudate: satirele

ingdduit sa trSim oa In gnu! lui

SASTISIT adj. p. SA-

nespus, uitindu-se tmul to

altul, nritt gi libidinoei oa do1.4 (0.-ZAMF.) [fr.< lat.].

*SAT1:FtA gi eATIRA (pl.-re% sf. Pies& de tea-

to

[ngr. attcrriCts,viittaw].

_-

"--

dot boleri ?keen un has

SASTIST (-lease) vb. tr. $i

re fl. F A (se) ului, a (se) M.attel blaiina... stapInire ne-a

BMW P Dare'ag fl oaua I

cei

foarte desfrinat:

SAO: trecea prin satul nostru ou

0 SATEAC (p1. -see) sn. 0/ten.

dealt coedit la eras; 0: la ...ail oe se vede,

0: rail arde gi baba se Diaptana; 0:.

cite e, atitea bordeio; 0: a face 0., undeva, a sta mai
oitliluzit nu trebhe;

multi vreme undeva Toti locuitorii satului,

oamenii, lumea; 0: oe etie ul nu ?tie barbatul;
merge o moarit (Mt se face un lac),
nude aouip8 un
ctnd multi muncesc laolalta, lucrul sporelte, se
pot face lucrurimari # Ogor [t f s at< lat. f o s-

s a t um sant", satul primitiv fiind o Ingrruntidire de case Inconjurate de un *ant ca mijloc de

aparare Impotriva dusmanilor sau fiarelor salbatice].
SATANA, SATAN npr. m.
Numele biblic
dat cApeteniet demonilor care se stradueste sit ispiteasca pe oameni si sa-i Indemne la rele; diavol,
drat: Diet de dinaintea mea, Satano, c8 to trimet la mnina-ta
Leda', care to -a varsat pe feta pamintului 1 ((sr.); a se la-

saudiscurs cu caracter batjocoritor $i muscator

[Zr.].
'SATIRIC 1. adj. De s a t i r a; batjocoritor,
mu*cator: spirit
'
2. adj. $i sm. , Care compune satire: poet

[fr. 1.

*SATIRIZA (-Ins) vb.-tr. A critica In mod satiric, batjocoritor, piscator [fr.].

*SATISFACAT9R adj. p. SATISFACE. Care sa-

tisface, multumitor, Indestulator: a da un

puns .0 TT

rAs-

NESATISFACATQR.

*SATISFACE ( -tae) vb. tr. A multumi, a Im-

paca, a tndestula, a intra In vote: pe superiorii

sai; a-gi ouriozitatea ; De oreditori, a le plati ceea ce
li se datorelte A repara o ofensa A placea: (aceasta Driveliete) satlsface vederea, place ochilor
[lat. ].
*SATISFACERE, SATISFACTIUNE, SATI8F4cTIE

sf. (D Faptul de a sat is f a c e; multumire, parere de bine, Indestulare I O Reparatiunea unei

tense facute cuiva [fr. < lat.].
SATISOR (pl.- soare) sn. dim. SAT: Inteacest (la-

thier a sosit cam de Watt

sari (se.).
SATTR1 (p1.-ire) sn.

Cutit mare si lat de

buctitarie cu care se
toaca came, etc. 1:1
4306): se arunoit on ..tit
de la bucitarie

Q1-1

tate ea-

Fig. 4306. Satin

nk% ca de Satana; 0: fuse de draou gi dA poste Satana

[VS1. < gr.].

petals OSP.) Secure de calau: in bate noptile, veobinl calSu... lace egomot asoutinclu-gi .111 (I.-ON.); sa-1 ve-

adj. De Sat an a; diavolesc, dracesc: ea oameni...

tulut

SATANESC, SATANESC, SATANIC, SATANICESO

pizmasi, !Amen taste Menthe sat.anicegti... cum ea deie vitisoarele male... pe minis boiereaseit (CR0.).

t SATARA sf. Qp Dare grea impusa samavol-

nice5te asupra cuwa: sooase orinduele multe ei satarale

ei birth 01 tumarit, cite un zlot de toad case (NEC.) 0
=- DESUGUBINA : a pus cinovnionl sataraua De oamenii

din satul despre scare apune (R.-COD.) Qa TI Povara,

belea: a &idea ma In spinarea ouiva [probabil to. (m 11)-

s a der6 confiscarel.

I.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat.

dem in minntul mortii... Intinzind capul la .411 seala(ALX.).

SAT/R2

sATIR, SATIR 4113 sm.

Un fel de lacheu la

Turd; iluji tor, In epoca fanariota, Inarmat cu secure, ce Mout parte din garda domneasca: dine-

Doha acestora stau Indira gi oiobodaril cn zapoiii for (LET.);

arnitutil gi satfrasii tgi curatau armele suierind printre

dinti cite o aria (m.) [to. I a t y r].

SATIRGI-BA$A sm. Capetenia satimilor:

Midi!! sub comanda manna ln al camarielei (nL.) [t0.].

*SATRAP sm. D Titlul guvernatorilor de pro-

1105

www.dacoromanica.ro

70

SARS AT

A T- vincii la vechii Persi 0 Om despotic, arogant:

electori (erah), rind pe rind, 1 atotputernici in inXmarli
det (BR.-VN) [fr.].

SS A

*SATRAPIE sf. Q Provincie guvernata de un

satrap [fr.].
SATUC (pl. -ace , SATUcEAN (p1.- cone), SATUCEL

(p1. -dole) sn. dim. SAT: se vede deasupra-1 Batumi risipit

De poalele Palmegului (ULAN.); to dreapta miinastir11 se ridican... situeene Cu cdsutele albe presiirate prin dungile Mier tom i; In Joe se revared o mahala, cu casele midi si rare
ca ale unui situcean ((Rea ; preotul Musat, dintenn satneel,
se dusese la o moaril tisr.).

lane: Rooste sdrbdtorl sgomotoase, In care se petreceau tel

de fel de neeuviinte, se numeau OSP.) Petrecvre

desfrinat& [fr. < lat.].

SAT our SAM.
*SATIETATE sf. 0 Saturare, satiu; Indepare
cu alimente pin& a produce desgust, Imbuibare
Desgust produs de excesul unui lucru. [lat.].
SATIOS adj. Care satur& bine $i curtnd: plinea
de cast{ e mat satioasa 11111
N.- nSATIQS, care nu se mai
satura; lacom [s a t i u].
SATIU, SAT sbst. O Saturare, lndestulare: 303i
toamna si, nu still cum, ou dines veal el satlul In oasa

SATUL 1. adj. 0 Care a mIncat destul, ca-

ruia nu-i mai este foame, care s'a saturat: Decd esti
polilt la vre-o masa, Platted
de-acasil (PANN); 00 lo-

o masa plina de bucate P (zNN.); tdranul

nostru... zice ca WI de mamillga nu se poate tine
tun4.1
loseste celui

1 Ce] ce nu mai vrea, ce nu mai poate sfi

Indure; desgustat, scirbit, Ingretosat: In eeie mai
de pe wind, .44 de ostenealii, aiunse la nista palaturi OSP.);
ea piece, di slot A., de el.

2. sm. Om satul: 0: ul la tidmind on credo [lat.

satullus].

SATULEAN (p1. -lane) sn. dim. SAT: treouram...

clou& satulene mistnite In pustlul Carpatllor (ON.).

"SATURA (-urea vb. tr. 0 Li A prepara o sulutiune punInd In lichid cantitatea maxim& de materie pe care o poate disolva 0 A satura [fr.].
SATURA (satur 1. vb. tr. C) A da cuiva s mantnce pita nu mai i-e foame, piny ce-i satul: Cu
olnoi pilot $1 doi pesti, lsus a satarat 5000 de oameni; pe
semne ealsta-1 Flaminalle.... de nu-1 mat poste nici pa-

mIntal (am) A potoli foamea cuiva : orb-co mincers satura De om (G0L.) 3 Pr. ext. A potoli setea, a

da cuiva sa bea pin& nu mai i-e sete O A Indestula, a da cuiva atit de mult Melt sa -$i multumeasc& pofta, Melt sa -1 desguste. sa 1 Ingretoseze: apucaturile for m'au 'Murat de loo.

2. vb. re fl. O A minca phi& ce nu mai i-e foame:

manInell teat& shut $1 nu se mai saturd; ea lupul ce on se sa-

lui

(NEDRA ; Faitaduinta [1 bunt{, Numal on educe sat (DON.); hal,

lame Lard sat! cum nu se putura Indestula Oantacuzinesti1

en atlta cinste ce aveau... $1-1 viclenird 61-1 mars domnia

(MUST.) Stare In care se all& omul satul, care

a rnIncat de ajuns: chid flerbe oala la too, sa nu md-

nhici, di nu vei avea sat in noud silo duel laid (OOR.);

saminta de linte este din toate legnmele cea mat hranitoare,
care tine sat ea si canna 00n.) VI C) our NESATI13, NESAT,

nesaturare, neindestulare; on

cu lacorme, Mr&

a se putea satura [comp. lat. satiar e].

SAU conj. 0 Exprima o alternativa, ors: Doam-

ne, chid to -am Want Ylamind, sau Insetat san nemernlo san
gol sau bolnav in temnitA si n'am slnjit tie P (VARL.); da

nu; va izbuti
una
de tara,

va mum; repetat

alta; se tenon oil

.., ors... ors...:

a putea sa swipe Dina be Nistru,

ba (NEC.) 0 Altfel, cu alte cuvinte: Car-

Alpii Transilvaniel [S A + a u].

SAU1 INV SW.
SAU2 I.. adj. pos. rt., f. SA; pl. m. 841, f. SALE.

Datil

Arata posesiunea: prietenul sau, tats -san, irate-sau;

prietena sa, maicti-sa; train sal; surorile sale.

san, pron. pos. m., 1. a sa ; pl. m. a) sill; f.ale

sale.Al
3. SAUL sbst. Ceea ce-i al sau, ceea ce-i apartine,
avutul: numa1 negustorul... trio:tete din Mill Win si pe sa-

ma but (cue.) [lat. vulg. 's o u s, 's a, 's o u m =clas.

s u u s, s u a, s u u ml.

SATJLA (p1.-be) sf. z,. Parini & subtlre cu care

turd o'o mica 'mbucatnra COOL.) Pr. ext. A-si potoli

se ridica pavilioanele $i se fac legAturile mid la

multumi pofta: a se desgusta. a se ingreto5a, a i

uentr'aceea $1 not, sacral In cabs olnd mergem, aceasta sa

setea, a bea pinii nu mai i-e sete: on betivul, co nlciodata se satura COOL.) pa A se Indestula, a-si
se Uri CU ceva: nu se mai satura elneva de dInsul ascultIndu-1 tiara ; seumpul on se mai saturd de bani at04.1;
m'am saturat pin& '33 et de vista pe care o duo ale) (.fuul.);
on eau saturat de bine 11 de clnstea In) Stefanitil-Vocla, ce
sn sezut si an 11003 11403 cacti. viclene (NEC.) [lat. S a t u-

r a r e].
*SATURAT adj. p. SATURA. 2. Se zice despre
un lichid In stare de saturatie sau despre un corp
compus caruia nu i se mai poate incorpora o noua

dozy din unul din elementele sale.

SATURAT adj. p. SATURA. O Care a mincat
sau Mut de ajuns, phi& a fi satul 9 0 Desgustat, Ingretosat, caruia i s'a urlt cu ceva
SATIIRAT.

SATURATOR adj. verb. SATURA. Care satura,

satios.
*SATURATIVNE, SATURATIE sf. Starea unui
lichid sau unui compus chimic saturat; (E): satinet's
sufleteasca era atit de destivIrelta, limit simplul fapt de a se
saes fata In fata trebuia sa-i admit aioi (D.-ZAMF.) [fr.].

'SATURN sbst. , Planet& din sistemul solar,

mai mica deelt Jupiter, dar
de 718 on mai mare 1n volum declt Pam haul ; situato.

la o distant& mijlocie de

soare de 1425 de milioane

minute; strAluceste ca o stea

*SAVA, avAi, SEVAI conj. Fie, Tracar, chiar:

va
',vrea"].
Cimpie
IntinsA, scoperit& de ierburi maxi, In America: Pe cea me 'ntinsS
$1 on Bathetic name, Lung ocean de iarbil... (puce.) [fr.].
o 13VOM soils

(VARL.) [S

"SAVANA (p1.-ne) sf.

*SAVANT 1. adj. 0 Foarte invatat, cu cuno$tinte intinse $i adinci, erudit 45, In care e
mult& stiinta $i eruditiune: 0 lucrare
2. sm. Mare Invatat, om foarte erudit [fr.].
*SAVARINA (pl. -ne) sf. X
PrAjiturA Mout& din Mina $i
zahar $i imbibat& cu rom (

4308) [fr. savarin].

SAVIRST (-gen) 1. vb. tr.

O t A sfirsi, a ispravi; a Indeplini, a duce in bun sfirOt: slut Fig. 4308. Savarind.
gala a-t( do fats, dacil-ml vei
on
-

bine slujbele cu care am sit to Insarcinez oar.) eine 'noes

ou ran, en rdu sivIrseste (eLv.) A fAptui, a comite: 0 trims, o fapta roe.

2. vb. refl. t A muri, a-si da sfir$itul: pe la nista

rate, s'a slivIrsit din vista cucoana Ana, Dumnezen s o torte I

savartitO

Ivsl.
SAVIRSIT 1. adj. p. SAVIRST 11

(ON.)

NVSAV1SOIT:

2. sbst. O Faptul de a savirsi t Sfirsit.

"SAVOARE sf. O Insu$irea on -carei substante
care face impresiune asupra simtului gustului 9

O Gust plAcut [fr. saveu r].

de km., isi face revolutiunea

sideralA In 29 de ani $i 107

de zile; se Invirteste In jurul ei 1nsa$i In 10 ore $i 14

bond.

SAVON R SOVQN.
*SAVT:JR4 ( -urea) vb. tr. c) A gusts cu placere

A se bucura de un lucru Meet $i cu deliciu:

Fig. 4307. Saturn.

de mArimea Intliu, bar la telescop se poate vedea particularitatea ei caracteristia, anume Melul care o inconjoarA; are flour]. sateliti (0 4307)
[fr.].
SATURNALE sf. pl. O p Sarbatoarea lui Saturn care se celebra, la Romani In luna Decembre Si In timpul cards domnea o mare destrAbti-

mie-mi trebue... parfumul lublrii el nevinovate, g1-1 am,

(/LAN.) [fr.savourer].
n, Povara format& mai
adesea de saci de nisip, drugi de plumb, etc. care
se pun trite corabie spre a se putea afunda In
fi-1 savureu

SAVT,TRA (p1.-re) sf.

alp& atit cit cere stabilitatea ei: linita mai eran 1111110-

rats cordbit cn (5.-ALD.) [ngr. ca(a05p. < it.].

SAXAN4 sf. (p) Sarcina, povarA: se hotSrt 51 el

1106

www.dacoromanica.ro

a se duce salsa an ~ua in spinare

s a r1,6].

oar.)

[to. S C k -

SAXHORN (pl. -nuri) sn. J Un fel de trompetit

cu piston, de dimensiuni marl, cu rol de bariton,
putind emite de la sunetele cele mai grave pink
la cele mai acute posibile unui instrument de
alama (5] 4309) [germ.].
SAXIE = SACSIE.

*SAXOFON (pl. -Dane)

sn. J.Instrument muzi-

na Intru cltva cu un

S 13 1

131321GBIII.

SBENGUI sr SBEGUI.
SBICEALA, ZBICEALA s/. Faptul do a

sbici.

(Se

SBICT, zincl (-ma) vb. tr. $i refl. A (se svinta,

a (se) usca in parte (la soare sau la vint): soarele

s e .,a intra la spiilat, a se stringe''].

0 SBICIU, mum (p/.-oe sit. Ban. Trans.

TAB. XXXIX) [Zr.].

*SAXON 1. adj.
Din Saxonia, ce line de

mom

se Intilnl en alt om purtlnd un sbicin pe umar (RET.) ; Eu-1

to mama piparata, El to sbiclul as ma beta 0x.-eas4 ; si
to m'ai ametit pre mine dud mi-ai bras trei sbice pre circa
de mi-or sarit stele verzi din obi (CAT.).

Saxonia: limbs ~A; rasa

~A.

Crap [tc.].

SBENGHIU saw

indreptase vremea, se sbicise bine (CAR) [srb. zbjedi

flaut (0 4310) (ca- si

0 SAZ4Nsna. Mo/d.tolo

(DLVR.).

SBENG vor SBEG'.

51 un vintulei alike= vine (nom) ; le-au inslrat dupe aceea

grin cute ea sit se sbiceasolt (sa.); de vre-o citeva silo se

cal de arama, ce seama-

2. srn. Locuitor, originar din Saxonia [fr.].

de a se sbegu i, joc sburdalnic: count, amine' la SAX-

taili Sc ~, se adunan maul cite until

0 smcruT,

Fig. 4309.
Saxhorn.

ziaciT4 Luau/.
0 SBICIULIN (-ciul) vb. tr. A biciui, a bate cu

Fig. 4310.
Saxofon.

SAZDANNIE sf. Cieatiune [vs1.1.

SBALT (p1. -turf) sn. Ochiu de her la capatul

unei funii 0 = SBANT [b a I t].

t SBANCA (pl. shallot) sf. Mold. Ventua [comp.

poi. rus. bank a].

SHANGHITJ, SPANCHIII adj. $i adv. F $osiu,

chiorls: Maass hl privi maudlin (ov-zat.iF.).

biciul A sdrobi elnepa 0 A sgudui, a scutura cu putere [s b i c i u].

0 sBICIVCA., zawrgscA (p1. -sit sf. sienTscA.

SBIER4, mama (-ter) vb. intr. A striga

ca magarii, vacile, oile, etc. Pr. ext. A striga

In gura mare, a racni: sbiarli ea un magar; nu ~ la
mine, ca nu stilt surd; strigit, abler& si racnegte, ca un lea

and se aneste %mu [lat. *exverraxe

varr es].

SBIERAT ar SBIERATVRA.
SBIERATQR, ZBIERATQR- adj. verb.

SBANT1 (p/.-turi) sn. Banta de her sau veriga

Cu care se string laolalta doutt bucali de lemn la

Si stn. Care sbiara; eel ce sbiaa: meritul ei gloria

teva ~art el de mai multe surnburi (ALECS.); pares -ml bate

doud ~uri In timple, de ma prapadesc (0.-ZAMF.) [b a n t ] .

SBIERET, SBIERAT, ZBIERAT, ZBIERAT (M.-roe) Sri. (D

car, etc.: oaleasca e gate: mil are nevoie unmet... de of-

SBANT5 (p1. -furl) sn. Ventuza, sbanca [sl.

banci, p1. din banka].

0 SBANTUT (-sum, -Wen) vb. refl. Mold. 0 A

se catara de ceva spre a se /egana cu picioarele In
vInt A face nebunii, strengarii: ma mil. ca nu
s'o sdturat de sbantuit (mica.) [comp. SBANT].

0 SBANTIJIT 1. adj. p. salktim

2. sm. Copil sburdalnic; strengar: de ul late al

dumitale, nimica nu naafi

(CRC.).

0 SBANTUItT,TRA (p1.-turi) Sr. 0 Mold. Faptul

de a se sbantu i; sburdalnicie, strengarie: anima la sbantuituri ti-t

glndu ( ALECS.).

SBATAIE sf. Faptul de a se sbate: an an putnt -o

scoate din sbataile dintre vista al moarte

(BRAIN.);

apar Coate de limiest; sbittAile, agatarile de gitul

[sbatebataie].

01101 fi

(1313.48.)

SBATE (sbat) I. vb. tr. A face sa iasa, a scoate

prin bataie, prin scuturare, prin stringere: --. bine

cinrul, site C)
one, a amesteca prin blitaie albusul cu galbenusul Oal A cauta sa rupa. sk
soada din pret, tocmindu-se la cumparat.

2. vb. refl. A se mica Incoace Si Incolo cu

furie, cu disperare, a se svIrcoli: Se sbatean ca instil
in virsa (am) ; se Oates in pat de nesomu (3.-ramF.)
A se sbuciuma, a se framinta, a se agita: se abates, Metal om, cu mintea si cu trupnl asp.) ; e an cutlet
stingher, care so abate si se iramintit MAIN.); se sbatean
dna treburi din !soli Dina 'n noapte (8.-ALD.) [lat. vulg.

exbatt6re].
SBATUCI (-mese) vb. tr. A sbate bine; a batuci
[sbate +hatuci].
SBATUT adj. p. /MATE: borsul cn came se drege

on smIntina on Cu no on

(e82.).

t SBEA (sbean) vb. tr. A suge; a scoate sugind

[lat. exbfbare].

SBEG1, SBENG, ZBE(N)G sbst. Sbeguiala: de malt.

orl n'au chef de cbeng taira [srb. z b j e g].

SBEG2, ZBEG sbst. * Padure Mara, deasa, en

maracini multi: intilneste o caprioark, ogre era imprinsa

intenn sbeg 0.1Efutl

SBEGUI, innorenn, ZBE(N)G13I (-sues, -gain) vb.

refl. A se juca In mod sburdalnic (vorb. de copii),

a sburda: se moan oopiii Si se sbegnian, de-ti era drat%

fumes ad privesti la dinsii (ISP.) ; uncle muleri. ca copiii at
Wei... se sbenguie (JP.); se sbenguian Ca mieluseii ()SP.);
cinipean
se sbengulau pe gardurile de nuiele (LUNG.)
);11

[s b e

SBEGUI*LA., zsEduiaLA (p/.-uielt) sf. Faptul

SB1ERA

vox H de partea ~nor ei dibaoilor o..,0114

SBIERATIIRA, zBIERATVRA (pl. -tart

sf.,

7.k Faptul de a sbier a, strigatul magarului,

vacii, oii, etc.: nu OM bine vorba, chid emit% o sbieritura

in padure (Rai.); se mai-. sbieratul oilor Intrerupt de
l&tratul a ve o doisprezece (Mai ION.) ; Sbieret, raget, Hint,
vaet, mil de glasuri spaimIntate Se ridiod de prin codri...
(ALEC%) O Strigatputernic (de minie, de durere,
de spaima), racnet: ragusit de atita sbierat, proto pont de-abia mai cirlia ().-zate.); si-i vorba multA ci
o Mote ?I sbierAturi de inimi silsiate (LUNG.).

0 SBIHUf, SGHIIIITI vb. tr. Mold. A sgudui tare, a

sgiltli, a scutura: asa tremura de tare, de parott-1 sghihu-

la draonl (CRC.) ; a purees sbibuitit asa mai departs (m).

o SBIHUIALA, sonimriALA (pl:-Iell) sf. Sguduitura, sglittitur13.: Numal Veal ca te trezesti Ca to-apuea
o sghihniala de te alum& (spER.) [s b i h U i].

SBILT = GHILT.

SBIR sm. 0 Nume pe care-1 purtau arcasil politiei romane sub Papi 0 Pr. ext. iron. Agent
politienesc: ~11 instiroinati on corectiunea cutezatorulni
an Rent exces de sal (CAR.) [fr. < it.].
SBYR I = BEIER 1

SBIRCEALA, ZBIRMALA (p1. -elf, -ale) sf. Sbir-

aura: add Will mai pe !mite. as el se mai ascunda

abircelele

( ALECS.)

[sb1rci].

SBIRCT, zenoi 1. vb. tr. si refl. A (se) Increti,

Wins albit de grin, nea (se stringe formind

cazuri, gi fats mi s'a sbircit (PAM: ea 1st clatina umerii si

sbirci gura ca de xis ().-zAtAv.); A ei piele pe obraz Oilier ea

punga s'a abircit (Sm.).

din nes, a strimba din nas, a fare

a. vb. intr.

o mutrik de ne-

multumire: bitiatul
mesteca vre-o done

pornmbe ei abircl din

nas (0.-ZAMF.) [comp.

bg. b r ft 6 a].
0 SRIRCIGG sm.
Mo/d.

Q1 Ciuper-

ca comestibila., cu
palaria brim& sau

negricioasa, cu

coastele sbIrcite,
formind o retea cu
alveole adInci, Inguste si lungm ete,

Fibgir. cvorgr..

Fig. 43ra.
Sbirciogigragi.

cu piciorul alburiu, gol Inttuntru (Moicliella co-

nica) a (4311): spiritul lingezeste inteo atmosiera uricioasli cc nein&

11131018 08 un

1107

www.dacoromanica.ro

( ALECS)

abbit1.

ciuperca comestibila, cupalitria

S B I- LW=
n-Orta/e,
Brun-roscat&
sau negricioash., umflata, chrnoash.,

va vent vremea othd Iii vet da

oameni DM).
SBOR (Pi.-0ERE1)

S B U cu aspect de ceara, cu coastele sblrcite, Cu Indoituri dese, cari seaman& Cu circumvolutiunile creie-

sn. 0 t Sobor,

Ban.

adunare,

la use World'

(1.-OH.)

Adunatura, strinsura o (0' Bilciu:

aldntarinl oarelezioea vioara gi *dilute pre is Urger' gi pre la

cretita: tegi Inatntea for o babel Li esp., ; sarbezi la ISA

gi sblroitt, de pane se heinous numal en ciuperoi Iripte

~DO (PRV:MB.);

nails rnmItheasoi eat e un

un blleiu,

no tire lap.) [srb. bg.].

0 SBORT (-orasa vb. intr. Ban. A sta la slat,
la vorb& [s b o r2].

(CR13.).

SB/RC/TVRA (pl. -turi) sf. O incretiturti a

SBORNIC (p1. -ice) sn. p A9 A Colectiune de

scrieri ale parintilor bisericii sau de descrieri ale
vietilor sfintilor ,33 Colectiune de diferite
productiuni ale literaturii populare ibg.).

pielh, a fetei: batrin verde, rumen la fate, IAA abtrcituri

(1.-G11.)

inimil gi vet ft vultur intro

sfat: obgtea se adults Duminies Is

rului (Helvetia esculenta) (0 4312 [s biro i].

SBMCTT adj. p. SBIRCI. Cu pielea, cu fata In-

pe obraz

ess,

ID iron. Persoana b&trina, Win&

de sblrcituri pe obraz Pr. anal. Incretitura

format& pe suprafata unui object, pe o phial, etc.

[s b I r c i].
SBIRLT, Mold. SBURLI ( -lest) vb. tr. *i refl. A

SBOR sm. wik,=PALAmpA-DE-BaLTA [sbor$ i].

0 SBORI (-sem) 1. vb. tr. Mold. Bucov. A sbirli.

lout igi sbirlegte (mama; antlInd In pieptu-i o spaimii copilftreasoA care -i sburlegte viral ye cep (ALECS.); simtea pant

minia, a se indigna: are IA se cam aborgasell lupine

2. vb. refl. 0 A se sbirli p (p) A se iuti, a se

(se ridica parul In sus (de spaim& sau de mInie):

eburUndu-i-se De cap gi anti! sal

Arvinte, d'apoi n'am oe-i face

SEICitl (ON.).

SBREHVD, SBREFITHAT (SEE.) adj. Mold. Nebunatic, svapaiat: am niste vecini... sbrehuzi gizthatiol (PLOR.).
SBRR1 inter). 0 It Imita sborul ptiserilor: pnefts, I pe-e dugheani gi... lei le apoi drumul sure Humelegit (cRG.) Imita un Milt, tar I se pare orbului
o'ande ceva vliiind In aer $1, rt (RET.) [0111.)M.].

(PANN).

SBIRLIT adj. p. ssIRLT. Cu parul ridicat In

sus, In desordine; ciufulit.

SBVCIUM (pl.-me) sn. Fr&rnintare, neastimpar, turburare, fierbere, sguduire sufleteasca:e

SBIRNI interj. 0 4 hitt& sborul $i biztitul

gi-un olocot de mating dintenn mat Intealtul ivuei.1;

de-as muri mai de grebe, BA soap odatd de n (Oem) ; omni

albinelor, mustelor, etc.: Tugulea... se flan o albini gi

co 1 to and, .01 In Jos, intrd In case zmeoaleel am) ; albinei

elite 1-a lost, gi ..zsdautt cos drept Is Dumnezen (MAR.)

(ALECS.).

0 SBORM adj. p. ssoRSI. Sb irlit nu oap ez ca de

(coos.); i se
sbIrlean peril In cap la anzirea unor asemenea grozlivil OSP.)
O Despre penele pasarilor: cocoaul Ig1 abfrIeSte
a se indigna, a se
penele de la glt (1) F A se
mlnia: notarul e om deprina si se minis, sit se sbIrleasoll
It BA bald din Dicier (SAD.); late Beare, boterul... s'a sbIrlit
de gelozie ((.-OH.); $1 Be ablrlird de grease acestni mAritig
clAntilind

fire de noroo e numai de ro $1 de necaz pe lumen este (VAS.);

Albi can raculni 81 hrana gindaenlul, 81 sbnotumul vIntului Pe fain pAraintulul IVOR.1 [s b u c i u m a].

Imittt vibratiunea unei coarde, sfirlezei, zmeului

Inaltat, sagetii asvirlite, etc. [onom.].

SBUCTU1V1.4 (-calm) 1. vb. tr. A pune cu vio-

lent& In miscare, a pune In fierbere, a sgudui, a

SBIRNYI (-nlin vb. tr. p 41(ii A produce un sgo-

mot surd cu aripile (vorb. de albine, mute $i alte

rascoli.

2. vb. refl. p A se sbate, a se mica cu neastim-

insecte), a bin: se putea anal mum ablrnlind, attta linigte $1 Moore se Mon (ISP.)

par, cu violenyi, a se agita, a se frilmInta: se sbn-

title geamurile cofetarle1 (13R.-VN.); : Elena greceasci g1

revolutia de la 1821 flicnserll ad sbirnlie in tinerit Romani

ant In tutreprinderi comerciale (vutH.) [buClutua]

0 A vibra: Bbirnlie coarde

din aron-1, fulgeri adgeata 'n viol (ALECS.); s'aude soneria
Bblrntind on insistenta (CAR.) ; tussle sbirnlle alone Intenn
rls on hohote (OLVIL) ; o detunatura ynternici Mau sd sblr-

chime In zadar BA se scoale (CAR.) ; vain 1111 om Ureic...

care se sbnoluma on vrAimliqie spre a saps din mInile lui
Petra (ON.); sorlitorn1 dramatic... care se sbuciumi de antis

SBUCIUM.ARE sf. Faptul de a se sbuci u-

ooarda vitepei ((.-OH.) A se agita, a fi In neastImpar: mamma de famllii... Incepuseri ad cam ablrnIle.. Impotrive birtagnInl (D.-ZAMF.) [s b I r n].

m a, sbucium, fr&mIntare: In eider an lost testa sbndemerits tlrgovetilor (mu.

SBUCrUMAT adj. p. ssucrars4. Fr&mIntat,

SB/RNYIALA (p1. -tell s I. Faptul de a sb Y r -

turburat; trecut prin multe nevoi: glasul apelor

n I i; rezultatul acestei actiuni.

Manna ca an bocet in tAcerea... atitor mini mono ; urgisilui sotle (molt

ta gi

SBYRNYTT sbst. Faptul de a s b I r n I i, blziit;

SBUCNT Pr =Bum.

vibratiune: ~in alblnelor; s'aud cdocnelt de yahare... 01

SECUGHIli inter). F Area o fug& repede, o

otova 51 cobzerulul (ma.) ; zdngdnit de paveze gi .0 de

Matt (vLeu.).

precipitare: Neghlnita, cum le afla gIndnl, co I In nrechea.

Imperatului (me.); tale death' 51-1 armed nude 1-a zis;

SBIRNYITQR 1. adj. verb. as/RN/I. Care sblr-

line; vibrator: maul lei pdstra Inca aces Impreaie de agomot surd gi

ye arms, .0 11n picture

(R.-COD.)

[sbughi].

SHUGHTI (-ahem) vb. intr. F A o lua repede

la fuga, a se repezi deodata, a se precipita; a o

oe Wee din gars desohisO a hare-

Pule' (0.-rAMF.); at alias ooarda cea mat starnIitoare a inlmii mete (ALECS I.

sterge: temlndu-se... de viltuiul ce sbughia din terbil mom);

cind 181 aduse aminte of el plecase si adnod mums -a1 mere
de Is mirnl rom, vol si o abngheascd (lm) ; olooluitoarea
vroi s'o sbugheasei atara (SRL.) ; until o abughi In zivoin,
until as our' team).
SBUR.A. (Mon 1. vb. intr. c') A se ridica $i a

2. salasirraaRE si.
Flisie de hlrtie ce se lipeste pe o sfoara Intins&
bine la capul zmeului, ca s vibreze,
cind se Inalta, vijiitoare, plrlitoare:

tin amen ou-o coach lunge gi on .0, De tot rlisunlitoare (DON.) 0 Sfirleaza ce sblrniie
a Jucarie de copii Mout& dintr'o

pluti In vazduh cu ajutorul aripilor (vorb. clQ pasari, de insecte, etc.): fate Impiratulut se preface Intr'o
$i aboard nevdzutd (Cue.); (7 : nn tot oe sboari se

scInduricil sub tire, de-o palms de lung&

piearioi

WI. la un captit cu o sfoar& $i, Invirtindu-se In cerc, produce o sbIrnliturti cu

oath' tut eel en aripi, moan sbura ea vintul asp., ; despre

alto animale: clad or Aura bivolli, niciodath Des-

mAnincli; In basme, despre cei cu aripi: oilers pe

si de douit, trei degete de lath; se lea-

Pr. ext. 5i e A alerga In fuga mare, a strabate

atit mai puternica, cu eft se Invirteste

mai repede (PAMF.)

pre aeroplane: a !Murat In trel one de la Bncuregil la Iasi

4313 .

SBIRNIITURA (p1.-wri sf. Sblr- Fig. 1311

Cu lutealli distante marl: aboard segetile, pietrele arun-

alit: Clod abirnittnra diblei, care abia se Sbirniitori.

auzea, La Joe, Is tropiltura,

pe
i

fete be Imbulzea

date on mare intealli; aboard fetal' In aer; aufletul tut a therat In car; cn glndul aboard Doate titre alte doruri t000ml ;
Wean gist ou tale si rdpuie mai futile De 'Mari gl as Mni.
Inaintea TAtarilor IISP.); o tram% Meg de dot cal marl, neart, entre pe Huge dInsni (013L.) A se duce p'aci In-

(PARR).

SBOR' (p/.-oruri) sit.

Faptul de a s b u r a,
ridicarea $i miscarea in vazduh (a pas&rilor, insertelor,etc.) cu ajutorul aripilor: ~n1 pisarilor, albi-

colo, a se prapadi, a se pierde: case ta, boll tAl,

nelor ; a-11 Ina .411, a sbura; a se avinta: Si aboard IAA

rea ta... Coate an sbnrat

Matlu, lulndn -si lute ..el, Ca vIntul 81 on glndul, ea apaima

$1 ca dorul (ALECEL); a prinde (mingea din , a prinde

(mingea) pin& nu ajunge la locul de destinatir

0 Pr. ext. Alerg&turti In fuga mare AvInt:

(J(P.);

mule -

a sbnrat odatd de la mina,

s'a dus A trece repede: timpul aboard.

2. vb. tr. A reteza dintr'odata: In cinol minute.
I

tatagannl gealettilui It slunk omen 0.-ou.); touts 11 aboard

1108

www.dacoromanica.ro

mina, De altul In cap loveso (LET.) 8(-11)

a(-$i) trage un glont In cap, In timpla c)

oreieril,
lap-

tele, a turns Inacreala in lapte dulce fiert [lat.

vulg. exvolare].
SBURAT 1. adj. 0 p. (MURAL Leyte lapte

coraslit, care s'a prefacut In brInza; bring& .4, lapte

(de oaie sau de veal fiert amestecat cu zar sau cu

lapte ecru: mantaliga nu-1, alai brined. "AP (ALECS.):

mai marl (cm.); Detre tot In sburdacinni pIna sore data-

tort tae.) DestrInare, desfrlu:

naste pacatul 51
pre Pliant it urmeazd minis lni Dumnezen (u.-cost.); sesta oe
va rapt aoptl pentru
trupului, acela sa Data ca pi cola ce

Rorie mal BUR (PRVMB.) [sburda].

SBURDALNIC adj. Usuratic, nebunatic, ne-

astImparat, sglobiu: 001111i alearga de pretutindeni, se

arcs De garduri, mai, vesell, gillagtolt (VLAH ); Imi zlmbean

B. sbst. Faptul de a sbura.

aco [s b u r d a].
SBURDALNICIE sf. Fire sburdalnicii,

=the In ...a virata a tineret11

SBURA'rACI (- tease), SBURATAI (-dose), SSG-

refl. A (se) deprinde

sa sboare A create mare, a nu mai avea ne-

least I tor, al s'au

RATUT (-tueso) vb. tr.

petrecere sburdalnica: daCit

voie de Ingrijirea p&rintilor: trebue se cautim a-1

vtzut la 01D111, nu s'au mal glndit in urma tiara ; el poarta

steagnrile tariff In sburdalniciile thieretii lel hoinare (vt.aH.;

sburataci, oast nu se Ohl zilele 011111k11 (CREL) ; care cum se

sburaticea, se prindea de Intljit (RET.); el se sburttuia In-

prin stub (ON.) @ A lovi sau a speria pasarile, ca

sa sboare de undeva: or Ii astea, else dorobantnl, sbnratulnd nn stol de tart (= pescari) albi (VLAH.) A

nic: acest Gavril era ". copilandru (LET.) t Desfrlnat; exagerat: (lama) potcoave de argint la o seam& de

tr'nn an oft siesta an oopil de-al nostri to trei (PLolt)

A (se) alunga In sbor: atoluri de grauri se sburittaceau

arunca cu sburaturi, cu pietre, etc. In cineva sau

In ceva: ambitia nosstra era de a obiti al a sbnrittai on

pietricele late pe palamarul biserici1 p.-011.) ; nimen1 nu

sbnratneste In pomul neroditor, theta lumea da In pomul ou
roads (ZNN.) (4,b u r a].
SBURA. EC, 13BUR6.TIG SBIIRATAIT adj. Vln-

turatec, usuratic, fluturatic: oei se se sileste la In-

vat:lama s1-1 on gindurile sburatio, acetate poi sa-i zici

carne on ocbi, ter an om (pe..); asa-1 ea o sa ma iel drept
an cap rilsuflat, drept o minte aburdtditt care se Intoarce
dupe toate vInturtle P (ON.) [s bur a].

SBURATQR 4. adj. verb. SBURA. Care sboara:

/mare sburiltoare; inseote sburatoare.

2. sm. Animal ce sboara; eel ce sboarii: de -aiei

se despart doud hrube... nba ,,a liliecilor", uncle Inteadevar

huzureso acest1
ai noptii (VLAH.); !mar/LOW, pe mesuta
aflame asezatil, ambits de chtepit pentru musafirli sbura-

tort (CF2.0.) a 0 Spirit raufacator care, sub

chipul unui flacau frumos, intra noaptea, pe fereastra sau pe co$, In casele oamenilor, chinuind
fetele $i nevestele In somn, muscindu-le, sarutindu-le si framIntIndu-le corpul, ass ca acestea,
clnd se scoala, shit pline de vInatai si prapadite
de obosealrt: Sburittor on negre Dieter yin' la noapte de

ma turd (Ems.); moroli Ind aboard prin aer se flumes 51 I

(g) Boala provocata de sburator, nu(BB.)

mita si lipiturii" a. A doua verge din virful catargului.

3. SBMIATOARE sf. Animal care sboara; pa-

sare : de on Beare Imi ficui atitea patroane sit ass II avast

de undo at sttrpese toate sbnratoarele pin' la una... (ON.) 11

* = PlJPIILITE; RACHITAN ; RASCOAGE.

darile inimii (coos.).

SBURDAT adj. 0 p. sauaD4 0 t Sburdal-

cal... 01 alto
oheltuele (I.A.-COST.) Trans. Vesel,
bine dispus: dar pe tine de to -a apucat de estl spa de "4
azi P (seri.

SBURDATIC, SEIIIRDATE0 adj. Sburdalnic: Cu

suliti lungi, en ochl de slur, Alen pe oat "i (ALECS.);
mintea omulni Is aceasta vIrsta este sburdatloa (STem.)

[sburda].

0 SBURLI... sew SBIRLI..

*SCABROS adj. 0 Anevoios, plin de greutati,

dos, greu de spus din punctul de vedere al decentei: anecdote soabroasit [fr. < lat.].
0 SCADARCA sf. Ban.. coiu de vita care face
de primejdii: Intreprindere scabroasi Necuviin-

struguri negri [srb. s k a d a r k al.

SCADEA (scad, seas) 1. vb. tr. A micsora, a
Imputina, a reduce: portiile de mini:are; " testa;
pretul ;

din prat;

oheltutelile;

daraua ;

porn): viten o lumina la 0 carte, departe d'aol sit ai arunca

on 0 ". ((SP.); clod s'a apropiat mai tarisor de mine, m'a
lovit an o ", de lemn (REF.) ; clad vorbesti on nebunul, Ile-ti

'11 spec. H Fie-care din

bucatile de metal (de plumb sau de fier) cu care

se Inctircau armele de roc: ourgeau gloantele 51 sbu-

raturlie da ghlulele din tunurlle protivnioilor ea grindina

usP3 rs b u r al.
SBURATORI (-arose) vb. tr. = sauRATAci .

SBURATBL adj. 0 dim. SBURAT Mari-

Inapoi: apele an salient mult de pe arm motet; marital tut

a meant mull A se micsora, a se Imputina, a se

reduce, a slabi: allele an Inceput ea nada; a scazut temperature; au mai sodant preturlle; zaharul a sotizut din prat;
11 scarf puterlle ; cn sit lose lumina scidea,... umbrele serif se

intindean pe vat (ALECS.) [lat. vulg. ex cedar e].

*SCADNTA (p1.-te) sf. tel Timpul, ziva chid

trebue se se plateasca o datorie, termen de plata,
soroc, vadea: a omit polite InaInte de " Termenul cind trebue sa se Implineasca ceva: noaptea

coon (oe.-8.)

*SCADENTAR (p1. -are) sn. V, Registru In care

se Inscriu termenele de plata ale politelor [s c a -

dent a].
SCADERE sf. 0 Faptul de a scade a: a)

micsorare, Imputinare, reducere: a preturilor; b)

descrestere: .a savior; c) slabire: a vuterilor; 1 au
ce mai mull pentru addogire el ores lumtnii; d) SC0b0tore intro orestin1 an venit META ;

sons sit el nn pentrn

rfre:

glasului; ...a temperaturli Operatiune

prin care se scoate un numar mai mic did altul

mai mare (r) Lipsa, defect; neajuns: scadertle

ei nealunsurile lui sit nu 1 le sprit drept fn /Ma (se.); sultan Suleiman... on oastea ea_ mind wadi pl.v lac1nd tarn
(os:us.).

*SCADRON = ESCADRQN ; Puternioa armatil, en-a

SBURDA (sbura) vb. intr. A alerga si a se

-juca plin de vioiciune, In mod nebunatic (despre

sale lungi scadroane In larg cuadrat tormatil (ALECS.).

du-ne (tast); Dare o'am Intinerit ou 20 de ant... Imi vine tot

oameni $i animate): mergeam tot sburdind al hIrioninad

sburd (ALECS.) ;

mert-

tele cuiva A slabi, a coborli., eager; temperature

A scoate un numar mai uric din altul
mai mare: 15 din 28.
2. vb. intr. A se lase mai jos, a cedes mai jos,
a se scobort,
scoborl nivelul, a descre$te, a da

Gheorghe SCAR.) [it. scadenza].

SBURATURA (p/.-turi) sf. 0 Sbor; sburat

Bucata rupta dintr'un lemn, scurtatura cu care
se arunca. In cineva sau In ceva (in spec. tntr'un,

sor: stem

11

(f) AvInt : clad trupul... s'avIntit mai Mane dupit Our-

care vanes era noaptea Pastelui: scadenta lagadule111 lui

SBURATORI (-coma) vb. tr. = sbuRATAcT 0.

SBURATUT pp- sauRATAci.

sburatura la Indemlnit (zNN.)

SBURDARE sf. Faptul de a sburda

alerga prin cast dupe un pisoin care

sburda gl-o fame sa rldit (VLAH.); nu pastor mint an olrd

de vital sperlost, earl sburd8 nebunaticl In jnrul trisuril

ORO.) ; cind sburdd vitele, e semn c8 vremea se va strica

a avea porta de a face nebu(WEL) F A-1

rui, $trerigarii: cum pilcatele mete s'ale tale, la batrInete

SCAE... = NAM

SCATA. (pl.-re) sf.

Ceasco.; cup& c)
Mold. Bucov. Strachinit
mare de lemn Mold.

Un fel de taus delemn

Fig. 434. Scull.

sau de metal cu care se is faina din sac, etc.

( CI 4314) : cind spa din mann Inoue a se umlla, se

pane liana on pumnul can on scale (SEL) c.) Ban. Blid

ii mai sburda P (ALECS.); doara ve putea lace pe oopil... sit

nu-1 mat aburde mbitea pe is fete de Imparat ptar,y.

xtto Invelisul osos al broastei tesde lemn

Teasta caputoase, carapace: braes's& en
lui, scafirlie: Plrleso ()Jolene S's mortllor scale (&Tew)

nebunatica, sburdalnicie: le-a trees for "a, olnd or 11

[gr.-biz. axicrq].

SBURDACIT,TNE sf. 0 Petrecere sburdalnicti,

1109

www.dacoromanica.ro

SBUSCA

0
SCAPIRLiE: nu era altii pre drumul
Sc A- acelet
SCAFALIE
gaud declt unmet o multlme de oase al sotifilii de oa-

SC A menu tokr.I.

SCAFANDRIER sm. Om care se scufundli In

adincimea apei Imbracat cu un scafandru [fr.].
SCAFANDRIT (pL-dre) 1.
sn. imbraeaminte impermea-

flori purpurii dispuse In capitule maxi terminate

printr'un spin robust; numita si scaiete ( -muted)", scaiu-magaresc", ciulin", ghimpc-mare", sita-zinelor" sau palarnida"(Onopordon:acanthium) ) El
4318 -MEMBER, plant& cu
flori galbene ca lh.miia dispuse

bila, prevazuta cu o pomp&

de aer, cu ajutorul careia un

om poate sa respire sub apa si

sA lucreze la o oare-care actincime ( 4315 .
2. SM.

SCAFANDR1BR

scaphandre].
0 SCAFAU sbst.
Scaf 11 mare.

oSCAFIlA

[fr.

Mold. (SU.)

(pl.-te) sf. dim.

sewFA. Mold, Bucov.

Strachina

mica de lemn: ...st-a gnat... o L

de With. (voa.).
SCAFIRLIE St. C) Mold. ti
Bucov. Ban. Teasta capului: it
Wei apa de la moaril, poenindn-1 eu Fig. 4315. Scafandru.

IWO pugtil pest.* (ON.); deodata

stapinul se ?idiot de jos, aprins la Wit si rinjind ca o

Ban.

[s c a f

de

Partea superioara a craniului

wort (D.- ZAMF.)

Rotita genunchiulut, oul genunchiului

SCAIECIOR sm. 0
dim. SCAIBTE 0
3t = ancwriti.
O SCAIER SM $ E, Bucov. = sum= [s
u].
Trans. Bucov.

SCA.LTE, SWUM sm.

SCAM: aces eodna s'a asitat ea seatetele de numele OAR 0.-exte

Planta cu frunze aspre, de un verde cenusiu, cu

flori verzi, dispuse in capitule avind niste spini
recurbati la virf; numita Si scaietele-popil",

cornuti" sau purcclar (Xanthium strumarium).

0 SCAIOR sm. Ban. 0 dim. SCAIU 0

STICLETE.
SCAIU sm. 8 0 Nume generic dat plantelor

Fig.

4320.

Scaiu-galben.

In capitule ovate, lnsotite de un involucru spinos;

numita $i palamida" (Centaurea solstitialis) rJ
= GRIMPE C)

4320) 0

--mARINT=

...-VOINICBSC

sau.frvonficunui = VARGA-CIOBANII-

LEV : treceam prin destguri de seat votnicegti (SAD.) 03

DRaarrian, ...L-vriTtnut, plant& umbeliiera, cu frun-

zele spinoase, cu flori alba.strii-verzui, insotite de un involucru spinos; numit5.0 spinul-dracului" sau spinul-

vIntului" (Eryngium campestre) ( 4321) seam-

al 1 se 'ndeasd Unde-au test sat (sum.);

de un verde cenusiu, cu flori

haine, de llna oilor, etc. (0 4316): Burianul (waste

C)

TIMM 0 (l ...RoTuri.TOR =. ROSTOGOL 0 I ...RIISRSO= HOLVRA (-.) @ vINAT, plant& umbelifera, cu ramurile de coloarea ametistulut, cu frunzele dintate, cu flori violacee, dispuse in capitule
ovate, insotite de un involucru spinos; numita $i
spin-vInat" (Eryngium plenum) (0 4319)

jurate de spinisori Indoiti la via, ce se agata de

cu frunze ghimpoase $i cu florile globulare Incon-

Fig. 4322.
Scaiul-popii.

Fig. 4321

Scaiul-dracului.

PQPII, plant& cu frunze aspre;

verzi, dispuse In capitule condif o rme ; numitasi scaietelepopii", cornatel", cor-

nuti", purcelas' , etc. (Xanthium strumarium) (1=1 4322)

[srb. & k a 1 j].

SCAIVS sm. * Planta cu

tulpina acoperitil cu pert si
cu tepi; are flori aiburii sau
albe-galbui, dispuse In capitule globuloase; numita $i
varga-ciobanului" (Dipsa-

Fig. 4316. Scai.

Fig. 43x7. Scaiu.

a se tines, a se lega de cineva, a se Linea, a se legs

do ale, a nu-1 slitde oineva oa

1
bi, a nu-i da pace, a-I urm&ri
pretutindeni: Moe a se tine de
Said ea

SCALCE = cum.
SCALCIA nor scfLatt.
*SCALD stn. , ]lt Nume dat vechilor poeti

de pareAlab... mi
In

scandinavi ale caror versuri au inspirat pe redactorii epopeelor nationale Edda $i Saga: Rada ce
!nuke In ele epopeea until
(EMIN.) [fr. < scand.].
0 SC.4.1.ADA (p1. -de) sf. Mold. Tr.-Carp. Baie (in

cap tisPA t Plan-

ta icu frunzele
acoperite Cu spinisori culcati,

rosii,
rar albe, dispuse

(N.-cam; or-care vanes va pricind, ca ell nn treacii negotatorti on negot pre la vre-o
(PRV.-LP.) Vt.].
*SC.4.1,112 (p1.-10) sf.
Scars [it. .
SCALA.3 sf. W Boala de unghii la oi, provenita

din necuratenie.

de oale

(eno.); Paeostea

s'a pus ca ..I

Fig. 4323. SChillf.

cus pitosus) (
4323) [s c a i u].
* SCALA? (p1.-he) sf. Port, schellt: !kind Tirul, an
asezat limannrile, scalele marl!, gi an &mat pre Traci

cu flori

In capitule ovale sau lungarete, Inconjurate de spini;

4318.
Fig. 4319.
numita si sca- Fig.
Scaiu.
Scaiu-vinat.
iete",ghimpe"
sau crapusnic" (Cirsium lanceolatum) (El 4317)
a 01IILIN 0 = ROSTOGQL = SPIN

spec. pentru prunci): ape pentru scalds prunonlui se

educe de la rin (PAC.) Cadil (de fa.cut bale):
plinse intro 44. de anr... lacrimi curate ea diamantul LENIN.)
[s cald a].

SCALD4 (scald) 1. vb. tr. 0 A imbhia, a spa%

In baie:,. oopmi A muia, a uda, a stropi:

iml vine ail scald tot pdmintul en laerimile mete (oLvs.); o

andoare-1 scald& trnpul (own.) ; valurtle riulni Imelda pioiorul mnntelui; (E!) a -si ee sable In singe, a o umplea de

singe omorind cu ea pe cineva (E) F A 0

0 Plant& cu tulpina si frunzele spinoase, cu a da raspunsuri evazive, In dot pert, contrazica1110

www.dacoromanica.ro

toare: nu vit spnneam on oft lordul... n'o sit rinpundil la interpelarea baronului... gi o'o s'o scald P (1.-011.).

a. vb. refl. 0 A se Imb Ala, a face baie (rece

sau cald5, lntr'o cada sau lntr'o apa mare): era...

age de irumos 51 de call alark tit -Si venea sit te scalzi pe

II 0 A se muia, a se uda, a se stropi;

a se .0 in singe, a vArsa singe (omorind) [lat. e xmoat (ceG4)

0 SCILWINL (p1. -ele) sn. Ban. trir dint. &antic

O SCANINTE sf. Ban. tryr Banc5. [srb. s k amij a].
SCAMOS adj. Fibros; ca scam a: floarea sea-

moasa gi roeie a maraoinelui de pe drum (se pare) trandafir

SCA.W10.4. (-ow vb. tr. si refl. A (se destrama,

caldare].

Trans. Oaf. Baie, albie de scaldat 0 Trans.

(nc.) Apa In care s'a scAldat pruncul.

seamAnii cu scama: nori alb1, scamogagi, Wines In albastrul cerului (vui.)

SCALDAT 1. adj. p. se.A.Lua 91 pp nSCALDAT.

2. sbst. Faptul de a (se) scalda.

SCA.LDAT0.4.REsf. AO. pregatit A pentru a

face baie: face de grab& leen, pregateete de ,. (coo.)

Baie (facutli de cineva): clod Wei din v, pitsarica vazu
Pe sPniarea Int George lien& o frunza de copaciu (ISP.) 11 0

Locul unde se scat d a cineva; ar ti creznt neva

ea vede o . a nimfelor din mitologie wow Vasul,

cada In care se scald& cineva: clod

botezi
trebne aft aibi m sau alt vas deosebi (PRV..MB.).

SCALDA.TVRA. (pL-tart) sf. Faptul de a se

scat d a 0 Apa In care s'a scaldat cineva:

moaea... is scAldatura e'o arum& la ritspintii (MAR.).

0 SCALMISCA, Maram. (m.) SCALDVOA sf. dim.

SCALDA: te rog ea sit clarinet' cave copilului in scaldneca

(sEL).

*SCALDN adj. pc Se zice des-

pre un triunghiu ale carui laturi nil slnt egale intre ele (

*SCA1VIOT.4. (-otez) vb. tr. A face s5. disparii

un lucru, prin iuteala si dibacia mtinii, far% ca cineva sgt bage de seam& clnd si cum A ster-

peli [fr.mscamoter].

0 SCAND (731.-ao) sn. Trans. (CONY.) tar Seaun.

*SCANDA (-dez vb. tr. * A Imparti un vers

grec sau latin In picioare, Insemn Ind silabele lungi

i cele scurte spre a vedea data are masura 0 A

urea si a cohort tonul pe anumite silabe, recitind
un vers grec sau latin [fr.].
*SCANDAL (p1.-aiuri) sn. cc& Ocaziune de a
cadea In pAcat Fapta rea, discurs corupiitor
care indeamna pe altii s& s5.virseasca ceva rau I
Indignarea produsa de o fapta rea, de un discurs corupAtor TArAbotu, sgomot mare, gA.Ingle [fr.].
SCANDALA, # scalquELA, sciorDALA (pl. -le) sf.
sch

Prilej de a cAdea In pacat, de scandal, de sup5.-

nezen, fragilor 1 crov.-me.); au atlat mil toe ca ante oarile s&

uzi dea preens gi soandala in narod (CANT.); pace multi
colors ce Julien legea to gi nu taste for scandal& (ooe.);

F g: 4324
SGALIAMAIA (-lima) vb. tr. si ref/ Triunglau
scalen.

0 A (se) strimba, a (se) suci

A (se) chimonosi, a (se) poci: portul vi l-agi

pistrigat gi vi l-agi scallmbat, de paregi brezai IJIP.I [s c I/-

limb].

SCALIMBAT, scALIBIBMAT adj. p. soALtra-

B(Ai)4. p Strimbat, sucit I Schimonosit, pocit:

sit trecem instate, nitind miniaturile scallmbate (DDos.).

SCALIMBA(IE)TVRA (pl.- tint), &GAMMA-

=RE st. StrImbilturA; schimonositura: singur nu otie

yearn oe nu-i plat saill/mbaturile (actorilor)

; costa...
se departa, on sbierate 41 scalimbitieri de salbatici (VLAH.)
[S C 5.11171 b (Ai) a].

SCALOIAN

SCAM04T adj. p. scAmos4. Destramat; ce

rare: sit nu dim vine si scandal& oamenilor, pentru Hum-

4324) [fr.].
SCALTNIB adj. Cu membrele
strtmbe, sucite.
SCA.11M334 (-limb, -Itmbez

CALOIAN.

piatra Emendate', piedeca neprevAzuta, prilej de a

gresi [vsl. < gr.].

SCANDALAGTU sm. F Cel ce face scan d a 1.
*SCANDALIZA. (-izez) 1. vb. tr. A fi cauza unui scandal, a indigna lumea prin faptele sau
vorbele sale.
2. vb. refl. A se indigna, a se ofensa [fr.].
*SCANDALOS adj. Care provoaca scandal; rusinos: are o pnrtare scandaloasit [fr.].

*SCANDINAV 1. adj. Ce tine de rasa de amen/ care populeaza Suedia si Norvegia, Danemarca si Islanda: limbs ma.
a. sm. Cel ce face parte din aceasta rasa [fr.].
SCAPA. (scap) L. vb. tr. 0 A libera, a salva, a mln-

*SCALP* (-pez) vb. tr. A jupui pielea de pe

teasta capului unui vrajmas Invins, cum fac In-

tui, a apAra, a nazi, a feri; a scoate din nevoie. din

greu: vista cuiva; en de Inchisoare; 0 de primeidie, de

buintat la disecat; cutit Intrebuintat

din mitnile oniva A 'Asa s& se duce, s& treaca, sti

fuga, sit se piardA, s& cada; a da drumul far& voce,
din gresala: m trenul ; o verb& (din gar& ; nn prilel;
oliciula pe apit; oamenii se InghetrInele din mlini;

dienii din America de Nord [fr.].

'SCALPEL (p1. -ale) sit. Cutin fntrede chirurgi (ID 4325): Ingelegem ca no doctor sit-el ucidil t &r& ritspundere boinavii on cli-

stirul gi ou mall

(CAR.); (P):

Vad oft car ai sit

cons
0 SCALT,71 sm. Ban. 4 0
0 DE-tPA = canuiDRacunui
o. 1 u s].
SCALY S2 (pl. -age) sn.
nAlArkli
2 C O Cuiul din lopAtica ttnjelei.

[c

Fig. 43254

destramlitura de pina ce se depune pe o stof.:

[lat. squama .

*SCAMATQR sm. Cel ce face scamatorii, boscar, panglicar; (e) potlogar, pungas: mirturisese oit
nu m'agteptam sit tin poreclit
IALECEI.) [fr. e s c a m 0t e u r].

*SCAMATORIE sf. Arta de a face lucruri

ce par miraculoase (disparitiuni si apariliuni de
obiecte, lnlocuirea unora cu altele, etc. , datorite

dib5.ciei si iulelii, bosciirie, panglicarie Pot-

logArie, sterpelire: inima to de cetacean to lase sit comic'

o asemenea

in banii Stag-dui P ( ALECS.) [s c a m a t o r].

0 SCAMN (p1.-ne) sn. Ban. irs

nn ao (ORIG.) ;

pe oineva din oolii; m

nu s'are ft Incurcat ai noetri in carele craiegti gi bolereeti

(OR..OR.); sarace Purim, de oiu nape en, 51 to anima ti-ei

destramit, oa eel ce scoate dn, !irate Scalpele.

cite Ina (Gm.); Dnnitrea se Invalnia intr'un
nor stravezin de .0 subgire (8.-ALD.) Atisoarli sau
rzil to

ow

eve din foe; .0 de datoril;

din vedere, a 'Asa afar& din nebligare de Hama, a

nu pomeni din gresalA, a omite.
2. vb. intr. A se libera, a se salvo., a se mtntui;
a se apAra, a se pazi, a se feri; a iesi din nevoie, din
prirnejdie: nice mei engine' Mei nu vrea ti scapat. de

[fr.].

SCAMA (pl.-me) sf. Fire destrA.mate dintr'o pinzaIntrebuintate la pansarea rAnilor (In loc de vatA : llogueito-

Inner, de nevoie, de belea;

snian, sit nu po$i

'ncepi a baga .0n1 In stamina omenire (ALECS

liana ti -e pina de

scA

(OEM.).

a (se) face ca seama: /38 zing natrele... ca sit nu se scAmogeze !trete de tort 51 sit se ma (SEZ.) [s c A m o s].

SCALDARE sf. C) Faptul de a (se) scal da

scA-

itcAnN.

schimba nnmele. din Purim, Movila (inc.); m tealin, on fags

eurata, on obrazul curet, squirt de coedit, printre picaturi ; m
din gnra Inpulni; .. de Inchisoare ; .0 de datorli; -0 de sailcie, de trick db dureri; ,p): de ce se tame emu', no soap&

A se duce, a fugi, a cadea: verbs co Napa nu se mai

intoarce; a lint sit scene pasitrea din colivie; ho$ii an saint
(din Inchisoare ;I-au saint desagil de pe cal; a-1 soaps din

mints; numele Ini Imi nava, nu-mi pot aduce aminte

cum se chiamA.

,L3. vb. refl. A se salva, a se- inlaid, a se li-

bera: a se . de o datorie A se desbara: nu mit pot

ne

de el 0 A nu se putea reline, a da drumul

udului, etc.: oopilul s'a scapat In pat [lat. e x cap -

pare].

SCAPAR.A. monk.) 1. vb. intr. T A scoate scln-

tei lovind cremenea cu amnarul (spre a aprinde

focul, tigara, luleaua, etc.): p'atunoi on titian cum sit-ei

Otte tocul, neflind nascocit meetegugul de a .0 IISP.);

Harap-Alb... impart ei-idit too on o bncagicade land awns&

www.dacoromanica.ro

F cu at ore (din IMMO, o clip& OA scoate sciriA- (mie);

din pietre lovindu-le cu potcoava: sub oopita pints-

SCAtel
nogulni, pletrele scaparan woos.); mlnan de oleo, de soliparan copitele caller (ON.); a-i picioarele, a fugi repede : undo nu Inoep a Mgt de-mi scaparan picioarele Iowa;

0. din pioioare, a bate din picior de neastlinpar, a

11 plin de nernbdare A fulgera, a lumina re-

pede ca fulgerul: otitre miasil-noapte scapttra tremnrator

one tut !nigger iniaehiti (D_ve.);

Intro:, not aonma, sloe Petri

Bane, a Arai sable scapara In aer ton.); co a-1". ochil

(de mlnie, de durere, de foame, etc.): iti scenes oohii

de net, ROI Hard, In tratele tan chid loveeti (vuott ; 1-a are
o palm/1 de i-a soliparat ochii Ini Negoitti (CAR.); lnpului if
scaparan oohii ei-i ellrlia gltleinl de Ilamind ce era (ono.)
A-I prin cap, prin oreieri, prin minte, a-i trece re-

pede prin gind, a-i veni o idee fugitive: astepta oa

sit-1 mai tempers prat cap vre-nn (ingot bun ten.); atunci
11 soaparil prin minte o idee (VLAH.) (,E) F A -1 ~
maselele,

dintli, a) a nu mai putea rabda de foame;

b) a nu mai putea tie durere: Incepura... a se ghiontni,

de le lottparan maselele OM); 8-i buss (de pantie), a

avea mare nevoie de bani: mild le soaptira buss de

partite, se duo la el amok el tan arvunft leer.).

g. vb. tr. A produce setntel, lumini ca de fulger

(prin ciocnire): armele soliparan InIgere 'n beans (vLAH.);

oohii Mt... soliparan solntei tome.).

SCAPARA/VIINTsn.,maiadesea scAPARAmixTE

p1. Cele trebuincioase pentru scaplirat (cremene,

t 8,788 on dInsnl (VOR.);
amnar, iascn, etc.): 80-1)...../21.11.
4,4
11 apnea noaptea... tare too 11 tare scaparaminte

[soap Ara].

(R.-COD.)

SCAPARAT sbst. Faptul de a s e A p A r a.

SCAPARATOR 1- adj. verb. scAPARA. Care

scapArA: se nits In chit ei nmesi, vvi de buonrie (vt.out.) ;

oohii ea ti lost marl 61.4 (se.).
2. 80APARATOARE sf., mai adesea SOAPARATORI
pl = SCAPARAMINT: am stifle toonl 01 am nitat sA -m1
aprind Inleana: dar las' ca am tesaparlitori (ono.); se Opal la
brlu ei masa sciparatorile (8.-ALD.).

SCAPARE St. 0 Faptul de a s c A p a, mlntuire, salvare, liberare Mijloc de a scApa

Loc unde soap& cineva, adApost, refugiu

.4.

din vedere, lAsare afar& (din gre$all", din nebA-

gare de seamii), omisiune.

SCAPAT sbst. C3 Asfintlt, apunere, apus: soarele

era pe ~, died nn blot unohiae !Atria se aprople Inoetinel

ono
de portile oettiti1 tonne.) (scAptita].
SCAPAT adj. p.scAPA; a-I face 4., a-1 'nut lig
scape, s& fugn, sli evadeze.
SCAPATA *Beat 1. vb. intr. A se 'Asa jos,
a se coborl, a aluneca In jos, a cAdea: de pa mimes

Framoasei... srApatam In vales large Si lnminoasti a Tismanet (vLAH.); roatele carulni slut pline de cuie, oa sA nn seapete la vale (PAMF.); DrAgan, saraoul, de cap emote, Eloapattl
din oreanga In care qede (8D.-DEL.); chit pitrintelni soapatan
poste pareti pe actoperis (SLV.) (3 A apune, a asfinti:
soarele scapitase 51 el dupe. coasta de la anus (CAR.); tuna
seapabl col, paste orestele prunilor boieresti (BR.-VN.); P41-

80ARE A sArAci, a-si pierde averea: a eoaPatat

din priolna oheltnielilor nemAsurate cn atitea petreceri ei sin -

!etnrl (CAR.) @ A decAdea.

2. vb. tr. A Mai sa. cadii, sti alunece jos: In rae-

timpuri tel scaptita capul spre genunohi (SAD.).

a. vb. refl. Mo/d. A se potioni A cAdea

In grejala [lat. excaplt ar e].

SCAPATACIUNE sf. Starea celui ce a s c Ap At a t, ce si -a pierdut averea.

SCAPATAT 1. adj. p. soAPAza.
B. sbst. (3 Asfintit, apus: dad In pe la ul soatelni,

anatra nn sgomot 5i nn nrlet mare OSP.) ; treon soarele pe

Inneonen1 Win oats r (MERA); 81 8811, Intr'o ci, pe la ttl
soarelui... s'an die la plimbare Intr'o padure (CAR.).

SCAPAT sm. Partizan al unei secte de Ru$i

can se castreaza [rus. s k o p e c A].

SCARA (pt. soar') sf. (-3 Obiect alcatuit din doi

drugi de lemn sau de fier unitd Intre ei prin mai

multe spite paralele $i de care ne servim, ca de
ni$te trepte, spre a ne urca Intr'un loc a$ezat mai
4326 :
tines soars; 0:

de lemn, de tier;
slmpla, dnblit; a
in oer el pod paste mare nu se poste;
Dumneseu are dond sari on care sole si ooboara (zNn.)
Sus

Totalitatea treptelor care due de la un cat la

altul: m principala; de servioln; m de lemn, de piatrA,

de marmorti; In capul warn 0 Cele neva trepte
largi, de piatra sau de marmorA, la intrarea unei
case marl, peron: stns portinoi 51 tress in
recatd In am asmi ; a intinde
pe oineva la , a-I Intinde

la primInt In fata casei $i

a-1 bate sdravan cu biciul,

o Anita te-

Iii

cu bita, etc.: (boierta) m'a el

amenintat oil are as porun-

51
ceasoa sA ma Intinda la
sA ma bateau bloinl (ono.) 0
de trInghle, un fel de sca-

Fig. 4326. Scari.

re. Mout& In Intregime din
frInghie $i care se acatil. ou cirlige (sw.TAB. III, A)
2 Tr eap t 0 cath Colacel

de forma unei sari ce se (IA de

pomana la InmormintAri

soABA-DonatruLta, plant& cu flori al-

bastre sau albe dispuse In buchete

multiflore $i al cArei fruct e o capsulA cu numeroase seminte; numitA $i scaricea" (Polemonium caeruleum) (El 4327) Treaptii la
o trasurn sau carutil pe care pune
cineva piciorul la urcat sau la co-

borlt ( 4328)

tr.. Crum

dinapoi a carului O El = ORDEN= Fie-care din cele clout"

belciuge, de form& special/I, atir-

nate de o parte $i de alta a sell,

Fig. 427-

In care calaretull$i sprijine$te pi- ScariaDomnultn.

cioarele (i_a 4329): On soirile 'n mama tugarn-ei loveeta

(cow); a da marl, a da pinteni
j Gam& t Tabin de materii

Diferitele grade insemnate de-a

lungul tubuluiunuitermometrusau
barometru spre a arAta pina unde
se ridicA sau se coboarA lichidul
dinfiuntru Linie Impartita In

diviziuni egale $i desenatA in josul

unei hArti sau

unui plan care
serveste la mAsurarea distan-

774.

telor ti Grad,
proportie: pe

Intinsd (P)
socials, ierarhie
so cialn, diferitele

trepte sau conditiuni ale socie-

Fig. 4328.

Fig. 4329. S. Scar&

S. Scara.

T. Tregatoare.

tatii considerate In suprapunerea for respectivA:

nnul se ridica pe soars sola... mai sus deolt an lost parintii sal a.-da.) Soma tlintelor, soara vietnitoare-

lor, 8irul neintrerupt al fiintelor organizate, Incepind de la cele mai de jos pInA la cele mai

perfecte [lat. seal a].

*SCARABU sm. Alk

Gen de insecte coleoptere, cu corpul turtit si
acoperit de o coajA connoasA de coloare neagrA,
ca la unii gin-

daci; un soiu

de scarabeu
(sacru) era a-

dorat de vechii Egipteni

ca simbol al

brirbAtiei (

Fig. 4330.

4331) Pe- Scarabeu.

cete egipteant.

Fig. 4331.

Scarabeu-sacru.

infatisind un scarabeu (j 4330) [lat.].

0 SCARANDIV, 80ARANDW adj. Mold. Ginga$ la

mincare, nAzuros, care se Ingreto$azA ii$or: tare-1

scatandin la mhicare (RV.-cno.).

SCARANDIVT, 80ARINDIVT, SCARANDIVI (-veso)

vb. refl. A4 fi great'', scirbA de ceva, a seIngreto$a:

cam nn ti-1 mine a ohema de carele Inabite to -ai scarindivit (Van.); de note trImseti oa acestea se soarandlveqte

(oAs-t.) [vsl. skarlovati se].

1112

www.dacoromanica.ro

0 sCARABUS = 0ARABVS.

SCARAQTCHI, scARAoscainpr.m. Mold. Bucov.

GO.petenia dracilor, tartorul, Satana : In mlilocul

aiadului,

sta... Soarao(chi, Imparatul intunereoului (MAR.) ;

un Tigan negrn oa un fund de mann... ei slut ca Scaraoschi
tori.); dnpit buoluc umbli, paste bucluc ai dat, mitt lupine

Scaraoschi (cao.) [vsl. Iuda)Iskariotskyl].

SCARAR sm. (9 Mestesugar care face scar I.

SCARCALET sm. 4 = OARCALTE 0.
(:) SCARICA St. dim. scARA 0 : m'am nrcat In pod,
qt de nook), pe o

&met dulce

st.

strimta, In turnuletul ou olopotul cal on

10111E,

SCARICEA (pl.- icele) sf. 0 dim. seARA Ill

Se&NA-DQMNULtri.

0*

SCARICTCA (p/.-ieeie) S. dim. SCARA*...am Mira!

pe ecdricica din dos (CAR.).

SCARIFICA (-tic) vb. tr. ar A hitraxi [lat.).

SCARIFICAT9R (pl.-toare) sn. st,
Gutiutb de anima sau de argint a careia una din fete prezinta un numar
oare-care de erapaturi longitudinale,
de unde ies, cind se apasa pe un resort,
virfuri de lantete care intra in piele si Fir
fac sa curet singele sau puroiul ( CI Scallficator.
4332) [fr.].
SCARILA (p1.-1e) sf.= vontuLA [scar a].
SCARISOARA (pl.-re) sf. dim. scARA.

SCARITA (p1.-te) sf. Tr.-Carp. 0 dim. 80ARA:

SCARPINAT sbst., scAtiviNATuRA (p1.-teri) sf. SCAFaptul de a (se) s carp in a.

SCA
SCATIALS sni. 3e dim. NAM.
SCATIU sm. 3e Maria de vre-o 12 cm., cu
capul negru marginit cu galben
pe de laturi, cu aripile negre .
brazdate cu douti f a$h verzi-gAlbui; cintecul lui planut aduce
putin cu al canarului (Frin-

gilla spinus) (11:1 4333): aux... ci-

ripind pe'ntreaute, ea doi scat!), dons

glasurl de onconite (CAR.) [ngr.
oxe.Ol].

SCATOLCA, SCATVLCA (pl. Fig.

Ladita Cu despartituri

in care se pun sticle $i merinde pentru drum sau

alte obiecte marunte 11111)111 qi citeva olondlre on yin

*1 rachiu at le pose la soatoloit (mu ; mitropolitul ace's.

blind acea scatnicit on odoarele In) rordachi vornioul o
duce la Nicolai-Voda 01.-cosT.1 0
Loviturb cu

calcavurb F Babor-

nitli [rus. katulk a].

0 SCAUL (p/.-eie), scams (pl.-Ove)sn. Mo/d. mrr

Scliunas: pane -te Pe eel

soilnee lIngit vatrS, ulna ce va

singer Vasilielost gealnd In acea

paste de Nistrn pre un manes
VBril (NEDRA

Voda an

0 6a Unul din cele trei oscioare ale urechii mijlocii care seamana cu o scare de $a (or EURVIIIE).
*SCARLATINA (p1. -ne) sf. F Boala gravb, mo-

[s C a u n].
SCAUN (p1. -ne) Sn. 0
inTMobilli de lemn, de tre-

lipsitoare, adesea epidemick caracterizatii prin

ni$te pete mici, de un ro$u aprins, care aeopar tot
corpul [fr.].
SCARMANa. (soarman) 1. vb. tr. 0 A smulge,
a rasfira lina spre a o descurca, spre a o curbti sau

spre a 0 Infoia: degetele ei albe al subtiri scarmanan In

Inseam mitele de Ifni (VLAH.) 0 ". pane, 8 curliti

pene, fulgi, spre a face pu :

Bit trSeasod fetele, C'an

scitrmAnat senate (MAR.) ; Stints Dumineca sedea Inaintea easel la umbra pe un pomnol 01 scdrmdna pane (MERA) 0

F A smulge parul din cap, a trage de pill', a pitrui,

a bate, a hartui A rupe bucbti din cineva, a-I
sdrentui: to dan pe mina Dollei... sa to scarmene cum e
mai bine (R.-COD.); cind an prins clnii 01.0, era sit-i tacit
capStul (se.).

2. vb. refl. A se

(de cap), all smulge parul din

.-c

stie, de Fier, etc. (cu sau

ffira spatar) pe care se a$aza o singura persoana
(El 4335; me- $i TAB.

Fig. 4334.
Scaunui-lui-Dumnezeu.

XXXVIII);V: neportitul n'are 011

ge" sau scannoaie" (d 4337) @

de oioplit, bedreagul rotarului
de spite CO$ 0 rim ,- de Inspitat,
B1LA 0 0 . Unealta a rotarului
pe care asaza obezile, cind vrea s

le gitureasca (0 4338) 0 Ws Perinocul carului 0 Opleanul SAniei Trunchiul pe care se tale

clirnurile la macelarie

de In-

NWT"

am (CRe.) [lat. ex carmInare].

SCARMAN.O.Tsbst.Faptul de a scarman a:

ScFaiugn

womb) barns (CRG ).

SCABNIANATO.4.RE sf. Unealta de scar m fin at lina.

SCARMANATQR sm. Gel ce s carman ti
lina, pene: able, apnea sa se vadd gl ea la mask on

pane ism.

1r r

lung, banal. (S 4336) 0 Tr. Made doa-

sa dogarului, numita $1.

cap: biceps a se os de cap qt a plinge en amar dupd Irlitiorli

ma fad sa to apuc tar in

pumnul sau cu palms,

I(a)n fit-ti

de ceard $1 to Buie 'n sus Byre mare (V012.);

La ca scarite din tier lucrate Can actipean de pe departe (asr.)

4333::":Scatiu.

-ci) s f.

/IL

iii de

SCARMANATTJRA (pl. -turf) sf. Faptul de

a s cirm A n a, scarmanat 11 O F Pb.ruialii,

(din

R-

vinari-Transilitvenial.
d

\\

Fig. 4337. Scaun 'de doa-

ge. (ab. cleite; c.

pod, punte; d. scaun;
cdlcdtor, tillpigti).

trintealk bataie: Tiganul a apuoat -o la filet, bucuros

; cad nu pot en
od a saint de soSrmdnStura babelor
s'o along, sA-1 dan o , bunk (DRG.)

f.

SCARP sm., d gaRPA (pl.-pa) sf. Mold, Bucov.

Un fel de pantof femeiesc, condur: martin nu so

!mina In botine, of In scarpi (VOR.) ; dati bratul qt mergeti

[it. s c a r p a].
SCARPINA (scarpin) 1. vb. tr. 0 A rich pielea

PuPuicit . tot pe virlul scarpilor (ALEC8.)

Cu unghiile spre a scapa de minclirime: it mitnInci

Fig.'4336. Scaune lungi

(din Ra.einari-Transilvania).

Lite parte 81 scarpind 'n alta parte (PANN); mina altuia nn

to scarpinit onm 10 place (ann.) 0 F iron. A trage o

bataie: pe semne to mdninod spinarea... qt la acne to soar pin, deed vrei (can.); Incepnrit In lung el 'n let a-I masura,
a-1 ore' al a-1 se/twine (itcri.).

2. vb. refl. 0 A-ri freca pielea cu unghiile unde

simte mincarime 0 A se freca de ceva (de un

copac, de un lemn, de un zid, etc.) spre a scapa de

mInctirime (vorb. de animate): slut riles se scarpinil

de

copacul scorboros

(PARR) yomA.- (In cap,

duple

ureclie), a face gestul scarpinitrii, In semn de Incureatura, de nedumerire: mut se luta lung, as Manila
in

cap... gi Pled (DLVR.) [lat.sca.rpinare].

Fig. 4338. Scaun

de gdurit obezile.

mink!, un fel de mass alcbtuita din cloud schiduri

a$ezate orizontal pe douli picioare; scindurile au

numeroase gtturi prin care tree niste Levi de sticlit,

in care se toarna see, pentru facerea lumlnarilor

(
4339) IT ,) Suportul, razilmAtoarea coardelor
la vioark (ler a vioaRA)
Tron ( 4340): mill',Arend se coborl din
(18P.)

q) se urea tint eel laic en cotta sa

10 Re$edinta, capitalb.:

episcopal; an asezat

legaturi de pace de hubs partite, at lean intors Petro -Voda la

..111 sin (ogetia.); alai a lost data capitate Oltentei, 0u1

vestitilor Ban) ai Severbinini (VLAH.); Sflntul Bosun, 8caunni

11 3
www.dacoromanica.ro

apostolic sau pontifical, resedinta papei; papalitatea

scA-yn
Instant& judecatoreasca, jurisdictiune,

SC H ocoi 9 Sediu, centru:

otlintelor, artelor
*80AuNIIIrLIII-DIMOIEZSII, constela-

iunea Casiopea,din emisfera boreat, numita $i Manastirea" (IRI 4334)

Ratiune, judecata sau toast,

a unei piese, aratarea personagiilor $i indicarea felului cum trebue jucat& Tesatura unei piese

de teatru [it. scenario].

-"SCENETA. (p1.-te) sf. 0 Mica comedie Intr'un

act cu putine personagii [s c e n a].
*SCENIC adj. 0 De scene, privitor la scenk la

teatru [fr.].
'SCEPTIC adj.

inteligenta: mai rar om de lsprava el Cu

sm. Care se Indoeste de toate:

Dina

A.. la judecatA ca Conu Costachi tea-vKi ;

cum slat tots tdranii (D.-ZAMF.); 0 slinbire rece, moil,

desclega putin bnzele (EMIN.) ; .411 ridica din nmeri (DLVR.)

11

[fr. < gr.].

*SCEPTICISM sbst. CD 4. Doctrina a filosofilor
cari se Indoesc de toate, pretinzlnd ca omul nu e
In stare sa ajunga s& cunoasca adevarul Sistemul aceluia care afecteaza

/j

de a se lndoi de toate: ~al nu a m-

kig. 434o. Scaunul

lui Petru-Rareg,

Fig. 4339. Scaun de luminitri.

Domnul Moldovei.
le-a dat la Coate deslegare potrIvita... duel oum Il Dovatnia
mintea Int on
sanatos (CAR.)
lesire afar& (la

privata : n'a avut

scamnum].

de delta zile; are r regulat [lat.

scAum, C
2. sm. ted Negustor de vite pentru macelarie:
SCAUNAS (pl. -ase) 1. sn. fift
scAuzi .

Badea Nionlae... insese 0, Mica comisionarul until Tura din

V1din n.

O SCAUNECIU (171.-ece) sn. 0/ten. Trans. flit =

scAunn: cdobanil... If punt% ea eada. ca in om strain

(WT.); le vezi ghemogate ye cite nn .0 lung, in pant Phoioare (LUNG.).

SCAUNEL (p1.-e1e) sn.

rtr Scaun mic cu

trei sau patru picioare, mai adesea farm spatar.

SCAUNOAIE sf. 170' = Balm s -

0 SCAUNVT (1)1.-te)sn. int dim. scAux: vraiitoarea

lodes pe rut ei cal tale el In trei picioare (CAT.).

SCAZA.MINT (p1.- mints) sn. 0 Efectul, rezul-

tatulsc6deriillo , Scadere din prat, rabat [s c ad e a].

SCAZAT9R sbst. In operatiunea scaderii:
numarul ce trebue scazut din altul [s Cade a].
SCAZUT adj. p. SCADEA. Micsorat, Imputinat,

redus; descrescut.
SCELERAT 1. adj. 0 Vinovat sau capabil de
cele mai marl crime Nelegiuit, mirsav, misel.

2. sm. Om scelerat: ajunga a se convinke ...ca este nn

hot. un r, On mini) 0.-GH.) [let.].

SCELERATETA (p1.-te) sf. Fapta de scelerat,

nelegiuire, mirsavie, miselie [fr.].
"SCENA (pl.
-ne) sf. CD t Partea teatrului unde

joacli actorii

El

4341); a Dune un
personagitt De

a-1

[fr.].
*SCEPTRU (pl.-re) sn. O Toiagul de

arina anima Romfinulni

comanda, frumos Impodobit, purtat

(mai ales odinioara) de suverani, ca
semn al autorith.tii regale ( 4342):
TePan, drept, on

toritatea regala: most_

ImpInzea un vie

maret: ...toata enflame romlineasca sub un

(VLAILI ; Crainl acestora... cern coacestei tart woos.); un *
1
tier, o autoritate despotic& (E) Su- Fig 4342.

singur

de

roans si

perioritate: Anglia tine

< lat.].

SCHELA

mdrilor

[fr. Sceptre.

pl,-le

sf. O Port mic (mai

ales la un fluviu):
ale!..,

nita,

a tIrgneorn1 Oltede

grin a Jude-

tnlni Ilfov (vLAH.) ; Rusts

vroia sa alba o
pe

coasts maritlma pentru

transportul de munitinni
de Mute,
0 -OH.) C)

be unde se Injghe

beaza plutele: pe mafurl slut whole de elute

(VLAH.) Podis de

Fig. 4343. SchelA.

scinduri sprijinite pe stlIpi pe care stau mesterii

(zidari, vapsitori, etc.) la
construirea unei case Inalte
(l

4343): acme zidire, Infaeurata

Inca In bole sohelelor ye cari luoran mesteri pietrari 0.-OH.) ; e ca-

zut de pe ; : Te vAd ca o

umbra... Suind, valid Nutlet, a

norllor schele (EMIN.) CD Po-

deal& ridicat& filcuta din

scInduri asezate pe capre Fig. 4344. SchelA.

(ID 4344): icaslra... ca cale a puns bun' cal tara cap...
pe o
ca trei trepte (Isp.) (srb. sk el a, bg. s k e(0.-ZAMF.); o 'noeput 01 el Batson a scheltilill (vAu.); sancta

dine... Infinite tugs vaitIndirse $1 schililaind gni.); an

tugit schiolalitind, oat an puttit (VON.).

SCHELALILIALA., sCHILALAI4LA (p1. -hell) sf.

OBELALALSIA: ldtrdturile dose et schalilellie olinilor

pete vaza 0

Locul unde se petree cele reprezen-

an desteatat vale din somn (LUNG.).

*SCHELET (p1. -eta) sn. 0 63 Totalitatea oase-

lor incheiate laolalta ale unui animal vertebrat

Fig. 4341. &era.

trace la term Locul unde se petrece un eveniscene

Bede 'n mine de

CHELALAI:

a Incepe s& is
o parte Insemnata
la afacerile publice, a Incepe sa ca-

meat:

mind,

SCHELALAT, scumALAT, SCHIOIALAT (-am) =

Intact el schelalitian ca Inteo menaierie

tru; a apace ye

teatru: scene se Pe-

'n

lja, tc. iskele< it. Scala].

face sa figureze
Inteo pies& de tea-

tate In piesa de

dd

Ind (EMIN.) Puterea suverana, au-

lumii 0 0 Decoratiunea teatru-

(0 4345): .we InmormIntate... au sa se sooale sine a se

sal in tuna la benchetele for (new); oopaoii desfrnnziti an
(1.-01-1.)
0 Om foarte

aertil de dait Witte in foe

(VLaa.); o

slab, numar piele si oase, caruia-i poti numara

coastele Scriere sau subject cu totul lipsit(a) de viata, infatisat(a) sub o forma seats: on
dictionar !lira caste, a In]
chipik oum zice Voltaire
0 $ Gen de caractere tipografice, lungi $i subtin (p.- TAB. XII) 1140 Partea fundamental& si cea.
mai rezistent a a unui lucru, care formeaza, cum
s'ar zice, cheresteaua lui:
iin01 iSorann [fr.

[fr. < lat.].

0 SCHELMA ( -mez) vb. intr. Mold. A o

lui: scene Int/44mA o Dadure

0 Literatura

dramatics: Aleceandri si Caraglale an 11ustrat scene ros

Partea din actul unei piese de teatru
in timpul carcia numarul actorilor ramine acelas:
semi I, scene a Detre Ori-ce actiune capabila
de a produce o impresiune vie asupra sufletului;

maneasolt

se destdsuratt oa dintr'o carte Irtimoasit scene de inbire

tragleik 0 Eveniment scandalos

tlearta, imputttri violente: i-a !tient o de salon%
*SCENARIU (p1.-rii) sn. 0 p Punerea In seen&

squelette].

ao

sterge, a o Iua la sanatoasa: Torch o sohelmase, pared

1114

www.dacoromanica.ro

nu mai !wane de cind 'tunes pe la not (on. -N.); lmt

dor de mil 41-mi abitu s'o sohelmets (FLOR4.

VIM i

'SCHEMA (pl.-me) sf. Figur& care d& nuniai

o parte din obiectele ce voeste sa reprezinteapen-

clung: numai cite un brinel le da aceptia, 41 se ducean s H

paste cap, de se soulan schiloz1 uspa- 1 D1form, schimonosit, urit: scale case marl, greoaie... 41 schiloade SC H
can Impeticeazi albastrul cerulni (owe.) ; doari n'a pune-o
la tors... sit se lack din Iran:masa sum a, o schMoalli pa

Osul frohtal

Osul panetar

mine P (RET.).

Osul nasal

Osul temporal
Osul occipital
Osul molar
Vertebrate

Ban. Trans. sauDoLI (-olese) vb. tr. si refl. A se)

ologi, a (se) ciunti, a (se) mutila, a (se) face

Maxilarul superior
Mamlarul Inferior

aitutur

Clavrcula

Aorinf

.71-

Huenerus

Omoplatul

Cubilus
Carpul

7"

strimbatura: lace oars -care Mimi% de smerenie catre tot

(LET.) ; Ana Odes mai mult de sohimele mai, dealt de oe

Coasts

/1

Radius

SCHPVIA, #snIMA (p1.-me) sf. 0 Gest; grimasa,

Sternum

Toracele-

spnnea (vtatl.) Forma, figura, infatisare, fizio-

nomie: pchima cuvintelor 1 se pierdn In mint. (ON.) 0

(mai adesea STIMA) Mold. Bucov. 2! l Duh rau,

Vertebra
lombare

47.0,:e_ht irk

fiinta mitologica In chip de femeie: Rominii an In-

k.7P

"

locuit pe zeita aceasta Cu schima easel (MAR.); etima pildurii

MVMA PADVRII (1) Imbracaminte, costum: monahallt, calugareassi [ngr. aXil.ct I.

3:4

Metecerpul

schilo d; pr. ext. a diforma, -a schimonosi: sa-i

schilogeassi vre-nn bon (ono.); ducean In Franta bolnavi

riniti 41 schilogiti (1.-oh.); ciao -pi schilodepte llmba $1
vorba a sec up.).

j.

gy

SCHILODI (-odeso), d SCHILOT (- ogesc), Often.

SCHIMB

Falange

sn. 0 Faptul de a schi rn-

b a (in toateIntelesurile): cind, Invoindu-ne, dim lucru

pentrti luoru, sau lucru pi 6=1 mai putinideoltpretul WarnInt ce se di, atunci aceasta se nnmepte (LEG.-CAR.); An
vrei sd !stem
si-ti dan eapra asta 41 si-mi dal gisca P

Femurut
Fistula

(ufo.); In .,u1 until lucru; In ee,

Tibia

Poreneul

Maleola Intern)

Maleola extern)

Indesati pe dinaintea nail (8AD.) 0 x Soldat (Wants,

dorobant) cu mil, soldat ce serves numai o sapta-

Tenant

Motatercul

Falange

mina din luna la cazarma, iar restul timpului era

Calcaneum

Fig. 4345. Scheletul omului.

tru ca sa serveasca la o demonstratie, figure teo-

rica: schema olroulatinnil singelni la reptile [Zr. < gr.].

'SCHEMATIC adj. Care reprezinta un lucru

In trasitturi generale, far& a-i da forma exacta:
fignri ...it

[fr. schematique].

SCHEMATTSMsbst. Form& schematic& [germ.).

SCHEMBEA. v satimBEA.

SCHEPSIS sbst. F Noima, pricepere;

cu noima; cu sireteniei cu haz [ngr. oxigagl.

SCHEUNA (schiaun) vb. intr. A (s)chelalai: al-

nele... se bates on botul de trtinchinrile oopacilor pi scheuna

Innibueit (SAD.); schianna ca nista Mei aranoati IIRO.);
sires nebnn... nrlInd 41 soheunind as bezmetio (ORIG.).

SCHEUNATURA (pl. -tart) sf. Faptul de a

sch eon a, chelalait.

0 SCHIALMATA. sf. Trans. Farima, urma cIt de

mica: zicind acestea,

de ea (RET.).

SCHIAUNA...

88

a aruncat -o, tit aid

et, nu

s'a ales

= SCHEUNA...: oolbilind en ooada $1

sohiannind, se title olnele pini In apropierea el tsw.).

SCHIDQL...

SCHILVD...

0 SCHTJA, sPTJA

sf. Mold. Tuciu: In loo de

/nulide soe, detunan tunnri de Balla (oN.); Viermil nu to mai

tntrAabl de-al lost aur, de-ai lost schiii (vuoi.); In poarta

de sehiii stars stinci rezimate (STAM.) [p01. p i z a].

0 SCHTLA. (pl.-le) sf. 0/ten. (MC.) (OR.-N.) = SCHWA.

SCHILALAT... sas-

SCHELALAT...

SCHILAV adj. Ologit, schilod: Esti

collator Te 'ntoroi acum

schilod].

&omit

(costs.)

tot/ un

[C h i 1 a V -I-

SCHILAVT (-Omega) vb. tr. A ologi, a schilodi,

a stllci in bataie: aoum to -am adus, scum sit to schiMosso

(RET.) ;

dacit ma-ti bate de mdll sehillivi, o sit out de

Wei tog.-4.) [schilav].

SCHILAVOS adj. = SOHTLAV: vit petreeeti numai vremea a fit's nista stihuri sohnivoase

In locul lui, una pen-

tru alta; de cnvinte. convorbire scurta;

da wet,
discutiune, tratative, intelegere; on ul, pe rind,
Inlocuindu -se unul cu altul t5 Comert cu monede de aur, deargint, de hirtie, etc.: mai de = a.
AGFDIT (:) =01 (sailor), Inlocuirea prin alti cai
odihniti a celor inharnati la trasura a Inlocuirea la anumita ors a sentinelelor; pr. ext. sentinelele ce yin sa is locul altora: .rut tram on pasi

lasat la vatra: nn biliat an avut $1 el, era Maras on Ill

(VLAH.) p/- (1) Haine sau rule curate, de primeneala: as lasim nail si se gdteasod ou ..nag de yesmint., sit se podobeassi maw ; dlndu-ne
el cite doni
Parechi de obiele (cm).

SCHIMBA (sohimb) 1. vb. tr. A da un lucru 81.000

spre a lua altul In locu-i: a-pi = boil on call altuia; o

mosie an alta A da un fel de bani, spre a lua

altii de aceeasi valoare In schimb: un napoleon, o
hirtie de 500 de lei A inlocui un lucru cu altul,

o persoana cu alta, a pune, a face un lucru In

locul altuia: capita Ili schimba dintil la o 'dual fragedit;

tip rufele de la pat; mai pe arms, schimbindu-1 din bank',
I-an Mont staroste de Vernint1 (Len ;

trenul,

lucru, a modifica: sitrace Pnrice, de oiu soaps en, $1 to

atuncea ti-el sohimba numele din Purist+, Movild (NEC.);

a-lt tie pieptinlitnra; 41' : input /pi solimbd pirul, dar tiaraUrea; et, late lumli, late Incrurllor
vul ba; a-el
A preface: apa to vin et' note, tonal, ointecul, a
vorbi sau a lucra Intr'altfel 0 = fete PP' Fa% 1

Mina vorbe, a sta putin de vorba.

2. vb. re fl. A se Inlocui, a se pune unul In loud altuia A lua alts forma sau Infatimare, a se
modifica (in bine sau In rau): vremea s'a schimbat;
gren se schimba Urea omului la ass vIrstil; s'a schimbat,
de nit -1 mai ounosti; F s'a schimbat bolero), nu mai e il-

celqi cum a fost A se preface:

se schimba In-

tr'o stand de plata earl A se Is fati a se ingalbeni, a se inrosi (de frica, de rusine, etc.) II (1) A-si

pune alte rufe, a se primeni [lat. e x Gambier e].

SCHIMBACIOS 4. adj. Care se s c himba.

adesea, supus schimbarii, variabil, nestatornic:
vreme schimbilcioasil; !Ire schimbacioasi.

s/. p/. = zoRgLE.

SCHIMBARE sf. aptul de a (se) s chi ni b a;
2. SCHIMBACIOWIE

(NEOR.I.

SCHILT (-um) vb. tr. si re fl. Ban. A (se) gati

frumos, a (se) dichisi.

vs- FA TA

mlinile sau picioarele diforme, strimbe; olog,

cu schimbul.

SCHILOD, 0/ten. Ban. Trans. SCHIDOL adj. Cu

vagonnl,

& se coborl dintr'un vagon, dintr'un tren, spre a

se sui In altul; vorba, a incepe vorba despre altceva A face ca un lucru sa fie deosebit de ce
a fost inainte, a da alta forma sau infatisare unui

SCHIMBA sm. a Soldat (calaras, dorobant)

1115

www.dacoromanica.ro

scHnvr.BAT9R1. adj. verb. 84313IMB4. Care se

SCFI- schImbil.
adesea, care se poate schimba, schimba-

SC H

cios, variabil, nestatornic: uoroota

2. sm. Cel ce schimbil; eel ce face un schibib:

eohlmbul este ca gi o vInaare gi cumpirare, gi anal 51 WW1

din Al se socoteste lnsngl vinzdtor gi cumpirator (tgo.-Qta.).

SCHIMBE1). sf. 0 7.Z Burta de vita: soul este

Pus In burdnte marl... ei In sohimbele, adecA burte (ION.)

00 X Droburi de miel; clotha de m, a) ciorba. In

care se pune prapurele mielului; b) ciorbil de

burta; ff.3 a niftiest Anis, s'apacalit [tc. iAk e mb 6].
SCHMNIC, BeaTvNia sm. A Caluglir care
duce o .viata foarte retrasa si cumpatata, ascet;
pustnic :

acolo... trAeso Detre sehlmnioi In adevaratA

Dusniete, ca pe vremea slintilor wuka.1; an dupit an a trait
o vista de osindA, ea un schivnio (SAD.); a an mogneag malt,

spAtos el moat ea an schanio

k tj.

(oRL.)

[vsl. s k im.I n i'

SCHTMNICA,scHwNrcA (pl. -te)s f. A Calugtirita

care duce o viata foarte severs; pustnica: MalcA

schimnica, suspinA, nu mai este lint tAn I

(DOL.)

[S C h i ra-

n i c].
SCHIMNICT, ScHIVNICI (-icesc) vb. refl. A A

se face schimni c, pustnic: ieromonahni, de se va

sohimnloi, nu se paraseste de preotia tai, et Jeri gluiest.

liturghie

SCHIMNICTE, t3dHIVNIaTE sf. A Viata, stare

de s c hi m.n i c; pustnicie: Ieromonahul... cloaca va

Ina dumnezeeasca 01 Ingereasoa schimniele, nu se spirit

a nu sluji Mutable (priv,.ma.); anzii adIncul murmur melodios al clopotulul de la schit... din schlvnicia ...undo rtimlisese singur (SAD.).
SCHIMONOSI, Mold. Bucay. Ban. SCHIBIOSI (-osesc )

1. vb. tr. A da o Infatisare ciudata, pocitii, a poci, a

scllcia, a stilci, a diforma: schimonosind onvintele 51

IndrugIndu-le Itirit nici d noimit lean.); o! draga matuoii,

torenl eel malt... m's sohimonosit (RET.): m'o schimosit
gi m'o tuns Wiling de-ar ride ohiar babel scum de mine
IALECS.); DOM. of de pre aceasti istorie sA tie schimosit
basna sa Simion, in local Orutiatilor de Rodos, pe Romanii
din temnitale Rlmulni naiad (CAW.).

a. vb. refl. A lua o Infatisare ciudata, a se

poci,

se diforma: oamenit se

sohimbA,

lancet se

schirnonoseso 51 'intern mor de !came (ALECSA; sch1mbindu-se Of sohimosindu-se numme, din Flakia 1-au zis Vlahia

(NEC.) C) A se strImba, a face grimase [ngr.

viit. itarrip.owbum < Iturv.outh].
SCH IMIO(NO)SIT adj. p. scanioalosi. Pocit,

diform, desfigurat: lel de lel de Blatant schimonoslte se

ausean (cute.) ; lei alit coati' slabi, imbAtriniti gi sohimonositi (Rai.

SCHIMONOSITVRA, Mold. Bucov. aclind0srrimA (pt.-tint) sf. 0 Infatisare pocita, lucru diform, pocitura: 0 sohlmonositura de om ayes In trante

name! an chin (COG.); s000teasca g7 aicea eititorinl gi ounoasoll schimositura basalt, cares, pentrn 'Conant pane pe

Bette (emu.) O Strimbatura, grimasa: As ce esti

s'o scott din minte en sohimonositurile d-tale ?

[schimo(no)si].

(ALECS.)

lugarii din Schitul Durilu prepare un fel de rachiu

(Conioselinum tataricum) (p 4347). .
SCHINDUF sbst. = CIMBRI$QR.
0 SCHINEL sbst. Trans. * Planta llnoasii si spinoasil, cu flori galbene dispuse In marl capitule,
cu fructele cilindrice; e 1ntrebuintata In medicine
ca tonics si febrifuga (Cnicus benedictus) ( 4346)
[s p i r].
SCHINGIU sn. mai adesea SCRINGIURI pl.
Chinuri, cazne, torturi: pentru oa sa nn nits doral
lei oel Urania de a vedea suferirt omenesti, named blurt
de sehingiuri

INEORJ

[tc. iskente).

SCHINGIUI (-shim) vb. tr. 0 A chinui, a

cazni, a munci, a tortura: an tAbArlt on tett' ye dinsul

gi 1-an sehinginit dna plant Int Diana (CRG.); 0 blAtea Si
0 schinginia, dud se Intorcea beat (SAD.) QQ (E) A stilci,
a selicia, a poci: a motion ei -a nista biete vorbe nevi-

novate (VLAH.) [schingiu].

SCHINGIUTRE sf. Faptul de a schingiui,

tortura, chin, cazna: m'am gindit la schingialrile apostolilor gi m'am sunlit mai intdrit (VLAH.I ; chtnarile, Mtnrile gi schingiuirile Intreolutera on -ce masura OSP.).

SCHINGIURI PP" SCHRIGIU.

o SCHINTEIE... =-- SCINTVE...

OSCHINTJtA sf. 4 mr. BANNA.

SCHIOLALAT ar SCHELALAT.

0
= scuiP4
t SCHTPTRU (p1.-truri) sn. Sceptru: tut

tut se

aretA gi mai nevrednici de-a parts rl slAvitnlnl for bunio

(vutn.) [vsl. s k i p t r a< gr.].

SCHIRLET sbst. Lin fel de stall stacojie [to.

iskerlet< it. scarlato].

"SCHTSM.A. (pl.-me) sf. 0 A Despartirea unei

parti din credincio$i de Biserica mama, pastrind
Ins& dogmele ei de capetenie Desbinare,
neIntelegere cu privire la opiniuni politice, literare, stiintifice, etc. [fr. < gr.].

SCHISMATIC adj. $i sm. A Se zice despre

ale Bisericii, nu recunosc autoritatea Sflntului

crestinii cart, cu toate ca admit dogmele esentiale

Scaun: hotAran ch Gram Greet, de vieme oe eram ow! 51 ne

Inohinam la rasArit (1.-OH.) [fr.].

*SCHIST (p1. -tart) sn. ,g Roca ce se poale desparti In paturi mai groase sau mai subtiri, cum e,
de pilda, ardezia [fr.].
"SCHISTOS adj. aid Compus din schist, ce seamana cu schistul [fr.].

SCHIT (pl. -sari)

sn. A Ikanastire mi-

ca si retrasa, de obi-

"

ceiu ascunsa In munci

(13 4348): se fasildui
sA boa an mi de otilugArt
In local metal copse soorburos (Isp.) [VS1.].

0 SCHIT.ACIUadj.

Ban. Trans. Dichisit,

cusract,ifichTituitL[VTit(ips1]..

SCHITULET (pi.

0 SCHIMOSI...
acEttmotiosI...
0 SCHINCT = sohicr.

-eta) Sii.midiM. SCHIT:

un singur m era swung
intenn Inminig, pe brInl
mun te In i (VLAH.)..

*SCHIT4

(-tea)

a- a

tr. A face o schita: a- ."--..4t1."

oast episod a lost sohitat
de yenelul energio al but
Rubens woos ); merglnd,

Fig. 4348. Schit.

41 !whits plena' in Unit mart (VLAH.) [it. schizzare].

*SCRITA1 (p1.-te) sf. 0 Primele linii, generale

$i sumare, ale unui desen: pe pareti... man animate on

remind fel de tel de schite oindate (EMIN.) 0 CD A' Plan

sumar, In trasaturi generale, al unei lucrari literare sau artistice [it. s c h i z z o].
0 SCHTTA, = SPITA: Armies on ontitoaia lemne pentru Witte de roate tome.).
= scuwA...
S

Fig. 4346. Schinel.

0 SCHIVEANIS(E)ALA (p1.-sell) sf. Mold. =

Fig. 4347. Schinduc,

CHIVERNISEALA: avea Wotan sA -01 lege vacs dinspo a

0 SCHINDVC sbst. Mo/d. * Planta rara ce creste

pe stincile din vIrful'muntilor, cu flori albe, dispuse In umbele marl; din fructele ei aromatice, ca-

oirutet, pentru schiverntsald, csa sA alba laptigor Is drum

(CR03.

0 SCH IVEORNIST (-lease) vb. tr. $i refl. Mo/d. Ban.

1116

www.dacoromanica.ro

CITIVERNIK:

si-ti spun._ de ce inviitAtura mai mare

are copilul trebuintfl. ea sit se 'meta sohivernisi (STAN.).

SCHIVNIC... PP- sclurdigic...

*SCINDA. (-des) vb. tr. A desparti, a divide [fr.].

*SCISIIINE sf. Despartire In doua sau mai

In sinul unei adunitri, unui partid, etc. [fr.],
multe grupuri, cu vederi deosebite, ce se produce

*SCIT we- P. P. 1ST.

*SCITIC adj. Privitor la Sciti {fr.].
*SCIZIVNE = sersivNE.

SCILCEA, scALcEt., SC/LCEAZA, scALORGzA sf.

xalt Unealta, alcatuita. din scindurele, Intrebuintata de pescari pentru a mina pestii spre sacul
BCILCEAZA, lopAde pescuit cm.) (R.-COD.)

pea cu care se bat betele clnd se tes (RV.-CRO.)

SCILCEAZA, un fel de cociorva cu care se rIneste
noroiul la stint teem.
SCILCZA, soALcia (-eta) vb. tr. A strlmba to-

curile sau calcliele Incaltfunintei: clnd I se sctloie tocurie, le bate el singur elteva fleacuri (DLVR.) (E) A

schimonosi (cuvintele, frazele) Trans. team,

A scutura tare [calve calcliu" (Inteles disp rut
11.

SCILCIAT, scALciaT adj. p. sclLout. 0 Cu tocurile sau calctiele strimbate: Ca ghetele scilciate...
Arghir pageste hotarlt gi minds (VLAH.) Schimonosit, pocit : are !raze marl 111t0A0Chiat.43 ei scab:date (NEOR.) ;
adv.: Budulea vorbea foarte solloiat ungureste (BIN ).

SCI.NCET (pl.-eta) sn. Faptul de a s c I n c i;

rezultatul acestei actiuni: incepu sii rasune un de
cobza (on.) ; nu se mai auzea acorn declt un A. surd

(ORIG.).

SCINCI (-me) vb, intr. si refl. 0 A scheuna, a

(s)chelalai A plinge Innabusit, cum fac copiii,
a se boci Incet: biiatul. mai mic Hind, !noon si scIn-

cease& de ostenealii gi de foam

slut ca pacatul, clod to bocesti (ALECS.).
()SP.) ;

SCTNDURA. (p/.-duri)

nu to mai , o& esti

sf. 0 Bucata de lenin

&alit solnteioare se strecuraril De cog gi pima in gradinti

= BCDITEIVTA : solnteloarele se ridicau
(ISP.1 0
On virtul Men (DLVR.).
SCINTEIOS adj. Sclnteietor: Cu coamele in vittturi, ou oohii seinteiogi (ALECE,)

[seInteie].

SORTERITA (pi.-te)
4 Mid. plan- --"r
dim. scitrrmiE c-mpe

ta. cu flori rovii, rar albe sau

albastre, eu
fructul format
dintr'o capsul4
Cu numeroase
seminte; numitasi scInteioara' , scliper,

sf. @

rc\.,

rocoina", ochisor" sau

fr yr

tita" (Anagallis arvenis)

(E 4350 :

era

minds Florida...

Fig. 4350.
Scinteiuts.

Fig. 4351.
Scinteiuja.

ca o Ao de camp (REt.) 4 = BANUT 4 MicA

planta on flori galbene, dispuse in umbele (Gagea arvensis) (
4351). 0
cEaPa-cioartEi
4 - DE- FRIGURI Fr$REA-MAIT.NTIILIII 0

- G4LBENA = IINTISQR.

SCIRBA (IA.-be) sf. # Mo/d. Tr.-Carp. MIhnire,

Intristare 0 Mold. flume. Suparare, necaz: 1-au
dos to Tarlgrad on toati case lui... IAA de Wel o se sau

urgie de 1a Turd (ut) Muni. Desgust, greats:

mi-e ; fate, chid vAzu pe acea iaemi se ontremurli de A.,

[vsl. skrabi].

(ISP.)

SCIRBELNIC adj. Scirbos, care produce s c I r-

mai lungt. declt late, groasa cal mult pint. la 4-5

cm., taiata de-a lungul din trunchiul unui copac:
a fi
de brad, de lag, de stelar; a fi (uscat) ea o

OS.ass.) p1. Dusumea de scinduri, podeala: a

2. vb. refl. 0 # Mold. Tr.-Carp. A se mihni, a se

Intrista; a se supAra: vfizInd-o vitierindu-se In pat, s'a
scirbit foarte (SS.) C) A-i fi scirbA, a se Ingretosa,

foarte slab: De mi-i !Asa dumneata, Si to usci es sofndura

frees solndurile on moles [lat. s can d u 1 a].

SCYNDURE.4. (pl. -rele) sf. Q dim. scINDuRA
Trans. = muLnu.
SCINDURTCA (p1.-rele) sf. dim. scINnumA.
SCINDURTCE sf. dim. sepumRA: ma dusei in
Lopatica
PAdurice $1 Wei o A. (00R.) Trans.

razboiului de tesut.

O SCYNDURTTA (p/.-te sf. dim. SCINDURA: A-

mass Tiganul pe scIndurita goals

(MERA).

SCINTEI.4. (- tales) vb. intr. 0 A da, a scoate

selntei Ada o lumina vie, a straluci; a

Hari, a sclipi: soarele... soInteia pa cerul Sara pie de nori
(DLVR.) ; (P): ochil ei frumogi scInteian de fericire (vi.sn.)
SCINTBIE sf. 0 Particica incandescenta ce
11

sare din foe, ce se desprinde din ceva aprins, dintr'un corp tare ce s'a ciocnit de altul sau dintr'un
corp electric: a da, a sooate soluiei; !P): din solnteia
mioA, bout mare se aprinde; n'au m de foc In vats, siirmanii
(CRC.) ; olnd sar sointel din
vie oaspeti
too, o

Deasupra lui sburfnd Buhne, cuouveici gi corbi iji

filled' (MK).
SC/RBI (-besc) f, vb. tr. #A mihni, a Intristal

A ingretosa, a produce scirb A, a desgusta.

a se desgusta.
SCIRBIT adj. p. admin. 0 # Mold. Tr.-Carp.
Mihnit, intristat, amarlt, necAjit 11 Or Munt. Ingretosat, desgustat.
SCIRBOS adj. Muff. Ce produce s c itr b A,
desgustator, gretos: bast argati tot ce este Mil wick's
gi mai

In omenire 03P.).

0 SCIRBOENIE sf. Insusirea lucrului s c I rb o s; ceea ce produce scirbA.

SCIRCIC4 Pr ac/RSCA.
0 SCTRCIOM, scfmolum sbst.

0 LeagAn enc.): Aide

in soIrcium sA ne dam (rAmP.) Dulap, scrinciob

(COST.) [COMP. suabromp].

SCIRNA (pl.-he) sf. Excremente (de om, de

s'aduni mow [vsl. skravna].
(ZNN.) ; oa mugtele la
SORNAV adj. 0 Intinat de Klima, murdar:

clini, de pisicA, etc.): soirna nu pate pia n'o soormonegti

sit nu prinzi lucruri

In mini, oil

51-1

festeli... mlnu-

(OOR.); .14 ....eleetriol, des-

tele (88.) Scirbos, gretos, desgustator, uri-

duce Intre doua corpuri, sub forma unei

trasaturi luminoase
drepte sau aleatuita
din linii frinte 0

[vsl. skvranavt].

cios: pentru va tants aoeea, an legit la Frantual (A:cost.)

carcaturit care se pro-

scIRNAvi (-aveso){. vb. tr. A intina cu scirnA,

a murditri.
2. vb. refl. 0 A se Intina cu sclrnA, a se murdari 9
-A-$i leplida excrementele : se solrnAveau Intenn olu-

[scIrnav].

4349); (f): a lost de ajuns Fig. 4349. Scinteie electrica.

bir

iul civil Pr. ext. Licarire, lumina ce apare

Lettii cei marl in Cement% gi o (walla de Coati Bair-

rire care se poste transforms In lumina: este glint

of din disoutie risare scInteia adevarului (CAR.)
Particicii nelnseranata care apare $i dispare ca o
de bun stmt, de multi, de geniu
scinteie de foe: o
[comp. lat. s ci n t f l l a, cu fonetism nelamurit].

as hArgAtesc eu, om bitrin, pe-o AA, de eon ca aoesta P (Se.).

oa BA aprinda rassbo-

$i dispare: ofnipla i se Infatigeazi luminata de soluteile

strilluoitottre ale litmriollor (000s.) Intlia licA-

SC/NTEIET9R adj. verb.

SC1NTEIA. Ce scIn-

teiaza.: facet se salt& soarele, rotund gi AA. (VLAH.); au obit

mar!, negrt oa numb), gi Awl as fulgerul (cso.).
SCINTEIO4RA (p1. -re) Si. 0 dim. ScIxTvr.E:

(NEC.)

SORNAVTE sf.

Selma; murdarie: Willa gi

nivia (rice.) Lucru s c I r n a v, faptA scirnava e Fiinta scirnavA, de nimic: de ee...

SCIEL*CA, SC!RC1C (retro, Wrote) vb. intr. A

serIsni: Cara sofrgoa... dupi ants riutate ae Meuse (OR.-UR.)

[bg. kriik amt1].

SCIRSNET, SCRISNET (p1.-te) sn. 0 Faptul de
a scIrsn i; rezultatul acestei actiuni 0 Sclrslit.
SCIRSNI, sonIpm (-nese) vb. intr. (it tr.) 0 A
11

produce un fel de scltrtitit frecind apasat rindul de

1117

www.dacoromanica.ro

SCHSCI

0 SCLIPOSEALA (p1. -sell) sf. Mold. Bucov.0 Fap-

EXPLICATIIINI LA TABELA LVII: SCOARTE.

S C I-

SCO

tul de a se sclif osi p/. Nazuri, mofturi, fa-

r. Muntenia.-2.7. Moldova. 3-5. Oltenia.-6. Banat.

8.9. Basarabia.zo.rr. Bucovina. -12. Maramurei.

scene: still en sclifoselile astea muleresti (VLAH.).

0 SCLIFOSI (-oseso)
vb. refl. Mold. Bucov.

A plinge mormit-

sus al dintilor de eel de jos: baba Wren' din dinti ca

ind; a plinge prefa-

apuoatd (EMIN.); o sums de negustori marl scr1snean, vistadu-si apropiAta cAdere (CAR.) A scirtii: roatele sortsnean De Maeda bdtdturitd (D.- zAMF.); pietrien1 scrims sub
Dantofii de satin (SAD.) [comp. sciRsca].

cut : dq geaba to mai solifosesti, Inane, raspunse

MOMS Cu 11011ILIDLTe ,CRG.) ,

SORT' 1 1. inter). Imita scirtlitul usilor, roa-

dal% mireasa a pus nasal

In piept Si se solifosea si

telor, etc.: WA chela In broasca usii gi, Intorelnd-o nital,

mai tare mei

I usa se deschise (ISP.).

2. sbst. Ceea ce face ca pielea incaltamintei sft

scirtie la mere: numai

SC. TAM-SCTRTA(I) !

1,

interj.

poarta a Inceput a Bohai: selna-scirta I mom).

lar is treabk s'apoi sa-1 veal cum se codes; se drImbo-

MET:

iesc si se sclifosesc (CR0.)

SCLIMPT:
(p1.-me) sn. Cirlig de
rule, unealta cu care se prind rufele de
fringhie, cind se usuca, ca sa nu le is

2. sal. iron. Cel ce scirtie cu condeiul pc hirtie,

mizgalitor de hirtie, scriitoras: lava, niece papugii,

vintul (0 4354) [c lempu $].

niste solna-solna PO !Artie (CAR.).

SCIRTII (-tilt1 SaRTIT (-MU vb. intr.-0 A

produce, prin frecare sau prin actiunea greutatii,
un sunet ascutit si neplacut (vorb. de roti, de usi,
de diverse unelte, de zapada inghetata, de tncaltarninte: etc. : Care on Dover) de mnncA yin Meet si seirtiind

SCLIMUT = swam.
SCLINTI... tw SCRINT1...
t SCLIP (p1.-pnri) sn. 11 Bona: fiete-

care 'actor de pod sA fie statut de 170 picioare Fi g 4354.

departe mull de anal, si din picior In Dicier SunPu'

cl:
bona, sau, cum mai prost skein,
(CANT.) [poi. sklep].

; oblonul se elatin8 si soirtie pe Minato-1 ruginite (oom); vIrteinita se misca steno startiind
(Cosa.); Mr BQII

Indelungat (atm.); sohimbli

SCLIPEALA (p1.-pall) sf. O Faptul de a scl ip i Licarire, lucire trecatoare.

soannul, olt setrttie (SR.-YR.);

zapada geniis sub tAlpile sAnlilor (VLAH.) A cinta

prost din vioara: 1000PU sa seirtlie on arousal pe strune
(oe.)

SCLIPET, Oas. SCLIPET

sm. i Plant& cu frunzele lungarete, cu nor) mici,

galbene; numita stripes"

(1) A scrie (cu pane de gisca sau cu pe-

nita) pe hirtie: impirIttessa, Mind o peak a 'neeput as

seIrttie pe hirtie (CAR.) O F A nu functions bine
(vorb. de un mecanism ; a nu o duce bine cu sanatatea : bAbdtia in), de la o vreme
M (cec.).

sau scrintitoare" ; e intre-

buintat& in medicina popular& contra taieturilor (Potentilla torment ilia) (n4355)

inceptise a sclr-

SCIRTITT, SCIRTIIT sbst. Faptul de a s c I rt I i; rezultatul acestei actiuni: m'am deamatat. la

; OSISLIZiM) de scintilla (Wei vioara CO se (HMOS In

departare (NEGR.).

SCYFIVITOR, SaRTIITQR 1. adj. verb. schrrit.

Care scirtlie: tots ne

Dorneam... la ris ea niste

DIESIBET.

soIrtlitul asurzitor al nnui car Maltreat on scinduri tv[AH4 ;

se aude In grAdina solrRiitul zApezit sub pasii grAdinarului
IBR.-VN

Fig. 4353. Sclife.

fasoane: tan slt-1 fi ocu-

uitase Pavel sit pule (la oinbote)

(CRG ) &MOM.).

0A

face mofturi, nazuri,

oiNTErvTAC) 11 0

SCLIPT (-ma) vb. intr. A luci

in mod trecator, cite o clipa: ei

lanuri lung) de grins coapte Scapesc ca

aural fn soars (vuut) ; ochil li adipose
ca otelul InvIrtit la soars (DLVR,); !ton-

neau diamantele de pe dings, de luau

ochti color ce se nitan is dtnsa usr.)

nebuni... Inteo notA Emirtiltoare (ALECS.); seavinta

A clipi: to volt' tAmAdui

adause
ea, sett ind din ochi ono [Comp. CLIPS].

on gltul gol aria omAtal

soirtlitor (ORIG.).

pest e, sclipitor: pose De mass Ho de Balboni Trumosi

2.

SCLIPICIOS adj. Care s c I i-

sm. Cel ce scir-

si SCIIPICIOSI (IET.); ajunge la o spa mare si lets, Poste oars

era ridicat un pod tap/in din cel mai carat si mai = argint

the; eel ce tints

prost din vioara;

OACRAO.

SCLIPIT er

scriitor prost.

Jucarie de copil,
huruitoare 0 *

Planta cu tulpina intins& pe pamint, cu

SCLIPITVRA.

SCLIPITOR adj. verb. SCLIPI. Care sclipeste:

SCIRTUTOtiRE St.

Fig. 4355.
Sclipeti.

se vede biserica tea trumoasa, on pereti alb) gi on turn

taw.); sprinten ca luceafarul A+ al diminetii (ODOM).

SCLIPITVRA. (p/.-tari)sj., SCUM sbst. Lucire

Fig. 4352. Scirliitoare.

frunze Intepatoare, cu flori verzui; numith si

troscotel" (Polycnemum arvense) (0 4352).
SCIRTIITT,YRA., sc/itTirrvaA p1. -tart) sf . SCI rt I i t de oar; nisipul. strivit sub papucul Jul, face o sctr-

tliturg Area indiscretit (ow) ; In loo de mincaro, ne-am 55turat de sairtliturile a do) paatosi de gasper) Um).

momentana, trecatoare: sante stesnice atlrnau din tavaunt luorat in side! In !slur) de sclipitari care-ti luau
oohii (CAR.); s'ar fi els alt Ingest stelele In solipitul lor ideaS-

meazd auzind acest glas Indult:lat (GN.)4S Clip i].

SCLIPUI (- pueso) vb. tr. Mold. A injgheba, a a-

gonisi putin cite putin, a face rost, a stringe de

ici de cold cite ceva: lap te, brims, tint ;I tt de-am

putea

O SCLA(N)INA = SLANTNA.

sit ducem In tIrg, oa as facem cove parale (cRG.)

[bg. sklepvamil].

SCLAV sm. Rob [fr. esclave].

SCLIVISI (-laem) 1. vb. tr. A da lustru, prin

SCLAVA (p1. -vet sf. Ruth& [fr.].

'SCLAVTE sf. Robie Isola vi.

SCLEAFA p1.-ete sf. Trans. Tandara, despicatura de lemn; jum&tate dintr'un trunchiu %lat.
SCLE(A)PT sm,
Mold. Ban. = sTagcsiE

[comp. srb. a ic lops c].

frecare, metalelor sau obiectelor poleite 0 F

A imbraca $i gati frumos, a dichisi.

2. vb. refl. F A se gati $i a se Impodobi ca scos
din cutie [ngr. viit. CIO,CPUJGCO < OXXL136YEU].

SCLIVISTT adj. p. sciavin. Lustruit (prin

SCLEROTICA sf. 67D Membrana alba, fibroasa

$i foarte solid& care Infilsoarli globul ochiului, numita de popor albul ochiului" (pa- La 3396) [fr.].
SCLEROZA. (p1.-za) sf. F Invirtosarea mor-

frecare), lucios: sltruta piciornsele zeitei vele albs ca o

await de hirtie A IISP.); dind putin is o parte coital plinth:a = ce-i laces pe fruntea sa InsustS (DLVR.) 11 0 F

terelor, etc.) [fr. scleros e].

de spirit, solivisiti to de plaudit (VLAH.I.

OSCLO..., ono... = SLO..., nu...

dure (0 4353) [comp. germ. Schleif el.

tele indoite si ascutite, cu care se prind $i se intepenesc doll& lemne sau don& pietre laolalt&

bid& a tesuturilor organismului (a vinelor, a ar-

0 SCLIFA (p/.-te) sf. Tr.-Carp. Un fel de sanie pe

care se car& lama trunchii grosi de lemn din pa-

Gatit cwafectatiune, impopotonat: Tined parfumati,

SCOABA (p1.-be) sf. Banta, de tier, cu cape-

1118

www.dacoromanica.ro

'ill"111'""111

'.";,.:q.)17771S 711:-1,11;

www.dacoromanica.ro

(
4356, 4357 : e /ndoitil ea o si creatA ca o maid halm, clorapii, ghetele A extrage: zandr din
SCO- de
apil din plata A produce, a face sa
need (BAD.) 0 rr Unealta a dogarului cu care se sfecle;
$C 0 curata muchiile Ia vasele mici, sgirciu lit U- creasca, a-i creste: poi; dint!; mama; a-1.0

nealtit cu care se razuesc fagurii

Scobitura, bride: intr.

pert albi A da &taxa: abort; .0 tom A rosti,

a pronunta: o vorba, nn pat 0 AP' A da la iveala,

Trans. Loc mai asezat, In padure,

coci, a scorni, a inventa: 0 =AA;

la lumina, a face sa apara: o gazed, o carte 41) A

raspindi In public: vorba despre oeva A nas-

in pdrete, ardea o candela de argint,

dinaintea sintelor icoane (cools) 0

In jur cu dealuri, ca $i cum ar fi

foqt scobit enc.); final intr'o pa-

gostina one 11 parole de oaie (LET.) 11 @ A trage un fo-

dure, asezat pe o coast& (DENS.)

rpm, UR fel de dalta scobita a

rotarului afue.i 1( 0
Fruetul macesului (Pac.) [vsl. skoba $i s k o-

los, a incasa: mode 800 de nit! de lei ye an din chide

caselor A cistiga: abia lei scoate plinea A
recapata, a redoblndi: a-si 0., din oapete P.- OAP,
1 A-si descarca, a-si varsa: a-q1 necassul, loon'
A scadea: din race, dead scoti patrn, ramln sase

if

b 11].

SCOACE (woe) vb. tr.

Mold. A (se Incrdzi prea

(se) InfierbInta; a se usca

$i

refl.

tare, a

11. 11111 1 111111111 11 III 1 11111 11 '1111

Fig. 4356.
Scoabe.

A duce, a conduce, a Indrepta: poteoa-1 sooase

drept is elesten; OA ti-o spun cinstit cA 'n ode M1 to -a sons

prea mult $i a crapa de

caldura: nuele tome!, ca ad se

aleagd untul mai repede, soon
(herb) smintina Is too gEZ.);
malaiul se poste
51 aprinde
MN); pielea se seems oInd std

lingli too [lat. excoquerej.

SCOARE sf.

(FR.-CDR.)

Trans.

ohiar Dumnezen (SFER.);

Joe;
is lame, a duce

vittliminte

facute:

Fig. 4357.
Scoaba broatei.

0 Inveli$ul trunchiului

cord de .0, sora vitrega: dar aceastii fad bund era horopsita pi de sera ma de .0 ;1 de mama cea vitriga (coo.)

Fie-care din cele doua Invelisuri de carton

(sau t de lemn cu care e legata o
carte ( 4358 : Ind dungeal is
>i

scoarta din urmd a cart'',

Ia Terpsiteu 0.-m.); din

to trecea
(plod In ,

1-an scos en cltiva bad dater (NEC.)

ye oineva din

mints, a zapaci (mintea), a seduce @ A face s&

dispara: petele de ye haind (4 F A no ye cineva
din..., a-i repeta mereu (o verb& de ocara, o porecla, etc. : din moild, din ghlorlani ei din dobitooi no ne
mai SCOateti (CRO.) [lat. vulg.

excutre].

SCOB sbst.

ft excottr e= clas.

I Scindurica de brad pe care

Burge faina de sub piatra In postavkpiscoaie (CONV.)

(SEZ.).

BSCO AR, Mold. scobaru sm. )43.

dulce, de 25-35 cm.

lungime, de coloare
verde-cenusie, cu

OPe$te de apa
.''iii:4Y

corpul lungaret $i
botul conic, iesit

mult In afarli; are

carnea gustoasa,
Fig. 436o. Scobar.
desi en oase cam
multe (Chondrostoma nasus) ( 4360): &mil oina

de la Inceput pin& la sfirsit, In

Intregime: detect, end a lost, ai Incatat_o than; din v., DInd '11.0 (0000)
3 (p1. scoarte $i scortnri .
Covor

de lino, lucrat de femeile de la

],are, cu fel de fel de flori $i desenuri $i cu mult simt artistic; se

A dovedi; a gasi dupa socotelile

de mincinna ; Constantin-Veda 1-an sees min,

claogilnaintea Pad' (LET.); Pe Gheorgbita Mitre visternicul...

unui copac sau tulpinei unei plante lemnoase,

coaja: rodeste acea
duke, piper, revent, zahar
adv. Intarit ca o scoarta: Cu edmasa
(LET.);
de singe (VLAH.); on on guler nalt pled la nrechi, emit 00
(1.-OH.); F obras de
om grosolan, fara rusine;

oamenii la burn; o fad la

in fume, In societate @ A

ajunge: a o .0 la cdplitlin, la Liman @ A deduce, a

trage o InvatAtura: din aoeasta se pot mate multe in-

IIII

Ramasita de la fierul batut [lat. s c o -

r i a].
SCOARTA (p1.-ie) sf.

minoiuni;

name ran oniva;

vorbe ye seams oniva;
alto ddri;
mAcar ca toate ddidiile tot on spor le-an luat, an scos si

gustoasd on scobal 1)1 m oleni pesoulti in suet (SAD.)

0 varietate de nisetru [comp. bg. skobar I,

srb. skobalj].

SCOBI (-ben) 1. vb. tr. A sapa, a ciopli, cu

dalta sau cu alta unealta ascutita, In lemn, In
piatra, In metal; iinguri; In tulpina blitrinulnl co-

Fig. 4358.

asterne pe pat, pe laiti etc. sau se S.S. Scoarle.

atirna pe perete (Pr- TAB. LVII $i
pe pat,
aleasd in fel de fel de

PLANSA XI,

migdlituri (oLva.) ; SS mica

Dacia el scobird biserients oea veche a manistiril dad dintr'un loran" (coos.); pnse de seobi intim manta de oremene
ce era acolo, an Alas numai bun pentru o astfel de... Hard

sooartele ales scumpele ce

salbaticit (181..); pr. ext. Gerbil ochii sit-i scobeascil (VOR.)

cum o Ad aloe el ye...

erau agternute pe JOB DM);

Ali curate dintii cu o aschie, cu o scobitoare,

roll de scinduri, Incheiate cu chingi sau stinghii,

rata nasul, narile, urechile, cu degetele sau cu alt

F g. 4339. Scoarta de car

In capetele patului se aseam soorturi, pone 61 asternutul (VIM.) 1 0 p1. Pe-

ce se pun de o parte $i de alta a carului, In

locul loitrelor, cind se car& lucruri ce ar putea
sa alunece printre spetezele loitrelor (0 4359):

old rezemal de o .0 a carului ii ma tineam sii n'adorm

(8.-ALD.) 7

Portofel [lat. vulg. s c o r t e a].

SCOATE (scot, scot) vb. tr. o A lua afara, a.

trage afara, a face sa iasa un lucru sau o persoana

din locul in care se Ala: o raises, un-ochin: pre lin-

parattil Persilor I-atl prids yin gi 1-all 8008 ochii (NEC.);

limbs; sabia din teaca; calnl din Braid; minis IniDum-

etc.: a-of Mutt'.

2. vb. refl. A,se

In nag, in narl, in nreohi, 8.-Si cu-

ceva; a se .0 in dint', in mdsele, a-$i curati dint!!, maselele, cu o scabitoare, etc.; e (l) cit to -ai Intenn
dinte, Intro mane, Inteo clip& fs c o a b a].

0 SCOBICEA. (Pt. -mom) sf. Ban.. dim. scosasA p.

SCOBIT 1. adj. p. SCOB (C) nSCOBIT.
2. sbst. Faptul de a scobi.

SCOBITOAREst x Tepusa delemn, de os, de

metal sau de pan& de gIsca cu care -$i curata cineva

ramasitele de alimente dintre dint[: atria ye toad
zioa race scobitori $1 di baosis on lieu* (ALECS.) [s Cob i].

nezen, ce era Ward: aft no scoti on clue din case, dar Inca
om I (CRO); , spit din put; .0 pe einem din apii, din !millisoare; ei sa to dnoi In fundul 1adului ei n'are ad alba tine

SCOBITTJRA (pi.-tart) sf . p Faptul de a

s c o b i; rezultatul acestei actiuni Grtuno0tura Loc sapat, scobit, sapatura, cioplitura:

to

ne oprim olteva minute is Cernavoda, port :mast in soobitura

malului drept (VLA11.) ; aceste1 scobitnri in pintecele zisulni
mnnte 11 date nnmele de Labirint (ISP.).

oapul pe fereastri; pa- ()CHM 1 0 ;

(me );
e
culva gArgiunii din cap; a-i ceva din mints, din
cap;... Pe cineva din fire, din rilliddri, din Barite; a-1.. stifle-

tul, a necali tare, a-i face vista amara

SCOBORt.. er COBORT...

A face sit lash, a soaps dintr'o situatie grea, neplacuta: din nevole, din incnreliturd; ps- OAPAT
A alunga, a goni, a da afara: boa's din trap;

SCOC (pL-ocuri) sn. 0 Al\lio canal alcatuit din

schiduri pe unde curge apa la roata rnorii spre a o
pune In miscarer Mold. Iii.(p)toc" (CI 436i): pared

ne soot oamen11 din sat afar& oa pe niste Idiot! (cue.); .0 din

vueste apa is .0u1 morn (Dum.) ; Ploaia se armed rind ca Do

(NEOR.); : gIndurile, lnsS, glIgHan, in .n1
gura nnni
view, mai evidenteca ori-oind (D.-ZAMF.) Adlncatura

slulbli, a destitui; br din Bosun, din domnie, a detrona

C)
1 A desbraca, a descalta: a-si nandft,
111

1120

www.dacoromanica.ro

PLANA X

SUM

fP

1.`'

P2

s,
n

ftJ

SCOARTA BANATEANA

(Reprodueere autorizata
T.-A. Candrea.

shard

Aria rom &tensed din Banal de Lucretia Brancovici, din colectia autoareii.

Dietionnr eneiclopedic ilustrat.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ce face apa din jos de moara, vultoare, bulboacti

lar

ICI
!Bosons

[vs1.] .

a. Sc0I4STICA sf. +++ Filosotia care se preda In

SCOCIORT (-ortiso,-or),, SCOCIORI (-oreso) vb. tr.,

intr. $i re fl. Mold. Bucov. Trans. A (se) scotoci; a cotrobai ; a scormoni
a 000 el, scociorInd

prin tundul stodoalel,

...si feresten at geallin
gi sfredel (ORIG.); Indatii inoepura bonen

a scoclori gi a scormoni prin gerpare

el se soocioritso
In ohimir gi dau (SAD.);

"

scoalele din evul mediu [fr. < lat.].

"SCOLI4ST sm. 0, Cel ce a facut scolii la un
autor vechiu [fr.].
*SCOLIE sf. 0 co Nota Mout& din punctul de

vedere al gramaticii, al criticii, al Int,elesului la un

pasagiu dintr'un autor clasic P( Observatiune
cuprinzlnd explicatiuni cu privire la una sau mai
multe propozitiuni de geometric [fr.].
Incovoietura late*SCOLIOZA (p1. -se) sf.
ral& a sirei spintirei [fr.].

(SET.);

rare on li se pro-

-.=

Fig. 4361. S. Scoc.

yowl{ ouriozitatea gi
nevola de a scocloricn mintea... un gritunte de Inteles (ULAN.).

"SCOLOPENDRA (pl.-re) sf. 4 Gen de miriapode veninoase care se hranese cu larvele de insecte (p.- TAB. smr) [Zr.].
SCOMIRLA (p1.-10) sf.

0 SCOFAINA sf. Ban. G1 Vale rotund& Intre

sau animal slab de tot.

SCOFALA sf. F Mold. Ceva mai de seama,

vre-o
mare nn era de (illicit (ego.); nu vrean sit-mi prftpAdeso mitmAliga de geaba, ca nu mai face nisi o ;iv (FLOR.);

., I

(D.-ZAMF.).

SCOFELI (-eleso) vb. tr. A scotoci, a cotro-

bent

(R.-COD.)

11 0 /ten. (Mlle.)

A sclipui, a clstiga,

a agonisi: Si melt putin ce scolelea, Trei cattri oit 'mpovara

(OR. -N.).

SCOPILCT (-oeso) vb. tr. i refl. A (se) produce

scufundaturi si ridicaturi pe o suprafata oare-care.

SCOFILCTT adj. p. sconLq. Cu scufundaturi

$i ridicaturi pe suprafata: obralii sconlciti atirnau In

los

lest o mAtusit Mesta, st mai batrinii, Q1 mai ..4

(DLVR.) ;

(isp.);

pe paretii umezi gi scallciti at hrubei se Instill tot

feint de vedenti urlte (Vi-AN.).

SCOPILCITVRA., mai adesea scoFiLcrrvRi sf.

pl. Scufundari $i ridicaturi pe o suprafat a.: citeva

lacriimi, cotind dunk soofIlciturtle fetei, It aluneoara Is vale

(DLVR.); nits! o tufa nu se zaregte pe scoffloitnrile vAroase 51

crapate ale aoestul os-

0 SCOFIRLIE
0 SCOFLE4JA.(p/.
-nag) sf. Bucatii (de
dovleac, etc.): Inati

se formeaza
margaritarul

roana copitei
calului, care-1
face sa. $chioa-

skopiti].

t SC9POS (p1.-esdri) sn. Scop, intentiune: cola ce

mi-al pus piele scoaptit, olrpacinle (clic.) [lat. e x c o cFig. 4362. Scoici.

de margaritar, stridie In care

t u s].
0 SCORBELI (-eiesc) vb. tr. 0 intr. Ban. 0 /ten. A
scotoci, a scociorI, a scormoni; a rascoli, a ravtl$i.
SCORBORA s. NORM:MA.
SCORBOROS, SCORBUROS adj. 0 Cu trun-

chiul gaunos, care are o scorbur a: salon tango

gi scorboroase (Dom.); pupliza... 1st faces cuib de multi ant
Intr'un Win !carte bitrIn fi scorbnros (cito.) Cu exca-

(El 4363) 11
Irp Excrescent&
osoasace se for-

meaza pe chi$ita sau pe co-

dest' la Turoi ((. -OH.) [VS1.

SCOPT adj. p. scoAcE. 0 Incalzit tare, Miler-

(p1.-01)

calcaroase, ca stridia,
midis, etc. (fJ 4362);

vials, Fa sA aibA

[ngr. 0%01E64].
(cow); ,ul final ; a-gi ajunge
SCOPI (-peso) vb. tr. A castra: ti scopean gi... If Sni-

Mutat la foe: dan Cram Inceput lapte pntin gi (MAR.)

Prea uscat de caldura. (vorb. in spec. de piele):

Ori-ce mo-

lusc care trae$te Inchis In ni$te cap ace

sit izbindeasca, tinta: ler de n'are

olipa

0 SCOPOT (731.-ote)sn. Trans. 0 Distant., departare: gi palogul s'a dus tot In sus nu, bun, mud s'a In-

(LUNG.).

tat

'SCONT4 (-tez) vb. tr. 0 TV A plat cuiva o polit,& sau o datorie Inainte de scadenta, ret.inind
scontul tet1 A incasa o suma Inainte de termenul de plata, In schimbul unui scont : am nonfat
leafs, numai ca
fao 200 de lei (DLVR.) y A cheltui
dinainte o suma ce are de primit mai tirziu: si -a
scontat mostentrea [it.].
SCOP (pl. -purl) sn. Ceea ce-si propune cineva

dreptat fn jos ca fulgerul de lute (zEr.) C) Inghititura,

dU$C6.: bea on de vinars mac.),

din soolleit, cum Iti brodi

scorcA

(it.sconto].

el sa dobindessca Doao ...urt (BD.-DEL.) [ngr. (Mirk].

scAFIALIE.

sf.

incaseze la scadenta 0 Pr. ext. Doblnda ce se

plate$te unei band pentru bani luati cu polita

va ncide pre situ), ce an lost tiind motile oniva, on acesta

onm sa oadza pre mina 1111 (PRV:LP.); Prin Tlganl vru

ci].

troy (Vutii.) Ss

Individ

* SCOPT (N.-hut) sn. 050 0 Scaztimint din suma

unei polite sau unei datorii platite Inainte de scadenta. 11 Operatiune de banca prin care se piateste cuiva suma prevazuta intr'o polita, scazindu-se o anumita prima, iar banca is asuprali s'o

mai de pret, procopseala: De lIngit toate acestea, nict

bai: a scofelit pe sup! vatra gi i -a Boos mutat unmet gal-

Trans. (FR.-CDR.)

*SCOMPT... = scorn... (fr. escompte].

munti.

mare

4.++ Privitor la scoalele din evul mediu: SCO..

vatiuni, cu gaunosituri: trecn prim niste munhi nalti,

oolturosi gi scorborogi

esp.).

SCORBOROTT adj. Gaunos, cu scorburi:

top muntil de prin partite acestea sint spart1 gi scorborositi
de ape (Nc.m.)[scorboros].
SCORBORA, d SIVRBORA (p1. -ri) st. 0 Gauno$itura mare In trunchiul unui copac putrezit:

pete yo Trans.

Tint& cu cap
de metal luci-

In mijlocul pliduril pose pe bietul oopilas In soorbura until

lemn bortos (grr.); Intr'o soorbura uscatA, Britt o cites tur-

tor care se bate

pe $erpar ca ornament (V1C.)

bati (00R), ghiciloare despre scripcti" o A. Ex-

j k a]

dim. "scorbula].

cavatiune, gauno$itura. Intr'un munte: ajunseram la

poalele unei ripe, sub care se afla o scorbork wow [lat

(PSC) lvsl. sk o 1-

scrobi s, metatezat In *s corbi s, de uncle

'SCOLAR
adj.* De soca-

SCORBUROS Islr SCORBOROS.

"SCORBUT sbst. / Boat& caracterizata prin-

la, pfivitor la
$coala, scolaresc: an w; carts
..,e; Barbaro ...14

tr'o mare slabire a fortelor musculare, $i care face

sa se umfle $i sa singereze gingiile; e datorit& in
spec. hranei proaste $i neIndestulatoare [fr.].

Fig. 4363. Pescuitul scoicilor

cu mArgitritare (S. Scoici).

[fr. scolaire].

*SCOLARITATE sf. * Timpul clt trebue sift

urmeze cineva la o anumita $coalli [fr.].
*SCOLASTIC adj. * Ce tine ce $coala, sco1.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat.

*SCORBUTIC adj. / 0 De natura scorbutului

Bolnav de scorbut [fr.].
SCORDOLEA sf. X Sos preparat din miez de
nue& pisat, pesmet $i usturoiu care se pune peste

1121

www.dacoromanica.ro

71

SCO

SCO- felioare de steel& fiarta sau coapta, peste racii fierti,

etc. [ngr. cncopaakcec].

SCO

SCORIE sf. 0 Un fel de sgura sticloasa care se

gaseste la suprafata metalelor topite 0 atd Lava
vulcanilor cind este In mask putin voluminoasa,
neregulata, farlmicioasa $i cu suprafata sticloasa,

cind se sparge [fr. < lat.].

SCORMOLI R sconmon
SCORNIONT ( -oneso), Mold. SCORMOLI ( -olesc vb.
tr. $i intr. o A rascoli cenusa, carbunii din foe:
se luteste domnisorul, gindi foment, scormolind loon! in
vatra sore a-1 silts tow) A Heal, a scurma tarIna, pamIntul, nisipul, etc.: cerbul... scormoni on
ooarnele Dina &Wu de sorb -aa (ecr.);

spunea omulni verde

In ochi, He oine-a 11, cind fl scormolea In minis (cao.) ;

scormonind it desgropind in memoria sues cele petrecute
(1.-on.)

A scotoci, a rascoli cant Ind ceva: s'a suit

in earn% vi a !meant a scormoll in toate partite (caa.); ;

chid meal' nu an ce face, ei scormoneso o vorba 51-0 ',e-

nul ye femela Iii fi Mee ~, Mom& Up.) 0 At> = PORCDB-MARB 0 * SCQRPIA, unul din cele douaspreece

semne ale zodiacului; numele unei constelatiuni

asezate litre Cumpana si Areas (0 4365) [vsl.

skorpii a].

'SCORPION sm. = scoRprE p 0 0 [fr. < lat.].

SCORTAR 1. sm. 3e p Pasarica de 17 cm., cu

spinarea cenusie si pintecele ruginiu, care nu st&

o clip& In toe, catarIndu-se pe trunchiul unui copac,

coborindu-se, ocolindu-I, urclndu-se iar si acatin-

du-se de crengi cu capul in jos; numita $i ciodrier, ciocanitoare-mica'(, cataratoare" sau

toiu" (Sitta caesia) () I
4366) 0 --Inc= SCORt
TARM.

2. (pl.-ara) sn.

ScoartA,

covor [scoarta].

SCORTARAS, SCOR-

tre vremea on as (sLv., [probabil din scurma +

(r a. s c) o 1 i].

SCORN ( -nesc)1. vb. tr. t A stirni, a provoca,

a excita, a trezi, a destepta: auvtntui aspru seorneate
urea (Doe.); anzind el de feta cea frumoasii... 1-a scornit
mum la inima (sB.) ; nnmai pizmavii zavis(t)nici scornean
asupra men magi (NEC.) ig A nascoci, a inventa: scornit% mincinna oA lelea Nastasia ar cam netezi din cind in
cind pe Ileana (RET.); 0 1441 scorneasca lumea o pored&
(BR-VN.); (line a scornit doina, Arsa 1-a Yost inima Ca vi mie

ileums) OK. -SRS.) # A scoate o dare noun: an Boornit gi el acest obiceiu ran de vii, de pogonul de vie cite nn
len ea dee (NEC.).

2. vb. refl. 0 t A se isca, a se stlrni: s'an scornit

Fig. 4366. Sooner.

Fig. 4367. Scortarel.

TARZI, Sm. 3e Pasarica de 14 cm., cu spinarea ce-

de basne 41 soornituri (m,-COST.).

nusie Impestritata cu alb, cu pintecele alb, cu

ciocul lung, foarte ascutit si putin incovoiat; se
catara Intr'una pe copaci, In linie dreapta sau In
spiral& si scurma prin coaja sau prin muschiu;
numita Si scortar-mic", cojoaica" (Certhia f amiliaris) (a 4367) [sic o r t ay.].
scoRTio4.RA (p1.-re)sf.
Scoarta aromatic& a scortdsorului, Intrebuintata la bucate
$i In medicina: le mins bine

cod: Basta... soornoci oil Romani! Int (Mthal) shit de prioink oil yin stiles plIngeri de jafuri asp.).

douil bardace de Well tiara on

o oinma mare In toatil Cara (NEC.); chid s'an scornit ',sauna

aceea, s'an aprins o oasa a unui pop& din ens de biserica

stintulni Dimitrie must) : o ceartil mare se scornise nitre

0 A se nascoci, a se inventa
skornj a t y a desteptal.

Zevs 51 Oameni (0000.) I

[comp. bg. sk o rnuv a m u trezesc"; rut.

SCORNITVRA (pl. -turi) St. Neadevar s c o r-

n i t, nascocire: on mai umbla sl sfintia to cn scornituri

de-aceste (can.); an scrM Alezlndria cea adevarata, nu... plina

SCORNOCI (-00050) vb. tr. A scorni, anas-

o SCOROA(M)BA (M.-be) s f. 0 /ten, Ban. =

PORIIMBEA 0 [comp. lat. columb a].
SCOROCI (-mega) vb. tr. A s c o c i o r I.
SCOROG9I sbst. * Planta ierboas& din fem.
labiatelor, cu flori violete-purpurii ; numita si solovIrvita" (Phlomis pungens).
'

cite -o calla de yin bun, f lert cn piper

si

CU vie (SAD.);

i se versa ye glt.

(OEM.) (scoarta].

SCORTIOR sm. 4' Fru-

mos arbore, totdeauna verde,

care creste In Ceylan $i In India, a carui scoarta aromatics
e cunoscuta la not sub numele

SCOROJI (-oieso) vb. refl. A se sbtrci ca o piele

pierde In
uscata; a se coji,

de scortisoara" (Cinna-

lavoar veohin scorojit

pac: slut rhos Meats copaclul

parte coaja: slabanogiti, fripti de

dArl, scorojiti de nevoi isms; nn

r o g i].

iv.

(NEC.); mina scortoasa

si scortoasil (DLVR.).

S C OR OMBAR

SCORTOSAL ( -oyez) vb. refl. A se face s c o r -

t o S (CIA115).

sm. i Arbustul ca-

re face scoroamb e, porumhar.

*SCORPNAsf.

SCORTOTTNA. (pl.-no) sl. (mho Femeie desfrI-

nata [comp. lat. s c or tu m].

SCORUMNIC sbst. Varietate de porumb,
cultivata mai ales In Muntenia, cu druga groasa si cu
boabele galbene-aurii sau
portocalii, mai late decIt
lungi, Insirate In patru perechi de rInduri drepte (.w
3916).
SCORT,T, d scum sm.
* Specie de sorb, al carui
lemn e Intrebuintat la fa-

Fig. 4364. Scorpion.

Tal$0 = PORO -DE -MARE

ngr

Fig. 4368.

Scortipare.
SCORTOS adj. Tare $i Cu
suprafata uscata Si aspra ca S c o arta unui co-

a bac1ulni tom); biriarul invirti on leu alb in mina lui udi

(D.-ZAMP.) [Comp. C o-

momum zeglanicum) (0 4368).

st 0

4 Gen de arahnide
din tarile calde, cu
zecepicioare, din care cele doua din fatft
mai marl $i aduse ca

ale racului si cu o

coed& Incovoiata In
virful careia are o basic& cu venin prevti-

zuta cu un clrlig; In
tepatura ei e foarte
dureroasa, dar nu

bricatiunea sculelor de Umplarie ( Sorbus domestic a)

vs_

( 13

4369) : Se nvIntli on gltul got prin

Fig. 4365. Scorpia.

mortal& ( 4364): acolo... se isoodise o care omen pit
ori-cane merges In aces pddure BP.) Qs Femeiefoarte
rea: as WI din gura, nebuna (CAR.); cind e indirjit Rumft-

omAtul scIrtlitor, col, sub goo-

F ig. 4309. Scoruv.

intr'un rind Impuscase In scorula:cle Ungft case nn c000sar
ruslidin marginea grildimi (ORIG.) ;

(311.-VN.) -DE-M1INTE, mic arbore Cu ramurile

placate, cu flori albe, cu fructe globuloase, rosii,

1122

www.dacoromanica.ro

de marimea unui bob de mazare ci foarte acre la

gust; numit si lemn-pucios", meri*or", scorussalbatic", scoru$-pasaresc" sau sorb" (Sorbus aucuparia) ( 4370) 'T

0 .--NEmnsc = MOWN

o sorisoare; mina care on one as aerie dd vina pe

condein (zm); oamenllor ram... jurAmIntn1 for pre and s9 -1
Senn (pRV.4.15.1; MP' APA

p A inscrie:....pa o itsta;

...la oasts Ar A compune o lucrare literar& sau

stiintifica: o carte A corespunde prin scris:

[scorusa].

11 twin de douA on pe land C) our BORIS 1 C) P A

zugravi, a desena; ss oua, a Incondeia oua at.

0 Fructul globulos sau

In forma de park al secru*ului, de coloare ro*ie

acestei actiuni: are o trumoasit r Lucrare iiterarA sau stiintifica oameni aleei cam se deosebesc aria

scrIbre].

SCORVS.A. (pl. -ee) sf.

SCRIERE sf. Faptul de as cri e; rezultatul

sau galbenA, de marimea

faptele san prin sorierile Ion cute Irumoase (lap.).

unei cirese Fructul

SCRIITOR 1. adj. verb. SCRIE. Care scrie.

2. sm., acRirrosRE sf. Cel ce scrie, aceea care
scrie: .411 acestor rInduri C) Cel ce scrie, cu plata,

scoru*ului de munt e veveritele... roams shine, shindlt el scorupe mom); oiteva

scrisori, petitiuni, etc. pentru aceia ce nu stiu

carte: eran silite a dant& unmet on ul satulni MECH.)

scortme cilzurit in trAsurit (UR.)

[bg. skoruAa].

SCOS 1. adj. p. SCOATE 77 Nvscos.

g. sbst. Faptul de a
scoate.

C)

.ar

Cel ce, aceea care scrie lucrari literare sau

on mil.

stiintifice, autor, autoare: e an

SCRIITORAS sm. dim. iron. salmon.

Fig. 4370,
Scoru-de-munte.

Scriitor prost, far& talent :

SCOSATURA (pl. -turi) sf. Ceva s cos afara,

iesitura.
*SCOTA (p1. -te) sf. 2, Fie-care

din fu-

on chipnl aoesta tineril

noetri 1 airing la tale mai absurde, la oele mai monstruosse elucubratiunl tyLAH.1 Copist ; jalbar: on era
0, Pe acolo, care ell nu-1 21 Wirt cite o Alba (GRIG.1

SCRIITIJRA (p1. -furl) sf. Felul de a s c r i e,

niile legate de colturile inferioare ale pin zelor unei corabii *i care servesc sa le Intinda la biltaia vinturilor ( 0 4371) [it.

de a face literele. scris, scrisoare: gases De masa un

Met on scrlitura maruntica (vaw),

scotta].

0 SCRIJE4 (731.-Jete)sf. Maram. Mo/d. Felie tale-

te lucrurile dintr'un loc, a cotrobai; a cerceta cu de-amanuntul:

SCRIJELA., SCRIJ/LA, SCRIJALA (-lel, -ill, Ail),

Mold. SCRIJELI, SCRIM' (-lel, -ill) vb. tr. A face

ta dintr'o Wine, dintr'o poama, etc. Ban. X

p1. Jumari [refacut dintr'un sq. 's c rij a I A;
comp. srb. (s)k r itk a, rut. kr ut al o].

SCOTOCI (-Immo) vb. tr., intr.

si re fl. A cauta ceva rascolind toa-

iemeia... scotocind prin caret el prin

ouibare, aduse patrn au& Nap.); incePe
a-mi prin triteura ei geamantan (L-011.); Fig. 4371. Scott..
scotocindu-se prin toate buzunarile, s'a

dungi, taieturi, crestaturi, sglrieturi neregulate pe

ceva, cu un cutit sau cu alt obiect taios, a cresta:

copying ca nu 1-a mai ritmas nimie (yLAH.); CO: tint&

viata hit Veronescu In goothcitA ei scoasil la ivealit ()Lim.).

SCOTOCITOR adj. verb. scoToci. Care_ scoto-

ee*te: mina... scotooitoare a omulni a apart in alma ei

Inculetorile acestor tainiti (VLAH.).

SCOTI4N 1. adj.

Din S co ti a, privitor la

Scotia.
2. sm. Locuitor, originar din Scotia.

ext. A brazda, a scobi, a face sapaturi adlnci:

se Mica... un turn puternio, pe care will 1-an sorlielat efts,

on dungi de ?ulna (IRO.); o lune& mare, militia% de privalurt

si spartA de Mitt (VLAH.( [pl. scrijele].

SCRIJELATITRA, scamtLATIIRA, scatJALATI7RA,

SCRIJELITVRA, SCRIJALITVRA, SCRIJILITORA (p1. -furl)

sf. Crestatura, taietura, sglrietura adince. Mou-

SCOVARDA (p/.-verzi, -verze) sf. x Un fel de

clatite: Pe pArlul cu saint verzi Mere Ana on scoverzi

(ot.-ess.); sooverzele ce se !Mean de demult shit olittitele de
lutist (Voe.) [vsl. s k o v r a d a tigaiel.

SCOVIRD4 (-dm) vb. refl. A se face concav ca

o covata, ca o tigaie, a se scufunda; pamIntul, din
let el see, cum era as lie, e'a scovIrdat (AN; se zice *i des-

pre doagele care s'au stricat *i care au intrat mai

Inauntru sau au iesit mai In afar& de nivelul celorlalte (ClAUS.)

incepu a Berlina on bricaegul Oafs din tunic& (1).-ZAMF.);

doi fliteiti voinic1 sorijelirit 'marls 'Atria (ono `11 0 Pr.

[s c over d a].

SCOViRLIE sf. Gauno*itura testei capului In

care se aflA ochiul, orbita: o sirilita de lighioaie... on

ochil numal scovIrliile (181..) [comp.scAftrlie].
= SOR-CII-FRATE,
0 SCRAB sbst. Mold.

cu cutitul sau cu alt obiect taios: nu piing de lemn

t&

rotund la eat ei on
sorijiliturl De el
tau.); Lin baler de
matostat Cu multe
scrlialituri (sum.) I

Pr. ext. Braz-

da, scobitura, sApatura [s c r i

j e I a].
*SCRTNIA. (p/.

-me) sf. N, Arta de

a se lupta cu ar-

mele: a face exeroltii

(0 4372) [fr.

de

Fig. 4372. ScrimA.

0 SCRABA', SCROABA, SCROAMBA (p1.-be) sf. Mold.

escrime].

a voastre is pooite (cep.) [rut. k r a b].

Mobil& cu mai multe sertare In /

j Incaltaminte veche *i grosolana: scroambele teste

SCRABA' sf.

= ORTV-NVORII.

SCR/WA sf. Mo/d. Maram. Ban.

Un fel de iar-

ba tuella de 20-25 cm. care cre*te prin munti

paduri, mai ales In locurile umbroase, si pe care o
pass cu placere oile *i vitele: s'o dat la mlnoat s. el in
bitut lapte dulce (vAs.)

SCREME (scram) vb. tr. si refl. 0 A se opinti

spre a evacua excrementele: am sa-1 inghit de am ei
...duo& acme am s& -1 scram (sa.) (2) A face sfor-

SCRIN (p1.-ne, -nuri) sn. Iry

care se tin rufe, haine,

7.

etc._, rz

comod& (E 4373): mi-am inchtat ghetele ei pillar's In 8. (CAR.);

s
1

nerozia monastic& desparte sutletul

in saltare, ca un (1).-ZAMF.) [MS.].

SCRTNTE sf. Trans. * =

Lnaaol.
SCRINTEALA., scR/NTE4LA, SCLINTE$LA (pt.-tell)

0
scrinti un os din In
excrementum].
SCREMET, scazmAT (pl.-mete) sn. Faptul de a cheietura lui; rezultatul
acestei actiuni 0 f
se screme.
Grepla (boacana.) cu
taxi zadarnice [lat. e x p rImar e, influentat de

SCRIB sm. Copist, gramatic iron.

Scriitora* Invatat, carturar (la vechii Evrei)

care talmacea poporului legea lui Moise [fr. <
lat.].
SCRIE (scrie; pf. scrlsei; part. sorts) vb. tr. 0
A reda graiul cu litere, cu slove, Insemnate pe hlrtie sau pe altceva:., irumos, callgratio;~ ou liters marl;

sf.

Faptul de a si

vorba sau Cu fapta.

SCRINTT, SORINTI,
SCLINTI

teso) 1. vb. tr. 0

A face s iasa un os din

Fig. 4373, Scrine.

Incheietura lui: lasindu-ma
lab In mijloonl drumulni Buil Metal cal ce-11 solintige pi-

1123

www.dacoromanica.ro

SCOSCR

SCR- oiorol (ALECB ) oeFA o

a gresi cu vorba sau
a o face boacana.
SCR cua.fapta,
vb. refl. A se sminti de la locul tor, a se pro-

SCRIPTVRA (p1.-turi) s f. 0 Scriere, scris; in-

scriptie : banii eel NU-. sit chianti mincinogi, pentru ace

of blunt si scripture carea puns pre (linen taste mincinoasit
(eev.rsa.) Age'
White Soriptura Sall Scripture, car-

duce o perturbare in facultatile intelectuale ale

tile sfintc cuprinse In Vechiul $i Noul Testament:

cuiva, a i se zApaci mintea, a deveni smintit : Duni-

flaxen ;tie cum s'or /I sorintit toate calm in capul bietulni

om (ma.); dila t s'au sorintit mintile, am en pe eine mina
al l le Duni la loc (oak) [vsl. *S IA k I. t i t 11.
SCRINTITOARE, SCRINTITOARE. SCLINTITO4RE

bine-o mai plesnigi dinioare Cu ouvinte din

scriptura].

SCRIS 1. adj. p. acKE. @ Care sau pe care s'a

o de mint; o boats serial Irg ?mama

Ursit, hotarlt de soarta, predestinat: CO ti-o
ti de la ursitoare, ale ai sl pati (JIP.); ceea ce-i omu..
tut, in innate-1 este pus (can.) Zugravit, pictat,
SONS: nn rind

0 Plant& cu flori mici,

galbene, solitare, ce cre$te pe
locurile urnede, nisipoase, pellng garduri $i prin pietri$ ; nusf.

desenat: aloe locnia Ileana Cosintana, o fat/

mita si gal-

on

bene, dispuse
In ciorchini la
virtu' tulpinei
(Potentilla ar-

= SCLi-

; sm., SCRISA (pl.-se) sf. Ursit(a), care e pre-

3. sbst.,semsA (pl.-se) sf. Ursita, orIndb., soarta:

44

poate ease ne-o Mute oul sit trecem si de asta primeidie

(Dut); Nu plihge, inbita mea, al scrisa noastrA-1 age
&.

(IK.-13138.)

4,

(p1. -se) sn. 0 Faptul de a scrie Felul de

a scrie; scriere, scrisoare: are un !rumps;

11 sin mean icoana (1. -OH.) Ceea ce e scris: no-i pot
out 411 0 Ordin scris: bittlndu-si roc de ale implis pl. sortsuri, efecte, actiuni emise
de o societate de credit- lunciare, rurale, urbane.

ratului (ISP.I
Fig. 4375
Scrintitoare.

Fig. 4374.
Scrintitoare.

IT = DIME [scrinti].

..1` Scrinteala: itlEatia Be trateazi de nn megter

care se pricepe al tree' de scrintiturli (Law.); era dolor, mai

ales pentru selintituri 61 case rupte (BAD.) [scrinti].

SCRIPCA (p/.-ci, -ce) sr Mold. Bucov. 1j Vioara:
cite gi mat cite nu cinta Mihai lauterinl din gurA gi din
soripoa ea (cell); in picioare, do' Otani tineri, Nov/cent,
51 altul din cobalt (MLAK) ; sr IEPURE [MS.].

SCRIPCAR sm. @ Mold. al Lautar, eel ce chit&

CU scripca. ca din pamint iesirl

rea cuiva, carte, ravas ( 4378 si

4381) Bucov. Triscris: s'au
si an inmat amindoi Ili an ti ent
unit ramasagul cn niartorl (se.) @

Descriere; naratiune scrisa: on

se poate nisi on ...a, nisi an limbs a

povesti oaznele el noted-tulle for de
TAtari (Must.) [5 C r i s].

(ON.);

plinge /met. a scInci tesc.); a se

fasoli (PAW.) [rut. s k r y v y t y].

Un fel de gindac negru, cu mus-

tati lungi, care produce un fel

de btzlit, cind e pus la ureche,
ce se aseam&na cu vibratul coar- Fig. 4376. Scripcar.
delor unei viori; numit si tigrina*" sau ,plopar" (Saperda carcharias) 11
4376).
SCRIPcA.R4 sm. 4111 Greiere de Gimp, de coloare neagra, Cu capul mare, bolocanos $i cu corpul
scurt (Gryllus campestris) [s eripcar].
SCRIPETE, SCRIPET, if SCRIP(E)T SM., 0 SCRIPT

(p1. -curl) sn. mu, Rotita de lemn sau de metal a

carei circumferenta e prevazutn. cu un $ant In care se Invir-

te$te o goal% sau o funie $i

sluje$te la ridicarea de greutliti sau face parte din mecanismul a diferite unelte sau

0 SCRYCICAN p.- SC/ECICA.

O SCRIMBIE, scRimanA sf.

fols= SCRUMBIE: scrimbille se prind
numai In lune int Aprilie (ION.).

SCRTNCIOB (pl.-be) sn. Mold.

Ban. 0 Leagan (format dintr'o

sandura atirnata de fringhir, In
care se leag&na cineva) :
oea... BA se legene In

11 pt /-

lntre copaoil

eel marl din fundul grAdinii

mnd era micit a limit din

(ON.);

ei de atnnci

6 cam Ichioapa (NEoR.) = DULAW C) OD 4379): Si ...111 Be 'ntoarce,

purtind to leg /mare PArechi imbrAtigate
(ALECIEL) ; la Pesti,
el singur purta oul on ease politi in-

on dulce Infocare

carpet (VLAH.) ; Ouse spliterul era spin-

=rat de !arca ...mini ce era inaintea

R 4377): o Podigol care,

prin mijlocul nun' scripete, se
masini

Fig. 4379

Scrinciob.

curtil domnesti MUM).

SCRINC/OB4R SM. Mold. Cel ce InvIrteste

scrInciob (PAMF.).
SCRINTT... 14.-SCRINTI...
SCRISNT......sora-

lase
pe deasupra santnint (000e.); soripetli

un

riiaboinlui de leant; an inceput a

taw- on ajutorul Uilpigilor, al scriptilor gi al Uelor (ono.); am mars cit
am mars, luneclnd lin ea De scrip

tor' (ORIG.) [vs1.*skriptcl >

slov. s k r i p e c, etc.].

Fig. 4378.
Scrisoare de
valoare.

SCRISORICA (p/.-tele) sf dim. SCRISOARE ,

0 SCRIVI ( -iveso vb. intr. si re fl. Trans. Mold. A

nn oobzar si un
Zamiire... lug' on Didied, iii de la care am adunat mai
Ire) lAntari: un

multe ointece poporale dd.O.

SCRISOARE si. @ Scriere, seri s; felul de a

forma literele, de a scrie 0 /s3
Veste, *tire trimis& cuiva In
scris cu po5ta sau prin mijloci-

SCRINTITURA, SCRYNTITVRA, SCLINTITURA (p1.

naingin

Incondeiat : cull care nu slut !tunics

destinat s-i fie sot sau sotie: !limo a pared late tin-

-tart) sf.

sic unul din

paratului sit tie scrisa Inc (ISP.).

BURUIANA -DECINCI-DEGETE
C)
PET C)

(VOR.).

gentea)
4375) 11 IC) =

= CrumAREA

use.)

se zice In glom/ el le-a aerie, name' al nn le minoasol glina

4374)

11 0 Planta cu
tulpina Intinsa
pe pAmInt, cu
flori mici, gal-

de fru-

moasil mai ; eves niate spencene bine arcuite de pare cit eran

benu$6." (Po
tentilla supi-

na) (1

(cao.) [lat.

0 S CR 0 4kBA sr- sacs,

BAl.

Fig. 4377. Scripeti.

SCROAFA. (p/.

SCRIPET1 PIP SCRIPETE.

51. @ 214. Femela por-

SCRIPET' sm. a = SOLIPET .

SCRIPT ---- SOUK: ochii it sorlpesc, indlarea-i acade

(BD.-

0 SCRIPT our SCRIPETE.

*SCRTPTE sbst. f. pl, Insemnari In condici, In

registre de contabilitate [lat script a].

SCRIPTIC adj. 11 Examen
examen ($colar)

facut printr'o lucrare salsa [germ. S k rip k u ra].

cului (p 4380); f CO:

s'a suit soroara in copeo,
s'a obraznicit,$i-aluat

nasul la purtare 0

Fig. 4380. Scroaftt cu purcei.

(E) Femeie nerusinata 0 Ep In jocul de bjliard: lovitur& jucatti

r/iu, dar izbutit& din IntImplare 0 1 o-as-

SALTA = BYTLANagi [lat. s c r o f a].

1124

www.dacoromanica.ro

ekl

v ---

., +jeer e---..
JAI .f. ,...,
-...", 17 e;-...
elni el Ir avant var.u..4 wad
t"''.. r-"
,I
4.44

1,.....

......

0/4 TO tieft an reed/A Se VII cal is fr idA41461 rt2.1rIffet (I'M/

tg.'''s

...
...44 ..
/. ..77
64 74....ike-f....crtrO TWA,.
firl.r... Ar tofpfce net rTriAt. ,,i Art:e1:717,74,1;;0, ay4Aele
04,"
e
ci
4 .---.. )-4..
ip.s , Ed. 441,6 %Imo
. lo f ...mots Ai. c 04;1,41 44.1!...mr;o4:Frl ealie
ii,cri,c1417,0
elIe..
iitlysileOtt tred-r1 age la.r
d (4 etir;tel
tiff 43 t el-it 7 . ea ev44-Alef n eft prro o-xim;;;;744,
.--, .
.......
__...e.
.t.a . g
eriy.ra0/243. 44 fa WilittM :7111(1711(37Tifbe Witten ',trip(
err Trr
--..
.

. g

1 i'
xicatt .Acd. tin/ e IRO artfaAt-e4 rrranre uy14.4f
At. ;am
I

.0

gtatf 41"filkaTTIO AI , fett:11

...-.1.:-

To

' tuna 1 s I t 1

.i

er .1.1

tWitirt.4.414

laaildezynta to. tail

0,.1:re IA, re01151.61 Alm/ eiYreteuleitinmarle. 01,1,;.,,,Allet

1*-7Ni"%

"

e " fr.:..
......1.
ot nye NI f rtctitVAfilAX$41114.0411; lerit'll 12(91ictegfers viedirrnk heflisti.ss
./ -1---r ^i. ,
4,,,...0 isrmiltm, 0 . fit tyt 141(^4 ifINYq A
. nrlfl-rcr . CA04107ititirIiMfarri . IVA/. (m*1;1
,,..r.

- LA... ..

-r.----. LAA

CV

1x

eldigs,ryitilfiA41ttif
1

c70

.4fPfAbta
.

'.

rirclati. .,.),*,,,,,,t-mi.;aly

Irle-."%--X-

.4

,--"s .../La
'17-itectia14 if i *a 117/01141b%t( itit Aorry YilAiftlio f 0 f .MR1140,oyleitt.ti
6 d'rcr
,L... .-.... -.. .
........
..--.
.......
-.
,
,..A....,.
ii eiv ertfp."d I f it 117 pt 0 rek,41441 ref A4;24':;...0 tititrAtrA I. j...s..1 i y. a era' 1,1-es III g. rniAi
.
rI
........
rel;ltirrait. he r t A iimi am& ..;;Fternt (04;4 rm. le 312c; def.1)44Trri.4,,,Ar...--afir..

---, . ....

....

..........
trh,11./b4rAil ti A" IKC HIM i d I 1 IV MA 171-ei 8)" 14 ry il gr AllesThrti lfrib fro Amy.

Fig. 4381. Scrisoarea boierului Neacqu care jupan Hand Begner din Brapv (Cimpulung, 1521).
Cea mai veche scrisoare romaneasca.

SCROAMBA. ser scitiNnAl.

0 SCROB (p1.- burl) sn. Mold. X Jumari (de olio.)

Ban. X Mincare facuta din fain& de grlu.

stropita cu apa Intocmai ca mlimaliga cube.) ; Trans.

terciu care se prepara din faina de gnu amestecata

cu lapte si din care se fac scoverzile (FR.-CDR.)

0 /ten. 0 Zapada peste care a plouat si care a Inghetat la suprafat,a (MAUS.) (R.-COD.) 0 /ten.

[comp. srb. slov. skro b, bg. skrob 61.

cRou

SCROBEALA (p1. -bell) sf. Substanta prepa-

rata din amidon cu care se scrobesc rufele, crohmaid: - de orez 0 albastrit, substanta cu care se
albastresc rufele la spalat (Mold. sinealli") [bg.

skrobla].

SCROBI (-base) vb. tr. A muia rufele In scro-

bealti, spre a le face sconoase, a crohmali [sl.

(188.) ;

an artmoat pielea de carpe In cuptor de a are

bastra" sau scrum-

bie-de-mare" ; se con-

suma proasplit, sarat

sau afumat ( Scamber

scombrus) ( 4383):
sarati; .de afumatit Fig. 4382. Scrumbie-de-Dunbre.
lieste cu corpul lungaret si turtit, cu solzi

maricei ce se desprind u-

si cu care taranul isi Infasura piciorul, cu Una

inauntru, pin& a nu pune opinca (CIAO.) (come.) 7
Incaltliminte rupta, prapadith.

tie pe laturi si alba pe

SCROCIOBC sbst. 0 = scRoB(:).

SCROCIOB' sbst. Trans. (PAC.) ak Birlogul ursului; culcusui clinelui in fin.
SCROFTTA (p1.-se sf. Ban.
= PITIILICE C)

[scroafal.

SCROFULE sf. pl. j Boal& caracterizata prin

umflarea glandelor gitului si printr'o alterare generala a constitutiunii [fr.].

*SCROFULOS adj. Mold.

Privitor la scrolute: tumoare scrofuloasa Bolnav de scrofule (si

sm.) [fr.].

(MEW

SCRUMBIE s I . )413r. Peste de 25-30 cm.,

cu corpul rotund, de ooloare albastra-verzuie pe
spinare, cu pintecele argintiu; trileste In cete numeroase In apele masa; numita si scrumbie-al-

skrobiti].

0 SCROBOSI sm. p1., scnonoAsE sf. pl. 0 /ten. 1.

Un fel de Incailliminte facutil din piei de oaie

eee

[comp. alb. Akrum b, bg. sk r um 11].

SCRUM). (-mins) vb. tr. A arde ptnk sli se Rics
scru m, a preface In scrum.

sor, de coloare albastraverzuie pe spate, arginpIntece; traeste pe coas-

g 4383
Scrumbie-de-mare.

tele marii Negre, de unde, pe la sfIrsitul lui Februa-

rie, trece In apele Dunarii; carnea ei e foarte

gustoasii si se consum5. proaspata (fripta la gratar
sau fiarta), airata sau afumatti; numita de obiceiu
scrumbie-de-Dunttre" (Alosa pontica) (E 4382)
[ngr. ctootinplj.
SCRLTMBIOARA. (pl.-re) sf. )43* 0 dim.
Varietate de scrumbie de Duntire,

ecuumBiE

de cal mult 10 cm. lungime (Clupea cultriventris).

SCRUMBITA (p1.-Se) sf. soli dim. SCRUMBIE

incaltamintea: dupli ea al purtat olubotele... qi le-al

sorombilit pe la jocurl (am) [scroamba].

Varietate de scrumbie de DunAre, de eel mutt

20 cm. lungime; numita si rizeafa. "(Alosa Nordm anni).
SCRUM:pLNIT A. (p1.-se), SCIRUMIBRA (p1.-re)

Inca forma lucrului ars: omonirea-i o tigarll Care se

rilor: scrumelniti si oristalurf marunte (SAD.) ; trintind

0 SCROMBAI (-wieso) vb. tr. Mold. 1 A strica rau

SCRUM (pt.-marl) sn. Cenusa care plistreaza

preface 'n
(ALEC8.) ; la gura sobel era an morman de ee,
a arde de tot :
de bfrtie (DLVR.) ; a se lace , a arde
clod se destepti Si slugs Imparatului, friptura se Mouse

sf. Farfurioara In care se depune scrumul tigatigareta In scrutnierli (CAR.).

SCRUMUI (-ranin) vb. tr. A preface Ins c r u m.

SCRUNTAR sbst. 19 Mold. A. Loc nisipos, pie-

1125

www.dacoromanica.ro

SCRSCR

la marginea marii sau a unui rlu 11 PaduSCR- tros,

rice, pile de padure (vas.).

SCU

SCRUPQS adj. Mold. FarImicios, care se rupe

u5or: pamInt

uscat, plesnit In toate partite (vLAH.)

[comp. cRiRE $i rut. skrupit y].

*SCRI/PUL (pl. -le, -we) sn. p Neliniste, In-

grijorare ce cuprinde pe cineva cu privire la legitimitatea, la moralitatea unui lucru ce a facut sau e

pe tale sa faca: iarta-ma, am ...girlie male de oonstiinta

11 Mare exactitate In Implinirea datorlilor

sale 11 Mare bagare de seama $1 delicateta In
procedeuri, in moravuri [fr.].
SCRUPULQS adj. Care are scrupule: putin
sernpulogi In Intrebuintarea miiloacelor (1.-011.) 11 0 Migtlog, cu mare bagare de seam& la cele ce face $i In
(CAR.)

SCUFUNDATVRA (p1.-turi) sf. Faptul de a

(se) scufund a; rezultatul acestei actiuni.

SCUIP.O. (Belau) vb. tr. si intr. o A da afar& din
gura, din gitlej, din plamlni, diverse secrelduni
(saliva, flegma), singe, etc. (Often. a scuipi", 86n.
a schipi", a schipi", Mold. a stupi", etc.): a.,
flagman

singe; "0 De Jos; de sus, a se arata mM-

dru, dispretuitor;
obraz; CO: nu

assi

In ens, 11 oade De
: eine lumina
In put, ca se poste Intimpla sa bei din el;

In sin, a alunga sperieciunea, duhurile necu-

rate, deochiul (scuipinduli In sin), dupd o stra-

veche credinta. populara: Batenii Ineepura si-01 facli

crime II sa -s1 limbo In sin de fricli asp.) Pr. ext.

A da afar& prin gura, ca $i and ar scuipa: aduserii

mina la gura si-si scalper& pe tipsii dintii for, Impreunii on

toate amanuntele: toate particelele acestei compuneri

boabe de margaritar (ODOR.); P :

*SCRUPULOZITATE sf. Firea celui scrupulos; mare bagare de seams In toate amanuntele,

din gura, a da afara printr'o deschizatura: tunnrile seuipan too 0 A rosti ocari, vorbe urite:

at int

sou ipii draci,

slut Inerate... Cu o scrupuloasa acurateta (com) [fr.].

se zice despre un ipocrit CO A varsa ca

migalosie, exactitate minutioasa: !Ikea pretutindeni

D'alde sates si -alts cite tale 'n lame Le scuipa nevasta din

chipul animalelor ce Intlinea, InsemnInd Cu

lor (ODOR.) [fr.].

provenienta

*SCRUTA (-tea) vb. tr. A tercets cu de-arnAnuntul, a cAuta sa patrundil bine cu mintea: In vremea
aceasta, II strata meren cu privirea (sLv.)

[ft. < lat.].

*SCRUTATOR 1 adj. verb. scutrr.e. Care scru-

tenza: privire scrutatoare.

2. ($1 SCRIITATDR) sm. Persoana care, Intr'o adu-

gura en spume

(PANN)

[lat. vulg. s chpi 0,-p I r e].

SCUIPAT (pl.-atuei) 1. sn. Secretiunea glan-

delor salivare, care se aduna. In gut% si se s c u i

afarA, saliva; ND- cue .

2. sbst. Faptul de a scuipa.

SCUIPATOALREsf a;) Vas

In care se scuipa all 4387).

SCUIPATT,JRA (pp/. -tort)

naTe sau in alegeri, e insarcinata sa adune buletinele de vot kti sa constate rezultatul scrutinului

sf. OFaptul de a scuipa

"SCRUTIN (p1. -me) sn. p Fel de a vote prin

punerea unui buletin sau unei bile intr'o urnii
Totalitatea buletinelor sau bilelor depuse In
a numlira voturile $i a conurns: a dogmas
stata rezultatul [fr.].
EseADRA.
SCUADRA
*SCUD sm. * Veche monedil de argint, care circula In partite apusene ale Europei, In valoare
de 5 lei ( 4384) [it. scud 0].

SCUL (p1.-inri) sn.

Colacul de fire de bumbac, de llna, de mbtase,

tunda pe care 0 poarta calu-

am Bullet Matti case ($0 am trimls dupii doctor

[dunk fr. scrutateur].

SCVFA (p/.-te) s f.a 0 = actrilE 11 0 Caciulita ro-

garitele [ngr. oxoticpoc].

11 Scuipat aruncat jos.

.-

0 SCUIPT (-peso) ...pp- SOMPA... Fig . 4387. Scuiplitoare.

.tmo

etc. raschiat pe raschitor care apoi se dapana

pe ghem (Mold. cMeapa)" (111 4388): dintr'un

Fig. 4388. Scul.

se lao mai multe inrnbite [-ngr. cuonAll

SCULA. (scot) 1. vb. tr. CI A destepta din somn:

m'a sculat en noaptea 'n cap A ridica In picioare:
(NEGR.) .

2. vb. refl. p A se destepta, a se da jos din pat:

SCUFfE, Mold. scurE se'.

clue se secant mai de diznineatli, acela e mai mare In sat is

ei (ca03; a: clue se scoalli mai de dimineata, ajunge mai
departs;
: cine se cubed nemincat, se scoala fare vreme;
0): eine se mica on clinii, se scoalll en purici; a se din

morti, a Invia 0 A se ridica In picioare: se sena

drept In picioare 0.-GH.) A se ridica spre a porni

undeva: s'an sonlat deci Imparatul si Imparateasa qi s'au

tins la nimbler; masa gap.); s'an sculat Sheorghe Stefan

Fig. 4384. Scud din veacul al

at) -lea (al regelui Ludovic al

vii-lea al Frantei).

logofiitul on caste asnpra lnt si 1-an scos din doranie

tat Caciulita de pinza, de matase, de stofli, etc.,

cu care se culca unele persoane, noaptea (Co 4385):

forme omeneeti Invalite In halatnri $1 Incoronate on unlit

de noapte (ALEC8.) ; inirtind pe cap o rotunda... Maass
pares venit din alte loonri aoi (LUNG.) [ngr. oxo6tptct <

SCUFITA
sf.
Et dim. sevFA 0 Scufie mica cu care se acopere capul cophlor mici,
bonetica (0 4386): Maria

SCUFUND4

(-fund) vb. tr. $i ref 1.

des plot ea se M-

pietre scumpe), giuvaer, odor: in miiiee e biserica,

plini de scuts qi de odoare vechi (VLAH.) iron.
Lucru de pret, sau de nimic, soiu bun sau rau, poa-

pl. Tesaturile $i cusAturile ce alcatuesc

de frumoase, cd ale lilorlalte pared erau trente ye ling& ale

el

(a.-coo.); spa se soufnn-

di bolborosind, ea mita

Fig. 4386. Scuffle.

el dui ar lipsi ei, tare s'ar

(1.-OH.).

SCUFUNDACIU sm.

funds].

0 Obiect min si de mare pret

zestrea easel: an legit din mica numai smile de ant, asa

ime semanaturile si sa
se sonfunde pamIntul

sonfunda

SCULA (p1. -be) sf.

(facut din our sau argint si impodobit adesea cu

(8.-ALD.)

A(se) cufunda:

gars nnel vIltori

(vLatt); : mint oonvinsi

[lat. excubulare].

nu-1 vorba, tot atita se toarce si o'o !urea mai asa, dar par0441 unibla mina mai nor pe-o frumoasa (VLAH.) ; lasii,
tats, o'o sa ramIi cu sculele male de pescarie al n'ai sA to
Papadest1 tub (R.-COD.) ; no era = trebulncloasa vfnatorulni
(BR.-VN.) ;
un asemenea argat e de our la o gospodarie

de lacrimi (AL).

de

(NEC.)

ma (bun& sau rea): asa fa Made bletul erestin souls de

nevasta (R.-COD.) . Unealta (de mestesugar) :

yam oil !mina e uda

eA

t A se rascula: Mate popoarele orestine din Turcia

s'an sculat sau slut gate a se Impotriva Turcilor (um)

Fig. 4385. Scufie.

= BoD/RLAu [s c u -

SCUFUNDA.TQR 1. adj. verb. SCHIFUNDA. Care

se scufunda.
a. sm. Cel ce se scufunda (in mare), scafandrier.

(R.-COD.).

SCULAT 1. adj. p. scuLATT 0 Ngscuum.

8. sbst. Faptul de a (se) scula.

SCULATOARE sf. 0 C) = GEMANA3RITA 0
0 = wrrum-v.e.cu [s c u I a].
SCULATEL adj. F Care to face s& to scoli

$1 sa salti, sa joci: alto cintece

ca aceste... incam pine

ce asadau podelele (cam) [s C 11 1 a t].

SCULPT4 (-tez) vb. tr. Al A ciopli cu dalta In

piatra, In marmora, In os, In lemn, etc. spre a face
figuri, ornamente, etc.: un bust, o poarta, on snip

[fr. < lat.].

1126

www.dacoromanica.ro

SCULPTOR sm. P Cel ce se lndeletniceste cu

scuiptura [fr. < lat.].
SCULPTVRA (p1. -tart) sf. p 0 Arta de a
sculpta Lucrare sculptata [fr. < lat.]..
*SCULPTURAL adj. P Ce tine de sculptura

sau se poate compare, prin frumusete, cu o lucrare

de sculp tura : vorbind on o prieteneasca admiratie despre...

taletura -'a a versurilor lug Dan

(VLAH.)

SCUMBRIE = SCRUM:BM

[fr.].

SCUMP 1. adj. 0 tol Care costa mult (C) iefdar

tin") : chid n'ai, climila de tin ban a 1t (PANN) ; e
face, se zice, ironic, aceluia care se plinge ca a
platit prea mult pentru un lucru Vr Care cere
preturi mari, care nu vinde ieftin: nu cumpar la d-ta,
ca prea esti A.' De mare pre[, pretios: Piatra .4;
darnri .4"; fieut-an dotal manastiri mari... of le-an Inzestrat on multe sate... 51 Cu vesminte
!aunt= 51 Cu
Drag: a mama;
R.
odoare M.amintiri; e
tot ce am mai
DO lume ; ... pe vista mea, pe ce am
mai scump, ca nu 1-am ascuns-o en!"
Inger

a Din albastrul de

(BR.-VN.); Ochil unni

oicoare (CO5B.) O Sgir-

cit, avar: a la tarlte si 1eftin Is Mina; (P); la etapinnl a, singe heat It ; e la vorba, la rls, vorbeste,
ride rar; e la vedere, se arata rar.
g. adv. Platin.d bang multi, pe un pre[ mare:
plateste
C.

Joao&

SM. Om sgircit: 0: ..al mai mult pligubeste 41 le-

nevil mai mull alearga [VS1. skap a].

t SCUNIPARA. ( -par) vb. tr. A rascumpara.

SCIIMPRTE QQ : o
SCUMPATATE sf. @ NO
ma.... Iticrata en peruzele In argint, a cAriia no este atIt a
it este framusetea (C.-RAD.) Paza minutioasa,

scrupulozitate: Dreptatea o pazeso en mare

(DON.)

t SgIrcenie.
SCUMPENIE sf. SgIrcenie [s c u m p].
SCUMPETE sf. 14d Pret, foarte ridicat la lu-

crurile de vinzare; timp In care toate se vind cu

pre[ foarte ridicat: facindu-se mare a de pine in Rim

(s.-cosr.); miming& Cu barabnle... se face mutt in vreme

(sez.) O Lucru scum p, pretios 11 p scumde

peturi p1. Lucruri de mare pre[, odoare scumpe:

carele ineareate on tot felul de scumpeturi (vLAH.); des' era

feeler de Imparat, nu mai vAzuse asemenea scumpetnri (ISP.);
avea o biblioteolt mAricicA, ...covoare pe Jos, si multe site

2. scurtailmartE sf. Canal de scurgere.

SCURGE (scum; pf. nurse; part. scars), # SCGRE,
SCGRA (scar) 1. vb. tr. O A lasa sit curga afara, a

da drumul sk curga., sa iasa tot lichidul: toata ape

din helesten, tot vinul din bate, tot singele din true; a

buretele de spa; ea-el- OChii, a varsa foarte multe

lacrimi, a plinge mult: Nu-ti mai o chii unor1 (EMIR.);

nine ',Huge pe altul, ochii hti Is! amuse WARN) 0 A

seca, a stoarce de ban!: duo DB m'a sews bine de bani
prin Viena 51 prin Paris (ALECS.).

2. vb. refl. 0 A curge afar% (tot lichidul): s'a

sours tot vinyl din 'mite; averse (e) on o bank cum it fact
nn $antulet, teat& se scurge moo; atita a plIns el dna. sotto,
Dina ce mai 1 s'o sours ochii (vAso ; din ochil Int Fat-Frnmos se sotirgean :groat de lacrimi (cam) ;(1) a 1 se chit

(dupit ceva), a rivni, a dori din rasputeri (sa dobln-

deasca ceva): cum Wizard ale condaril, 11 se sourgeau

oohii duel d11151/ (IMP.) A se varsa (vorb. de un

rlu): Alexandra blachedon... an Neut... acel vestit oraa
Alexandria, nude se sours spa Nilulul In marea (M: cost.)

A (se; trece (Meet, pe nesimtite): s'an sours trot

ant de-atunci; multe mai face el desface vremea sourgindn-se

SCUMPI (-peso) 1. vb. tr. i

A ridica pret,u1, a

face Mai S C limp: a sonmpit marts; ritzboiul a sonmpit

viata.

2. vb. refl. tT A se urea pretul, a se face mai

scump: piines s'a scumpit; trainl se scumpeste din zi In

zi al A se arata sgircit, a se sgirci: Mudd' to scumPesti pentru douA sitlase de Tigani, pone -ti pofta 'n coin diners onserie en mine (ALECS.) ; de to vet scumei is sAmAnat

SCUMPTE sf..Arbust,
cu flori verzi-galbui, a ca.-..%.4rui scoarta e Intrebuintata
la tabacitul pieilor; numit
$i scumpina" (Rhus cotinus) (0 4389): Capra face

SCURGERE sf. 0 Faptul de a (se) scurge:

de singe 0 Trecere: aupa

de mai multi ant.
SCURMA (sonrm) vb. tr. i intr. 0 A rascoli [ %ring cu ciocul, cu botul, cu unghiile, cu ghiarele,
cu Iabele, etc., a rich: leo an scurmat si an sliest ci va
(NEC.); oind acurma oinele to
Drina, at sit si sclrba (GOR.); In fie-care toamna, batrinll
oourmau Wine Is ploiorul oiresului (DEM.); se opri In fats

cadea In groapa ce an !lout

mea on obi Roma gi prinse BA sourme pamintul (ON.); Am

o Melina, Sonrmil in cenusa IGOR.), ghiciloare despre
lulea" ;
rare-orl 11 provotioa onriozitatea... de a 51-a

cants, in pulberea de vorbe, an gaunte de inteles

(VLAH.)

[tscurima<lat. vulg. *excorrimare].

S CURNIAT OR adj. verb. scunnuk. Care scurrna:

: spot chit Iui a deslusira limeade o namila mai lnalta
Ca stejarii (DEM.).

SCUIIMATVFIA. (p1. -tort) sf. Faptul de a

rezultatul acestei actduni: ne mai an-

scurm a;

sind... nicl o

de 'Vilna (cm)).

SCURS 1, adj. p. SCGRGE

2. sbst. Faptul de a (se) scurge.
SCURSATURA (pt. -tart) sf.

NESCTIRS.

SCURSOARE C) :

pastoral trebne sl o tereascit ca sit nu se adape (oafs) din

bait!, din scursaturi, din mlastini (ION.),

SCURSOARE sf. 0 Faptul de a se scurge,

scurgere Loc pe unde se scurge: De guri caseate,

tieneete tins In one
grin tot coin' scale] vat !Ara de
(0005.)

Apa, lichidul ce se scurge: vales, mat

strimtindu-se, aduna, ca Intro p11010, soursorile pripoarelor

(VLAH.)

[s r u r s].

SCUBSURA. (pi. -curl) sf. @ Loc pe unde se

dul ce se scurge Incetul cu Incetul dintr'un vas

cu doage [s c u r s].

SCURT 1. adj. CD De o lungime mica (Co)

lung") : par

bat

mettle ..a; mime! .3; ear CVNE

A avea vedere a fl la vedere,

a nu vedea declt la o mica distant,a, a fi miop

strioileinne scumpiei Si scumPie

1gi razbuna cu pielea of (PARN);
Un bonder sa &Una, StInd pe-o
creanga de a, Ce is vint se le(DON.)

excurrtre >$

scurge: mergind el pe scnrsnra plranlui, tot In sum' apei

(clic.); Getii, mai adese treolnd scursurile Dunarli, In Dobroges faces mari prasi (14.cosi-4 Parte din lichi-

grin, to vol cal la &karat tonAori.).

gible

[lat.

(BR.-VN.)

seumpetnri tem' 0 t Sglrcenie: Duc.a-Voda, pants

a lug, ca sit nncheltneasdi bani cn caste, n'an primit stahtl lit Raeoti (MUST.).

Ineettnel

sour e, modificat In conjugare dupa curg e].

CD

; (10ADA C)

Putin; poste

site sosit-an veste eft Timns... luta pre

s000tealk In
Is Soma in tea (4.-cost); A vorba,
putine cuvinte, ca sa nu lungim vorba: ei, vorba,
putina
uncle eran trot, on eram al patrnle (cao.); minte

[poi. skapia].

SCUND adj. 0 Jos, nu

pricepere ; 0: temeitt-i poale lung[ st mints a 0 De

prea Malt: neva chili! e, Intnnecoase, addpostesc vre-o doi, Fig. 4389, Scumpie.
trot ealugari (VLAH.); Pe bane!
de 'emu in .4 taverna mohorita (Emol.) Mic la stat:
on putineinl, Ins!' are dernri intinse ca bolts
female e

seninnlni cse.) [vsl, s k ad Cl].

putina durata, care nu tine mult: allele slut mai o

oonvorisms decit vara ; vista a; In A vreme ; termen

gIflialit 1) Alcatuit din pubire ~a; respiratie

tine sunete, cuvinte sau rinduri: o verb& a; Irma

4;

o scrisoare Scund, mic la stat: nn om

2.

adv. Intr'un cuvtnt, ca sa nu mai lungim

(181..) 47 Care se rosteste

In graba, fare a aplisa tonul prea mult: o vocal&

SCUND.AC adj. dim. SOUND: and est' mio,

nalt Ina o nevastit [carte A

-vitzut at eit to hartapalesc toti me.).

0 SCUPT, SCUPIA = scuwa.

*SCUBA (sour) vb. tr. A curati [lat. ex cu -

r a r e].

SCURE, SCVRA Bur SCVRGE.

SCURGATOR 1. adj. verb. SCRRGE. Care (se)

scurge.

vorba; w si onprinzator, Para multtt vorba.; DO ', far&

a Intrebuinta prea multe fraze, farti a da prea
multe amanunte, In rezumat; a bus, a apnea de
a
sill s% se justifice sti spunk ce stie; a tinea de

observe de aproape, a lima In friu [lat. vulg.

1127

www.dacoromanica.ro

SCUSCU

e xcurtu s, format sub influenta lui ex cu rSCU tare<

clas. curtusk
SCU SCURTA ( -tea) L. vb. tr. si intr. A face mai scurt

(0) a lungi"): mamas;

Moral Inngecte viata, far

lanes o sourteazd (ZNN.) ; ca ad sourteze din cale, de Cu searA
Miele ouiva,
a pleoat si In timid s'a ouloat (rtut.);

a) a-1 email, a-i face zile fripte; b) a lua viata:

ludetul lul Dumnezen n'an rdbdat pdcatul lui, ce ()mind i-an

scurtat allele, el totw(l an merit en moarte blind GEL.).
2. vb. refl. A se /ace mai scurt: allele s'an sourtat;
i Bra scurtat vista; noroo oft 1 ee scurtase calm $1 Mune acasd
(18P.)

[lat. vulg. ex cur tar e].

SCVRTAI (p1.-te) sf.

Inflamarea glandelor de

la subsuoaril: clad ai o bubd Is mind on la piotor si obrIntesta, on nu se trace !mend, tad (PAMF.) ; daod se pane pe
otet, ea an mai apace (p40.).

SCVRTA2 (p1.-te) sf. Trans. A trage smuts, a trage

paiul cel sour t, amestecat printre altele mai

lungi (ca mijioc de dovedire a celui vinovat).

SCURTATURA (p1. -Curl) sf. BHA scurta $i

de o nuts verde IR o cam onside tilripor
groas&: Is o

pe sale (PANN) ; fate on o dt- de lemn $1 female on tin Urn...

dit-1 tava pin noroin (CAR.); $1 'ncepu deodatil on lawns In
ftti cam oioturoasd S8 -1 masoare'n vole
xnasA $1 ou-o

(orm) [s curt a].

SCURTEICA (721.-0) st. (I) Haina lunga, lama
din stofa de lina colorata gi captusita cu blana

mai adesea cu piele de vulpe), cu mInecile scurte

gi nelmblanite, purtata iarna de femeile din popor,

mai rar de barbati (Mold. cataveica") (j 4390):

acurteiclle eras DMA din sus de genunchi (Voe.); an fel de

lung& de pambrin verdelse aratd inaintea cailor
logolAt In
(1.-011.) [S

cur t].

pruncii (El 4392): copilnl oindu-1 desfacA den soutecele

Inchipueso desbracarea de omul eel vechin el de viata
(pRV.-ME.); sontecele coplilor no trebue Ideate
noaytea atarn (Goa.) IT <De Faztt pri-

sea dentlin

mitive, Inceput: sub zldurile acestea

sac scuticile poporulni romdn de azi
(VLAH.)

[bg. skutaka gort."].

*SCUTELNIC sm. Om scutit de on -ce bir calve stapinire,

prin faptul a se afla In serviciul
Domnului sau al unui boier: boierii eran bogati..., dar averile for eran In mogii, In
posluinici Pi Tigani (I.-2u.);
gi adj.: cola ce vs ft

ad nu pldteascd vama... poste BA ad

bncure pi ad ati veseleaacd on acest bine
Dinh clad s8 vor Implea doodzeci de si
(PRV.-LP.);

nu avea el el de la nine Ina

ban1, 08 Ora era glumAtate ttol

(NEC.)

Fig. 4392. Scutec.

P2 Ostag, militian care slujea fara nici o leafs{, fiind scutit pentru aceasta
de on -ce bir We stapinire [s cut e a 1 a].

SCUTT ( -teso) 'I. vb. tr. 0 t A ocroti, a pazi, a

feri, a apara:

de vint, de phials, de clamant, de moarte

A Linea In pastrare, a 'Astra: olne va credo...

un Meru ca acela si 1-1 va da BA 1-1 tie al BA 1-Iscuteasclt, taril

el ad va shall on dins sd sit certe oa an fur (pay.-LP.)

A ruts: moartea an scuteitte pe nimeni ; vain sil-1 Ban-

tam el ye clInsul, sarmannl, an v biltrIn asp.) ; F sonteete-mti, te roe 1 da-mi pace, nu ma plictisi cu asa
ceva A saps, a salva: an 1nceput... a fugl... unit
innot on cal cu tot, anti on lnntri, cern cum putea, BA-11

(N.-COST.) A nu supune la, a apara

de anumite sarcini sau dari, a dispensa: de ar-

senteasen vista

SCURTEICVTA (p1.-te)sf. cp

dim. aCURTEICAT Mintean feme-

matn, de bir, de vama; ye la tirguri an lost soutind boierit

cei marl el midi clreiume, apliderea et arhierell 41 mAnnstlrlle (N -COST.).

ciupag", zoava.", capotel" sau

camizol", iar In Mold. polca." sau
polcuta".

pe timp de vreme mare", no a bine ail te scuteeti sub capita

de fin, pale san sub arbor1 (oam.); I1 sIngeraserli ye bietul

iesc, Mut din stamba sau din madipolon, rar din stoill, de lint;, cu
captugala de america; e numita si

a. vb. refl. A se apara, a se feri; a se adaposti:

(MERA) [s ell t; comp.

t t scut" >Atititi a apara"].
SCUTIC Be- SCVTEC.
SCUTIER Sm. X 'Pinar nobil, ostag care purta

'enures si el nn se putea scut/ nicAlri

vsl.

SCURTICEL adj. dim. SCURT.

lute la vorbd, cu
Cam scurt: un om

mustata groasd $1 on sprincenele dese (soh) ;

era an mosneag

(In Occident) scutul domnului sau: In tot pdatorul

slab, cu pieta cdrunte

astAzt existA an

(LUNG.).

SCURTIME sf. 0 Lungime mica, dimensiune s cur t

hainei,
minecilor Durata scurta:
zilelor, viet11.

cuyer].

(ALECS.)

[s c

u t, format dupe fr.

SCTJTTNTA (p1.-te) sf. Scutire, scuteala [s c ut i].

Fig. 4390.
Scurteica.

SCUTIRE sf. Faptul de a scut i, de a apara

(de anumite sarcini, de dari, etc.), dispensti:

SCUT (pl. -tnrl) sn. Ci Veche army, defensiva, de metal

ae

armatd, de bin, de vamit.

sau de rachita Imbracata cu

SCUTITOR 1. adj. verb. scan Care scutegte,

piele, ce se purtalabratul sting

spre a apara pieptul de sagetile
sau de impunsaturile de sabie
ale adversarului, pavaza 0

este apdrdtorul color drept1 81 ,.n1 color nApAstnl$1

crotire, aparare, protectiune: a

se Dune sub ...nil legit [lat. S C u t u m].

tura, tremuriciu.
SCUTURA ( -tar) 1. vb. tr. si intr. 0 A mica
cu putere incoace si Incolo, a sgudui, a clatina, a
agita: an pom ; capnl, pletele, coaxna; ,. din cap

vataf al ciobanilor, sub Ingriji- Fig. 4391. Scut.

rea gi raspunderea caruia stau
turmele de of calatoare; el e Insarcinat cu ducerea
socotelilor gi cu ingrijirea ciobanilor, In lipsa sta-

frignrile (RET.) A curt te. de praf, a scoate

pra.ful: hainele, covoarele, mobllele, simile; de prat;
11 spuse ad souture et ad deretice pin MEI (WA
F A bate, a stilci In Mai: cojoonl onlva, a-i

care ocrotegte.

g. sm. Ocrotitor, aparator, protector: Dumont'

bataia vIntului, adiere: Clnd... 21orile-al yierd roust

la-al zefirului
(Amos.) Scuturatura, tremura-

4391): on aceastd piele de len se lmbeta el... $1 o pinta In Meta vials MI,
slniindn-1 drept (MP.) QQ 0-

SCUTARI sm. f Un fel de

pinion: oiobanii zio od then socoteala nue' stifle cade pa

seams A,ulni (UR.); m'an trezit glasurile eallor In tundul
depdrtat al pdduril (BR.-VN.) [vsl. s k o t a r I pazitor

de vite"].
SCUT4FP sm. x. = gamma [lat.].
SCUTEALA (p1.-tell) sf. 0 Trans. Adapost:
enenitele se pun Is

sl se acopAr on fin (Im); BA fie la el.

A face sa tremure: o saptAmtna m'an tot sonturat

trage 9 bataie sdravana; gi IndatA le pornepte SA-I sontine vrAiroaseeto

(PANN)

A daps frunzele, a des-

puia de Frunze: vintnl scutura trunzele copacilor 0 (E)

A alunga, a (se) desbara, a (se) scapa de ceva:

Mamd, at sit vie nenea, Ca ad -ml mai statue lanes (PANN)
0 A sdruncina: cArnta n'avea mewl 01 and scutura rdu

O f A-i lua toti banii, a-1 lasa fara un ban;

a. vb. refl. 0 A se mica cu putere Incoace gi
/nook), a se agita spre a se desbttra de ceva netre-

...pi sA WW1 barem oeva ogrinji dlnainte (um.) t

Scutire, dispensa: preotil... an avut pre obicelul ea-

Punga cuiva, a o goli de tot.

rale an foal legit de Is Domnli cal bittrini (u..cosr.) ; multi

dupd mine, ad va lac cart' de
ad an dati !Arnica in allele

buincios sau suparator: a se

male

(NEC.)

[S

(MP.).

SCVTUR sbst. Faptul de a scutur a;

t i].

SCVTEC, SOVTIC (p1. -ce) sn. (I) Bucata drept-

unghiulara de flanela sau de pichet de infasat

de prat ; clad svirli spa

desolated ye nn clue pi el se scutura, atunci sa eti1 ca bolnaval are lean (GOR.) A tremura, a tresb.ri, a-1
cuprinde fiori: se Men un noroin oletos gi pnturos, de tl

1128

www.dacoromanica.ro

se sentare camea de ye tine

OSP.) ;

0 SDRAVANA, ZDRAVANA ( -even) vb. intr. Ban. SCUA stranuta [s dray an, de la urarea sdravanl",
SDR
!.cut. cehii ce stranutab
SDRAVAT, SDRAVAT, ZDR- sm. 4 = MLAJA 0

dud se soutnri corpnl

vre-nnei persoane Bird vole, ...o pommies diavolnl (00R.);

miss scnturd carnea (cmue.), m. cutremur (de groaz6)

ci 4, A aides jos (vorb. de frunze, de flori, de poamele de pe arbori): s'an scuturat irunzele, florlle; 0:
Ce-a lost verde s'a moat, Ce-a 'allorit s'a scuturat

C)

[bg.zdravecu,srb.zdravac].

SDRAVENT, SDREVENI, ZDR- (-enesc) vb. refl. A

(E)

A se lepada, a fugi Cu groazit de ceva [lat. vulg.

a a se Insdr6.veni.
se face liar) s dray n,

excutulare].

0 SDRA.V(N)T,

SCUTURAT 1. adj. p. scuTufr4 111- (C) NZIICII-

SDREANTA,

TURAT.

Trans. SDRANTA (p1.-te) sf. 0 Falie veche, rupta

2. sbst. Faptul de a (se) scutura.

SCUTURATO4RE sf. 0 A Teica morii 0
Maturica de pene cu care se s au t u r 6. praful:

dintr'o stofa, dintr'o haink carp. rupta:

o sdreantd pe dingii (191".1 ; barbs Int, albli ei deasa, ascnndes trentele de pe dinsul (0009.) X pl. Frecatei de

Mitur6; tremuriitur6.: en o evlrli din spate coloonl pe

o land {SAD.); 0 pnternica II apnea dintre spate (CAR.)
0 Ceea ce se scutura, ceea ce cede jos In urma scuW.) ; mo

aluat (din Mina, apii si outi) ce se pun In sup.

[comp. vsl. s d ratn rupt" <sadrati].
SDmpREA.TA. s f. si sDRETE pl. # = LINTITA.

din noel

SDRELT (-eleso) vb. tr. A jupui putin pielea, a

de fin, floare de fin scuturate., cazuta din

degetele intro delta el

ciocannl on cart o vs olopli (DLVR.) ; Politia... lovind, sdrobind, edrelind orbegte, si -a Mout loo ping, is status eroulul

sglria usor: pietrarul care-gi va

iesle.
SCUT (7)1.-turi) sn. p 0 Varg6. ascutita de ghiat6

ce se formeaz6 iarna pe la stresini sau pe cren-

(CAR.).

gile copacilor, turtur: fea Mont pe nrmii acolo tot

SDRELITURA (pi. -tart) sf. Jupuiturk sgIrieturil usoar6. a pielii [s d r el i].

el baba ei olie ei (u.-coo.) ; semnele ne-arata gregalele, ea

urile ce ne-aratA genii MO (ooL.) Murdarie

formata pe pintecele dobitoacelor, din amestecarea parului cu balega Maus.) MT).
*SCUZ.4 (cons) I.. vb. tr. 0 A educe scuze, a cere
iertAciune A primi scuzele cuiva 0 A ierta.

SDRENTAROS, SDRENTERPS, BDRENTOROS,

(8)TRENTAROB, (s)TRENTEROS, (8)TRENTURQS, (8)TREMTAROS, (S)TREMTERQS, (S)TREMTURQS 1. adj. Rupt
$i Invechit ca o s d r e an t b.; cu hainele numai

sdrente: intra In esti an drnmet sdrentAros, pripadit, a Arnie Infatieare 1-a Insplimintat (BR .1/14.); urmind is pas davit
on Tigan descult ei sdrenteros, on o masala mare Pe [Millar
(L-GH.); igi tirira ramileita zilelor ea argati flAminzl gi sdrentaros' (um); Am o LIM trentiiroasA, Sade on Veda Is masa
(GOR.), ghicitoare despre varz/i." ; moilonl lei Intinde
rnfele eels strenteroase pe spini, sub oehii mei (pace.); on
dints eli ma vest girbovii el stremturoasti (coo.).

2. vb. ref/. A cere scuze, a-si cere iertaciune

[fr. excuser].

*SCUZA. (p1.-ae) sf. 0 CuvInt, motiv propus de

cineva spre a se desvinovati sau spre a justifica
pe altul 0 Pretext de a nu face ceva O Cerere

de iertare, iertaciune: a-s1 core souse (fr. e x c u S e].

*SCUZ4BIL qdj. De scuzat, care poate fi ier-

tat 77 C) NvscuzaBri, [fr. excusable].

2. sm. Cel Imbracat in sdrerqe: toomal nn trenteros

t SDELCA, zw.cA (p/.-ei) sf. t60 Contract (de

vinzare): &Was Iasi vent' tertip ca as sohimb zdeloa

ca tine sS o tack

lei deapAnd alone pioioarele (DLVR.); trebuira sg, piece la

drum flaminzi Qi sdriintogi (RET.) ; n'are dectt o hainti ztrentteasti CS abia it copere gollolunea (NEOR.)
SDRENTUT, (S)TRENTIII, (S)TREMTIII (-ueso) vb.

[sdreanta].

Om nalt, sdravan si chipes (ca un dragon): avem

honul eel nalt... le virl in ohimir

SDRANC I,

SDRANG(A) I,

(SAD.)

(ALECS.) ;

&Ira-

[rut. d r ago n].

tr. $i refl. A (se) rupe ca niste s d r en t, e, a (se)

SDRING I, ZDR- interj.

face ca o sdreant.a: Ia numai priveste ()Dinette mole, CA se

trentuirli In mid yeticele (PANN) ; eta sd -I crape suomannl
eel sdrentuit de ye dinsul nap.).

Imita sunetul produs de izbirea unui vas sau unui

object de metal, de zinigAnitul armelor, etc.: clad

SDRENTUROS

stringea gtmoiul la ma, zdring I scapd Ma de vests inelul

(MERA)

[onornk

SDREVENI

SDRANC NT... se- SDRANGANT...

SDRANG(A) I ow- SDRANC I

SDRANGANT,

(15P.).

SDRENT OS, (S)TRENTQS, STREMTQS, Trans.

sDRANTos adj. Sdrent6.ros: sdrentos, murder... Zobie

otLecs.); 11 IntlIneam in toate zdeloile, In toate otnogeniile,

in toate pisaniile (1.-0H.) [rus. s d 61k a].
SDRAGON, SDRAFIQN, ZDRABON sm. F Mold.
(Iona fete marl... oogcogea, oft nigte sdragoni

pe-o

uzata $i rupta: oopflandri, on pioloarele goal, on cite

(ORL.).

SCUTURATVRA. (p1.-timi) sf. c) Faptul de a

(se) scutur a; clatine.tura, sgIltlitura, sdruncitur6.rii: ghiulelele pirliau, pooneau, de ptirean

OR

treantA vecho intr'un colt 1-a arunoat (PANN) ; Tlgannl nu

poate trill fara strente (ALECS,) 0 (1) Hain& sau rufli

11

puineste, yentru colb, on ...a Meat& din pone

ZDRAV(N)I = SDRAVANA.
DREANTA, (G)TRF4NTA (pl. -ente ,

our SDRENTAROS.
ler SDRAVENT.

0 SDRIIVIBA sf. Trans.

0/ten, sna/r4BOlu

(p1.

SDRING i Mr SDRANC I
SDRINGANEI sm. p1. Clopotei, zurgalai:

Pe-

(PAC.),

-oaie) sn. Fluier ce-si fac copiii dintr'un duduloiu

(lujer)de ceap6. [comp. DRImBA2].
0 SDRINCA sf. Trans. (PAW.) = SCRINCIOB.

SDRINGANI, SDRANCANI, STRAN-

CANT, ZDR-(-lineso, -tin) vb. tr. $i intr. 0 A produce un

zanglinit, a lovi un object de metal fticIndo-1 s. r6.sune; a zangani: s'a min in infra pe marl, sdriinglinind

face sb. vibreze coardele unui instrument muzical:

dui... Cu sdrIngtineli is opinci (cols) [S dtlagiini].

SDRYNGANT... pp- BDRANGANT...
0 SDROB1, DROB sm. Bucov. 2 Barbatusul dropiei.
DROB.
SDROB2

Is dran et etc ].
SDRA.NGANTT, SDRINGANIT, BDRANCANIT,
sTRANcAKT, zna-sbst. Faptuldea sdrangani;

vind Cu ceva tare: le sdrobesc capetele on tetanal (ISP3 ;

clod cineve pied dintr'nn Dom on a bdtut rfin de altnl, se

sable de toate treptele (1.-011.); Minded Mee cu drimboaie,

Sdranotinind clopotei de Wale (BD.-DEL); Asta-i feta de

chines, Ansi banil sdrtinctineso .(edr.) A slam% a

SDROBT (-obese) vb. tr. si refl. 0 A (se) strivi,

a (se) turti, a (se) farirna calcind, pisind sau lo-

era snit adesea sti-ei sdrInganeascA mandoline mai tare

(1).-ZAMF.)

rezultatul acestei actiuni: pornesc apoi In hurnituri de

roate gi 'n zdrtinglinital fierAriei

SDR4NTA...

(PAMF.) ; altil, pe dinaintea imam,

an cleat din stifled de s'an sdrobit ou cat on tot (MUST.) 1

Ultima, se sdrobeete In cog

(LUNG.).

se- SDREA.N TA...

pz (.E) A (se) nimici: Inchipueste-$1... sd -I sdrobeased Mita-

SDRAVAN, zDRAvAN I. adj. 0 t Sanatos,

teat/1r, art meteahne., far6 cusur: la olarl, oat& A

(CAR.) A (se) sfisia, a (se) pr.pad! de durere, de mlhnire: a culva minis; on IRI-

tului carfare!

0 Cu mintea intreaggi, In toate

(ZNN.)
mintile, In toga firea: de oe, ma, on egti .P ce ea -ti

Tlettil sdrobit de mihnire ()sp.) [VSI. sti d r o

nu gAsegti

SDROBITOR 1. adj. verb. enRoBI c.) Care

sdrobeste Apas6.tor, coplesitor: dovezi sdro-

aan en ad marline' scum la miezn1 noptii P t(sP.)

Puternic, tare, vinjos, viguros, robust: se Dement

bitoare.

2. (pl.- toate) sn. Trans. cm.)

o'o mina A care-i cede gren ye lunar 0,,LAH.1; dascAlul

biserloii, on holtein

trIIMOS131

SDROBITVRA

volute (CRC.) OO Solid,

2. adv. Cu putere, tare; bine de tot: Adam cea

(Emec) ; a Inedroat carat m

el 1-a ()Wait bine (coo.) [V$1. stidravina].

mwaTA.

sf. 0 Faptul de a

p/. 4;4 Casul flidmicios care se scoate din zar (roc.).

0 SDRUCT, ZDRUCT (-noose) vb. tr. Ban. Trans. A

(ISP.1.

de oats Pe nrechl am trae-o

-tort)

s d r o b i; rezultatul acestei actiuni; strivitura

trainic: legliturile pirlian, pared n'ar Si lost sdravene, ei

emu% jos de ye dinsul

(p1.

sdrobi, a stile!, a strop.si.

0 SDRUHAT (-ties, -din) vb. tr. Mold. A sgudui, a

1129

www.dacoromanica.ro

SCR- sdruncina [comp. rut. drohat y a vibra, a

SEC sells"].
snRummo., zDRumica (-mio) vb. tr. $i refl.

lua viata, a se sinucide:

Daroa-mi vine s& -Mi lac seams

envie{ de neoaz pi de amarliciune (CAP.) Pazgt, grije;

atentiune, consideratiune; a da, a lAsa in seams cuiva,

a Incredinta, a preda:

A (se) ferlma In mid bucatele, a (se) face filrime:

imparatni... it prim! bnouros

graidiul, ca S& grijeasca de cai (cAT.); a Ina

adrumloase nigte brInza sAratA In taler (D.-ZAMF.); ea tutu'

de pre lingi drnmur1... In pray si pnlbere zdrumicindu-se

si -! date In

mici: 11 sdrumicA ca pe tumid (ISP.) ; age nra Wires hi-

nu uita de ceva, a lua In consideratiune; pe ,,

(CANT.) A (se) sdrobi, a (se) strivi, a (se) ni-

ilumica, re-

In seams sa, a prelua; a ilia In 0., a bAga In 0., a da atentiune; a fines de oeva, a nu trece cu vederea, a

recut sub influenta lui sdrobi .

Pe seama cniva, In sarcina, In puterea, In stapinirea,

sub Ingrijirea cuiva: Transilvania $i fgrile ce se fin de
Masa von amines pe seams ImpAratulni (BALL.) Vaza,

nature.: nu aLmtes decit sdrunoinul pe sa (ON.); se rostogoIlse de pe locu-1 !nett In sdruncinul opririt sonrte a dlligentei
(Dm) Obosealli mare de pe urma unei cAle-

pret; mai en , cu deosebire, mai ales Po-

treagi este to stare sa o adrumice Ices.)

SDR17NCIN, SDRIPICEN, ZDR- sbst. Sdrunci-

torii sau alergaturi: on mare greutate si sdruncin an treout paste nenumarate fart Si marl (on.) (f) Sguduire

[S d r u n c i n a]

snopi: InhAfind peril 1-a sdruncinat mat toate oasele

(se.); venean Turcli val-virtu, iar RomAnii II sdruncinan
Si dlnd de o ripe mare, S'au sdrunclnat

de tot (DON.) A (se) sgudui, a se scutura rem tru-

pul (verb. de un car sau de o trasure care de. In

gropi sau se loveste de pietre), a (se) hurduca:
m's sdrunolnat ran tritsura C) (F) A (se) turbura
ran, a (se) produce o mare perturbare, a (se) pre.padi: spectacolul aoesta 11 sdruncina Dilutes (vLAH.) ; nopfile
Pierdnte 1-an sdriincinat sAnAtatea A face Cil

cineva se nu mai fie qa de statornic In parerile, in

hotartrile sale, a-1 face se. se Indoeasce, sit sovaeasea: slot age IntimplAri absnrde care-fi turban% mintea, ifi
oredinfa

(BR.-VN.) [# S trunciuna <

*sturciuna< lat. *extortionare].

SDRUNCINATOR, ZDR-, t STRUNCINATQR adj.

verb. SDRUNCINA. Care sdruncina.
SDRUNCINATI/RA, ZDR-, t STRuNciPIATVRA

St. Faptul de a sdruncina $i rezultatul a-

cestei actiuni, sguduitura, hurducatura: despre

sdrunolnaturi nu NA mai vorbeso: 01 le poate Inchipui ori-oine

a otilatorit cu asemenea trAsuri (ISP.).

0 SDUCNT, SDIIGNI, ZD- (-neso) vb. tr. Ban. A

sdruncina, a sgudui.
SDUP 1 sau ZDUP I interj. Imitgi sgomotul unei
caderi sau aruncaturi precipitate: lull mafele et on

un sgomot mare, zdnp I on ale In Zoo (CAL); numai ce-and

ass, oa un flat gren, In vAzduh Idea, g1, deodata, zdup 1
pe prispa... (SAD.) [onom.].

SE 1. pron. refl. Se Intrebuinteaze. dinaintea sau

In urma verbului:

onioa;

rade;

nu 0. poste; dna -se; lipseasca-se.

$i

tisare de acelasi fel: MA A., fare potrivii (pe lume),

vb. tr. $i refl. t A (se) sdrobi, a (se) strivi, a (se)

zdruncinft

511 se joace en baiefi de seams Int (VLAH.) Trans. De

poate [ung. s z a m].

SEAMAN 1. sbst. Asemiinare, potrivire, Infa-

SDRUNCIN.O., ZDRUNciliAt, t STRUNCI(U)NA ( -Din)

Uri ()cetera (ISP.)

triva, fel, soiu: on e de seams mea; nu-1 lase niciodall

buna .., a lama .0, (de) sigur, negresit, farg. dear

morale, sbucium, turburare sufleteasca: nn ran 01

mai mare este zdruncinul moral (VLAH.)

trecere; de .0, Insemnat, important, deosebit, de

suite vreraea;

2. Pron. nedef. (cu Intelesul de cineva" oamenii", lumea", etc.): vorbegte ; aude ; Intrebuintat rar $i In urma verbului: zits -so [lat. s e].
SEAMA, t Mold. Trans. sAmA (p1. semi) St. O t

Numer, cantitate, soma: primi si de Is Batbori o seama

de osti ajutor (BALI.) ; avem... o avutie oft nu-1 mat gtim

same (sm); de. o ac de vreme; cola oe vs tura oaie san

bou... acela s8 se carte on ocna plait la o seamil de vreme

(Pev:ma.); lira (de) ., nenumerat; paste A. (de multi),

peste masura. (de multi); Trans. din A. stark # IAA

din cale afara: Web% an si scos dart multe 4ara .0

pre boieri 01 pre tart{ (N.-coar.); imparateasa noastrS -i isteata

din
earl. (RET.); 0/ten. mi-am Mont seams, m'am sa-

turat (de mIncare, de bautura, etc.) Socateale, cent: a core oniva seams; a-si cere seams (de
Is stapin), a-sl cere plata, a cere ce i se cuvine (pen-

CUM MI mai e altul, alta: data trifle el, pnsese In gind

a face din tine tin vitiator Ma asp.); n'are (pe lume),

nu mai exists altul la fel.

2. SEAKANUL, SEMENUL sm. 0 Aproapele, de-aproapele: a lb liber vs aS zicA... sa nu aducem suparare

semenulni nostrn (1.-OH.) Cel de o seam., la fel

(cu mine, cu tine, etc.): nioi anal din semenii sal nu era
destoinic sa-1 stea inainte asp.) [semlina].

*SEANTA

(p1. -to)

sf. $odinta [fr. se an c e].

0 0 Partea de

SEARA, 0 s.611.1k (p1. seri) I. sf.

dare sfirsit a zilei, cind Incepe se se Intunece: bite framoasa 0. de primtivarit; mime

Slmbata sears sau

aproape de timpul and InSlmbita ; pe

spre
sereaza; de on .., ()data cu venirea serii: an purees

on loan Neoulce hatman... la

Dumitrasco-Voda, de on
: os as scurteze din
manitstirea lui Aron-Voila (s..cost.);

cale, de cu .0 a plecat of in Unita a's culcat DESEAMold. F IN IANE4NA,

RA sau DisEARA, (IN) ASTA

In seara zilei de astazi Inge

spre sears:

cind vs 11 lode .., sit agtearna pe drum smoald esp.); s'an

dat Inapoi cu steagurile pre dutoll casele Tataragilor... si

(M.-COST.) 0 Mina sears! sears
an stAtut pin' ludo

Mina! ureri la sosire sau la despartire In timpul

serii Timpul de cind Incepe se. se Intunece
ping. In momentul culcarii: nude fi-a1 petrecnt sears?
C) Sears viefii, batrinetea.
11

2. adv. SEARA, In timpul serii: nu Increz niciodatA

sears; cane n'are noroo dimineata, nici sears (Mi.) [lat.

s e r a].
SEARBAD sr SARBAD.

*SEBACEU adj.

g,)

Care e de natura seului;

glande sebacee, glande, In forma de struguri, la rgtdacina parului $i care secreteaze o substanta grass
[fr.].
SEC 1. adj. Uscat, lipsit de ape.: phial ce $1-a
Mont cale pe mijlocul viii este 0. aproape intregul an (SLV.)

11

Gol, desert, in care nu se gie nimic: o nue& molt;

vazInd donna semi a Grecoteiului... ma asteptam la cine

stie ce ursuzlncuri (ISP.) ; tot douS oale-m1 Herb, nna
sem& gi-alts goal& (PARR) ; "-angel see', pu$ca neincarcatil: on Duca sena, la vinat nu pled (PARR); piatri
sena ser PIATRA 1 C) Prost, fere minte; fare

noting., fere Inteles, fare rest: din capul Ulu Ala. ,

on ores sit ti legit cuvinte asa inielepte (ISP.) ; nioi on n'am

lost sea de Intro cei de-o soma on mine (ceo.); vorbe

sec! (E) Lipsit de: se date jos on suflettil plln de ode norm (Iar.) ; cc de minte, prost;
bida... socotind oS este
Trans. mi-e de 40aMB (DENS.), mi-e foame U rya

tru slujba facutgt): let cern seams de Is stApin gi voi...

Vinerea sena, Vinerea Pastilor.

2. sm.., sEAcA sf. Om prost, femeie proasta, lip-

ell -si 1a slue bane de la el (000e.); a da

sitla) de minte: secul do Mita mi-a ascuns blana (BR.-VN.),

a) a da soco-

tealii, a da cont (despre ceva): pe care-I va strati oa

an Mont oft de putin hatlr, on oapul vs da.. (LET.) ; b)

I a declara; a-si da

(despre ceva), a se dumeri, a

pricepe, a se lamuri; a da de
a socoti, a calcula,
a numitra :

o mare mnitime de copaoi... de nu-1 putea

da nimeni de seama (MP.) ; a -si lua seams, a se rasgindi; Pr.
BAWL LID BAGAREC), BAGSEAMA1 C) Cunostinte., rest,

rind: a all seams non! lucre. a-i $ti rindul, rostul, a

se pricepe la un lucru: miovino, eine 'nviltat, Stia seama

is vfnat (Ooos.); 1-a Intrebat despre barbatul et, si tin-sau
li rAspunse ea nu stle de seams lui nimic (ISP.) A
lace
calve, 1-1 (MOM; a-gi lace seams (singur , a-si

3. sbst.

0 In

a) fare folos, In zadar, de geaba:

a mullet In 0.; 1ntrebarile $1 rugaciunile mete be Iliceam In .0,

Act Imi 'Imam gura de surds (Isr..); b) In gol: a da in ;

c) cu gitul uscat: tel opreste cal!, tuseste
a aloe In
in si pre/tent si d& all vorbeascA (DINR.) ; pops Inghiti In 0.
gi, simtindu-si gltul neat, ban dotal pahare nnul dupe altul
(CAN.); Pr 2NGHITi 0 cu cc, cu un vas gol: end o
persosna plena Is un drum 01-1 lase inainte cineva cu vre-un
(Oae.) De
vas sec, nu-1 vs merge bine legindu-1 on
de post; a mince (de) ; bucate, mincari de 0.; zile
de .0; Ind tarts se lace nnmgi on ape, tocmagii slat de
(gu.); slot o mnItlme de grant sari... tritest: mai Coate do-

1130

www.dacoromanica.ro

legile numal on (ION.) ; trei ani sit nu se cuminece Si Paste

toate allele sa manince
adeci Lunn, Plierourea el Vine-

0 Lasat de

Main' sau masa will,

ziva Inainte de intrarea Intr'un post, ajunul unui
rea

(PRV.-MR.)

post mare: ml" -si 1-a abatnt sil nasal" tocmai despre alai

la Mats "mini de pasta mare (ow) ; curind dual oe s'an

ispravit zinnia, care s'an timplat is Metal ...mini de postal
Sim-Pietrului... 1-au =saint pre Antiohie din hatmanie
(N.-COST.) [lat. SICC u s].

SEC4. (sec) 1. vb. tr. 0 A usca, a scoate toata

apa:

un put, o baltd C) A goli, a deserta, a

despuia: versa bani pia. le Beach gi punga el oaPul *1 ma-

duva aaselor Imp.) A slei, a istovi, a lua toata

vlaga: pirdalnicele de batrinete mi-an sent toata virtutea

um) ; slut bolnay. veoine, de-o boali anima, care ma mach
anima, Matti min, a-1
la ani-

Pe picioare (sLv.); CO:

ma, Is float', a pricinui on a simti o durere patrun-

zatoare, sfIsietoare: sa nu-ti secs anima, Cam al secat to

pe-a mea I (IK.-BREL) 0 A ologi: de ciudd... 11 seal o mina
ori nu picior, ca al" -I pedepseasca

(SEZ.).

2. vb. intr. 0 A se usca; a raminea taxa apa: In

mai bine... 1mi trine pans cleat all land... virtutile nnul om
care n'a lost dealt o
; dar nu e meserie care, deed nu
esti
lipsita de or1-ce pdtrundere, sit-ti admit o MIA de

tine 'mut', ca meseria de avocet (BR. -vNJ 0 pl. Fleacurl, mofturi, prostii: oat m'apno acne' sit clteso toots

(vLAH.) ; to gIndestl Is secaturi

el nu vent ca esti on nil Valor in gran& (aunt.) [s e C a].

secaturIle, oil alt.& grill" n'am

ti

ta: (=live semiina, asa vei el were Cool.) 0 A

moil, a rapune, a cosi: pe tinuturile Ini, moartea secera Jumatate din locultorl (CAR.) ; pe linga aoeste pierderi,
o toamete grozava 1i mai seoeri In neeasi iarna (arm) ; holera Incense a secera... on o inteala grozavd (NEGR.) pat.

vulg.

rile 0 A se ologi: De War 11 sent mina, Olnd mi-al

[lat. slccar e].

O SECACW adj. 0 /ten. Cam s e c (vorb. de grit;

$i de alte cereale) (Claus.).

SECACIVNEsf. Uscaciune: mare seceta s'an Dint
In Sari, oft copacii an secat de (GR.41R.) ; aria mantale
se Wean oasele albite de secacinne (CNN.) ; : lncririle... este
dintfiu slut de o banalitate, de o cr ce nu se poate pricepe

(BR.-Va.) [lat. slccationem].

*SECANTA (pl.-to) sf. pc Ori-ce linie sau suprafatit care taie o curbs sau o suII l
prafata; secants unui core, linia dreaptit care taie o circumferentli In doua
puncte (E 4393): Hula AB este secants

oIrcumferentei o [fr.].

SECARA, osAcaRA, Mold. MORA

2. sbst. r Faptul de a secera: .411 grIntul.

SECERATOR 1. adj. verb. SECERA. Care se-

0 SEC.A.Rgr adj.

SecantA.

la alte card

sina de secerat (1

4395):
oarul, dual" ce descarca anon,
se Interns far Ia nrma seceratoarei

-OH.).

SECERATVRA(p/.-turi)
sf. 1 0 Faptul de a s ec e r a, secerat: Raven leg' Fig. 4395. Seceratoare.
la
la vrdmea secerituriel el

nada

La cap pieptene, La true pepene, La

(GOR.),

ghicitoare despre wear

Timpul clnd se secera:

0 Faptul de a secera, secerat: ne-a Fig. 4396.

(psv.-me.); Duca-Voda... cum s'an agent is domnie, au idsat

Fig. 4394.
Secara.

tars In odihna pin Ia vremes sacerii

SECARICA, 0 sAcARIcA sf. 0 V = crirnnati 0

IT 2 Rachiu fabricat din s e c a r a.
SECARITA. sf. O = CHTNEN C) O = PERI-

SECAT 4. adj. p. SECA. 0 Uscat, ramas fora

(N.-cost.)

(C) ear NVSECAT.

baltilor.
2. sbst. Faptul de a seta:
SECATUI, 0 Mani; (-neso) vb. tr. 0 A usca,

a slei, a istovi, a slabi: rupind -o odatd on arendasil oe

secitnian pamintul
; pe fate mai se vac' nrmele pallmilor ce 1-au secdtuit tart vreme (ON.) 0 A stlrpi, a

nimici o livada, o padure, a lazui: (livezile) In too

ad he /nmulteasoll, le swat-unto din an in an an.).

SECATiJRA (p1. -turf) sf. 0 Lucru de nimic,

far& valoare, de nici un folos, de lepadat: !meth)
nu mai 'lean decft diamant1cale, state de mates pi alto seedhot de aoestea (FL.) 0 Om de nimic, netrebnic:

0*

Faze a lunii (Ind apare pe cer In forma de sece-

re [lat. sIellem].
SECEREA,

SEOERICA

1_3

(p1

-rele) Si. C) dim. T,

LE

sorERSRE

11?4,=-st %OM,

sikunTTA O.

SECERIS f
apa: apa nu ayes nici plc, teal Minna era
(cAi.) . (p/.-Saari) sn. r //
on total
O Culesul bu- spill
O Golit, desertat, despuiat: a gdsit Sara
In belangul ei (1.-cl.) O Sleit, istovit, rams fora
catelor de pe
vlaga: de linter' 0 SfIsiat, Indurerat: dra- cImp, secerat,

gutul se duse ea inima 9.1 (owe.) $7

Secere.

ice ;a1turn
@ snopi... la vremea de secera,
pe acela, de-1 vor prinde, se -1 bata pi sa-I is hainele taste
peols
cola

(RMT.).

$9112 0 [secara].

a. sm., SECERATOARE sf. 1 Om, femeie care se-

cera: Wean Turd! sub palopele Rominilor, cum cads Italia

sub (insole seceratarilor
3. SECERATOARE sf. r Ma-

WLAH.) ;

Trans. = sEcActu: cnmpdrdtorlul nests se mai nit"' o

leach la grin pi parIndu-i-se cam , ba pi cam doiunos,
MESS

(Vom).

can't'', se vede lima ca o mere de argent

onsIctik 0 0= CHI-

Fig. 4393.

cera: Nevasta seceratoare, Ce secera vara la soars, $1 mil loan' nu to doare P

Lelith seceratoare, Ce esti Orilla de scare, Pune secera 'n phmint, Sule-te is deal cu vint

pe care va secerat plinea alba.

SECERE, sucERA (p1.-ri) sf.
0
Unealta agricola alcatuita dintr'o lama
de otel semicirculara, cu taisul dintat,
si un miner de lemn, cu ajutorul careia
se secera pe Gimp grInele, porumbul,
etc. (0 4396): spre rasarit, In limpezisul

sbtrcita; infrateste mai mult dealt

grlul si tulpina ei trece adesea de
2 metri Inaltime; din faina ei se
face o Wine mai putin hranitoare
dealt cea de grlu (Secats cereale)
4390
Or --ALBA = aLac
[lat. s ecal el.
SECAREA sf. i 0

[s ecar a].

SECERAT 1. adj. p. SECERA.

acid In Imp mandragora (PAL.) 0 Clmpul

sf. * 0 Planta din ram. gramineelor,

care se deosebeste de grill prin coloarea si forma boabelor, care sInt
cenu$ii, lungarete si cu pojghita.'

MEN C) O = MOLDRA

slcIlare].

SECERA IIr EIRCERE.

zes% (ISP.)

pus to canna (IK.-BRS.)

3.

SECERA, 0 EIACER4 (-car) vb. tr. 0 1 A taia

(grInele) cu secerea: n Beni; (7): Fdt- irumos Insa 11 gones el-i secera on palms ott pe buruienile eels role (ISP.,
O d A aduna grlul, bucatele de pe cImp, a recol-

allele lui Petru -VodS, mare seceta s'an Mout In tut, oft au
secat toate izvoarele (olt.-n.); piralele secase de o seceta gra-

A se goli, a se deserta 0 A se slei,

a se istovi, a-5i pierde toata vlaga: i-au secat pute-

SECATIV adj. Uscat, 1.1SCatiV: tine se haraneste

(JIP.I [s e C
(u s) C a-

bine... nu e bolnavidos, sabred pi

recolta
El
4397); CO: se-

11.4 4\14
toutimmoi

Fig. 4397. Secerit.

cuff, o1nd au 'Ant

oe

de vieti se 'noinge, an rupt-o de Ina

(VLAH.)

Timpul clnd se culeg bucatele de pe cImp, epoca

recoltei [s ecer a].

0 SECERVICA,sAcErtwcA
dim. MERE.

f. Tr.-Carp.

sABruA 0.
0 SECERUIE sf. Ban.
*SECESION sbst. Tendinta In arta de a se departa de Utile idealismului $i de a se apropia tit
mai mult de realism.% naturalism [germ.].

1131

www.dacoromanica.ro

SECSEC

*SECESIONTST 1. adj. Privitor la secesion: ascuns care permite numai celor ce-1 cunosc sa se
SEC- dam
forme pe care nova arta il a Apusulul se cilimeste a serveasca de obiectul din care face parte: nn serSEC le desooperi
astazi IIRG.).
tar on In -.: loc. adv. Intr'ascuns, In taina
g. SM. Partizan al tendintelor secesioniste In
arta [germ.].
*SECESIVNE sf. 0 Act prin care un Stat care
face parte dintr'o federatie se separtt de aceasta;
razbolul de
incercarea de secesiune facutti, In

1861, de Statele de Sud ale Uniunii americane [fr.].

SCETA. (p1.-te) sf. Uscaciune mare din cauza

lipsei de ploaie: In anul 1660 e o aria gi uscaciune In

toatS Moldova, cit nu se gasegte frunza pe own (VLAH.) ;
nioi spa nu era ou Indestulare, flindoil pIraiele secase de o ds

grozava asp.) [lat. vulg. s IccIta = clas. sic c it a s].

SECETOS adj. Prea uscat din lipsa de ploaie,

cuseceta: vor fi de pururea Insittati rii llpsiti, oa si

cum are fi Intenn loo sg ?Ara de apA (pev.-ma.); primilvara,
nine ande Intliu brotAcei olntInd, sit se dea de trei on poste
oap, ea sit nu tie anul (GOR.).

SECHESTRAL (-trez) 1. vb. tr. C) es A pune sub

sechestru C) A tinea Inchis pe cineva In mod nelegal, a nu lasa sA iasa dintr'un loc A dosi.

2. vb. refl. A WI singuratec, departe de societatea oamenilor [fr. < lat.].

*SECIIPSTRU (p1.-tre) 1. sn. tl 0 Darea In

pastrare, Incredintarea unei a treia persoane a

unei sume sau a unui lucru litigios, printr'o hotarlre a justiVei sau prin Invoirea partilor, pina se va

judeca sau se va hotar/ cui apartine de dr.ept:

partea interesata... va pntea, de data on intentarea aotiunii,
sa cearA a se pane
asigurAtor asupra averii mobile a

debltorului sau (con.-cOM.) Lucrul sechestrat.

2. sm. Depozitarul unui lucru pus sub sechestru

[fr. < lat.].
*SECHTN sm. * Veche moneda italiana de our

avind valoarea unui galben, care circula $i in

Orient [it. z ec chin o].

[lat.].

SECRET4 (-etas vb. tr. A produce secretiuni:

*SECRETAR 1. sm. 0 Cel Instacinat sb stria

floatul seoreteazA Dena [fr.].

scrisorile pentru o persoane In serviciul careia se

afla; de ambasadA, persoane numita de guvern cu
Insarcinarea de a redacta depesile unei

ambasade Persoana care redacteaza procesele-verbale ale unei adunari:

...n1 Academie! romans

0 CD

-general
de Slat, ministru
(al mini mi-

nister, at and prefix:tart, etc.),

functionar superior care

este $eful birourilor intregii administratjuni, tine

corespondenta si expediaza
ordinele emanate de la ministru, de la prefect, etc.

0 0 ml

nnei primArii, cel

insarcinat sa tie registrele

unei primarii $i sit libereze

extracte.
2. (pl.-are) sn. rir Birou
Fig. 4398. Secretor.
de scris sau In care se pastreazA hirtii (1:1 4398) [fr. s e c r t air e].

*SECRETARIAT (p1.-ate) sn. 0 Functiunea

de secretar Timpul cIt se exercita aceasta
functiune Localul, biroul unde secretarul
unei administratii 1$i pastreaza registrele $i unde
expediaza afacerile ce privesc administratia sa
[Zr.].
*SECRETORM adj. p Privitor in secretiune:
[amide secretorii [fr.].
*SECRETIVNE sf. ef Proprietate ce au unele

SECIU (pt.-eittri) sn. Pasune pe un loc unde

s'a taiat padurea: seciuripline de brusturi (LUNG.) ; 0. la

glande de a forma din materiile imprumutate de la

singe substante lichide, umezeli normale ale corpului: lima este o ti a ficatului [fr. < lat.].

spini, bolovani, etc., unde stau oile noaptea. [srb.].

;SECTUT (-peso) vb. tr. * A taia padurea: pre la

*SECTA (p1.-te)sf. O Totalitatea adeptilor ace-

mnnte e looul Inverzit de pe nude s'a Witt pAdurea gi an

tames bntnol neofiratt up.) p Loc Ingradit cu crengi,
oodrul Cosminnlui ea treacA, se temeau de tArani... sa nu
seciueasca pildnrea asupra for (GRAM.) [s e C i u].

*SECOL (p1.-be) sn.,

num m. Veac, ras-

timp de 100 de ani: ml el sus-lea a Inceput In anul 1900

el se va termina In anul 2000; seonlil din istoria acestei
lumi... ar II online (EMIN.) ; ~els viltoare, posteritatea
Epoca nn de lumlni Aft din
sari, a avea

ideile, cunostintele, obiceiurile, credintele, preju-

decatile timpului in care traeste Epoca In-

semnata prin evenimentele istorice ce s'au desfasurat sau prin lucrArile de seams, literare sau artistice, ce s'au produs In aces vreme:
hu Perla, al lui August, al lel Leo al z-lea si al lui Ludovio al
ziv-lea slot cele patru marl
literare ale Europei IT

Spatiu de timp care ni se pare foarte lung: nu to -am

[lat. saeculum].

SECRTU = mew.

leia$i doctrine: Note filosofilor, stolcilor Totali-

tatea persoanelor care Imparta$ese o dogma sau

o opiniune privity ca eretica sau eronata [fr.].
' SECTOR sm. 0 oth Membru al unei secte, In
spec. al unei secte reiigioase Partizan aprig,
membra fanatic al unei doctrine [fr.].
*SECTATOR sm. Cel ce profeseaza principiile
unui filosof, unui Invatat, doctrinele unui eretic,
etc. [fr.].
*SECTOR (pt-toare) sn. q /1/4 Ori-ce portiune
din suprafata unui cerc cuprinsii
Intro un arc $i cele douii

raze care ating extre-

mitecile acestuia ( .
cleric,
4400)
solid format de un sec- s.

*SECOND._ ler SECVND...

tor de tern care se Invtrteste In jurul unui

SECRET' 1. adj. C) Ascuns, cunoscut numai

prin el; volumul lui este

vitzut de tin

SECRET' = MONET.

de unui singur sau de putini in$1, tainic: o snail%

a; un plan a pAstra ml; aria u$6.ascunsit, nevazuta, cunoscuta numai de cei ce Iocuesc In aces
casti.

Ili 4y Fondurl e, fonduri de care dispune un

guvern faro a fi nevoit sa dea socoteala de Intrebuintarea for Care lucreaztk pe ascuns: polltie

a.

2. (p1. -ate) sn. Ceea ce trebue tinut ascuns, ce

nu trebue spus nimanui, tainti: randurile tale Il =mitres, vor sa staked In ole In! (VLAH.) Ceea ce

nimeni nu stie, nu poste sa patrunda cu mintea:

naturii CD Loc separat, celula izolatil unde
se Inchide un arestat spre a nu putea comunica cu
nimeni: 1-au pus la

Mijloc cunoscut de o sin-

gura persoane sau de prea putini insi de a face anumite lucruri In stiinte sau In arte 11 0 Mijloc,
procedeu de a izbuti lute() anumita Intreprindere:

...ail de a se Imbogati C) Partea cea mai de seamti $i

mai grea a unei arte: el vollticei 0 Mecanism

Fig. 4,too.
diametru care nu trece SeLr4s3f99eric. Sector
circular.

egal cu a treia parte a produsuiui dintre zona

care-i serve$te de butt. prin raza lui ( 4399)
* Instrument de astronomie pentru a masura
unghiurile 0 Portiune dintr'un ora$ Dk PorCD

tiune dintr'un loc fortificat pus& sub ordinele unui comandant militar [fr.].
SEC TIE. s/. 0 0 Despartire dintr'un oras pusti
sub supravegherea unui comisariat de politie

Comisariat de politie, localul unde functioneaz&

un comisar de politie: am legit pe dinoolo, pe fereastra,

ca sa dap de gtire la ds. (CAR.) [PUS. sekcija< Zr.].

*SCTIE, me- sEcTiuziE.

"SECTION.A. ( -ones) vb. tr. A Imparti In sec-

tiuni; a Imbuctliati [fr.].

*SECTIVNE, =TIE sf. 0 Despartire, despicare, taiere:
anal nery 0, Linie dupe care
doua solide se tale; plank, aceea pe care o formeaza un plan care tale un solid; seotiuni coulee,
elipsa, cercul, parabola $i iperbola ce se pot ob-

1132

www.dacoromanica.ro

tine Mind un con drept circular printr'un plan

0 Desen geometric Infiltis Ind o clAdire presupusa

ce ar fi ttiiata printr'un plan oare-care, mai adesea
orizontal sau vertical (ID

mult acasii, Gunk 0 Care se face, care se exer- SEC

cits fere a pleca de-acask: vista, mune&
Trope e, care nu -5i schirnba garnizoana, care nu S E I
se pun In campanie [fr.].

subdiviziunea unei cArti, u-

subt anumite consonance spre a le da un sunet

4401) 0 Diviziunea sau

nei opere, unei socoteli, u-

*SEDTLA1 (p1. -le) sf. Mica virgule care se pune

nui catalog, unei colectiuni

0 Fie-care din diviziunile

suierAtor; in limba romana se pune sub a si t (8, t);

In limbile francezA, spaniola si portugheza se pune
sub o (o) fr. cdille< sp.].
SEDTLA, Fe- SADILA.

JumAtatea unui pluton sau

unei companii de infanterie

meaza pe fundul unui vas In care se afla un lichid;

drojdii 0 aka Depozit format de apele marii, ale
unui lac, unui fluviu, etc. si alcatuind straturi succesive In care se gasesc Ingropate ramasite de ani-

unui tribunal, unui consiliu, unei administratiuni,

unui corp constituit 0 )4

*SEDIMENT (p1.-te) sn. 0 Depozit ce se for-

[fr. < lat.].

*SECUSTRI.T... SEC13F0-

STRU...

*SECULAR adj. 0 Care

Fig. 44or.
poet. Care exists,
care traeste de veacuri, de foarte multa vreme,
se face din 100 In 100 de ani Sectiunea unei cladiri.

vechiu eft lumea: intram Intr'o allure mare si frumossA

o/LAH.1 C) Laic, rnirean, care traeste

In lume; temporal: clernl ,. inrisdictinnea rb, justitia civil& 0 Bratul puterea justitiei civile
[lat., cu sensurile fr. s tz cula ir e si s eculi er].
*SECULARIZA. ( -lzez) vb. tr. A face secular; a
face sa. reintre in domeniul puterii civile un avut,
de steiari

un privilegiu eclesiastic: Ctuta-Vodli a seenlarizat In

1868 averlle mtinastiresti [fr.].

*SECULARIZARE sf. Faptul de a seculari z a: averilor ratinastiresti.

*SECTIND, e SECOND 1. sm.

Ofiterul rare comanda pe un vas, dupe cApitan: locotenentele de easel
Laurent era secondul corvetel (1.-011.).

2. sm., SECONDS (p1.-ae) sf.

J Vocea a doua, in

cintarea cu vocea sau cu instrumentul: Rtisunti Ira -

moe din oorde Ale tale dub,' acorde, 51 scoate acele glasurl,
Soprani, secnnde si basuri (rANN) [fr. second]

*SECUNDA, e SECONDS (-dez) vb. tr. $i refl. A

(se) ajuta (ulna pe altul); a favoriza, a sprijini [ft.].
*SECTTN-DA (pl.-de) sf. 0 A saizecea parte din-

tr'o minute de teas sau de grad (Insemnatil pre-

scurtat:") j Interval care urmeaza (WO

unison si precedb terta; maiora, interval format

de doua semitonuri; minors, interval format de un

singur semiton [fr. second e].

-SECUNDANT, d SECONDANT sm. 0 Martur In-

term duel: roota duelului se hottirt de secundanti (ALECS.) ;

mini dim 'neap., secondantli mei se vor Intelege en d-ta (ALECS )

Ajutor, sprijinitor [germ. Sekundan t].

"SECUNDAR adj. 0 Care vine In al doilea

Terenurl a, totarind, laturalnic, accesoriu 0

litatea terenurilor triasic, liasic, jurasic si cretaceu
* invicomtnt trivatAmIntul intermediar Intre
cel primar si cel superior; Qcoalit a, liceu (de bbieti
sau de fete), gimnaziu, scoalk in care se predb. InvatArnintul secundar; prolesor profesor de liceu,

de gimnaziu, de scoala secundarli Care se

produce In al doilea rind In ordinea timpului: sootdenials e ale unei boats [fr. < lat.].

SECVNDO adv. Al doilea, In al

doilea rind [lat.].
SECURE, t sAcurtE St. vir Topor
ce slujeste la doborltul copacilor din
pb.dure, la scurtatul lemnelor si uneascutita

(ZNN.) ;

sedio].

*SEDUCATOR j. adj. verb. SEDUCE. Care se-

duce, ademenitor; amagitor, inselator: era Wet

!rums, vioin pi Is vorbS (VLAH.)

B. sm. Cel ce seduce, care amageste, care scoate

din minte pe cineva prin vorbele, prin purtarea

sa; amagitor.
'SEDUCE (-due) vb. tr. p A face sa cadA In gresalii, a abate de la datorie, din calea cea dreaptti;
a scoate din minte prin ademeniri, prin vorbe a-

magitoare p A Inchita, a fermeca, a ctstiga de

partea sa (prin farmecul vorbei, prin purtarea sa,
etc.) [lat.].
*SEDUCTIVNE sf. 0 Faptul de a seduce; ademenire; amAgire 0 Farmec, atractiune: seduetiunile arta! [fr. < lat.].
SEFERTAS (pl. -asuri sn. Serviciu
de mai multe cratiti si farfurii de metal, asezate una peste alts, alcatuind o
coloanA cilindrica, In care se transportA bucate de la birt, de la cazarma,

etc. (13 4403) [to. sefer t as y].

SAPTEA.
SEFTEA
SEFTEREA. yyc SAPTEREA.
'SEGMENT (pl.-to) sn. p Portiune
determinath dar nu izolata dintr'un

tot: tie -care inel din corpul unei insects este

un
A, Portiune de cerc cuprinsil Fi

intre un arc *i coarda lui (0 4405); a' g 44

eerie, volumul cuprins Intre suprafata
unei sfere si doua planuri secante
paralele (0 4404) [fr.].
nn
SEHASTRU... PeA
smAsnar...
4i:311)siamatri p1. X

0 InMuntenia: Corp

el coada smith a

Fig. 4404.

Fig. 4405.

AMB. Segment
armata alcatuit Segment
de cerc.
'sferic.
din lefegii strAini, sub
comanda unui polcovnic (Intocmit de Mateiu Ba-

de

sarab): seimenii eSISri Inarmat1 gi Imbracat1 In halite

roan Si motor! galbene (vn..) 4 In Moldova: corp

role Cu nitiminchi de Iloricele (VOR.).

"SECURITATE sf. SigUrant5.: se bucurs de cea

(1. -OH.) Ur. < lat.].

"SEDATpI adj. $1 (p/.-lve) sn. F (Medicament)

medicament compus din
camfor, amoniac si apa sb.ratil [fr.].

I,

SEDRLCA. Pr SADELCA.

"SEDITIVNE sf. Razvratire, rascoalA [fr. <

lat.].
*SEDIU (pl. -all sn. Resedinta, locul unde e stability o administratie, unde domina un lucru [it.

La Turci: o diviziune
a corpului ienicerilor

SECURICE, SECURICA, t SACURICA

(p1. -role) sf. 19'' dim. SECURE: Asta sacurial Poate pe drum JO vii prinde bine Fig.
(BD.- DEL.); S's tient noniizeci Si nonii de seenSecure.

care alinA durerea; suit

SEDITIOS adj. p Care is parte la o rtizvra-

tire RitzvrAtit: spirit RAzvrAtitor, care

Impinge la razvratire: striate seditloase [fr. < lat.].

MENI,

Rent rSu pAdurlt (zNN) [lat. securis].

mai mare liniste el

[fr.]'.

SEEMAN, si(I)MEAN, mai adesea

ori la cioplit (13 4402): la lemnul tare,

trebne

male, de plante, etc. [fr. < lat.].

*SEDIMENTAR adj. ad Constituit dintr'un sediment; terenurile sedimentare *Int asezate sub
forma de straturi In scoarta sau pe suprafata
prunintului; numai In acestea se pot gasi fosile

SEDENTAR adj. 0 Care mai adesea lade pe

loc Care nu prea iese din cask care stii mai

analog care servea de garde Curtii domnesti (im-

partiti In 'raiment hiltmaneeti si seimeni agesti): abia se

terminase povestirea aceasta St deodatS intro un selmean
*Wires (riL) ; In sailer Imblan stre1i de arnliutt si de

Omani (NEOR.) [tc. seymen pazitor de ogari",

sefii for fiind totdeodata capitani de vinatoare].
$

SEIMENSC adj. Ce tine de Seimeni: m-

amma seimenilor era IMO zidul onrtil 11 se names odSile

selmenesti 03.41.c3.

1133

www.dacoromanica.ro

sErN i SAW.
S E I- :SEES
= SE IB.
SEM SEIVAN sarvu.

$ SEIZ sm. RInda* la grajdurile domnesti: opt seizi

ducean de frin opt oat acoperiti on gale pretioase (atm) [to.

sejis].

t SELAMLYC (pt.-boort) sn. 0 Salut (dupit obi-

ceiul turcesc) O Inctiperile dintr'o cash tur-

cease& destinate blrbalilor si unde se primeau vi-

zitatorii: an pima' ei ma dusel In .0 can apartamentul bar-

batulni (804) Alaiul care Insotea pe Sultan cind

se ducea Vinerea la moschee Etc.].
*SELBA. (pl.-be) sf. poet. * Pb.dure: viola selbelor

Wane de pe nmerii de deal (EMU) [fOrMatiUne savantti.

din lat. sl I v a].

stirtanzi,.
$ SELEEZT
o SELEAC adj. S ttrac, sarman: malcula a (VOR.) .
, SMEAR (p1.-hnri) sn.
SELEAF, SILEAP
Briu cu care se firming Turcii, Albanezii, etc. si In
care se Infig diferite arme: am on oe sA to culo la ',A-

mbit, plait a nn pune mina pe seed (1.-011.); Arnantul, scotind un mita din select?... Mon o gaurd in 'Ambit (um) ; era...
twins on no shiest In care (Iran inflate donti san trel pistoale
qi nn tatagan asp.) ; ouconagii nn Wan BA is soape nioi nn
prilei de... a-al Warm sileahnl de la brin Cu pistoale if cn

Weems (1.-on.) [tc. silah arm6."].

$ SELEA.M-CEAUS SM. Reprezentantul Dom-

SENIANA1 (seamAn), 0 sAstAtiA (saman) vb. tr. 0

/ A pune saminta In ptirnInt ca sb r&sartt: grin,
orz, pornmb, oeapit; oft doer nu Raman en grin de ler!, de
alaltAieri, ad on mai fi avut atace on secerittori (cite.) ; an qi
arat on dinsii de an stimAnat ghindi, de au flout dumbritvi
(soca ; pe undo se pnnean (litonstele), rAmlnea locul negru,
oa cind n'ar ti Post semanat nimici nioiodata (LEI.) ; samAna
mazftre din poalele oftmesii (88.) ; our RASART ; (E)
:

clue seaminit vint outage turtuoti A presdra, a

Imprti*tia: flint In calms calve A raspIndi,
a propaga: ace oe nu face alta decit sA semen nra 51
vraiba... nu este bun Roman (1.-eu.); se repezi asupra nnei
cote... semanind spalma on ochii qi moartea cu bratul (ON.);
an samanat moartea in oimpbiie Bulgariei (VLAH ) [lat. s 6-

mlnare].

SEMANAT, 0 sAmAblaT 1. adj. p. sEmANe.

a. sbst. C) Faptul de a semtina; semanaturti

SEMANATOR' adj. verb. snstANal. Care sea-

Cl) Timpul clod se seamAnti.

mana., asemtinator: Italia...

tarile

sEmANA.T9R2, OsAMANATOR t. adj. verb. SEMANAI.

te.].
SELECT adj. Ales, de eta: o renniune

094)

[engl.].

*SELECTIUNE, snizcirs sf. O Alegerea celor

mai bune animate de prasilti cu scopul de a Imbunlittiti rasa 10r: este solul indigen, imbunatittit grin

naturala, supravietuirea unei specii

animate sau vegetate, mai bine adap tate mediului
In care trtieste, In paguba celor mai putin potrivite
acestui mediu si care slabesc Incetul cu Incetul *i
pier cu timpul [ft. < lat.].
(1.-OH.)

111

(;)

SELEMET, SELIMET, SILEMET, SILIA1ET SbSt.

Sctipare, salvare Cl) A scoate la .0, a ruina cu destivirsire, a aduce la sapa de lemn: otiotoda-se woo ta

ai

2. sm. Cel ce seamtinA: SemAnatorli humid, on smut

snbsnoarA, PAseso in lungn1 brazdei pe fragedul pamint
(ALEC84.

3. sEmArrkroARE sf.
TVIa*in4 de semanat;

nului, care-1 precede 5i-i anunla sosirea: ~at Curti!

domneeti intra In teats 91 anunti venires Domnitorulni

semAnAtoare toarte cu

(e)

Greciei (1.1.-COST.).

0 in rinduri, ma*inti agricolii care, trash de

animate, formeaza
*entulete In pamInt In
care cade samInta 1:1

4407).

SEMA.NATURA,

O sAmANATvalk(p/.-tort)

Fig. 4407.
Semlnatoare in rinduri.

sf. O Faptul de a s em ii n a, semnnat Gimp semtmat: de toamna ;

0 de primavara Plantb. semAnattt; grttunte
semtinate: un alma acoperit on flori si on slimintituri

(ON.); pAsarile mAnincA semantitttrile.

selomet, I-a sanest pe kir fannies un tel de growl (Cmt.);

en, ea tiltoare, si tn, oa vital de ourte, pntem In court time

'SEMANTIC 1. adj. Ca Ce tine de sernantic4,

privitor la schimbarea Intelesului cuvintului.

sti-1 sooatem la silimet (om.) [to. seIamet].

SELENIU(M) sbst. .2. Metaloid din familia sul-

SEMANDICOS = SIMANDICQS.

a. SEM4NTICA sf. Stiinta care se ()cup& de schim-

neagrb [fr. sleniu rn].

barea In decursul timpului a Intelesului cuvintelor

[fr.].
*SEMASIOLOGIC adj. = SEMANTIC [germ.].
*SEMASIOLOGTE sf. Semantictt [germ.].

dusii de un curent electric In propriul sam circuit

[fr. < engl.].
t SELIMIE sf. IBI Un fel de stofa de mb.tase [to.

se ocupa cu semnele dupti care se pot recunoaste

boalele [fr.].
SEMEN sm- SEAMAN.
O SEMENTC sbst. Ban. Trans. a, = simmioc: Pe

fului, analog arestuia, de coloare cind rosie, cind

0 SELER sm. m= TviztiA2 [germ. S elleri e].

SELP-INDUCTIUNE sf. 1S Inductiune pro-

selimi].

=
SELI$TE so- SILISTE.
O SLNIC (pl.-Ice) sn. 0/ten. Prosop; clrp5. murO SLIN.A. (pl. -net sf.

dard, otreaptt (C1AU$.) [comp. SE-

*SEMEIOLOGIE sf. F Partea medicinei care

coasts on ., Snie-o mindra qi-un voinio (Nov.).

*SEMESTRIAL adj. C) Care se face-, care se

IntImpla la sfirsitul fie-carui semestru Care
tine case luni: concoct'

[fr.].

*SEMESTRU (pl.-tre) sn. 0 R&stimp de sase

luni consecutive Rents sau pensiune plbtibilb. la fie-oare *ase luni 0 is SlujbA de *ase luni,
frecuentarea unei scoli timp de o jumAtate de an
[fr. < lat.].
sEmgT, t anal, Mold. Bucov. Trans. sum= . adj.
Ind' tiznet., cuteztitor; trufa*; arogant, obraznic:

NIC] .

*SEMAFOR (pl.-re) sn. Un fel

de telegraf aerian asezat pe
coaste sau pe bin iile drumurgor

de Fier spre a semnala sosirea,

on manevrarea vapoarelor sau
trenurilor
4406 fr.].
sAmANs.
SEMANA'
[
(samAn) vb. intr. Q A avea aproape acelasi chip, aceea*i Infilti*are, a fi aproape la fel, asemenea cu ceva sau Cu cineva, a

until din ei, oare era qi mai comet, se hotarl ad se tie de input

oioblinasului oar.) ; on departe de dlnsul, nn plop stribun

lei inaltase spre nori crestetul Bernet (0oos.); din zi in zi
luraea se taco mai sumeatit (ALEC13.); MAI bad% on nand
ore}, CO to tli asa sumet P (1K.-BRS.).

a. adv. Cu semetie, cu IndrAznealli, cu trufie:

aduce: seamand cu mine, seamana ca

don& ploAturi de spa; el semAnau alit
de mutt, tacit nu ounoetea nimeni care

lob dA cdcinla pe sant $1-ti raspunde

sint Vilcean (vi-A1.1)

SEMETT, # SIMETI, Mold. Bucov. Trans. EMMETT

este fin de imparat qi care de rob OSP.) ;

(-Oen) vb. tr. si refl. Cl) A (se) face s eme t: boierii,

are cut sit semen, se zice despre Fig. 446. Semafor.

Pre carts bogatia 11 sumetise, incepnrit a ambitions domnia

baiettil nu e ala prost ott seemana (NUM.); sameni a fi qtiind

de undo ea lei Warta gt uncle A-1 put (cao.) ; precum se vltd,
seamAnd sA fie nista talpizi, de vreme ce an aprins rogclina
in cap Men ; in lase slintitmlni abbe putnt face cove care sit

ott se semetea in puterea lui OSP.) ; tine s'a tras cn el in

deget... a done oartt nu s'a mai snmetit tvtAK)-

cineva care are acelemi apnea turi Cu cei din neamul lui A artita, a pares:

Mai semen a BMW& lisp., [lat. simIlare].

(NEOR.) A lua Indritznealtt, a Indrtizni cu Incre-

dere In sine, cu trufie vrn sit -g1 rich de dingii, pentru

SEMETTE, tSIMETIE, Mold. Bucov. Trans. SurnE-

sf. Indrazneala prea mare, cutezantti peste

nittsurti; arogantb., obrAznicie: at nostri izbirit on
TIE

1134

www.dacoromanica.ro

`SEMITIC adj. Ce tine de Semiti. privitor la SEM-

semetie pe Turd al Titter' (BAIL.) ; nu Inn oe... copillireasca

semetie to !ace ae-ii ridici !mutes el sA mut' talnic In jural
ilia (VLAH.) ; trebue pedepsit aspru asemine sumetie, ca sii
ramlie pild& la Moldoveni (ALECS.) ; nebuneasca Ini sumetie

limb& a [fr.].
Semiti: tip
"SENIITISM sbst. O Caracter propriu limbilor SEM

1mpAratul Rusiei (NEGR.) [s e m c t].

matati de ton [fr.].

se

siArmit In sfirsit de statornica cumplinire a luiPetru I,

`SEMI - ,prefix ce se pune Inaintea un or substan-

tive sau adjective, spre a le da Intelesul de (pe)

jumal ate)" [lat.].

"SEMICARTURAR sm. Om ce se dffi drept carturar, drept invatat, dar care are numai cunostinte
superficiale, semisavant [s e m i + cartura r].

"SEMICARTURARESC adj. De semicar-

turar.

*SEMICERC

( pl. -cercnri)

0 is( Jumlitatea unui cerc

sau popoarelor semitice 0 Rasa semitica [fr.].

*SEMITON (7)1.-tanari) sn. 1 Valoarea unei ju-

"SE.MIVOCALA. (p1.-1e) sf. 47 Vocala care nu

are un sunet deplin, ca vocalele obicinuite, $i nu
se poate rosti decit Insotita de o alta vocalic, cu
care formeaza un diftong: e, 1, o Si n din cuvintele

ceas", dot", noapte" si , san" slot

vocal b].

[s e in 1

*SEMIZEU sm. Z; Erou mitologic nascut din-

tr'un zen $i o muritoare: persoanele dramei satirice ell-

sn.

nesti... erau alese printre samisen Si eroii poemelor ciclice

(ODOEI ) [semi+ zeu].

SEMN (p1.-ne) sn. O Ceea ce se face sau se pune

4408) 0 Sir de oameni, de cla-

diri, de obiecte, etc. asezate In

forma unei jumatati de cerc: de

mai usor: se apnea sA mute din loc ~ale de hotar (PAC.)

tului porneste In sus la deal...o mill-

priceaph un lucru; a nu mai da semn(e) de viatA, a)

a nu mai da vesti despre sine (vorb. de cineva

Intr'un loc, spre a se recunoaste, spre a se regasi

fur Impreiur lumea pestrita de toate

treptele std In (CAR.); de la ,..111 portime de

c e r c].

strade

(I.-GH.)

[s e m i +

O Ceea ce serveste ca sa se cunoasca, ca sA se

Fig. 44o8.
Semicerc.

care e dus departe); b) a nu mai parea ca traeste:

*SEMICIRCULAR adj. ED In forma. de semi-

canale In numar de trei care alcatuesc partea superioara a urechii interne [fr.].
"SEMICIVILIZAT adj. Pe jumatate civilizat:
cerc; canale

e inourcat in trebi oe nu-I Iasi a cultiva cunostinta locuitorilor semicivilizati din care se alcAtueste populatia acestei ea-

/Male (NEGR.) [semi civilizat].

*SEMICIVILIZATIE sf. Civilizatie nedeplina,

jumatate de civilizatie [s emi + civilizati el.
SEMI*SEMICONSON4NTA (p1.-te) sf. 4i

vocALA [semi +consonanta],

"SEMIDIRECT adj. Pe jumatate direct: tren

(eras) lesinati de !came... abia mai dind e de viatA osr.1

O # Urma: pinA astSzi se cunosc nue ,ce de acelui aid,
Mut de Anastasie, impAratul Tarigradulni (N.-coSv.) C)
Prezicere, prevestire: dacA la masa se versa yin, e
bun ; iar dad{ se versa rachiu, e pagubA (00R.) ; chid rindunelele sboarii moron aproape de cask e w. de ploaie 0

Ceea ce serveste sa reprezinte un lucru: cuvintele

stilt ~ale ideilor ; ..31e punctnatiunii; + este semnul adu-

narii; e algebrice Gest, miscare ce se face spre

a da sa se Inteleaga ceva: a lace din cap; mntii vorbeso prin
0 goi ...Ill croon, reprezentarea crucii
facuta prin punerea pe rind a degetelor la frunte,

pe piept, la incheietura umarului drept $i la Incheietura umarului sting Urma, path, etc.
ce se vede pe piele, rhmasa din nastere sau de pe

[Zr.].

* Jumatatea discului luminat al lunii (

4409) 0 Cornul lunii care figureaza
pe steaguri, pe cladiri, etc. ca emblem& a popoarelor musulmane 0 [r)
SEMI:LUNA. (pl. -no) sf. 0)

urma unei boale: are... de vArsat II der- Tinta uncle

se ocheste cu o arms de foe: a da la

O Minune,

manifestare a unei puteri supranaturale 0:) Fenomen ce se arata uneori pe cer $i care e socotit

Turcia: nu Man puterea semilunii sA -ii

Intindli mai departe valurile-i cotropitoare

ca o prevestire: in 16 Octombre de dimineatll, nn

(vI aui.); aceastA caste... e aceea ce o !Wolin Fig. 4409.

de ante on trials semllunii (NEGR.) [s e m 1 SemilunA.

cense vent a mai imbArbAta pe crestini (3ALc.); on s'au pomenit pentrn

ceriului canals s'an timplat mai 'nainte
de aceste toate rauttiti (4.-cosr.)
* Fie-care .lin

lune [fr.].

pe

1 u n a].
*SEMILUNAR adj. Care are forma unei semi-

*SEMINAR (p1. -are) sn. Il 0 Scoalft secundara

pentru tinerii cari vor sh. se feed preoti 0 Elevii

unui seminar 7 $coala practica; lucrari practice Mcrae la o universitate: pedagogic; .ft,111 de iilologie romanicil [fr.].
*SEMINARIST sm. i Elevul unui semina r.
SEMINCER sm. 0 & Arbore ce se lash in pamint, and se taie o padure, ca din semintele lui sa
crease & alti copaci 1 Ciocalau de porumb nedesghiocat, pastrat pentru samInt, a: se duce
noaptea si ia din trei cosere cite doi -1 (voe.); tot desMolnd
amindoi pannsile de pe

mi-a povestit omul pa rind toate

(GRIG.) .

SEMINTIE sf. O Trib O Generatie: din Elm

cele douasprezece constelatiuni ale zodiacului:

taurulni Pe e adv. Dupa en se pare, probabil:

inima le spunea cA Spinul nu le este vAr, ci de aceea

nu-1 putean mistni (am) [lat. sIgnum].

SEMNA.1 (-nes) vb. tr. A Insemna, a face un

s e m n, thind cu cutitul: pre Joldea... dacA an swat

Alezandru-Voda, I-an semnat la nag ci 1-au dat la oAlugiirie

(311.-On.); de va tura si a dons oarA, atunce sA -I Beninese is
nas de o parte (Pay..N3.).

"SEMNIN2 (-nez) vb. Ir. A iscali, a-$i pune iscali-

tura [fr. sign e r, refacut dupa s e m n].

*SEMNAL (p1. -ale) sn. 0 Ori-ce semn ce se face

Intre doubt sau mai multe persoane, Intelese intre
ele, spre a-$i da de stire ceva .0111 acela Insemna In

ostire pomace stingerii tnturor locurilor (BRAIN.) ; ea,f) mari-

time El 4411) ; er hutRmA 0 70Ada .411, a da

si din fate Ini Latin crainl, slut din in" nascuti doi &Esti,
anume Romul $1 Rem (a..coar.) OO Neam, popor: TAtarii, semintia co trilla mai nnmai din %furl ci prAzi, nA-

vAlirA In Moldova (iSP.) [samInta].

*SEMIOLOGIE = SEMEIOLOGIE.
*SEMISAVANT 4. sin. Semicartu-

rar.
a. adj. Semicarturaresc [s e m i +

savant].

"SEMISFERA (p1.-re) sf. l4 Jumatate desfera (04410) [semi--Fsfera]. Fig. 4410.

*SEMISON ad). 47 Se zice despre vo- Semisfera.

Fig. 441x. Semnale maritime (dupA codul international).

mivocale: i din vol" sin din , bon" scot oce [s e m i+ S o n].

*SEMIT sm. Numele popoarelor din Asia $i

Intlia pilda Ceea ce provoaca un lucru sau

vesteste un lucru care trebue sit Inceapa: sosirea

calele care se pronunta uneori ca se-

Africa (Evreii, Arabii, etc.) care erau socotite ca

se trag din Sem, fiul cel mai mare al lui Noe
O Pr. ext. Evreu [fr.].

acestei Domn in Bucuresti a lost .411 a marl calamitliti

pentrn card (1.-oH.); Intern cuouluieste,w1 primaverii [fr.

signa 1, refacut drip& s e m n].

*SEMNALA. ( -lez) 1. vb. tr. 0 A da semnalmen-

1135

www.dacoromanica.ro

sEm_tul unei persoane: -, Pe olneva politlei A atrage

luarea aminte: ., nn 'apt remarcabil A vesti, a
S EN da de veste printr'un semnal: inimical.
D. vb. refl. A se distinge, a se face vestit [fr.

rele In , va fi vreme bull (GOR.); Inceatgrnl olipea... In

toad nemArginirea ~alai albastra (t_vu.) ; (ca) din
din

Mar

signaler, refacut dup, s e m n].

*SEMNALMENT, sumamagrrr (p1.-te) sn. Descrierea amanunt.ita. a Infliti$arii unei persoane, spre
a putea fi recunoscutti: de trial aft nu mor necnnosont
de nimeni, mi-am dat signalmentele (0.-zAisF.) [fr. s i g n a-

chid In chid tuseste ...

(VLAH.)

refacut dupa s e m n].

[fr. significatif,

*SEIVINIFICATIVNE, sEmNrneAvm sf. Inteles,

Insemnare, sens [fr. sign if i cat i o n, -refAcut

dups s e m n].
SEMUT, 0sAranT (-nese) vb. tr. A asemana, a lua
pe unul drept altul din pricina asernanarii: toatil

oastea vorbea de Ingernl Doranulai... 41-1 semuia on strAinnl

care vents la blserica nee.) [s e a m a;

comp. AMAMI I.

SENAMECHIE,

SENANICRIE,

SININICHIE sf. 4 Frunzele ($i pli-

staile uscate ale unui arbust din

Orient (Cassia acutifolia,

Intinse, era In capul gu-

*SENIOR 1 sm. 0 Acela care, In evul media, 51.500

avea autoritatea feudal& asupra unui domeniu si
locuitorilor de acolo Pr. ext. Stapin, stapinitorul unei tart, domnitor Persoana din Inalta
nobletli, boier, mare domn: di carpi.

3. adj. Mai batrin, eel batrin (in opoz. cu Ju-

nior cel (mai) flax") [lat. senio r, In parte cu

intelesurile fr. s e i g n e u r].
*SENIORIAL adj. (Ce tine) de senior, boieresc,

domnesc: pregAtirile de vInatoare In ourtea castelulni

(oom) [fr. seigneurial].

*SENIORIE sf. 0 Autoritatea, drepturile seniorului In cuprinsul domeniului sau Titlu

de onoare: Senior's voastra [fr. s e i g n e u r i e].
*SENS (p1.-suri) sn. @ Inteles, Insemnare:

afire sari acute aparitinnea unui non roman de mare sensatie (VLAH.)

(In Franta, etc.): adunare

legislative, constituita din

.
membrii alesi de colegiile Fig 4412.
Senamechie.
electorate si din senators de drept, care consti-

tue, Impreuna cu Camera deputatilor, reprezentanta nationalttsi voteaza legile, budgetul, etc.
0 Localul in care senatorii tin sedintele [fr.
< lat.].
*SENATOR sm. 0 Membru al Senatului [fr.

< lat.].

*SENATORIAL adj. 0 (Ce tine) de senator:

.4

[fr.].
*SENATLTS-CONSULT ( -turf) sn. p Hotarire,

decret al senatului roman [lat.].

SENEMECHIE = 8ENAMECHIE.

O SENIC pl.-ce) sn. Often. (D Prosop, stergar

Pinze de tort in care se pune cenuse si apoi se

toarna apa fiarta, pentru a face

le$ia (mos.)

[comp. nixie].
*SENIL adj. BatrInesc, de batrin, ce tine de batrInete: boalii A [fr. < lat.].
"SENILITATE sf. Slabire a corpului $i a mintii
de pe urma batrInetii [fr.].
SENIN 1. adj. () 0 Limpede, curat, Sara nori
(vorb. de cer): (And oerul e .. spre miazilai, are sA fie vreme
Mina (00R.) vreme .4, tulip frumos, cu un cer senin 5 0 (i) Care dovedeste o mare lini$te sufleteasca: (Ii) Assume._ cn fats A, almbind on dragoste
Massa W.) 0 Neturburat de nimic, pacinic;
splendoarea adevA-

mini $1 frumoimlni (I.-os.); aoolo 1-am onnosont cea mai

11 mai !ramose& parte a vietli Ili (VLAH.).

nftatem].

nari, etc.), a face svon: sidnrile oapitalei slot Wine de

lor Unite 0 In Romania,

2. sbst.

adInc-albastra a cernInt (MIN.) Liniste

sufleteasca, neturburata de nimic: is un scan Si se

asazil... on linistea el a bAtrInilor (13R.-VN.) [lat. s e r e-

*SENSATIONAL adj. Care face (mare) sen-

vernului In Roma cea veche 0 Primul corp politic al unui Stat: ...mi State-

Inset In

satie, care produce o mare impresie [fr.].

*SENSATIVNE, sENs4VE sf. 0 Impresiune facut& asupra mintii de un obiect din afara care lucreaza asupra unuia din organele simturilor: de
a produce o
trig, de calduril 0 A face (mare)
mare impresie (In mintea publicului, a unei adu-

fericit: el privea de sus, In Ilniste

SENINATATE sf. 0 0 Starea cerului senin, a

vremii senine, limpezime a cerului: soarele se zidica

figurat 0 Noting., cost: n'are nisi nn

Directiune, lature: In toate ...arils [fr.].

*SENAT (pl.- aturi) sn.

O p Consiliu perpetuu care. investit cu puteri foarte

demnitate

Lespede netede ca sticla: Ia dreapta, siduri nnmai

din seninAri (UR.) [s e n i n].

Propriu;

C. angustifolia) care se Intreb uinteaza, fierte, ca pun

ga Lk, (31 4412) [tc. s e n a-

meki

Sara veste, deodata, pe neastep-

()8P.1 0 Liniste neturburata de nimic; pace

sufleteascii; fericire [lat. s e r enu s].
SENINA = INSENINA.
SENINARE sf. () Trans. Stine& inalta (no.)

lem en t, refacut diva s e m n].

SEMNATVRA (13/.-turi)sn. Iscetlture [s e mn a! ].
*SEMNIFICA (-no) vb. tr. A Insemna, a
avea ca Inteles 0 is A notifies, a aduce in cunostinta. prin portitrei flat. significar e, re-

Mout dupa s e m n].

*SEMNIFICARE sf. O Faptul de a s e m n if i c a Inteles, Insemnare, sens.
*SEMNIFICATIV adj. 0 Care are un friteles
precis, care dti bine se se Intmleag& ceea ce vrea
cineva Care exprima gindirea fare a fi nevoie
de vorbe, plin de Inteles: nn gest
adv.: din

ails din

tate: Incepuse a fnIgni ca din

(VLAH.) ; mai andn-mi ei
parintele Isaia u pain de bate, ass din (CaO.) ; oamenii se
mirard cum de, ass din ohiar
Ii Mama pops Ia bIserioil

senintitate; cer senin, vreme senina.:

s'au ivit primilvara, on oaldni $1 MI 111 (VARL.) ; $1 'n sort

al pare mai vesel, mai carat (ALEC8.); clod asfinteste soa-

[fr. sensation].

*SENSIBIL 1. adj. 0 Inzestrat cu sensibilitate:

fiintele..e Care poste Si u$or impresionat: a
fi
la frig C) Care poate fi miscat, care se Induio$eaza u$or, simtitor 0 Care poate Si perceput prin simturi: Coate obleotele materiale slat e

0 Care produce o impresiune dureroasa asupra

simturilor: on trig Care bucura sau minneste adlnc: o lamer() .4; o snparare 0 Care se
a Prepoate upr,eonstata, apreciabil: o nrcare
turilor 0 -8 Care indica cele mai mid diferente:
term0metra
balanta ...it 55 PIr TN&ENSIBIL.
3. adv. In mod simtitor, apreciabil: ',return an
scilzut

[fr.].

*SENSIBILITATE sf. 0 Insusire a creierului

de a prirni, prin mijlocirea nervilor, impresiunea
unui obiect din afar& Aptitudinea de a fi emodoieni
tionat de o cauza morals: a ti de o mare

0 Sentimente de omenie, de compatimire, de

Calitate In virtutea areia un instrument a. o indicatiune foarte precisa, chiar
chid e influentat de forte abia simtits
sr pisENsiBmrrATE [Sr.].
*SENSIBILIZA (-Izez) vb. tr. t A face sensiduico$ie

bilA actiunii luminii suprafata unei piaci sau unei

hirtii fotografice [fr.].

*SENSITIV adj. 0 Ce priveste simturile: taoult-ates 4 Care are facultatea de a simti:

Uinta A; organ
0 Foarte simtitor, foarte u$or
de impresionat, de induiosat, care are prea mutt&
sensibilitate [fr.].
*SENSITrirli (p1.-ye) sf.
Planta leguminoasa
din America tropicalk, ale carei frunze se string,
apleclndu -se unele peste altele, la cea mai mica.
atingere (Mimosa pudica) (l 4413) [fr.].

'SENSUAL adj. 0 Care e aplecat la placerile

Care maguleste simturile:
placers e [Sr. < lat.].
trupesti: nn om

1136

www.dacoromanica.ro

"SENSUALISM sbst. 4++ Sistem filosofic In

care se adrnite c& toate ideile $i cunostintele noa-

stre pornesc de la simturile noastre Felul

de a fi al celor aplecati la
plaeerile trupesti [fr.].
0
*SENSUALIST 4. adj. 6i
Ce tine de sensualism: soots-

pericol de a fi prins, dA drumul unui lichid negri- SENcios, pe care-1 tine Intel) punga din Iiiuntrul corSER
pului, $i turbura apa pe o mare In-

tindere; traeste In marile Europei

aproape de coaste (Sepia officinalis)
4415 0 Lichidul cal
negru pe care-Ida afar& sepia $i care

la, doctrine
2, sM. 4+4 Filosof care pro-

serveste la fabricarea tusului de de-

senat 0 Desen flicut Cu smut&

materie [lat.].

feseazit sensualismul [fr.].

*SENSUALITATEsf.

*SEPTE.MVIR sm.
Fie-care
din cei sapte preoti cari, In Roma
cea veche, erau 1nsarcinati s& supraveghieze celebrarea jocurilor publice, eta. [lat.].

Aplecare la placerile trupesti pl. Pl&cerile simturilor [fr.].

*SENTNTA (pl.-te) sf.
Fraz& seurta energica care cuprinde o Invataturii

dune" [ngr. aentip.pfnog].

adesea prin maxime, prin sentence: un scriitor

a. adv. Cu un ton sententios: Perniann vorbea ,

lasInd tonnl dupe fie -oare propozitiune (VLAH.) [fr.).

"SENTIMENT (p1.-te sn. O Facultatea de a

primi o impresiune prin mijlocirea simturilor

Impresiunea Insasi primitzi cu ajutorul simturilor: en de buourie, de durere ; de cite on Il vedeam, aveam
de nelinicte (VLAH.) Oa Sensibilitate fizicli, simtire: en brat Ilpslt de
II Facultatea de a pricepe,
un

de a aprecia instinctiv anumite lucruri: are ..el frumosuln1 Ori-ce afectiune, on -ce pasiune, on -ce
miscare a sufletului 0 natural, dispozitie de a

iubi sau de a url pl. Dispozitiuni binevoitoare, afectuoase s In literature, in arte: interpretarea inteligent& a naturii: acest tablou e PIM
+++ Facultatea de a judeca lucrurile mode
rale [fr. < lat.].

*SENTIMENTAL adj. Unde e sentiment,

care denot& sentiment: nn ton ; versuri 0; Doamna

lui std Qt oitecte 17n roman
(vLart.) Care afeeteaza o mare sensibilitate: en actor... [fr.].

*SEPTEN4L adj. Care se IntImpla sau care se

reInnoeste la fie-care sapte ani [fr. < lat.].
*SEPTENTRIONAL adj
De miaz4noapte,
care e asezat la nord [fr. < lat.].
*SEPTUAGENAR adj. si srn Care e In vIrsta
de 70 de ani [lat.].
*SEPULCR4L adj. Care serveste ca mormint : pastel% a De mormint, privitor la mormint: tempi -.18; platra 11. Care pare a veni din
adincul mormIntului: en glas 0 Ca de mort:
a ayes o figura ...A [fr.].

*SER ler artIIM.

"SERA (pl. -re) sf.
Inc&pere ai carei pe-

ra de frig ( 4416):

Fig. 4416. Sera.

ano1 trine In
uncle raster/A vre-o dons trot glastre =Dori (D.-ZAMF.) [fr. serre].

*SEFLO.FIC adj. ersi De se-

rafim, Ingeresc [fr.].

donannl... nu gases placers in sentlmentalitlittle el (MN.) [fr.].

arfe sunari Si Imneri (Anna

*SENTINELA, siurrnwLA (p1.-be) sf. Dk Soldat

pus sEt pazeasca o tab&r5., un post, o clAdire;

In dreptul acestei insule, se 'ntinde... Giurgiul,

sentinels capitalel la Dunare (VLAH.) [11'.1

*SENTINTA. (pi. -te) sf. = SENTENTA: 11 pore0.-43H.)

ceresti

(j 4417): Parca

to

(s/Ame [VS1.. < gr.].

SERAIU = BAUM: Poarta

In! ( 4418); cadlnele ...dui se

maths Inaintea 1st ea niete trestii

de bent

(DLVFL)

*SERAL

adj. De sear

sR Hot&rirejudecatoreasett, deciziunea unui tri-

care se face seara:

O SENZ... = SENS...
*SEPALA. (p1.-be)sf.*Fie-

Ilvenci, taunt, sera111... se Ingropau

bunal [fr.].

;e4

plante, spre a le apa- F01-4+

SERAFIM sm. cc& Inger

din prima ordine a ierarhiei

tot ce este sentimental Afectare de sentiment:

oat

reti stilt, In total sau

In parte, aleatuitI din
geamuri si unde se pa- IsM
streaza iarna anumite

*SENTIMENTALITATE sf. Caracterul a

/Ms() Zlatauz, pentrn oft vorbea tot in sent1nte

4f1.15'
name.

A noua lima a anului, numita de popor si Rap-

*SENTENTIOS 4. adj. Care cuprinde multe

sentence, multe maxime: un evil Ton
ton
de o gravitate afectato. Care se exprima mai

SEPTEMVRIE, SEPTEMVRE, SEPTEMBRE sm.

folositoare, o regula de mo- Fig.

' LAIelithusitiva.
ra16.; vorb& adinca, pildk, maxima [fr.].

streaj

if

ours

SERALTE = SA.RA LlE a -

to stomahul lei ea Intr'un abts

tara fund (NEON.).

care din frunzisoarele care

alcAtuesc caliciul unei flori

SERASCHMER sm. 0 )1
Generalul comandant al u-

(E] 4414 [fr.].

nei armate sau comadantul

militar al unei provincii In

*SEPARA ( -par) vb. tr. $i

refl. A (se) desparti [fr. <

lat.].
*SEPARINBIL adj. Ce se
poate separa, ce poate fi

Fig.
r
(

itaatcuh
satin

Fig. 44/4. Sepale.

desp&rtit 1711 Car INSEPARABIL [fr.].

*SEPARAT 1. adj. p. SEPAR6. Despartit; deo-

sebit 1111 NVSEPARea.

2. adv. Deosebit.
*SEPARATISM sbst. 0 Parereaseparatistilor
7 Tendinta ce au uncle popoare sau unele
provincii ale unui Stat de a-si da o existent& autonomy [fr.].
'SEPARATIST 1. sm. 0 Cel ce propaga ideea

separatiunii de un Stat, de o confederatiune: a

reu5it a face o camera dupe pone inlmil separaticttlor 0.-orL).
2. adj. Care are de stop separatiunea de un
Stat, de o confederapune: tendinte ...re [fr.].
*SEPAFtATIVNE, sEPARATIE sf. 0 Despartire
7 Despartitur& [fr.< lat.].

*SEPIE sf. 0 4 Gen de moluste cefalopode cu

capul prevAzut cu o multime de brave si cu corpul

VIrlt Intr'un sac, numit manta; and animalul e lit
I.-A. Candrea.

Diclionar enciclopedic ilustrat.

Fig. 44x8. Poarta Seraiului din Constantinopol

(dupe o stamps veche).

vechiul imperiu turcesc 0 Ministru de razboiu In Turcim

1137

www.dacoromanica.ro

72

t BERAS111 sbst. Brocat de aur: In cap purta annul

SER- calpao
de hire's Inmnrie, en fund de .. torioe.1 [tc. S e SER raser].

*SRIE sf. C) Sir de cantitati In care fie-care

e format& din cele precedents Intr'un mod uni-

ganizata mai ales In serile de lama, cu stop de a

trebarl. de idol Diviziune, Impartire a unor lucruri clasate In grnpuri dupti anumite asernanAri
() Categoric de lucruri, de fiinte, asezate dup6 afinitatile for naturale: animals [fr. < lat.].

*SER4iTA (p1.-te sf. Adunare de persoane, or-

form: progresinnlle aritmetice gi geometriee slut serif

Sir, succesiune, rind treptat, urmare: 0 m de In-

SERT.LA., 0 BART/A sm. Ar C)Nume dat In b asme

copilului nascut sear a: baba... a nascut sears tin

prune gi i-a pus nnmele Sethi (PET.); eel mai mare..., pentrn

ca se nasonse de on sank se nnmea 51

Barna tee.).

0 SERIN, SARIN = SEW.

*SERTNGA (p/.-ge)sf. F Mic instrument medical, in form& de
pomp& sau de clistir mic, cu care
se fat injectiuni, etc. (El 4423)

[fr. seringue].

*SERIOS 1. adj. Care face

sau vorbeste cu importanta ce

Fig. 4419. Seratii la Domnul Moldovei (dupa Doussault).

petrece, de a face muzick de a dansa (El 4419):

literarit,

muzlcale,

dansanta

[it.].

SERB4, t BARBA (-bez vb. tr. A sarbatori; a praz-

nui: a-gi ziva nagterii [lat. s6ry a r e].

SERRARE, t SARBARE sf. C) Faptul de a s e r-

b a. sarbtitorire Petrecere public& sau cea

organizat& de o societate, de o familie, etc. spre a
de la 10
sarbatori amintirea unui eveniment:

a
Mai; nn era paradie ori vr'un alain sau , ea sit nu fie gi
PP- SARBEZT.

SERTAR, Mold. SARDAR sm. X Comandant mi-

liter, un fel de general de cavalerie Rang de

boierie; mints boier de divan, al cArui rang era
Intre marele clucer gi marele singer [tc.].
*SEREN.A.DA (p1.-de) sf. Concert de voci. Insotite de instrumente, dat seara sau noaptea pe sub
ferestrele cuiva (El 4420): cum rasarea tuna, plecau

gbitare gi on Haute la serenade pe sub ferestrele fetelor

(1.-OH.); tlnarnl oalemgiu incesz sa treaca noaptea De la ferestrele femeli ce-I IneIntase gi se -1 fad, serenade tn..)
[Zr.].
on

*SERENTSIIVI adj. Prea lumi-

4A..

nat, merit (titlu de onoare dat

principilor din uncle
State din Oecident):
Alteta 1 [fr.].
*SERGENT sm. 0

X Grad inferior In
armatA., mai mare
declt caporalul (M
4421) ;

ow

instructor,

11FEssocom
-

var

a.

,,,t113
Y111

tollt;,50109

sergent hisfircinat cu

instructia soldatilor
(

4422 ; m major

PLUTON= 11 C)

(de orag , gardist, a-

gent de politie pentru paza orapluiffr. .

SEREUNT (p1. -to,

-tad) sn. Fortareata

turceasca la granilii:

-411

4111

Vl

///

Fig. 4420. Serenadit

(dupa o miniature din sec.
al xviii-lea).

2. adv. In mod serios; f&rii a glumi.

3. sbst. Seriozitate, gravitate In Inf6.ti$are, In
apucaturi; a lua In
a-i da importanta, a nu lua
In glurna, a se formalize [fr. < lat.].

*SERIOZITATE sf. o Min& serioask gravi-

tate:

me oontrasteaza totdeanna plitent on faia de copil

(Emm.); copiii eras gray!, de o
precoce moo 11 Dm-

lucru [s erio s].

SRJ.A. sf. Stofa u$oarA de lina sau de matase [fr. s e r g e].
g

SERMAIA, srEtreuaA, SERMEtt sf. 45 Capital:

sluiba mare st seace, ea o Punga tureeasoa gi serrortia

nemteasca mow ; In mina puniat turceaselt $1 to ea sersues nemteascit

(PANNI

[tc. S e r m a j 6].

Apos: lichid
Ill p Care secreteaza un lichid apos: pleura este o membranit mound

*SEROS adj.

[fr. sereux].

*SEROTERAPIE sf. F Tratarea boalelor prin

a unui lichid preparat prin cultura unor anurni(i
introducerea In singe a unui ser(um) artificial sau
microbi [Zr.].

"SEROZIT4TEsf. 0 pLichid secretat de membranele seroase 0 Partea singelui, a laptelui,

etc. compusa In mare parte din apA [fr.].
SERPENGE.A. sf. .1 Antrax [tc. s e r p e n 6 el

*SERPENTTN 1. adj. 0 Ce seaman& cu $ar-

pele,$erpesc Ceseamana
cu Incolaciturile $arpelui:
dans
MarmurA me, marmurti cu fondul verde $i cu
pete rosii sau albe.
2. pl.-ine sn. Teava In-

colaeita a alambicului

414)3. FRPENTINA (pl. -ins) 51.

0 a Un fel de piatra Rua.,

Impestritata ca pielea de $arpe, ofit FA,ie IngustA de

Fig. 4424.

S. Serpentin.

hirtie coloratA care se descolace$te cind e aruncat& In departare; se Intrebuinteaza la baluri,petreceri de sea1'6, etc. [fr. se rp en t i n, -t i-

le-an intuit vitale carInd la za-

barele pe la uri
(1.-01-1.) [to. s e r-

ne

h a d d].
*SERI(CI)CULT9Rsm.
4 Crescator
de gindaci de
m61E/se [fr.].

prefAcut, sincer: 0 atectiune, o datorie serioasa

CAruia nu-i place sa glum easca NBSERIQS.

SERIOZITATE Parte Brava, important a unui

el acolo (ISP.).

SERBEZT

se cuvine fie -cArui lucru, nu In

mod u$uratec, a$ezat la vorbe $i
la fapte: nn om m C) Insemnat,
Fig. 4423.
important: un !apt
un Interes ;
Seringe.
a face cercetari serioase Care
poate avea urmari grave: o boala serioasti Ne-

SRTA-FTRTA adv. F De

colo pins cold, Incoace $i In-

Fig. 4422.
Fig. 442r.
*SERI(CI)Sergent instructor.
Sergent.
CULTURA
(pl.-turi St. 4 Cresterea glndacilor de matase [fr.].

colo : se agezase... mai la o parte, ea

sit nu stea In drumul oorabierilor cars
uniblan de oolo ptna cold se, (CAR.)

Fig. 4425. Sertar.

[ngr. copra -cpipta].
SERTAR, p SALTAR, Mold. SALTAR (pl. -are sn.
IM1 Cutie de mask de scrin, de dulap, ce se poate

1138

www.dacoromanica.ro

trage afara (0 4425) : Inoutase banii In sertarul bi rental, Ca de obiceiu (VLAH.) ; memoritie (Asti' mete le vet
gasi In saltarul aoestei mese (EMIN.) ; : nerozia omeneasca
desparte sufletul In salters, aa un sorb) (D.-ZAMF.) [ngr.
aopTcipt].

SERTARAS, SALTARtts (p1.-aae) sn. triT dim.

SERTAR: Intr'un Attires, lire Ruth de tutun, pe oare-I
fume's Intr'o Dipit seurta (UR.).

SERUM sbst., SER (p/. seruri) sn. pp Lichid gal-

buiu si transparent care se separa din chiag clnd

se las& singele In contact cu aerul F artificial,

solutiune medicamentoasa ce se introduce In singe
prin injectiuni sub piele spre a vindeca sau a preveni anumite boale [fr. s e r u m].

*SERV sm.. Serb; rob Termen de pollteta; sluga: .- dumitale, sluga dumitale [lat.].

"SERVA.NTA.(p1.-te)sf.
Micbufet, lard u5i,
pe care se pun

Statului, de catre rivili si militari. fn toate ramu- SER-a

rile activitatii publice (0 4428,

SET

4429) [fr. service< lat.].

*SERVIETA (p1.-te) sf
Ghiozdan: en servieta la sub-

suoari, venea dinspre tribunal (VLAH.)

[fr.].

*SERVIL adj. Ce tine

de starea sclavului, slugii : ocupatiune

1 Slugarnic,

Mau, Injositor: lingusiri ..(41

Care imitk prea de
aproape un model sau litera
unui text: imitator

- [fr. < lat.].

traducStor

*SERVILISM sbst. Slugar-

nicie, stare de supunere jos-

nica, de jertfire a demnitatii,

a tuturor vointelor sale, spre
a fi pe placul cuiva [fr.].

Fig. 4429.

*SERVITOR sm., SERVITOA- Medalia Serviciul.

credincios.

farfuriile si
tacimurile
ce servesc la

RE sf. Sluga. acela, aceea care

masa. (La
4426) [fr.].

A SIgge,n__sazisf,

*SER VI

(-vase, eery) I..

vb. tr. A fi

Fig. 4426. Servante.

sluga, a sluji pe cineva A furnisa, a vinde

sluje$te pe altul cu leafa [fr. < lat.].

*SERVITUDINE sf. Robie [lat.].
*SERVITUTE sf. Starea de rob, de Serb, ruble, 5erbie 0 Starea unei natiuni care este sub
dominatlunea alteia n Obligatiuni impuse
proprietarului unui imobil fats de proprietarul

unui alt imobil vecin: dreptul de trecere, de a priuti

cele trebuincioase: macelarul acesta ne servegte de mult

X A da, a aduce (bucatele) la masa 0 oth A

lumina prin ferestre, de canalizatie, etc. [fr.

< lat.].

nita: Pe Dumnezeu 0 maul, a exercita o

functie publica. X A Implini o Indatorire:
patria, a-si face serviciul militar A Indatora, a

formula de politeta) [lat.].

*SESIL adj. 4, Lipsit de petiol sau
de peduncul
4430) [fr. sessile].
"SESIVNE sf. 0 Timpul cit o
adunare legiuitoare tine sedinte 0
A Timpul cit judeca un tribunal nepermanent : a Curti' cu jurati [fr.].

face slujba bisericeasca.; a da Inchinaciunea cuveajuta, a face servicii: a -si

prietenti

renta,

a plati doblnda unei sume constituite In renta.

a. vb. intr. A fi sluga la cineva, a sluji cuiva 1

X A face serviciul militar A Linea loc de: imi-

tate mai mare 1-a servit de tati

folos, a folosi la.

0 A fi bun la, a Ti de

a. vb. refl. O A face singur ceea ce s'ar putea

face printr'o sluga, a se sluji A lua din bucatele sau din bauturile puse pe masa A se folosi; a trage folos ; a Intrebuinta A se furnisa,

a-si face cumparaturile, tirguelile dintr'un lot

[fr. < lat.].
*SERVI4BIL adj. Indatoritor [fr.].
*SERNITCIU (p1. -cit) sn.

OO

*SESIZA. (-1743z) vb. tr. si refl. ti A

se adresa justitiei; a lua In cercetare o afacere judiciara: tea sesizat r=,g. 4430.
parobetul 51 s'a reclamat ministerului de Frunze sesi
razboto

(CAR.)

de Her [fr.].

*SESTERT(IU) sm. p

slujba. Felul cum un servitor Isi Indeplineste

slujba: prost 0 scars do A., sear& pe unde se
urea servitorii sau furnisorii 1

Romani, care valo-

Statului 14 Stare, Indatorire miiitara: a-si face 1 minter, a -si Indeplini Indatorirea

pe 21 de centime

0 0 Slujba de functionar al

le.

[fr. saisir].

*SESQUI-, Q. prefix Intrebuintat In nomenclatura chimica, cu sensul de o data $i jumatate"[fr.].

*SESQUIOXP sm. Lis Compus intermediar,
prin bogs is sa de oxigen, Intre protoxid si bioxid:

Starea, slujba unui

servitor; a intra In ~, a se baga slug, a intra In

r'

"SERVUS sin. Sluga dumitale! (ca

cit

Moiled& de argint la

ra doi asi si juma-

tate sau sfertul unui

dinar, adica. aproa(val. aur) (Ifl 4431)

[lat.].

SETCA. sf. ).

de soldat ; a fl de , a fi de rind,
a fi de garda, etc. ID oth Sluj-

Fig. 443z. Sestertiu.

Plasa de pescuit
cega si scrumbia. de Dunare (
4432 [rus. s 6 t k a].

ba bisericeasca; sfInta liturdivin p1. Felul

ghie:
cum cineva si-a Implinit da-

SETE sf. 0 Sensatiunea tre-

buintei de a bea: a-i ft

a se woe,
a craps, a muri de oo, a fi tript, mort de
Aw; deodatti date poste ei o caldura, Inclt

lesinau de sets 01E0; nu pot sa-1 potoleasca a nici izvoarele panaIntului (erm);
SA-ti aloft plamlnii de-o adInca, Si aelt,
tirene sit nu poti a8 bet tem.)

Fig. 4428.

4427.

Pofta necumpatata, lacomie:

Crucea Serviciul

toria faclndu-si slujba; timpul eft a servit cineva:

de aur, de bani ; Cara Hind bogata....

destepta (wa tuturor veaintler (ON.)
F Cu
cu putere, cu ardoare,
cu nesat: a da, a loot Cu ; Cn In-

rile, operatiunile dintr'o administratie:.4 telegra-

fige-1 cutitui In piopt (VLAH.) ; dedei data

au
Inclt dintr'o lovitura It tatai olte

Serviciu de ceaiu.

credincios''.

I e'au rasplatit serviciile Indatorire; ajutor,

sprijin : a face servicit prietenilor sat Toate lucra.-

toter. spitalelor, scaler Serviciul sanitar, serviciul

care Ingrijeste de sanatatea publican Tacim, diferite cesti, vase, etc. pentru a servi ceva la masa:
un

de (main (0 4427)1] 4 Serviciul modinctos, me-

dalie si truce, instituit prin regulamentul din 11

Octomvrie 1906, spre a rasplati serviciile aduce

Fig. 4432.
Setca.

,, mi -i de-ajuns sit stin... cif ochii ei matrete

eapetele
cauta cu

(18P.) ;

(VLAH.)

[lat sItis].

0 SETEQS me- SETOS.

SETTLA sin. Ar (p) Personaj din baslne care

on -cIt ar bea, se plinge mereu ca moare de s e t e,

da striga si el... ea creel de sate (cao

1139

www.dacoromanica.ro

"SETLEVA sbst. g Termen de jot: de sapte on

SET- prima
en am nitat gi paroll gi (NEGR.) [fr.
SFA Sept miza:
et lever].

SETOS, 0 SETEUS 1. adj. Cui i-e s e t e,

Insetat: ma vei sittura 'akar data de beuturit, sA nu mor
seteos (RET.) 0 Lacom, care pofteste eu ne-

4 de bani ;

setos de rilzbunare (oN.); eram setos ...sit

ounoso mai de-aproape ye acegti orageni (ISP.).

sat :

2. sm. Cel Insetat: .411 boa spit din on -ce lac (zat).

SU, sau (p1.-nri sn. Grasimea solids a animalelor erbivore domestice, cu care se fac luminari
si din care se extrage stearina: de oaie; lumlnare de
are la rArnnchi, are stare, e chiabur [lat.

'sebum].
;

SEVA (p1. -ye) sf. C) q. Lichid pe care radacinile

11 sug din ptimInt si care serveste la nutritiunea

vegetalului, mlzga 0 Putere, vlagtt, vigoare:
.aceasta e o mode care soarbe soya tineretii noastre (vLAH.)

[fr.].

SEVAI SikV4.
SEVAIU sbst. Stole de matase si de fir: banal,

lmbrAcat In anteriu de subtire... sedea In pridvorul casei

(1.-011.)
MLA ; antiriile eran de ghermesit, de Hark)... san

price, sfada: mai balete, trebue sit atii ca dir afildAlia

noastrit ai mat (ono.); o gitlitgie gi o 4, ca alma, mat rar
(FLOR.)

sfada + (bat a) I i e].

0 SFADALNIC, t SFADNIC adj. Mold. Bucov. Trans.

Certaret, gllcevitor [s f A d a l i e vsl. s a v a d-

nik

].

o sFADAv adj. Mold. Bucov. Sfadalnic, certarch

glIcevitor [s f ada+ (bat a) u 5].

0 SFADI (-dm vb. tr. 0 refl. Mold. Bucov. Trans. A

(se certa: nu era aid o mirare dace muierea-1 cam sfildea

Grecli... an inceput a se sfitdire ei lade ei gi s'au Mout dolt cete (NEC.); not nu ne certam, el numai ne sfitdim OSP.) [vsl.
(RET.);

savaditi].

0 SFADICIOS adj. Mold. Bucov. Sfadalnic, certa-

ret, gilcevitor: pentra ca era !erne's sfadicloasti, a Inceput on guns la Magni teal [s I e. d i].
t SFADNIC pm- SFADALNIc.
t SFAN '', sFANTIG, sFANTut sm op 0 Ban de argint

austriac, In valoare de 20 de
creitari, care circula In Principate In prima jumatate a veacului al xix-lea (0 4436) : riylanuri de motif pe un giant

[tc. sevaji].

dice

nici hristoitie (ALECS.); ou mare

mai ramas in ',silt nici
I-au petrecnt toff plea Jos in capital stark (CAR.) [ngr.].

gi Stantigi (ALECS.); aces Wulf If avea

t SEVAS sbst. Evlavie, veneratiune, cinste: n'an

SEVER 1. adj. 0 Strasnic, care execute. cu

rigoare, Iara indulgent/I, legea, regula: un magistrat

o peseapsi "wit; olima
Aspru: o loge

Foarte regulat, care nu se abate cItusi de putin

de la regule: o moralit a Nobil si regulat, fan

eleganta afectata, Earn podoabe de prisos: de ce era

al acelni castel P

Dare atfta tristatit In interiorul

2. sbst. Ceea ce e sever [fr. < lat.].

SEVERITATE sf. @ Strasnicie II Asprime
[fr. < lat.].
SEX (p1. -mn, d -ze) sn. Totalitatea caracterelor care deosebesc pe barbat de femeie la oameni, la animate si la plante Totalitatea bar-

batilor sau totalitatea fe"SEXAGENAR adj. 0 sm.

Care e In virsta de 60 de ani

(ex. do-la, ai re) ( 4433) 11 04- = sma [fr.].

SEXTANT (p1.-te sn. 2, Instrument nautic

format dintr'un cerc gradat si din done, oglinzi

plane, cu care se masoara distanta unghiulara
Intre doua puncte gi !naltimea astrelor deasupra
orizontului (E 4434 [Zr.].
*SEXT OLET sm. J Reuniune de doi trioleti 0
4435) [fr.

(DLVR.) ;

n'am nioi

slant, none Grafi, zic on tare (CAR.); dar Iasi, none Manolache,
ca dads n'ar avea nici un giant, gi tot ag lua-o (se.48.)

[germ. Zwanziger].

t SFANTO.AICA (pl.-se) sf. e Moneda de jumatate de sf an t: paza de vita era cite -o

sfantu era

nouitzeci gi rand de pantie, apoi mai pe arms s'a mai scum-.

Pit (oa...N.); oamenii slut Invoiti... cite... 8 sfanti plirechea
de vaoi gi o 0. de vita mica (ION.); a varsat pe mast an puma

de mitruntic icusari... sfanti, sfantaaice, firfirici gi gologan I (CAR.).

SFANTUT (-nese) vb.

tr. F A lua mita, a

sfantui, luare de mita.

t SFARA sf. O # Fumul, mirosul urit ce se Imprastie de la grasimea sau carnea arse., de la lu-

mInari de seu, etc.: 8it be dee foe to parit, Sa mama et

mlndrei pg. (SRL.) ; Avel... din oe era mai bane gi mai Erase
dobitoace junghla el aprindea pre jertfelnie gi se halite sfara
drept is cerin gi primes Dumnezen Jertfa lei Avel (8.-coan
Veste, svon: din om in om se date ev In tarn,
( =-- se lati vestea) de augural Co ayes ImpAratul uspa

[vsl. skvara].

SFARAMA (-ram), SFARIMA ( -rim), SFARMA

(alarm, alarm) vb. tr. Orell. A f e r i m a: mines de

lua trifle din capetele oailor boierilor gi to da ghiont cailor

de Mean boierii de-gi sfitrmau rant.% (NEC.) ; d'apoi, mai

Fig. 4434. Sextant.

!Meanie, age -s litsat on sit alarm pietre

(VAS.);

sit nu eumva

sit mai blegtegti ceva din sera, c'acne to sfArm gi pe tine

(one.).

SFARANIATURA, SFARIMATVRA,sFARDIATI7RA,

SFARintavRA (p/.-tnri) si. = FAR/mkrijaA: multimea

Fig. 4435. Sextolet.

terizeaza fie-care sex,: Pea plantelor [Zr.].

fiziologice care carac-

SEZON (pl. -oane, e-onnri) sn. Anotimp; timpul anului clnd se fac anumite lucrari. agricole,
cind spar anumite fructe, and se poarta anumite
vesminte, cind se fac bat, etc.: nl de varA; In
plin
...al bailor;
mort, timpul cind comertul
stagneaza, cind industria lucreaza mai putin [fr.

;
raison].

SF. Abreviatiune pentru sfint, sfintul".

SFADA pl. sfezi sf . Mold. Bucov. Trans. Cearta,

glIceava, price: slujitorii s'an lust la

dar leaa

11111-

san is bittaie. stand el

sfada grabnica aprinde foe, vralba grabniolt versa singe (ZNN.) EVS1. S ft v a-

'Olt (NEW.) ; cind se apncan la

/wee, WWI on putea indent larma

gan: nu di un slant is cutia bisericii

(vorb. de slujbasi ai Statului): tibia arias Intr'un rind

(EIR.-VN.) [s f a n t].
SFANTUIALA (pL-atoll) sf. Faptul de a

SE XTA sf. 0 j Interval cuprins Intre Sale note

.1

neda de putina valoare, golo-

ea sfitntuia lmpricinatii

Fig. 4433. 1Sexta.

[fr. < lat.].

on Maul In tram* In Bona traiste

Cu sfantilit
Pr. ext. Mo- Fig. 4436. Sfant.

stoarce bani pentru servicii nepermise de lege

meilor; Awnl frames, femeile;

...III tare, barbatii [fr. < lat.].

SEXUAL adj. Care

arata sexul: earaoter 4.
O Care rezulta din
sex [fr.].
* SE XUALITATE
sf. Totalitatea Insusirilor anatomise si

stinjenul 0.-oit.); am 'Visit... galbini

olandezi gi nemtesti, irmilici... plea

(ON.) ;

da.
SFADAL.TE sf. Bucov. Mold. Cearta, gliceava,

de legnri turceeti, de oaf gi de sfitrimitturi de arme Si allele,

Inchise cafes Turcilor ((SP.) ; alai se gases in 'Ambit erne
de let plias on central gi sfarmiituri de oase, scale gi ramitsiti de podoabe femeiegti (VLAH.); a soSpat is sfintele Pact! o
sfarimiturit de pascA los gi aceea a apncat-o o broasel gi s'a
amine en es sub pistol (RET.).

SFARTMA... /RAMA.- sir SFARAma....

SFARMA-PIATRA sm. Ay Urias (In povestile si legendele populare) care sf arm a still-

cite $i pie tr el e, ca se. turbure piraiele:

largi palm' cafe& mnnte dupA manta

era nepot viteazului

(ALECS.);

4. on
fatal men

(NEGR.).

SFAROG sbst. Came, p este, Wine, poame, pi ele,

etc. ce s'a lasat prea mult la foc sau la caldure. si

s'a usrat de tot: s'a fAcut pines (PAMF.) ; femelle... an
nitat sit somata peatele din vreme: cind 1-au dat is masa

smulg din pSmint, on dintil for ca clestele. iarba tacit&

si uscatil.., (LUNG.)
(CAR.) ;

1140

www.dacoromanica.ro

[rus.svaroka,rutzvarok].

SFAROGI (-ogeso), SFAROJT (-ojeso) vb. refl. A

se usca de tot de caldura: ski, ea se sfarolese prunele de
tot I (CAR.) ; se stile In pod ei ooboarii de -acolo in clipitstru,

un Wu, in bicin ei o gee, toate oolbAite, starogite $1 yacht

ea plimIntal (CRG.) ; ei se Inalta deeded din pAmIntul gol,
sfarogit de cAldurile unni Link, Dia ploaie wax) [s faro g].

SF ARTICA se- sFiwricA.

SF.0..,CA (p1.-rite) sf. Bucov. = VATAITTA : !borne

miresei... le apnea ei sfaatele el vataleti ei le pun la palfirte

tvoa.1 [rut. svaf3k a].

SFASIA... ear SF/$14...

SFAT (p1.-t-ari) sn. Ceea ce se spune cuiva

spre a-1 lndruma In viata, spre a-1 Invat,a, spre a-1

Indemna cum sa se poarte sau ce sa. faca. Intr'o anurnita Irnprejurare, povata, consiliu: a da, a oere,
a prim! un

iv;

salt nri; a Ina nn v., de Is cineva; un vo

bun; esti silnitease ; se Dreamt a le fi prieten el a le da

...urt buns (OSP.); prieten bun e aoela ce dA uri buns. tar ml
ace's care-ti laude teats nebnntile (ZNN.) ; ( : ul mulerit

muierilor foloseate; (1): mio Is stet, mare la ,, se zice

despre oamenii al caror fizic nu e impunator, cari

sint Inca. tineri, dar cari stiu sa dea sfaturi intelepte Sfatuire, consfatuire: ImpAratul blosonlui, vazind of Tatarit an pradat In tArile Int, chematu$1-an pre tot' sfetnioll slit de an stAtut la

oe vor face

NEC.); dna mull , ohibzuirli 211-1 arunce In Dundee taw.);

SEATUITOR sm. Cel ce sfatuest e, ce

d&

sfaturi, povatuitor: Ind va sloe nestine shuts, oe va vrea

ag mita pre cineva: de veri vrea sli-I twist,
uoide-1", acela nu aA ohiamd sfAtuitorin rAn,
nice Si vs pedepsi (Pay.-me.).

)1"

SFECLA (p1.-me) sf. * Plants cu

radacina carnoasa, de coloare rosie,
galbuie sau albs, cu frunzele lucitoa
re; se cultiva pe cImp si prin gradim
ca plant& de nutret $i pentru scoaterea zaharului dintr'Insa (Beta vulga-,-.5-0,
ris) ( 4438): SmarAndita
se Mee role ca steels (vLAH.) ;

argatul se roseate ea o , Ind

vine Inaintea for sr.);
de

zahAr [vsl. svekl u, srb.

evekla, rus. svekla].

SFECLT (-len) vb. tr.

F A-si pierde cumpatul,

a se fistici, a o bags pe

Fig. 4438. SfecIA.

mlneca, a se speria: attind

ea sins plearli a eliznt Intr'o Marti, o cam sfeellsem 51 mA

aateptam la eine a tie co ursuzlnourt OSP.) ; Is entree acute!
povestiri, omul... o sfeeleate, Inalbeneste, II apnea lion' de
moarte, tremnra ea varga (1.-GH.) [probabil (a se face

rosu ra) sfecl a].

*SFENOPD adj. $i sm. 63 Se toe despre until

din oasele craniului, In forma de $a (oar a 1553)
[fr.].

SFENOIDAL adj. p Care apartine sfenoi-

dului [fr.].

SFER.A. (pl.-re) sf. 0 pc Solid geometric forjurul diametrului sau; toate punctele suprafetei sale slut egal deparmat prin Invirtirea unui semicerc In

tate de un punct interior numit

centru" ( 0 4439) O Glob care Inftitisaza. namlntul 0 *. ee-

reaseA, sfera imaginary si cu o raze ar-

bitrara de care astronomul se soco-

4439.
teste inconjurat, $i care are drept Fig.SferA.
centru punctul de unde priveste,
etnd face observatiuni * armilma sr ARPSI-

Fig. 4437.
Sfatul boierilor la Bucureati, in a. 1837 (dupe Raffet).

Intr'nn innate (ISP.) 0

a sty la ; se adunan la
Adunare In care se delibereaza, In care se iau hotarlri cu privire la trebile obstesti sau partieulare,
consiliu, divan (0 4437): Sfatul Orli; a adnna bolerit

# Plan, intentiune F Convorbire.

a sta de vorba, a sta la taifas:
taifas: a eta Is
le

roe

LARA * Spatiu in care se socoteste ca o planet&

strabate cursul ei: Saturn 15i strabate stem In treizecida
and * Diferitele regiuni sferice In care cei vechi
Imparteau spatiul ceresc: sfera stelelor poet. Pla-

nets; regiune cereasca: to s000ti transportat Intr'nn

rain san fate eio toenail, de siren (NEGR.) 7 (E) tntindere de putere, de autoritate, de cunostinte, de ta-

oamenti... sins intreagil stare grAmezi... la taLva ; un chipea

o fetitA din sat (IRO.)
titer blond InnoadA an

lent, de geniu:

tie s& dea sf aturi: oamenit ajunsesera ...sflitogi 51

tuichiaaului
de Ispireseu Care vorbeste cu Intelepciune, destept:

tintelor omeneatt Stare, conditiune: a teat din

on
rtsfeat
< vsl. saveta].
SFATOS adj. Vorbaret, bun de gura; care
...batioeoritori taw.); Poveattle

lumea toatA eta grAmada en gnra cdscatA Imprelurul (fete))

celei sfAtoase (CAR.) ; Imparatul... vorbea on fin! gazdei tut
copilandru desghetat ei oo (JIP.).
SFATOSVNIE, SFATOSTE sf. Starea, firea cclui

sfat 0 S: nu se poate spune... feta $1 sfatoaia Tigannlui

(RET.).

de activitate; fie-care luntInd In stare

Int de aotiune, sA realizlim an COIL. o sooietate mat donna

(cArt.); aceasta tese din sfera atributinnilor mete

Cuprins, limite, margin i, hotare: a intinde sfera annoy-

stets ea; mA puns to eurent on tot ce se petrece In sferele

tnalte (CAR.) [fr. sphere< lat.].

SFERIC adj. Care are forma unei

sfere, rotund ca o sfera: o bolt& a, on o semilunii auritS, o Inennunii (eoL.) ; forma

.4

pAmIntulni 11/4 Ce tine de o sfera; care

este o parte din suprafata volumului sfe-

rei: zeta a [fr.].

SFATUI (-nese) 1. vb. tr. A da sf at (u r i), a SFERICITATE sf. Stares a tot ce are
Fig. 444o.
povatui, a consilia: 1-am sfitutt sit Invete carte ; aceati forma unei sfere: ...a pamIntului [fr.].
doi Domni dahlia sure bine pre Troadeni (a.-cosr.)

2. vb. intr. A sta la sfat, a schimba sfaturi,

pareri (Intr'o adunare : stAtuind eel doisprezece boieri.

soeottrii... ed tIlharit trebue sit fie eel putin doi sr.)
A sta de vorba, In taifas: bAtrinii sflitutan is lumina fnmegatA a opaietulni despre munca de yard $1 grijile
gospodfiriet (ORIG.) ; dot creatini sfittuiau aproape de mine, In
fate Internet (SAD.).

3. vb. refl. O A sta la slat, a schimba sfaturi,

parer) (Intr'o adunare) A cere sfaturi, a lua

slat: fats a mere la o baba veoinik oa as se sfAtueasca on

dines tee.); plat a se sfAtuire Stefan-VodA on Orsini tepee
veniseHreet on Twat ping la Suceava el an are Mimi (OR: VW.

SFATUIRE sf. O Faptul de a s f a t u i

stAtuird et dnpd multi

se

mai ohibzutra as -1 bage pe PAcald

Intr'nn sae (SLJ.) Sfat, povata: stlitutrile ce t1-am

dat

(PANN).

SFEROP

(p1.-do sn. A Solid geome- Sferoid.

tric a carui forma seaman& ell

aceea a sferei dar ale carui raze
nu shit riguros egale
pinthitul este un

[fr.].

4440):

SFEROIDAL adj. Care are

forma unui steroid [fr.].

SFEROMETRU (p/.-tre)sn. 15
Aparat Intreb.uint at pentru masurarea razelor sferelor sau a grosimilor mici ( 4441) [fr.].
SFERT, Mold. $FERT (N.-tart

sn. A patra parte dintr'un tot:

Fig. 4441.

de pine; nu ., Sferometru.
de litrn; nn *.; de an; tin oo de coati; trel IAA un ;
nil cot at tree ...qui bS Dare plata& trimenn

de coals; un

strial: plata pe un trimestru a unei sume da-

1141

www.dacoromanica.ro

SFASFE

*SFIDARE at. Faptul de a sf id a, desfidere,

a unei chirii, a unei arende pe un an [# c

SFE- torite,
fert<
vsl. eetvrata).
S F I SFERTICA er SFIRTICA.

provoeare.
SFIELNIC adj. SfliCiOS: strInse is an too, ca o

srTNic, # sFurNio, Immo (pl.-ice) sn. 0

Unealta In care se Inlige lumlnarea

turma de of

Until totem gamic de alamA (VLAH.) ; Voda

SPIT (diem) vb. ref/. A nu avea Indrazneala, Incredere In sine, a fi sfios; a nu Indrazni, a nu cu-

(ID 4442, 4443 : de-abia poate sa aprinda luminarea Irma el smith's de ceara, ingedea Is masa ei 1 se vedea fata la lumina

ratul... avea Ia cap donli

SFIICIOS adj. Plin de sfiald, care se sfieste,

!mace marl de argint (DLVR.)

C) 0/ten. Ramura, ra-

timid: adormi on glndul is chit ei negri, blinzi si marl

el sfilciogi ca de cAprloarA (VLA11.); era... smeritd... ei sfli-

dike inti. : maseana are patru

sfeenioe(c(Aug.) [VS1. S V 6-

Masa ca o fad mare (MP.) ; e... printre gratii, Irma moale,

StinicassA si smerita, al-a vArsat razele sale (EMMA [S f-i I].
SFIICIUNE si.
$1 atanci de
iese sin-

tInika].

SFENIC.A.R sm. 4

Arbore care are forma unui sfesnic

sau unui candelabru.
SFE$TANIE, :SPEPESTANIE Sf.

0 A Sfintirea mica a

gale 'n obraz (EMIN.) [s f i l].

*SFINCTER sin.

ae

Ori-ce mu,chiu circular

Fig. 4443.
Sfepnic

de eezatoare
(Transilvania).

Fig. 4442.
Sfesnic.

care, contractlndu -se, formeaza orificiul unora din

organe: 111 moon [fr. s p hi n c t e r].
Varietate de carSFINEAC sin. Ban. 0 /ten.

ape) la anurnite ocaziuni (In odaia unui

bolnav, la inaugurarea unei case, Ia deschiderea
unei scoli, etc.): de se va timpla vre late beserica sA on
se fad sluibil 40 de tile, nu poate preotul sA fact% liturghie,
ea slulasca Intr'Insa, de nn va face Intlin o sfeetenle
(PRV.-1.18.1; sarindarele, acatistele, sfeetaniile... Imbogagesc e-

Pitropla blsericli 51 pa popa (1.-on.); dia de dimineaga... era

is

Male a soarelui se prelungea sfleatit pe foliate ierbii fnflorite (00084 [s f i i].

teza: Alfred nu mi-a spas nloiodatil nimic ei en m'am stilt

ell 'ntreb (VLAH4 [VS1. sven Di]
< svanitise].

unui leant (R.-COD.); 1mPa-

$TVNIE.

,(4) (IRO.) [sfialil].

SFIVr adj. Sfiicios, plin de sfiala: raza cea mat

popa satulni, rugIndu-1 ail vie negreeit plait seara sa-1

Lica sfeetanie was& (CAR.); a ohemat pops ad -1 face feetanie

(8.-AL0.) C) Injurlitur6.: sergent11. cc ghionturi 41

on slestanii, 11 pregateau pentrn inspecgie (VLAH.) [VS1. (0)-

svetenije].

# SFE$TNIC Fr- SFVSISIC.

SFESTOC ow- SFISTQC.
# SFETE, SFmTI, f . SFVTA adj. SfInt(a) (dinaintea
unui nume propriu): Sfeti-111e; a doua al pica ei Slat,
Petra din calatorlile sale (MAR.) [srb. s v et i, -t a].

SFETERIST (-isese) vb. Gr. f A sterpeli, a fura,

a dilapida bani publici [ngr. acpstspiCop.ai].
5 SFETI1 PP' EIME.

SFETT2 (-tem vb. tr. si refl. A (se) arata, a (se)

da la iveala, a (Sc) da pe fatti: Income a sum cuvIn-

tul cum era sa vie an pasa Is Moldova, cA de domnie on se

sfetea alma (N.-COST.) ; s'au sfetit treaba oA ',otitis 1-au tras
Is rAspundere (00. -N.); 25 se mai amine arestArile, Dina se va

pen; numit $i carpenita." (Carpinus orienlalis)

[comp. srb. svinjeai, rut. svynja6yj
porcese").
SFINTENIE sf. C ) InsuOrea celui sf In t, a

lucrurilor sfinte: sfingen1a nu std In port el baffle lungi

(Mt); sfingenia Mantra Evlavie, cucernicie; Cu
, scrupulos, exact: fie -care luorneor e soutnrat, eters
el frecat on cea mai mare 0.. (BR.-VN.) ; asoulta-1 g1-1 1ndePlineat Cu
toate poruncile (CAR.) 0 # Tirnosire: Ale-

zandru-Voda... an zidit manastirea Slatina ...card is 0., sic

sit hi Post preoti on dIaconi 117 (0R.-DR.).

SFINTI (-tem) I.. vb. tr. carf A face s I In t, a da

calitatea de sfint; a consacra; a Inchina, a tirnosi

(o biserica): spa; 0.0 o blsericii; Alexandra-Voda... an

zidit manitstlrea Slatina cu multi cheltnialit 61 Birdie Si o
an sfintit GrigorleMitropolitul (ort.-uu.); omul siinteste local,
tar 1111 local pa OM IPANN).

E. vb. intr. 0 A asfinti, a apune: PIna se %-

mita, soarele se 'nalta, 51 ulna se viteste, soarele sf1ngeste

IPANN); P1r ASFDIM

3. vb. re fl. C) int A se face sfint, a se sanctifica:

sfinteasca-se numele du; a spas lintarilor cum horeso ingenii cind se sfingeete tin stint (eam.) (:V) C) A

triumfa, a iesi biruitor: (hotul) admit nude n'a risiPit, dar nn se sfingeete

(PANN);

lasa-1 ad no se sfinteete el on mine, lupine, 11 pocliesc

vedea cum se slates Incrurile (r.-oH.) [VS1. svtiti].

(CAR.).

SFETNIC, # SFEATNIC,5 SVMTNIC sm. Sfatuitor, povatuitor: eels tie va lauda vre-un lucru ran ei

caste neminea orestin, nisi are

it SFETTTEL sm. A Terarh [vsl. s v t it el 1].

cu

mesa. sa chiamli sveatnic rAu 01 se vs pedeps1 (ray.-ma.)

0 t Consilier, eel ce face parte din sfatul, din

divanul (aril: impAratul Moscului... 1-an lust tar in draal Omugoste et In mill 61 1-an pus tar statute (NEC.) ;

ta!, ministru [vsl. sa v a tIn ik a].

SFIALA (p1. -jell) sf. Lipsa de Incredere In sine,

de Indrazneala, timiditate: a vorbi, a rAspunde, a se
apropia, etc. cu, TATS

to Infilgieaza ou

ei rAspunde

on

socoteald (PANN); vom gti, cucoane, daca ni-ti spnne, ragpause on -- un Oran mai !Atria, scarpinIndu-se In cap (CRC.) ;
Prlslea... se ultA ou 0., In toate partite OSP.) [s f i i].

SFICHIU, $FICHIIT (pt.-him) sn. Mo/d. Virful bi-

ciului (adaugat dintr'o bucata deosebita care face

sa plesneasca biciul), pleasnft: hi! breaznle, nu to lenevi, oil to strioneso on sfichlu de loo (ALECS.); avea o biMedi de ale de olnepA, Impletitd de mina lui, gi on efelchinl
de mAtasS (COG.).

SFICHIUT, $FICHIOT (-uesc) vb. tr. Mold. A

plesni cu biciul, facindu -t sit poeneasca: SI ass 0

sfichinia Presto cap, presto cobras

(STAN.);

taranul efi-

chiuia on 'inlets omAtul isr):1 (p) A biciui (Cu

mustrliri, cu vorbe batjocoritoare, ironice): tdranti
aostri, chianti, cum slat el, ne tot efichluiau to treacAt
(CRO) [SfiChill] .
SFICHMITVRA, $FICHIUITVRA (p1. -tnri) sf.

en

SFINTIE sf. 0 t Sfintenie: fara de preotle, no

nisi se Imprenna tut

Dumnezen (rsv.-ma.) A Titlu de onoare dat pre0Iilor: Sfingia ta; Sfingia sa (t preastingie) [s f I t].
SFINTIQR sm. ma dim.sFIRT:auaindu-va ofneva, ar gladi cil sInteti nlete 0.1 abia ieelt1 din rain LNEOR.1

pl. Nista colacei In forma de 8 sau de S, muce-

nici: de CrAcinn lanai face femsla... nn colacel Ingemanat,

ca
In forma de 8 (von.).

II,

SPINTTT 1. adj. tzth p. sFn1Ti. Facut sflnt;

consacrat, inchinat; tirnosit Titlu de onoare
dat prpotilor: "-el parinte; 0.41 pit_inte (t preasfintit).
E. sbst. 0 Asfintit, anus: soul merges catra rSsSrit 51
soarelui... test ba-

oelatalt cStrS 0. (RET.); cam dupA

laurtil din groapS (18P.) ; cfndjulgerit sears spre , de buna

seama pima ulna dimineata (GR1A.); ov- ASFINTIT.

SFINTITTIRI sf. p/. Mlncari

h i in tit e de

Pasti: stropesc slimInta on aghiasmS et pun In sac 0.0 de la

paw worti.

"SFINX sm. 0 a! Monstru din mitologia greaca,

cu capul $i pieptul de remeie, cu aripi de pagan,
cu trupul $i coada de leu;

Faptul d,e a sf i chin i; plesnitura cu biciul

0 Biciuitura (cu mustrari, Cu vorbe batjoco-

ritoare, ironice).
*SFIDA (-dez) vb. tr. A desfide [it.].

imul din el... se hotlirl sil

se tie de caoulcioblinasulu1, sa nu-1 lases& se sfinteasca (18P.) ;

Fig. 4444. Sfinx.

Fig. 4445. Sfinx.

wzat pe o stInca, propunea trecatorilor o enigma

1142

www.dacoromanica.ro

$i prapttdea pe aceia ce:nu puteau s'o ghiceasca;

Edip singur afla
rostul enigmei,

TISOR Mutt p1. F Injuraturi: clupd patru ore de

rAcnete 61 Iniurituri... stint' pi evanghelii, pe is opt sears

vlrli jos de pe
stInca. $i muri

stintelor, partea tea mai dintiuntru $i mai sfInta din

iar sfinxul se as(

4444)

Om ale cilrui pa-

reri nu le poti

,v
ghici, ale carui
ginduri intime
Fig. 4446. Sfinxul de la Gizeh.
shit de nepa.truns 0 Nume
dat de Greci statuelor InfatisInd cite un lea cu
cap de om, a$ezate de vechii Egipteni la intrarea
palatelor $i templelor ]or ( 4445); de o marime
colosaltt shit sfinxii de lInga piramide, fn spec.
eel de la Gizeh (E) 4446) [fr. < gr.].
SFIQS adj. Sfiicios, plin de sfiali3 [s f i i].

SFITOC, SFE$TQC (pl.-oace) sn. Mold. Manunchiu de crengute de busuioc, cu care preotul stropeste cu aghiasma, matttuz: ea is toatA zi Intlin a lunii, da onviosului on Mato de busnioo proaspit

pr. ext. miinunchiu: icl 8i colo, cite on des

lion roeii, Imbrobonite

(IRO.)

SFITA (p1.-te) sf.

odajdii: mitropolitul, In
!fiats lingnrita on grbanie

(NEGR.) ;
1111000 de

intram In curies postei

s. splarrA (pl. albite) sf. Over 30 Stints

templul lui Solomon, unde era depus chivotul

legii smite p1. ZT Fiinte mitologice,Inchipuite ca ni$te femei foarte role care cauta sti facti
tot felul de rautati oamenilor, sa le is puterile,
stt-i ologeasca, etc., probabil identice cu ielele",
dtnsele", frumoasele", vIntoasele", etc. fvsl.
sv$

SFINTIJLVT. sm. trii 0 dim. SFINT 0 StIntu-

letul F Dumnezeu: terit-a ,.n1 (Ise.); eu mint nu to

crez, creazd-te

de aur... apropie de buzele el

(CAR.)

[vsl. svit a].

SFINT 1. adj. O Ce tine de religie, de Dumnezeire, de biserica, de cultul divin: stintele tame; a

um.).

SFIR sau SF!RRR I Imitit sgomotul suierator

produs In aer de un obiect aruncat cu putere, sau
care se Invirte$te cu iuteala, de filltitul aripilor,

de un lichid ce fierbe, etc.: a apucat o plata virtoasi,

mare, pi a Mout sitrrr I in oopaciu ou dinsa (sm); bu-

niea spunea... Inainte pi tusnl stir! stir! pe la ureohi, ca nn

o vIrtelnila care lace slim 1 41 alt nimio

bonder (DLVR.) ;
(ALECS.) ;

1i taco

111111211

stir I

inima cu putere [onom.].

(Im), Incepu sa-i bats

SFIR/I...

[comp. rus. svit ok 11].

IT A VestnInt preotesc,

(1. -OH.).

SFTRC (pl. -curt) sn. 0 VIM capat moale, carti-

laginos, elastic: n1 nasulni, nreohii, Mai; (ayes) nasal

numai o fartmita de ,. 0.-oH.);
urecbilor ti and
(DLVR.) ; Isi rdsuoea pe ginduri urn mustatilor (SAD.)
0 Virful biciului, sfichiu: are on bicin care arde oa

liturghie; 811121411e icoane; vase sfinte; Cale stinte, cele ce

!cent... dead to aiunge on ...al (CAR.).

nitatea: nu to atinge de oele elute, ca-ti affirm capnl on

SFIRCIOC ear SFRANCIQC.

in de cult, care privesc credinta, hiserica sau divi-

gbioaga

(ALEC%) ;

Stints Scripturit sr ScRIPTQRA

Parente, papa; StIntul Scaun Fr. SC/UN

; Stintul

; locurile stints,

locurile pe care a trait $i unde a propovaduit MIntuitorul;

mormtut, mormlntul In care a fast

depus Mintuitorul Care duce o viata cu-

0 SFIFICEL sm. Ban.

= HuouLuT [furcel].

SFIRCIT (-otesc) vb. tr. 0 intr. A smIrcli, a as-

pira cu sgomot pe nas:

dascillul... sttroleste toad zinc

la tabac (clic) [bg. svirkama].

SFIRIT (-rliu, d - rtesc) vb. intr. 0 A produce

rata, pazind cu evlavie poruncile lui Dumnezeu:

un sgomot suierator, ca un tl$net, vorb. de un obiect

aruncat cu putere sau care se InvIrte$te cu iuteala,

ferieiti, binecuvIntati de Dumnezeu, ale celor

la foe, etc.: Fuss -1 recede se 'ntoarce, Into 'n aer stlrlind

on om

026 Se zice despre sufletele celor prea-

dreptcredinciosi care s'au jertfit pentru legea ore-

$tina $i care traesc In raiu: stint!! mucenici A Cu-

rat $i fare prihana (se zice despre Ingeri, despre

creaturile ceresti sau de esenta divine): a Trelme;
..ul-Duh; Stints Fecloara, Maica Precista, Nascatoarea de Dumnezeu 0 Epitet dat soarPlui, $i unora

din zilele saptamInii personificate: scare; a

Miercuri; a Vineri; a Dumineed Vrednic de eel

mai mare respect, de o veneratiune particulartt: a

dreptate 0 Foarte adevarat, ce nu poate fi pus

la Indoiala., indiscutabil: e oe al vorbit dumneata
UP.) F Strasnic, grozav, sdravan: a mtucat
o

de bataie sor on moartea

(DLVR.).

2. sm., sFTNTA (p1. stinte) sf. 0 Acela, aceea care

duce o vials curata, pazind cu evlavie poruncile

lui Dumnezeu: e an , o .11 Om, femeie care
$i-a pus credinta deplintt In Dumnezeu, care s'a
jertfit pentru legea cre$tinli. $i care a Post canonizat (a) de biserica: ....ulGheorghe;

Durnitru; a Pa-

raschiva; poporal Ingenuchiase, pe clad oilugaritele Stergeau

ohipul stintei de Drat (D.-zdr.AF.); 01 Neculai, F hiciul:
bietul Porojan taco pentru prima card. cunostinia en
Neoulai din min (ALECS.) ;
:
a porta ye cineva In gut%
oa pe-un
a-1 diviniza, a-I venera ca pe un sfInt;
carol ti-a tesit an din gar& (CRC.), ai vorbit ea se

poate de drept, ai spus un adevar netagaduit, ai

nimerit-o Intocmai; a se ruga de toti stintit, a se adresa

cu rugaminte, cu solicitari la toti cei marl; mAnIned
stinti 8i scuba (sau scoate) draci, e un fatarnic; la ',At
Aeteaptii our ASTEAPTA;

cum e

51

tAmtia

(sau colacul), fie-care om e tratat dupe meritul sau,

dupe cinstea care i se cuvine; pind la Dumnezeu, to
omoara 01'411 (sau stintil iti ian sutletul), pins Sa to

poti adresa celui care define puterea, subalternii

: otnd
lui to despoaie sau /ti fac toate mizeriile;

Dumnezeu nu-1 masa, BMW lei lac de cap. cind cei mars
lipsesc, subalternii fac ce von IT 0 stintui (In lo c de
..11 Down zoo), Dumnezeu: tereascA StIntul sit !I pus el
rains intr'Insela (014.); ferit-a StIntul I apoi st. ti doe StIntul
pa vre-until sil nn atle lectia (1.-GH.) ; a-1 lass In plata Min-

taint; a-1 tura Sfbitul, a adormi maw p/.

SFIN-

de un lichid care fierbe, de ceva care arde plrlind

(ALECS4 ; la conac, tingirile p1 cilddrila cl000teso, grill:erste

Edirne (CAR.) ; peril de pe Musa an Inceput a plrlt p1 ;doles

(enc.): candela girlie sub imam Maicii

Domnnlni (vuoi.) (P) F A-i ,. edict-

tele, a alerga lntr'o fuel. nebuna: c

Ina* none, la tusk de le stirtiau calctiele
(asp.)

A-i

inima, a-i bate tare

inima (aprinsa de dragoste dupe ci-

neva) : et cum stirlia haul rotii, spa -mi

sttrlia inima 'n mine de dragostea Mariued,1

s f t r1].

(CRC)

SF RIIAC or- tulainotiRE.

SFIRYIALA. (p/.-fen) se., sstRIIT

sbst. Faptul de a sfIrl 1.

SFIRIITO4RE sf., Mold. SF/RI-

TAO (p1.-ce) sn. Jucarie de copii fa-

cuts dintr'o nuts golita de miez,

prin care trece un fus Infli$urat cu

ata, al carui capat de sus e Infipt

Intr'un mar sau Intr'un tuleiu de
cucuruz; tragind de
capatul de Etta, care
e scos printr'o gaura
practicata la mijlocul
nucii, fusul se InvIrte$te $i face ca marul
sau tuleiul sa s f tr I i e, iar gaoacea de
nuts ss rastine; numita $i bIzlitoare"
(l 4447).

Fig. 4447.
Sfirnac.

SFIRLA. (p1. -le) sf.

Boblrnac:

tat mInglie
mustatile... 01-41 repezi on
o

paldria tare pa costa

(SAD.) ;

...Doti De loo c'o

wort sa-lpui (DON.) [COMP .

BBIBLERMA I.

Fig. 4448. Silrleaza.

SFIFILEAZA (p1. -1eze) sf. O Jucarie alcatuita

dintr'o bucats de lemn. de metal sau de os, strati.tuta de un betivor care, Invlrtindu -se, produce un

1143

www.dacoromanica.ro

SFISFI

sftrlit, prlsnel, titirez (13 4448); into ca o

S F I- fel deamens,
route lute: trebne on billet lute, spirt, sS
08
SFR amble oa 'Mead, (BR.-VN.) 0 Juefirie de copii, alerttuitit dintr'o scIndurice flexibilta, In jurul cbreia
e rasucita o ata lungli In care e virlt un betisor; acestuia, dui:4 ce a lost Invirtit de mai multe on In jurul atel, ea un ceatlau, i se db. drumul

SF2.5IERE SFASIURE sf. 0 Faptul de a (se)

sflsi a 0 Mare durere fizick sau sufleteasca
0 p1. Turburari marl, Invrkbiri.

doros 11 aruncase sfirleaza In barbi (1.-GH.) [format Cu SW.

stmteam In pieptu-mi o dnrere Mit de disletoare,... Tacit mA

redeem eel mai nenorooit om din lume ION.) ; tai acopere

In barbs sau pArul cuiva, unde se InctIce*te: Teo-z 6. din sf 11'1 k, pentru care comp. ngr. cpo6pAcc,
aPo5pXos, oPoi)prz sfirleazfi"].
SFIRLOAGA, SFARLOAGA (p1.-ge) sf. F iron. 1
Incaltfaminte uritb, pinch. veche: on ti-e destul cA
m'ai ametit pnindn-ti siArloagele pe calup

(CRC.).

SFISIETOR, SFASIETQR adj. verb. SFISI)).. (:)

: cind sit InfigA (lupul) ghiarele sale cele sitCare sf

sietoare, feta dede Aiello calnlui (18P.1

Care-ti

sfisie inima, care-ti produce o durere mare, o mihnire adInca: niciodati n'am mutt bocet ape de

(vLAR.) ;

Ida on miinile... on no strigat de sfasietoare desnlidejde

nn strigAt, un tipit
(BFL-VN.) ; no glas

SFISIETORA, sFAsIETVRA (pl. -tnri) sf. Rup-

tura., be unde s'a sf Isla t ceva: pulpele-i locate,

0 SFYRNA.R(IU) sm. Trans. Urn de afaceri, oral cu

care se vAd prin sfadetura nadragilor, shit Wine de Input-

0 SFIRNARIE sf. Trans. Afacere, daravere, ne-

O SFLEC.A. = sFuckA.
0 SFLDER = SFRP.DEL: furlsorul e

daraveri: se cunogtea din toti oamenii di el e sfirnarin, om

nmblat fn lame, om bSnos taro.

turf (CAR ).

gustorie: Pavel !nide In stirnirii, Mess cola drnmuri si

cA umblA tot in tales ODIUM; (MAR.).

oele tfrgnri

[s f I r n a r].

(RET.)

SFIRSALA (p1. -sell) sf. SlEthiciune care cuprinde deodatk pe cineva, ca un fel de le*in: nn-si

; sea ca un
di bine seams de ce, dar slide o si cede
fel de v simtea to stomab (VLAH., ; Cu 0 INSIMSR la inima,
porni !met IMO tattl-sin spre casS (D.-ZAMF.) [s f I r * i].

SFIRANIE $ SIP/RaN1131 sf. O $ Sfirsit: clntarea

vecerniei taste de multtimirea cirri Dumnezen pentru IA em

sosit cirri dIrsenia zilei (PRV.to113.) C) Prapadenie, pierzare 0 =-SFIRSALA (de inima rea) sim(i o lincezealA,
o
o slibioiane, o piroteali (PAMF.) [s f I r$ i].

SFIRW

(-Re& 1.

vb. tr. 0 A da gata, a ispravi,

a termina, a gliti; a pune capii.t, a Inceta, a curma:

se rugs In) Dumnezen on credintit ca s'o ainte sit sfirpeasci

on bine pi slutba acetate os.p.) 0 A nu mai avea, a nu

mai rfirninea nimic: merit sfirsise arcele, sitgetile pi
sahaidaoele ce an avut in dughenile for (MUST.) '11 0 A

curma vista, a pune capat vietii, a omorl: gi-a

!Malt calul cn o loviturit de cntit (SAD.).
2. vb. refl. 0 A se isprtivi, a se termina; a in-

draculni,

SFOARA1 (p1. stori), Mold. SF4RA (p1. Sfeci) sf.

O FrInghiuth subtire din fire de clnepli ra.sucite

sau Irnpletite; a toga on ; a intinde o
a intinde pe
IT) a trage pe .0, a in; no gbem, un pipusoin de
o
sela (loc. Imprumutatti din jocul papusilor): n'a
fast om mai naiv, mai lesne creditor pi mat ueor de tras pe
cloaca ca el (ON.) CP= Struna, coarda ferestrau-

lui

El 2076) 0 Lucruri Insirate pe o sfoara:

de ceapA, de ardei 0
de mode, mosioara, fasie
Ingustk de mosie: se dike la ores sA ',Meese& boierulut
Mid Intlrziat... pentru sfoara de mode din PoienIta melt, ;
pr. ex/.: no clip lung pe care -I tale o Mara de ape ce g1Igiie
pe 1)1011`11; (IRG.) [ngr. acia6pa]
o

SFO4RA.2 = sF.tiRAC) : se date In tar& cit Maria

Sa a mai dobindit on fin tisP., ; se grabeste, ',kind, a da es,
in tarit o& to -a prins on mina In sac (com.).
0 SFOI4G1 sm. 0 /ten. t= PrURDOMAS 0 [bg. s v o-

j a k A].
O SF01.4.Gr2 sbst. 0/ten. Mims (de mucegaiu) ce
prind vasele goale.

C) A simti deodata o slAbiciune mare, a-i veni le-

o SFOIEGIT adj. 0/ten. Cu miros de mucegaiu,

stricat. Imputlt [s I o i a g2].

a-si pierde viata [vsl. savur it i;

e mai repede (CONV.) : De sistsita se lounge o punts migedIntro dime pi

toare de solzi de anr, care luneca la deal, pe

ceta Doamne,
:
si se sfIrseasca odatit on viata asta (VLAH.)

11

sin: sfirsindu-se de la inImA, se moats din balemale pi cede

pe on scaun (CAR.) ; a i SO ow pnterile 0 A pieri. a se

0 SFOR sbst. 0/ten. Mijlocul apei curgatoare, unde

comp. sAvIRsa

innit tam) ISTb. S v o r].

nemarginit.

mitocan... sforitia ca o batozi de trelerat grin (VLAH.) ; plcioare

la picioare cu cipltitneasa, dormean storAind dot bled cAlitori (I -OH.) ID W A forai, a sufla cu sgomot pe

prfipa.di,

SFIRWT 1. adj. p. sslasf. 0 Ispravit, terminat. dat gata; Incetat 11 0 Istovit: de oiliest; on
glasul
Cu glasul stins, care nu mai poate da nici
un sunet 11] c wrirtsiT, ftirk sfIrsit;
de mare,
(p/.-itnri) sn. 0 Ispravit, captit, punct unde,

2.

moment In care se sfirseste ceva: am oitit cartea dna

Inceputn1 pi ...ell; Aristotel... s000tea lumea aft veoidal fare Inceput pi 1a111 .- (N.-COST.); A.,n1 reprezentatiel;
o Inmate MA
in
In cele din urmk, la urma urmelor 0 Moarte: i s'a sasopiat
Vil Q NZSF/RSIT,
la

nerntirginire, nem&rginit.
3. Pe e loc. adv. Aproape de a se sfIrsi, pe punctul de a se isprtivi: proviziunile stet De ...re.
WIRT/CA., SFARTICA, r1 SFERTICA (-tic) vb.
tr. A rupe In bucati, a sfisia: an venit dibanille... pi

pe loo 1-an sfirticat (VOR.) ; noide pe Absirt p1, sfertidndu-4 trupul, 1-arnnci bucatile pe valurt (VLAH.); mit bittnri
11-mi sfIrticarit dimmed, (RET.); mi-au dirtied toate halnele (MAR.) ; a cAzut pi el cu nmarul slirticat de baltagul unlit
00MiSSI

(ORIG.)

flat.

*exfractIcare< Trac-

t us frInt"; forma aortic,' a lost influentatii de

sf ert].

sr144, SFASIA (-pin 1. vb. tr. 0 A rupe buati;

a rupe (cu dintii, cu ghiarele, etc.) f

i i de came,

de piele de pe cineva: ce sA taco ea scums, aft n'o stIsie

fierele pi sA n'o elle lotrii P tam) ; porunci Joe until vultur

oa sit slide pieptul lot Prometen pi... sA -i roes& din ficati
osP.) ;

inima dye, a-i produce o mare durere,

o mlhnire adincli: sera desperat al nenorocitnlui !dogrel lmi face ran, imi allele int= tvLeH., 0 (f) A de-

fitima cu rtutate 0 A turbura, a produce

Vrajb It:
2.

tars.

vb. refl. A se rupe In buctitt (unul pe altull:

se allele d se milnincA intro dInsele, spre onmplita nrgie si

peire a neamulni omeneso (cm); a i se inima, a Simti

o mare durere, o mlhnire adinca.

SFOR T (-rAin, -ileac) vb. intr. 0 A produce

In somn un sgomot caracteristic, respirInd greu
prin nas sau prin gltlej, a horai, a horciii: (nn)
nari (vorb. de cat): an Inceput as :gorilla oaii pi sa-pi

oinleasci nrechile (CAR.) ; Dar pe loo maul s'opreste, In ambit cliff tinteste Si en groazA sfordeste tALEce4 [onom.].

SFORAIALA (pi.-ten) sf., SFORAIT sbst., GPORAPITRA (p1.-tort) sf. Faptul de a s f or k i; rezuktatul acestei actiuni: !Jul imparatulni adormise pl-i da
nide sforitieli, de pArea cA min& porch (ISP.) ; auzeam o
respirare greoale oa de om adormit pi dna& awn o sforititnrit
(D.-ZAMF.).

SFORAIT... er sFortAuthli...
SFORAITOR adj. verb. SFORAI. Care sfortde.

SFORICICA (p/.-keie) sf. dim. SFOARA.

*SFORTA. ( -tez) vb. refl. A se sill din r6sputeri,

a se opinti, a se stradut [it. sf or zar e].

'SFOR ARE sf. Faptul de a se sfort a, opintire, straduintii.
SFRANCIOC, SF/licIQO SM. 3e 0 Gen de pftsari de pradfi, cu ciocul Incovoiat
$i cu ghiare puternice, de coloare
cenusie, cafenie sau rosiatica, cu
coada neagrli sau albli;
se braneste cu insecte
$i cu pfisfirele pe care le
atrage imitInd ctntecul
tor; varietatile mai cunoseute in not strit:ITLRQ$17, numit $i coal- Fig. 4449. Sfrancioc-rosu.
bita" sau sofran" (Lanius collurio) ([j 4449);
numit si
,.soimut ", lupul -vrabiilor", berbecel-mare",

berbecut", capra-dracutui", etc. (Lanius ex-

1144

www.dacoromanica.ro

cubitor); .01.-sne (Lanius minor) O

CIOCANITOARE (-PESTRITA) [srb. svradak].
0 SFRANTUZ... = FRANTCZ...
SFREDEL (p1. -ale) sn. OtP Unealta de otel de
ft out gauri In lemn, burghiu, spitelnic (El ,4450):
cola ce va elute furulni... de-i va da niscare
lncrnri, carele shit de treaba lui, onmu-i siredel eau topor... pre acola ca pe nn fur ell-1

nista sgarde de our issu ;

a pune
a legs en
a Li-

nea In !Hu, a rapi liberta-

SG

)114-61111tftik

(-4--11"11.94

Lantisor, sirag de margele, etc. ce se pune la git,

gherdan; salba de bani:

(em.) Pr. anal. Spirals,

Invirtitura, colac: Puree lust on coada

ei on bete 'n loc de labli (EMIN.); pletele Int

Mean in e dese De nmeri (SAD.) (E)
..111 draculni, intrigant, eel ce seaman&

vrajba Intre oameni 0 Mold. C) ^11

STRAP DE RIISALII 1- * Fig. 4450.

Rusaliilor

Sfredel.

SFRRDELIIL sau sruvisicuL, POBSIelatiune formats din ,.Trisfetitele" (= M.M. Miner.

Cingatoarea Orionului), considerate D. Drug.

ca miner si din steaua Betelgeuse F. Floare.

socotita ca vIrf al sfredelului (.r NJ 4086)
46, Omida rachitarului, numita si sfredelur sau
sfredelusul-lemnului" [bg. s v r e d elfi ].
SFREDELEAC (pl. -ece) sn. dim. SFRRDEL: nu-

mai Wit aft till de secure, de o funk, qi de un

carutei (ono.).

Jul ( 4451): a sins la dilebele melee... el le-a aflat on

tea ; 0 gazetil fart patron politic, lira (vui.) 0 0

certe (pay..ma.) ; Tiganul... se invirtea linprejur

oa un

sau cerc de metal ce se pune In jurul gitului dine- sFR_

m.

ye pomostina

ghiordanele se nnmeso, ca si la
not, want (VOR.); Het, to mtndilutes mea, DS zgarda de la
pumas Si ma scoate din robeag
(ent_.) 11 0
Guler [comp.

Fig. 4451. Sgarzi.

alb. 5 k a r 6 a].

SGARDTTA, zGARDITA (p1.-0) sf. dim. sGARDA : m'am intors la chop, on zgardita de la gitul copilot
(CROJ

; et sa nu nit!, baditA Ilies, la Platra, de-o zgardita_de

marge le

(SAD.).

t SGAU, ZGAT:( (7)1.-ituri sn. 6) # Plntecele

mamei: oela ce-si va omorl muiarea avInd pruno in zgitu
(PRV.LP.)

C) Deschizatura; gaud). Ban. RIpti

Intr'un plriu adinc, uncle sint tufisuri dese 11 0

0 /ten. Golul catului, atit nit poate cuprinde card :

SFREDELT (-elm) 1. vb. tr. 0 A gauri cu

sfredelul: a sfredelit nea ou un burghin (CAR.) ;
:

nisi zgitul carulni nn-1 nmpluse (CoNv.).

(SAD.) Pr. ext. A gauri: stresinile pleura afrede-

*excavulare].

ochii viol patrol sfredelean pe eel asupra anus se tintean

0 SGA.UR.4. (seaur vb. tr. Trans. A holba, a se

uita lung is cineva sau ceva, a sgti ochii [lat.

bind !met gi adinc zaDada (DLV13.) ;

: tirlitul liicustelor ti
sfredelea nrechile (3.-ALD.) (E) A patrunde, a stra-

mora

bate, a-si face toe cu sila: numele Ini... ajunge a

olteva

cline statrira sea mini lingil altul, sfredelindu-se din ochi

(13.-ALD.)

A se Invlrti In spirala, a se Invirteji:

spate se 'nvrajbeso et

se

sfredelesc In adinci virteinri

(ODDS.).

SFREDELITOR adj. verb. SFREDELI. 0 Care

sfredeleste Care se InvIrteste In spirala.
SFREDELITITRA. (pl. -turi) sf. Gault facutil

cu sfredelul [s fredel i].

SFREDELTJ

(p1.-e5e) 1, sn. dim. SFRRDEL.

a. sm. 3 = PITIILICE : de se prenmbla numai prin

.if

codri qi prin livezi, mierlele qi privighetorile,... pietroseii qi

11 intimpinan peste tot looul en dulcile for dutart mom 0 i SFREDELVSITL-LRKNITLIII SFRRDEL 0.

SFRLITT, d MEM adj. F Slab, uscat si pi-

p ernicit un
: spin on trei fire de barbs, slab 51 efrilit, numai
Un catelus efrilit Asupra for
pielea of osul de dinsul
e'en repezit (DON.); vrel ea-mi put flori dna nrechi on sfrilitu
cel de Masai r (ALECS.) ; este no mititel mascaricin foarte
destribilatiigarit, Wein s1 galben (CAR.).

*SFRUNTAT adj. Nerusinat, firs rusine, neo-

brazat [dupe fr. ef front 6].

0 SFcLGER... = MAGER...

SGAIBA1, zetAisA (pl.-be) sf. 0 1 Rand usoarti,

sup erficia15. until' de sunatoare on e

BIM

(C.-RAD.)

0 SGHICIN.4., SGICINA, ZG- (-in) vb. tr. si refl.

incetn1 on incetul indiferenta publioului (VLA)

2. vb. refl. A se gauri ru sfredelul; (F);

O SGHIAB = JOHIAB: ourge... apit In "'lir' de mar-

de bun nautili...

sgaibe, ea patlagina (Dom) T 0 0 /ten. # Coaja care se

face pe o ranticciAus)1] 0 8IAR.BA-DEBEI = SGRABIINTICA [lat. vulg. s c a b i a = clas.

LARBA-SGAI-

scabies].

SGAIBA' = GOIBA.
SGAIBOS adj. ." Plin de sgaibe, de bubulite.

0 /ten.

0 SGFITHIJI w SBMIIT.
0 SGICINA., zofcill4 air SGRTCINA.
SGIT, ZGO (seen) j. vb. tr. A holba, a casca tare

ochii: Beira ochii el cu mare mirare bligarit de mama oil

capetele balaurulul Meese MP.) ; an sett din oohi, nestiind
dacii-i vie sau e alevea

(LIERA)

2. vb. refl. A se uita la cineva cu ochii holbati:

151 turtean nasul de geamuri, sglindu-se la mine (SAD.), Intepenise lmpelitata, sglindu-se on ochil acolo (ISP.) [s g 11 u].

SGITT, zap adj. p. soli. Holbat, tare casrat1

(vorb.de ochi): avea nista ochi egliti, de loves pe om fulgeratura, cind se vita asupril-i (ISP3.

SGALTII, sG/T/T, ZG- (-Ma) vb. tr., intr. $i refl.

A (se) sgudui, a (se) scutura tare: bites un viol de

egflttia ferestrele ()AB.); vintul salltti, framInta, !rinse et

smulsepomil de prin curdle 1ntinse (Dam.); a inceput a sattli
de fringhla aceea (m); preotul se settle on pletele de borta
tette' (SB.).

SGALTI/TVRA., SGMITVRA,

ZG-

(p/.-tnri) sf.

Faptul de a sgIlt I i, sguduitura., scuturatura.

SGYLVNA, ZGILTINA (-tin) _ SG/LT/I: eglltInit

covalent, sit calla boabele din el (LUNG.).
0 SGILVIA.T -AM SGIMIII (-nin) vb. tr. 0 ref1.0 /ten. A

(se) rich, a (se) sctirpina; a (se) sgIndttri: se Winne

In ureche (mum.).

0 SGIMBOIRL, ZGIMBOIA (-oiu vb. refl. Ban. A

holba ochii, a se sgli.

0 SGIMIJI R sulaal.
0 SGINCILT (-ileac), SG1NCIORI (-oreso vb. tr. A
rlcli (o rana), a cauta sa Indeparteze coaja de pe
o buba (SEZ.) (RV.-CR(3.) [s g an cab
SGINDARI (-areso,-Sr) vb. tr. A rascoli, a scor-

sf. dim. suansAl: Din

moni jarul, carbunii (cu clestele, cu vtitraiul), ca

SRAB11111ta COa mica, BIlba mare se ardica (PANN).

O SGAIDE, ZGAIDE sf. pl. F 0/ten. (omus.)=GAIDA0.
0 .G.3/TA = GAITA

sglnelarl, ou attt mai mutt se si aprinde (Goo (E) A

SGAIBULTTA,Za-

0 SGANCA, zoiealcA (p/.-Iteei) sf. Mold. I Coaja

ce se formeaza. pe o bubti, pe o ranti: bnbele treo,

usolndu-se el pictndu -le coada san sganca (PAMF.); zganca

trace, dar alunica Amine (PAM)'.).
0 SGANCUO4RA. (pi.-re) sf. Mold. .6* dim.
SGANCA: Chemat-am toate bubnsoarele, Chemat-am taste
sgancusoarele, Le-am chemat, Le-am ospatat, Nnmai bnbele

dnloi on le-am chemat (dintr'un descintec) (PAMF.).

SGARBURA, ZGARBURA (pl.-re) 5/.1 Incaltaminte: spre Unmet tindzn zgarbnra mea (rs.-scii.) [comp.

it. scarpola

tirol. sgalbera].

SGARDA., DURDA (pl. -Arzi, 0 -arde)Sf. O Curea

sa se aprinds mai bine focul: toem, on ett mai 111111t

11

allta, a IntiirIta, a irita: on fArmatura asta de carne,

numai f s'a sgIndarit toamea mai 0 A scotoci dedesubt: ce tot 1ti egindaresti bnba el n'o laqi ea se mince P
(we.); (E) o ohestinne @ A rade putin deasupra:
inandareste... o lama de tenouealit de De pirate

SGIRBACIU = GIRBACIII.

(MAR.).

SGMC me- SGIROIUI.

SG1RCENIE tf. Firea celui sgircit, scumpenie,

avaritde : se 'mpInzIse pomina

'11

'tame despre grozava tut

[s g I r c i].
SGYRCI (-ceso) vb. tr. $$i refl. A face sIt se

(vLAH.)

strings, sti se ghemueasca, sti se contracte, refl.

a se strInge, a se ghemui, a se contracts (din pri-

1145

www.dacoromanica.ro

durerii, crampelor, frigului, etc.): peste noapte

S G I cina
a si dat holera poste mine si... m'a sglrclt drool (cam); se
SGR- svircolesc se stamen in dureri de moarte (CAR.); degetele
01

lot subtiri $1 albe De sglrceso de durere (VLAH.) BB se sgircease& mina celui care an luat banli 4 (ALacs.) A se

arata sgIrcit, a se scumpi: se sgIrceste neaten citiva

gologan1 [vsl. shgrheitt].

SGIRCIT adj. p. sGIROl. C) Strins, ghemuit,

contractat (din pricina durerilor, crampelor, etc.):
es,

de olroeli de prin toate incheletnrile, se ghemui sub pia-

Cel ce tine anta la bani, filet

se lipseste de cele necesare, numai pentru a strInge
at mai multi, stump, avar: mai bine tritestenn sarao
pomit (VLAH.) (i)

pink nn-i jet

SM.: mcil nici
pe el nu se procopseste, nioi pe altul nu foloseste (ZNN.).
SG1110 (p1.
SGYRCIU1 (p1.-ciuri),

liplt deolt un bogat es. (PANG) ; -de la eel

en slat, de bunt vole nimic vezi COOL.) ;

-curl) sn. 0 63 Twit elastic, flexibil si

lucios care preceda mai totdeauna tesutul osos $i persists In unele organe, cartilaj: 1 nasulni ti albea pe sub pielea sub-

cului

sGYYI ro- WILTS.

SGLAVO/NCA, saLAvoAcE, ZOL- sf.

saLAvoc 0.
SGLAVOC, zi.Avpc
sm. 0 Dait. Peste de for-

Sgirciu.

muchiile la vasele mici; numitA$i scoaMt" 311 4452) [s g Y r ci].

sA

parte 1 ureazal ca la arsice, end le slice: sgirciul"

n'ai
(GOO

0 SGIRFACIU, zutancin sbst. Mold. 0 Cans mare de Iemn In care se pune jintita de
mincat (5EZ.).
SGYRIA (-riu),t SGMIla (-11n), ZG-

vb. tr.. intr. $i refl. 0 A(-si) produce

o taietura superficiala, o rosatura usoars cu unghia sau cu un yid ascu-

111.

ma unui mormoloc de
broasca, cu capul bulbucat, fruntea lath,
gura largasi octdi mad ;

sau baba" (Cottus gobio) (0 4455) ds =

= DIQC 0 [ bg. glaVO I,

ALBASTRITA

srb. glavol].

SGLOBTU, ZGLOBW, J momu, # Z(G)LOBW adj.

0 Rautacios, artagos: oamenii cei domnesti... de sa vor

(BR.-VN.) [vsl. z 1 o b iv t].

O SGOADA, zaoADA sf. Ban, tntlmplare, nimerealh: am spus-o si eu asa pe
[srb. z g o d a].
0 SGOANDA, zGoANDA (p1.-de) sf. 0/ten. (COM)
(rut.) GlumA [ sgoa d

se Joao& zlobie prin odale

0 SGODT, ZGODI (-odese) vb. tr. $i refl. Ban. A (se)

ninieri [srb. zgo dit i].

SGOMOT, ZGQMOT (pl.-te) sn. 0 Amestec de
sunete, de glasuri confuze, fart armonie, vuet,
SGOMOT4, minion (-otez) vb. intr. A face

Cu pisoiul), ferit-a sfintul sit-1 eerie,

(MP.) ; *inn puteau
soaps bietele mite din minile noastre, ulna
ce nu ne serials 51 DB stupeau (cam); an

sgomot: catuse de catuse lovite: zor son; sgomotau In

I

Were

bAuturi : vinul ce mi-a dat de Mut mit atria pe git

[lat. *scaberare < scaber].

SGIRIAC sr EIGIRIVC117.

SGIRIE-BRTNZA sm. Sgtrcit, ciufut, carpanos : Mos Vasile era un carpanos 51-nn pain de

(CRC.).

SGIRICrU; SGIRIAO stn. rP Unealtli a dulghe-

rului, cu care trage linii pe scinduri (0 4453)

Gladire

(DEM.).

SGOMOTOS, ZGOMOTQS adj. Care face mult

s go m o t, galagios: o said sgomotoasit; ispita Place-

Fig. 4453.
Sgirieciu.

eerie ran Pr. ext. A produce o

sensatiune de acreala neplAcuta (vorb. .de unele

del

Fig. 4455. Sgldvoc.

traeste prin piraiele $i

riuletele de munte: numit si sglavoaca", moats"

SGTRIE-NORI sm.

111111)111111111*P

asa Si ~ele pe (Ambit (BR.-VN.) if VYlva, sensatie:

[bg.].
aceastil intimplare Mau mare

pare oft-51 pilise ghlarele

[sgIria].

Pr

larma, galagie: a face ; cum se topeste lumina pe oar,

tit : oind stapInul easel se jun on Mitsui

vikzut pre c000sl uncle 8t sgfiera, zmnlgea 61

110 bates Intro sine (I CH.);
: mita bllnda

SIRO

din fires lor, shit sglobil, neastimparati, inclinati spre Judith (BR.-VN.) ; etteva vrabil zglobil se ooborau din salcille
singuratice (13.-ZAMF.); priveste in Were... sure copila care

OW. Unealta a dogaruluicu carecurata Fig. 4452.

[sgIrci].

Mold. Strengarit,A, diavol(oaic8.),

de copila, agera la minte (cao.); a drade ?Etta, s'a preflieut In pasitrica mum.

prileii tal fie zlobii $1 vor face asuprele si vor Impresurs saracii (PRV.-LP.) ; de sit vor prileji 55 lie zglobivi... (rev: NI)
O Sburdalnic, vioiu, nebunatec, svapaiat: morn,

tire mono ; nu mai ramasese decit oasele si

BMW 0
serciurlie de el (LUNG.) 11 0

SGIRCIU1' interj. Ss nu izbutesti

oSGYTIE sf.

$erpoaica: 0

InaltA cu

rflor nomotease ale lupin... o gonea din case este ivLaii.l

0 SGONDT, zooann (-den) vb. intr. 0 /ten. (corn.)

A glumi, a face glume [s go an d a].
o SGONDOS, zuorroos adj. 0/ten. (CQNV.) Glumet,
bun de glume [s go an d Al.
0 SGONT, ZGONI (-onese) vb. tr. = IZGONj.

SGORNT, ZGORNI ( -neso) vb. tr. 0 y A scoate

din culcus (vinatul), a stirni din locul lui A

izgoni, a alunga: oine-si sgorneste slugs oea oredincioasa,
ca cel oe-si sgorneste clinele din casa sa COOL.) [S Corn i,
influentat de g o n i].
0 SGRABA.L.4., ZGRABAL4 (-Oil) vb. tr. $i refl.
Ban. A (Se) sgiria: not sit-i dam bunt pace sit se zgrabele
Ott vrea (CAT.) (comp. srb. grab/ j e grapa, greblo." I.

SGRABVNT sm., (Pi.-te) sn., SGRABVNTA (pl.

-to) sf., MR- p Grauncior, de unt, de brinza, de
zahar, etc. ce pluteste Intr'un lichid 0 Co$,

bubulita [comp. lat. car b u n-,

culus].

SGRA.BUNTTCA. sf. d Plan-

ts cu frunzele dintate, cu flod

galbene dispuse in mici cap itule ;
numita $i iarba-de-sgaib/1",
iarba-sgaibei" sau salata-cti-

nelui" ( Lampsanacommunis) (a

4456)[sgrAbuntEtj.

SGRABUNTOS adj. Plin de

sgr bunt i, granulos.

Fig. 4454. Sgirieori.

foarte multe caturi, In spec. in Statele-Unite ale

Americei (E) 4454).
SGIRIETORA (pl. -turi) sf. TAietura superfiMaid, rosatura usoara., dunga, urma lAsatA de unghie sau de un yid ascutit: 1-a legal rana care era nu-

mai o re de nimio (Cak); portofelul... era negrn, on o es,

It nn colt (BR.-VN.)

(sgtria].

SGIRI9S ad f. Care s g tri e.

O SGIRLATJNTE, SGIRLAQNT, zia- stn. Trans. (c)Aus)

(rua.) = cIRLIONT.

O SGRBENI, ZGRRBENI sm.

p1. 0 /ten. Buci de linh.; link de
cal itate, rtimasitti de lint

:ls):
as. tri.resturile din ciltd dup5. ce

Pc

se dadicese

naa

(R.-COD.)

[srb. g r e b e-

Fig. 4456.
Sgrabuntica.

SGREBURT, SGRD3IIRT (-nreso), SGREBULT, SGRI-

RNLI (-nleso), ZGR- 1. vb. refl. 0 A se strInge, a

se ghemui de frig: a se es. de trig; racoarea o Mau sit se
sgribuleasca ton.) 0 A se ghemui de Idea: II'S
sgriburit Cu el, de fried, Intr'un ungherin (am).

a. vb. intr. A tremura de frig: lmbla sgribulind pe

1146

www.dacoromanica.ro

is poarta (cm.); bates un vIntulet subtire, de faces ye domin BA sgribureascA terra.

SGREBURTT, SGRIBURIT, 8GREBULIT, SGRIBII-

Lrr adj. p. SGREBURI... Ghemuit de frig; tremurind

de frig: trecatori... sgreburiti, on gulerele paltoanelor ridlcats (sAo.); Sgriburit de frig spre mine Linde mlinile lnt
sfinte (VLAN.) ; vitele par ohircite, plisar1le sgrebulite 51 oa-

s'a Mont ; turfs de clisit ce 0 Dune friganu$ Ia lemnul

foil, end s'apncl de 'nom min too se preface In mud

In arbune, ars,: Mal bine malain

SHERIF = SERIF'.
'SHILLING = MING.
SHIMA
scatniA.

bnliti de frig (13.-ZAhAF.).

SGREPTANA, zartEPTArra (-aptAn) vb. refl. A

se catara [comp. GRAPTANA].

SGRIBULT, SGRIBITRI, Ban. SGRIBORT, ZGR-

SGRIBURICrU sm. 4 Un fel de tinter mac

care tremura din picioare cind sta locului; numit

Si blf(n)tan" (Chironomus leucopogon) [s g r i b u r i].
SGRIPSOR, SGRIPTOR, t GRIPSOR SM. 0 3e t 0
Un fel de vultur mare, probabil vulturul imperial

(Aquila imperialis): un balanr... se Incollicise pe nn co'mein gi se urea sit manInce nigte put se sgripsor (MP.) 7

0 civ t Pajura, vultur cu dou& capete pe sterna

unei tari: chiar semnul austriaceso, sgripsoral on doao capete, pe nn tavan de said mare, Intocmai pare& ar 11 =admit

(C.-RAD.) 7 0 * t Veche rnonedlt de argint austri-

aca (cu vulturul cu doutt capete pe sterna) care

circula In tarile noastre si a carei valoare era de
12 lei (vechi) $i jumatate 0 0/ten. () Pies& de
argint de cinci lei (cstus) t F Urn Indracit Si
hraparet: crest to oare ca acest sgripsor se va multAmi Cu
aceea ce-1 vom da noi P (FIt.) [comp. gr. ipticp].

SGRIPSOROAICA., semirTohoiticA, SORIPTII-

ROAICA, ZGR-, OGR1P8OROAICA (pl. -ce) s . 0 Femela

sgripsorului: olnd vent sgripsoroalca ...intrebh pe

pui tine le-a flout Ast bine OSP.) ; ofnd s'auitat In copaciu...,
oe sa-1 yard ochii P nigte put de sgripturoaiol (R.-COD.); paste
putin time a sosit st gripsoroaica batrina. mama puilor(oa.-N.)

Iaso sgriptoroaicit
F Femeie batrina, urn& gi Indracita: era baba
urltit pi batatoasa g1 Tea de mama foculni
tvl-a8.) [sgripsor].

0 SGRIDABOIA = SGINIBOIAL : se sgrlmboaie drumsrul, oft se sgrtmboaie la aces gozanie $1 deal se saturd, Diesel
fnainte (.48aA).

SGRUNT = GRIJNZ.

GRUNTURPS: nrcaSGRUNTOS, 13GRUNTURQS

sem din gran, pe rlpl sgrun;oase (LUNG.); Si WM111 pa bunio

atInd In ilitul Int, ...cn Dana de gist/ care scirtlie pe hirtia

egruntnroasii

(WAD.).

SGIJDUT, ZGUDIII (-Milli) 1. vb. tr. A scutura cu

putere, a face sa se cutrernure, s& se clatine din temelie, a sgIltYi, a sdruncina: apneas De director de gulerul
redingotei... sgudnindu-1 on oea din nrmA sfortare a vietii 1111

11 sgudni, II souturii, ca de oind Incepul Sd vd Povesteso gi abia, abia se destepta OSP.) ; no puma sdravan fi
sgudni 01131831*H (VLAM.); : gelozia, mirarea, rn.ginea 11 Sgtlduise prea adIno (ON,
(DLVR.) ;

a. vb. re fl. A se scutura cu putere, a se cutremura, a se sdruncina, a se clatina din temelie:

barbatii... 11 strigan atarim, de so sgudniau paretil (NEGR.) ;

s'a onfundat In hindul pdmintulul, de s'an sgudnit temelille

1=11 tom.); muntele s'a zguduit din Mini de svircolirea dihaniei (VLAH.)

SGUDUIALA, ZG- (131.-1811), EIGIMUITITRA, ZG-

(p1.-turi) sf. Faptul de a (se) s g u d u i; rezultatul

acestei actiuni; sdruncinatura: ai trebnintll de-0 RIMduialti din cregtet Dina 'n tAlpi LIIP.I ; trennl se opregte De
100, DroducInd o sguduitura pnternica (CAR.).

SGUDUITOR, ZGUDIIITIA adj. verb. sato:mt.

Care sgudue: total uriaga Impletitura de tier, De care

aleargd zgudnitoarele trenurl, pare ca pluteste In ser, usoara

ca o dantell (VLAH.).

SGUDUITURA a

*SI sm. A
) saptea $i cea din urma not& a gamei;
semnul ce reprezinta aceasta not& [fr.].

SI4LA = suarA.
SIAMZ 1. adj. Din Siam, privitor la Siam.

our

8GREBURT...

$1 sA-1 mlnoi c'un

om trumos (Iz.4386.).

menii vineti la fail (1-0H.); magistratii se deters Jos, sgri-

SGREMTUROS adj. Grunturos.

2. sm., siArc5zA (pl.-re) sf. Locuitor, locuitoare

din Siam.

SMARTT SM. 0 Locuitor din Sybaris 0 e

Om care duce o viata lenes& si de voluptati ca locuitorii din Sybaris: Petroniu... ne desorle viata nnui
din vremile imperiului (oo05.) [fr. s y-

barite].

SIBTLA. (p1.-he) sf. p Femeie

careia cei vechi Ii atribuiau darul
de a fi inspirata de zei si de a putea prezice viitorul (
4457): Cu glas adInc, on graiul
de sibile, Rostegte fin, In clips
cadentate (EMIR.) [lat. s i b y 1-

1 a].

SIBIL4NTA (pl.-be) sf.

to Consonanta suierlitoare,

care produce un sunet suie-

rator a. s, I) [fr.].
SIBILIC adj. p Ce tine
de sibile [fr.].

Fig. 4457. Sibill.

*SIBILIN adj. p Ce vine de la o sibila: oracol .vt

ball
culegere de oracole pe care un colegiu de
preoti o 'Astra In Roma, la Capitol, si pe care-Se-

natul roman punea s'o consulte de cite on republica se afla In primejdie [lat.].
SIC It sau gni inter). F Cuvint cu care Ilia cuiva In necaz: bine ti-a flout! asa-ti trebuel (se rosteste adesea lovind pumnii unul de altul): preotea-

sa... Jim mlinile pnmni gi le lovi una pe sun: se I oA n'a

ascultat la olevetirile dumitale (BAR.) ; se strImba la om...
(;3) tt da on sic I (R.-COG.).

SIC' adv. Asa (se pune Intre parenteze, Inteun

text citat, spre a arata ca e Intocmai asa In original, tar nu vre-o inventiune sau o eroare de tipar)
[lat. ].

STCA. sf. * Planta cu frunzele de un verde-In-

chis, cu flori albastrui; numita 5i garofita-demare", limbs -boului" sau limbs-pestelui" (Statice Gmelini).

SICATTV 1. adj. Care usual repede colorile cu

care e amestecat: mein .

2. (p1.-ive) sn. Uleiu sicativ [fr.].

Partea oval& si far& adIncaturi a
STC11.1 sbst.

arsicului: olnd argionl sill ridicat pe macho, on partea

scobitA In sus, partea aceasta se numeste Win ; lard mesa
dimpotrIvti, oars aid pa ambit, se numeete
229).

(ISP.) (N.-

E,

$ SICLET sbst. Povarti pe suflet, neliniste, Ingri-

jorare [tc.].
SICOMOR sm.

Un fel de smochin din al

carui lemn vechii Egipteni faceau sicrie:

ce seaman& on dudni Elan agudul Is frunze gi di nn rod de amochinl

(am-) [fr. < gr.].

SICRI4S (p/.-se) sn. dim. EMU: vdzu A vine

ye anti un

smolit gi 1ncleit bine (ISP.1 .

InSICRINEL (p1. -ale) sn. Ladita: vdzu an

oheiat gi smoltt bine, a& vine 1)6 Asa (ISP.1 [ung, s z e-

k r any].

SICRTU,t sEenrh, * Eachlu (p1. -rte) sn. 0 t Scrin ;

SOLIDIII4LA.

0 SGULT, ZGULT ( -lese) vb. refl. Often. Ban. Trans. A

luta: an desoniat mom., sipetele gi an lust mune ar-

merges unlit cl tremurInd (Rgr.); puisorli se mules stirmann gi lump a plInge gi mai amarnic decit pin& scums

tatA In secriul ei is beienla anulni 1821, Coat/ a BMW de

se ghemui, a se strange (ca un) ghem: mIrtanul

(urnA) [comp. srb. zguriti s e].

SGT,TRA, ZCIVRA SI. 5t Materia sticloasa care

se ridicii la suprafata unui metal topit Fu-

ningine ars& gi sticloasa care se formeaz& pe cos,

stirigie Q Lucru ars, prefacut In clutune: plinea

SGR-

SIC
(PAMF.) [comp. alb. zg-ar r, bg. sgurij a].
SGUR9S, ZGURP8 adj. Ca sgur a; prefacut

ginturi gi odoare ce an gdsit naustia; sarmanii bibliotecd I ni-

se 1 legit, chivotul legit

Mo/d. Trans. na Cosciug [ung. s z e k r en y].
SICTTR I inter) Expresiune de Injuratura. vulfnitniala ianicerilor I (NEGFL) ;

gara [tc.].

SICTIRT (-Iran)) 1. vb. tr. vulg. A alunga cu In-

juraturi.

1147

www.dacoromanica.ro

SID- - . vb. refl. A se atm, a se carabani [s i c t i r].

sbst.
SIL Materie alba,
FRESMRFFZEREW
vIrtoas& si lucioask cu ape

doiala: vine 8,; stilt

persoane, unui lucru pe care te poti bizui, In care

poti avea deplin& Incredere Lips& de on -ce
primejdie pentru persoana sau pentru avutul sau;
0 polltia de
sau simplu sisuranta, politia careia-i
e Incredintata paza cetatenilor si a avutului for IT
NasiokuRANTA Cu toe. adv. In mod sigur,
nelndoios [s i g u r].
SIGURIPSI (-ipaesc) vb. tr. A asigura [s i g u r,
cu suf. gr.].

tor scoici; din ea

se fac nasturi,
minere de cu-

xxa=n-c,a

etc. (1:1 4458): se

nits... InIfteurind on
privirea coltarele de

Fig. 4458. Marchetftrie de sides

(lucrare Indiana).

t SIGURITATE sf. Siguran : a faglidnit... ., In

trandaiir, inorustate de ro (ont.); un sir de

mnnti... falnic 1g1 Inaltft grebenil oolturogi, albl ca rani
lemn de

[tc. sedef].

(VLAH.)

SIDEFIU adj. Cu reflexe, cu ape ca ale s i d e-

fului: lelinerele ardean In cearcAne 01011 (SAD.).

SIDELCA sur SADVLcA.

(2): foiletonul ...soars o'o regularitate ran odata salt de dealt

(VLAH.);

pip- AN 1 ; z1 A, in-

an

tervalul de timp Intre.doua treceri consecutive ale

aceleiasi stele la meridianul unui be [fr.].
SIDILA ssr SADILA.

SIENTT sbst., snarITA sf.., Roca. graniticli In

care domina feldspatul si a duel coloare e un amestec de rosu si verde [fr. s y e n i t e].
SISTA (p1.-te) sf. Odilma, somn dupa amiazi
In orele calduroase ale zilei:

otel, _faces o penibilA

SIE$I pr. NEM

(VLAH.)

tatAl Anei, in odaia de la

[fr.].

SWIMS sbst. F Boala molipsitoare, ereditara,

foarte primejdioask datorita unei otraviri a singelui [fr. syphilis].
SIFILTTIC I.. adj. .0 Ce tine de
sifilis; bolnav de sifilis.
g. sm. Cel bolnav de
sifilis [fr. sy philit iq u el.
SIFLANTA (p1. -to)

ff

sf. CD Sibilant& [fr.].

SIFON (p1.- !Dane) sn.
O Tub Indoit, Cu dougt

Fig. 446o

4459'
brake inegale, care ser,iron.
Sifon.
veste la trecerea unui lichid dintr'un vas Intr'altul (E 4459) Sticla ce
confine apa gazoasa care se pompeaza cu ajutorul unui tub lnchis cu o supapa (E 4460) [fr.].
SIGA sf. o Piatr& moale,rosiatick asemenea tufului; taranii o Intrebuinteaza la trasul brlielor pe
la ferestre, la varuitul coastelor vetrelor, cuptoa-

relor, etc.: nreftm...maluri de

....

[srb.l.

sparte de pnhoaie

(VLAH.)

SIGHTR = menu,
*SIGH, = SIGILDJ.
SIGILA (-ilea) vb. tr. A pecetlui [lat.].

SIGILIT.j (p1.-iii) sn. Pecete; : figuri oe poartS

,d caracterlstic al spoon for (1.-OH.)

[Sat.

STGLIT (p1.-.) sn., MLA (pi.-le sf. Litera ini-

tial& Intrebuintata Ca semn de prescurtare pe in-

scriptii, In manuscrisele vechi sau pe medalii [fr.].

'SIGMA sf. ,co A 18-a liter& a alfabetului grecesc, corespunzatoare lui S (E, a, c) [gr.].
SIGMOTD adj. Care are forma unui sigma
C) 6) vaivoe ...a, cute membranoase situate la originea aortei $i a arteret pulmonare [fr.].
'SIGNAL (131.-ale) sn. Semnal Fluier mic

de metal, C) ,tignal" [fr.].

SIGNALNIENT am- SEMNALMINNT.

SIGUR 1. adj. Nelndoios, de care no se

poate Indoi nimeni; e de izbindit ; 0: boalA Irma,

moarte ~A In care poti avea toat& Increderea,
pe care te poti bizui: nn prieten~ Ill ()Care nu greseste, care nu d& gres: o inclose% Unde nu
e

o primejdie de temut: un adApost

un port

Prielnic, eficace, care-si produce totdeauna efectul: on lea 11 m NESIGIIR La

loc. adv.
C)

case gi pe drumuri

[S igur .

SIHASTRI (-treso) 1. vb. intr. A trai ca un s i-

hast ru.

2. vb. refl. A se face sihastru: de aceea... to -am

resent, ca Scums sa ne parisesti qi sa to sihAstregtiP

(RET.).

SIDEFLAL adj. * Privitor la astre: astronomie..4;

ori pe sliptAmtnft

[gr.-biz. otionpoc].

SIGUR4NTA (pl. -te) sf. 0 Caracterul unei

care captuseste
interiorul mul-

bile sau cutii,

2. adv. Cu sigurantk negresit, farti nisi o In-

ram:nuncio unarm. au.3 2.: alaatanr.mc:

de diferite colori,

rite, diferite ornamente pe mo-

Cu sigurantk far& a da gres; a Ina is ~, a nu avea

nici o Indoiala despre izbInda, despre clstigul unui
joc sau unei cauze.

SLETASTRIE, soilisrmE, sAHASTRIE sf. Or Sta-

rea, viata de sihastr u: wet cu

vdzuse

el oft tot

nu a nimio de lumea asta oarbi gi d'aia se dusese in sihastrle nee.) 0 Locuinta unui sihastru: In sill/Istria in
care v'aseundeti terioirea (VLAH.); m'ag duce In vre-o Bahlstria din Ceahlau (NEOR.) ; ag urea ea oineva ad -mi Is local
In aceastft sdhAstrie snatch
SIHASTRU, SERA.STRII, Mold. SAHASTRII, SAHASTRII sm. Pustnic: an nimerit is nn sihastrn duhovnic, node este scum manistirea Blserloani, el i -an arlitat
oale spre Tara-nagoreasca (M.-com.); mama lasts hranii sibastrilor (vARL.); Daniil sihastrul ; gi merglnd sehastrul la
Alexandra-Veda, s'au tnaemnat Alerandrn-Voda de sehastrn
de an Mut mAnastirea Slatina (NEC.) ; auzisem oA to -at Mout
sehastru (NEGR.) ; aveau... BA dee ochii Cu sahastrul Carpst ilor

Ma/gr.-biz.

-`01)X(ZG'Cilci.

STFIL , 0 sfuLA, MLA (p/.-1e), Trans. KIRA, SIL-

sf. * Pasture deasa de copaci tineri,

drepti, cu prea putine crengi si foarte subtiri:

HA (pl.-he

Imi vine aga sA mft lac o salbAtiolune, sA to Ian 61 sA to duo

In sibli (m.); treclnd prin mai multe silhe san sihle...

clan deodatA paste o atilt poianit (MAR.) ; ...a dons z1 pureed

Din son centnrionii spre silhele barbare (cm.) [VS1.

St hl l].

0 SIT, SIT (siesc, sten) vb. refl. Mold. = sru.

()SHAMA, sfiaLA (p1. -taut) sf. Mold. = srlEALA:
eyes ei siialit de Mimi, pentru oft era mat om deolt tett
(NEC.) ;

a Omit odata, de mare Mali (SAD.).

SIIMEAN so- SEIMEAkl.

SILA (p1.-1e) sf. O Putere de care se slujeste

cineva spre a sill pe altul sa faca ceva Impotriva
vointei, violenta.; : milA de ra, g1 dor de zor on se

poate; on sila, on de-a ails, silind pe cineva; pre mulls

locuri Moms
de Ina %tele (=miler on sila (N,COST.);
0: on sila poti Ina omulni, dar on sila nu-1 poti da; tri-

mis -an oasts asupra Rageovulut sA-1 beta $1 sft lee pre sort
-sa, pre Doamna Ruxanda on de-a We (M.-COST.); II instil cn
de-a sila is culeare (DLVR.) ; (1) : dragoste ou sila no se face; in
Silit, far& voie: oonn Manole raspunde
ca nnula
care nn e vitiator (1311.-VN.); de
de milA, vrind, nevrind;

de voie, de nevoie: de ~, de milli, 11 primi sA 10=43mo/I

In curtest palatului ear.) C) 2 Putere (de care dis-

pune cineva) O # Fapta miraculoask minune (BIOL.) ilf()XtePut ere armata: pornind la rAzboin en o age de mare $1 de grozava, sparse Impitritis yeeinulni (ISP.1 Greatk desgust, nepla.cere: ma
simteam nApadit de o
nemArginita (BRAIN.); a-i Si
a i se lace de ceva sau de oineva: It e de treated gi de

sgomotul tovarrigilor adi (ums) ; dar age t-e de

unit, de and a Ames singurA (VLAH.) [V81. S f 1 a].

II de

SILABA (p1.-be) sf. co Parte dintr'un cuvint

alcatuita din unul sau mai multe sunete care se
rostesc dinteo data: custntnia-e-ri-seso e aleAtuit din
patru silabe [fr. < lat.].

SIL.A.BIC adj. o7 Privitor la silabe; alcatuit

din silabe [lat.].

SILABISI (-ism) vb. tr. A Impreuna sunetele
unui cuvint In silabe; a rosti silaba cu silaba: ailsbisind Ineft odati ouvIntul imediat", proonrorul reintrA In
cabinetul Sall (BR.-VN.); fillabisind facet onvintele slavonestl

1148

www.dacoromanica.ro

descnrcate, ml-a zis et mie din cuvint in ouvint tilcul slovalor terse

silaba].

(GRUEL)

[ngr. coV,a(31Cte, influentat de

SILEAP, SILEAH Pr

SELEAP.

SILE1VIT PP" SELEMET.

*SILEPSA (p1.-se) sf. 27 Figura de grarnatica
ce face sa se acorde cuvintele, nu dupa, regulele
de sintaxa, ci dupe ideea care predomina In minte:
am lost is Exoe lent a sa al e 1 mi-a aprobat oererea

[fr. < gr.].

ne (E 446i) [fr. < mlat.].

Often. Locul semanat Imprejurul satului sau

pe lingo. cash [vsl. s eli at e].
SILIT adj. p. SILI. Facut cu de-a sila, nu

*SILF sm.. 3*, Funta mitologica,

ca

de buns voie; nevoit O Zorit: dna o oillatorie

traeste In aer: ~wee n'adoarme

In pace (EMIN.) [fr. s y 1 p h e].
*SILFIDA. (pl.-de) sf.
Geniu feminin care se presupunea ca trae$te In aer ai care
e InflitIsat cu un corp svelt $i
Cu aripi stravezii: al spirit,
...ai un gins de lager, ...ai o
tali. de s. (ALECS4 [fr. s y 1 -

phide].

Quasi:, la locul en pricina

!non se miran de Maul cum de invatit aga repede (Ise.)

SILTTRA Si. Azotat de potasiu, Intrebuintat

la fabricarea prafului negru de pusca: o groapa...

Des, de nepatruns (vorb. de codri), secular: sat

mare gl begat, tainnit In miilocul codrilor eilhni (vLAH.)

[S i 1 h a].
SILT ( -lese) I.. vb. tr. A pune pe cineva ss face

un lucru pe care nu 1-ar face de buns voie, a nevoi,

a obliga, a forts: i-am aim al plateascit; ne-a shit sa
muncim twin Mona; papa de Rim &wit ar auzi... acest !nem,
toata crestInAtatea ar sill asnpra voastra sit se radios (NEC.)
A zori, a da zor: nu ". call, ea nu se poticneascA

$ A silui, a necinsti: pre boierl pentrn avers II

(OR.-UR.).

a. vb. intr. A starui, a (se) zori, a da zor, a se stradui; a se grabi: N'am vre-un alt zor Gantt sileso lute

(PANN) ; Grigorie-VodA... silea sit meargit mai

curled la Obluoitit, sa-pi toomeascit Incrul de in vezirul (MUST.).

s'ajung la obor

12. vb. refl. A-9i da toata osteneala, a lucra din

rasputeri, a se nevoi, a se stradui, a se slrgui [vsl.

siliti].
*SILICAT sm. 2- Ori-ce sare format& prin comde

potasiu [fr.].

*SILICE sf. Corp compus din siliciu $i din

oxigen, Marta raspindit In natura sub mai multe
forme (cuart, cremene, nisip, etc.) [fr.].
sinonim cu silice" [fr.].
*SILICIC adj. 2. Acid
*SILICIOS adj. o Format din silice Ce

[fr. siliceu x].

tontine silice: parniat

*SILTCIIJ sbst. o Metaloid din fam. carbonului
$i care are unele proprietati ale acestuia; e foarte
rasp Indit In natura, In stare de corn -

binatiune: In cuart, nisip, grant,

argils, etc. [fr.].
#SILICTAR aer SILIIITAR.
`SILIGUA. (p1.-eue) sf. 4 Fruct al
cruciferelor In forma de pastaie
lung Impartita In doua printr'un
perete vertical ra 14463) [lat. s i-

TY

C NESILITGR.

0 SILHVIU, sflagriu adj. 4 Trans. Acoperit cu

binarea acidului silicic cu o baza:

IN C) NESILIT.

la Invatatura , care depune mult zel, care -$i da

multa osteneala, harnic; slrguincios: era aga de

sihle: $1 sardee eel on adipost Prin muntt silhul (coan.)

omora, ginpinesele lor sites

(15P.)

SILITOR adj. verb. srm. Care se sile$te (In spec.

(Fig. 4461. Silex cioplit

STLHA. Nor STELA.

vatra satului: De-aioi an strabAtut Hunii... ldeind siligtile

albite de oase cvtami ; saracimea WA era In tali. se 'nvittage
de-gi Mean ogoare en saps, pin pildurl pi pin siligti (n..cosr.)

*STLEX (p1.-exuri) sn. ce Creme-

geniu care se presupunea

marul sting $i la mash ti taia bucatele O 44&4) SILT Spatarul marelui vizir [tc.].
SIL
SILIMET R BELEM:RT.
SILINTA (p1.-te) sf. Osteneala data pentru a
izbuti, zel depus spre a-ai ajunge scopul, strguinta, straduinta: a-gi da
[s i 1 i].
t STLISTE, Emmen, s4m$TE sf. Locul pe care
e asezat satul sau unde a lost odinioarli un sat,

din care loges nn miros de ... gi Ducioasit (ON.); pops artmoti

Jos pusca, a Arai gun tot !omega mirosnl neacios de
(CAR.)

[rus. selitra< lat. med. sal nitri].

SILNIC1 adj. # Puternic Ce se face cu

de-a sila, shit: mundi ...it O Care se lass a fi shit,
care face ceva In glib., Para placere: era ... blind as
ei 'nainte, dar la vorba
nibil: muzica ...11 pares
ch:its

(D.- ZAMF.)

[VS1.

(VLAH.)

Neplacut; pe-

De rind literature... fl in-

S ill-

n i k ].
STLNICA sf., sumo, sm.

* Planta din fam. labiatelor, cu tulpina tirltoare, cu

flori albastre sau violate;
numita. Ii pelungoasa",
rotunjoara.",
orbalt ",
coarda-ielelor", etc. (Glechoma hederacea) (E 4465)
[probabil <silni c31].
SILNICESTE adv. Cu
de-a sila: nimeni nu to poste
despula ,., de

[s i 1 n i c].

avntnl tau

(JIP.)

SILNICI (-nese) vb. tr.

A silt, a pune sa face ceva Fig. 4465. Silnicit.
cu de-a sila [s ilni c].
SILNICIE sf. ViOlentti: toate nelegluirile, stint-

cdile pi omornrile oe ti-am povestit cm.)

[S

i 1 n i c].

*SILOGISM (pl.-me) sn. +++ Rationament deductiv, alcatuit din trei propozitiuni, din care una,
numita consecuentti." sau concluziune", rezulta

neaparat din celelalte doua (una majors ", cea-

lalta rninorli"), numite premise". Ex.: Toate plangaroafa e o plantA (minora)

tele respirit (majora)
deal garoafa respirit (concluziunea) [fr. s y 1 1 o g i s-

m e < gr.].

*SILOGISTIC adj. +++ Ce tine de siloigismma[rfen

*SEGOS, SILQZ (p/.-osuri, -mud) sn. Cladi mare In

vecinatatea unui port, servind ca hambar de grine,

prevazuta cu tot felul de macarale care Inlesnesc

liqu a].

Incarcarea pe vapoare sau descarcarea acestor

grine (E) 4466) [it.].

SILICULA (pl. -1e) sf. 4 Fruc-

tul unora din plante (mic$uneaua, mixandra, rapita, etc.), In forma

de pastaie lungueata

Fig. 4462.
SiliculS.

Fig. 4463.
iSilicul.

Fig. 4464.
Silihtar.

Fig. 4466. Silozurile din Galati.

care, cInd se coace, se desface In trei (0.4462) (fr.].

SILIHT4R, snacurt sm. Mare demnitar la

Turci, care purta sabia Sultanului atIrnatti de u-

Fig. 4467. Silueta.

*SILUTA (p1.-te) sf. Profilul fetei aaa cum reiese din umbra pe care o proiecteazli pe o suprafat.a. (13 4467); treptat, treptat, amAnuntimile lucru-

1149

www.dacoromanica.ro

pier 51 ramln numai silnete

SIL- rilor
hou ett e].
SIM

(BR.-VN.)

[fr. s i 1 -

SMUT ( -nest vb. tr. A viola; a rapi cinstea unei

femei, a necinsti [vsl. siluj a< silov at 1].

SILVR sbst. a Mica plants ierboasa, cu frunzele prevazute'pe ambek parti cu one 3-5 dinti,
cu flori albastre brazdate cu violet si cu o pat&
galbena la mijloc; numita $i bur(i)enitA", etc.
(Euphrasia strict a) CI

care Irnparte o figura In dou& partd simetrice 0

Asezare dupa o =ulna& ordine, dupa o anumita
proportiune: arbori plantati on A Plan bine
ordonat al unei opere literare: simetria foul dinars
[fr. < lat.].
SIMET...
sE KU T...
*SINLFONIC adj. 1 Care tine de simfonie, care
are Insusirile acesteia: concert

[fr.].

SELVIFONTE sj. 0 Impreunare armonioasa de

4468 .

sunete, placute urechii: Din demon flout o sfIntii ; din-

zice despre una din cele

tal& pentru orchestra care cuprinde trei sau patru

bucati cu miscari $i caractere deosebite: simfonille

SILVRIC adj. gig Se

Wan chiot,

patru perioade ale erei primare sau paleozoice [germ.

SIMIGERIE sf.

ai la o

woo [lat.].
SILVIC adj. * Forestier ; privitor la paduri: In-

cap... ocean

Pravalia simigiulu

contrast on ainnarii (m) [to. sir/1W].

*SIMILAR adj. Care e de aceeasi natura., de ace-

Iasi fel: substance

[S i 1 V ti].

SILVICQL adj. 4 Ce

part1.re [fr.].

SIMILITUDINE SI. Asemanare; potrivire

0 A Starea figurilor geometrice care au unghiuri
egale $i laturi proportionale: atriunghlurilor pat.].
SIMILOR sbst. Aliaj de arama $i de zinc
care are aparenta aurului [fr.].
SIMINIC sr SIMINDO.
SIMINICHIE our SENAXECHIE.

Fig. 4468. Sitar.

rilor Partea agriculturii care se ocupa de

Ingrijirile ce trebuesc date padurilor, de sadirea,
de taierea lor, etc. [fr.].
SINIANDICOS adj. t Insemnat: ti esti dator

en o sum& simandicoasa (ALECS.) F Cu vaza; disrespectabil: ordonA sit ne duel futr'o armlet ce se
pastra pentru persoane simandicoase (am.) ; marla adusa alts

data anal pentru tete simandicoase

to4

trebue sa scoata covrigi cals1 (CAR.).

SINIIGTU sm. 1195 Cel ce face sau vinde simiti,

covrigi, etc.: stmigiii... Cu tablalele for sferice puse pe

Minas pare de olive 'nonnunatil

tine de silviculture [fr.].

SILVICULTOR sm. *
Cel ce se ocupa de silviculture [fr.].
SILVICULTVRA (pl.
-tor)) sf. *0 Culture pildu-

.I Compozitie instrumen-

orchestra [fr. s y mphonie < lat.].

'SILVA (p1.-ye) sf. *Padure (neologism neuzitat):

.: agent

lid Beethoven 4.1 Instrumentele cu coarde Intr'o

stlurisch].

glner

(ENNA

(GRL.)

[DU. oval,-

Tilt6g].

SIMB9L (pl.- oluri, -oale) sn. Figura, imagine, emblem& Intrebuintata ca semn al unui lucre: fauna este ~ill bfruintoi; balanto este ~al dreptatii;
pe prlstol... stralucean cruceasi evangbelia, de jertfa si de
chiml0, Insemnarea cu care
mintuire MAKI Q

se arata natura unui corp simplu $i greutatea sa

atomica 'wart algebrice, notatiune prin care se
arata operatiunile ce In realitate e cu neputinta
sa se efectueze asupra unor cantitati algebrice,
dar care au totusi o proprietate remarcabila 11
114 Declaratiune care cuprinde principalele arti-

cole ale crezului: ..,u1credintel; .411 apostolilor [lat.].

SELVLBOLIC adj. Ce serve de simbol [fr.].

SIIVLBOLTSM sbst. O A Reprezentarea dogmelor, preceptelor prin simbole AP' *coal& li-

terara care tinde sa exprime ideile prin simbole

[fr.].
SEMBOLIST 1. sm. ,40, Partizan al simbolismului, literat, poet care scrie In acest gen.
2. adj. Ce tine de simbolism: palate a [fr.].
SILVIBOLIZ4 (-1zeis) vb. tr. A Infatisa printr'un
simbolizind code patru timpuri ale anulni
simbol:
(ODOR.) [fr.].
0 SIMBRAyS sr simBRAS.
SILVIBRUA, 0 SIMBRIM 1. adj. Care slujeste

cu plata, cu s imb r i e: Radul -Vodi strInsese multi

caste simbriasa Mr.).
a. sm. Cel ce slujeste cu simbrie; lefegiu: serv1torll stabilimentulni... slut nide simbrfaul si nimic mai
mull (1.-OH.).

SDABRTE; 0 gm= st. O Plata, leafa ce se

plateste unei slugi, unui argat, unui lucrator cu

ziva, cu saptamina sau cu luna: simbria mea de zece

on al sohimbat (PAL.) ; limp de an an 51 jumatate... a

slui it on simbrie In prAvAlia domnuln1 Nita IBR.-VN.); en to -as

nalmi pe on an, dull spune -mi ce fel de simbrie mi-al care P
(SAD.)
X Solda, leafy. ostasului [comp. sintBRA]..
STMBURE... = 801BURE...

SELVITRIC adj. Care are simetrie [fr.].

SIMETRIE sf. 0 Raport, conformitate, In ce
priveste marimea, Infalisarea partilor unui corp

Intre ele sau cu Intregimea lui: simetria arbiter anal

cladir1; In spirit-id modei de azl, nnlformitatea el simetria

denote on gust ordinar IVLAH.) 0 A Axe de , lime

SIMINOC, sIMINIC sbst. 4 Mica plant&

roasa, ale caret flori mici, care
nu vestejese niciodata, slnt dispuse in capitule, Insotite de un
involucru frumos, galben-deschis sau galben-portocaliu; creste pe dealuri $i coaste nisipoase (Gnaphalium arenarium) (S

pa-

4469): Coate cele sfinte slut !neon-

jurate en manunch1 de basilica 51 siminoe

(DLVR.)

[comp. srb. bg. s e -

m enj a k].

SIMIT sm. X Un fel de pes-

met moale, adesea de forma co-

vrigului : dIndn-1 otters parale taresti ca si compere halvita si

[tC.].

(1.-st)

t SIMIZET (pi.-etori) sn. (1)

Un fel de bluz& de dama, cu

gltul decoltat In forma de ca.-

Ma$1.45.: o oopilit ca de patruspre-

sate ani... cosea la einr un

(Flt.)

Fig. 4469.
Siminoc.

[fr. chemiset-

t e, Imprumutat prin intermediul Grecilor, In epoca fanariota].

SELVIONLi71C adj. i sm. mi Care face trafic cu

cele sfinte [fr.].
SI:MONTE sf. cc& Trafic cu cele sfinte [fr.].
SIMPATIC 1. adj. 0 Care depinde de simpatie 0 Olgervul mare Nur 2 0 Cernealit
cerneat& invizibilii care devine colorata numai prin

efectul ckldurii sau al unui reactiv 0 Care inspiril simpatie, placut: no on ; o tigara 4; el simte
In sail an ourent . care-1 sill verve (vi.all.)

2. sbst. mareie sau nervulmare ., partea sistemului nervos care consist& dintr'un dublu cordon

ce prezinta din distant& In distant& ganglioni

nervosi, situati la git $i de-a lungul trunchiului, la
dreapta $i la stings sirei spinarii [fr.].

SIMPATTE sf. ID ,c) Dependent& ce exist& Intre nervii a doua organe, care face ca, atunci cind
unul din acestea sufere, sa patimeasca $i celalalt I
Pornire, aplecare instinctive care atrage dou/i
persoane una catre cealalta 0 Faculta,tea pe care
o avem de a impartasi durerile sau bucuriile reciproce O Raport, potrivire ce au uncle lucruri
Intre ele [fr.].
*SILVIPATIZi). ( -lzez) vb. intr. A avea simpatie
unul pentru altul: 111111 din boleri simpatizan on politica
propagatA de Merle greceascA (1.-011.) fr.].
SIMPLICITATE = SIMPLITATE.
*SEMPLIFIC.O. (Alio) 1. vb. tr. 0 A face mai
simplu: ..1111proceden

o fractie, a o III1OCUi

prin alta egala, dar ai carei termeni sa fie mai mici.

1150

www.dacoromanica.ro

2. vb. refl. A deveni mai simplu, mai u$or de

priceput [lat.].
*SIMPLIFICATIVNE, simpLiFicATIE sf. Faptul de a simplifica; rezultatul acestei actiuni [fr.].
SIMPLIST adj. $i SM. Care tine seama numai
de o lature a unei chestiuni, care judeca un lucru

sii-1 dal In mina nepotu-men Tache, ispravnicul, tars sit to

sinita nice pasarea mitiastrii (1.-G11.) A lua urma

dupe miros, a adulmeca (vorb. de ciini): vanes' tiptii

prin fundul gr$dinii, ca sa nu-1 sinita clinii

2. vb. refl. A sta bine sau ram cu sanatatea:

nu se simte bine de la o vreme Incases; ma slit cam bol-

numai sub un singur aspect: spirit...; filosofia dumitale... e cam A41 (D.-ZAMF.) [fr.].

nay A fi mi$cat, turburat, cuprins de o puternica emotiune, de o sensatie placuta sau neplo.cuta: ma slit nelinistit; se simte !erica 0 A avea
con$tiinta de starea, de dispozitia In care se afla:

SrMPLIT.ATE sf. 0 Insusirea a tot ce e sim-

plu:

(VLAKI-

a sufletului 0 Insusirea a tot ce nu e corn-

plicat : ...a until plan Calitatea a tot ce e u$or

de inteles sau de executat : a unei metode Lipsa
de ornament, de podoabe cautate, de afectatiune

on ma simt in stare, in putere de a face acest lucrn; se simte

Cu muses pe caciula.

a. vb. intr. # A-si da seama, a pricepe, a prinde

de veste: Legii, dacli an simtit de Mari, s'au Inters, nes-

Insusirea unei persoane ale carei

apucaturi $i gusturi sInt simple

vind caste

Naivitate, prea mare credulitate

(MUST.)

[lat. santire].

SIMTICIT.INE sf. Sensibilitate;

sentiment

[s i m p 1 u].
*STMPLIT 1. adj. Care nu e com-

(bun): pe omul intelept gi scapatat sau same aiuta-1 mai

netni e

[s en t im en t, refacut dupe simt i].

SIMTIRE sf. Faptul de a simti 0 Fa-

cn

pus, care nu e alcatuit din mai multe

parti, care nu se poate Impart, on..11

Care nu poatefi descom-

pus In mai multe substante de naturi diferite: chimla admits aproape 80

de corDuri simple e7 Cuvint

fetal... degtept(ar)ii in anima bolnavului o

= SENTIMENT

co on o avasese

Ord atunci (Iar.) ; mai putin se vor certa cei batrIni, nu

Fig. 4470.

Omani, a carei corola e compusa nu- Frunza simpla.

mai dintr'un rind de petale; frunza simpla, aceea

care coprinde numai un singur limb (D 4470)
C) Care e atita numai $i nirnic mai mult, sadea:

mestegugar Care e pe ultima treapt a a ierarhiei; un .... soldat, un soldat prost, negradat ()
Fars podoaba sau afectatiune, far% prefacere sau
an

rautate: gusturi simple; un om

[S 1 Tn t 11.

cultatea de a primi o impresiune prin ajutorul situturilor, sentiment : cuvintele eels buns gi intelepte ale

care

nu e format din compunerea a doii.

sau mai multe cuvinte C) Floare

(PANN)

SIMTILVIINT (p1.-minte) sn.

Prostut, bo-

blet, nattiflet., care se las& u$or a fi prostit, pe

care-1 amagese u$or
B. adv. Intr'un mod simplu; sadea; pm. 51 ..

pentru and., ce pentru &ice li se Imputineaza singele gi puterea

simtirilor fill se imputineaza gi mintea (PRV.-M13.); de va fi

barbat gi bun gi Intreg is simtiri gi la mints, atunce, de va
grog', sa va certa cm gi un Muir UNIV.-LP.)
SIMT 0 :
din cinci simtiri ce are omul, vederea, auzirea, mirosirea,
gustul gi pipaitul, mai adevarata de toate simtirile este ye,
dares (m.-cost) 0 S6nsibilitate fizica: a-gi pierde
simtirile; imi educe copilul, Invent intr'un tartan, pe brats,
tars . (BR.-VN.); el, viindu-gi nitel in simtiri... a inceput
a gems de durere gi urgie Par., wr NRSIMTIRE

se- PURla.
sbst. () Ceea ce nu e compus Ceea ce e

SIMTITOR adj. verb. KIM O Care simte,

tnzestrat cu sensibilitate: Uinta simtitoare Care

poate fi u$or impresionat:

la trig, la durere

fara podoaba, fare afectatiune [fr.].

0 Care poate fi mi$cat, care se Induio$aza. u$or,

sensibil: Hama simtitoare 0 Insemnat, apreciabil,

SIMPTOMA (p1.-me) sf., SIMPTQM (pl.-me) sn.

0 F Manifestarea localk sau generals a unei boale,
a unei stari anumite a organismului: acele !rim' ale

SIMTITQR.

Anei erau simptomele seminal wi.AH.) Semn, in-

diciu, prevestire [fr.].

SIMPTOMA.TIC adj. I Care e efectul sau

simptomul unei afectiuni a organismului, al unei
boale: iriguri
[fr.].
SIMT (p/.-turr)sn. p Facultatea prin care omu
$i celelalte vietuitoare primesc impresia obiectelor
din afarti 0 Fie-care din organele corpului care
primesc direct impresiunea obiectelor din afara:

ale cinci octal ale omului slut vazul, auzul, mirosul,gustul

intim sau intern. facultatea pe

care o posed& omul de a observa $i de a cunoa$te
diferitele stari, diferitele modificari ale sufletului
ei pipaitul C)

sau, $i ceea ce se mai nume$te perceptiune interns sau constiinta 0 comun sau bun dreapta
judecata, judecata sanatoasli, pricepere de a judeca lucrurile drept, cu o minte sanatoask 0 .-moral, facultatea de a deosebi instinctiv binele de
rliu I 0 Facultatea de a pricepe, de a judeca despre
ceva (vorb. de lucruri morale): ...nil isnmostast
Placere trupeasca, pofta josnica: e sclavnl mine
sale netnfrinate [s i m t i].
SIMTI (slit, stmt, simtesc) I. vb. tr. 0 A primi

cu ajutorul simturilor o impresie din afara (vorb.

in spec. de gust, de pipit $i de miros): gustul Inca

lasts aga, ca multe ne par ca slat dulci, apoi simtim amar

calcium gi frigul; nu-mi slit picioarele de
(.1.-cost);
frig; Pin' ce-olu simti ea ochiu-mi de lacrime e sec (new.);
dobitocul simte, 11 doare... gi vorbegte in limbs lui, da n'o
onnoagtem not (JP.) 0 A fi cuprins de o sensa-

tiune placuta sau neplacuta; a 1i mi$cat, impresio-

nat de ceva: ne o mare buourie, o durere grozava; mai

multi mustrare am siratit In ougetn1 men decit on -clad

(tee.) Ali da seama de ceva, a pricepe:

(Maul) 21=0 ea de act Inainte fliril dinsa nu va pates trill

Per.) ; bletul c$lnt, simtindu-1 glndul, 1-a duo... tocmai
Is dinsa (SB.) 0 A prinde de veste, a bliga de

mama: Patru-Vod(a),... sinitind oil lmbla varu-sauRoman-

Vod(A) sa-1 omoara on viclegug, on an putut Ingadni (OAR.);

care se poste usor constata: a facnt progress simtitoare;

s'a produs o nrcare simtitoare a preturilor 77 wur NV-

SELVITIVARA sf.

i=

SIMULA (-nlez) vb. tr. C) A cauta sa arate ca un

lucru real ceea ce nu e A arata contrariul de

ceea ce simte sau este In realitate, a face sa pars ce

intristerea, bucuria, nebunia [fr.].
nu e, a se preface:

SELVIUL4CRU (p1.-ere) sn. 0 Idol, chip prin

care se infati$aza. o divinitate mincinoasa. (i) Aparenta desarta Lucru care imita ceva numai in aparenta, cu prefacatorie, cu gindul de a

in$ela buna credinta: apoi se Wore de tan parte la acest

.. de razboiu

(ALECS.)

[fr.].

"SIMULARE sf. Faptul de a si m u 1 a, prefli.-

catorie.

'SIMULATOR adj. $i SM. Care simuleaza; eel

ce simuleaza; prefacut [fr.].
SINIULATIVNE sf. = SIMULARE [fr.].
SIMULTAN 1. adj. Care se Intimpla, care se
face In acela$i timp: actiuni .4; miecari
a. adv. In acela$i timp, tot Intr'o vreme: toate
aceste ohipuri fi aparean

n e u s].

(VLAH.)

[lat. simult a-

SLMTJLTANEIT4TE sf. Existenta a doua

sau mai multe lucruri in acela$i timp:
acester
dona evenimente [fr.].
SINWN sbst. 0 Vint fierbinte ce sufla in pustiurile Arabiei, Siriei $i Saharei [fr.].
SAMSAR.
O SIMZAR

0 SIMZIENE = sliezigNE.
t SIN', SIN sm. Fiu (Intrebuintat dinaintea numelui de botez al tatalui, servind ca nume de familie) : Gbeorghe
Vasile; pus-an... pre Lnpul Costaki
sin Gavrilita, vornio de tars dz gios (NEC.) 1VS1. S y n

dl

0 SIN' ler SIN,.

*SINAGOGA (pl. -ogi) sf. A, Casa de rugaciune
a Evreilor, templu ([j 4471) [in.].
SINALAGMATIC adj. is Se zice despre un
contract care contine o obligatiune reciproca Intre

parti [fr.].
0 SINALAU sn. Trans. Ban. fr Cutitoaie, mez

1151

www.dacoromanica.ro

SIM-

SIN

, unealta cu care tabacarul curate pieile

SIN drea(la
[ung. szinele .
SIN SEVALEFA pl.-te)sf. Co Contractiunea a done.

silabe in una sin-

gura [fr. syn a -,

SINDETICON sbst. Un fel de cleiu lichid pentru lipit bucati de lemne, de portelan, etc. [germ.].

STNDIC sm. tee Persoane alease spre a supraveghia interesele unui corp, unei asociatiuni,
unei adunari de creditori: al bnrsei 0 .u1 until
!aliment, persoana insarcinata de tribunalul de co-

Trans. Ban. 'pl. A

mezdri, a carnosi,

a curati pieile cu

sinale.ul [ung. s z i-

men s& administreze averea unui falit. se lichideze

activul gi pasivul debitorului $i sa Ingrijeasca de
interesele creditorilor [fr.].
SINDIC4 (-cue) 1. vb. tr. A uni diferite persoane
de aceeasi profesiune sau care au interese comune,

nelni].

SINAMECHIE

)11

SENAMECH1E.

SINAPTSM (p1.

-me) sn. A Cara-

Fig. 4471. Sinagoga.

plasm din faina de

muster, mulate. In ape. rece, si care se apnea pe
o parte a corpului spre a provoca un aflux al singelui [fr.].
SINAXAR (p1.-are sn. r ma Carte In care se
cuprind, descrise In mod prescurtat, vietile sfintilor [ngr. onvceiignov].

'SINGER 1. adj. Curat la inima, fare. viclesug,

care vorbeste gi lucreaza fare preflicatorie, fare. a-si
ascunde. gindul: tin prieten Adevarat, neprefacut: o caintit .011.
2. adv. In mod sinter: directorul nimbi, regretind
Marto

ca bietul om nu are o leatit mai mare (DLVR.)

NEsiNcER [fr. < lat.].

III 0

SINCERICA sf. * CI Mica plant& ierboasa, cu

flori albe-verzui, ce crests
4,
pe locuri stincoase $i nisitag
poase (Scleranthus perennis) ( 4472) 41 0
BLIRUIANA-StTRPATVRII.

SINCERITATE sf. Calitatea aceluia care n'are

viclesug, care nu se preC NVSDICERITATE [fr.].

Faptul de a se s i n-

chisi.

(-inn vb.
rcfl. F A-i pasa, a se interesa de ceva : ennui, norne,

syndiquer].

SINDICAL adj. tee 0 Privitor la sindic: rune.e 1 0 Ce priveste un sindicat camera

~a, tribunal discipliner care judece. infractiunile
la regulamentele unei corporatruni si is apararea
tInni

intereselor corporative [fr.].

SINDICALTSM sbst. Sistem de organizatie socialists a muncitorilor prin mijlocul sindicatelor
[Zr.].

SINDICALTST 1. adj. Privitor la sindicalism.

2. sm. Partizan al sindicalismului 1] 0 Afiliat la un sindicat [fr.].

SINDICAT (pl.-ate) sn. tee 0 Functiunea de

sindic 0 Durata acestei functiuni 0 Asociatiune de persoane, muncitori sau patroni, constitulle. legal pentru a apara interesele comune ale
tuturor asociatilor [Zr.].
SINDROFIE sf. F Adunare de invitati Intr'o
case, spre a petrece (in spec. sears) : Inmea vine la .0

SINDROM (pl. -ome) sn.

Totalitatea simptomelor care caracterizeaza o boale. [fr.].
SINE pron. pers. El (ea) Insusi, dinsul, dinsa;
e forma tonic& a pronumelui reflexiv, la cazul acuzativ, corespunzlitoare formei atone se; nu se Intrebuinteaza cleat precedat de prepozitie: adunat-an

SINCHISEALA (pl.-ell
s f.

pentru a forma un sindicat.

3. vb. refl. A se uni spre a forma un sindicat [fr.

ea risk sA vorbeascA, far nn sA stea smirna, oa sit moults

mnzica (13R.-VN.); a 'nceput sii meargA pe la ei 51 sit-i potteasel pe la el, be .0 (CAR,) [ngr. anwreof.pEcs].

face, care spune curet ceea

ce g/ndeste, neprefacatorie
'NE

plarea a done. fapte In acelasi timp: .0n1 a donA evenimente, a don& misciir1 [fr.].

1 6 p h e].
0 SINALUT, SDIELII! (-nese) vb. tr.

Tablon
tablou in care se erste evenimentele
petrecute In acelasi timp In diferite locuri [fr.].
SINCRONTSM sbst. Simultaneitate, Intim-

SINCHIS T

o & t r 11. pre Valahi gi an Intrat 1n tart{ lamosia sa (N.-COST.) ;

SINCIPITAL adj. p Ce tine de sinciput [fr.].

STNCIPUT Sbst.p Crestetul capului; osul cra-

carele va tines drumurile... si insa arme nu va pnrta o u

pre acela... sit-1 goneascit dentr'acel loo (PRV.-MB.); IAA la
vremea asta, nue! el d e 1 a Pv, niol yrietenii, nioibabele...
nu 1-an puha !ace s& se insoare (CRS.) ; mi se rnpe mime
din mine cind vale pe bona mea stapina onm i se stinge vista
d1n
(ISP.) ; pe olt an imblat Constantin -Vodit on ban!
sit-1 tragit 1 a .0, darit nimica n'an 1spriivit (LET.); eine se
landa singur se ocareste p e T, (PANN) Ei lnsisi (ele

vint.
a, vb. intr. j A forma o s.ncope.: aceste dotal note
sincopeszA [fr.].
SINCOPA (p1.-pe) sf. 0
Incetarea momentana a bateilor inimii,
Insotita de suspendarea

A-el feel din

a-si pierde cumpatul, a se pierde
cu firea; a-si V0111 in .0, a-si veni In fire: amid ele,
viindu-gi putin in Pv, Incepura a-si Merge lacritmile (em);

Fig. 4472. SincericA.

ierburile nu se sinchisesc nude le va pica silminta (13R.-VN.);

incepu sA manince, litrA a se ././ de veolnii can rldeau on
hohote (DLVR.) ; dar el nu s'a sinchisit de pandoliile e1 511 -a

vorbtt Incet (CAR.) [ngr. viii. union) < aangm]

niului care corespunde acestei parts a capului [fr.].

SINCOP.A. (-opez) 1. vb. tr. Co A face o sincopa,
a elimina o liter% sau o silaba In interiorul unui cu-

sensibilitapi si de nitsGarde respiratorii, lesin

m Eliminarea unei 9

MM.

litere sau unei silabe In

Fig. 4473. Sincoya.
interiorul unui cuvInt
J Legatura ultimei note a unei masuri cu prima note. a masurii urmatoare ( a 4473) [fr.].
'SINCRETISM sbst. +++ O Incercare de a concilia diferite doctrine contradictorii Amestec
de opiniuni ce nu se Impacti Intre ele [fr.].
SINCRETTST sm. ++4 Partizan al sincretismului [fr.].

SINCRON adj. Care se IntImple. In acelasi

timp: dona yendnle sint .sate, end isi !so osoilatinnile In

acelagi limp, In ori-ce parte a plimintuln1 [fr. s y -

c hron e].
SINCRONIC adj. 0 Care s'a petrecut, care
a trait In acelasi timp: evenimente .0e; Istorici i

lnsesi), dInsii (dinsele): pentru aceea an dat Dnmnezen

imparatii, trait gi domnii oirmnitori tarilor s& aibit detnici
its..costi ; hide vP, Intre ei: Silmenii... si-an
Pre 11110
dat ouvint hide
pi an purees buluouri pre tirg 04..costi
0 * Noi /n.*ine: !mai aomu sA nevoim sA tie indireptitm
pre .0 ca sA pritznulm pre voia Jul Dumnezen (van.)

lira , ca scos din fire, ca un nebun, ca un turbat:

Bohul Poloovnioul, on mina legatit de rani de sable, facutA

de Timus, hub's. ca Mit (M.-COST.); m'am asvirlit !Ara vP
ye pArul unui cal, am alergat masa gi... am gaga oopila tealira (CRO.)
Urmat adesea de instisi, insAgi: in-

chipneste-ti stares spiritulni unui negustor cinstit... care

ajunge a se convinge el pe

insugi oA este nn hot, un scale-

rat (1.-OH.); uneori, mai ales In limba veche, Innis!

e pus Inainte: omul ce an miniat pre Dumnezen, singur
pre sine se minie, gi insus1 pre
se cearta (vARL.)
Urmat de -mi, -ti, -ei, cu functiunea lui In-

sumi", Insuti", Insusi", are Intelesul lui en (respectiv mine) Insumi, to (resp. tine) Institi, el (resp.
sine) inane': ramasei nimit gi m& intrebam in sine-mi:

dal% undo mit iglu eu, !rate 1" nsr.); eel lenegi, oa oei nesocotitori, niol de sinegi ingrijeso woo ; (Lica onmva vrei
aft dorm( gi nu-ti vine de sinegi somnul (000s.) [lat. S e,
format ca si mine, tin e< lat. ne, s e
]

1152

www.dacoromanica.ro

STNGHEL sin. eta Grad In ierarhia calugareasca, SIM.

inferior protosinghelului [ngr. calixeAXoc .

O SINEALA. (p/.-ell, -ele) sf. Mold. SCrObeala al-

baStra: In varul stins... mai pretutIndeni se tolose$te ..,

sore a fl Peretele putin albastrn (PAMF.); un cer 'impede, albastrn ca sineala. pe sub care se strecoara vulturil din vreme

In vreme team) [bg. Sin il 0].

t SINEATA, SANEATA (P1.-ete) sf., # MET, SANET

(p1.-ete) sn. elt- Puca cu cremene: TUT alt urs a smucit

sineata din mina vInatorului (NEOR.) ; o salvit pntern1ca de

sin*. Impritatilnd vestea mortli lui, ficu(ra) sit Bette apele
Trotusulul tom.); aga spun cS pre $vezi dimineata Ii gaseau
Inghetati Omni Cu sinetele amlna (ti.-cosr.); 1-au 10,11 pre
Hatmannl dintenn sinet de 1-an rupt zaoa de pe Hata MIMEO (NEC.)

[tsvineata

plumb"].

(MUST.) <

SINGIPTU adj. Cenusiu, de coloarea sin - SIN

t SINGIR, exam (p1.-irnri sn. Lent cu un cerc

geapului.

vsl. svinlel

SINECA (-eo) vb. refl. Verb cu Inteles ne-

precis, Intrebuintat numai In desetn tece : Am minecat

$1 m'am sineoat (P.PRV.), m'am sculat dimineata si

ream Inchinat (?) [dad. Intelesul acesta e eel adevarat, atunci originea lui ar putea fi lat. ThIgn I-

care< sIgnum].

*SINVCDOCA (p1.-ce st. ca Figure de retorica

prin care se da unui cuvint un inteles mai larg

sau mai restrins declt sensul obicinuit, lutndu-se:
a) partea pentru tut (chicizeci de 'inflate, pentru
clncizeci de o amen 1; p lines de Coate zilele, pentru
hr an a de toate zilele); b) totul pentru parte (a
vnlpe, pentru o bland de vulue); c) genul pentru

de her la unul din capete, In care se prindea Out

robilor ce urmau sa fie expusi, ca pedeapsk infa-

manta [tc. zingi r, srb. singi r].

*SINGULAR 1. adj. Ciudat, neobicinuit,

SINGULAR
2, (p1.-are) sn. Co Numkrul care aratk, In gra-

extraordinar Eta N umAr

matica, ca e vorba de o singurk hint& sau de un

singur lucru ow PLURAL [lat. .

STNGUR, t sprauR adj. i adv. 0 NeInsoldt de
altul sau de altii: se vede lucru(I) oft aast e Mout omul,
ail nu fie
(eao.); duce -m6 -vote
cad trebue ad ft gtlut
tats ce zits, dud ne-a penmen sd pftzim cite nnul .4 tiara ;

pentru a da mai multk tkrie ideii de singuratate,

se Intrebuinteaza loc.
singurel, singur de tot
smouRgi,050 Unde nu mai traesc altii, departe
de amestecul cu lumea, solitar, retras, singuratic:
a tett. In lume, a nu frecuenta societatea, a tell
retras; a ti in (sau De bums, a nu avea nici phrinti,

nici rude. nici prieteni Numai unul, unit:

Is pirinti; a mai rimes on

hichina unui

exemplar ; monoteistii se
Dumnezen ; Tu poi ei dad o'nn zlmbet, o'un

sarntat, 0 patrie Juba& la tristul exilat (ALECTO

speta si speta pentru gen (nu e om Uri cusur, pentru

fiinta omeneased, barbat sau femeie ; d) singularul
pentru plural sau viceversa (b o g a t u) nu credenicl-

gIndurile sale can din mute, rar lucru este de lobos (t.1.-cosi.);

grasit vita, pentru onai i...) ; e) materia pentru obiec-

putere: muiarea poate el se despartit de bdrbatul sau sin-

Fara ajutorul altuia sau altora: ce fao Doman r1 din

nu agtepta si -ti foci altil (ZNN.) 7 Faro.
amestecul altuia, din propria yinh; 0: dab cads
nu imago ir De la sine, de bunk vole, Sara a fi
silit sau solicitat; fara, a fi autorizat,cu de la sine

odatA celul sitrac, nici sAtulul celui liimind, pentru bogatil... color rarest... satnil color flitmlnal; och int stApInuini In-

ce Doti lace

tul insusi (o pinza, pentru nn tabion pietat Pe

gura cu puterea el, chid o vs bate des si far& de vied IPRV.-12.1%

Insusi; in persoank: trebue de acme ad gum ea Dum-

pins a; un b r on z, pentru un oblectfAcut din Irons ,

etc. [fr. synecdoque].

s. nraste lama turtiaagului (PRV.-MR.); Sta dug 4 Is

fats loculni Qe Numai, nimeni altul:ft Imola Islomitel s'aaterne %mita, netedit, usestil (VLAH.); adesea precedat de numai: numai cola ce va 11 !Mut uciderea
nezeu

*SINECURA (pL-nri) sf. Post retribuit pentru

care eel platit nu e tndatorat la nici o munch sau
la care-si da prea putink osteneala. [fr.].
*SINECURIST sm. Cel ce beneficiazh de o si-

necure, cel ce are o Insarcinare retribuitk, dar pen-

tru care nu munceste de loc sau prea putin [fr.].

0 SMELT, sirriu ( -lese) vb. tr. Mold. A albastri ru-

fele cu sin eal A.

0 SINELTU, six= adj. Mold. Albkstriu, de coloarea sineli is ore soars-rasare,

o Ware Insemns In

fund o dungi sinelle (e.-Ato.); tuna svIcneate deodatA In cerul

stniliu HMI; fi venise gustul sit spInzure deasupra u$11 e

vedere int marea, corabil gi niste muntl sinilil In fund

(GIL).

O SINELUI (-um) vb. tr. - smart.

*SINE QUA NON expr. lat. Fara de care nu

se poate (face nimic), indispensabil: functiunile Sta-

tnlui... nu shat o conditiune sine qua non de bun train gi de

oonsideratinne, ca si lie ass de rivnitd (1.-OH.).

*SINERZA (pi.-Z0) St. CO V Contractiunea a

douk silabe intr'una singurk In acelasi cuvint.

Ex. deo-da-tit, in loc de de-o-da-ta [fr. syneres e].

STNE$I sec SINE
t SINVT (pt.-atnti sn. 0 # Document, act, In-

SCriS, zapis: conul Gheorghies da is o parte, de pe brate,

bisacteaua cu uri (GRL.) ; mama Blanca Dndeasca... ayes
sipeturi pline on ~mg (I. -OH.) fit Polite, chitanta:
..mile mete trebue ai He militate Uri nici o scadere (ALECS.);
era fierbere at... tremur de mlini ce se tidies, Iluturind In
aer
$1 !motel' nerdluite de ant Indelungat1 (WM.) [te.

sene dl.

ae Va coma

armurier: an lost data no bun carols, pentru uciderea

ce Mouse, nu 1-an morn, ce 1-au izgonit den local lui pi den
mosia but, gi 'artist Is vremea de oasts 1-au adus (PRV.-LP.).

I SINETA$ sm. X Soldat inarmat cu sine at a) puscas: on pedestrmul on citlitretul vet moon, gi nu
.-11/u1 clizaceso (m.-cost.).

t SINGEAP, slarGnea, sbst. Blank cenusie, usoara

si calda de jder: Domnul, ImbracInd... pe visternlcul $1

caimacam11 cel marl cu bland de singeap (LET.); boierii eel

marl se Imbrann cu... scurteici Imblanita on paces de gamer, singeap sau mom (1:011.) [tc.singab].
SI:NOWA.
SINGEAPA

L.A. Candrea.

- Dictionar enciclopedic ilustrat.

ca un neigatoriu

(PRV..MB.)

[lat.sIngulus .

SINGURATATE sf. 0 Starea aceluia care

traeste singur sau retras de oameni: Asa 'n

pe and afard lingo, GIndirea mea se primbla pe mindri ourcube! (ALECS.)

Loc retras, pe unite oamenii nu

umblk de loc sau arareori.

SINGURATIC, SINGURATEC adj. 0 Care triteste singu r, ckruia -i place sk trkeasck retras,
departe de ceilalti oameni: Dar nn vine! Singuratto In

seder snspin al solar (man ; BatrInul Dan triieste ea soimul

singuratic (ALECS.); de cite or) nu to Diode= eu, cind... te
pilmbal singuratic prin aleele umbroase (ON.) Re-

tras, izolat, care e asezat singur de-o parte: clod

multe cronclineau pe sus $1 s'abiteau pe cite un come singnratio (VLAH.); sosrele tides la vale pi plirea pe virtu] bradn-

int singuratic ca o frunte In iaze pe umeri negr1

i00 ow,

(EMIN.);

pe unde nu sint alte locuinte sau pe unde nu

umblk adesea oamenii: 1st alese on loc singuratic 91 departat de on -ce pom $1 de ziduri

()SPA.

SINGUREL, 1. SINGURICA adj. 0 dim. six-

MYR: dintr'o parte venea on carat, In alts se duces, tar Irebile $1 le puma Is este singurel (coo.) Singer singurel,
f. singura singurica, Trans. singuril singurita, Ban. singura

singurioara, singur(ti de tot: a lost odatA Intro pestle

mare no pustule pi petrecea singur singurel lisp.) ; el atlit

De mums -sa singurit singuritA, asteptindu-1 au dor pi drag
(RET.); In aceste palate lei petreceau bleb vista for sIngure
singurloare (cAr.)

SINGURIOARA, SINGURITA

SINET IAr SINEATA.

t SINETARIU sm. ea Cel ce fabric& sinet e,

vet afla sit hie de potriva

"

pe- SINGIHML Or

SINIE sf. O Tabla mare, rotunda, de cositor

sau de arama, Intrebuintata

mai ales pentru plkcinte,

prajituri, colivk, etc.

4474) : toati acea lab% si MIA

clmpie se strata ca fatannei miFig. 4474. Sine.
me shill de sup tome.); tuna, rece
ca o * de argint, revdrsa lumina el obicinultii (Gom) qf

Ban. Fund de lemn, rotund, de peste un metru in diametru, cu douk toarte, ca sk se poata

duce ca o tavk; serveste In uncle locuri, la

tarn, ca mask sau ca tabla: elutes o duce
on fund rotund de lemn, ce se numeste

1153

www.dacoromanica.ro

M011$11...

pe

(Nov.); dupd ce
73

SIN- s'au opt tartitele, se pun pe o

SIR s SINILI
al. ar SMELL

(MAR.)

[tc. S i n I; srb.

$i asezind Intr'o ordine convenabila partile care

o SINILTU pp- SINEWY.

SINISTRAT adj. $i sm. Care a suferit un sinistru [fr. sinistr 6].

SINISTRU 1. adj. 0 Care prevesteste sau
pricinueste o nenorocire 0 Care inspirli groaza,
care face sA te gindesti la o nenorocire apropiata:

Ard galbene nadir' $1 'n zare de foe, Vezi chipuri sinistre

grAmadA 'ntr'un loc (coca.); glasul pasarilor de noapte,
al copacilor, Mean o armonie infer
unit on freamatul

adv.: polite al vIntul mA enerva... urla

nail% (FIL.);

~I (ULAN.) Foarte nenorocit: o Intlmplare

sinistrit Primejdios, funest, criminal: proiecte
acs de

sinistre.

a. (p1. -ire) sn. Pagube cauzate de un incendiu,

sau de un naufragiu $i de care o societate de asi-

gurari e raspunzatoare: (vedeal acolo) teat& lumea alergatA de la balul Crucii-roali la local

c..1 (BR.-VN.) [fr.].

SINOD (pl. -oade) sn. .d Inca& autoritate

eclesiastica, alcAtuitb. din mitropoliti, episcopi $i
arhierei care se adunii la anumite epoci, spre a se
ocupa de administratiunea superioark a bisericii
ortodoxe 0 = SOBOR [VS1.).

SINODAL adj. A Ce tine de sinod, privitor la

sinod, sobornicesc: adunare a [fr.].
SIN9DIC adj. 0 A Sobornicese * Revolutinne *a lunii, intervalul de Limp cuprins Intre

dou& luni piffle consecutive, sau In genere Intre

don& faze identice Cfr. s y no cl i q u e].

SINODICSC adj. oil Sinodal [s in o di c].

SINOLQG sm. 42 InvA/at care se ocupli cu stu-

diul limbii ci literaturii chineze, cu obiceiurile,

institutiunile $i istoria poporului chinez [fr.].
SINOLOGIE sf. in Studiul limbii .i literaturii
chineze. al obiceiurilor, institu/iunilor 5i istoriei
poporului chinez [fr.].
SINONIM adj. $i (p1. -line) sn. cz Se zice despre
o vorba sau despre o expresiune care are aproape
acelasi Inteles cu alta: a reartivi" ci a sIlrgi", iubire" 51 dragoste", clteodatil" cf uneort" slot cuvinte

e ; de vreme" ci timpurlu", a o lua la sAnAtoasa"

gi ,,a-ci lua talpasits" slot ezpresinni e; time" e ~n1
tat vreme" ; dicilonar de
15 ANTONIM [fr. s y-

nonyrne< gr.].

'SINONIMICA sf.ta$tiinta. sinonirnelor [grm.].

'SINONIMIE sf. a 0 Calitatea cuvintelor sau

ao.000

general la consecuente, de la cauze la efecte, de la

simplu la compus 0 Formarea unui tot reunind
trebue SA -I alcatueasca: sinteza este contrariul analizel I

O ' Operatiune de chimie prin care se pun in

prezen/a elementele din care e format un corp
compus $i se provoacli combinarea for: sinteza anal

se face cautind sit se combine hidrogenul on ozigenul [fr.].

*SINTOTS1V1 sbst.
Religiunea de Stat a Ja-

ponezilor [fr.].
*SINTONIZA (-izez) vb. tr. In telegrafia fart
fir: a face ca un aparat receptor sa vibreze la unison cu eel de transmisiune [fr.].
*SINTONIZATQR (p1.-toare) sn.
Sistem
care permite sA se augmenteze sau sA se micsoreze
lungimea de unda proprie aparatului receptor, a-

daptind-o la lungimea undelor care trebuesc receptionate [fr.].

SINTRON (p1.-onari) sn. dmi Scaunul arhieresc

din fa/a altarului; el serveste ierarhului numai clnd
liturghiseste [gr. cavepovoc].

SINUCIDE (-old) vb. refl. A-si lua via/a, a se

omorl singur, a -5i face seama [sin e + u cid e,

dupa fr. suicider].

SINIICIDERE sf.Faptul de a se sinu cid e.

*SINTJCIGAS sm. Cel ce-si is vista singur, eel

ce se sinucide [sine -Fuciga$].

*SINU0S adj. Cotit, plin de cotituri: ennui al

unni rIn [fr. < lat.].
*SINUOZITATE sf. 0 Cotitura, Intortochiere,
sir de linii curbe Indreptate In sens contrar: sinuozitatile intestlnulul Stares a tot ce e sinuos [fr.].
*SINUS' (pl.- Henri) sn. Ac Perpendiculara dust).

de la extremitatea unui arc pe raza care trece prin

cealaltA extremitate (pe- El 1511 unde os este sinu-

sul arcului Es). [fr.]

*STNI.JS2 (p/.-usuri sn. 0 63 Nume dat diverse-

lor cavitati neregulate care exists la unele parti

ale corpului, in spec. la oasele fetei omului $i animalelor * CrestAturA adinea be frunzele diferitelor vegetate [fr.].

0 SINZ4R = sAmsAR: toomai stand soseste, din no-

rocire, nn alt Orec on o briscii hirbultA, vre-un

sati

VT8-1111

posesorag

(ALECS.).

0 SIDS = sews.

SIPET (pi.-ete, -eturl) sn. Cufaras de piele, de

lemn sau de papura impletitA: an descuiat Canto.,
...vie al au lust mnite arginturi ci odoare ce an gasit (MUST.);

expresiunilor sinonime Figur& de retorica ce

consists In intrebuin/area pe rind a unor cuvinte
sau expresiuni sinonime spre a da mai mult thrie

oonn Costache.,. avert In 0.,n1 Ini cu hrisoave... act In regulA

In care se pomenea de neamul lui (eR.-VN.); In urmii-le venea

*SINOPTIC adj. Care permite sa se vada lAmurit, dintr'o singura privire, diferitele ptir/i ale unui

el-I Mon semn sA raza(1.-GH.) [LC.

celor spuse [fr. s y no nymie< gr.].

un chervan mare mocAneso, plin plait In coviltir de

(000s.); banul if arAtA lInga nal un acoperit au un oovor

tot: tablon 0. al sistemulni metric [fr. synoptiq u e].

t SINORISI (-hese) vb. refl. A se Imperechia. a

SIPVT : deasupra Ini era un alt sipetas mai

mic, de lemn de nue, en Mori de side! (Fit..);

se Impreuna; a se IntovarAsi: nu vi sinorleiti lui Bo-

roboatil, old este nebun, siirmanul (FiL.) [gr. Viit. compeato

aovui piCto].

'SINTACTIC adj. 0.7 De sintaxa, ce tine de sin-

taxA: regula 11 [gr.].

*SINTAXA (pl.-axe) sf. Ca O Partea gramaticii

care se ocupa cu asezarea cuvintelor in propozitiune $i cu diferite reguli de constructiune a cu-

vintelor $i propozi/iunilor: duel tree sau warn ani. ajungerii la Xenolon san la Plutarh, on care te deprindea be
(1.-Gii.)

Felul de a aseza cuvintele in propozi-

tiune $i propozi/iunile InfrazA: lie -care limbil are sin-

taxa ei [fr.syntaxe].

SINTETIC adj. O Ce tine de sinteza, privitor

deazA prin sintezA, a carui minte opereaza mai

la sinteza: metoda it; expnnere .41 Care proce-

s e[p e t].
SIPETAS (p1. -ace), SEPETVL (p/.-ele) sn. dim.

In oellalt sipetel vei gasi o piele de urs

car.).

SIPTCA (p1.-Ici)sn.* Planta ierboas& cu flori 01134 rar rosietice,

dispuse In capitule; creste prin livezi $i locurile nisipoase de pe dealuri $i munti (Scabiosa ochroleuca)

( 4475).

'SIR (att. stir) sm. Titlu de onoare

la Englezi, corespunzator lui domnul" sau domnule" [engl.].

'SIRE sm. Titlu cu care se adre-

seaza cineva ImpAratilor it regilor

( = Maria Ta) [fr.].

0 SIREAC adj. F SArman, biet

[s aracj.
t SIREJP2 adj. 0 # Barbar, crud,
lute la fire:

mult prin sinteza decit prin analiza : spirit Lt.

Chinife4, parte a chimiei care studiaza compunerea

mnrt taterigt1 (CANT.); Dina Id vs mai

synthtique].

cea sireapa al vralmase

teza [fr.synthetiser].
sf. 0 +++ Metoda de rationaSINTZA

tarial 1-au aruncat la Heil skeane de 1-an tarmat (cAgr.);

Ciipitani, ostaci on sale gi on platoce de tier, Pe-al for cal
sirepi start mIndri... (m..eced ; of -a ales ...dintre toti call De
ad mai sirepi $1 1-a Inhamat in carnta zmenlui lea.) spot

artificial/I. a corpurilor chimice prin sinteza [fr.

SINTETIZA ( -fees) vb. tr. 0 A reuni Intr'un

concept sintetic mai multe idei A face sin(p1. -se)

ment care consists in a descinde de la un principiu

1n2notriva sireapelor nea-

lass ci as va mai demon firm bArbatuln I

(PRV.-LP.)

Fig 4475.
SipicA.

0 7k

S&Ibatic (vorb.de animate, in spec. de cal): pre secre-

1154

www.dacoromanica.ro

mai porunceste sa-1 aducA o Jape 1 gi un sac plin on menilor $i plantelor: Pentrn not
nuci (CRC.)

SIREN

lysl. sverpa, bg. svirpt].

(p1. -ne) si. 0

Monstru fabulos, ju-

tats Pe-a lui Lido SIR-

verde Mil (ALEC234 [fr.].

*SIROP (pl.- opuri) sn. 2 Bautura. preparata din

matate femeie $i jumatate peste, care prin vier- apa fiartA cu zahar pina la ingrosare, la care s'a
su-i dulce ademenea pe corabieri si-i prapadea de adAugat zeama de fructe sau substante medicistincile din strlmtoarea Sieiliei ()) 4476): tiori to nale : de coacAze, de Millie [fr.].
cuprind, tremuri, Wine, $ipi, ascultind-o, $t to socoti transportat lntr'un
rain eau intro sferit locuita de siren

*SIRUP = 8IRQP [germ.].

(Neon.) 0 Femeie foarte fru-

*SIRIJPOS adj. Se zice despre un lichid groscior ca siropul [fr. sir up e u x].
o SISIIAC e. Malian.

prin lingusirile si seductiunile ei:

ierboasa, pAroasA, cu floarea violetA, la interior

purpuriu-inchisa, In form&

moas& care amageste pe barbell si-i face sa-si piarda capul

SISINEI sm. pl. 4 O = DEnini 0 Planta

de clopot; numita. 5i deditei-de-livede" (Pulsatilla

pratensis)
4480) 0 ~-

Postelnicul, fiind robit de aceasta

amigitoare, nn puts sa, reziste Is teribilul asalt mg, tin glas de

o voce foarte dulce $i armonioast), 0 sr* the batracian care

traesie in apele dulci ale Americei de Nord 0 t Instrument care serveste s& arate numarul vibratiunilor care cores-

pund unor sunete de Inaltimi di-

ferite 0 a, Aparat, actionat

de ai/1'i sau de aer comprimat,

care scoate o suieratura puter- Fig. 4476. Sirens
nica $i se intrebuinteaza pe coa- (clupti o marmora

ste sau pe bordul vapoarelor

spre a atrage atentia navigatorilor pe timp de ceata; e intre-

din Atena).

Fig. 4480. Sisinei.

buintat $i la locomotive, la f abrici, etc. ca semnal de alarm&

DE-WRITE, mica plant& ierboasa, cu frunzele aco-

sau spre a da diferite avertismente

perite cu peri lungi, matasosi. cu

o singura floare alba sau trandafirie pe din afara; creste prin pa-

4477): astSzi... sirenele

vapoarelor romanegti obiama vijelioasele

trenuri din departarile Apusului (VLAH.)

sunile alpine $i pe

[fr.].

stincile din virful

muntilor (Anemone

SIREPTE sf. Salbaticie, fire

sireapa: din cea veche si de tire
Mal

alpina)

suBsuoARA.

(CANT.).

*S1141.4N 1. SM., SERIANA (pl.

st
din Siria.

-tens)

SISMIC adj. ,akei

Privitor la cutremur
[fr.].

Locuitor, locuitoare

a. adj. Al Sirienilor, ce tine

de Sirieni [fr.].
t SIRIMAN adj. 0 sm. S A r -

(E) 4481).

0 SISIOARA --

miloar o picatnra no li-an rti-

a for

Fig. 4477. Sirenti.

man, sarac: "qtl, care nu are ni-

ivv

mica... alts nn gindeste, lira numai

oum isi va stimpara toamea (8cH.)

SIBINDERTCA sf. * Arbust, originar din Europa .

SISMOGR4F
strument care ma- ,
(p1.-ate) sn. ,ak In-

soar& intensitatea
sguduiturilor produse de cutremurele de

pamint si arata directiunea oscilatiu-

Fig. 448a. Sismograf.

nilor (0 44b2 [fr.].
*SISMOLOGIC adj. a,* Privitor la sismologie

meridionala, cu flori albe,

foarte mirositoare, cultivat
in grAdini $i parcuri ca plant& ornamentala; numit $i
larnlita" (Philadelphus coronarius) (0 4478) [comp.

[fr.].

*SISMOLOGTE st
Partea geologiei care se
ocupA cu oscilatiunile produse de cutremurele de

Om int [fr.].

SISTEM sn., suagra (p1.-ms)sf. 0 Totali-

ngr. accemprapcxog de vre-o

deformat prin etimologie pip- Fig. 4478. Sirinderica.

pularA].

tatea corpurilor
Intre care exist&
oare-care solidaritate, anumite legaturi sau dependente mutuale 5

constelatiunea Cii-

ganelor de aceeasi
naturA $i care lucreazA toate In acelasi stop:

patruzeci" sau poate fr. s e-

ringa t, din care pare a fi

*SIRIUS sm. *
Steaua cea mai
stralucitoare de pe
cer; face parte din

0 p Totalul or-

nelui -Mare; a nurni-

ta de popor Zorila" sauLuceafarul

nervos C)

PP'

SEEMAI6.

0 SIRMAN BAR-

MAN.

A.111

me-

tric), toate masurile $i greutatile care

au la baza for me-

din zori" (12 4479)

[fr.].
SIRMAI.A.

Fig. 4481. Sisinei-de-munte.

trul 0 Regim
politic sau social
al unui Stat :

Fig. 4483. Sistemul solar.

teratai p Clasificatiune metodicA a animalelor,

SIRME4 = BERplantelor sau mineralelor Mout& cu scopul de a
MAIA.
*SIR9C0 sbst. Q Vint [valor si foarte uscat inlesni studierea lor: .11 In! Line p Adunare
care sufla de la S.E. pe marea Mediterana si exer- de regule, de principii, adevarate sau gresite,
cito. In Italia, o influent& v&tiimatoare asupra oa- cu ajutorul cArora se explicA toate faptele partiFig. 4479. Sirius.

1155

www.dacoromanica.ro

SIS

SIS- culare de acelasi ordin: ut tut Ptolemeu; ..11/ Jut Copernic 10 Plan pe care $i-1 face cineva oi inijlocul
SIC ce -$i propune sit Intrebuinteze ca sa izbuteascri In

anumite /mprejurari 0 * solar, plantar, totalitatea planetelor Pamintul, Mercur, Venus,

Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun $i planetele telescopice) care se Invirtesc In jurul soarelui

(:] 4483 [fr. systeme].

"SISTEMATIC adj. 0 Conform cu un sistem,
ce tine de un sistem; Mout cu sistem: ordine

;am

organizat Intrunirile noastre intenn mod mai et, (1.-ou.);

se duo... aft vada ghetaria Mt, invent& cu Btu!, de e o trumuSete (8R.-VN.)

O Care face sisteme, care urineaza

orbeste $i In modpedant un sistem pe care $i-I Taure$te singur sau Il apnea on -cind $i ori-unde fare
nici un rest: tin om [fr.].

"SISTEMATIZA (-izez) vb. tr. A reuni faptele,

opiniunile Intr'un singur corp de doctrine, inteun
singur sistem [fr.].

t SISTISERALA. (pl. -elf) sf. wow Faptul de a

s i s t i s i, recomandatie.
$ SISTISI (- iem) vb. tr. A recomanda: skint care
to -a slstisit la mine n'a ounoscut darurile ce at (Flt.) [ngr.

viit. cluoripto < aucnipu].

*SISTOLA (p1.-/e) St. p Mi$care de contractiune a inimii $i a arterelor, In opozitie cu diastola" [fr.].
*STSTRU (p1. -ire) sn. J Vechiu instrument mu-

zical de ot,el, de o forma triun-

ghiulara, care se bates cu o

vergea de fier spre a produce
sunete; era Intrebuintat de
vechii Egipteni (E 4485) [fr.].
SITA, t strA

scurta ascunsa aproape subt aripi; constitue un

vinat foarte cautat pentru carnea-i gustoasa; numita $i ciocanea" sau becata" (Scolopax rusti-

cola) ([_1 4486): -wit vinyl Sl beoatele on ciao alb pi subtire se plimbit tarli trice pe ling& vapor (V.Ari.) 0

rmanz, pasare din ordinul picioroangelor, cu ciocul

lung $i Incovoiat ca o secere; capul e castaniu In-

chis, spinarea roscata sau verde bronzata, aripile

brune; numita. $i tiganus" (Falcinellus igneus)
(Le] 4487) [probabil din sit a r', din pricina gmrilor dese pe care le face cu ciocul In pamInt, and
Isi cauta hrana].
SITARU$ sin. 3e dim. SITAR': iata-ne, primlivara,

dupe

in papurieul de la LaZtlri

de Ms ei de bAntura (DLVR.).

t SITTCA sf. dim. sITA.

SITICA (p1. -Ste, -eel) sf. 0 dint. syrA Vas

de forma unui trunchiu de con

neregulat, cu peretii de tinichea,
de coaje de teiu, etc. $i al carui
fund are o multime de gaurelesau
a fault dintr'o pinza de sail; se
intrebuinteaza la strecurarea laptelui, la trecerea maztirei frecate,

etc.

4488 : Mate lucrurile 1111 se

Par gaurite ca sitivca vi strivezii ca apa

cea llmpede (orm); capatam un lapte dulce care se strecura prin
(DEZ.) ; madam.. se ilecuevte, se trace prin 810
on sr.. Si paste ea se pune ololn prdlit ou
ceapa (SELL

*SITU4 (-uez) vb. tr. A a$eza, a

(p1.-te) sf. @ U-

1411111111D III

nealta aleatuita
dintr'un cerc de
lemn, numit

bine Awl.

SITUATIVNE, SITUa.TIE St. 0 Asezarea, po-

tinsa o tesatura Fig. 4484.

Fig. 4485.
deasa depar (de
Site.
Sistru egiptean.
cal sau de sir ma; serveste la cernerea fainii sau altar materii

pulverizate (l 4484 : de le trebue... o done, o site, Inca

aleargd la Moldova (5.-COST.) ; a pious ea win
a ploua

cu picaturi marunte oi dese: ploud ca prin slid et

bate 'tint race (Om); a trace, a cerne prin .0; : treout

rain clur el prin ve ass- CATRO ; a vedea oa prin s a vedea

nelamurit, ca printr'o pinza: cum puce is chi lapte

de acesta, baga de &lama oh cede as prin site (ire.) ; cum

date on mutt pa la ochi Innis ()aril, !now a vedea ca printr'o site (Masa (au.); (00)
OVRNE 0, CLINE (); sa nu put
site pe cap, oft taxi chelbe (GOR.); sa nu to uiti prin site, ca
feel babe (0017.) ; cind moat cloaca pull, sa-i Dui In slid

zitia unui lucru In anumit lac, Intr'un anumit

mod: a nun' ores Dispozitie, stare suiteteasca 0 Conditie socialh, economics: are o fruMORSA
Stare, Imprejurari In care se afla

cineva: de sigur oh In rindurile de vieti prin care am mai

trecut, am mat Intilnit date_ aceleaei situatil (1.a..Au.) ;
ma gindeam la situatia grey In care ramtnea sobs on trot cmilagi marunti IBR.-VN.) p Air Punct, moment plin

de interes trite drama, Intr'un roman Starea

In care se eta finantele, aprovizionarea, etc. unei
administratiuni,
etc.

SIV adj. Ce-

bobii cu care ghicese bobaresele

nusiu: ale
[bg. srb.).
*SpETA
(p1.-to) sf.
Or' Numele uneia din
cele opt pa-

zice viitorul: Cauta, malice, on sits, Doer' m'oiu putea me-

la scrima.

on In oiurel gi sit-i cern' pe vatra cu too, dace vrel all-ti

traeasca vi sa nu-i lure gene (00R.); pe site se+ asaza

El 514 ; de aci,
a da on sits, a cants on site, a da In bobi, a ghici, a pre(11(.13RS.)

Fig. 4488. Sitivca.

expune Intr'un anumit lac, In anumit mod [fr.].

"SITU/NT adj. p. orrutk. Asezat Intr'un anumit
lac, expus In anumit mod: lard a sure nord; cash

vechii ", pe f undul caruia e In-

rits

(BR. -va.).

STT.4.1r adj. Ragusit, cu glasul stins: glasul for

0 Un fel de testitura ca

de site, de forma conics, imbibata cu

o solutie de corpuri care nu se topese
la caldura, ci devin incandescente; se

...it

rade simple.

[]

Fig. 4489. Sixth.

4489) [fr.].
SIC t
sIel.
SYCIT (-011u, -Mesa) j. vb. tr. 0 A necaji pe ci-

Intrebuinteaza mai ales la

neva, a-1 supara, a-i face In Giulia, a-1 plictisi cu

vorba: dit-i 'nalnte, babo, vi nu ma mai sten (ow); in

mutt Ali

colo, a mica dintr'un Joe Intr'altul: adunarl Si dan-

becurile de gaz, ca sa dea lumina mai

vremea cit povestea el, trebnia sa fie o tame desavirvita, sit

nu-1 sidle cineva (DR.-VN.) A suci Incoace $i In-

* SITA-

gMEL0111
TTIRTA;
8ITA-ZINE-

hurt undo -5i sidle omul carnea, oasele vl trupul, oa ad se Intareasca mr.).

11

a. vb. refl. A se such Incoace $i Incolo, a nu sta

liniotit, miscindu-se mereu cu neastimpar: DO semne

ea se tot sloths pe scaun de neasttmpar vi de tried pentru mi-

L0112

scorn 0 :

*elle ce Mon W.); de aceea se siclie pe scaun, lei scoate

pi vira ceasornicul... orl lei scarpinil cn turfs, cholla

in

Moldo- y/1;
va se attune

SA

(de scarlet)

Fig. 4486. Sitar.

nelor

[VS1.

ou stta-z1(VOR.)

SIT4R1 sm.

Sit 0).

(BR,VN.);

to sicievti Cit to -a1 81011, Fara el nu Doti trai (pew.),

ghicitoare despre sutler.

SICILALA (pl. -tell) sf. Faptul de a (se) s I

Fig. 4487. Sitar-negru.

458 Cel ce face sau vinde s i t e.

SITIXR2 sin. 3e Pasare din Drdinul picioroangelor, cu ciocul lung, aripile ascutite$i coada foarte

c I i: soldatli, plictisitl de atita

nind ei tugind meren de cola, cola

stringeau toile bodoga-

(LUNG.).

SMUT adj. p. skit. Necajit, suparat; plictiSit:

mat bine moartea, dean aea tigoare de barbat

1156

www.dacoromanica.ro

vi mftmaligos

0 SIMBRIE... ar SIMBRIE.
SIC SIMBI.J
sm. is
BOTGRQS.
SIMBURE sm. 0 4 Partea, unite sau multiplii, SIN

(vLati.) ; Matta, vat de ea, Sade 'ntr'un yin de nuia MR.),

ghicitoare despre aluna".

0 SICRT = sAcau.
o SVGA sf. C) 0 /ten. Pam Int ars, caramida 0

din mijlocul unora din fructe, cu Invelisul mai adesea tare si lemnos, In interiorul clireia se anti mie-

Soiu de hums vinata [comp. srb.

SpILA pp- siELA.
sig a ].
R SU_
o
0 sli4LA ar snALA.
0 SILHA w slam&
0 STLHUIU e. maim.
Mold. (5EZ.)

zul sau samInta (E 4491 : do cireacit, de claim, de Oer-

sted, de prong, de militia; simburi de mere, de pare, de strnguri; no mince cu domnii eirese dlntenn b1M, cad Itl atunci

stmburli In ochi (zNN.) 0

Mic grup de persoane

In jurul carora yin sa se

SILTA. (pl. -te) sf. Mold. Bucov. Curse, lat: Vezi,

Doamne, cum imi intinseri slits picloarelor (DOS.) [rut.

ma In cele din urma un

sylice].

SIM- Mr SINT1 0.

corp numeros: not Unerii

A sasea (la catolici a saptea) zi a sa.ptaminii; Stmbitta, ziva de

SIMSATA (pl.-bete) sf.

SInabata: 31mb/its sa nn Incept nicl un lucru, tit nu aiungi

ail -1 ispravecti (GOR.);
Scapa (RV.-CRO.)

tins SF Imbolnaveste Slmbdta, grew

spec. Stmbdta mortilor sau SWAM

In praguri, Simbata dinaintea Duminicii lasatului

de came; si mb-ta nrsului (PAMF.), Simbata care cade

cu o saptamina inainte de Florii; StmbAta lui Lazar

sau Stmbdta Flortilor or I.4ZAR, FLOW' C) ; Stmbilta

Pactilor, Simbata dinaintea saptaminii Pastilor;

Simbita Tomii, Slmbata din stiptamina Pastilor;

Simblita mocilor sau Simblita mortilor, Simbata dinain-

F A no fl In

testa Stmbetele, a nu ayes toate Simbetele, a -i 'lust o Slm-

tea Rusaliilor; or MAI 2

bail, a nu fi In toate 'inutile, a fi cam smintit, a-i

lipsi a doaga: e o fudulit, o luatd din Isle, n'are toate Simbetele (DLVR.) ; boiernl nu-i In toate apele, 11 lipsecte o Simbittli (ALECS.);

.c

grupeze altele, spre a for- s

a pnrta cuiva Stmbetele, a-i purta gind

rail, a cauta sa-i face neajunsuri, sa -1 vateme,

sa-I prapadeasca: curtenli ceilalti, cum slat curtenii, 11
-plzmniau si-1 purtan Simbetele ca aI mi-I 1'51)1110 OSP.) ;
D'acel necaz si eu dart Slmbetele 1-am purtat, $1 tocmai In
esti marl cum am vrut mi-am rdzbunat (PAMF.) 41- Apa

Simbetel, spa, riu care, dupe credint.a poporului, se

varsa In iad: apa Simbetei lierbe toatA sAptAmtna, unmet
Simbata std (VORA ; chid nu se poate da cuiva un lucru de
pomand, se aruncd scat lucru pe... spa Stmbetei, care-1 va
duce... Is locul onvenit (PAMF.) : dnoe-te-at pe apa Sim-

betel du-te dracului I s'a this pe apa Stmbetei, s'a pierdut, s'a pra.plidit # Saptamina.: postesc de dock
ori to (COR.) [vsl. sabota.
StIVIBAT.4 sm. Care face parte dintr'o sects

crestina care pazeste S I m b ft t a, In loc de DumineCa : altii se chianti mt, calif ored loges jidoveasca (LET.).
0 SINIBOLEA s/. Trans. Ban. 7.ak Nume dat unei
vaci naseute S I m b a t a.
SYMBOTEIU, sintaoTIN sm., stmsuricA, sYmBo-

TINA sf. 7,4 Nume dat unui

bou sau unei vaci care s'a nas-

cut lute Simbata.

devenisem le ImPrejurul Anits se grnpau Melte vlitorn-

Partea cea Fig. 4491. S. Simbure;m.

e. embrionul;
mai tare din centrul u- miezul ; c. cornea.
nor pietre, unui munte
sau al ori-carui corp considerabil O Buzz o:
lui(1.-011.)

aceastk traditte nu este... licsitA de on

0 * Partea

de adevdr (ORIG.)

cea mai deasa si mai luminoasit din tr'o comets [comp. alb. s u m b u 1].
STMCEA., simeE4 (p1. -eels) sl. 0 Vlrful cuti-

tului : $1 dealul Garalenlni Era than si ascutit Ca o Minna

de cutit (MAR.) ; o, Irnmoasit, IntreagS si dealt simceaoa
briciulni mai ascutitit al mai Into mints I (CANT.) Pr.

ext. VIII de munte, muche ascuttta: 1 se pare a Pre

o stlncd InaltA, In simoeaoa muntelni cede (CANT.)
VW, culme: onnoscu pre ncenici dascalul oil sosird la Ca0 Often. Ban. Trans.

pAtul si simceaoa Invittiturii (Dos.)

Cutitas mic ascutit, cu plasele de lemn; in spec.

cutitasul cu care se sIngereaza caii sauvitele, strianea 0 pl. Often. 0 Zori: se ounoso slmcele de sing,
se arata zorile (MC.) [lat. "s ummiclla <

summa].

0 SIMCELA (-etas) vb. refl. si intr. 0 A se arata

zorile, a se crape de ziva 58 graceless& de sink wails.);

stmceleaza Sortie (MAR.) [sImcea0].
t SYMCELAT, SIMCEI4T 1. adj. 0 p. stracE14
0 Ascutit: Imparatul... an Mout tot woofs simcelate In
yid (NEC.); De cutite simcelate (roc.).
g. sbst. Often. (oom.) 0 Crapatul zilei, zorile.

t SIMCELOS. mumps adj. Ascutit: osteanul...

Cn capul In Jos... asupra... simceloase pietri... citzu (can)

[pl. simeele< stmceaj.

0 SIMCI (-eso) vb. refl. Often. 0= StracELA:

eeete de ziuti (vim).

SLVIDRU,

SIIMgDRII,

so elm'

sAnTau pup- SINT '(:).

SIM-MICOARA sr sINT,C).

SIM- PIETRU sr gra I.

STMZIENE, strazi3am ow- sThrznpiE.

SIN, Mr SDP.
SIN', t SIN (p/.-nurt)1. sn. 9 Partea pieptului
unde slat tItele O Spatiul cuprins Intre cele
doua brate Pr. ext. Piept: a strInge pe Gluey&

SIMBOVTIsi sni..stivisovix A

0 Inima, suflet: bittrina, on Idea Domnulni

in sin, crew (DLVR.) 0 Spatial dintre piept si cit.masa: se apucd st nmplu sinul de ?wove oar.); procopseala no e alma s'o mototolecti 51 s'o bagi In sin (PANN);

sf. 4 Mic arbore, de 5-10 m.

Inaltime, cu flori verzui, care
produce niste drupe negre, putin carnoase; creste pe stincile abrupte de la Vlrciorova Si
In Dobrogea (Celtis australis)

8-5i BMWS In

de spalmit; ser CROCE ea, MiNA OB,G) 1

In stil biblic: In ..al lot Dumnezeu, In locul de o-

(;-1

dihne unde stau sufletele celor drepti, In raiu $i,

Trans. Ban. Tovarasie, asoci aide

nol si atunci mi s'a parut di mit afln In sinul lui Dnmnezen

(am); tot astfel in .44 de rain: aidera, nevastk, acask, si

4490 .
t OMBRA. (pl.-bre) 5/. Mold.

pr. ext. Intro stare fericith.: am sitrit... in grAdinit to

(In spec. la arat, la pasterea

vitelor, etc.) : cind vor avea

taint ca In sin de 'Tau (ISP.) ; In ta lot Avram

sr AVRAM' 0 .411 patrie1, patria considerate ca
55

1mpreunli sau de vor merge amlndoi

pre o cats (PRV.-LP.); Spusu-v'am sil
no vb prindeti vol in m cu cAluga-

rul scale? (RET.); (stints) ports halne mijlocii ;1 prostate 41 pururea

/Ikea ~au temei lipaite (ooa.) [comp.

o mama o Alijloc: In 01 famine o Interior:

In ...al pAmintului.

2. sm.
mamela: Para' ei eel galben... Wes Pe
stnii el albi 01 rotunzi (ma.); to -1 pe copil, desta4A-1,

Fig. 449o.
Simbovin.

ung. cimbora].
SYMBRALUT (-uesc vb. refl. A se intovarlisi, a
face simbra cu cineva.

40 SYMBR.4, ammo sm. Ccl ce face s I mb r a (tovarasie cu altul Ban. c4 Cel ce are
putine of $i le de altuia sa le pazeasca si sa le paSuneze Impreuna cu altele
41 cacul
(MAR.).

(1.11.8.) (NOV.): a

souse as nrda

e Mut pentrn simbraci, *idea rentru stAptnii ollor

...aleargli de.] caulk sin (ea sit-1 allipteze) IcAria ; vrea ad

trauma de un om bun P el zice e bun ca stnul mama) (ALECS.)

(lat.sInus.

SIDP ler ONT.

SINFEREI sm. pl. Ban. 8

GAROFITE-DE-

GRADINA.

SINGE pl.-siert) sn. C.) Lichidul rosu, usor

alealin, viscos, op*, ce eurge In arterele gi vjnele
animalelor vertebrate; 4 rocu,

artere, Incarcat de oxigen;

1157

www.dacoromanica.ro

arterial, singele din

vinos, sin-

negrn,

S 1 N-

SIN

gele din vine,

ifiansforma

cu acid carbonic, care se

ansformain singe ro$u in plgunIni, In contact cu

oxigenul din aer; alb, singele molustelor, crustaceelor yi insectelor, limfa; animals en cald, mamiferele $i pasitrile; anlmale cu race, rep tilele, batracienii. pestii $1 toate animalele cu singe alb; eirent 1'

latia . Ins Pir OIROULATIE OQ ; a sage ~le a Ina, a Idea

a -i curge .0 din nag ; a nmplea de
a bate Dina la .0; a
sonipa Cu ; a vane lacrim1 de ; tot .le i se urea In obraz
1nghetase .01e In ea de fried ow.) ; se zice(ULAN.) ;

despre diferite start ale sufletului datorite In parte

unei anumite start a singelui: a-gi face... ran, a se
necaji, a se amItri; fierbe le In mine ca tntr'o coma de

race, calm, liniste sufleteasa, se zice

(ZNN.) ;
despre stares aceluia care nu se turbma sau se
aprinde lesne, care se stapineste; se zice vorb. de
omor, de mace], de moarte $i de toate efectele
cruzimii: visa nevinovat ; a se scalds in , a omorl

se Imbolnavegte gi versa singe

ger e 1].

se Ward (ALEC8.) ;

misarnl, juctnd pe spinarea lni ca un snip negrn

11 singeraserd pe bietul ionise ei el nu se putea scnti

(HERA);

(DLVFL) ;

attain

oamenil... Iii angerara fugarli cn pintenli Si por-

Writ (SAD.) 9 (D

A lua singe unei vite: oaia este In pri-

midi de singe, dui nu o va

clobannl In Drina

(DRAGH.).

a. vb. Tell. A se umplea de singe, a-i curge singele (dintr'o rang, etc.): nitati(-v') la gurile clnilor,
own s'an sIngerat (RET.); a se rosi ca singele: serest
se 11181m/era de flacari

(SAD .).

3. vb. intr. 0 A-i curge singele: i s'ar fi met inima

de dnrere, sa-Si vadli yruncul sIngerInd

(MERA)

A -i engem Jaime, a i se rupe, a i se fringe inima (de

durere, de intristare, de mild): singera inima lui Ste tan, olnd vedea pe tratl cam se junghian unit pe altii um)

[lat. sangulnare].

no

APA@ ; BALIGA ; CTIRGE 0

[refaCut din S 1 n-

umplea de singe, a face se curge singe: 1st singe' ar-

rao

lume din cruzime; In lnptd, clod i-e sete, en

mina
R

(PAW.)

siNGER4, o INSINGERA ( -erez) 1. vb. tr. 0 A

SINGERAT 1. adj. p. S1NGERA. 0 Min de

note pentru

singe, din care curge singe: vfrIndu-gi degtele e In

rase omenesti; pr. ext. despre cat: cal de arab ;

sr PIIR-SINGE 0 Frincipi de
cei can fac
parte din casa suverana Dreptul Int; stela

gar', lei muse/1 yielea nests de ye ale (DLva,) ; clnd le vede

(ceasloavele) ass
cum eran, 1$1 pane wane In cap de
neat (CRG.) ; : adhic de nedreytatile gi snferintele altore (VLAH.) 0 1 Bolnav de sIngerat: poets nu-1
adapd la vreme gi poste ea-1.0 me.).

stre $i uneori pentru o persoana de acela.i singe

cu noi, cu toate ca n'o cunoastem 0 Rndenie

oile, pricinuita din stricarea singelui.

viata: a-ii visa ~le pentru Petrie; mi-as da

at mei C) Rasa (vorb. de Incrucisarea diferitelor

pe care-1 dIt nasterea 0 Glean!

sentimentele
care vorbesc In favoarea membrilor familiei noa-

2. sbst. 11 BoalA de care p&timesc caii, vitele $i

SYNGERATIC adj. Singeros: an razbein... mai
(MP.) [s i n g e r a t].
SINGERATVRA (pl. -turi)
S1NGER4T 2,

ow- RIIDPITEC) Legaturi de , unirea, dragostea care trebue sii. existe Intre persoanele de a-

ea rdzboaiele on armele

glt totdeauna pabarul plin. ei vol able de va mniati Imzele

en don pe

< sangulneus].

gi viclean waste Domini (slaw ; Imi pare ca ma alln In

loonint' adInoi A unei groaznici lezme ce sIngiuri o hrSneso
(AX) ; omul sIngiurtlor, calaul, gtdea: Hari de groat'
enprinserit stand pe omul sIngiurilor Cl... Emma Jos sesiNGE-DE-NouA-FRATi, product
ourea tier.)

de purcel, eran plicinte (au.); s1ngereti uscati, pastratl In

nnsoare, ca sa tina mai mull tuba.) [lat. s an g u I.

de

celasi singe 0 F ~le Domnulni, vinul:

In .01e Domnnlni (ow) (C) p/. SING/URI,

singele varsat prin cruzime, prin omor: pre bdrbatul shiginrilor

vegetal rlisinos recoltat de pe fructele unui arbore

(Calamus draco) ce creste In insulele Borneo $i
Sumatra; substanta aceasta r2sinoasa, de coloare

rosie, Mil gust $i fare miros, e usor inflamabila

$i arde, raspindind un miros balsamicplircut ;
dita in rachiu de drojdii, s(
bea de femei ca leac pentru
vatamatura d SINGELE-

VOINICITLIII, plant% acata-

..

SINGERL = SINGER [lat. "s angu In611 us

SINGERTE SM. X Cirnat umplut cu singe

de pore: era curechin Cu cited gi sIngereti, era carne !TWA.

naceus].

SID/GERM adj. De coloarea singelui: aces chief*

...pardosit cu lespezi de marmorit sIngerie... era agezat pe o

coasts Burped tome.) [s I n g e; treat de Odobescu],

SINGEROS 1. adj. CD Care are mult singe:

In fotolin (vt.sti.) O Unde s'a varsat mult singe
omenesc, plin de cruzime: rdzboale grate gi babli sin geroase Meuse Intre dinsii (LET.) r Care nu se poate

Ingreniat gi molesit ca tett sIngerogii dual masa, stS onfundat

spala decit cu singe, foarte gray: o insults sIngereasii.

2. S1NGEROASA (p1. -se) sf.
= RUSIILITA [lat.

tV'.401

sangulnosus].

SINGEROWE si. Fire sIngeroas e, crudil,

careia-1 place sa. verse singele: vinatorule, Instrunea-

toare, din tam. leguminoa-

selor, cu flori mart, rosii,

violete sau albe, ale carer

za-ti sIngerogia to

(UR.).

0 SINGINL sm. Oas. * = S/NGERVL, SINGER.

0 SINGI9RZ sr MVO.

fructe shit niste legume pli-

roase; original% din Asia, se cultivA prin parcuri $i gradini, pen-

0 SINGIOS adj. Mold. Bucov. 0 Plin de sing e,

singerat : motto In cealaltil lume e teats ulna 'n ooate sin-

tru florile ei frumoase $i cu mi-

ros patent ( Lathyrus odoratus) (R,

402): stngele-voinionlui, roan -foc, se
amestecS on aniline Inalta (DLVR,) [lat.

vulg. sangu en = clas. s a ngu i s].

glossa (MAR.) Care se minie uior, cAruia I

se infierbIntIt singele de gran.: Deci cum Oil ea
slat, Sar la el sa-1 lac pamInt

Fig. 449z.
Singelevoinicului.

$ SINGE.4.P1 sr S1NGEAP.
0 SINGEAPA (pl. -gape) si., SINGEAP2 (Pi.-eapur1)

sn. Mold. Bucov. = CINZEACA: Ian, nu to mai fasoli pen tr'o slngeapit de raohin de eel prefacut
(ALECIL) ; not mai stain, mai bem o sIngeapii de rachin (BAD.); 1-s gi cinstit en
Revs sIngeapnri de holerca tare (OR(G.)

lc i n z e a c A, modificat, prin etimologie popular', dupA s I nge + ap 11].

SINGER SM. a Arbust, ale cArui ramuri sint toamna $i iarna

SINGIR Enr MOIR.

(8PER. .

= SINGUR...
SINICOARA sr 8ThIT) 10

. SYNI$OR sm. 6) dim. SIN': CInd mi-arata ni, NIL

Plrlegte 'n suflet dorul

SIN -JORZ

sr

(SEZ.).

C).

SYNT' adj. 0 Stint; se intrebuinteazil., In

graiul poporului, numai In numele de sarbatori $i

dinaintea numelui unui sflnt praznuit de bisericli;

s'a cautat, In literaturA, sA. se Inlocueascil. cuvintul

de origine slave cu ant, dar Incercarea n'a izbutit:

se intuit ye farm sa-i tragS o shall de mIncare gi apoi sit

(18P.) ;
asta mutate mi s'a arStat stilts Vinere In via

plece
me.)

11 0 In compunere cu numele unui stint,

pentru a designa o sArbatoare, cuvintul a suferit

rosii ca singele; face flori albe, iar

fructele, globuloase, sint negri-

cioase, cu puncte albe; numit $i

lemn-pucios" sau singerel"(CorMiS sanguinea) (El 4493): aeolo Fig. 4493. Singer.

saleia pletoasd, soonl mirositor... a}'8110

amesteeati... en ulmi albioiogi, on .4 pestriti, on eorni melt( Si vIrtogi (mop.); sit nu dal on nuiana de in vita, ca

diferite modificari: a) stnt, stmt, dinaintea numelor

care Incep cu o vocalA: sfxr-114E, sita-rra, 0 err-

ILIE sau 8imT-1141, stirblitoare praznuitii. In ziva de

20 Iulie: de Slnt-Ilie nn se svtrle on mere In sus, a. bate

piatra oft merele (SEE.); ca nume al sfintului: dracn1

nmbli mai ales vara, gi de-aceea Sint-Ilii tot di on tunnrile

Int Dnmnezen din oar, dear 1-a nemeri, sti-1 trdsneascd

SINT-IQ(4)N, O STMT -IGN, numele siln-

(FV.-CRO.);

1158

www.dacoromanica.ro

tului loan si d ziva de 24 Iunie, clnd se serbeaza_

de bisericii Nasterea Sf. Joan Botezatorul;
tot
astfel, dinaintea numelui Sfintei-Fecioare, SINTA(sau STMTA -) MARIE, Si, ca zile de sarbatori, sitrrA-

mARIA-MARE, ziva de 15 August, clnd se praznueste Adormirea Maicii-Domnului, sprrii-mAriptrarcA, ziva de 8 Septemvrie, chid biserica serbeaza
Nasterea Maicii-Preciste; 4.- poaLAC) ; b) sin sau
atm, dinaintea unui nume care Incepe cu o conso-

3. MBA (p1. -be) sf. Numele unui dans popular, siN_

foarte vioiu; muzica dupa care se joacA (v.- TAB.

xXvin [srb. s r b].

SIR
SiliBSC adj. = sfRa 2 Q; Dorsi slrbesti pow,
varietate de porci, scurti In picioare si cu urechile
aplecate Inainte, cari se Ingras& usor; altabetul ...
(oar TAB. LVIII).

TABELA. LVIII.

nants: SIN-GIQR(D)z, sInt-GioR(D)Z, ziva de 23 A-

pril, cind se praznueste Sf. Gheorghe;

sIM-

Tipar

PIFTRU, numele sfintului Apostol si ziva de 29 Iu-

Scris

ALFABETUL SIRBESO

Valoarea

Tipar

Scris

Valoarea

erht

....n

nie, chid se praznueste de biserica; aceasta e nu-

mita si stal-PIBTRII-DE-VARA, spre deosebire de

ziva de 16 Ianuar, crud se serbeaza de popor gra-

A a eia

51 N

Teodor si zileie cind se serbeaza, anume, prima

oar& la 17 Februar, clnd 11 praznueste biserica,
si a doua oara, In Slmbilta din saptamlna-mare,

66

lb* aeae

.... nr

0. 0 q

....o

ziva de 1 Ianuar, cind se serbeaza;

c) redus la

1r

Cr.

on

@Tin

....p

sArwrau, ziva de 26 Octomvrie, clnd se serbeaza

ziva Sflntului Dumitru : se si suparase Turcilor a mat

AA

Pp

C , ....r

dl

Cc

T* jrrn

.1) t

PmTRII-DE-IaRNA ;

SIN-ToADER, numele sfintului

ea ai

clnd se face si slujba la biserice st se duc oamenii cu

prinoase;
strz-vAsit, numele sfintului Vasile si
01,

sb,

su, In SINEDRII (din Sim-Medru , StnaDRU,

osti, Hind vreme de toamna, pe la SAmetru

el)0--' /

(NEC.);

r 47

It
Eef4

SINICOARA (0 s/micoanA.), ziva sfintului Nicolae,

serbata la 6 Decemvrie 0 pl. MITT, ziva de 9

Martie, cind se serbeaza de popor cei 40 de Mucenici: la Shutt se impart cei 44 de bradosi ce se lac on o z1

44 pabare de yin (00R.) [lat. sanctus].

SINT2 our FI.

infante 51

)/( Si Mae

SINTA-MART.A. we- SINTi

SINT -ILIE so- SINT, (:).

G.9a49

ey

....s

....t
.... II

0 SINT-IL(I)SC adj. 0/ten. Mere sInt-ilesti,

3a

YY

StNT-ION, stki-TOADVA, SIN -VASII 44 SINT,O.

Ns

V.,,

111*

,..i5,

.... f

StNZIENE,

1j

Ax

ge.z.

....h

KU

key

.. t

care se coo de S in t -Ili i (VIRC.).

SID/VT sm. fa dim. SIN.
SINZENII sf.

astrazumNE, 0 Mum;
p1. 0 33 Unul din numele popu-

lare ale sarbatorii din 24 lunie (Nasterea Sflntului

Ioan Botezatorul), Dragaica; In aceasta zi, foarte

Ks

important. In calendarul poporului, se culeg tot

soiul de flori si de buruieni de leac, din care se face
o cununa, numita cununa de slnziene" If 0 A, =

Ai

DRAGAwA 1
4 SINZIBNE-

/616

tulpina robust.,

MM

ALBE, plant& cu

cu flori albe, dis-

pose In panicule
ternainale; creste
prin tufisuri, Iivezi, pasuni si

1111

r
a. . .. wi
.

0.,,,6

4 `1

lf

UU

Vs

.... c e)

le

.... g(e)

.... s

SIRBETE adv. Ca S I r b i i, In felul Sir -

bilor 1 In limba Orbit.

SYRBO4ICA ar- staa 4,
t SiFtG sbst. Grabs, numai In loc. adv. Pr' DESTRO.
t SYRGUI (-nese) 4. vb. tr. t A zori, a grabi: zlo-

margini de paduri; numita. si

dragaica" (Ga-

twill nu vindean vitele din 'Mut, oil nu-1 sirintlau oa zapoii

pentru lstovul banilor (NEC.).

lium mollugo) O

4494) 0

dr

'c

....0

2. vb. intr. # A se grabi, a da zor: fArA vests an

$, SIN -

ZIFNE-DE-GRADINA Stitt S/NEIANA- Sinzrene-albe.

DE-GRADINA,

olnruit de 1-au lovit pre Duca-Voda... la vremea oe an sezut

Fig. 4495.
Sinziene-de-gradinii.

la masa (N.COST.I.

vb. re fl. A-si da toata osteneala spre a face

plant. ierboasa, cu tulpina dreapta, acoperipl cu

peri aspri; face flori galbene, dispuse In mici si
numeroase capitule de un galben-auriu; origami%
dirt Canada, e cultivate la not ca plant& ornamen-

Un lucru cum trebue: 11 dada de gni& ca sit se slrgueasoit

;1 sit cant. de impAriteasti, cind 1-a face acei dot reti-logotet1
on Darn] de our (So.) ; a se
la invitatura [a I r g].

t.SIRGULALA (p1.-1e11) sf. Graba, zor: on mare

tals (Solidago canadensis) OM 4495 i =

1-au 51 porn1t de a dons zi (N.-COST.) [s I r g u ij.

STRB 1. sm., siRBowcA

(pl.-ce) sf. Locuitor,locuitoare din Serbia.

tor la munca.: ei aveau o omit de copii, dad se ttneau bat

binisor, pentru oa cu totii emu hamlet pi sirguindosi (.o.)

lor, at locuitorilor din Ser-

harnicie: vitzind sirguinta ce pones parbitele for oa sit le

vntRauTA Bat. sanctus dies Johannis).

[strguinta].

g. silo adj. Al SIrbi-

bia: limba 11

SIRGUTNTA (pl.-te) sf. Straduintli,

1111011,

result... se sileau ;1 ele... sA-1 boa sit-si alts mihnl-

Oats ,....a,

varietate de oi, Inrudite cu

cele birsane, de care se deosebesc prin aceea ca berbecii

au coarnele lungi, ridicate In

SIRGUINCI9S adj. Harrdc, straduitor, sill-

51 aloe a OWE Ion Sitracul on oredinta 51 on

neiesind niolodatA din vole stapinulni sau tes.1 (S I r-

rea asr.) ;

g u i].

&on

sus ca tepele sau Intinse In Fig. 4496. Berber slrb.

laturi si rasucite ca o surupelnita; se gasese cu
deosebire In Serbia, In Ungaria, In Banat si prea
putine In Transilvania OM 4496).

stRGurr9R adj. verb. Mewl. Care se sir -

gueste, straduitor, silitor.

StRJITA, struoacA sf. 1 Amestec de boabe de
gnu si de secara ce se seaman& pe alocuri: pa la

multe loourl se vede griul amesteoat ou sacara, care ameste-

1159

www.dacoromanica.ro

S I R- odturd se numeste strioacil NON.) [comp. srb. s u r I lc a,

rut. surtyea, rus. surtanka].
SL A strimA (pl. -me) sf. # Fir de aur sau de argint: era pilaff, ograda de ghenerali si de ofiteri, tot Im(NEC.) ; millocul 11 ayes Indus en
Podobiti Cu hairke de
un colan %sit In fir de
tn..) Ban. Tesaturb. In-

cretita (din Sir de aur sau de argint) Imprejurul

opregului cube.) 0 0 /ten.
Firisoarele de borangic care, la trasul gogosilor, se lipesc uncle de
altele, pentru a da firul ce se rasuceste (ems.)
O Fir de Fier, de arama, etc., tras prin filiera:
Impletitft )(

de Fier, de arama;

Etc. syrma].

PLEVVSCA Cl)

SIRMACIU sm. j
SUR,LAR dupit acestia venea
breasla spatareasoft, alcatuita din lefegii... tobogarul 81

sAn MO [comp. tc. s u r n a surla."].

STR.M.4.R sm. 9 Q Cel ce face s Irma
Cel ce face obiecte de sIrmil (curse, gratare,
etc.); eel ce repeat, legind cu sirma, vasele stricate .

t SIRME.1). sf.

Antimoniu: pentru durere de gurd

Is fiord... ad se food pray de vv, adecil antimonium (oRAoH.)

[tc. S tl r m el.

SIRMULITA (p1.-te) sf. 0 dim. sutrAA tJ

wqe.

PLEVIJSCA .

SMNIC (2:11.-1ce) sn.

Un "fel de sac de
pescuit (El 4497).
SISIT (-efie,

stifle un dine tare si dire.. si de se va apnea de un dine

mai

61-1 va birui... stapinu-sau... sa plateasca toatik pa-

guba

(PRV.-MB.) ;

F semi

sexul feminin, femeile 0

CFA

De putina eficacitate: arguments ma, remedin

0 Netrainic, lipsit de soliditate,
putin Intarit: sidari e; nu va
wed' pe scheld, eft e area ".14,

@ Lipsit de talent sau de cunostinte, !Ara merit, fara valoare: nn scrittor

; o opera

-a

Farb fort& moralkilipsit

de energie, de autoritate: pdrinti

un guvern ~;

,m de

Inger

Ns- TIMER 0 Care are cu-

nostinte nelndestulatoare: e
la

istorle, la geografie 0

Fig. 4500. Skior.

Care nu lumineaza de ajuns: o lumina -41 Putin

nadeide 1 ow NADv,IDE o To Se zice despre un organ al corpului carenu-si indeplineste functiunea in
mod normal: are o vedere 11, un stoma
7 $:) Care

vita usor, care nu tine minte (vorb. de memorie):

are o memorie A Inset, usor, care se misca cu

multa incetineala: miscarea Ak a pendulel; pulsul lot

Care n'are destul alcool, care nu e destul

de spirtos: tufa ft Care n'are de Joe grasime

)010

--

A produce un sunet ce seamanacu

suieratul serpilor.

GRAS)
(vorb. de came): came
Care
nu e destul de roditor: se umplurd de mopii bone la 0022
oft Is ei, la Lelesti, e locul ..., delos s1 putin (REr.)
Useativ la fats sau la trup : e ca un tir e de-1
bate vintul; e de-i numeri coastele [VSI. Si a b a].
0 SLABACIUNE sf. Mold. per SLABICIVNE.

multime de semi.- $1-1

Infirm, neputincios: omul eel Writ)... nu avea cleaa

- sleep) vb. intr. Q

SLABANOG 1. adj. 0

se ivird In sales el o
sIslian In nrechi de to

treceau !Jodi

goti vedea oum sidle

glsoanll, olnd trace trdsnra

Fig. 4497. Sirnic.

(13R.-VN.) ; despre lemnele umede sau putregaioase ce and In foe: nn )emu mare,

putregitios, rims printre ticlunil din vatra, sIslie (LUNG.)

O A rosti a In loc de s [onom.].

O SISfr4C, ammo (p1.-ieee)sn., d ststracA (p1. -face)
sf. 0 Mold. B6n. Trans. Un fel de patul pentru porumb, deform& circulars, facut
din nuiele Impletite ([1 4498):

-4" "

."4

oe Ind el ocoale pentru boi el vaoi...

St. * Planta ierboasa, cu

aspect cristalin, cu flori
galbene ca larnlia, Innb-

untru cu puncte rosii si

cu cite un pinten recurbat la vIrf ; fructele sint
niste capsule care arunca

semintele la distanta;
numita si slobonov"

s I si iao pen tru p opus in, hambare Pen-

tru grin 81 oils alts luoruri de gosPoda I

(CRO.) ;

(MERA) ; un A. bun de dos... intr'un spital

de neputinoiod us..) I Uscativ, earn slab (la
trup): ea pe nide bete 11 linen pantalonii largi De picioarele
lui slabanoage (VLAH.) ; aubt &nista se MAWe islazul,
tocit Si surpat, en vile slabanoage (LUNG.).
2. sbst., SLAISANOAGA

o baba slabanoaga

(mLy.);

despre giste: o sa

sau brie" (Impatiens

pe swine ci nn 1-al dat de or-

ma, De -acolo, pe la sistlacul eel vechiu

noli tangere)

mem 5 Oct.

slabilnogul

morarul stringe vama morii

[rut. susi k, rus. susek

Fig. 4501. Slabanog.

[comp. rus. slab on ogi j; planta p nubg. slab on o ga].

SLABANOGEALA, SLABANoulE sf. Starea celui slabano g, infirmitate.
SLABANOGI (- ogeso) vb. intr. si refl. A deveni
slablino g, a slabi de boat& sau de batrinete,
(.Ac.)

ung. szuszak].

SMUT 1. adj. sIsIT Care

pronunta s In Joe de a: taste ca-

litatile de inima le are onoonul Iorgu,

si numainn deed: vorbeste oepeleag

ei N (CAR.).

Fig. 4498. Sisiiac.

a-si pierde puterile, a ajunge infirm: iata picioarele

$1 missile 1mi slabanogese csP.) ; viz en Al de la roata

2. sbst. Faptul de a sisli, sIslitura.

SISIITVRA (p/.-teri)sf.*uieratul serpilor,

...tragind la oar din riksputere, dna dab pe brines pi se sla-

lor, etc.: on eft insa ea Inainta... on alit sisliturile (serpi) ler

eras mai aseutite (SLy.) [s IS I 1].

* SKATING (cit. skean's) sbst.

Cl) Patinaj cu

Loc pardosit cu I
ciment unde se pa-1
tineaza In acest fel
[engl.].
'SKI (p1. -tort) sn.
b, Patina lung& de

4501

on patrInjelul,
Bert in lapte dulce, alina durerea cauzatA de or1-ce bubit

Lada In care

patine pe rotite

t Paralitic, olog

banogese

1.11P.1.

SLABANOGTE OW sLABANoGEALA.
SLABANOG4T adj. p. HABAmoGI: nu cer add-

post cleat pentru o noade, ea sa-mi odihnese veil. Diatom*

(ON.);

Intllneste odatil o muiere batrIna ca isms, ma si

girbovitf de multimea anilor (ttERA).

0 SLABATURA sl. Mold. Fiinta slab a, pra-

padita, uscativa, cazatura: slibatura cea de cal tar se

rapede ei apnea o gni% de laratie (can.) [s 1 a b].

Fig. 4499. Ski.

lemn, ea o talpa de sanie, cu care se aluneca pe

zapada [] 4499) [fr.].
SKI011 sm. 5, Cel ce se serveste de skiuri spre
a aluneca pe emeriti (0 4500) [fr.].
SKUNK cit, skonk) sbst. Blana foarte cantata
a unui fel de dihor din America de Nord [engl.].

SLAB adj. Fara putere, lipsit de vlrtute,

de Mile (C) TARE, Prrgrono) : eel A., on cal tare, ea

bind cn blvolul, anevoie brag la lug tom.) ; de va avea ne-

SLAW (-ewe 1. vb. tr. 0 A face sa devie

s 1 a b, sa piarda din puteri, din grasime: boala 1-a.

d na mull;
mai educe Rid lapte ecru nici duke,
Care pe mn nn-1 haziest., Ci mai virtos II slabeste

(PANN)

A face sa nu mai fie trainic, sa piarda din soli -

ditate: ploile an slabit malul 0 A face Sb uite usor:

mnnoa prey inoordatA, noptile fara somn si fumatul pests ma-

mma t -au slabit memorie A face sa nu mai functioneze normal (vorb. de un organ al corpului): amid manuscriselor inclloite i-a slAbit vederea, ochii; min-

1160

www.dacoromanica.ro

TABELA LIR.

g(h)
d

boieri Inca 1-au slabit din pazit (t..cosi.) A pierde

AA

8$

glagoli
dobro
jestI

mai slAbeste-mA, to rog; a ntz .0, a nu da pace. a continua tntr'una : muierea, ea o mina, nu-1 mai slAbea din:

NC nc

tivete

din vedere:... din ochi (E) F A lasa In pace:

::i s

3s

blistimatule, afurisltule si cite -1 veneau la gurd (RET.).

2. vb. intr. A deveni slab, far& tguie, a pierde

dzelo

zemlja

ite

dz

6
7
8
10

i
i

din soliditate: Unguril, vizind perirea pedestrimii sale,

an Inceput a siabire (M.-COST.) 0 A se destinde: de

K lc
AA
AA At

asp.) A nu mai functiona normal (vorb. de

i
kako
ljudije
mislite

HH

nail

m
n

bit memoria; La un negutator mare. CArui vederea -i slabise,

II n

owl
pokoj

o
P

0o

Pita nioi o invitare, tin doctor vestit venise (AU.) 0 A

lumina mai putin: a slitbit lumina lAmpii.

P0

Gc
'I' T
Or oy

3. vb. refl. A deveni mai slab, a pierde din putere.

SLABICIVNE, Mold. stlisAcrimE sf . 0 Starea
a tot ce e slab, lips& de putere ( TARTE): vazInd la

slabiciune Imparlitia sositil (M.-COST.) 0 Starea a tot ce

e lipsit de grasime (C) einAsimE 0 Lips& de efi-

cacitate:
argumentelor sale Lips& de soliditate, de trainicie: a zidurilor 0 Lips& de talent,
de cunostinte, de merit, de valoare:
acestui antor;
unei opere 0 Lips& de fort& morala, de
energie, de autoritate:
parintilor p Functionare anormala a unui organ al corpului, a unei fa-

C)

TUFAN

[srb. sladu n].

SLAIU (p/.-aiari) sn. 0 Ir Oplean de sanie

O z, Usna luntrii 0 Un fel de pont& Mout& In zidul co$ului casei; pe el se pun multe lucruri necesare gospodiiriei (R.-COD.).
SLANINA (7)1.-1111 sf.

X Grasimea de pe car-

nea porcului; (13: mita, data no aiunge la , Eke od

pute sau and pisica nu ajunge la , zice ea e Mierouri, clnd

laudarosul nu poate capata un lucru la care rIv-

COO

800

st

9 00

6, c(e)

ie it
AN da

en

try A
Eth IA

on
jen

MI ui.

j on

Ta

IP 4-

ksi
psi

Ei A

fits

cs
ps

al

90

jere
jeri
jerl
RI
jus
jako
je

III

(RET.) [S1 a b ].

O SLAINA = snANINA.

ci

eravi

10 io

oSLABIEE St Tr.-Carp. Sl&biciune: de-aceea to -am

avut si to -am orescut, ca scums, la , sit ne parAsesti P

eau In pivniti tara TEEM (PR.-GOV.) [S1 a d].

SLADVN, SLADON, SLEDON sm.
C) = BORON

It

hk
'h lc

0 SLABTEI, sidisnik sf. Ban. p Partea moale a

corpului Intre pintece si gold [srb. slabin a].

t SLAD sbst. Malt, orzul fermentat din care s'a

scos berea [srb. bg. s 1 a d].
SLADNITA. (p1.-se sf. Locul, pivnita unde se
pastreaza sau se usuca sladul: clue va merge la

tp

LI Id

a-i putea rezista: slablclunlle omenesti [s 1 & b i].

adv. : si a Viet el undeva, departe, o leach de lumina.,

licirind (RET.).

ota
sti

W wsa
1s

0 Defect, gresali., pacat In care cade cineva farit

SLABVT adj. dint. SLAB. Cam slab, sl&b&nog;

500

frata

CO w

11 4

gulni sit alba tot lope tinere : tots era slabaciunea lul (CRC.)

sit-i vine rindul (RET.) fiul men e slAbusor de dub (SIAM.).

u
f

be

11.

pentru anumite lucruri pentru care nu e apt: are

a de a se erode un mare poet (E) Inclinatiune, pornire, dragoste: are o pentru copli; ti plgcea mosnea-

but : slot slitbuleni ortacii mei, isi elides el, dar tam Dina

ukO

slovo

Xx
1-11

cultAti, etc.: a stomaculul, memorlei Lips& de

tarie In alcool: .0a rach)ulut 0 Un fel de vanitate
de a se crede priceput In anumite lucruri, pornire

sLABAN00.
O SLABONOG
0 SLABOTEAN adj. Oas. Slabut [s 1 ab].
O SLABULEAN, inAnusoR adj. dim. SLAB. Sla-

III

tvrado

rid

Cn 7,4

un organ al corpului, de anumite facultati): 1-a slit-

20
30
40
50
70
80
100
200
300

00

aceastil opritoare trage repede... si Indent slAbeete atisoara

c(a), k

c.

grasime A pierde din puterea de rezistenta,

-4

11
i

2
3

din puteri: a slabit grozav dna boalit A pierde din

11,

1' r

C-

KE

Inhatase driloosica cu ghlarele, cm o gaud spurcatit si nu-1

slabea nioi ell al da in cremene OSP.) : de la Mitch), si pe

aza
buki
vede

n7

s6

Valoarea
numeriqg

.:14

Aa

teasel VW.) r A tinea mai putin strins, mai

slab inclestat; a lasa din mina, a da drumul: ti

Valoarea
fonetica

0:)

!unlit; incepem a .0 sfoara si a

lace din 'Mini, ca rotita de tinichea on de plumb sit se Invir-

mica Or A destinde:

ALFABETUL SLAVON

Numele
slavon

rM
888 0000000000,88

face sn. fie mai putin tare, mai putin spirtos:

Forma

0 uoQ.

mineze mai putin: slAbette putin lumina Ifunpli 0 A

1, a

I,

ea
In

la
le
ft

le
60
700

cares la restaurante 1-11 slabit stomacul r A face sii lu-

f, th, ft

Vv
Ulm
400
i
0 SL4ST A s f. Ban. X MIncare de dulce (In opoz

cu mIncare de post) [srb. slas t].

SI4TINA (p1.-m1) sf. O t Apift ce tontine sare,

arta mineralA sttrattt: trecea on luntrea ye oamenl, sik-51

admit , ea slatlna-i dincolo de Somas (RET.) 0 Sara-

tur& excesivii, lucru prea sarat; saramurli: 1a came

eran puce 'n apropiere $1 straohinute an usturolu pleat In
re-1 spume muidein (GR)G.1

*SLAV 1. adj.

[vsl. slatin a].

Calificatiune aplicatli In mod

colectiv marei rase europene care cuprinde pe
Rusi, Ruteni, Polonezi, Cehi, Slovaci, Sloveni,
Sirbo-Croati si Bulgari: ewer
limlimbile
bile vorbite de fie-care din aceste popoare, derivate toate din limba paleoslava, de origine indo-

.;

e,

europeanii.

2. sm. Cel ce face parte din unul din popoarele

de mai sus [fr.].

SLAVA.' (p1.-avi) sf. O Glorie, mArire; miiretie;

aduoeti Dominant
In numele Int, Inchinati-vA Domnnlai
in ourtea Mad a Int (ps.-sem.); oerinrile spun slava lui DumnadzAtt (Dos.); .0 tie, Doamne I Itf multumesc, DOSID110;

neste, zice C& nu -i place;

slava (sau ) Domnului, multumesc lui Dumnezeu:

slanina 'n pod si cu curechiul uns, se zice despre cei ce

ne tinem 61 not cum putem (com) (D Inaltimea cent-

: st an porcul gras in bittaturA si en slanina 'n pod on se poste sau vrel sA iii $1 en

ar vrea de toate si bune, dar Mr& sti fac& cal mai

mic sacrificiu spre a le apata; we- FAINA0 [srb.

bg. slanina].

SLANITA (p/.-se) sf. Locul, leasa pe care se

usuca prunele (R.-COD.) (via.) [sladnitA].

Te afli sdravSn, lupin Pirvule P Slava Domnului, Maria Ta,

lui, vazduh: (brazil) 10 ridicit in slAvi bogata for Dodoabit

de cetin1, purnrea verzl (\rum.); mai adesea slava oerului:
vulturii... mil =tau In slava oernlui pe arlpele for 0.-0311.) j
F : olnd mama nu mai putea de obositit... tocmai atunoi ridicam case In (CRO.) j a ridica to slitvl, a lauda peste

1161

www.dacoromanica.ro

SLASLA

SLA- masura: ma rldioti 'n slay', spun oft slut eu de grozav Is

SLO

limba latIni of is oompozitil (VLAH.)

(RV.-CRO.) [comp. srb. slin a muci; bale"].

# SLIME (p/.-imuri) sn. Adunare obsteasca (la
Tatari).

cerumen

[vsl. slay a]..

SLANA.2 sf. 42 Limbo. s 1 a v A, in spec. limbs

slavonA sau paleoslavii.
SLAV! (-lives vb. tr. C) A preamari, a lauda

SLTIVINA ar SLVMNA.

SLIMOS, SLIMS adj. Solos, murdar de un-

peste masura, a proslilvi, a glorifica: tome limbile

soare: un om... antra incet, pastrindu-si pe m i t t o WA-

1 i m, s i i nk
SLILAUP (-nese vb. tr. A murdari cu unsoare, a
face solos.

one feces' vent -vor $1 Inchtna-se-vor Inaintea fa, Doamne,

51 slav1-vor numele tan (Dos.); 11 slavegte toatA Cara In
flints Mitropolle In Suceava, undo-1 sac sfintele mogtil
WR.-UR.) 11 0 A adora: am slay!! totdeanna pe neneaca -ta

riot& slinoasA (D.-ZAMF.) [s

(ALEC/3)

fauri, a urzi: $i care% anise tot planul ace) cumplit Ce

t SLILVIUT2 (-nese

[vsl. slaviti].

*SLAVIC adj. = SLAV 1.

0 SLAVINA (pi. -104 . Often. Ban. Cana; cep [srb.].

SLAVTSM (pl.-me) sn. 0 0 Politic& ce tinde

gruparea tuturor Slavilor Intr'o singura natiune,
panslavism 0 03 Influent& slava asupra limbii,
literaturii sau culturii unui pop or If 4i Vorba,
expresiune sau constructiune particular& limbii
paleoslave sau uneia din limbile slave Pr. ext.
pa CuvInt de origine slay& [fr.].
*SLAVTST SM. AP' Invatat care se ocupn. cu
studiul limbilor

liter aturilor s 1 a v e.

SLAVTT adj. 0 p. RAW 7 Glorios

Vestit.
SLAVITOR adj. verb. silkyl $i sm. 0 Care sla-

veste Adorator: (zoo) depart& pe toti oellalt1 at sal

vl mos.).
Varietate de struguri
0 SLAVTTA. (p1.-te) sf.
cu bobul mare $i dulce ca mierea (viRc.) (JIP.) [comp.

srb. slavina soiu de struguri"].

SLAVIZAI. ( -Jr* vb. tr. $irefl. A (se) face Slav [fr.].

SLAVON 1. adj. 0 Ce tine de Slavonia sau_de

locuitorii din Slavonia: limbs 11 Ce tine de
vechea limb& bisericeasca a Slavilor meridionali:
alfabetul

(sr TAB. LlS).

vb. tr. Mold. 0 A Intocmi, a

A InIII1RILT11 au 811Mllit (NEBR.)

truchipa, a alcatui ceva din lucruri de nimic (PAMF.).
SLIN...
SLIM...
t SLOAGA sf. Ban. Concordie: !elicits f1 totals-

asnpra Orli sale

11

Berea Ii InaltA gi premareote men.)

[srb. slog a].

SLOATA, ZLOATA (pl.-to) sl. ). Ploaie ameste-

cat& Cu ninsoare, insotita de viscol; lapovita, Iles-

Caraie seceta In lona lui Hartle gi gloats in Aprilie sint

butte pentrn toate soinrile de pamInt ci pentru toate grinele
(DON.);
s'a pus, none, y'un vifor yi p'o sloatA, de nu mai

alai Inootro s'o mai iel (R .-COD.); Dar ci mat bine-1, clod
alara-1 zloata, SA staff vlsind la too, de soma st1 plouri(Eam.);

ce-ar 11 Mont oopilulasta, lark adApost Mei milk, clod ar

fi 'mama zloata 51 semi? (CAR.); liourloinl... se arata... a

vreme buns, niol-oind Ins& a sloatA (MAR.) [VS/. S 1 0 t a].
SLOBOD a d j . 0 = Liam 0 : slobozi slot aceia
cart nu slut doblnda allots (LEG.-CAR.) ; Inteacelaceas ne aflAm
vesel1 ci slobozi de toatA Barba al de toad fries (vARL.) ;
nu sinteti la Inchigoare, cta nigte proaste roabe, ci slotet1 e,
porunoitoare [pm); F a fi
la gull (DLVR.) sau is

limbs, a ayes gnra ...A, a nu -ti masura cuvintele, a flec&ri far& socoteala; : Foals verde loboda, aura lumii

a, lumea are obiceiul sti vorbeasc& pe socoteala

unora $i altora l C)
Achitat : toll BA tie slobozi gi
T

(PRV.-MB.) 0 Slab legal

Ltisat Inca, In voie [vsl. s v o b o d CA, bg. s 1 o-

2. stn., sidtvgNA (p1.-ne) sf. Originar(ii), sau lo-

numai on bani sit se carte

3. sLavotiik s j, mliVechea limb& bisericeascb. a Sla-

b oden h].

cuitor (locuitoare) din Slavonia.

vilor meridionali din veacul al ix-lea, numita si

paleoslavb." sau paleoslovenicii" [fr.].
*SLAVONESC adj., szavonsTE adv. 02 in limba
slay on A; scris cu caractere slavone.
SLAVOSLOVI (-oveso) vb. tr. A proslavi [vs1.].
I SLAVOSLOVTE sf. cei 0 = DOCSOLOGIE

0 = TE-DBIIM (VS1.1.

SLEEPING-CAR (cit. slitting-car) (p1. -are sn.

41t4 Vagon de dormit, vagon-pat [engl.].

SLET (Bieeso) 1. vb. tr. O A scoate that& apa din-

tr'o fIntIn& spre a o curati: late slot putul 51 plea

Inainte oar.) n,.A goli apa intrata Intro luntre:
Matta slabs luntrea, trAgea la opScini qi la edeo (8.-ALD.)

11

A isprlivi cu totul, a nu mai l&sa nimic: dun& ce

$1-a glen repertorinl int de miorlaituri... reourge la a done

eerie de M1110aCB (VLAH., A istovi, a seca (de
puteri): simtind mirosnl de singe carat, detera naval& asnoa s'o glossae& Intr'o oliPa (BM) t A topi un
yra

metal, a turna o form& din metal; cositor, a turns

cositor topit Intr'un vas Cu apa (Pive.) 9 X A ireCa, a f&calui mazarea sau fasolea.
a. vb. re fl. C) A seca, a scadea de tot apa (vorb.
de o Minna, de un izvor, etc.) 11 A se istovi,
a seca (puterile) 0 A se ispravi, a nu mai ramlnea

nimic 0 A se Inchega (vorb. de seu, de ceara,

etc.): o pictituril iberbinte de stearinti se varsa din lumlnare
e1 i se sleegte ye mina (VLAH.) [VS1.

sfilijati].

SLETT adj. p. SIMI. Curatit de toat& apa,

secat O Gol, lipsit de continut, unde n'a mai
ramas nimic: vistieria Hind ...11 on total, In ilit a Ina

din case sa Wulf, spre a multumi ostile (Mx.) 11 0 (E) ISt0-

vit, secat de puteri: de puter1 t Topit, turnat :

Inchegat (vorb. de seu, de mill, etc.):
untnra A 0 SC Faso() A, mIncare preparata din
fasole albe fierte mult, apoi frecate bine $i amestecate cu putin usturoiu, ceapa prajita $i grasime sau
untdelernn (Mold.,, fasole faaluita") : dar apoi, ono-

cositor

naafi 11 plaolnta de drob... dos& opt stiptiimini de fasole

SLOBONOG, SLOBONOV

rizatie, permisiune : pops calugar ci oftlugarul pros! de la

manistirea tor... a& n'aibA nisi o sa Isla 11 eA maargA In

lame (PRV.-MEL); pArindu-i-se otipadurarul aril dat cuiva lemne
fara A domneascS, ants 1-a 'Mut, pink ce 1-a Mat mort
(RET.) 0 lertare de pacate: be-a ci dat 5., de plicate
(OR(G.)

SLMNA, ROMA (p1.-ne sf. O ECe Culmea unei

case tlirtmesti 5a. Linia de despartire a apelor

pe coama unui deal [srb. sl em e, -m e n a].
SLIMr (p1.-imuri), SLIN (pt.-inuri) sn. 0 Jeg, lip,
necura,tenie,murdarie cciAus.) Ceara din urechi,

[s 1

o b 0 d].

SLOBOZI (-ozesc, -bod) 1. vb. tr. 0 A libera, a

pune In libertate: sa nu 'mat& nimeni sa slobozeasoi Ti-

ganul sau Inaintea vtrstei sale de donazeoi de ant (LEG.-CAR.) ;

de va fi rob, sa nu-1 dea alt dar, numai sa-1 slobozeasca, sa
nu mai fie rob (PRV.-LP.) 0 A hiss sa umble liber, a
da drumul: col nebun... nu se cede 511-1 slobozeasca de tot,
sit Imble pe drumnri slobod (PRV.-1413.) ; nice noaptea la pamne
au cutezan Turd! sit-51 sloboazA coil, ca-1 furan Tatarli
(LET.) ; ma leas& de grumazi presto zi en lantul, Jar& noaptea ma sloboade Mot) 0 trt A achita: de va slobozi
judecatorinl pre eel vinovat carols an Mout gregala, atones
nu se va hems pentru aceea slobod $1 cola ce 1-an !Timis sa
lac& gregala

(PRV..MR.1

otiA.descarca, a da foe:

pugoa, !anal; Striglnd, sbierInd, raciiind tare, slobozind 51

0 A da drumul sil cad& jos. a

0 A lasa, a face sa curga: singe; yin
(NEC.)
din butoin 0 A ierta de pacate T 0 A autoriza, a
1111 pistol (PANN)

arunca: an slobozit cartea pre o fereastri gios din cetate

da autorizatie.
a. vb. refl. 0 A se libera W A se desclirca:
nu toate cite se slobod glonturile nimereso

(M.-COST.)

0 Ali

da drumul sb. Gadd, a se cobori Intr'o groapb., In-

tr'un put. etc.: se slobozi Inliluntru ci Iota In(te)o casa

foarte frumoasti (Ra.) 7 0 A cadea In vote: parul el

oastanin ce se slobozea In undo de matage De albii ei grnmazi
(NEBR.)

0 A se repezi: Decusara capitanul s'an slobozit

asupra Hatmanului

Q1

s'an apncat Hatmantil de coada calulni

lui Damara, al 1-an depArtat de !Ayala Nemtilor

[slobod].

(Must.)

SLOBOZIAN stn. Locuitorul unei slob o-

...11

ci de varza sera! (CAR.).

sLABANcla a.

t SLOBOZENIE sf. 0 = LIBERTATB Auto-

z i i; cel ce se bucura de scutirea de on -ce fel de

ail: Ina oameni de tar& 51 on bir s1 -i faces sloboziani; gi

nu-1 lam ea dea Motor la novelle Orli (LET.).

SLOBOZIE s1. Cl) # Libertate: coos es taste mat

mare Banton' vredniclei ci sloboziei: puterea monarbicessca

nioi-cam puternicei monarbil tnrcestl pIna astAzi nu ci -an

1162

www.dacoromanica.ro

D10031-0 (CANT.) ;

pre tine din robia de veal to -au rdscumpdrat

t
Vole, autorizatie, permisiune: Brion socotesc lucrul
el slobozla ImpAratiei cerinlui t-au damn

(VARL)

acela de oarele vor at feed altrisanie ei asa dan

ad se lad.

Scutire de on -ce dart acordata lo-

(ntv..ma.) #

cuitorilor unei slobozii: Moose multe cArti de

Co

le

0 # Colonic de VIrani adunati din diferite locuri, in spec. fugari, $i

care au Post scutiti de dart: an Insufletit far lara,
didese la mina boierilor (NEC.)

adunind pe fugari, dfndu-le pamIntari qi 'mind slobozii,

sate soutite de bir in de sluibe (ULAN.) [S1 0 b 0 d].

SLOBOZIT9R 1. adj. $i sm. Cares loboa-

d e, liberator.

Bat lung care propteste sau

sloboade sulul dinapoi al razboiului de tesut; numit $i zatca", Intorcittor", etc. (me- CI 4104): on
2. (pi.-toare) sn.

alutorul ..Mut, at zdvorulni el at lopdtelei, to -au luting In

stative, leglndu-te de mini de dinainte (CR8.1.
C)

SLOG (p1.-sum) sn. 0/ten. Ban. Linie de des-

partire Intre

clout.

mosii, mejdina, hotar [srb.

s 1 o g].
0 SLOGNT (-neso) vb. tr. Trans. (BUD.) = SLOMNI O.

SLOT (-oesc) 1. vb. tr. A turna ceara In calupuri

spre a face din ea turte.
2. vb. refl. A se face sloiu (de ghiata : can...

$ SLOVEDNIC Ns- sLovgsmo.

*SLOVEN 1. adj. Privitor la Sloveni, ce tine de SLO-

2. sLovni sm. pl. Popor slay (sg. siovean) ce locueste In Carniolia, In S.-E. Carintiei, In Stiria meridionala, nordul Istriei, In regiunea dintre Udine

$i Friul (Italia) $i Intr'o mica parte din rasaritul

Ungariei (comitatele Vas $i Zalad).

SLOVENESC adj., SLOVIDTESTE adv.

SLOIETE, SLOLUT sm. 0 /ten. Ban. dim. SLUM

Turtur: acesta de frig era Inghetat asa de tare, Inch is nag

I se Mouse un sloiete lung qi gros (NOV.); Ala... de mull
Inghetase d'a blnele, ba Meuse gi sloiete la glut (R.-coo.).

sLoru (p1.-olori) sn., t (p1. slot) sm. Masa

(de ceara, de seu) Inchegata prin sleire; tint& de

ceara: oeara... turnatd In vase, se raceste qi se prinde

In (IOM); ceara aleasit se mai topegte... ml... racIndu-se,
se stoats apoi sub forma de slot de near& (MAR.) Fie-

care din bolovanii de ghiata ce plutesc pe o apa

Inainte de a Ingheta cu totul sau dupa ce incepe

sa se desghete: Imi Inchipuesc cit slut Intr'o corabie prima

n'a mai
de sloiurile mfirii Battles (1.-on.); Si nici un
rams pe girl& (vLAH.); lovise un ger mare... lard din loc
an Inceput a vent slot, gi asa prinzIndu-i pe anti sloii, asa
rdm!neau

(N.-COST.)

0 Turtur de ghiata: dud slut

slot la stresini, primdvara va fi timpurie (GRN.)

eat. Ghiata: of topiti on-al !erne A. pal;

0 Pr.

adv.:

ei on picloarele rogil ca coals de

ei o vAzuserd Inglietatd
rao fiert (R.-COD.) X Trans. 0 mincare pregatita

din carnea de oaie Huta Ili seal ei, la care se adauga

mit& ceapa (Pen.) [si. s 1 o j].
SLOMNI (-neso) vb. tr. $i intr. 0 = SLOVEN;:
nnma d'ar slomni, ti-ar citi d'a-n fuga mare ravagele Si hlr-

KANTO-

NV90, SLAVOn$TE: on limbs oea lAtineasoll as stricat cea

eloveneascA, on cares Damian gi DMA astazi of sillies (CANT.);

un blot calugar bogonlsea pe slovenegte... rugile agontei

(noon.)

[VSl. slov4nIska].

SLOVENT, SLOVNI (-neso) vb. tr. () A silabisi, a

citi silaba cu silaba, a slomni: Am trudit de-am invitat A cell qi-a sloven! (PAMF.) Cr A Ingina: sfintia sa
dormea slovnind

slova].
$

(LUNG.)

[s 1 0 11111 1,

refacut dupb.

:
SLOVENIE sf. Limba veche slavona moth:Unto

izvodit din ..pre limbs rumfineascil CTI(T.)[S10Venesa].

$ SLOVESNIC, SLoVF0DNIO adj. Inzestrat cu darul vorbirii, elocuent: odd of este om elovesnio vestil
(VARL.) ; transcris gresit slovednio: Damitralco-Vodd an
Mont voroavd shigur la tot' de obste,od era slovednic Is aceste
(N.-COST.)

neputind 51 se despovereze de ohicinra ce li se'nflpsese pe

00aMe gi Care se sloia (OEM.).

SLU

Sloveni: limbs .4.

[vsl. slovesInika].

SLOVNI so- /MOVER.

SLOVUSO4RA (p1. -re) sf. dim. SLOVA.

SLTJOA (pl. -gi) SM. 0 Acela care slujeste pe
altul cu leafs, servitor: ass trebne el acum sf se afle
slug! oft slujeasca stApInnlni, el stlipinul ad milueasca pre
asa I (NEC.) at: deott slugd mare, mai bine stapIn
mic; slugs build nu-gi schimbi, staptall; deolt D. la oiocol,

mai bine cioban is oi; cite slugi a!, antis, dusmani britnest'; esr Dliti3O 4oA, HOT

, IHHATHINT a, MASCARA ,

HAIMJHE 0 0 Slugs dumitale I sau numai slugs t

formula de salutare sau de raspuns la un salut:

un pond... rdspunzInd Indesat ,,sluga dumitale I", out on-1

treoea on vederea (tae.) 1 = THAGATOAHE 0 [vsl.

s 1 u g a].

SLUGARESC adj. De s 1 u g a.

SLUGA.RT sbst. col. SLVGA: n'ain newts de A0

(GR. -N.).

SLI.TGA.RT (-arm) vb. tr. $1 intr. A fi slug&

la cineva, a servi ca slugs: mai slugireste la mine dot,

trei ant, pint -ti vet agonisi situ o brumil de pArdlute (SAD.);
sa nu oerem landl... of vavenioa sink/aril, de o vom fi slugdrit
ITICH.).

SLUGARIE sf. 0 Conditiunea de s 1 u g a;

timpul servit ca slugk: nouil... ne trebue ban! multi,

stari marl, ca ad scapdm de es (m.); (oiobanul) ayes

tine (Jr.) 0 A rosti abia InglnInd: dar clnd vroi

de nn qt's on' ant Asp.)

neva oite ce agonisise dupd o
= SLUGARNICIE: ulna& troches laid a strimpsilor 51
Is oorotirea vizirilor, cletigard, on aoest
rtvnind, prin
chip, boglitii Insemnate (0000.).

a aparea, a se arata: n'ai vrea to st vent clAdaria de

g i i; servil: In loc

sit slomneascii un nu gtin ce onvInt de multumire, fata i se

albi din non (DLVRJ A Incepe sa priceapa: ia moot ea am Inceput of slomneso (R.-COD.) 0 (E) A Sc ivi,

trandafiri cart se rumeneso clnd slomneso zorlie P (Dom) ;

departe, din spre curmiltura Oltetulni, slomneste pe poalele
ceritlni lamina albd a zorilor (v(Ati.)

silabil."; comp. noon].

[vsl. salognja

SLON (p1.-onnri, -oane) sn. it mj Tinda bisericii prevazuta cu banci; pridvor O 0 /ten. Sopron: si-a tient cast, slonurt, acareturi, tot ce trebue la o
moil de Roman (a.-coo.); ce mai sloane, magazii, mogli Intinse, vitisoare t (R.-COD.) 0 Prajina de la bariera ora-

sului [comp. srb. s 1 o m].

SLOT9S adj. Ploios, umed: verile eel slotoase
(ION.);

[s 10

In until pArti de camp, undo pamIntul este .,

(MAN.)

(PANS) ;

Din cart'

0 Scris, scri-

soare: I -am ounoscnt slova, e glove din biletal cittre Bilungareatil gi find care -t! da Intro cltva
fooana degetelor subtiri tit albs (VLAH.) [VS1. S 1 0 v 0].

bicul (CAa.); era o

SLOV4C 1. Sm. Slav din Moravia, din N. Ungariei, raspindit pe alocuri $i In Transilvania, care
vorbeste o limba asemanatoare cu ceha.

a. adj. Privitor la Slovaci, ce tine de Slovaci:

poporal

limbs

[Si.].

SLOVEAN adj. $i sm. 0

vgri [vsl. slovenina].

jeste cu umilinta; tIrltor, Injositor, de o linguine

josnica: pe col 1, mtudri qi lnxogi ti melte on degetnl
(Can.); cu o il viclenie, flees mare has de gluma InrAutftitA a stlipintilui sin (noon.).

SLUGARNICT (-ioeso) vb. intr. $1 tr. A slugari, a

fi slugs (cu un Inteles peiorativ): en, singfirnioind too
mai olnd vista are mai mult amor-proprlu (oLvaj ; e vorba...
de miracle care to alungd at -ti slugarnicesti vista In easels
bogate ale Pervenitilor (n.vit.) [S l u g a r n i c].

SLITGARNICTE sf. Stare de supunere umila,

josnica, de jertfire a demnitatii sale, spre a fi pe
placul altuia, servilism: vIntul puternlo al liberal's-

a t a].

SL9VA. (p1.-ve)sf. 0 Litera. (In alfabetul cirilic) :

gtie oe e In carte : glove negro pe hIrtie alba

on veobe el on figuri frumoase (vuut)

SLUGARNIC adj. 0 Ce tine de starea slusit-m1 des pace, of ' -am lost ass ,
scum mi-a dat cinoizeci de nuiele (RET.) 0 (E) Ce slu-

sLavQN = SLO-

mulni... a curatit atmosfera de miasmal. infects ale slugar-

[S11.1garn10).
SEUGER, SULG1AR sin. i O mareis

niciei reactionare (CAR.)

boier de

rangul Intliu Insiircinat cu aprovizionarea Curtii

$i a armatei cu came $i lumIntiri; el Ingrijea $i de
hrana oaspetilor Turci $i Tatari ce veneau In Principate cu vre-o misiune oficialti; dive ierarhie,
venea !titre marele clucer $i marele jitnicer
0 Boier de rangul al doilea (vtori ) sau al treilea
(fret'
care slujea la Curte: 11 ruga pe Caragea de-1

onord Cu rangal de singer (ML); atones la cart be era

iertat sit se tine on gindul erau mult, mult web de qatrar Batt
de aluger

(I.-oti.) [comp. srb. slut a r].

1163

www.dacoromanica.ro

2. sbst. Faptul de a sluji : vrean sa-mi agonises

S L U- * SLUGERTE, SULGERTE sf. Demnitatea de sl u-

SMA ger.
SLUGOIU sm. 0 t Slug& de rind :

de

va

Ii

lost vre-un om de toe, cum sit zice tAran san vre-un

...sA nu ajunga la dust (PRV.-MR.1; Florida& dintre lo),
Nu-ti da gura la slugoi ()K.-1:1128.) Om slugarnie,
de o supunere josnica: In tArile emue la mints...
ca sd ajttngit Wove ales, nu se 1ntrebuinteazi sistemele
noastre, edict sd lb...., mantle, lingitu, yroptit de
vr'un mIntstrn (MP.).
SLUGULITA, Tr.-Carp. swain% (p1.-to sf. dim.
/MINA: ImParateasa si fats 1mpAratulut partineau peslugutA
(RET.).

SLUM inlerj. Se zice ciinelui dresat ca sa stea

a$ezat, drept, cu picioarele dinainte In sus; a eta,

vre-o dot banisori de pe

$i e8 -mi cumpar moilioarit

(RET.).

SLUJITOARE 51. SlujnicA, servitoare: deed ...a

lui va vent mai 'nainte, sit tide ca pe toti megiasii lui li puns
In

teapa asp.) [sluji .

SLUJITOR sm. 0 Sluga, servitor A ,.u1

altarnlui, preot 0

# Soldat, osta$: de i se va It

dos bilrbatul la oaste, ce al sloe sit fie slujitoriu ontv.-me.1

0 t # Calaras, dorobant Ow TAB. uNiroarsE).

SLUJITORESC adj. 0 De slujitor
0 Soldgesc, ostasesc: din tineretile tut au arAtat vl-

ti

tsjie si vrednicle In ceate slujitoreasca (MUST.) ; an scos Traian

mesele, servetele 51 nafritmile qi le-au dat el fie pentru legdturtle ranelor slujitoresti (CANT.) 4
t De calara5,

de dorobant.

tSLUJITORTE sf.

0 Conditiunea de soldat;

a face
a sta In aceasta pozitie: Samuraohe stetea
on o Wyatt de hIrtie In cap (CAR.); un... cline dresat la etre
face ,. tinInd douil ghete In Burt (CAR.) [p01. S I
.

meseria armelor: pre aceia slujitort pre toti 1 -au aces

slugi: (baba ekes) s'o alunge de la cask s'o trimeatA Is ,

undo title, ca nu-t de chip s'o mai tie (cac.) ; a intra
a

Conditiunea de calara$, de dorobant.

tor.

)1

SLVJBA (p1. -be) sf. 0 Starea, serviciul unci

din si an pus pre altil In locul )or (CART) ; slujitorul se bncurd sa-$t vazS de pre feciorul sau harnic (M.-COST.) 0

se baga slugs, a intra In serviciu C) Post de lunetionar al Statului, functiune: tine aleargd dupd douit

SLUJITORTME sf. col. SLUJITOR. TOO slujitorii, ceata slujitorilor: scrim la testa botertmea $ia,

sluibe, ea eel oe aleargii duel dot iepuri, nici unul an prinde

(ooL.) 0 Felul cum un servitor sau un functionar

1$i indepline$te serviciul; indatorire, obligatiune

fie-care pentru slujba sa rSspunde,... ca cizmaru) pentru

lame, tar on Si pentru nadragi (Mot-) G

Serviriu

[s 1 u j i-

tott sit incalece sit vie la oaste (NEC.); purcegind Nicolai..a gi botertmea, au mere en totii pink

Veda din Iasi cu toatit

la no lot

(LET.).

SLUJNIC 1. sm. # Servitor, sluga: ui sau re-

but lira de sitirea stApInu-sau on paste fi citric (rev: kw.

2. sLo.ancA p1. -ce, -ci s/. Femeie care sluje$te

In armata C) Ceea ce face cineva, din Insarcinarea stapinului sau de buna vole, pentru a inda-

la cineva cu leafs, servitoare, slujitoare: et ayes

1-am Mont diferite aiuibe ea prieten; dorea ca, vrind nevend, sit Implineascil slujba ce qi-o lame asuprit-st ((SP.) :

mile (PAL.) ; ea nn sta la taitas cu slugile on cu slujnicile

CIIrtii (ISP.)

cola ce va sudui... De vre-o slugit a judecittoriului, pre carols

va ft trimis judecatorinl sl fad, vre-o
taste ca qt
chid ar ft sudnit pre domnle (PRV.-MB.) A Celebrarea

Cu slujnicile.

tori pe cineva, Indatorire, ajutor, sprijin, serviciu:

solemn& de catre preot a sfintei liturghii, serviciu

divin: se lac ziva si noaptea sluibe yeste sluibe... la toate

bisericile pentru usurarea tinerei eotii a Caimacamului
(CAR); spun -ne, ml rog, ce stint esti? sit-ti fito bisericit
51 sit plAtese sluibe

(VAS.)

[vsl. slunba].

SLUJRAS sm. Functionar (In spec. al Statului :

boierli erau -11 tarn (MALL.) ; Imparatul se ails la masa cti

toll boterii si ..11 1=41141131st se chefuian (ISP.) [comp. bg.

slu2ba1A].

SLUJBULTTA (pl. -te , surmusoAnA (pl.-re sl.

dim. SLINBA: d'atunci ml curlostea non) al a)tul, mi-a dat

atia cite o clujbulita (DR.VR.1; idsAm ye tots ape)pisitii, cart
and stipule iar mina pe slulbusoare, ea sit-si tacit de cap (CAR.).

SLUJT (-wen) 1. vb. tr. p A fi slug, la un sta-

pin, a servi, a se afla In slujba: Fectorul... 11 slujea au

labire ca qi bogat clad era

(bucatele la masa 0

(PANN)

0 A da, a aduce,

A face slujba bisericeasca, a oficia serviciul divin j A face slujba

pentru morti, a citi rugaciunile obicinuite la In-

Avraam ol, vac', saint, slug! $1 sluinice, miloicoanie $i el-

[vsl. slunnika

SLUJNICAR sm. (p) iron. tel ce are relatiuni

SLUJNICUTA (p1.-to 5/. dim. awiNicA. Fetitli care sluje$te la cineva.

SLUT adj. 0 Schilod, infirm: SA nu rtzi de oamenl

sluti, De orbi, de schtopi $i de mutt (PANN) 0 Pocit,

diform: .411 se date pe lingd lad si Incepu s'o )ingueeaseit
dupS ce cA-1 slut, 11 mai chiamil qi Vlad sau
am) ;
dupd CO 8 mutS, spot e tit Shlta (PARN), se zice despre cei

cart, destul de neplaeuti fiind prin defectele for,

se arata. Inca nazuro$i Mold. Urn: fats babel

era nAl; toned, tlfnoasa $i re la salmi

(CRC.) ;

F on slu-

ta 'n vatrit, Cu nevasta urita;

Zestrea sada 'n lad&
Si el cu sluts 'n vatrit, se zice despre cei ce se insoara.

cu fete urite de dragul zestrei; 0: sutele mkritk

slutele, fetele urite se marita $i ale, daca au bani
multi.
SLUTENIE sr sLuTvanE.

SLUTI ne- nun.

SLUTISOR adj. dim. SLUT : galeria era maim de

Eth

dame frumoase, !rumple

81

mai slutitioare

(NEBR.).

SLUTENIE, d surram sf. 0 Uritenie, uri-

mormtntare: pe Susana am plIns-o qt-am Ingropat-o dar

n'am putut s'o slujesc de fries yolcovniciei (DLVR.) titne

ciune: nu i-a mai lust seams... gi la slutenia thipulut (cAR.) ;

bletul Urdi)it, care ayes constiintA despre slutenia Int, le snferea toate (ON.); slutenii $i htzenil In guilt la tine it/mall

() A ajuta: De Maul 1-a slujit norocul, a iesit la oameni

(N-me.); en trebue Sd vii due la loon' botiirtt, qi de-act Incola, ens v'a sluji 081/111 (CRC.) () A indatora, a face

se topes de dragostea %tot (18P.); a tras clod de o slutente de

maimutS ce sta In vlrful unui par (ON.) [S 1 U tj.

count toti Ii slot scum marisort qi slujesc pe la cei restful

(RET.); 0: omul Dina as sluloste, stApIn nu siting (PANN)
,14 A face serviciul militar 0 A Linea loc de,

tria (ALX.)

a exercita o functie publica A implini

o indatorire; patria, a-si face serviciul militar '1"

Stain),

servicii: a-si prietenjj.

a. vb. intr. A fi slug la cineva, a servi cuiva:
a Ii ca un...: Bind orfan, batrInul 1-a slujit de WA

0 A ajuta: vazInd cit on be slujestenorocul, nu s'an apucat

de SCRIM, nici an asteptat de al doile rind ritzboinl (BRAM.)

0 A fi bun la ceva, a fi de folos, a folosi: aratil furtivagul... clod se vor gSsl sari, pre uncle s'an suit san alte
meqtesugure carols sillies la descuiat (pFtv.-me.) 0 A

se Intrebuinta: nu e buns 'loads care a mai slujit la no

topor

(ZNN.).

S. vb. refl. A face singur ceea ce s'ar putea

face printr'o sluga, a se servi: eel ce on se slujaste

singur Pale sale, ea Ind s'ar scarpina cu unghii statue

(GOL.)

A se folosi, a trage folos; a intrebuinta: on

s'a slujit de recomandatia es i-am dat ; nu mA pot sluji en
condelul aceata [VS1. S 11.1 is i t i].

SLUJIT 1. adj. p. mug im NBSLIIJTT.

Fiint>i urita, pocita; pocitanie: Fallon% de neon

SLUT! (-uteso), nun (-tem 1. vb. tr. 0 A schi-

lodi, a ciunti, a mutila: Alexandra -Voclit an lost sootInd

ochit oamenilor pi pre multi an sluttt In domnla sa (LET.);
AGa taranul nostru... /ncepu sit sluteascit padurea cea !A-

0 A diforma, a poci; a uriti: am Inoeput

a Wino on zoos rinduri de lacrimi $i a ne rugs de tot! Dumnezeti sit on ne sluteascit (cm).

a. vb. refl. 0 A se schilodi, a se ciunti, a se mutila: ad n'aiung 135 and elutes, SA piers vr'un oohiu orl
vr'o mini qi sA mit ticAloseso (PANN) 5 0 A se poci, a se

diforma, a face grimase urite: chiar Catrina 1mi zicea

cA on mit prinde clod mit elutes (MN.); De end se slutcau

ale..., numai iaca qt total copilului Intra pe u$1, flAmInd pi
neciljit (ote.) () A se uita unit $i cu minie la ci-

neva: Doamne, $i cum o ad Ole el ritbda, clod 1-or bus on

rant, clod s'or rdati qi s'or sluti la Mitsui! (VLAH.) [s 1 11 t].

SLITTIT adj. p. nun. Schilodit, ciuntit

0 Diform, pocit.

SUUTITVRA. (pt. -tart) sf.

SLUTZNIE .
0 SMAC sbst. 0 sr $PdAH 5 0 0 /ten. (nc.) Mucezea1k la bauturi.

1164

www.dacoromanica.ro

O SMACT, ZMACI

SMUCI.

SMACIN.4., ZMACINA (-aoin) vb. tr. $i refl. 0 A

se sti$ia, a (se) sdrobi: uicuia... vista Cu adevar Ingereasca, Cu postul si privighlerea trupul smacinind (Dos.); i sa
smacina carnea si sa potricalea ;i fides bucati de pre trupul
sfintiel sale (DOS.) A (se agita, a (se sbu-

ciuma, a (se sgudui: tipetele trImbitilor 41 clocotitura

norulni fierbinte care se smacinit captiv In ptntecele masinil

slat acoperite de urale sgudultoare (CAR.) [lat. e x - m a-

c6rare].

SMACINARE ar SMACINATVRA.
SMA.CINAT, zmAcixo adj. p. smAcin. Sit-

Slat, sdrobit; sbuciumat : un sgomot Se auzi... la IntIl-

'tires celor dealt titve 0000s mut ye alta (Cots.); Doamna mums
li am use acolo, purtind In sulletu-i o Ingrijatit presimtire
(ODOR.).

SMA.CINA.TVRA,RMACRIATVRA (pl.- Cori), SMA-

CINARE, ZACINARE sf. Faptul de a (se) smhcin a; sfl$ietura, sdrobitura; sbucium, sguduitura:
Area an Aleut pe oapul nostru navel paste navel si smacinari
peste smiteinari (VLAH.).

O SMAD pr smE4D.

011.0 (D.-ZAMF.); Si en smerenie testa 'flainte-i se pl000ni

(PANN) 0 Supunere: ea aratam smerenia al snyunerea

cares slntem datori atilt parinti (CAST.) 0 Modesties
smerenia, nevluovatia pi shale ce basil de same Imparateaon la gainfireasit li placu lions [vsl. shmrjeni-

j e].

SMERI (-erase) vb. tr. $i refl. # A (se) In-

josi, a (se) micsora: mosern-s en pi muncit de tineretele

mete, radicain-ma pi smeriin-ma si on putui (PS.-SCH.);
yentru tine, orestine, lean smerit Imparatul eerinlui el an
lust chip de 68Tb (VARL.)

A (se) umili, a (se) ple-

ea: Daoi Dumnezeu, pe eel ce vrea sa-1 Inalte, Il smereste

(RET.); eels ce sa va Malta smeri-sa-va, 'aril eels ce s& va
smell Inalta-si-va (VARL.) ; pentru ea aft le piece oerbioea
(boierilor) pi sa to emereasca trails, le trimitea comb oarmnitori... Insemnati on pecetea pacatulni (NEOR.) [VSI. S ii-

mSriti].

t SMERIN adj. Smerit, supus: Acegtia ian comanda,

dar mult

1 pi supnsi, In pretentii en blIndete, eteristi pitman

Ca nn-a (LET.) [vsl. shmerinu].

SMERIRE sf. 0 Faptul de a (se) smeri

Smerenie.
SMERIT adj. p. smERT. Umil, plecat: Dum-

0 SMAG pp- SMAH.

SMALT, ZMALT (p1.-turi , SMALT, ZMALT (p/.

nezeu color mIndri cn tonic le sta In ponds, lard color smeriti

$i se fixeazh pe acestea prin topire $i coacere in

le da dar bun (VARL.);

adv.: Smerit Ingenunche, to maga
snisa-I ierti (VLAH.) Modest: el era de treabit,
ck's on o late mare (ISP.).

-turf) sn. Materie sticloask, de diferite colori, care

se apnea sub form& de praf pe vase, pe metale, ete>
cuptor: iconita portativit a bannlui Prods, de stil bizantin,

Batista on am 51 OU smalt (0oos.); In foe, smaltul se topaste, faclndu-se ca an fel de lac, care tine acoperita ghileala

(PAMF.) p Substanta alba-albastrie $i lucioasa

ce acopere coroana dintilor (ow18.19 . T Pr.
ext. Varietate de colori (vorb. In spec. de flori) [ngr.

oflecAT0v < germ. S chmalt e, Smalt e].

SMALTA, ZMALTA ( -tea) vb. tr. A impodobi, a

Impestrita, a infrumuseta cu diferite colori (vorb.

in spec. de flori) [s m a 1 t].
*SMALTINA. sf. Mineral constituit dintr'o
arsenio-sulfurh de cobalt $i care serveste la prepararea smaltului [fr.].
SMALTUI pe- SMALTUI.

SMALT

[vsl. stmeriniku].

SMEU...
SMEUR, zmguR sin.* Arbust

spinos ce creste prin ph.durile u-

mede de la munte, sau cultivatprin

gradini, pentru fructele sale comestibile, parfumate, de coloare

rosie, asemAnatoare cu mura;
numit $i smeurar" sau
mana-Jidovului" (Rebus idarus)

SMALT.

vb. tr. A acoperi cu un strat de smalt

SMALTa: (stelele) ce sraaltniau seninul cerestilor olmpii

(tut.).
SMALTUTT, ZMALTUIT 1. adj. p. SMALTIII: Ca
un bonen dinafara $1 dinlauntru minjit (PARR); adunase
ale o multime de roze, de sofranei, de viorele, de crini ei de
zambile de pre pajistea cea A (eoos.).

2. sbst. Faptul de a smaltui.

SMALTUIT OR , z A LTIIITQR SM. C el ce s m Al-

tueste oale, diferite vase, etc.

O SMANTUI, ZMANTUI

()

4502 [ngr. all.doo-

poy].

SMALTUI, mALTITI,e SmALTig, ZMALTUI ( -nest)

SMEURA., zmguRA

(p1.

-re) sf. * Fructul comestibil

al smeurului:

dulceata

Fig. 4502. Smeur.

de

0 SMEURAR, ZDIEURAR sm.* = smEuR.

0 SMEURICA, samIIRITA, ZM- sf. Bucov. Trans.

_ itEzDAO [s m e u r].
SMEURI, znomums, 0 satEuntis (pl -me) sn.

Loc unde crest multi smeur i: 1-am IntlInit

data prin amends (Cno.); smeurlpnri umpin seeiurile dose

(LUNG.).

SMEURITA Fr. SMEURTCA.

SMALTUI.

SMARAGD, ZMAR40D. SMARAND, ZMARAND (pl.

-de, -duri) sn. o Piatr& pretioasa, transparent& sau

translucida, de o frumoas& coloare verde: smaragavi
carele lasts verde... yuterea lui taste de a stImparare Betas
9i de-a-si vedeare fate tutelage ea Intr'o oglinda (PRV.-MB.);
flacon sa Melte Wine on labels si scoase dinaintea voiniculni o pieta de smarand, mare ai frumeasa (Ooos.); odata

Wilt ea din parnint nista palaturi, Impodobite numai on

cur, en rubinurl si on smaranduri um) [ngr. ntLetpayaog].
*SMARALD, ZMARALD = SMARAGD: 0 sopIrlit de
Gatti tints lung Is mine, parasind nasipnl cald (ALECS.)

[it. smaraldo].

SMARALDIU adj. De coloarea verde a sma-

ragdului: de-o parte si de alta dealnrile smaraldli se In-

covoaie (DLVR.) [smarald].

O SMIAN sbst. 0 /ten. Gunoiu.

O SMICARAIE 0/ten. (CIAU6.), SMICARVIE Trans.

(DENS.), ZMIC- sf . Bucalica, farima [s m i e u 1].

SMICE4, zinicE* pl.-tools) sf. Vlastar, m16.dittl., nuielusa, vargut.h. subtire si flexibil dintr'un
arbore: ouvintele pi graiurile latinesti... ca nista zmicele
dintr'o radacinit dinteacea elineasca Agar (CANT.) ; sa-1 spui
eft to -I Insanatosa, dace -ti va educe o smicea, adecil un ra-

murel crescut... dintenn mar-dulumar (sm); alti trei ani

de zile (sa mantnci) numal vlastari fragede, ...zmicele, anlobe gi altele de sama acestora (Cum).

0 SMICURA, ZMICUR (-nr) vb. tr. Olten.Ban.Trans.

A sdrumica, a fhrima In mici bucatele: plena pi

Inlgera p1 !Atm plats de zmicura Coate tarinile (DENS.) T

/ A scoate boabele de pe porumb, a desghioca

[lat. *exmiculare< mica .

SMICURATDRA, ZMICURATVRA (p1. -tali) sf.

SMARAND pr. SMARAGD.

SMA.U... =

SMERNIC adj. Evilvios, cucernic: Lelea 'nalta

A, Merglnd la biserica, De yoale se 'mniedeci (IK. -BR5.)

SMEAD, 0 SMAD adj. Palid, nici balaiu nici

caches: (avea) o fat& smeada, cn nasal arnica, on mustata

de pandnr (BR.-VN.) ; (e) mite left, poleit, cum e conn Dian:
nalt, usclitiv la chip, spa emend ca dumnealul (D.-ZAMF.);
tmearatn1 era om mare... Maud la fatii, pi cam smad, coaches

(Os.-us.) [vsl.
m d a].
S
SMEDI$OR adj. dim. SMEAD: (annto era)

Ban. Farima [s micur a].

# EMMA.' sf.

presto el pietri marl de

(ok-us.).
an caznt

Grindina: pi Domnul an arunoat

den ceriu (e)Bu); pre mite loonri

SMTDA2 1p/.-izi, -ide) sf. * Phdure Unarh. si

foarte deash (de molift, de jnepeni $i de alte tufe):
trecInd prin mai malts silhe... pi amide, dan deodata peste o

aUti anima (MAR) Padure cu copacii doboriti,

galben, (en) Midis trase Inituntru de &Mimi poatului mos.).

SMERENIE sf. O # Injosire, micsorare

UMilintrt: se Inobina on smerenia nnni fat de Domn envies WOOD.); eel mai multi... stare drepti, asoultlnd slujba

de Vint unul peste altul $i printre cars au crescut

maracini, smeuri, aluni, muri, corni, etc., $i prin
care cu greu se poate strabate.
O SMIDARIE sf. Trans. cm.) * = sraDA .

1165

www.dacoromanica.ro

SMASMI

SMIDOS ad!. 4 Cu tufi$uri dese de maracini,

SMI- smeuri,
muri, etc. crescute printre copacii doborIti
SMI de vInt: oerbnl... Intend 1ntr'o padure duo/ gi smicloasit,
I sa Inourcard coarnele In cringlie Padurll Mang [S m i-

d V].
O SMTNTA Ban. Trans., # SMTNTA gf. = SKIN-

TEALik. : Multi pdgini am dat de sminta (CO$B.) ; Te spun

Presto lame Doom MA de sminta (cos.) [Smint I].

SMINTEALA, zairNTEaLA (p1. -eli) sf. . 0 Stri-

cliciune, defect: pentrn smtntelile sale tnvederate (cum

oohinl driest al unni cal el allele asemenea) on se Invinovategte vinzdtornl (LEG.-CAR.); (1)1121.8$111) 088143111.01118 legaturile

grinallor, pants oa sit se tncredinteze dila on e vre-o rag

(ON.) Paguba.: stapinul cola on pomul sit-gl tale ramarlle pomulni miles tie tae
veoinului (PRV.-MB.); nu IreOneet4 la aceastli vreme ideal ad tie domn, sit poste sit se hatogtii imparatesti (NEC.); a da pe cineva
neasca 51 a face

# a-I lass In (sau la)

de

a-1 face sEt astepte in

zadar (o fagaduiala, etc.), a Insela In asteptarile

lui, a lasa pagubas: omits, sit nu ma daide.01 (A-acs.);

aft tereasca Dumnezeu sit-1 ti dat vre-unul de .0 sara, la ora

hotaritit toN.1 ; norocul cel proat iar 1-au Mut In .0 de

plerdu rasbolul (GR.-UR.) Piediell, obstacol, tin -

zar", etc. (Rhododendron Kotschpi) Via 4503)110 =

MERISQR [comp. srb. smr delj].

SMIRNA adv. Drept si-nemi5cat Inaintea cuiva (ca soldatul In

fata superiorului): tactual sta inain-

tea int .0 (1).-ZAMP.); stai

Inaintea 1111
gi nisi ciro nu slot (VLAH.); droaia de

omit din mahala, adnnati al admire cocosii, se puma deodatd la rind (CAR.)

[rus.

smirno].

zraIRNA sf. Rkinti

extras prin inciziuni din scoarta

Fig. 4503.
Smirdar.

unui arbore (Styrax benzoin) ce

cre$te pe malurile riurilor din insulele Borneo,
Sumatra $i Java; se prezinta ca un sue alburiu,
foarte compact, are un gust dulce si balsamic $i

arde rasp lndind un miros placut; se Intrebuinteaza

In medicina $i In ceremoniile bisericesti, aprinzlndu-se In cadelnita. ca $i ttunlia: Aprindea candeli,
amnia pe oltarurl (sum); gi frunzele moarte de pa jos toaneau Is adores lor, cum Edirne smirna is atingerea de car-

bunt (LUNG.); Dar poste acolo sit fie castele... Cu Muni de too...

potrivire: on multi% dobinda gi robi a'au tnturnat lnapoi,

!lira de niol 0. (N.-COST.); au legit Tdtarli ou mare plean din
Ora legasch, tare de nice 0 (m..cost.); lidovul, dada ait va
botedas... poste sit tie ;1 preot tilra nice de o (PRV.-LP.)

Gresala: seta ce va ti suduit pre cineva... din smin-

teals limbei (PRV.-M13.) ; sesta ce-aivacunoaate sminteala de

as va despartl numai dealt, stuns on ali va aorta nisi-cum

(PRV:MR.) 11 Turburare: multo ai mart amiable am apucat den allele color mai batrini (M.-COST.) Turburare
a mintii, nebunie: via de cal oe se sminteste, dar mai V81
de cal prin care vine sminteala (CRC.)

ruja-muntilor", trandafir-de-munte", coca

[S m i n t i].

834.11,1Tf, ZMINTI 1. vb. tr. 0 A turbura, a stin-

Cu tarmuri de zmirnit, on Dori care Int P

ap.6pva, vsl. smirna].

(EMIN.) [gr.

SMIC I sau zrdto 11. interj. Imitt sgomotul produs de sburarea repede dintr'un lac a unei pasari,

sau de fuga precipitate a unui animal: trimite Mama-

pkturit un vintulet oildicel asupra alninicei $1 o adoarme,

gi cloaca ou pull, smile! (MERA); zmtcl imi sbura vrabia
din mini (PAMF.); $1 not 1epuril, cum auzim Jinn latrind,
ne speriem, apoi zmio I ttlati

2. (p1.-teurr sn. 0 = ctimr$10: Costica is zimbind

cortelul, tl destace, rupe buoata de arc $1 incase a Mull smicul

(SAD.) Lat de prins pasari (sEz.) [conip. pal.

invatatnriti (can.) A urni, a clinti, a misca din

rut. smyk! si smyk arcur, rus. smyk

arcur si smyg i).

(ON.); oind era zinc mai in loon' joonlui, atunci volnioul

0 SMINCE4, zraINcE4 (pl.-cote) s f . Trans. (DENS.) =-

gheri, a deranja: vai de $oolar11 care-1 sminteau de la

IOC: nisi un fir de par sit nu tie smintit de la loon) situ
a smintit %rag on limbs donut (tInternlui) (oo.)
A scoate: Serban-Vodit, temindu-se al va tegi 41-1 va
sminti din domnie (NEC.) A strica, a prapadi:
ceasornioul 0 A pagubi: stud ag da Want peste un
stiipin cum gindeso on, n'ag sti Co sit -1 lac all nu-I sminteso

(cRo.) A aduce pagubli. mare, a face marl stri-

caciuni, a praplidi: Imprennlnd castes oea strain& cu a

sa, pre multe locuri an smintit pre Turoi (01L-UR.); se invatase

limit de apnea ai oameni vii... 51... and naval& gi [mars a

oameni marl de-1 sminteau (N.-COST.);

a prapadi in bataieli 0

00

In bittaie, a stlIci,

(din ca)e), a opri: cola 08 va

aminti Boni de pre ogle viind, sau de le va lua cartile oe aduc,

baste adevitrat suduitorin de domnie (PRV.-LP.); cu statul Int
an smintit pro Moscali din salsa for de pe Niatru (MUST.)

A Impiedeca, a se Impotrivi: nu taste datorin no-

ztine a& sminteasca ad an se tacit gresala (PRV.-MB.) t A

SmICI, maim

esr SMUG.

SMICEA.

SMINCE4LA, ZMINCEALA rer ShiIICITTIRA.

SMINCT, ZM/NCI sar /MIMI.
SM/ISTGALT, EM/TGALI (-Alen) vb. tr. $1 refl. =
ntrizaALT.

SMTNTA R num A .
SA/I/A/TINA., zra/NTINA sf. c Materie grass,
unsuroasa, alba-galbuie, care se gaseste In lapte
si din care se extrage untul; se ridica la suprafata,

cind se last diva timp laptele s4 stea la un loc:

laptele ulna nn-1 ball, zinintIna nu poll sit 1100,1 (PANN) ;

clod ti-e brinza mai proaspati, n'ai v. (ZNN.) ; la at. GheorRho ...se soot biotine la perdu, ca sit se prima multit pests

an (00R.); NV ALA Ceea ce este mai bun,

mai de seama, mai pretuit Intr'un lucru (floarea,

face st gre$asca, a duce pe cai gre$ite, a duce In

caimacul): aceea se oonstituia smintina gtlintel sale era

trasit din observarea natnrii (OEM.) [probabil vsl. "sm g-

2. vb. refl. A se urni, a se clinti A se

SMINTYNT, ma/NT/NT (-inesc) vb. tr. Q A Iua

s m I n t Ina formats deasupra laptelui : clad canto

ispita, co # A zapaci A zapaci mintea, a

scoate din mint,i, a Innebuni.

strica, a se prapadi: cosssii ad ritaitdeac... primavara...

01 toamna..., cad In alti vreme rasitdindu-sit, al vor sminti

(DRAGH.)5 0 Trans. (cosv.)A gresi I! A-5i pierde mintile, a Innebuni: vat de cel ce se smInteste, dar mai vat
de cel prin care vine sminteala I (off)) ; de la moartea miltwit-sat, s'a smintit ran bista Glattra (VLAH.) [VS1. S a-

mQta< SarflosIi].

SMINTIT 1. adj. 0 p. SMINTI (In toate acceptiunile lui) 0 Scos din mint,i, care nu-i cu min-

tea Intreaga, ticnit, nebun: daft -1 atarit el e nn .0 01

nu gtie oe vorbeste ((M) 0 Stricat, prapadit: Dona
tunurt ce-avea curtest, din care unui
on nu orecleat cA -1 Oran mat.) 151

Aga 11 legase bine,

or NcsmINTIT.

g. sbst.Trans. X Terciu facut din flint de porumb

amestecatti cu apt, care se da la puii de glint

(rsa.) (PAC.).

SMIORAR, zraioNaN sm. Ban. S

= &WEIMAR.

0 SMIOR04.ICA, ZMIOROAICA sf. Ban., = SMEITRICA.

SMIRDAR sm. 4 Mic arbust ce face flori

ro$ii-trandafirii, batInd putin In albastriu; cre5te
pe coastele muntilor $i pe locurile stincoase din
regiunea alpine; numit si bujor(-de-munte)",

tana > bg. slov. rut., etc. sm et an a].

mama sit smintineasca oalele, amInttneate,
Smarandit, dui at 08 I (CRC.); zonntinea putineele, cintind on viersul et pitigitiat
(i.-zAmF.); chigleag se numeste laptele Ina-

crit ce ramlne in oale, dual ae s'an arninUnit (SEZ.).

SMINTINTCA Si'. 4 0 Plante

ierboasa, cu tulpina acoperita cu peri

lungi, bating si aspri; face flori gal-

bane cu miros placut (Galium cru-

ciatum) (=1 4504) = CREWSCA

[smIntIna].
IN

p.

INTL 1.

,ante

va.

adj.

11 NESMINTI-

Fig. 4$04Smintinica.
poi cu zmintinnul oalelor, ce calamandros faceam I (coo.)
NIT.

a. sbst. Faptul de a smintini: a's-

SM/NT/NOS, malmttros adj. Care da mulct

S m I n t I n a: laptele nu mai era asa smintInos (BET.).

SmtEIC (p1.-olut)sn. Trans. (CONY.) Curcubatli cu

coada lunge, care s'a golit si s'a uscat bine, Intrebuiatatli la scoaterea lichidelor din butoaie,
prin aspirarea aerului, thy, Ban. tragula Ban.

1166

www.dacoromanica.ro

Pompa unei fintini # Locul unde se Invir-

teste apa, volbura, virtej (DOS.) AN. Balta. mocirloasa, mlastina: &rural o rupee de-a tugs Drill crimple
ei prin
(ISP.) ; Drin ~aril mooirloase ale ulitelor...
mergean facet... asoultIndu-et flescAitul olobotelor is/LAN
C)

~arils marli sau mitrilor, scursurile marilor,

local unde se scurg marile: alma o calAtorie de ofteva

sittittimIni,alunsera Is ...uite 'nitrite? OSP.1[VSI.S Mra kb).

O SMIRCT1 (-oeso) vb. tr. 0 /ten. C) A soarbe, a bea

apa dintr'un lac (vorb. de vite): vacile an smirch toata
apa din lao ei nu s'an mat !Murat A iesi apa dintr'un loo (VIRC.) [s 1111r c].
0 SMIRCT, (-ceso) vb. intr. A scInci: nici ea plInge,
EMI
taco, et unmet smIreeete (ay.-cao.)[cOMp. sisitacIt).
SMIFICIT (-oho, -elm) vb. intr. A trage mereu
aerul pe nas, ca si cind si-ar trage mucii: Itrimesen,
om on ochii sterei... Si smfrefind Intenna din nas, era de mull
notar in Brosteni (SAD.) [vsl. s m r i1 k a t i; camp. si
SMORCAI].

t SM/RD adj. t Murdar: deaca oreson Mihail of

vent In vlrstA, el lipi pre ling& el niete Wald et central
(Ma.) Trans. (CONV.) Urlt; mInjit [vsl.

rad a].

t SMIRDA. sf. Murdarie, necuratenie: destul on

m'al mutat Si m'ai urn pre mine mew i; Ill t r d].

SMIRDO4RE, ZMIRDOARE sf. old. C) Flint&
murdara, lucru spurcat, sctrba: ei bine, emirdoare urfcioasit oe ett11

al mlneat botn1 eel de mAmAligA

(am)

[s m I r d].
SMIRTOG sm., sottoToacia (p1.-ge) sf. Mold. =

MU:MAGA : chid at avea !mattes un cal bun, calea-valea,

dar on smIrtogul ista 141 duo vergile fcao4 ; smIrtoagele tut
de oaf eran vItigniti din cafe star& (cam).
SMOALA, ZMOALA, Mold. (PAMF.) SMOALA si. Sub-

stanta rasinoasa si lipicioasa, de coloare neagra,

ramasa de pe urma purificarii terebinei, si care se
Intrebuinteaza la astuparea interstiVilor dintre
sclndurile corlibillor, dintre doage, etc.: porunci Is

SMOLT, ZMOLI (-olesc) vb. tr. $i refl. A (se S M l-

unge,, a (se) minji cu smoala: ci-I yet anion ci pe dinlituntrn ei pe din afar& on amoald (:caw ; 1mparatul porturei...

de se aduse on boloboo mare, pose de-1 smolt... ci 11 dote pe

Dalian ((Sr.) 7 0 A (se) Innegri la fats jvsl. s m o1 i t I].

SMOLTT, zmoLIT adj. p. SMOLT. C) Uns, minjit Cu smoala: vazn ea vine pe apd nn stories smolit et

Inaba bine (ISP.) 0 Negricios la fag, coaches: nu

tubes pe una can pe doud, ei pe Coate tar& osebire... bitiai
san smolite, tinere san tomnatiee (ON.); Dumnezen eedea
pe scannul sin, on o fat& galbend ei smolita, eit era cam bolnav
(en).

SMOMI (-mese) vb. tr. Mold. Bucov. A mond., a

ademeni, a amagi, a scoate din minti cu fagadueli:
0 privea piezie ea pe una ce-t smomise Si-1 scosese din ',Thai
femoral (SAD.);

cola cc va rdpi vre-o mniare calugarita,

...on voia ei um sA -1 fie darnit ceva sA o smomascA... sh

va cents on morale (PRVeLP.) ; mit due ad vAd, n'oin putea smomi

pe trate-men ad -ml Imprumute ei taps, sa big 111101 On ea In

lame P (cao.); an incepnt a-i smomi ca sd -i Intoarca sit tie

en clInsii Intr'o mints (CANT.).

SMORCAT, ZMONCAI ( -dint vb. intr. = SM/RCII:

ce mai zmorelli ante (SEE.); nn ditai ursul aplecat tonere
babel. smorcilind Si souipInd-o (UR.) [smircli].

SMORODIN sin. Bucov. y

[rut. smorodina].

= EiTRVGIIMI-NZGMI

O SMOTRT, smarm (-tread) vb. tr. Mold.

# e MU-

STRDLIII ; CE): not sooteam mltele de prin cannel' ootrate ci

le Iloctliam ei le emotream... de he merges oolbul (ORM) [rue.

smotretl].

O SMOTRU, Mold. $MQTRU sbst. X Inspectie, treeere In revista; mustra (Ina oe ne-a tent smotrn, ne-a
orInduit is Tatargio, o bate% de tun de Vidin 0.-oH.); yin
to4i stritnepotli de Ban! unguresti, Pe-o rind caliri, ca In
1111101711 (13.-ZAMF.) [rus. sm o t r hi.

t SMREDUT (-nese vb. tr. $i refl. A (se) molipsi,

nigte oredinciogi ai sat oe sA alb& pregAtit Ia Indemlnit ofteva

a (se) contamina: de vs vinde negtine turma smreduitit

mane on smoalli use.). [VS1. smola].

SMOC, moo (pt.-oouri) sn. p Clantitate care se

Si 118 von

poate apnea dinteodata cu mina, spre a se smulge

de undeva: on de larbil; smulgInd un smoo de 11( icele
.le arum% is picioarele Mandel (NEGR.) ; on

de par,

)'

de par smulse, mina de par smuls: un smoo de par

adus seas& din barbs Ira Onlearil... cind s'a legal de ea
(SLAW) O Manunchiu, buchet: Ghith... thand un

smoo de !tort In mini, a Imbratigat pe unchlul situ (ORIG.) ;

era negregit mirele ei, cad avea un smoo mare de beteald Ia

: un smoo de raze, pornit din luminile astintitului, se strecura In odais ei (ON.) 7 0 Gramada,
:slept (ON.);

teanc: povara mint 2/110Q &travail de plot de oriel (ORIG.);

dintr'un smoo de tartaloage de movie... scoase o hfrtie alumati, pe oars mi-a dat-o (NEEIR.) Q Legatura. : era Orboy& si nscata, on o postale& dInainte, &tin smoo de het la
brIn (08.); fats a fntrat Inlituntru, a gaga un smoo de
chef ei a mere din oast' In casd (VOR.) [srb. s m o t a k].

SMOCHIN sm. .1, Arbore sau arbust en ramuri cenusii sau putin verzui; creste salbatic In
Dobrogea si pe stIncile de la VIrciorova si se cultiva uneori prin alte localitatd dinytara pentru fructele sale comestibile

(Ficus cariea): bi-

mint, din iarbit verde,

un...mare use.) [SM 0-

chin a].

SMOCHINA(pl.
-re) sf.
Fructul
carnos, duke si suculent al smochinului, de forma unei pare verzui, rosietice sau violete

[comp. rus. smerda t I a

tSMEEDUTT adj. p. smRzbut. Molipsit, conta-

minat : Spite] Dentin eel smredulti de boa's ciumel (LET.).

SMUCT, ZMUCI, SMUNCI, ZMUNCI, SMUN)CI, ZMI(N)-

vb. tr. $i intr. A trage deodata cu putere

spre a smulge, a scoate sau a urni ceva dintr'un
CI (mem)

loo: George... smuel odatA sable din pamint ci, mai into
dealt at gindt, o adnse ei taie In don& monis (18P.) ; it

smuci cartes din mini (ON.); odatA se trezeitte ott-i smunceete oineva perils de sub cap (CRO.); 1-fun vdzut... smuncind

steagnl lets din mInile nnui Apnea Leah pe oars 1-o 1101S
(ALEGS.) ; trdsura lui Swain era la scard, on call neastImPArati oe o smucean din loo la tie -care moment (D.-ZAMF.): an ei

sniff:Ica armasarii St trasura a pierit din vederea mul4imii

Destul ca se repeat, Pips din dinti 1-o smici (RET.).
2. vb. refl. A trage brusc si cu putere, a face mis-

(MERA) :

cari precipitate Incoace si Incolo, ca sa scape de

unde e Intepenit, prins, legat, etc.: lnInra oft 11 tines

Burs ei se smucea sit scape din bra4ele and -si (ert.-vN.); m'am
zmncit In sus en putere, scApind din etrinsoarea Ira (e.-ato.) ;
darit tapul, pe care strIngea acnma ei mai tare, a tneeput a

(RET.)

[vsl. smu ti at i,

smykati se >smy 64 se].

SMUCITVRA, zmucrroka, ammicrilmA (ZM-),

SMI(N)CITIJRA (ZM -)

(pl.- tart), sosibiczoLA (p1.-ell) sf.

Faptul de a (se) s m u c i; rezultatul acestei ac-

tiuni: an 0 smuciturd supremd, tress Inthintru brats) 1n-

(l 4505): date coal-

treg (CAR.); eirn1 de vagoane porneste on o brnsca smneitura

(a.-Ato.); o smunciturd a dfriogului din dreepta, 11 Indemna

lulu' seams stoarsa din

(ISP.) [COMP. VS1.

-smokina].

puti "].

Ion ei se sminci din pamtnt

dw

s m o k v i n a, bg.

apostoli 1118111GO (LET.)

se smunci Si a shiers (se.); boil se tot zmuncean din

!ante, vdzind troscotul cal !raged (CRG.) ; m'am smnnoit
voinicegte din ghiarele oe and pringeserti de glt (ALECSC
mit midi din Winne int (DLV12.) ; S0 glutei teurnl, o rupee
de-a toga prin oringuri ei prin smtrourl GBP.) ; se ImPulPa

det& rastiri, ea din PA-

u, ei alto of (LE0.-CAR.); eine en 0111 prosti vietneste

de ei se smredueste (Goo ; Einiredueso lames mai toatd prin

Fig. 4v15.
Smochine.

Fig. 4506.
Smoking.

*SMOKING (pl. -sari) sn. ) Veston de postav

negru, captusit cu matase, foarte deschis In fat.5.,

ee se poarta ca haina de semi-ceremonie, In locul
fracului (0 4506) [eng1.].

sit ocoleaseli Mr& Intfrziere tun.); din zminoitnrd s'a testinet ci parintele (LuNo.); o nona sminoealh de halal% 11 Men
s'o mai minter, on on stInien (coos.).

O SMTIGA sf. 0 /ten. Inceput, Inceplitura: a lace

la 11n (e)Aus.), a incepe claia cu fin; ai facia

es

la Pate,

o sit in Si altii ei n'o sA mai onnocti de undo an lust (R1/..CRG.).

SWAGE,

ZMVLGE

1167

www.dacoromanica.ro

( -nig ;

p/. -nisei;

part.

SMU- -me, t-alt) 1. vb. tr. A trage cu putere, ascoate

din radacina, din locul unde se afla crescut, prins,

SO A lritepenit din fire: nriagul acela smulgea oopacti din radii:dna et-I panes pe foc

; vIntal... Muse el smnIse Do-

nal de prin curtile Intinse (DEW; stapInnl... are sti pule

sa =alga Cu mtlnile buruianul din vie um) ; Trandatiral
ran tInjegte, Deaod -I smulgi de mule creek, (1scAms.); se apnea

de el, II graze, it must, Il Wind, plod ce, rupind vtna, o

smnIse si o lad Is spinare ()8P.) ;
81-DT /1 811111111
Oral din cap, en Intik cram oa de ghlatil (oN.);
penele,

a jumuli A rupe, a apnea cu putere din mina

cuiva: smulgInd o secure din mina Jinni soldat, 151 tace

cruse (vuill.) 0 A trage de-o parte cu violenta:
en trebuit sa-1 zmulgii de pe trupul ei pe care 811 11213188t838
(BR.-VN.).

a. vb. rrfl. A se desparti, a se deslipi, a se de-

parta, a se trage de-o parte de cineva qau de ceva:

an !meant multi a se smnlgere din gloats boierilor st a venire is Stefan -Voctil (s.-cost.); de otteva on voi sa se smulga
de la Maul, der... ratuase neclintita to loo asp.) [lat.

exmulgare].

SMULS, ZMULS, t SMULT, ZMULT adj. 0 p

SWAGE: sosind la local acela, a aflat copactul small si o

did prin Ware (88.1 t Cu alibis smulta, Cu sabia

goala In mina, cu sabia scoasa din teaca: de -1 178 ft

tngrozit on cabin manna side ad vs spamtnta celalalt ei-1 va

mum, acela on ea va certa nemicd (PRV.-MB.); Legit_ tmblan
cu sabille smulte, ranean, bateau pre multi si omorau pen

tlrg (u.cost.); cn fiend mutt asnpra lui Gheta eau slobo-

a lega In snopi 0 Pr. ext. A taia In bucati:

'Born
(Must.)

prins In spinii pe uncle au trecut oile F Femeie cu parul ciufulit, de pare ca nu s'ar fi pieptanat niciodata (SEZ.) (012.N.) [s m U I t].
o SlVrUNCEA, zrauricsiN (p1. -sale sj. Mold. 15EZ.)
8 = SMICEA.

o SMUNTTJRA,ZaTuNTQRAsf. Trans.ReLinatunsa
de pe mioare (Pac.) [s ul t ur al.
o SNAGA, ziCe,cia sf. Often. Ban. Putere, vlaga:

mi-a sours snags din mine tams.); ()Eisele Ii tarimara, Carnes ti dumicarti, Snaga t-o Inara (m.) [srb. snag a].
o SNAMA, sNANENA, stiArdrigA, ZN- sf. Often. (VTRC.)

(LUNG.) (R.-COD.) Om slab 0 lama 0 Om iesit

din minti comp. srb. z n a in e li e semn"].

0 SNOINBA, moaaA (p1. -be sf. Ban. Boroboata,

pozna, dracie: dlavolul mina n'are alta slnibd, fdrd nnmai

ad izat)e ei sa nascoceasca is snoabe (MAR.).

C) F A bate strasnic, a da o bataie sdra-

vana: pe eei mai mdrieori.. Ii snopea harhartil on o anis

de alun, de mama Menial (OR(0.); eves mare dada pe mine...
II... m'ar ft smelt In bataie (CRO.).

SNOPITTIRA, zzionTuRA sf. Umflatura pro-

venita din bataie (OR.N.) [s n o p i].

SNOPBOR, SNOPUSOR, SNOP$OREL SM. d dim.
SNOP.

SNOVOS, Often. SNOVELNIC (ame.) adj. Bun de

glume, glumet, poznas, mucalit: to egti... mat snovos
et mai sglobin ca militia' de oral UP. [S n o a v 6].
0 SO = atr.

SOACRA (p1.-re) sf. 0 Mama barbatului sau

a nevestei: soacra on nora traeste ca pisica cu soarecele

; Iti tritest soacra, se zice, In gluma, cuiva care

soseste Intr'un loc cind cei de-ai casei stau la

masa; nu-mi eta De cap, nu ma mai cieali ant;
er POAMA 0 0 mare, mama ginerelui (in ziva
nuntii); mica, mama miresei [lat. vulg. s o c r a

clas. socrus].

o SO/WE (cog vb. tr. Trans. (nc.) A pune aluat din

covata pe clrpator si a-i da, framintIndu-1, o

forma rotunda [lat. sub/ gar el.

SOAIE sf. Murdarie de grasime: Name' dectt se

despoaie De treanta ei oea cu

Zit (CANT.).

SW/VIVRA; zratrurcutik (pl. -turi) sf.4a 'Ana

smulsa de pe o oaie moarta sau smoc de Una

SOARE sm. * 0 Corp ceresc, luminos prin el

Insuqi, care Incillzeste .siluminrazaPamIntul si ce-

lelalte planete si In jurul caruia gravitraza sistemul nostru planetar; e situat la o departarr mijlocie de 150 de milioane de kilometri de ParnInt;
raza lui e de 700 de mil de kilometri, adica de 109
on mai mare decit aceea a PainIntului, iar volumul lui e de aproape 1.310.000 de on mai mare
declt al globului nostru; lumina soarelui ajunge la
noi In 8 minute si 18 secunde, pe and aceea a stelei

celei mai apropiate de PanaInt, a din constelatiunea Centaurului, pune patru ani si jumblate p Ina
sa ajunga la noi; le rasare dinitneatz si amine sears;

r111 dacti apnne, merge gi lumineazii ye sea lame, unde-i iadul

si rain' ivog.); rastiritul, aausul Mut; eclipsit, Intune-

; a ti cupid din .., a fi foarte frumoasa, de

o frumusete ideals: sea mai mica ass era de tramossa,

cime de

seam basmele si znoavele batrtneetl cn ants limbutie, oft paro'ar et' pe stove
(Dom) ; !Cam mai IntlInit In vista om care WI stie atitea
cInteoe, atitea snoave, atttea basme (BR.VN.1 [probabil de

a se nits la 01118178 0818

aeeeaqi origine ca i z n o a v a].

*SNOB sm. Cel ce admire prosteste tot ce e noutate, on -care ar fi meritul acesteia; eel ce se Imbrae& dupe ultima mods, on -cit ar fi de exagerata
[eng1.].

'SNOBTSDA sbst. Afectatiunea prosteasca a sno-

bului [fr.].
SNOP, ZNOP sm. l Manunchin, legatura mare
de grin, de secara, de

orz secerat (a 4507

laM-01 legam znopl in clan)

stn Inderept st snopi! vogtrt

Impregiur yleoara-se Inaintea snopului men (PAL.); o
Fig. 4507. Snop.

rate, legate In vi et movitita In cid' (z_va.) ; unit secerau, altti Logan ..it, altit tacean alai (cao.); trupurile voinlotlor sac ca 11 In vremea
sooerit (VLAH.); oadeau patitnii de-a dreapta s1 de-a stings
Int, ea ....it (18P.) ;
a dv.: a legs w, a lega strins, tea-

pan, !nett sa nu se poet& misca; pr. ext.: de

raze ale soarelut strabfitean norli (UR.) [V51. Snop t].
SNOPEALA pl. -alt sf. F Faptul de a s n op i; bataie strasnica: cum mi-i visa vIteazal,
mi se aimed si ml he date o

rapt& din

r (azr.); el eran !runnel amindoi,

rust din coare, el anume manta anal pentru altul

uncle

plod ziserii ca no sInt ei

(ISP.).

SNOPT, ZNOPI (-opesc) vb. tr. 0, A fare s n op i,

(ON.);

a-i fi drag ca ochii din cap,

a avea o admiratiune nemarginita pentru cineva:

tatti-stin ei mamtl-sa se nitau la dinsul ca he

((SP.);
is ... to puteai nits, der la titian (sau la Masai ba, era de

o frumusete uimitoare (loculdune Intrebuintata In

basme) ;

pima c), INALTA , /imam/ 0, LVNA 0,

P.m% , PANE 0 0 Lumina sau caldura care

vine de In scare: ghiata se topeste la
la

deschide fereastra, sit mai intro

e; a tntinde rate's
e ~, se arata

soarele pe cer, /Ara a fi ascuns de nori; sub v, pp pamint, pe lume; pa- BVRTA 0, DINTE 0 Pr. ext.

Nume dat tuturor astrelor care, ca si soarele, au o

lumina proprie: m& uitam scum la

lArd sa olipeso, el
olti alti sort ca dInsul, de o mie de orb mai mart si mai frumoil vedeam rotindu-se In 8/1418 (ON.); olnd vor ii trot

sort ye car, e a dada Intro Imparati (om) 0

et snopul men se radloa ei

parte din buoate eran sece-

Fructul s orb ulu I,

de marimea unei cirese, cu gust acrisor.

de gIndeal

()SP.) ;

(PANN).

SO.E.LRBA (p1.-be) sf. 8

SNO4VA; ZNO4VA (p1.-ye) sf. Scurta povestire

glumeata, anecdote: cn fel de fel de glume ei snoave li
tura gindurlle 51-1 Inveselea

Slu-

oa nigte !apt... an Intrat intr'Ingii de- snopean

$1-1 innithian (GRAM); an prins a tats el a moat pre Turd,

oft nu s'au mai pntut tndrepta Turcii, ce an alecat In risipti

(E)

Soarele

dreptatii, Dumnezeu t Regele-soars, Ludovic

al xiv-lea ' Pies& de artificii, In forma de roata
care, cind e aprinsti, se Invirteste In jurul unei axe
si arunca focuri ce seamana cu razele solare 0
FLOAREA-SOARELUI, SQRA-SOARELUI Pr FLOARE 0

[tat. sole in].

SOARE.O. (pi. -role) sf. Serata:

dau tnadins o

onoonitil, dim:earl{

(ALEC8.1; Acolo slot balnri, cluburi, e tea-

tan, e picnic, Slot soarele... (PANN) [fr.soire].

SO.O.RE-APVNE sbst. * Apus, occident: a

Mutt odatd ant de puternio, Inclt de is soare-rasare s'a an(MESA); aractina actor fete era be poalele anon
sit Dina la
munti despre
ear.) [soare
apune].

SOAREA-SOARELUI sf. i = FLoAREA-so6.-

REM: tartele de oloin... de o. et altele... tnigraga foarte de

graba pe vita (ION.).

1168

www.dacoromanica.ro

SO4RE-RAS.ARE sbst. * Rasarit, orient: si-au

pus tabara impotriva cetatil... despre

(N.-COST.); We ', o

pAdure Insemna In fund o dtuigit

(S.-ALD.)

rasare].

Bine.

diferite forme, construitA din metal, care serveste soA_

la incalzit 0 /ten. Tr.-Carp. Odaie de locuit:

[soare

scum Wei Inteo

SOARE-SCAPATA sbst. * Apus, occident: o

SO4RE-SEC sbst.

onloatit pe un mindir de pale, $1 evind Imprejurul el o gra-

mada de cttelusi mid cif pumnul gi orbi ca ~if woos );

$0ramble m000roin Tara 1 (oLve.) 0 0 /ten. Ban.

a_3) Insolatiune; cefalalgie: In God, se descInta dimineata de v, on 9 pietre lntr'o

ew

SO4RTE, soARTA (pl. corti) sf. p Cauza care

orindueste toate cite trebue sA i se Intimple omului In viata, ursitA, scrisa, data., destin: soartea
$t11

a Mold.
SAMOR: au trimia la Poartli podon... blane de spinari de 1 (NEC.)
0 Mold. Blana de

BOLAN 41-

strachinit on apA In care se vede Incind soarele, and e aproape

de chindie (LAM).

vrn altmintrelea (sea; no

lass

oum se intoarce soarta

samur: (era out sprinten, on sea Imbracat si on 00100 de

sea (.1.COST.) [rus. srb. $ o b o 1I samur";

Intelesurile psi 0 /Amin neexplicate].
t
SOBOR, # sABoR (p1. - care, t-oara) SR.

presto

Adunare: mun-

Ceea ce-i e orinduit,

ce-i e soils omului, norocul sau nenorocul ce-i e
dat omului sa. i se Intimple: et !se ce vreau! Si n'am

oare umbla 08 o roata (MANN)

sA mor De grila aorta mete l(coce.); Soarta noastra fuse crud&

alibi data, Mica mea oatire thee starimata (am.) 0 Stare

bunt sau rea in care se aflA cineva: nu stia sarmannl

ce sit fact et cum sA -si Imbnnatateasca soartea, micar ceva,

tii... Stan gIrbovl

tri,m 0crer H, Ild na (HA Ridoilaytd
in toate partite, oa MeTpeeirrp ranee RE(4.4(11/4Aff(Nrilpill TS
un sobor de mosfr

in

negi ORM);

spec. adunare
de preoti: $1 cite
soboare de tete biser1cesti... n'an

ceva (so.) 0 Operatiune de magie, vrAjitoreascA, prin care se cauta a se afla scrisa omului,
ceea ce-i rezervii. viitorul (adesea si sub forma

nostrn spre manti-

SORT m.): Ades 'NUMMI... Trageau on sortli noaptea la lent

Si vesteau fete! mare noroc (ALECS.) 0 SORT m., # SOAR-

= SINDD

TE /. Fel de a decide, prin aruncarea unor zaruri,

prin tragerea unor rAvase, unor bilete de loterie,
etc., persoana pe care urmeaza. s'o favorizeze norocul sau care e destinata. sA fez& ceva, partea care
se cuvine fie- cAruia la o Imparteala, etc.: dimineata

an aruncat sorti care din el ag rfunInii mai Intlia alma $1

aortal a pleat pe StrImba-lemne (se.); Ci s'arunclim aortal
mai bine $1 pe cane va oAdea, Atuncea toti sit se traga si numai maul sA dea JRANN) ; Impartiri vesmintele male 01111 $1
de ImbractimIntul mien aruncart sorts coos.); dupa marte
imparti for yilmIntni (po.-scH l ; z4 a trage la sort', a se pre-

zenta la recrutare (mai de mutt se trAgeau de dare

recruti niste numere care indicau In ce ordine vor
fi chemati sA -si facA serviciul militar si arma la

care vor fi repartizati): eram able de doultzeol si WM de

ant, clod Imi yent rindul sit teas la sorts (ns.) 0 SORT
m. *ans5., noroc, parte: tot sortii de izbIndit slot youth' oartea Int Dan (VLAI-1.) 0 a armelor, razboinIni, ne-

siguranta In care se aflA cei interesati cu privire

la rezultatul unei bbtAiii, unui rAzboiu p =
cAsAl(g; 0 /ten. Ban. Trans. m'a moat

74

(de ploaie), m'a

udat IeoarcA [lat. s o r t e m].

SOATA (p1.-te) sf. pp Tovarasa: slninicele, soatele et (Oos.) Siftie, nevastA: a Mout no care de tier

51, venind on el masa, I-a pus pe yIntecele soatei sale (sB.);

am o mia 41 non de tectori, et mi-o teen parul prin cacinla

de oind =bin aft le gaseso

socia].

la tieste-oare evAs.)

[to. bg SOC

SOBAR SM. 49 Cel ce construeste s o b e de zid.

clrarrAO: Weans a gasit-o
SOBOL sm. ant 0

...p.1
[soare+scapata].

alma jarttai spre

oe dete peste Mete caplitIni $i oase
de oameni cusp.) ; apoi merge $i merge meren spre
(13-001).)

in care era an dulap tokr.1

soba; ung. szoba].

[lat.

SOBA. (p1.-be) sf. 0 Cuptor zidit din caramizi,

de faianta, etc., adesea pre vAzut cu coloane de olane,

trecut prin satul

stiri! (am)
4511

stin-

tele posturi ce shit

date de stint!! epos-

toll side stintele a

toata lumea soboare (MUST.) ;14.-ECTI-

Fig. 4511. Intliul sobor de la Niceea

=NW [VS1. S ft- (dupa o xilografie din hareplarea legit).

boru ].

t SOBORNIC, # sAsoRme, t sosommc, t sik-

BoRmcpc adj. off Ecumenic; sinodal [vsl. s a b on

*SOBRIETA.TE s(. Cumpatare: at se deosebise,

de oind era In scoala, printr'o neobicinulta

si proclaim'e

fr.].
*SOBRU adj. CUMpatat:' m'am pomenit cu gIndul

de stil (NEAR.)

la Groot! din timpul republicilor,... la mincarea for sobrit $1 in

Imbracamintea for simpla (VLAH.) [fr.].

SOC sm. f 0 Arbust, cu scoarta cenusie, cu

ramurile pline cu mgiduv6.

alba; face flori albe, dispuse In corimbe ramificate

si niste boabe negre, luci-

toare, asezate In ciorchine;

florile de soc sint Intrebuin-

tate In medicinA pentru

proprietritile for sudorifice,

jar fructele, scoarta si rAdAcina au proprietati purgative; poporul bea ceaiu

de floare de soc In contra
racelii, ca sA transpire, iar
zeama stoarsA din coaja si
rAdAcina socului o crede
buna ca leac contra rastului (Sambucus nigra) (
4512): era o cast alba... In

Fig.`4512. Soc.

millocul nnei ourti largi, on tube

marl de , (VLA11.); Mad poi lemne de

pe too, to dor mtselele

ROW,

(OCR.)

,-DE-MVNTE, varietate. de

soc, ale cArui ramuri au mAduva

galbenA si ale cArui fructe sint
niste boabe rosii (Sambucus racemosa) ( 4513) [lat. vulg. s a b u-

cus =clas. sambucus].

Iii W211

Fig. 4508.

Soba de zid.

Fig. 4509.
Soba de faianla.

Fig. 4510.
111

O SOCACT (- tcesc)

BO tnctlzt

la .0; a odes is gura sabot; De la ...i., pin' Is too, Pentru

cubit soba al cArei spate nulanes e mull lot (UN.);

mai e In camera, si a carei gura e In odaia de alb.turi sau In tindA; de tier, de tuclu, masina de
I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedie ilustrat.

Fig% 4513.

Socrou.

SOCAC (pt. -ace) sn. Ban. UlitA [srb. .

SOCACEL (p1. -ale sn. Ban. dim. soctte. UliMa 'ntlInii o'un scolarel (NOV.).
cioara: Pleetti pe-nn

Soba de tier.

pentru Incalzit odaia (,._ 4508, 4510 :

tu
." ay

vb. intr. Trans. X A OA bu-

cate, a face pe bucAtarul: mai to urma, ti vent rIndul

ramInit Rossi at soctceasct (RET.).

SOCACIU SM., SOCACITA (p1.-te sf. Tr.-Carp. X
Bucatar, bucAtAreasA: Socacitt fungi% 'n nas, Caine 'n
oalA n'o ramie (BRL.) [ung.
sA

1169

www.dacoromanica.ro

szakacs].

74

SO C - 0 SOCALA = stroLA.
*SOCIABIL adj. 0 Care este Mout, treat sti
SO C tr./teasel!'
In societatea altora: omot a un animal

0 Cu care poate cineva sa trheasca si sa se Inte-

leaga usor: e tit om

[fr.].

*SOCIABILITATE s/. 0 Instinct care face pe

om si unele animate de a trill. In societate cu semenii for 0 Pricepere, destoinicie de a se conduce In lume [fr.].
*SOCIAL adj. Privitor la societate, la rinduiala societatdi 0 Care se ocupii de conditionnile In care tra.este si se desvoltii societatea: ;Uinta

Privitor la o societate comerciala, la

asociatii unei case de comert, etc.: capital mi;

Boole-

tales In nume coleotiv, societatea In comanditA simple si so-

cletatea In comandita prin aotinni *nista sub o firma .011

(Coo.-oom.) [fr. ].

'SOCIALISM sbst. 0 Doctrina politira care are

de stop s& reformeze societatea punInd bogatiile
In comun si cautInd sit niveleze straturile sociale
[fr.].

*SOCIALIST g. ad). Privitor la socialism: doc-

trine le

e.

Z. sin., socrausTA (p1.-te) sf. Persoana care a

Imbratisat doctrinele socialismului [fr.].

*SOCIALIZA (-izez) vb. tr. A acapara bogiithle,

pamInturile, etc. In sistemul colectivist [fr.].

SOCIETAR sm., SOCIETARA (p1. -re) s/. Persoana

care face parte dintr'o societate, In spec. literara,

stiintifiea sau artistic [fr.].
*SOCIETATE s/. (D Reunire de oameni cari au
aceleasi Teri, aceleasi datini si obiceiuri, aceeasi
limb& si care Wiese In raporturi 7ilnice unit cu altii:

a roman& 1 Numar de animate ce Wiese lao-

[anti: albinele traeso In .0 1 Relatiunile oamenilor

Intre ei :
care de Is fie -care din not annmite lath) .1

0 Asociatiune de persoane in vederea unui interes C01111.111:

de stator reciproc; N tilantropla 0 tel

Tovarasie de comercianti facuta In vederea unui

clstig ce urmeaza a si-lImparti Intre ei: anonima

sr AMMO! 1 C); ... de asigurare Pe' ASIGIIRAREC); m In

comanditA our COMANDITA ; ve cooperativa = COOPERATWA; m In mune coleotiv, asociatie de don& sau mai

multe persoane cu scopul de a face comert sub

o firma. social& In care pot figura numai numele

asociatilor (d. e. Petrescu, Ioneson ci C-ia) 7 Asociatie de persoane care se adunti spre a discuta Im-

preuna chestiuni literare, stiintifice sau de arta:

academics;

literati

!meta, asociatie de oa-

meni cari se Intrunesc In taina spre a conspire,

spre a pune la tale acte pedepsite de lege) (D

bunk incite , 'lima bunk persoanele care se disting
prin pozitiunea lor social& sau prin culture ]or 5i

rare se IntlInesc In saloane, la sindrofii, la seratele ce-si dau, etc. Tovara$ie, frecuentarea
cuiva: Imi place a fin In me Int [fr.].

*SOCINIAN j. adj. A Privitor la socinianism.

2. sm. Partizan al socinianismului [fr.].
"OCINIANISM sbst. ce6 Erezia lui Socin care
tagaduia SfInta Trebne si divinitatea Mintuitorului [fr.].
*SOCIOLOG sm. Invgat care se ocupa cu sociologia [fr.].
*SOCIOLOGIC adj. Privitor la sociologie [fr.].
*SOCIOLOGIE sl. Stiinta

care are de obiect studierea

conditiunilor de existentft si de

0 SOCOATA (p1.-te sf. Trans.

Socotealtt: de ce nu plateso sonnets P

IntrebA ImpSratul (grr.); 6: face so coata tar& birtas (ZNN.) ; 0: Dumne -

zen nu bate on boata, nnma on socosta

(ZNN.)

0C0t

0 SOCOTE, SPHOTE Si. pl.

.1*
(p) Tuberculoza, oftica,
istovire a corpului (copiilor

mici): dad% tin coal a picat In

socote, nnmite... si sohote... se
ninica, de numai pielea si oasele

ramln pe &ant

(MAR.)

[srb. bg.

rus. suhot a, pol. su choty].

t SOCOTEA (pt. -tale) s/. CD

Fig. 4515. Socluri.

Fish, jeton% 011Tu-

marul 7 in jocul copiilor (R. -000.) [s o 0 o t I].

Operatiune
SOCOTEALA (7)1.-ett) s /.
prin care se combina numerele sau diferite cantitati intre ale, fiicInd adunttri, scaderi, etc.; calcul:
a face Boonton, a greet socoteala; cele patrn socotell, cele

patru operatiuni (adunarea, scaderea, Inmultirea

si Impartirea): Irate -men ma Inatase oele patrn s000teli

Si fractiile (Dom) C) Adunarea sumei sau sumelor

ce are cineva de platit; rafuiala unei plati: ta-mt

socoteala! 9 0 Suma, note de plata: doamna sooate

pungnta si plAteste socoteala Soak (CAR.) Calcularea
sumei ce are de gind sit cheltueasca. sau sa risce
socoteala de-aoas& nu
cineva Intr'o Intreprindere;

totdeauna pe aceea pe care-si propune cineva s'o

se potriveste on (ma din tigg, suma de plata Intrece

cheltueasca; rezultatul nu se potriveste cu proiectele facute 0 Gind, plan, proiect: Voin ceroa sa-I

cats nu vet putea (RET.)

Ba lass -te de coma
omor...
ChibZtli110.: Radu- VodA... giudetele en mare dreP(le Mee) (M.-COST.); 11-$1 face socoteala, a cerceta
tate si

cu de-amanuntul in minte, a lua rind pe rind, a se

chibzui: to sa stun si s& -mt lac.. on ce m'am ales en Olt

em trait pe hones asta (CR0.) C) Rost: told& treaba on
socoteala ei (ZNN.); si moartea are socoteala ei, nu-i Meat&

ass de insaba, cum orezi to (can.) 0 Treaba: and nn

0 to leagafi
este socotinta, socoteala merge ran (PANNI
tur a. cu anumite verbe: a d a iv, a da seam a fi
raspunzator: One se snie Pe grumaznl popornIni-oate,

n'are cni da m de pnrtarea sa (JIM); a test la 0., 13. 0

scoate la capat : viand InsA Turcul oh on lose in .0 on aver-

tismentele mi..); a pune Ia., a) a adauga la suma

de plata.; b) a lua In seama, in consideratie, a pune

onvintele until om suP&temeiu: nn a cede ail put is
ralnic (Awr.-tv.); a tines .., a tinea seama, a avea in
vedere: ea nu tines v. de acts, ot-i da 'nainte on vorba
a-i (a nu-i) Cori:
(VLAH.1; a-i vent (a nn-i vent) la

veni, a-i fi (a nu-i fi) pe plat, a-i placea (a nu-I

placea): egalitatea... o Inteleg ca tineril nostri de la Bases,

cum le vine mai bine la m (I.-GH.): Prepeleac, vSzind atlta
pntere din partea draonini, nn-i prea vent la 0. (cgo.) 11
fg

Pe socoteala mos, ta, etc., pe cheltuiala, pe seama,

pe spinarea mea, ta, etc.:

SEdS Itunfnerea uoastra Pe

o vorba rea tg)usii pe socoteala
altnia fml lace ran (own.); fetele de la shilit... ohtcotean pe
socoteala mea de asuna prundul (coo.) @ Masura,

socoteala voastra (PANNI;

@ Folos, profit: eel

(PANNI @ $ Ratiune,
t Parere, opinie, aviz [s o-

cumpat: a bea, a bona cn

minte, judecath

IS

c o t i].
SOCOTI (- oteec, -ot) 1. vb. tr. 0 A face socoteala,

a calcula: eine socoteste cite toi intr.& 'n placinta, nioidata on minInca plAoint5 (not..); cola ce vor tura Plug
atunce it socoteasa den ce ai s'an tura... (51) aft plateasca

tIlor omene$ti [fr.].

*SOCLU

pre zi cite 12 aspri usgv.-me.); arde luminerea saraoulut ca sa

sonoteasca banit bogatulni (ZNN.) A lua aminte;

pt.-11111)SM

0 Baza

mai mult

easel, putin mai iesita In afarti (ID 04515): In coital

btgat lira tocmealS lase tara

d es voltare
ale societil-

dreptunghiulara,

Partea de jos a paretelui

etc.;. postament

ulitei... luoreaa niste zidart Is .01

easel teg..vki [fr.].

a baga de seama: s000titi crinnl satelor onm orate

nenstenindn-se, nece toarce (cog.) 0 A Linea seam&

de ceva, a considera, a Ws In consideratie: Emma

Fig. 4514. Socluri.

lata decit Inalta, care serve5te de beat unei coloane sau unui piedestal (1] 4514) Mic piedestal pe care se asaza un vas, un bust, o pendula,

estate, ors -nine va vrea aA s000teasa, va atla ca a lost a risipot easel Int Vasilie-Vodit prioina (M.-COST.); fence birbat
ce on-1 s000ti Domnnl panatela (COR.) 0 A se gindi

matur, a chibzui: s000titi ce facets, oh nu faceti gindet

1170

www.dacoromanica.ro

T (D A fi de parere, a
gindi; a gaSi de ellViillia: aceia... iesind la locust fru-

omoneac, ce dUTOnedileso (VARL.)

moase 51 deschise, an socotit on tett' ca e loc bun de hranA

(OR.-UR.); Domnul socoti de toles a tramite in cercetare presto
OR pe Hui san MINN Woos.' ; sit va aorta barbahtl, Susi nu
on moarte, ce cum va socoti gindetul (PRV.12.) 11 A avea
de gind: iera pre Bodo an socotit -1 otraveasca(m..coser.)7

0 A-$i 111Chiptli, a crede, a presupune: clod socotesti

of te vet odihni pre everile tale, atunce (Dumnezeu le rasipeete 61 le da fn minile altora (Must) ; dac'ar ft al MBA
toti 1nvatati, dupe cum socoti tn, n'ar mai area eine aft ne
tree& einbotele (cam) A lua drept cineva, a privi
Ca: Tn creel in om oft to socoti, an ei sit te asameniP

(EMIN.);

tie-care, tie cat de mac, aocoteste pe sinegi de om mare

(o0..) 0 t A Ingriji, a cauta de cineva: nemernio

am lost $1 m'ati dus In mai... bolnav, gl m'ati socotit

muiarea, de nu va chema vraci la boala barbatului

san de nu-I va nice socoti, aceea nu va pierde nemicit den
venitnl ei oe va eves de la barbat (PRV.MB.) t A pazi,
a avea grija de ceva: de vor da nescui niate avutie ca aft
o tie $1 sit o socoteasca et de o va fl first cineva... as aft certe
(VARL.);

(PRV. LP.).

2. vb. refl. A se rafui, a face socnteala cu

cineva spre a vedea ce are de dat sau de luat
0 A se chibzui, a se gindi matur: acoase oscioarele

din legatnra ce o avea, se socoti nitel, mai cugeta st... le pose

virt In vitt

OSP.)

0 A se considera, a se privi Ca:

nn lase pre eel nedostoinici sit se cuminece, carii se socotesc

ea paginli (PR.-130V.) 0 # A Se pazi, a se feri: aft be hie

tele bone de Invataturit, iarti cele role ca sit as poatit feri et

nsocon [ung. s z osocoTTNTA. (pt.-te) sf. 0 Chibzuinta: undo

ail aA socoteasca (OR.-UR.) 111

kotalllil.

nu e ss, Neatest' merge ran (PANN); glasnl celni IArf , oa

nrletul de ohne (mot.) 11 CI t Parere: socoHnta mea este
oft prietenni dumneavoastra ar fl figurat in larmaroo cu
atreangul de cat (ALECS.) Intentiune: minclunile...
mete se fao gi se zip on bunt ow, far allele cn rea (TIat) If

0 # Vaza, stima ITT c ler NEsocoTTNTA [s ocot i].

SOCOTTT adj. 0 p. socar;11 0 Chibzuit C

ser NRSOCOT1T.

SOCOTITOR adj. verb. socon. si sm. Care socote$te (In toate acceptiunile verbului) 119 NESOCOTITOR.

SOCRIE sf. Ban. Trans. Parintii nevestei sau ai

barbatului: Asa-1 la ~: SA to Noll de noapte, $1 aft be tact

Nate (NOV.); Tinera mA masitai, Rea
-m1 Wind (HOD.)

[s o c r u].
socRITA. (p1. -te) sf. 0 dim. SOACRA Fe-

meie ce face pe bucatareasa la nunti (R.-COD.).

SOCRU, sm. 0 Tatal nevestei sau al barbatului:

SODOM!, SIIDOrtil (-0masc, -om), StIDUBIT (-tunes, SO C

-dom) vb. tr. si refl. 0 A (se nimici, a (se pra-

padi, a (se) potopi: Bate to marainite, En coin bate m11loacele, 1-om bate, 1-om sodomi, $1 de Turci nemic n'a H
(BRL.);

al mA sodomesc a pleat de moarte, trebue sit tritely::

necalita

(RET.);

41

In blesteme: sodomi-te-ar Dumnezeu I 0

0 /ten. Maram. Oas. A (se surpa, a (se) narui, a (se

prabu$i 0 A se scufunda, a se lasa In jos (pamIntul) [s o d o m].

SOFA (l. -tale) sf. =
Dr vu 0 (r 4516) : re nn
pat-sofa... domes de-a lungul
capitaneasa cu nn copil la sin
(1.-OH ); (boierit) I-an allot jos
intr'o odaie... avind softie

Fig. 4516. Sofa.

[to.].
*SOFTSM (p1.-me) sn. et. Rationament fals care

(LET.)

are aparenta adevarului $i cu care cauta cineva,

de rea credintA, sa apere un neadevar: Zamotakr
scrim 61 el Papii... Indreptatindu-61 faptele sale on multe A.*

ci neadeveruri (um) [fr. I.

*SOFTST sm. 0 p In Grecia veche, In epoca lui

Socrate, se numea astfel on -ce filosof, Inzestrat
cu darul vorbirii, Scare discuta cu frivolitate despre

toate Astazi: eel ce se serveste de sofisme

[fr.].
*SOFTSTIC I. adj. 0 Care are caracterul sofismului: rationament IT Care face uz de sofisme: made
;. sonsTicA sf. O i Arta sofistilor greci 0

4:14 Partea logicei care trateaza despre sofisme [fr.].

*SOFISTICARTE sf. O Intrebuintarea deasa

a sofismelor Rationament sofistic, subtil [fr.

sophistiquerie].

SOFTT, SIIFTT (p1. -its) sn. 1 Ta-

van Impodobit cu stucaturi: cniar si

sufitul $1 paretit eras acoperiti on matasa
tesuta de calla

fitta].

IVOR.)

4517 [it. s o f-

SOFRA (p1. -hale) sf. 11 i Mescioara

rotunda, foarte joasa la care se mince. $ezInd pe divan (dupe obiceiul

turcesc): la 11 ceasurl le-an pus masa,

Fig. 45. 17.

S. Sofa .

turceasoa poleita cn am (LET.); sine pazeste sofrana ma-

norm. IPANNI [to.].

SOFRAGERTE, SUFRAGERIE sf. 0 Sala de
mincare: Berate sea Incheiat, dupa cum se onfoinuia pe
niaca

atunoi, in sofragerie, on nn curcan !MIA

(I.-011.);

era... masa

intinsa de to on Nat al sutragerlei la OMB tet.-vS.)

0 Mobila unei sofragerii: si -a umpires a

[sofragiu].

de nno

Timm, on oastea... n'au mai agteptat aft se attune au acorneau, Vasilie-Vada (4.-eost.) CD
mare, tatal ginerelui

SOFRAGTU, SUFRAGH1 sm. Cel ce Ingrijeste de

masa. si tacImuri, Intr'o cask boiereasca: ca sofragiu,

In earl Radvan an mire, on nanasi, Cu snort marl gi on nun-

se obloinueste atit de mutt on mincarlle delicate, !non nu mai

poste ag traeascit !Art friptura de lazan MLA; bate In
clocol, uncle manInca smdoarea poporului suveran, ?Hi: masa,

(In ziva nuntii); Eine, tatal miresei; 110Cri mart,

wort mini, panntll mirelui, miresei: Vaztitu-s'a rescind

tagi (cogs.)

[lat. vulg. socrus = alas. soce r].

0 SOCRU2 SM. 1):. * = BOO.

*SODA sf.
0 Carbonatul neutru de sodiu
(CO8Na2), Intrebuintat In gospodarie pentru curatit vasele, etc. 0 caustica, hidrat de sodiu
(NaOH), Intrebuintat la fabricarea sapunurilor si
ca reactiv Apa gazoasa [germ.].
#

SODA$ sm. it Chezas, garant: eels ce -1 vor prinde

...cheltnind bent raj... 61 de nn-61 va Dunn Dime

des giuritmint IPRV.-LP.).

=4, alt-i

*SQDIU sbst. Q Metal alcalin, moale ca ceara,

alb ca argintul, foarte alterabil la aer si care descompune apa la temperatura obicinuita; numit $i

natriu" (Na) [fr.].

SODOM, StrOOM sbst.

P 0 Multime nenuma-

rata, potop (de oameni): de to MINN n'a mai vastut

Dunarea elite sodom de este (VLAH.) ; In margins Daduril,
a sosit de trel site on sodom de oaste, ca aft ma rapeasca, Im-

pAratul Galben (R.-COD.) Prapad, nimicire, pustiire:

In Cara noastra... era mare Notate 51 in sodom de no mai
avea pereche (R.-COD) 0 0 /ten. (VTRC.) Sodom de ploaie,

ploaie mare, potop O Olten, Namila (de om);

on -ce obiect pests masura de mare: on milers de

Baba (emus.) [vsl. S 0 d o m a, orasul pustiit de foc

si pucioasa, de care vorbeste Biblia; comp. si rus.

sodoma multime sgomotoasa"].

sulragiu... (CAR.) [tc.sofragi].

SOFTA. (p1.-tale) sf. I. Student la o universi-

tate turceasca [tc.].

SOG.41, SOGI (sag) vb. tr. Trans. 0 = sounii OO A

fringe, a rupe aluatul din care se face plinea (emus.).

SIIHAR: mincam unmet soSOHARTCIU sm.

xs

harici, on fel de peamet negrn oa noroiul ci tare ca platra

(1.-GH.1.

SOHAT =

vita din

SURAT: prin .wuri pica de bolesne cite 0

0111321 (ODOB.)

SOP vb. tr. si refl. A (se)

Imperechia spre a (-si) Inn o-

bila s o i u 1, rasa (vorb. de

vite): (buhaii unguregti) dece
se soeso on vacs bane moldovene-

gt1, aft lac din vitaii for ace' mai

grail fl mat frumost boi (DRAOH.).

sop vb. tr. si refl. A (se

murdari cu ceva soios: &mai

int mare, afundat lntr'o perna galbena 61 soita de nitclusala (DLVR.)

[s o a i e].

SOIE, sou sf. * Plan-

ef."0-

Fig. 4518. Sole.

to din familia leguminoaselor, ce seamiina cu fasolea; se cultiva, ca

plant& alimentara, In China sf Japonia; nurnita $i

1171

www.dacoromanica.ro

4-)

fas ole -japoneza" (Sofa hispida1

4518) [fr.
SIDI-so
j a 1.
SOL SOIQS
adj. Murdar, minjit cu pete de grasime:

SOLAR, soALBA (pl.-be

camacile lor... slot negre et soloase de grasimea zArolui

(LUNG.); deachide meren codul pe be locnrile Insemnate an
cite an Dettcel de hirtle pus intro Mete soioase, Etas de soioase
di se Incision De degete (VLAH.); scoase din buzunarni unei
jiletce Cu mined un pile
(D.-ZAMF) [S 0 a i e..

# Mascariciul dom-

SOITARTU, SUITARTU sm.

nitorului care-1 insotea, Impreuna cu alti trei, Im-

bracati la fel, la parade $i alaiuri: inainte mergesu suitarn Marl cu 'nalte adult flocoase, la care atIrna cite o
lungA coach de vulpe (NEOR.) Bufon, caraghios:

. (0. A. Rosetti de anti a lost considerat ca an mare soitarin

11 ridioul pi pernicios, care merits pe rind dispret si urA

(CAR.) [tc. S 0 j tar] .

SOITA. (p1.-te sf. Ban.

bg. sojka].

GAITA,0 [srb.

3e

7L Rasa (In spec. de cal,

SOW, (p1. -tart) sn.

de vite): alergari de cal se fac... ca... 511 se ImbunatAteasca

hergheittior (NEON.); nu toate vitele, War de sint de
acelasi

nu slut deopotriva de bune (RET.); avind un cocoa

a cnmparat pi o gain& asilderea de
usr.111 Or Vita
(de oameni , semintie, neam (bun); (e) de tartinesc
$1 on gargtiuni de cocoant% In cap (en.); de
ales, de

de

-,

searna, de vita bunk, de neam bun: In tineretele et

avuta ci traise In lames cos de

(OM) 0
Varictate, speck, gen: loon] eel mot on noroc este ace's

fusese

de bucate si terburi (NET.) C) Fire,

calitate: vail oslndl -v'ar Dumnezeu sit va osindeasa, ...el
ticaloase ce sintetil (CRC.); gura babel umbia, cum umbla
mellta: oft fate lui nu ascultit, o& -1 usernicA, oS -i towel,
ran!
oft-i ,. ran (clic.); pungasnint nu-1 ardea de lucrn,
(CAR.) 5 Fel: prin straint, Dumnezen elle paste ce
de genital de oament It da, ;inn ti-or putea rabda cite ti-am
care produce tot

de
rAbdat not (CRC.); tot ~1, tot felul: ne vom da tot
ajutor la tot
de intImplarl (ALECS.) [tc. s 0 .1].
S91U2 (pl. soaie) sn. = 1304IE: de harnicli ce era...

o umpluserA lighionile pi era... $1

De ea (%.-coo.).

sf. e Arsic tare si alb

de capra: arsicele scoase de to tapi al de be more, care slot

mai albe la os, se nuraeso solbe ()SP.) ; soalbele shit tot

nista gioale... mai marl; ...ale s'an albit din prioina tim(PAMF.); Ingalbinise, awl se albise solbli

pubul

subalba].

(DLVR.)

[lat.

*SOLD (731.-duri) sn. tgo CD Suma ce trebue

tit&

pentru a achita restul unei socoteli In

contabilitate, suma care constitue diferenta Intre

debitul $i creditul unui cent 0 Marfa demodata

sau cu care -care defecte ce se vinde cu un prep mai

ieftin [fr.].
SOLD4 ( -dez) vb. tr. 0 ,. A plati tot restul datorat spre a Incheia o socoteala: un cont, o sac-

A da 0 solda trupelor, a le avea In

ociesei [fr.].
tnra (4)

solda 0 A plati pe cineva spre a savIrsi o fapta.:

*SOLDA (p1.-del sf. CD
Leafa militarilor I
Pr. ext. A fl In solda =Iva, a fi plata de cineva

CD

[fr.].

*SOLDAT sm. 0 Ak Cel ce

serveste in armata fara a avea
vre-un grad, ostas, ostean
4520 : $'apoi mi-au zis: Soldans,

Stat smtrna, toplriane I Cad de -scum

prOS1 Ow PROST
esti A. (ALECS.);

1090

Cel ce se pune in

serviciul unei cauze:

mot [fr.].

- al liber-

*SOLDATESC adj. x De

so Ida t, ostasesc: manta soldtiteascit.

*SOLDATIE sf. X Starea,

militarie: ar ft zis oineva ca-s

calitatea, viata de so] da t;

roil Pe vs (ON.); Atones on mIndrie

MA vat' la
(ALECS.).

Cu coital ista 'n cap

TME 5/. X

0=

Fig. 4520.

Soldat romAn din sec.

al xvii-lea.

SOLI sin. CD Persoantt trimisk de un guvern pe

l ing& altul, de un suveran la alt suveran, spre a-1

osTAsimu

care, trimis, ambasador, mesager: cola cc va Slidtli

limbi: slot sigur a8 petitia oe v'a filont-o era pima de bar-

reprezenta sau spre a indeplini o misiune oaresolii earn merg de la o domnie la alto... aft se afnriseasca dap&
Pravila besericti (PRVAA13.1; repezea Stefan -VodS soli china soli

la craiul lecescpentru alutor 04.-COST4; Curtea este plink tare

In miscare: Soli trimiei de PoartS yin la adnnare (em..);

capul solulni nu se tale (om.) C) (r) VeStitOT: 17n
gionte,
al mortI1 crude (ALECS.( [VS1. S .01 U, rus.

(vechiu) s o la].
*SOL2 sm. j f A cincea nota a gamei lui do II
Semnul care reprezinta aceasta nota [fr. .
SOL, (p1.-luri sn.
.41 r PtimIntul privit din

punctul de vedere al naturii sale sau al calitatilor sale productive: calcaros, nisipos; nmed, mo-

term, arabil 0 Teren pe care se cladeste;

suprafata pamlntului: a starlit pe un Moak's; be ni[fr. < lat.].
velul ...mini; la 1500 metrl deasupra
SOLA pl. -le
sl. xe$e Pete
trios;

de mare care

---------

trtieste mai ales

pe lInga coastele Frantei,

din aceeasi familie cu limbade-mare (Solea

vulgaris)

4519)[fr.sole

"SOLANE

Fig.

4519.

Sole.

sf. pl. * Familie de plante dicotiledoane din care

fac parte cartoful, patlagelele rosii si vinete, tutunul, etc. [fr.].

*SOLARI adj. * Ce tine de soare; ce vine de
la soare: resale o; caldura ...11 C) Slatemul cer SIMb! ; thnpul we. TIM? 4 [ fr. solaire].
SOLAR= sin. Caraus de sare, negustor ce vinde
sare [srb.].
t SOLARIT sbst. $ Dare pe sarea transportata

[vsl. s o 1 0 sere" + suf. - a r i t].

SOLARTTA (p1.-te sf. Ban. 0 Vas In care se
pastreaza sarea jsrb. s oli r].

0 Ceata de s o l dati nedisciplinati.

*SOLECISM (pl.-me sn. 07 Gresala de sintaxa;
gresala comisa Impotriva firii sau puritatii unei
barisms 31 de ...re ei serial on stove cirillane (coos.) [Cr.].

*SOLEMN adj. 0 Care se celebreaza. In fie-care

an cu o deosebith pompa religioasa: sarbitoare

O Pompos, Insotit de marl ceremonii publice: ser-

bare it; procesiune i p Insotit de toate cerintele

$i formalitatile de rigoare: declarations, fligaduiall,
[lat.].
hotArlre 4 7 Emfatic, afectat: ton

SOLEMNITATE sf. 0 Sarbatoare care se ce-

lebreaal in fie-care an cu pomp& O Pompa deo-

sebita in anumite serbari si ceremonii publice

O Totalitatea formalitatilor care insotesc inde-

plinirea unui act solemn. a unui testament, nnui 111-

rlimint [fr. solennite].

'SOLENOID sm. si (p1.-ide) sn. Sistem de curenti electrici circulari, paraleli, de aceeasi marime qgz,a9SOSIO9g(lcsi de acelasi sens, $i ale caror

planuri sint perpendiculare Fig. mas. Solenoid.

pe linia care trece prin centrele lor; aceasta linie se numeste axa solenoidului
(
4521) [fr.].

SOLFATARA (p1. -re) sf. all Crater de vulcan stins care aproape Intr'una d& afara vapori
de hidrogen sulfurat si de apa [it.].
*SOLFEGIA (-aims) vb. tr. j A descifra un cintee, intonind Intliu fie-care notti cu numirea ei.
inainte de a-1 cinta cu vorbe [it.].
*SOLFEGIU (pl. -egii) sn. .1 0 Exercitiu de muzica vocala 0 Carte care cuprinde exercitii gradate de chit [it.].
0 SOLGABIRAU sm. Trans. Ban. Judecator: II

Inli I la el In cancelarie (RET.); Domnuie

Prinde-ml
bine Din' mi-e ran, CA de mi-o !I mie bine, Draou s'o raga

de tine (NOV.) rung. s z o l g a b i r 6].

t SOLI ( -lew) vb. tr. A trimite volt& printr'un

S 0 1: Matelas soleste mareini Stefan Ca sA-1 recunoasca drept

tin suzeran )OOL.).

SOLICIT.A. (-it) vb. tr. () A cere cu staruinta, a

se ruga In mod staruitor: nu-mi minis Clitoral pe care -1

1172

www.dacoromanica.ro

EASELS LX.

SOLIDE

POLIEDRE REGULATE

TETRAEDRU

EXAEDRU (CUB)

OCTAEDRU

ICOSAEDRU

DODECAEDRU

POLIEDRE NEREGULATE
PIRAMIDE

PIRAMIDA
TRIUNGHIULARA

PIRAMIDA
TETRAGONALA

PIRAMIDA
TRUNCHIATA

PIRAMIDA
POLIGONALA

PIRAMIDA
OBLICA

PARALELIPIPEDE

PARAL. CUB

ROMBOEDRU

PARAL. OBLIC

PARAL. DREPTUNGHIULAR

PRISME

it

PRISMA
TRIUNGHIULARA

PRISMA
TETRAGONALA

PRISMA
POLIGONALA

PRISMA
OBLICA

PRISMA
DREAPTA TRUNCHIATA

CORPURI ROTUNDE

CILINDRI

CONURI

r.7177.7),

CON DREPT CON OBLIC CON TRUNCHIAT

SFERE, etc.

Wk
SFERA

CIL. TRUNCHIAT

CIL. OBLIC

CIL DREPT

,
ilatta

.00 umi viic

Dim

es gm Iv

1044
_

SECTOR SFERIC SEGMENT SFERIC INEL SFERIC

1173

www.dacoromanica.ro

, wiretr

BUTOIU

3/4

 A cere sgt i se acorde, a face demersuri

SO L_soucit
a capita (un post, o favoare, etc.) '11 0 11 A
SOL spre
determina o miscare, a exercita o actiune (vorb. de
0 fort& : gravitatea solicits corpurile ag cede [fr.].

*SOLICITARE, SOLICITATIVN1 sf. Faptul de a

solicit a; cerere cu staruinta. rugaminte stn.ruitoare; demers pentru a obtine ceva (un post,
o favoare, etc.) [fr.].

*SOLICITATOR sm. Cel ce solicitti, cel ce cere

cu staruinta, care face demersuri pentru a obtine un post, o favoare, etc. [fr.].
*SOLICITVDINE sj. Grija plina de atentie,

inspirata de afectiunea pe care o are cineva pen-

tru altul: vdduva sa mama 1-a orescut cu tea mai mare inbire si
(1.-OH.) [fr.].

'SOLID 4. adj. 0 Tare, virtos, care nu e nici

lichid nici gazos, ale carui parti constitutive nu pot

fi schimbate din loc sau separate, far& sfortare:

corpnri e ${ Alimente~e, plinea, carnea, legumele, etc., spre deosebire de bauturi Trainic,
teapan, care nu e fragil, care poate dura mult $i sa

telan, etc., In care se pune sarea ce serveste la masa

(
4522, 4523): cola ce lounge mina on
mine in
stela ma vindu (con.); pipernl gi
sarea din m de se versa, to vei sfadi ou oaanicil

(Dom) [bg. srb. s olnica].

*SOLO sbst. Bucat& de muzica pentru o singur& voce sau pentru un singur
instrument, cu sau far& acompaniament :

Fig. 4522.

altul face sa rtisune sale de oea mai fantastica Solnita

sullare de nas, asemanata unni m din trimbita de mass.
ION.) [it].
SOLOMIZDRA ow- $ALAMAN-

DELA.

SOLOMONAR, $OLOMONAR

SM. (13 0 Vrajitor care, dup&

credinta poporului, are puterea
de a lega ploile si de a face sa
cad& grindina unde vrea; el umbl&

'

reziste lovituril or, greutlitii proprii, internperiilor,

))

care nu iese: 0 ooloare ~d Statornic, temeinic:

<-

m pamint sanatos,
IA care se poate clad! far& nici o team& ca edificiul se va surpa 0 Durabil, rezistent, care tine
mult: o staffs
0 Care nu -$i pierde coloarea,
etc.: 0 bold, o otadire owil; teren

o prietenie ...a.
2. (p1.-de Sri.

C) t Corp solid: ~ale an un volum

el o forme care le stilt propril C) A Ori-ce corp geo-

metric care are cele trei dimensiuni (lungim. lgttime, inaltime), cum shit poliedrele, corpurile rotunde, etc. (or TAB. LX) [fr.].

*SOLIDAR 1. adj. es 0 Care face ca, 1ntre mai

multi debitori, fie-care sa fie obligat la plata total& a datoriei: continue "wit 0 Care shit obligati
sa plateasca unii pentru
debitori
C) Pr.
ext. Se zice despre persoanele care slnt raspunz&toare unele pentru altele.
2. adv. In mod solidar [Zr.].

*SOLIDARICSTE adv. In mod solidar:

in obligatiunile oomerciale, codebitoril slot tinuti , Mara

de stipulatiune oontrarie (coo.-com.).

"SOLIDARITATE sf. 0 sh Indatorire de a

plati unii pentru altii 0 Raspundere mutual&

care Sc stabileste hare dou& sau mai multe persoane [fr.].
*somprric4 ( -lw) vb. tr. 0 refl. A (se) face
solid, a (se) Intari (vorb. de ceea ce a fost lichid sau

fluid) [fr. s oli difier].

*SOLIDITATE sf. CD Starea corpurilor solide

Maurl de
acel ea care slujesc la masurarea solidelor Calitatea a tot ce e solid, cu greu de
distrus, tarie, trainicie: a noel cladiri [fr.].

Fig. 4523. Solnite din diferite regiuni ale tarii.

de obiceiu prin vazduh, calare pe un balaur: solo-

monarli... merg de dan piatra ca sit pedepseasca De cal ce

on in sarbatorile (VCR.) ; in ajunnl Bobotezei, solomonarii nu maninca nici on bean nimio, Dina cos on lose-

remit cum se cede (MAR.) 0 Astronom, eel ce tie

sA prevesteasca vremea si s& fact calendars: al

treilea era golomonar, care face calindare, adeca hastronom

(RET.); clod omul cants, ca golomonarii, stelele pe cer (SLy.)

[dupI. numele regelui Solomo n, care trecea

Inca din vechime ca foarte versat in arta magiei].

SOLOMON! (- onese) vb. tr. A vraji, a fer-

meca: nn se poste apropia nimenea de cerb, cad este solomoult gi nici on fel de arms nu-1 prinde (min.) [S 0 1 0 -

m o n; Pr- SOLOMONAR].
SOLOMONIE sf. (p) Vrajitorie; vragi: Vestitul

Domn, total tan, Credea in solomonil (STAN.); era o baba

Care etfil solomonii cite in lumea asta (FLOFt.); 110r00 ca

de oameni calltri (A.-COST.) Insiircinarea, misiunea

en unul stin solomonii 51 on ma prea tent nici de balauri

(um) [S 0 1 0 m 0 n; gr SOLOMONAR].
O SOLOVIR, SOLOVIRF, SOLOVIEV sm. 4 = 80VIRP: 8ingard m'oln spinznra Intr'un vitt de solovirt, In-

tat tate (UR.) C Mesaj: nn smoo de raze vomit din luminile asfintitului se strecura In odaia mea re o
cereasca

Plant& din lam. labiatelor, cu tulpina si florile purpurii (Phlcnnis tuberosa) = SCOROGOI [s o

SOLIE sf. 0 = AMBABADAC): able de se alit in

vro -o istorie... do ca aceea la vr'o imparitie prilejitS, on 800

solului: Respectati solia, capitanii mail woo Misiune, Insarcinare: dar sa on nit solia cc mi-a tnoredin(ON.) [S 0 l 1].

t SOLINAR(IU) Mr sum:NJ:mum 1.

SOLIPD 1. adj. v Se zice despre on -ce ani-

mal mamifer care are la fie-care picior numai cite

un deget a dirui extremitate o constitue copita,

cum shit d. e. calul, magarulzebra, etc.
2. sm. Animal soliped [Zr.]. ]
*SOLIST sit. ,J CIntaret sau muzicant care
executgi un solo: era on afurisit de

cu cornul, care pu-

sese mine pe o doing._ (D.-ZAMF.) [fr.].

*SOLITAR 4. adj. Singuratec: Ia castelnl de ye

stints, la fereastra 1, Sta pe ginduri o femeie $1 privegte 'n

noapte-afara (coge.); Lucesozidiri, mine pe otmpul m (EMIN.).

g. sm. Diamant mare, montat singur (in spec.la un tercel) (is- PL. IX) [fr.].
SOLITOR(IU) sm. Parlamentar; delegat; mij-

locitor: trimitInd la Mai De on solitor al Mu le-an sic

55 se Inchine (N.-COST.); far Gavrill solitorin Inds% Merge

tiind poruncile aminte (EID..DEL.) [s 0 11].

*SOLITVDINE sf. Singuratate [lat.].

SQLNITA (pi.-te)sf.0 Mic vas de stela., de por-

holm mijlocel de the NOD.).

SOLOVMFITA, SOLOVIRVITA (731.-0) sf.

lovir f].

*SOLSTITIAL adj. 3) Privitor la solstitiu [fr.].

*SOLST!TIU (p1. -tai) sn.
Momentul clnd
soarele ajunge la cea mai.mare departare de ecuator; pare atunci di se opreste clteva zile Inainte
de a-si continua drumul baapoi pe marele cerc;
shit peste an doll& solstitii:- soistitiot de yard (21 Iunie) $i solstitiul de lama (21, Decemvrie) [lat.].
*SOLVBIL adj. 0 Use se poate deslega, care se
poste rezolva: problems .4 Care poate sit se
disolve, sgi se topeasca Intr'un lichid 1111 c Fr INSOLVBIL [fr.].

*SOLUBILITATE sf. Proprietate in virtutea

careia un corp poate sa se disolve Intr'un lichid IV

pir TicsournmrrATE [fr.].
SOLUTIE is- dOLITTIVNE.

*SOLUTION4 (-ones) vb. tr. A da o solutiune, o

deslegare [fr.].

*SOLUTIVNE, sow= sf. CD Fenomen prin

care un corp se disolva, se topeste Intr'un lichid
O .Ct Lichidul impreunii cu corpul care s'a topit In

1174

www.dacoromanica.ro

el: o A. de potasin C) Deslegarea, desnodamintul

unei probleme, unei chestiuni: -a -unel problems
O Ceea ce termina a afacere oare-care, ceea ce

pune capat unei afaceri 0

00NTINUITATE C) [fr.].

de oontinultate N.-

SOLV4BIL adj. Care are cu ce plati, care e In

stare sa plateasca, bun de plata, bun platnic 1111
Ns- Ilesorx**th [fr.].

"SOLVABILIT.E.LTE sf. Starea unei persoane

bune de plata: partea protivnioa vs pntea ad contest()

garantulul (pR.-civ.) C mr. INSOLVABILITATE [fr.].

SOLVENT sm., SoLVvNTA

(p1.-te) sf. OFr

Elev(a)

care plateste taxa de frecuentare sau de pensiune

Intr'o scoala sau lntr'un internat [germ.].

SOLVNTA (p/.-te)

[germ. ].

sf.

soLvaan.rraTE

SOLZ sm. C) is Fie-care din placile latarete si

subliri care acoper pielea pestilor si a unora din reptile
(] 4524) : Isi Muse aminte de

ul

din urmA ce mat avea de la qtinca

(HERA); Be Mouse un game oft de fru-

ceteaza pentru moment: on se pot tine pe pioloare de

piroteala ce-1 apnoea qt cad Intenn ti adlno s1 on mai stin
nimlo car.);
gran, de plumb; .0 linistit, binelAcdtor,
turburat, ugor;
usor i urare cuiva care se duce sit

se culce;

magnetic, produs de fluidul magnetic;

a-1 prinde, a-1 tura ...n1; a trage nn

a-si face, a nu-ei

face nl; a se destepta, a se trezi din
on oobii tunflatl
de 0; in
In timpul somnului; clnd copill rid lain -.;
vdd pe Dumnezen 51 pe Maim Domlinlui (cm); mi s'a ape -

rlat somnnl pi on mai pot dormi; a pierde ul, a nu mai

putea dormi, a capitta insomnie; a Ina, a furs

ul, a face sit nu mai poet& dormi, a-I face qa capete insomnie: nn se Barad COPM chid dorm, oil le let

.n1 (00R.) 0 Nevoie, dorinta pe care o simte

cineva de-a dormi: a-1 fi, a-1 vent .; a pica de 0.; a

on mai paten de 0; somnul 11 oopleqi 51 @Ilan oa nn mort

use.) 0 (r) .411 eel lung, ani eel de pe urmd, u1 de
de veal, etc., a muri
0 Stare de neactivitate, de inertie: .11 nata-

Ved, moartea; a adormi

rii C) 0.0u1 terms, amortire ce cuprinde pe uncle

animate chid vine iarna Om ~n1 plantelor, pozitiune particularit pe care o iau unele organe ale
plantelor, In special frunzele si florile, clnd se

mos cum no mai vAzuserd ei: 11

lui eran ea de am asP.1; tot astfel

despre balauri si zmei: Rini Fig. 4524. S. solzi.

Motu se 'ncovoaie sub coped ca un

Wilma Ce In TS= (111111110tii IOWA ..11 In! de RUT (ALECS.); Au

venit ca ad serbeze nunta gingasei MiZOSe Feti frumos1 on

par de anr, isme1 on 11 de tele (SHIN.); (7): ramie soarelni
bat pieziq, Imprlistiind 1 de aur pe 'noretlturile ape! viLAKI

7 0 11 unei armare, placile suprapuse ca niste solzi

la unele armure 0 pi. Mici placi cornoase la picioarele pasullor si la coada unor mamifere, ca d.
e. la castor 0 pl. Lame subtirele, foliole mici
care apart unele parti ale plantelor sau ale florilor 0 4 Pulbere raspIndita pe aripile fluturilor

[comp. vsl. slu z u].

SOLZI (-sego) vb. tr. A acoperi cu solzi sau

In felul cum sInt asezati solzii pe pesti: n'al deep

sil-mi solzesti o carnage on galbini {sere,.

SOLZIOR sm. dim. SOLZ: tine Roast .0, gi olnd

vel gindi la mine, en voin 11 la tine (ISP.).

SOLZOS adj. Care pare a fi alcatuit din solzi;

care se desface, se deslipeste sub forma de tablite,

ca si and ar fi format din solzi.

SOMA (-mos) vb. tr. A incunostinIa pe cineva,
in tormele stabilite de lege, ca trebue sa face cutare sau cutare lucru: 1-am somat sd -mi plateasca da-

torla [fr.sommer].

t SOMA. (p1.-me) sf. Sums; numar mare, mul-

time: I-an dat prlolnd ea nu dA seamit de o

SOMN' (p1.-nurl) sn. 0 Starea In care se all&

cineva cind doarme si In timpul careia corpu e ca SOLsi amortit, tar activitatea organelor simturilor In- SOM

de bani a

vistieriel (M.-COST.); se va radica olta-va 0. de mate... de vor

pada In tare turceasca (MUST.) ; ai era ImPreiurul hit or.' ca ad
no prbizA ...si not ne aparam en cutitele (GR..N.); ar SVMA

[it. s o mm a].

SOMATIVNE, SOMA= sf. lit Faptul de a

soma; actul scris care cuprinde somatiunea fli-

cuta: on eel pntin o 51 Inainte de on -ce executinne, agentul

oe are sit execute va face o somatie datorniculni (ra..m.);
era la mesa, end feciorul 11 adnse somatia (VLAH.) [fr.].

SOMERIJ adj. intunecos; Intunecat, posomo-

rIt: mobila, naretri, wile, loath aveau on aspect 0. (VLA)(.)

[fr.].

O SOMENA = sommA.

1210MEANA sf. Numele unui joc taranesc

narii si at Volgei, si care se mai gaseste In restul

Europei numai in citeva lacuri din Elvetia; e, 1mpreuna Cu morunul, unul din chi mai marl pesti
comestibili din lume si totdeodata cal mai mare
din pestii apelor Europei, caci poate ajunge pina
la 5 m. lungime si la o greutate de 500 de kgr.; are

capul mare, bulbucat, latitret, turtit, de aceeasi

grosime cu corpul; gura, larga cIt capul,
e osoasa si garnisita cu perii a sute de
dinti; falca de
jos e mai lunga, mai iesitil;
din aceasta ies

patru mustati
, tar din
falca de sus

dour mustati

*somreRA

Fig. 4526. Somn.

foarte lungi; se

hrtmeste cu viermi, insecte, etc., cind e mic, si

mai numai cu pesti, clnd e mare; poarta diferite
numiri dupe virsta si marimea lm: moacd, and e
marunt; somotetn, end e de 1-2 kgr.; morn, clad e
mai maricel; somn pans, clnd e mare de tot (Silurus
glanis) ( 4526): prlmAvara, cind se duce ghiata, atuncl
se bat .11 qi podutii (RET.) [rUS. s 0 In 6].
+ SOMNA (-nez) vb. tr. T) A dormi: Patin somn
somnai, Promos vie visai (PAMF.);

(hR11181130T1111) on oohii

deschisi somna si on toatd fantasia desteptata visa (omit)

[S o m n].

SOMNA. = SOMA.

adj. i
sm. f. 0 F Acela, aceea care se moan. In somn,
SOMNANIROL, SOELNAMBVLA (p1.-be)

umbla, face cite ceva, vorbeste fart a se trezi si se

mine' tar, neaduclndu-si aminte de nimic, clad se

tlesteaptil; lunatec: tot dose mina In Palarie... cn aces

Privire fish de somnambul a omulni ainrit de dnrere (VLAK)

[S

= MARGICA-CtleIIM (or
apropie noaptea 0
[lat. s o m n u s].
SOMN' sm. tegtoPeste, originar din basinul Du-

OtT00)

Persoana pe care un magnetizator o adoarme

si-i pune Intrebasi cu privire la starea unui bolnav,

(pl.-re) sf.
Int Saltea elastic& din

par de cal si arcuri sau

numai din inele de me
tai a caror elasticitate e
Fig. 4525. Somiera.
datoritli unui sistem de
4525) [fr. sommie r].
resorturi
O SQMrNA (pl. -Ins) sf. 0 Ban. Trans. Par, prii-

jina ce se pune orizontal pe furci, spre a forma patulul 0 0 /ten. Scobitura, vagauna In mal subt
ape, unde stau pestii; gaura de sobolan, de cirtita,

la remediile care 1-ar putea lecui, etc. [fr.].

'SOMNAMBULISM sbst. C) ae Afectiune a
functiunilor cerebrale care face pe cineva sa devie
somnambul; # luntitacie 0 o$ magnetic, somn anormal care poste fi provocat, la persoanele extrem de nervoase, prin influents fluidului magnetic [fr.].
SOMNIFER 1. adj. Care provoaca somnul,
care adoarme: maul e o planta S.
2. (pl. -ere) m. ek Substanta care provoacii

etc.; tainits facuta de porci (CONV.) cmaus.) [srb. s o-

somnul [fr.].
SOMNISORI sm. WO dim. soma.

ei, ocupa un loc de frunte printre oamenii de stunt&

San literati: somitatile gtllntel, literaturii [fr.].

APARATOARE

m i nj.
SOMITALTE sf. Persoana care, prin meritele

SOMNIOR2 am. 0 d= Naos 0 0 m

sQ 0 i = TaLPA-010TEV 0 411,

= MARGICA-CtICULITI (Ps- C000) [s o m n1].

1175

www.dacoromanica.ro

SOM- SOMNOLNTA. 8/. = PIROTWA: cellalti ra-

SO R

misspelt oltva limp Intr'un !el de nemiaoare, amestecati on

0 mood

(FIi..) [Tr.].

O SOIVINORE(A) sm. Trans. Pored& data unuia

care e vecinic somn or 0 s, care nu se mai

Ba-

hia de somn: dar soma, somnoro, oe gaol Ca o vita ? vezi

de Bata oarul el mergi la Padure (RET.).

SOMNOROS,

soniNuRos 1. adj. 0 Caruia-i

e somn: dad dormi In sarbatori mars, somnoros vol ii

pests tot anal (00R.) ; oe porunceati,00coaneP zisera el, intend

In calla scnuturoll 51 zapaciti tFc-.); rE): Coma! somnoroai ne
obiamA tracopere lubirea noastra (VLAH.) ; state multi vreme
gluditor la opaetul oe armies lumina somnoroasts (gm)

O Ctiruia-i place sa doarma mult, carols vecinic

i-e somn: bursuoli somnoroci, cart ies numal noaptea din
vizunil tome.) tIrgusorul Vladenil era de-a pururea somnoros (D.-rpm? )11 Pr. ext. Lene$, trindav; care abia

se mica: la omul frumos 11 ad bine 51 cam somnuros

teziene .g

Put de petrol cu toga instala-

tlunea lui deasupra pamintului; or PUT 0

Instrument de chirurgie cu care se sondeaza ranile
$i cu care se fac anumite operatiuni
[fr.].

*SONDAJ (p1. -ale) sn. Faptul de a

sonda [fr.].
*SONERTE sf. 0 Sunetul mai multor clopote puse In miscare in acelasi

timp O Totalitatea pieselor, rotitelor, etc.

dintr'un
ceasornic
care fac ca
ss sune
ceasurile 9

electrica, clopotal

'

Fig. 4529. Sonde..

electric
Our cLoroTRL 0)

(RET.).

2. gOMNOROASA Sr., 0 Plants

Fig. 453o.
Sonda marina.

4531) [fr. s o n -

cu frunzele acoperite cuperi as-

nerie].

paroase intre aripi (Laserpitium

prutenicum) (
4527) : de on

cite 4 versuri $i urmate de alte doua

de cite 3 versuri, supuse unor regule

pri; face flori albe, dispuse In

umbele, $i ni$te fructe ovale,

*SONT (pl. -ete) m. , V Poezie de

14 versuri cominsa din doua strofe de
speciale, in ce prive$te rims [fr. s o n -

doarme oopilul, soaldA-I on atroh sau

on
51-1 IA de plInsori (GOR.) ; sa nu
mai mAninci din bucatele oe ti-a Herb
baba, pentru cA -s ?acute on = (EMIN.) ;

13 e t].

*SONOMETRU (p/.-tre) sn. ) In- al

strument de fizica cu ajutorul caruia Fig 453x.
Sonerie
se studiaza legile vibratiunilor coarde- electricA.
for sonore $i se masoara. intensitatea

onlege o posh de .0, pe care o Herb

la un be on o yacht de lapte duloe

(cRo.) = PIDQSNIC 2 =
zrdEowciA 0 91
CAPTAL4N-

unui sunet (A.

4532 [fr.].

*SONOR

NBGRIT.

adj. 0 Care

SOMNOROSTE sf. Starea

celui somnor o s, piroteala,

produce un
sunet prin vi-

Fig. 4527.
Somnoroasa.

somnolenta: drum e1 voluptoasa

a limit (EMIN.).

SOMNULFr (p1. -ate) sn. dim. smut': pint atund,

Dune annul id In poala dadel ai trage un . bun (ISP.).

tuburi e,

11

niste tuburi
cu peretii tar;

0 SOMNUROS p. sommaos.
*SOMON sm. )0.

Fig. 4532 Sonometru.

$i care dau sunete, end vibreaza aerul Inteinsele 0 Care suna tare, cu putere $i armonie,
rasunator: nn sits
o fantara ..11 Din care
rezulta un sunet: vibratiuni e Se zice des-

Pete de mare, de
unde se urca ill null,

$i a ciirui came, de

pre timbrul unei voci sau unui instrument, foarte

coloare ro$ie, e grasa,

hranitoare $i foarte
gustoasa (Salmo salar)
452'4) [fr.

brare : corn

patrunzator sau care se aude de in distanta 0 4414.

Film

Fig. 4528. Somon.

consonantele
b, v, d, z, e, I, care se rostesc Inchizindu -se aproape

saumon].

SOMOT sbst. Trans. Ban.

Min cinematografic In care personagiile

vorbesc $i cinta c2.7 Consonants

Catifea [germ. S a m-

m e t. cu pronuntare dialectala].

cu totul gura [fr.].

*SONORIT4TE sf. O Insusirea a tot ce e so-

SOMOTEIU sm. scSt. w sosnr2.

*SON (p1.-nuri) sn. Sunet [fr.].
'SONATA (pl. -te) sf. J Compozitie de muzica
instrumentals, alcatuita in trei sau patru buca.#
de un caracter $i de o miscare diferite: , de Beetho-

nor: ...a nnui piano;

place dumitale (ao-vo.) [fr. < it.].

`SOND.O. (-dez) 1. vb. tr. 0 A cauta sa afle cu

ienicerii In locul pustii: ce to -ae mantra en cn sopa, men

ven, de Mozart; Marloara Imi olntA la plan sonata care-ti

ajutorul sondei adlncimea unei ape al carei fund

nu se vede: un rlu, coasts marl' 0 gull A cerceta
diferitele straturi ale unui teren cu ajutorul sondei;
(0: torenni, a cerceta de aproape, cu bagare de
seama o afacere, Inainte de a o Intreprinde
A introduce un instrunient anume. In interiorul
unui lucru, spre a constata ce se all& Inauntru sau

de ce calitate este dincolo de suprafata .1

In chirurgie, a cauta at -si dea seams de starea
unei rani, cu ajutorul unei sonde introduse Ina-

untru 0 A cauta s& afle, sa ispiteascti gindurile, intentlunile cuiva.

2. vb. re fl. A cauta sit-0 dea seama de starea de
spirit, de dispozitia In care se aria [fr.].
*SONDA (p1.-do) sf. C.) Instrument alcatuit din-

tr'o sfoara lungs, de capatul careia e atlmata o

greutate de plumb, cu care se masoara adincimea

marl, a unui Mu, etc. (1 4529 ; clnd se mascara
adincirnile marl, sfoara e Inlocuitli printr'o sirma
solida ( 4530) 0 old Sfredel mare cu care se

gaure$te pamintul spre a se recunogte natura

straturilor terenului sau cu care se fac puturi ar-

anrului; sulletul lui gases un !ar-

mee In... glasul ei ourat, on sonoritati de orlstal (VLAH.)

0 Proprietate ce au unele corpuri de a reda mai

puternice sunetele repercutIndu-le [fr.].
SOPA (pl. -pe) sf. Bits scurta $i groasa, maciuca garnisita la cap cu her ce purtau odinioara.
vremea lenicerilor I (ALECS.( [tC. S o p a].

0 SOPON... op- sAPQN...

*SOPORIFIC 4. adj. Care are insusirea de a

2. (p1.-ice sn. A Substanta, medicament care

provoca somnul: mama a

provoaca somnul [fr.].

*SOPRANO sf. j 0 Voce obicinuita, subtAre 82'51

5i inalta, de copil sau de femeie 0 Voce stu-

diata, capabila de a executa arii maxi $i grele ca.

factura. 0 , IelenA, voce mladioasil, volum rule,
dar dulce, cu Intindere lesnicioasa In registrele de
sus, pin& la do $i chiar no 0

itrioa, de asemenea

placuta, mladioasa, dar de un volum mai maricel;

este votes preferata pentru aril $i romance

dramatics, voce cu volum mare, viguros In re-

gistrul central, mai totdeauna lipsit de acute superioare 0 Mezzo

sr MFAZO-SOPRANO [it.].
0 SOR' sbst. Trans. Maram. (BUD.) (VIC.) (CONY.) (BRL.) =

SORICMI: Tiara manInca , BAtrIna de co i-e dor (eft.) [lat.

sub er plutii"].
t SOR2 pp- soRA.

SORA., j SoR (pt. surori) sf. 0 Fata nascuta din

aceea.$i parinti sau numai din acelasi tata on din

1176

www.dacoromanica.ro

ginere, de mireasi = DRUSCA

SORBESTREA sf.
Plants jerboas& cu rizomul gros, lemnos si tulpina vIrtoasa, ramificatA SORIn partea superioara; florile, de coloare purpurie, SOR
shit dispuse in capitule ovate-lunguiete (Sanguisorba of ficinalis) ( 4535) [comp. it. s o r b a strella].
*SORBET (pl. -ete) sn. 2 Bautura racoritoare,
aproape inghetata, preparata din zeama de fructe

bate' eatre lemele: soro, de la mila lui Dumnezen not

cite putin din lichid: sorbea dintr'o oeasoil pe care o tines

sit ne tie wan (use.) 0 Tit lu ce se da calugaritelor

sau pe care si-1 dau maicile Intre ele 0 de earitate Pe- CARITATE0 F on, la fel cu, Inrudit

Pe iturgaini nloiorului (OLVR.) O A bea pina nu mai

ramble nimic: &UM sorbea mat de prin balti ci iszuri,

aceeasi mama: =chilli 41 ginerele de pre nepoata tea dintlin vor pntea /118 pre donA snort (PRV.-MB.); blase Traian lector
Mina,
de gullet pe Adrian, nepot de son al sun (N.-COST.);

care e nascuta din aceeasi parinti; viirega, nascuta din acelasi tats si dintr'o mama deosebita
sau din aceeasi mama si din alt tats; enrori de lapte,

care au supt de la aeeeasi

dais. 0

de mire, de

Soro, termen cu care

ne adresam unei fete sau femei, In semn de prietenie sau de dragoste frateasca; adesea lntrebuintat si de barbat catre nevasta: Intro zi... zise barn'avere eopii; sit mergem pe cimp, st ce vom gasi, aceea

Cu: avocatni Panaitescu a mineat o atria de bitaie sor an

moartea, din care nu se stie de-o scam (DLVR.) ; If fAgAdni o

0 Se ziee
despre unele lucruri can au aceeasi origine: limba
/atria de blitaie, sore en moartea (lop.)

si licheuruni alcoolice: Ahl tnibure-1, Doamne, impusnl

SI limpede-1 vinul oprit de profet (case.) [fr.].

SORBI (sorb) vb. tr. 0 A bea ceva tragInd putin

on amindopa milnile (VLAN.); toti sorbeau sad iscusitA

turd (NEGR.); bunico, zise domnita, ad sorb si en o Bora de apa

de se sbateau pestii pe nscat (ceo.);

un ou 0 A inghiti: plimintul s'an desfiteut... si 1-an sorbit de yin (oos.);
si spa se repezi nilprasnic
si mai multe nu toLve.) ;
(1): se nits la dinsul pared sa-1 SOSTbi on privirea esp.)

on limba italianA; toate limbile romanice shit

limbi-surori; de Bute de ani, cloud tars enroll... Moldova
noestrd pi Valabia... se MO Ili se manilla Intre dlnsele

O A bea dintr'o inghititura: eram irumuSied In Pe-

mac

Dundrea... soarbe 120 de Mari (VLAH ); In curind si el apare

roman& e

Se zice si despre unele lucruri asa de

strins legate Intre 0e, Melt se pot asimila cu niste

surori: picture si sculpture slut

venea

sA mA sorbi Inteo lingua de spit (GB.)

(OW LINGURA ) A trage In sine,

a absorbi:

pe-orizontul anrit, Sorbind rena diminetif de ye cimpul Inveizit (ALECS.) ; Undra Elena sedea seam is iereastra si sorbea

surori In legatura cu adj. pos. mea, ta,s a,

se Intrebuinteaza mai adesea

cele dintlin raze ale soarelui (ON.) ' vorbele, onvin-

dond ante

tele cniva, a asculta cu multa luare aminte, cu mutt

interes spusele cuiva, ca si clnd ar voi sa le ab-

forma sore: soru-mea, sorn- ta,

corn -sa; la gen.-dat.: surorii-

soarba: sorbeau vorbele on atita sate, ...ea mai neon as mimes din ale Inviitiltura (my.); o fetitti Imi sorbea ouvin-

tele (DLVR.) 0 # A slei, a seta (de locuitori : Dacia,

m(e)i, snrori1-1(e)I, surorii-s(e)t,

alaturi de sore - m(e)t, sore - t(a)i,
sorn-s(e)i: crainl tivedulni. end an
merit, an lint diatA de criiie sorusei, care este aonm vie (NEC.) 0
SQRA-SOARELIII FLOAREASOARELIII (D SOR- CU -FRATE, plant' cu flori galbene-

dell

linoi,

dnpd atItea razboaie... sorbita sl /Aka an lost (LET.) [lat.

vulg. *sorbire

etas. sorbere].

SORBITOR adj.verb. SORB; si sm. Care soarbe:

era nn paten ran, turbat si mare .0 de singe asnpra creptinilor

(NEC.).

Fig. 4533 Sor-cu-frate.

aura, despre care poporul

crede ca o poarta hotii in sin, cind se due sa lure,
spre a-i hen de a fi prinsi; numita si ciormoiag",,

carpena", scrab",miaza-noapte", etc. (Melampyrumnemorosum)E 4533) [lat. soro r, -o r i s,

p/. sorores].
SORB' sm.* 0 Mic arbore din fam. rozaceelor,
cu flori albe, numeroase,
dispuse in corimbe marl;
fructul carnos, oval sau a-

SORBITTIRA (pi.-turi) sf. 0 Faptul de a

sorb i; cIt se soarbe dintr'odata: SMIti
nn lel

de .0

II trim si -1 tot misca din toe ow.); dual prima 0.

de yin, singele se urcii user in obrazul doamnelor (0.-ZA AF

am sit.., bean tot vinnl dintr'o

(DLVR.)

I Trans. X

Zeama, minoare lichida, udatura: ...somas ...11 se

dA... numai pine si sare.., rar undo ci putinit .0 (MAR.).
SORCOVA (p1.-= sf. Betisor sau ramurica

verde de mar, de par, de tires sau

de prun, impodobita cu flori de hirtie colorata, cu beteala, etc., cu care

umbla copiii, pe la casele oamenilor,
In dimineata de Sf. Vasile, urindule ani multi si fericiti; instimp Ece

proape globulos, e brun-gal-

buiu cu puncte albe; creste

prin padurile din regiunea
deluroasa (Pirus torminalis) ( 4534) 110 =SCORXISDE-MXINTE [lat. sorbus].
SORB' (pl.-burl) sn. C)
Viltoare, virtej ca o pilnie,
unde apa se duce la fund si
de acolo revine la suprafata: data a more o female si o

copilA sA spele Ilnd Is nu Jaz In

Fig. 4534. Sorb.
eoparcd, si onm spolan, ~ni le-a
sorbit IVOR.); m'am entundat pentru totdeauna lute=
otunplit (SAD.); .411

marilor, a) locul unde se aduna

Fig. 4536.
Sorcova.

toate apele din lume (BEL);

b) flint& mitologica care

soarbe marea: ~n1 marilor

e acela care sorbeste mares,

Fig. 4537.
Copii umbl)nd cu sorcova.

rostesc urarea, 1 ovesc usor cu sorcova spinarea a-

celuia pe care-1 felicita; datina aceasta e raspindita. numai In Muntenia ( 4536, 4537): la e rapine

odd din cite ape se versa In mare

a'ar Inneca 111111138 IVOR.)

4.1 pamintnini, a) mijlocul

pamintului, buricul pamintului, pe unde to sco-

sil-11 lase copileall... eA ramble en icoana Nasterli sl en soncove la Annl-non (ISP.1 [s 0 r c 0 V i].
SORCOVAT
soRocovAT.
SORCOVEALA, SORCOVAEALA (p1. -ell) sf., SOR-

marea care, dupa credinta

poporului, desparte lumea
noastra de tarimul celalalt

sorcova.
SORCOVI (-oveso), SORCOVAI (-aeso) vb. tr. 0
Auracusorcova: rostind onvintele acestea ci lovind

bori pe ceea lume (vas.); b)

CS o r b 11.

covanT sbst. Faptul de a sor coy (A)i; urare cu

Fig. 4535. Sorbestres.

o SORBEALA (p/.-en) sf. Maram. X = SORBI-

TVRA : in weste nona silo...

(BRL.) [s o r b i].

nn-i iertat eft manInce

Incetisor cn sorcova pe eel de malt, ale ca-i sorcoveso sau

sorooviteso (MAR.) 0 F A bate, a lovi Cu un

Ii

bat: me-

wl Intones biciul 61 o sorcovea on codiristea de corn (B.-ALB.)

[bg.survakamii].

1177

www.dacoromanica.ro

SOR- soRcovIT er soacovEALA.

SOT
,

SOH-CU-FF(4TE mr. tioa.A.

SOREAN sm.,

SORE4TA (p1. -ete) sf. rem =OBLVT

[s o a r e].
*SORGTNTE sf. Izvor; oblrsie [it. s o r ge n t e].
SORT (-reso) 1. vb. tr. A expune la soar e, la
actiunea razelor solare: oind pillegte soarele, le mat
mate alts! (alunele) de le Bongs

(6EV.).

2. vb. refl. A se Incalzi la soare; a se expune sotiunii razelor solare: mob Mibai etg pe Drive case!, so-

rindu-ee oa o 00111tli (6.- ALD.); vad Intenn taro, al/Wares de

graid, dot nliel 0811 80 801080 (SAD.); SIM 80 strecoarti, tar
!lothe se pun ca si se soreascA la soare load donA, trel ea011r1 (PAMF.).

3. vb. intr. A luci, a lumina ca soarele:

de Her edDat

CO OS

sent

soarele sores taLaott.)

O SORTC ser $ORICIII.

SORICA sf. Maram. Oag. Bucov. dim. scoRA. Surioara: Mote Soare stint. Soare, cine-1 mai tramoasil P"

SORTT (-teso) 1. vb. tr. A-i hotarl so art a, a-i

ursi, a-i meni: se vede cA 1-a lost aorta sit -el trail picatn1
(ON.); so YO(18011 sea 1-8 lost sortit 61 n'anl Oft lace (oRo.)

2. vb. refl. A se urina In pat si a se murdari (vorbde copii) (R.-COD.) (comp. SOARTE 0).
SORT pm SOAR= .

f SORTAR sm. X Cel ce a tras la sorti (pentru

soRT4q sm. Care e predestinat de soarte, ca-

serviciul rnilitar).

ruia i-e sortit ceva: pe robit acestea, Ii mortii, dual o-el

stropeau on yin pe cap, Ii ucidean

nlnd din fir in pAr toate cele ce an as i se Intimple (MAR.);

copilul a'a niscnt intenn teas bun, (nrsitoarele) prized
^, de bine IMAR.) [S o art e].
o SORVICA (pl. -oe) sf. Ban, dim. sortA: o
so-

rioara I vino-mill la moan, cA sot on e pros bine de tine!

(TICH.).

0 SORURA (p1. -role sj. dim. spRli.

'SOS (pl. -sari) sn. X Zeama preparata cu sare

4, COADA-SORICD-

LULDI = COADA-$01iIMM171.

SORIOARA = SURIOARA.
*SORITA (p1.-te) sj. +++ Rationament alcatuit

dintr'un Sir de propozitiuni, asezate astfel ca atributul fie-careia din ele sa devie subiectul celei urmatoare [fr.].
SQRLITA (pl.-to) sf.
= goRLITA.
t SORO4CA (p1.-ce) sf. O Punct (semn de in-

terpunctiune) 0 t Pauzo. (In psaltichie) t

Verset (In Biblie, In Psalm') Trans. (DENS.) it
Citatie (la judecat(i) [vsl. sr o k a].
SORQC (pl.-oace)sn. Termen fixat dinainte,
end urmeaza sit se fee& sau sa se Intimple ceva:

dar vilnd .0111 nrsnl examen sA dea, Se rindul ziva, loon'

Of tett adunati eedea (PANS); a Dune
a fixa un termen:
A88

6: drumut = n'are, end pleaca cineva la drum, nu poate

sti mai adesea end ajunge Ia locul destinat
Termen de plata, zi hotarlta. pentru plata unei
Pun , botArdso sins, Intro ei s'alcittueso

(LET.);

sume: eel on .0 Imprnmatat e dator a RIAU la .0

si piper (uneori si cu lb.mlie, untdelemn, mustar sau

alte ingrediente), care serveste st dea mai mult gust
bucatelor: Pentru un pests mare on ce

[fr. sauce].

(R.-COD.);

fan oondelul el-i dan o chitantli peewit. oa am primit de la el

4000 de let on .0 paste duct site (BR. -VH.) 0 Ragaz:

lti dan
plod mime aA gindeeti dacd to incumeti ors be
tap.) ; mai al u plod Duminecii (R.-COD.) 0 Rastimp,

interval: AdevArat, se 'ntImplA sA ziof, pe Is soroace, 01te-o

vorbA, donA, care la unit It place (ma.); povetele, blindetea,
o vorbd asprA is soroace... an gonit... pornirile sl deprInderile
zeta (CAR.) -- MENSTRUATIE pl. ad Epocile

prescrise pentru pomenirea raposatilor: onto ant

de-a rindial 11 Mouse toate soroacele, on aoliva el on dad,

oa Ia morti 0.-OH.); etin od, dui m'ar omorl pe mine, mi-ai
Inca Nora la soroace, in loo sA-mi fad pomand (CAR.) [vsl.

suroku].

as -1 giteasca

(ALX.)

SOSI (-osesc) .t vb. tr. A ajunge pe cineva din

urma: hodiniti, cA vA sosim si no! (vino.); instate, omit,

inainte on Dnmnezen, cA-1 aosim pe Moe Malan (DLVR.).

2. vb. intr. 0A ajunge 1a locul de destinatie, a atinge tinta calatoriei: dA Dumnezen de vine si drilrato

de noapte ei el tot on mat soseste tweed, ba nici de sat nn se

ample

(RET.); pinii a eosin hatmanul... Bogdan -VodA an

trecnt Nistrul In ceasta parte (0FLAJR.); trennl a sosit en In-

ttrziere; mi-an swift banit de -acasA 0 A vent timpul,

momentul: olnd Ii sosi ceasnl, abia apnea aA nasod el InWAIL pe InapArat... (DLVR.) ; Idle timpul ml -a eosin, Timpul
de clistitorit (ALECS.P., A deveni dupti oare-care tre-

cere de timp, a ajunge Intr'o stare oare-care: lutelegind Ia ce slAbloinne an sosit, biruit Hind de Lei (at.-cost.);

Rea an sosit Despot-Vodll la mat mare perire 04.-COST.111

A-i ajunge, a-i fi de ajuns: nn Roses Int Stefan-

(LEO.-CAR.) ;

la ., mogul se duce on dobinda, cum am vorbit

data

Da soarele-t rtispundea': ,,sor1ca to I" las.).

0 SORICEL sm. Ban. numai in

[s 0 r t].

(VLAH.)

SORTT ( -teso) vb. tr. si intr. A meni, a ursi: (nreitoarele) incep pe rind... a . soartea noulni nAsont, spu-

Vodil ale sale sA is Sind ce, de ldcomie, cele ce nit era a lid,
Inca vrea si le ottprinda (01t.-UR.) [ngr. viit. othate < cuiivo].

*SOSTERA (p1.-re) sf. 00 Vas In care se pune so-

sul [fr. sauciere].

SOSIRE sf. 0 Faptul de a sos I: Y. cArntel on

pine neagrA, ennetul goarnei... slot primite on o maze bnOink (IRO.) Momentul, timpul end soseste: voin
II acolo is a trennlni; la s primilverli.
SOSTT 1. adj. p. SOS;. Ajuns: vdzlndn -se Bator

Jigmond, Donuml de Ardeal, 0,0 la bAtrInela (s.-coar.).

2. sbst. Faptul de a sosi; bun
urare flicuta

celuia ce soseste din drum: Bun , Irate Miami!, I Bine

Menai ea venial

'ALECS..P.).

tS9TNIC SM. 0 A4 Capitan (la Cazaci): Duca-

SOROCEALA (p1.-ett) sf. 0 Faptul de a S 0o c i Trans. (Boo.) ah Citatie.

SOROCI (-oceso) vb. tr. si refl. 0 A (se) fixa un
termen; a (se) hotarl ziva de plata: zina Judecasii 1

Pada... an ales din capete dintre dinen el an pus giudecAtorf

01 poloovnici 01..1 (NEC.) Mold. Strajer: stiteam In

Inaintea judecatii, a da un termen de Infatisare

A ursi; a meni ce trebue sa se Intimple cuiva
[s o r o a].
= COADA-$0Ao SOROCINA (pl.-no) sf. Ban.
RECELDI [lat. (cauda) sorlcina].
SOROCIRE sf. Faptul de a soroci

pines pe tot', nimen1 nn vole as elute pe u1 sAn (eAtc.); 11

met rIntean pe sub mnstatA..., tar mie imi cam clan nand
miet gt noentott miel... vil
t Prieten: o
tisra
pare oil nn yeti antes acestea as le tocmiti (VARL.) 0 Barbat (111Slirat): Stetanida atlindn-sti atone ritmasA saracA
do .411 ei (DOS.) # Unul din cei doi casatoriti

ui -s biltrin el nite-f cake grea (a.-coo.).

rote den learn si nthical (PAL.) ; eA va lnielege cum... an barbatul an mniarea vs as hicleneasod pro sotn-ado on otravd

A (se) hotarl (Intr'un fel): nn mai tin mince onm e'a

soroolt clistitoria tinerei fete (DRo.) 0 t Trans. A cita

11

0 zt Infatisare (la proces): shit snit ea merg la o

BOROCTT adj. p. SORO0I. 0 Hotarlt, fixat:

soalnd sins 11, doses pa Metal oioban la spinzurdtoaro

(It- COD.); a sorts lntr'o carte, din care on se poate *terse
niof o litera, oil azl a 0). !Menai (BR.-VN.) Unit,

menit.
t SOROCOVAT, soricovAlr sm. op

Inv* (ato.); Aida 88-1 !coati incipatinatniai batrIn... glirgilunil din cap, ariltIndn-1 intr'o sari on torsi) plin de sor000veti (ORIG.); clod to duces! on un sorcovAi In plaid,
onmpdrai tit putaal educe in spate (SAD.) [rut. Soro-

0 SOROREA (pl. -role) sf. dim. soRA.

SOT sm. Tovaras; Insotitor: In spaima co stA-

(barbatul sau nevasta): mniarea oarea at dat into .dede

= PARPIEEC) numai dealt sit mergi sit adnof

.011 plipucnini Astute (RET.) (Numb) on ~, care

(PRV.-LP.) 1

se poate Imparti exact cu 2, numar pereche; (nnfiril , care nu se poate Imparti exact cu 2,

mAr)

SPANT: nn
sorocovAt nemteso plAtea tate pe Iona dascAlnIni, ca ad mA

kove6 ].

preajma oirligelor on a leaei toatd noaptea, nr nedeslipit,

ascultiod povegti incete la font de glitele (BAD.) [rus.].
SOTNIE sf.
Escadron de Cazaci [rus.].

numar nepareche: as on lad pasta, nioi

onA

ro$11 lard ",

cA nn -i bine (00R.); chid Duna onAle sub cloecil, nn le puns

on , of tars =, as iasA din toate pal (Goa.); , on tar'

de (...)1 jot In care unul trebue sa ghiceasca dee&

nureirul obiectelor tinute In pumn de catre cela-

lalt shit cu sot sau fart sot [lat. so ciu s].

SOTIE sf. 0 t Tovargisie: ei 'mblarit amindoi In

t Tovaras, tovargisa: asociat: Ellottabal.:t
1l

(DOS.)

1178

www.dacoromanica.ro

eau ales d, is Imparatie pro Alexandra, Hal mai into a varnsiin (N.-COST.); cola OS va da altuia arms... acela re va pedepsi
ea nn ncigatorin.. pentru eft se ohiama ././ Cu dine' trov..me.);
Asa Maine se 'nsoara, dupe own $1 trebnia, $1 o neves% burnt
In

case -51

la (PAWN # Pereche casatorita

(bgubatul *i nevasta): fiesi-ce

Ce se sloe bArbatul
(PR.-001f.) Femeie In report cu barbatul, Cu sotul ei, nevasta: El chid vrea sa-$1 is , Nu
el mnierea

canal begat's, C1 de vrednioie 'ntreaba (PANN); 0: calla

salt placA tie, Tara nu alters 0 t Sot, blirbat [S 0 t].

SOTITRE sf. Tovartisie; societate [s o t i e].

SOTIOARA. (pl.-re) sf. dim. soTIE. Nevestica:

end II vaznra... en o

lerie indigena format In Algeria

spahi].

0 spATE, d /NAME sm. Ban. Mosier: an auzit eft la SPA

Mdidan ar li un spaie begat, on mimes Dales (..ua.); acolo biles mai

bine undo nu se tame eel slab de eel
tare, nici sateanul... nu se sparie de...

spahie mcm.1 fsrb. Sp ahij a].

SP.E.L.IMA (p/.-me) sf. 0 Fri&

grozava, uneori neintemeiata.,
ce cuprinde deodata pe cineva:

intrase seems In paglni $1 nn mai

de-1 ridean vi stelele de !ramose',

II primirli en mare buourie asp.).

Pates nimeni sa-1 opreasca din NSA

SOTIOR SM. dim. SOT. Barbatel: Imparateasa ra-

odaii tin econ silt de cindat, !net

sesame naval' 'aria In anima mea (ON.)

mase Incremental clad le yam

ail USP.).

*SOVIET (pi.-ete)sn. 0 Comitetul executiv, reprezentant al pro-

USP.);

glasul men trod Intro peretli

Intr'o noapte, faelndu-se

In tabara

lor, an dat toll oa oils Is podul oe-

letariatului si soldatilor rusi, in

tatii

urma revolutiunii din 1917 [rus.].

(M..COST.);

ti-ai Mont

*sovrpTic adj. 0 Privitor la

soviet: regimul .
SOVIRP, SOVIRV SM.

4541) [fr. SOT-

en (enclose ca numai

de geaba (CAR.) ; amindol

Sp

igl !keen orace, ea de spaima unni

iu.

trasnet tvuati CD Pr. ext. Cel ce produce spahna.

Plan-

oltiva RIM._ se paean de etrengar11 vi ajunsesera a II spaima

mahalalelor (1.-GH.); pe-aiei 51-8 Intim pod Peste bunko
blitzlnul $1 nebirnitul Sinn -Page, seems orestinatatil (vual.)

ta ierboasa, aromatics, din lam.

labiatelor, cu tulpina paroasa. si
cu flori rosii-purpurii, rar albe,

[lat. sp as m a< gr.].

t SPAIM41. ( -mea) 1. vb. tr. Ban. A baga spaim a In cineva, a spaiminta: eel Indracit... as nn eel'

reunite In mici spice oblonge sau

cilindrice; numita. si solovIrf",

,solovlry ", etc.; e foarte Intre-

talent ran $1 sernav la bagel* as spaimeze 01 as sminteasok

buintata la tars pentru boitul

lInei si oualor ( Origanum vulgare) Fig. 4538. Sovirf.

( i 4538) .--PALARIA-ctictiLut

srb. suhovrh].

SOVIRV.ArtITA (pl. -te) sf. 4 0 Planta ierboasa, cu flori

galbene dispuse

In panicule ter-

gloats oamenilor (pay..me.).

2. vb. refl. A se spaiminta, a intra spaima In ci-

neva: cum an lntrat Sardarial In visterie $1 an vatint pazA

de aliment, e'an spaimat etiutoarea de vine a as fire (M: COST.)
[comp. si INSPAINA].

t SPAIMAT adj. p. sPAiM.. SpaimIntat: on avean

nice o putere Cassel, name' ee erau de perire spalmati

(M.-COST.).

minale ; crests
prin paduri si pa.suni umede (Hppericum guadrangulum)

SPAIMINT.4.... PP- DispAnstwra...

SPALMiNTOS adj. Care Inspaiminta: vremea

Inchisa zamisleste visuri spaimintoase car.) [S p

+spaimInta].

1moS

spArmos adj. 0 Care baga spaima In ci-

4539) 70 Planta

neva, care inspaiminta, inspaimIntator: ace rein

seza te In capitule

(D.-ZAMF.)

ierboasa, cu flori
galbene-aurii, a-

(LE).); rotes o pereche

Atila... (avea grain' groznio si
de ochi spaimo$1, de of fi zis ea era treaba pe moarte de om

face ceaiu care,

Fig. 4539.
SovirvarilA.

dupe credinta poporului, e bun

0 Care-si face spaima, sperios: eel .

SPAL.A. (spill) 1. vb. tr. 0 A curata de murdlirie

Cu app, cu lesie, etc.: - ruble, vasele, soindurile; a-e
nilinile de cove s.
cape, milnile, obrazul; a-al

la vlrful tulpinii;
cu aceste flori se

Fig. 4540.

Sovirvarill.

pentru durere de pIntece (Inula britannica) (n]

4540) 1 -= VDMECEA [SOVIr V].

MINA OO C) ; 0: o mina spelt pe alta Pr- MINA ; F

Patina sw rtrriNA I C) A purifica: botezul ne spalA

de pacate 0 A pedepsi, a razbuna:

insults 0

ratlines, ocara,

A trece alaturi (vorb. de o spa), a

SOVON, sAvoN, ZOVON, zAvoN (pl. -oane) S71.

scalda, a uda: pe drama-1 lung... Dunarea opals trot Imp/tacit, vase regale $1 doua principate (VLAH.).

nn seven alb transparent .6EV.); tiara feoloartt se aratti...

on aburosul zovon de Malin woos.); Minerva, onm o vlizu,
II dote nn zovon... pests oare-1 pus o onnuna de sum (ISP.) .11

$i sapun, etc.: a se ,- Pe mlini, De cap, pe obras; Domnul,

Val (in spec. de mireasa): fata mirese1 a acoperld on

Trans.Bucov. Giulgiu

(MAR.)

[comp. gr. a6[3a1.0y

> bg. savant, rut. s av an giulgiu"].

SOVONIT; sAvorm, zovoNIT, zAvorrjT adj. =

/NSOVON1T: Pe o vale cotita, Vine vulvas zovonita

ghicitoare despre testa. ".

0 SOVULCA = suFuLa.

(PAMF.),

0 SPACVL (p1. -ale) sn. Ban. Trans. (1) = rE2

0 Bluza: Vinde-o vacs 'fun vitel $1-41 is poale $1 os
(MAR.) Corset

(BUD.)

[s p A t c e 1].

SPADA (p1.-do, speae) 51. W Sable (in spec.

late, cu dot% taisuri): scoateti spada el jurati, Din a
noastra duke tare Dusmanul strain sa plea I
0 ws. PESTE-CU -SPADA er PV$TE 0.

(ALECS.)

*SPADASTN sm. 0 Cel ce cauta pricina, ca sa.

se poata bate In duel 0 Cel platit de cineva ca
sA omoare pe altul In duel [fr.].

0 SPARIE

ler SPAM.
Cavalerist Turc: own an Inserat,

SPAHTIP sm.

an $1 Semis vr'o 100 de spahii de 1-au etrejnit lmpregiur poste

neapte(o..cosT3; epahiii Inaintael spre a svelte nAvalirea

ealarimii romans (ek.o.); Spah111 din aortae se 'ndeasa grabit SA-1 dee 'damn (cogs.) [1C. sip a h i; comp. si srb.

spahija].

*SPAHTLP sm.

iG

Soldat dintr'un corp de cava-

2. vb. refl. 0 A se curata de murda.rie cu apa

darn' ce Infra In spatarie, as ee sPele, boierli ramln de se

spala In divanul eel mio (LET.); : a se

DO mile de cove

pr. MINA O C) 0 (p) A se curata de o vina, de un

pleat: nu ma spat de el niel on apele oltnlui (ZNN ); nn 30

spell nioi on spa Daniel (zoo.) 0 F A se Pe baste

(de eve), a se sterge pe bot, a-si lua nadejdea de a
(re)capata un lucru: to to spala pe buze

0 A-si pierde
coloarea (la spalat sau alt-cum), a se
despre avere l (ALECS)

decolora [lat. *exp ellavare <e x-

per-laVare].

o SPALACANIE

R SPOLOCAN1E.

SPALACI (-Acorn) I. vb. tr. A s p A-

1 a ran, a strica prin sp&lare:

cams-

vile.

2. vb. refl. 0 A iesi la spalat,

pierde coloarea 0 Pr. ext. A se ofili,

a se vests i; a capata o fag searbada.
SPALACIOASA (p/.-se) sf. 4, 0
Mica plants, cu tulpina si frunzele paroase, cu flori galbene, dispuse In mici
capitule ; crestepe locuri nisipoase si ar-

542..
Fpttaciig.to.A

giloase;numita si cel-perit", cruciu

lita" sau petimbroasa" ( Senecio vernalis) ( (34542)

11

O --cRuchnITA0

1179

www.dacoromanica.ro

[comp. it. sp elite cios a].

SPA- srALAciT adj. p. SPALACI. 0 Ie$it la spalat,

SPA

Pr. ext. Searbad.

spALACITERA (29/.-tnri) sf. 0 Lucru s p &tacit C) Ape In care s'a spalat cineva sau ceva:
decolorat

ele

vizuri... spilacitnra ce mai ramasese in baia uncle se Im-

zele triunghiulare, cu flori verzi, dispuse In ghemulete, ce cre$te pe daramaturi, pe gunoaie, pe linga

stlne, etc.; numita $i spanacul-stinelor" sau iarba-Infainatit" (Chenopodium bonus Ilenricus)

4546) ...-PORCESC, plants,

cu flori verzi, ce creste prin

daramaturi, pe lInga zidurl,
etc., numita $i buruiana-debuba-rea" sau talpa-gl$tei"

bliss argatnl am) a F Vin prost.

SPALAT 1. adj. p. sPALA 'Pr or NESPALAT.

vaselor, rule2. sbst. Faptul de a (se) spate.:

lor ; dnyA , merg on totii in spatArie si, sezInd la rIndnealit,
le di cafea (LET.).

(Chenopodium hibridum)

SPALAT9R I. adj. verb. sPALA *ism. Care spa-

4547 0 ....-SALBATIC, plan-

tA cu frunzele romboidal-ovale, cu flori alburii dispuse

In ghemulete; numitit $i pi-

IA; eel ce spala.

2. (pl. -toare sn. Bucata de pInzli., cirp& cu care

se spalk vasele.

SPALAT0ARE sf. Vas, lighean In care se spalA

ceva: &mit spalare, Iereste sA nu cued san sA pine atara
den

(pay..1.1p.).

SPALATOREASA. (pl. -ese),

-te) of. Femeie ca-

SPALATORITA (p1.

re spala rufele

[spAlAtor].

SPALATORIE

i
Incapere
dintr'o cladire,
unde se spala ru-

sf.

4543
O Stabiliment un-

fele

ciorul-caprei" (Chenopodium album) [ngr. anciviatt,

de se spala rule

srb. bg. span a k].

[spAlator].

SPANCA (pl.-cc) 81. 4l Varietate de oi, rezultata din Incruci$area oilor tigai cu cele de rasa merinos, importate pe la Inceputul secolului trecut In

SPALATI.TRA

sf. 0

Sp alat ul ru-

Fig. 4543. Spalatorie.

felor 0 Laturi;
de plosca,
(comb)
rachiu prost a Loc cu pietre $i pietricele aduse

de spa: cite pericole Intrunt... pe spalaturi, DAM unde n'are

de ce BA se prinda 'Adorn' (UR.) O p1. Rule spalate.
SPALATL adj. F dim. sPALAT. CurAtel: Impdratul, Usti, yam pe cioban, diohisit, so, on Coale nitrate
pe Mind NI cn mnstaeloara mflindti, 11 Olen al hli OSP.).

SP4.1A-VINRZA SM. F Golan: El de -arum n'o

sit mai creaza C'nn Bolan, on spallt-varza, De Resale -adus

aloe, Poole casa Ca sd -i strice

*SPALET (p/.-ete) sn. X

~e

k a].

SPANcHrU

PR-

SBANGHIII.

SPANGA (pl.-Ansi), Mold. sP4011 (pl. -egi, t-ege,

-Aid) sf. g 0 Spadtt: ne bilteam sable on sable, nansd

on spanga, piept cn piept, dar nine ne-a mai stint P (1.-cm4;

acel general... 1 -an NI junghiat cn aPaga sa (NEC.) ; au intrat
In Iasi on mare Blain si on milt& oaste, Cu spegele encase din

teacA (LE).) O Tesac; baioneta: in fund, razematA de

In tabs

Epol eta : eran numai boleri on

[fr. epa ulette].

nordul Moldovei $i In Basarabia; lira for e alba,

subtire $i Indesata pe corp; aceastk varietate de oi
e cunoscuta sub numele de spanioala" (DRAWL),
pol-spanca" sau polo$5." (E 454$) [rus. s p a n -

fereastrA, o puss& de gardist cn swum atlrnatd lingti ea (CAR.);

ION.).

deeoratii si ()liter! Cu

Fig. 4548.
Oaie i berbec spanca.

Fig. 4547.
Spanac-porcesc.

(SAD.)

asezarit dorobant on mica si on amnia

[comp. rus.s p a g a].

SPANGHIU = SBANGHIII.

(NEGR

*SPANIOL 1. adj. 0 0 -Al locuitorilor din Spania: limbo a 'a, Oaie 4 ( an/minim), oaie

*SPALIER, SPALTR (p1.

Unul sau mai

i
multi pomi cu ramurile
Intinse pe un zid, unde
sInt fixate sau alt-cum
4544 Sireag; a

spanca.: avem In tart cinci soiuri de ol: busts, oltence, carnisi, Mai si spanloale (ION.).
-;C:4
2. Sm., SPANIOLA (p1.-le) Si.
411 Locuitor, locuitoare din Spa-

-re sn.

~, a forma un$ireag.
Fig. 4544. Spalier.
a se In$irui de o parte $i
de alta a unui drum [germ. Spalie r].
SPkMINTA. ar IsispAim1rr4.
Planta alimentara, cu
SPANAC sbst.
frunze marl, carnoase, de
un verde-deschis; originara din Asia, e mult culti
forma

nia [sp. espanolo].

*SpANIOLESC adj.

SPA-

NIOL 1.

SPANIOLETE adv. 0 In
[s pani ospaniola.:vorne5te
felul Spaniolilor 0 In limba
1 e s a].

SPANT sbst.

= SPAT.

SPARANGHEL sbst., Mold.

Planta, a caret
tulpina, cilindrica., foarte ramificata, e comestibila, constituind un aliment u$or $i saSPARANGA St.

--"

nlitos; se cultivii In gradini

pentru trebuintele culinare; Fig- 4549.
numita $i sparga", sparga",

Sparanghel.

umbra-cucului" $i umbra-iepurelui" (Asparagus of ficinalis) 74549 [ngr.cnapcint]*spARCETA (p1.-te) sl. *

Planta din fam. leguminoaselor, cu belpina ascendenta,
siniple sau ramificata, cu flori
rosii-trandafirii, dispuse In
Fig. 4545. Spanac.

Fig. 4546. Spanacul-ciobanilor.

vata la not pentru trebuintele culinare (Spinacia

oteracea)

4545 0 ...-Eitiao.RzFsc

STEVIE-DE-

GRADINA SPANACUL-CIOBANILOR, plants cu frun-

ciorchini la subtioara frunzelor ; Fig. 4550. Sparcetd.

are ca fructe ni$te pasta" taxi cu cite o singura

mInta; e adesea cultivate ca plant& de nutret ( 0nobrychis saliva) ( 4550) [fr. esparcette].
SPARCUT = sPIRcui.

1180

www.dacoromanica.ro

SPARE. = SPERM

0 SP4RGA., $PARGA sf. Trans. = sPaRANOREL

[ung. sparga, germ. Spargel].
SPARGACIOS adj. Care se sparge usor,

fragil: Delete de Her s'e,n lettintt qt an pans a InIncut pe cele

de Int, spargAcioase (asr.).
0 SPARGALUT (-nese vb. refl.

0/ten. A se s p arg c, a se Imprastia,

a se risipi: norll s'au

s'a spArgalutt (ClAUS.).

sparse petreceree de la Dinn Paturicti (FIL.); nunta se spar-se qi IndatA fruntasit zeilor se adunaal Is slat (ISP.)

dose, de marginea de sus plea jos (con.); mere/ qi prin Imparatiile vecine, plod i s'an apart opincile (RET.)
A se

farima in bucati: s'au apart mate oalele A plesni,

a se crape: qi BA Mgt In ciildare, ei spdrgindu -ad oilor- CAP

SPARGATOR 1. adj. verb. SPARGE. Care sparge.

031

[lat. sparg&re].

SPARGERE sf. Faptul de a se spa r g e;

rezultatul acestei actiuni:

g. sm. 0 Cel ce sparge: 1-an pint

cilor, zidurilor ; furl prin

geamurilor, oalelor, nG
Ar/

SPARIA. er SPERIA.
SPAROS SM. r...11, Pes-

de tart (LET.)

gl() Cel ce comite un furt prin spargere.

tisor de mare, de 12-15

cm., numit si caras-de-

3. (pl.-toare) sn. Unealta cu care

se sparg nuci, alune, migdale, etc.

mare"( Sargus annularis)

(
4553) gr. civipec .
SPART 1, adj.p.SP&R-

Fig. 4551.
4551, 4552).
Spargator de
SPARGE (swig; pf.sparsei, # spate;
-nuci
part. apart 1. vb. tr. 0 A risipi, a Min- de metal).
prastia: Domnul sparge !Mut ( adu(

Fig. 4553. Sparos.

GE. 0 Imprastiat, risipit 0 Sflsiat, rupt: A lost

la mure odata S'a venit en rochia44 (PANN); 1ntr'adins
Dottrel halos ,01 ei imoase tncitt ; Opince-1 era 11, Sankt

narea) limbilor qi leaptula cugetele oamenilor cort.);

desfundatii, Dar fruntea lui de raze 'Area Incoronata (ALece.);

ate- crzmAR

Farimat in buca(i: /Mole a; so-

O Risipitor: nand .41 or MINA A).

L. sbst. 0 Faptul de a sparge: .10 geamuritor,
oalelor Risipire, imprastiere; (a vent) la ul
urgulnl, prea tlrziu, la urms de tot (cind n'a Trial
ramas nimic, cind nu mai are ce cauta acolo).
OALA

SR4RTA (p/.-te sf.

= ALFAS [fr.].

0 SPARTICkl. (-Ho) vb. tr. Oaf.

SPARTURA (p1.-tusi) sf.

SFIRTICA.

Locul unde e
s p a r t ceva, gaura, deschizatura produsa prin
spargere: nn ant viforos, venit de Mara prin spartura
nnei ferestre, trecn sueand paste capetele for (ON.); caPete nitrate de copii leseau prin sparturile gardurilor (SAD.);
will pared matt de pe delAturi se &alto, desohizlnd deodatit

ca o ss. tarsi In orizont (VLAH.) ; : pante

de nor,
o geana de lund It paves (s.-ALD.); : spashise, Dina e
mica, trebue arpitA (PANN) # Sfisietura, rupture.

Fig. 4552. SpArgAtoare de alune qi de nuci

(de lemn sculpted.
an apart pe Daoi de pre aceste locurt (m.-eosr.)

SPAS, SPAT sbst. 0

ease

Or

a semana discordia intre soli, a face sa alb&

traiu rau sau ss se desparta: se tine dupti nevestele
cniva,

negustorilor, at le spared casele, domnule I (CAR.);

n'a

apart Dumnezen doud case, se zice cind s'au tnsotit un

barbat si o femeie potriviti la gIriduri si la apucaturi A Invinge, a razbi, a pune pe fuga (o ar-

math.): Moldoveni4 odihniti, dind ritzboin vitejeqte, prea

lesne 1-an apart (0a.-ua.); Jamie n'au ispravit nice on a done
navali, en aft poatd sparge tab/ire leseasca (...cosr.) A
sfisia, a rupe: clndu-si va sparge neatine hainele de mlnle
bl va sudul pre altul, atunce at ch'amA cd acela face suctalme
mare (PeV:LP.); de va Ii apucat nestine o scrisoare... ei o va

It ars sau 0 va II apart... atunce ea dea jurtinant solute on

oartea, Ara nu celute ce 0 an apart (PRV.-M13.); V1111111111, on un-

Shiite sale, foalele le spargea, ou olontul ochii be acotea (nom);

ll A face o spartura, o deschizatura,

o gaura lovind cu ceva, a gauri: capul calve; anima
o p Ppm&

Incepu sa-1 ticaeascfs de pares oft o sd -I spared pieptul (ISP.);

: . urechile Spin, a-1 asurzi A strica, prin

lovire, Invelisul tare al unui obiect: oult, nuci,

Spatiul dintre ite Si spat&

pin& la sulul pe care std cu pieptul femeia, cind

tese: teem de la snlul dinainte ping la baste se zice spat
(ume.)
SPASUL-DRACULIII, varietate de fe-

rega, numita si spata-dracului" (Paystichum

filix mas) [lat. spatium].
t SPASENIE sf. Ispasenie, ispasire, izblivire:
Domnul nostru Isus Rastas s'au Amt., 81 izbavire a tot rodni
omenesc ()Am..);

oars de mule sit ne vie atita ss. (u_scs.)

vsl. stipasenije].

t SPASI (-Asesc) = MAU: at nu tragem Weide of

flirt de inertia bone ne vom oast (vAeL.) ; a lost... trim!/

to Ocna, uncle 51-a spasit 'Acetate !Ante ant (1.-011.); Asa
glumele et-st Bases, pared, Doamne, at intro la cilugArle

Q1 mai multe nu 1 (D.-ZAMF.) [vsl.shpasiti].

t SPASIRE sf. Faptul de a (se) spas i, ispat SPASITOR adj. i sm. Care spaseste, is-

sire, expiatiune.
pasitor.

*SPASM (pl.-me, -marl) sn. ,s Contractiune,

sgircire involuntara si convulsive a muschilor:

cine vrea ad manInce miezul,

trebue sit spared 1111C8 0 A face farlme, a sfarima in

nenorocitul Domn se svIrcolea In .,ale agontei (NEW.);

.surfle II desclestan Male (GRL.) ; rIsul nostru adesea are
cove din ~wile si crisPatia unei dureri (VLAH.) [fr.].

o IAA A intra Intr'o casa strains, stricind usa

zat de un spasm: se porn! deodata la un rid

alune, misdate, amburt;

bucati (vorb. de un obiect fragil) : as un seam, o sada,

*SPASMODIC adj. 0 Ce tine de spasm; cau-

sau fereastra, on descuind cu chei potrivite, cu

care Ii sbnciuml tot truant (ALECS ) ; degetele se prindesn de ooarde on

gea, azi la unit, 'Mine la WM' (R.-COD.) A daranna, a

spasmurilor: meat-

gindul de a fura: era Inhaitat on o ceatit de hog pi sparnarui, a doborl la pamint: sparge-voiu besereca aceasta

Inclestare A (D.-ZAMF.) 0 A
cement

obicinnita tdcere a familial

[fr.].

SPASMODIC.

SPAI...

sfIntA biseacti (OAST.); (1): guns omului sparge coati (Zem)

aA sparga

ISPASI...

SPAT

(p1.

a. vb. intr. A coace si a se deschide: bubd a apart.

-atria) sn. Nu-

se spaced adunarea, Imparatul vedi is m1lloo M zise ou grain

Cam poruncitor ()SP.1; huge lumea paste Thmare, e'en apart
o multlme de sate u.-lou.); hors as sparge: Ira plbouri multimea se 'mparte pe carltri (VLAH.); abia aproape de Mutt se

tor substan/e

3. vb. 're fl. 0 A se risipi, a se Imprastia: and at

Intrebuintat contra

*SPASMOTIC

51 In trei elle radica-voi ea (COR.); (Neagoe-VodA) sparse

mitropolia din Amy din temelia ei qi aid! to Iooul ei anti

A Intrerupe: unmet ea indrdznea

SPA-

A se sfisia, a se rupe: podoaba besereciel sparse-se In SPA

dares, Iasi stintul situates (Dos.); s'a apart bnba, baba s'a
copt si s'a deschis s :1 A se In capul cuiva

spitrgaluit, hors

Is ImpAratul de mincdtor ei

me dat mai mulpietroase cU 1,e-

Fig. 4554. Spat de Istanda.

tut lamelog; akar sau

do Wanda, carbonat de
calciu crlstaltzat In romboedri, transparent si In

1181

www.dacoromanica.ro

SPA_ zestrat cu o refractiune dubla.; din aceasta cauza

obiectele vazute prin acest spat apar duble OO
SPA
AA 4554) [fr. s p a t h< germ.].
SP4TA (pl. -te 1. sf. Q p Lopatica umarului,

m al doile... dvoreste la mese, clad an dvoregte cal mare,

gi el Imbracat gi on spats Inolns gi au buzdugan is mina,
la spatele Domnulni; bra al treile dvoregte Poste toad vremea (aa.-usoli Rang de boierie [gr.-biz. a1cafiagto4
SPATAR (p1.-are) sn. 0 trn Partea ridicata din-

omoplat: la acest hart on Taterii, ran s'aut ost ?Inn Gligorag Ivanenco In spats din a- stings

daratul scaunului de care se razima spatele (101

(N.-COST.); belt a giunglainlui vIrt De-

4558): soaunele area de nuo, on ,00t Inane el on rezemator

an palms an legit Prin spats de dinapol (Sams.) 0

Coapsa dinainte a boului, calului, porcului,
oil, etc., arm: luarim en not o
grasa de rimdtor strumat t000e.)

11(

OQ

Spatarul unui scaun: nn masa on

eartIbisericegti, un scan on spate fibula

Partea razboiului
(EMIN.) 0

de tesut prin care tree firele de

174

urzeala

4555 : dupti ce s'a ImpleFig. 4555.

tit on Sir de batealk, se bate en spate... Spata i vatalele.

prin care slut trecute teats Mete or-

zelii uoN.); spate gi itele lint temelia rezboinIn! (SLY.); Printre ate, printre 00, Pagte-o tap&
'mpiedecata (Is.-Bas.)

Fig. 4558. SpAtare.

0 Or' Sable late,

cu doua ascutisuri, palos O 4551i

pentrn mini tett.); Sums, stind (littera pe scaunul Inf, cuTspatam 'n Sate, on bratele 'noracigate pe seater gi on barbia pe

brate (SAD.) CD Partea hamului ce acopere spatele

calului (pa- A 2507) 0 t mai adesea sPATArtr p1.

de amlndona partite ascutita bag! Intro anima lni.

do -i tale 41 sailetill gi trueul (psv.-ma.); gi masa

Blrnele Infipte in pamInt, Inalte de 50-60 cm.,

Pre Adam gi pose... heruvini... en ", societal, ca

on toe taind, sit ptizeasca calm is pomul vletlei
SPATA-DRACULIII = SPAM:IL(PAL.)
DRAM:um.

de care se razima cu spatele ciobanii mulgatori ce

sed pe scaune", cite unul in dreapta si In stings

fie-carei usi", prin care ies oile din strung&

[s p a t e].
SPAT.A.RE4S.A. (pl. -ese) sf. O Sofia marelui

2. SPATE (pt. -ate, -ete) Sri. Cl) 13 Par-

tea corpului omenesc sau a animalelor,

incepInd de la umeri pin& aproape de
*ale, spinare, dos (A 455 7 : a purta
pe ,.; a care le
dits de m,

a Impinge pe la

4556'
;Pate.

spat a r O Nevasta unui splitar.

SPATAREL sm. Pr sPATAR,().
SPATARESC adj. 0 Ce tine de (marele-)

.'; e-

s p A t a r t CD Al spatilriei: oats arnanti spitaresti

Cu spinarea incovoiata: nn

notational lalit

tInar spinatio, Inngaret la chip el cam a-

intrarit in temnita gi scoasera pe

due de m (VLA144 ; Davit:licit nalt la stet,

lat in spots, subtire la mijloo (Geo i; a ste

nea de (mare-) spate r: n'an spitarit multa vreme

a Innote Pe ; "' In ^'"

a strings din mete; Q : on mle nu poti
indrepte lames; tu, (dine fire de lege,
dintr'ettta Imp, pre otle mete Wei elicit

(mare-) s p A t a r

al an mnrlt Iordachi spaterul (NEC.).

on mlinile la

tie oale P mom 1; parca ma strings

intent Coate gate, puss 'n

SPATARTE SI. 0 Demnitatea, rangul de

0 Localul unde se afla ad-

ministratia de sub conducerea marelui-spatar

I-a trecut

numai rece prin m (se.); (.0 F a nu 01

Fig.

end is , gads In domnescul scan, Hind tots boierii multi

Impodobiti duel cum se ouvine (LET.); aceesta gala...

4557.

Spate.

nip! on le, a nu avea nici o cunostinta despre

ceva: !noon gi mai tare sa se jure ca no stis nisi on

ale cum de-au venit ale In buzunar is dinsul (sea ; acolo

am gasit pe tovaragii mei mincind, on liniatea suiteteased a nor barbati cart Mot on ale no gtiu despre cote petreonte (GN.); dr- GHIATA
GEIJAC), INTOARCE j C)

2 D Partea camasii, surtucului, etc. care acopere spatele 0 La

cube, lnd&r &Sul Illi: seater
el dolls... dvoregte la mese... on buzdugan la mini, la le

Domnulni (on..utt.); Sinan... trim Dundrea pe la Calafet, spre

a Ina pe Mimi de pe la

use.)

11'

0 Sala tronului din palatul donnnesc: Domnul... b-

m,

clod II vdd age toga.); boierul... oind a

(FIL).

# SPATART (-Aresc) vb. intr. A exercita functiu-

If 0 Partea dindArat

a unui lucru, In opozitie cu fata": la le

slain in totdeauna ca too de adastare pentru oei ea volan sa

Intro In sale spatariel, uncle era seminal lni Voda (NEGR.)

0 lnchisoare unde se Inteninitau cei osinditi de

marele spatar: ca mime o sit vedeti gi pe nenea Dumitraohe

gi batnt is SAW (FILL
Inchls la

SPATE v.- SPATA 2.

SPATIE sf. n Trefla (

SPATOPTER SM. ligib

Specie de chefal, numit si.

11 0 tInT Spatarul unui scaun: Igl rasturna

eapul pe
lotoliulni si se sari, ea In via, tntr'o oglindi
(D.-Duo.) s p1. Protectie, sprijin: e gren a slung!
rilor (BALL.)

in sine de setae', dealt n'ai spate [lat. spatha].

,vastranos" (Mugil chelo)

+ + + +
_Fig
F g 4559. Spatii.

SPATOS adj. Cu spete late: Eroule, olnd attune

In otrata, cream gi se Mu on om gras gi voinio,

at vInios,
onm nu era altul (ISP.) ; mai s'ajunga on =Aral millocul
gi de !amnia (USI-4
surugiului (Mara, attta ere de

[s p a t e].

*SPATULAT adj.

Care are

forma unei lopatele: /runs&

4560) [fr.].

SPAT sue- SPAS.

boiu.

divan, at doilea dupa marele logofat, In Muntenia,

iar In Moldova, cu rangul Intre marele postelnic
si marele paharnic; numit si marele sau mare;
era seful armatei, avind sub comanda sa trupele de
lefegii si cele de scutealli; semnul den-nit /tai sale
era un buzdugan suflat cu aur, pe care-1 Linea In

Cu mult spatiu: el Intra Intro camera

t SPAT4R2 sm. t 0 Unul din math. boieri de

mina dreapta; iar la zile marl, purta spata Domnului pe umArul sting; avea sub dinsul pe un al
doilea spatar si un al treilea spatar, un logofat,
precum sl alti multi subalterni, numiti spatarei":

0.0 mare el demote de Oernanti... este obicein IA se Imbrace

is elle marl on baba Emma domneasca, dvorbitor, on arms
domnegti booing, on spats Domnului Intr'acele site (att.-ua.);

4-

4-

4.

*SPATION4 (-onez) vb. tr. $ A

rari cuvintele sau rindurile cu aju-

SPATAR). sm. e Cel ce fabrica spate de raz-

ingr.1.

casei;

m'am adapostit la
trasnrii, dInd din mlini gi din pibare (I.-oH.); no e priveliste mai plaonta, Intr'o Miami.)
on drumul de tier, dealt la tereastra din ...le trenului (CAR.);
castes moldovesna... eta alumna In padnri pi In ...le dealn-

4559) [ngr. arca6i].

torul spapilor [germ. s p a t i o n i er e n].

*SPATIOS adj. IncApAtor, larg,

'mad, spatioasi ei MIL (EMIN.); de ce era

care atIta tristeta In interiorul sever al aceIni caste/ on oddi spatioase el bogat mobibte P (VLAH.1

[fr. spacieux].

Fig. 456o.
Frunzd
spatulatit.

0 SPATIR, #Pamt. sbst. Trans. Plimbare; a mane,

a ea duce Is

a se plimba; n'ai dotal too, hail at pie -

oat-o is gpatir I tea,wo [germ. S p a z i e r (gang)].

sPATIRuT -nem) vb. tr.

0 SPATIFtT, OPATIRI
#i refl. Trans. A (se) plimba: En les 81 ma spathes*, Cu
bet, pats to Orem (Ig.-eas.) [germ.].

1182

www.dacoromanica.ro

'SP. Tru (pl -of) sn. () Intindere superficial&

Jocuri si lupte ce se dedeau In Roma veche pentru SPA_

petrecerea poporului 4) Reprezentatie teatrald: .-111 va Incepe on o plead lntr'un act; said de , said
tde teatru, sal& unde se dau reprezentatiuni tea -

limitata o Incapere, be 0 * Intindere nemlirginitd pe care se afla corpurile ceresti; vazsi

duh: a pinti In fk Geometrie In

partea geometriei care se cup& en pozitiile relative ale drep-

telor si planurilor, co proprietatile cilindrului,

conului gi sferei 0 Intindere de timp, vreme:
unni an $ j Intervalul alb care se afla
in
Intre liniile portativului o 9 Albiturd subtire
ce serveste la despdrtirea cuvintelor Intre ele; albitted mai groasa, cu ajutorul careia zetarul spationeazd rindurile, regullnd intervalele Intre cuvinte [lat. spatiu m, cu sensurile fr. espace

piesti cu decoruri, ba-

trale {) Pieta de mare

lete, etc.

[fr. spectacl e].

*SPECTATOR sm., SPECTATOARE (p1.-toare) Si.

Privitor, persoand care a fast marturd, care a

vazut cu ochii o IntImplare, un lucru oare-care;
a ti simple spectator, a sta de a privi numai n actiune,
Mr& a lua parte la ea: Romitnii... nu putean *

0< germ.Spatium].

mile simpli spectator( la cele ce se petreceau In lingerie,

In Austria el In tot Occidental (I.-Grl.) 0 4 Persoana care asista la o reprezentatie teatrald [fr.

*SPEAKER (cit. Railcar) sm. Persoana care, lute statiune de radiofonie, anuntd publicului or-

o laid ~fi Cl)

SPAVAD... = SPOVED...

dinea programului sau face diverse comunicari

[eng1.1.

*SPECIAL I. adj. Cl) Care se aplied numai unei

singure persoane, unui singur lucru, unei singure
artileria si
categorii; deosebit d4 Arnie
geniul.

:4. adv. Deosebit, cu deosebire [fr.].

*SPECIALIST adj. si sin. 0 (Persoand) care

se ocupd numai cu o anumit& *Uinta, care se Indeletniceste numai cu o anumit& specialitate
3* (Medic) care trateaz& numai boalele unui
anumit organ: (media)

de boale nervoase [fr.].

*SPECIALITATE sf. 0 Insusirea a tot ce e

special Cl) Ramurd special& de Indeletnicire, de

-studiiclireia i se consaerd cineva In mod excluziv

0 t Ramurd de fabricatiune In comert:

iesd-

tnrilor imprimete Specialist: a se adresa unet *me-

cialitati [fr.].

*SPECIALIZA (-izea) I. vb. tr. A indica Intr'un

mod special.
a. vb. refl. A se consacra unei anumite specia-

litati [fr.].
*SPECIE sf. Fel, soiu, categoric 0 Subdiviziune a unui gen, care prezintli, In afar& de
caracterele acestuia din urmil, una sau mai multe
alte caractere deosebite o Reunire de mai multe
fiinte sau de mai multe lucruri pe care un caracter
comun be deosebeste de altele de acelasi gen
@ Specia umanit, neamul omenesc, totalitatea oamenilor can au existat, exista sau vor exista

0 r's Caz special asupra cdruia un tribunal trebue sti dea o hottirlre [lat. specie s, cu sensurile fr. espOc e].
"SPECIFIC 1. adj. 0 Care apartine excluziv

unui singur lucru o Care serva s& deosebeascli

greutatea unio specie de alta 15 Greutate
tatii unui volum dintr'un corp 15 Caldura .4(
(a unni cm), cantitatea de cAldurd pe care o ab-

spectateur].

'SPECTRAL adj. 0 De spectru, de stafie:

15 Privitor la spectrul format de

un manunchiu de raze luminoase ce au trecut
printr'o prisms 15 Anallsa
analiza chimied
facutd unei substante care arde, examintndu-se
dungile luminoase sau Intunecoase si acelea colorate In mod diferit ce se gdsesc In spectrul pe

care-1 produce lumina sa descompusd cu ajutorul

unei prisme [fr.].

'SPECTROMETRIC adj. t Privitor la ana-

liza spectral& [fr.].

*SPECTROMETRIE sf. 15 Analiza spectral&

[Zr.].

*SPECTROMETRU (p1. -ire) sn.

Aparat de
fizica cu care se face analiza spectral& a unei sub-

stante [fr.].
*SPECTROSCOP (pl. -oape) sn. t1
Instrument de optic& cu care se face
spectroscopia ( 4561)
jOIt
[fr.].
*SPECTROSCOPIC

/
i

adj. Privitor 18. spectroscopie [fr.].

*SPECTROSCOPTE sf. -6 Ra-

mura a opticei care se ()cup& cu

analizarea luminilor de surse diFig. 4561.
ferite, refractate de una sau mai Spectroscop.
multe prisme [fr.].
"SPECTER). sm. Muck stafie, vedenie, aratare, fantoma O Persoan& !nand, uscativa si

searbada la fatli: ...oe slut acute vaete, Oe-i aced popor

de spectrl, on vivid Intunecate P (VLA1.1.1 15 Imagine

ce formeazd, pe peretele unei camere obscure, ra-

zele luminoase ce pornesc dintr'un corp incan-

descent, dupd ce an trecut printr'o prism&

solar, imagine colorat& pe care o formeazd,

lntr'o camera obscurd, un manunchiu de raze solare; colorile shit In numar de sapte: rosu, porto-

soarbe un kilogr. din acel corp spre a-si marl

temperatura cu 1 grad.
E. adv. 0 In special, In deosebi Prin deo-

sebirea speciei: secara se deosebeete e. de gnu o In

Ro'e ,Portoc.IGalbani Verde

raport cu greutatea specified: aunt] ester mai gren

decit tierul.
3. (p1.-ice) sn.

1 Leac, medicament care yindeed sigur o anumitit boal& [fr.].

*SPECIFICA (-tio) vb. tr. @ A Insira caracte-

rele esentiale ale unui lucru A arata. a expune In cele mai mici amanunte [fr. s p cif i e r].

*SPECIFICATTV adj. Care specific& [Zr.].

"SPECIMEN (p1.-ese) sn. Model, mostra [tr.].
*SPECIQS adj. Care are a fi exact, adevdrat,

drept: un rationament [fr. spcieu x].

a se duce
0 SPECM4 (-ma) vb. intr. Mold. A o
undeva Indus si repede, ca pe ate: onm s'o due Klima

de- acasd, late o specmat-o Is barbatn-silu me.) [s p e cm 6.].

O SPCM11 (pl.-me) sf. Mold. Ala de clnepa,

toars& bine, apoi rasucitti si pus& In doud; cu ea
se cos cdmAsi sau izmene de clneptt on de fuior,
diferite lucruri la gospoddria omului, etc.; (1): s'o

dus !minus el repede... ca pe specmd me.).

*SPECTACOL (pl. -ore) sn. 0 Priveliste, tot

ce atrage privirile, atentiunea: 1111 Pr mare! 0 p

Albas ru

Wel

Volel

Fig. 4562. Spectra solar.

caliu, galben, verde,cr albastru, indigo si violet;

imaginea este taiata, din distantd In distantd, de
dungi ne re verticale, avind fie-care cite o pozitie fixd (r 4562) [fr.].
*SPECULA (-tiles) vb. intr. A medita adtnc
asupra unei materii: asupra matematicilor to

A face proiecte, Intreprinderi, operatiuni de banal.,

de finante, de comert, etc. 3 Pr. ext. t A exploata, a lua preturi marl, nepermise [fr. s p ec u 1 e r].
*SPECULA (p1. -le) sf. te5 Operatiune de bands.,

de finante, de comert, etc.; in spec. exploatare a

cumparatorului prin preturi de vinzare urcate

nepermisd on allmentele in
timpul ritzbolulul [specula].

peste masura: a Mout o

*SPECUL4NT sm., SPECIILANTA (pl. -te) sf.

Care face specula [germ.].

tiO

*SPECULATTV adj. 0 Care observil cu b&gate de seam& Care se ocupd numai de teorie, fArd a urmAri si partea practica: attinta a [fr.].

1183

www.dacoromanica.ro

SPE- *SPECULATOR sm., SPECULATOARE Sf.

," cuLArrr(A) .].

SPE-

SPECU-

LA= St. Faptul de a speObservare cu luare

cula 9
aminte 3 Teoria pure: a
I

SPERIETOARE, 0 sPARIETwoug sf.

= Noram 0 Aratanie ce sperie pe cineva [s p e-

trace de is speculatlune la practice

Aleditafiuni metafizice,
teoretice C) ted = SPECULA
Ili

[fr.

ria.
SPERIETVRA, 0 SPARIETVRA (P1.-turi) sf.
Spaima naprasnica, trecatoare: Doemna Lambrino

'SPECULUM sbst. F In-

strument de care se serveste

2r.

chirurgul spre a largi unele ca-

rides de sperietura ei (VLA14.); se speriese si din sperieturli

putea sii 11211011fletiSCit (D.-ZAMF.) [s p e r i a].

4111/2

vitati ale corpului (nasul, urechea, vaginul, etc.), cu sco-

SPEECH (cit.

spiel)

lesne, de eel mai mic lucru: tot mai domol, oopile,

sbst. Cuvintare de oca(FR.-CDRi)

(PSC.)

encmA.

sPAaws adj. Care se sperie

SPERIOS,

pul de a le putea examina mai Fig. 4;63. Speculum.

bine ( 4563) [fr.].

ziune [engl.].
0 SPEGMA (pl.-me) sf. Trans.

!painte un nra maim, care m'a atilt In toll sparletli (can );

nioi draon no ma prIndea, asa mA umplusem de starlet
(ALECS.); deable 1-a mai trees bilietulni istnia de spariet,
ca malt par Imi trebnia de Is tine oa sa-1 alum (coo.);
e ine vorbeste De Intuner1c, safer de spariete : fa-1 ou par
de nrs or! ou 'iliac, eft scapa (00R.).

--

ea on sIntem nisi nol ass de sperlosi (DN.); on pastor mina

on elm/ de vita" eeriest (Irma; 51 cum eram sparies, Era
adv.: trebne sa vie scums, aim
Vac' sa cad Mg (RET.);
oopila. nitlndu-se sperios la eel trei domni (CAR.).

SPERLA, Mold. $Pgra.A sf. Cenu$5. de carbuni

aprinsi: aburan pe sus Seoul turoesti, mlini, picloare...

SPEIE Often. Mold. Bucov., SPENE Ban. Trans.

st. Un fel de co$ facut din coaja de teiu, Cu fun-

cure aboard sperla de Is maeini

umplu ape Si potIrnichi de earau Cu epee (Dos.);

nea, o rase bine qi o got", o umplu 51 a done oara si scums

F a da prin , a) a da de got, a trada; b) a lasa

dul din nuiele Impletite: $1 cersura de le-en datolrsteie

(CRG.).

SPERMA(N)TET sbst., e SPERMA(N)TETA Sf.

SPELCA (p1.-ei, -ee) sf. Mold. Ac de cap: fetele

se bucurit clad gases allele', ea le crest. earn' (00R.); olnd

sperla In va-

Incurcat: cred ea nu ma vs' da prin spin% qi nu-1 vet

'Asa sa ma batal

Iasi Cu Vitt, (CAT.).

(ELALD.); 0124

trit, enter' oult sit curet din galne noastra (GOR.) MRCS
s'a bitgat In mintier paste aerie din vatra foculni (vAs.):

=---

STEARWA: VodA, care lines foarte malt sa-si lumi-

cad speleile din capul unei femei tau fete, a semn CA o doregte
ca sA
cineva (oort); fetele pun repede sub prag cite o
treadi preotul pests dings (PAMF.) [rut.. p y I' k a; comp.

nese norodul, adusese, on marl cheltueli, de la Brasov, vre-o

donizeci de lAzi on luminAri de spermantet (CAR.); o adeva-

SPILCA].

< lat. med. sperma coeti].

*SPELT.INCA (pl. -ce, -et) sf. Pe$tera, caverna.:

figurile... de urai al speluncelor si de alto animale disparate.

ce s'au gasit pe unelte de corn (0000.); hanurile... gamin& on
nista spelunee neloouite IIRG.); Ingropen In gramezi de

arouri matte, de spelunci adInci... lumina cerescului ImParat (EMIN.1 [lat.].

SPENE ps- SPEIE.

0 SPENT. SPEEN'. (p1.-te , /MENTAL, sPENTAL(p/.-1e),

SPENTER, aPpiTAR, sP(R)ErruR (p1.-re)sn. Olten. Mold.

Ban. Trans. (1) Surtuc f.r. pulpane, purtat de larani: toll... Imbricati ou spentero de postav ran (C.-RAD.);
Diocese sprinten, numai Intr'un sprentar de-aoasit

[germ. Spenz er].

(FLOR.)

SPER4 (spar) vb. tr. si intr. A nadajdui, a trage

nadejde [lat.].
*SPER4iNTA (p/.-te sf. = NADEJDE C)C): emu'
trileste on speranta [it.].

SPERARE sf. O Faptul de a speral0 Spe-

ran(a, nadejde: In fume -i veselie, amor,

si plimIntul preschimba sarntari (ALECS).

dod

vigil, $1 cern'

SPERIA sperin),t sPAarma (nutria, spArin , # SPA-

1. vb. tr. A baga pe cineva intr'o

spaima trecatoare, a face sa-1 cuprinda deodata
REA (spar, spain

Erica: Petreoerea hi Pan) oea mai plaoutit era sit sports inmea prin padnri uso.) ; I-au Inchie pre amIndol fratii...
qi acolo multA groazit le Mesa, ql Imbla noaptea CU luntre,
Pre apa Bletritel, de-1 speria ca-1 vor riksturna In Bistrita
Ca pe mine sit ma Beale
(NEC.); 51 Ina un par de olaie,
(RET.); to shunt on par de is ofnele oare, repezindu-se la
tine ali to mnste, to -a speriat (PAMF.); s'a jurat pe Darn/ sin
ca nu mi-a sparia oopilasii niciodata (CR0.1.

2. vb. refl. A-1 cuprinde o spaima trecatoare:

vtizUra Isns Imbllnd pre mare qi aproape de corabie in qi se

sparser!' took); olnd to speril, sa-ti sculpt In sin, ca sa nu to
bolnavesti de Mott (ZNN.); se sperle 51 de umbra Int, se
zice despre cal fricos; de 'ngrozitnra is fug" -vor, de glean'

tunetului tau sil vor sparlia mos.); nu to sperie de eoela

care face Fara, of de ace's care taco 51 face (zNN.); a I se

Boman', a nu mai putea adormi, dupa ce a Post

trezit pe neasteptate din somn: dna ce elm de vr'o

don& ors, i se specie soramil 51 ?Amass trees OSP.); 2.- BE-

rata luminatle: is sass perechi de geamurl, Base !mice ou

lumlnari de spermantet (Doat) [rus. spe.rmacetil

*SPESE, sPgzE sf. p1. Cheltueli [it. s p es e].

SPETE pir SPATA 2.

SPETEALA (pl.-en) sf. W Intepenirea membrelor anterioare ale unui cal sau unei vite, de pe
urma unei prea mar" oboseli fs p et i].
SPETEAZA (p1.-eze) sf. Fie-care din bellsoarele flexibile ce se lipesc pe zmeul cu care se

joaca copiii: spetezele trebue sa zie bine onmpanite din

ochl qi din cntit, oa sit nu fie una mai grea dealt site (Iar.);
nimeni nu stia sa des pni de glob oa (Basal, nioi sit potriVeaSea apettasie is zmeu a.-0a.) Fie-care din spi-

tele verticale ce leaga. carimbul de sus cu eel de

jos, la loitra carului (pa- L.] 2945): de -scum numai sit
to iii bine de earlmbi si de sPeteze, diem sa mm ioDeleleztea,

de au sa ampere fugind (ono.) 0 Fie-care din stinghiile transversale de la codirla carului (pa- L,1360)
11 e Stinghia din mijloc ce leaga Intre ale falcelele

sau fofezele tinjelei, numita $i lopaticti", jigib."( etc. Fie-care din bratele ferestraului
ScIndurica, lung5. de 1 metru
2076)
$i lath de 10-20 de cm., pe care se fac itele (m.)
(uu.3.)
ID fid Spatar de scaun: as rezema de spateaza scannniul qi Inchise binisor ochil (s.- ALD.); a adormit
on capul pe spoteaza iiltnlnl (GIRL.); se Muse De speteaza
scannulni Si se nits on admiratie la solia Int (SAD.)

* on sau ~-PEsTarrli sau ..,-TArtaixTA = OBLI= RIIMNAC)

GEANA 4, = PAPT.TRAC)

SPERIAT, 0 SPARWT, t SPARI(BAT 1. adj. p.

!Meal pooneso din Woe, gonind

Inaintea for vitals speriate (r_va.) C NESPERIAT.
SPERIA, SPARI(I)A:

2. sin. $i

(p1. -late

sn. F Sperietura, spaima:

a v11, a blige In varlet' (sau In toll sperietil , a umplea

de 00001, a umplea de groaza, a Ingrozi: mi-a ieqit

0 [dintr'un diminutiv

*s p e -

SPETI (-eteso) vb. tr. $i refl. O A(-$i) curma mijlocul, a (se) de$ela, a(-$i) fringe $elele: Ia vale, tar
se da De jos, ea sa nu se speteasca lepele (can.); mai zi qi ea

mine, ca nn to dan de rIpa, sa to spetesti on sit to raighlill

A (se) obosi din tale afara muncind:

(RET.); se spetise bietul om mnnoind OSP.) ;
pr. ext.:
si ea, Dania, am plant de m'am spetit (ALECS.) (= Pin&
n'am mai putut) p A snopi In hatal: olnd a
UP.)

drept el mai drept, a& nioi nu se spetise prea tare on Wend

vazut laps adnsit mesa, s'a repezit is ea de a apetit -o In batal

[s p e t e].
SPEZE ar SPESE.
SPIC (pl. -ice, d -bowl)

(R.-COD.)

RIIIANA 1, LUP 0, hitISCA C) [lat."expavorere

<pavor].

SABRITA

CD

tea< spat& +suf. -za].

sn. 0

Inflorescenta

cerealelor, capatul de sits al paiului grinelor care

confine grauntele; fie-care spit se compune dintr'o
az& central., numita fusul spicului" $i mall multe
spicusoare a$ezate In jurul lui: dd de grin; mergea
Isus Intru SlinbAtit pren Mantra' semanitturilor of rupee
neonicli but nee 51 mince (con.)
Mfinunchiu de

1184

www.dacoromanica.ro

pi

flori sau de seminte, dispuse in vlrful tulpinei ca

spicul de gnu ((J 4564): la pornmbnini 0 /ten.
ca Vlrf de munte, stand de piatra: in

aproplere se afld un alt

deschide o mice ample

de munte, uncle se

0 (E) Inte-

(PAMF.)

patura, asprime a gerului: (ger, vent) on

(ger, vint aspru, taios, Intepator; paste
noapte, incepe, none, trivet on ., de I-a lost
tiiind la spate (R: COD.) [lat. spicum].

4. =

on a Inoovolatil; Ora spinaril sr $111A 0 ; carnage 1 s'a IIpit pe ;;;.; ce umblii cn case in

4.

vrea sa piece: nu pot ad infer ad -mi stea on ohetner In

tot to Indeamni sd lei, ba una, ba alta (ALEC3.); a cedes
In
calve,

In forma de

SPICUT ( -nest) 1, vb. tr. 0 / A aduna Fig. 45-4

A
s p i eel e ramase dupe facerea snopilor Spic.
9 07 A culege de ici de Colo.

2. vb. intr. / A da In spic.

SPICUITOR adj. verb. SPICIII si sm. p ; Care

spicueste CD Care culege de ici de colo.
*SPICUL (pl. -ale) sn. * Spicusor [fr.].
SPICULT (pl. -ete), SPICIISQR (pi.-soare), 0 SPI-

(p1.-eie) sn. 4 dim. SPIC: fie-care spiculet are

In base sa dona foi aspre (mAi.); A luat bild1ta trel spicnrele
CURUL

$'a dus acasi ei-a aratat gazdei

(VOR.).

SPIJA sr SCUM.
SPTLCA. (p1.-c1, -oe) sf. Ac cu gamalie mare, cu

care se prinde broboada, naframa, etc., si slujeste

$i ca podoab5.: unora le is orl betele, on spiloa, on nitframe

ca se no se verse vino!, puns splice 'n pahar

(R.-COD.);
F a (se) glitl
a (se) dichisi, a (se) gati
frumos [Isr SP$LCA].
(DLVR.) ;

SPILCUI (-neso) vb. tr. si refl. F A (se) dichisi, a (se) gati frumos [s pile a].
SPILCUIT adj. p. SPILCUI. Dichisit, gittit fru-

mos: gangural str1ns ei .0 In haina penelor (GRL.); oe riMoult slut Lentil spilculti, radios! ei impertinenti, can ma
prigoneso on zimbetele for idloate

(VLAH.).

SPILCUTA (pl. -te) sf. 0 dim. sPiLoA 0 p1.

3 Planta aromatics, cu tulpina dreapta, ramificata; are frunzele acoperite cu peri moi si face flori
albe si galbene, dispuse In capitule si in corimbe
la virful tulpinii; frunzele slut niste achene coltu-

roase; creste prin tufisuri, la poalele muntilor,

pe lfngd locuinte si garduri; cultivate uneori si ca
Fri
plant& decorative; nurnith.
si bumbisor", granat",

iarba-amara", matricea",

etc. (Chrysanthemum parthenium).

SPIN, 0 SPINE Sm. 0 0

(PAMF.)

Planta spinoasa, cu

; PICIQR (D ; TQBA () De-a

ass... cn clubotele de-a

Elea o Intimplare, destul de
nelnsemnatA In sine, nu 1-ar fl luminat de-odottl... wiles
lad tale douA poloboace de-a
el pe flerar dea(VLAH.) ;
Mrs (FI-oa.); fl legare cot la cot, apol 11 legard de-a a

Po smut calulul (ON.) 0 Partea blanii de pe spi-

narea unili animal: an trimis to Poarta... si altor Turd

marl blane de spinari de Bohol', pentru binele ce an !lent
de au asteptat Cara (NEC.) 0 (r) Partea scurteicii,
cojocului, etc. care acopere spinarea 0 4.1.. Cul-

mea, muchea unui munte, unui deal: rupte si prapastioase se Inane in zarl spinarile muntilor (VLAH.); zaPada mune... se gramadlse &mit o lama filrit sfIreit pe ....a
nriael a mnntelni (Gold.) a noel Mere, partea

din corpul unui caracter care nu apare la tipar,

spre deosebire de floarea " literei (Nr i._!] 892)

0 d. sPDTAREA-LvPuLui, o

varietate de feriga

(Athy) ium filix femina) (E 4566) [lat. s p In alts].

SPINARIE sf. 4. Tufisuri de s p in i, spinis:
pitigo1 cludoel tluiau In spinet!! (SAD.).
0 SPINE sr SPIN.
SPINTS (pl.- !surf) sn. 4 Tufi$ de s p i n i, de
arbusti spinosi: In multe loonr1 shit curators de flneata
In rsarl, car! nu aduc niol on bolos (ION.); In dosul ~alai
/ndesat, Pason vede o femele venind grAbita In sus (sLv.).
SPINISOR sm. (UM. SPIN: podurne ierbate... coprindeau rondur1cercuite on stulleuri de macesi on de .01 (UR.).

SPINQS adj. 4 Plin de s p in i, ghimpos:

(sp.) 0 46 Plin de arbusti spinosi, inaracinos:

ourateste-mii, dragutli, de crengile bastes spinoase ei moats

de IA va apnea neetine de vre-un tan strein perasit, se fie .

ei Min de pednre (PRV.-LP.); @Azad' pre 'nest tot de aproptan
de metes mtuiteneascit pre furls, oil este local acela !carte .
(SP.).

car& phitecele on ostie (Dos.); Tatarcele tale burdnhoase to

sP1nteca gi punea coil' prin part (NEC.) ; Tiganul s'au
apucat thtlin de copal, 1-au luat din leagan, I-au spinticat,
1-an pus Intenn cinbAras el I-au spAlat frumueel (sa.)

Fig. 4565. Spin.

ca pe ghimpi, a nu mai putea

ca ad no mai creased

; NEL 1 0 ; MINCA 1

(a) loc. adv. In spinare, in circa: s'ar fi dus el molt

SPINTECAl. (-eo), p SPINTIOA (-le), Ban. SPINTECA (-eo) vb. tr. 0 A despica pintecele: 1i 'pinta-

spini; : a eta ea De spini, a sta

In picior, scoate-1 ei locul lui

acopere-1 on Clain din ureche,

ajutor, a pune umarul la ceva; a trot pe -,11 euiva,

a trai pe cheltuiala, In sarcina cuiva;
ARUNcA 1

el ostenitoare

lor) bei zeama de radacinit 51 spin!

dace -si da on spine

la a

a) a arunca In socoteala, pe seama cuiva;

b) a lasa In sarcina cuiva; a pane a la ceva, a da

el, ou hotarlre stator/ilea de a merge Pa oalea eea spinoasa

veal de holera, stoarse in aPit

(PAMF.); 0: nn 0 trandafir !Ara

sub pieta:

cuiva, a cadea In sarcina cuiva; a puns

(m.-cosr.) 0 Hill de greutati: se dote dar In partea

Tepusa care creste pe tulpina sau pe ramurile unor

plante, ghimpe : (contra frigari-

de nerabdare 0 Tepusa,
aschiuta de lemn intrata

ghicitoare despre

mai sciipa de cineva care se tine scaiu, care nu mai

LEVANT [ung. s p i k

*SPICIFORM adj.
spic [fr.].

(GOR.),

.,melt'`; J' a ayes pe cineva In 0., a-1 ate cuiva In 0., a nu

nard, germ. dial.Spiekanard<

lat. spica nardi].

SPI-

SPINARE sf. C.) p Partea corpului omenesc SPI

sau a animalelor de-a lungul coloanei vertebrate;
in spec. partea corpului, Incepind de la umeri
pina la sale, spate, dos: a duce, a ports nn sac in ;

0 SPICHINAT, $PICRINaT sbst. Trans.

(POL.) (BUD.)

= VERIGARIIJC) 6 SPINIIL-DRACULIII, SP1NTIL-VINTIMM

scAruL-DnAcuLur [lat. s p i n u s].

0 A despica, a crapa, a tdia, a sparge In doua, a

desparti In lungime:

4!Vgf;;;;/.,

_;

frunzele paroase si Inconjurate cu

spini puternici; face flori rosii-put-

tetand Metal tine! vai, it se asvIrle in Jiu (VLAH.) (l)

aerul, vIntul, a alerga In fuga mare, a sbura re-

"*.

purii, galbene sau albe, asezate

In capitule rotunde; numita si -"usik%, `14-"'-``
scaiu" sau scaiete" (Carditus,,, ..4tAv .(cfe
acanthoides)
4565)7 0 Planta
cu frunzele dintate si spinoase;
face flori purpurii, asezate In capitule singuratice la vIrful ramu1110r; numita $i Scaiete" sau
scaitt" (Carduus Kerneri) 0 = Fig. 4566.
emus 0 = 0 Trans. = PORIIBIBAR

Spinarealupului.

0 0 ...-BIIISCALNSO = HOLRRA 0
0 ~-vINAT = saw-In:NAT 0 SPINIJL-CF,RBULDI

I.-A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat.

salmi calve; : va-

a razbate: Poiatigtea vine 'impede dinspre rasdrit, spin-

l't'V'ee.sg.

.-

lemne;

Porul spintecA netezisul ape!, aurita de tale din urma raze

ale soarelui (VLAH) 11 () 0 A trece prin, a strabate,

pede: a IncAlecat bolerul De Mut el a Inceput a spintica

aerul, duclndu-se rePede ea glndul (BB.) [lat. *e x -

panticare< pantIcem].

SPINTECATOR sm. Cel ce spin t e c a.

SPINTECATURA. (pl. -tort) SI. p Despic5.tura., crapatura, taietura; loc pe unde-si croeste
calea un rlu Intre munti: prin spintecittnra aceasta a

muntilor, drumnl, serpuind pe marginea rfului Tismana, se

adlnceste Inteun delis de castani secular! (VLAH.); In fund,
la miazA- noapte, eel din urmA colt! al lantulnl Bucegilor

stavilean spinteoatura Prahovel (Um) 0 R. Una din

crestaturile ce Lac ciobanii la urechile oilor [s p i nt e c a].

SPINUT (-nese) vb. tr. A Inconjura (un loc) cu

1185

www.dacoromanica.ro

75

se gaseste In singele indivizilor atin$i de friguri

SP' -spin i, cu arbusti spino$1: M6l Mete, baletele, Hon. taraste-ti gridina, Spinueste-tl ograda,
ta 81mA vede

Ca

infectioase [fr.].

tree De is poarta

SPIRINCE sf. = BATRIIng.

*SPIRIT (p1.-un) sn. 0 Substanta nemateriala
$i intelectuala: iii mini Flint& nelntrupata,

101110111111 (0EZ).

e
re.!

SPINT,TTA, SCH13417TA (p/.-0) sf.

plant& ierboasa, cu flori albastre Inchise, rar albe, dis-

puse In capitule globuloase; creste prin pasunile pietroase $i prin poienile de Ia

4, 0 Mica

duh: StIntul-Spirit, Sflntul Duh 0 ...We ceregti, Ingenii; ~ells Intunerecnini, dracii 0 Suflet, duh I
Totalitatea facultatilor intelectuale Present&
de oe ger PREZVNTA0 (D Minte, desteptaciune, inom de
teligenta, istetime; trasatnra de
om spiritual, istet, om plin de duh: mie-mi apnea verde In

munte; numita si Unica"

(Phyteuma orbieutare) (c]

ochl oft sint un prost, parch en as ti pretins sit tin om de a

().-GH.) A taco .0, a chuta sh fach pe desteptul,

4567) 1 0 Mica plan ta cu Do-

ri negre-violete, dispuse Intr'un capitul globulos In timpul Infloririi, care devine cilindric dup& inflorire; creste
prin pasunilepietroase de la

munte; numita. si vatiljel"

(Phyteuma Wagneri) [pro-

a voi sh crate ca. e om de spirit: veil ce tip ateotat, al

cu on -ce prat (VLAH.) PArerile
cum tine sA boa

Impartasite de un grup de oameni:

Fig. 4567. Spinuta.

babil din spin].

*SPI9N sm., sPioeNA (p1.-ne) sf. # Persoan&

care phtrunde in rIndurile vrajmasilor ca sa iscodeasca planurile for de lupta, pregatirile ce fac,

etc. 0 Individ din rindurile politiei care spioneaza pe oamenii suspecti 0 Individ care cant&
s& spioneze pe cineva, spre a se folosi de cele ce

aflh [fr. espio n].

*SPION4 (-ones) vb. tr. X A iscodi, a cants

sti afle planurile de lupth ale vrajmasilor, preghtirile ce fac, etc. A pindi ca sA afle ceea ce face

sau spune cineva, a trage cu urechea spre a auzi

ce se vorbe$te: nu vrean sA am In cash persoane care ma
spioneaza (13.-ZAMF.); de sign an begat de mama ea mA 'nvlr-

[fr. e s p i o n n e r].
"SPIONAJ (p1.-10e) sn. (i) Faptul de a spiona
0 Meseria, Indeletnicirea spionului [fr. espio nn a g e].
*SPIRAIU (pi:stou, -ale)
sn.
Deschizatura, preteso pe-acolo ca sa-1

01)10110Z (VLAH.)

vazuta. cu geamuri, pe pun-

tea unei corabii, pentru

(
4568)(it.spira glio].

luminat si aerisit cabinele

de partici, de

famine (-) ...nil public, parerile care predomin& In-

4---

0-

tr'o taxa 0 Principiile, motivele, impulsiunile,

tendintele duph care se calauzeste cineva Aptitudine, pricepere: are ul atacerilor, comertulni
Sensul adevhrat, precis: ul legit 0 Aparitiune, vedenie, arhtanie, nhluch 0 C27 Mic semn

de aspiratiune, Intrebuintat In scrierea greaca:

lin (
assru(`) [lat., culntelesurile fr. e sp ri t].
'SPIRITISM sbst. Doctrina acelora care cred ca,
prin mijlocirea unui medium", pot evoca spiritele mortilor sau sh primeasch comunicatiuni din
lumea in care acestea continua. sa. trheasch [fr.].

'SPIRITIST 1. adj. Ce tine de spiritism: doetrinit a.

2. sm., snrortaTA (p1.-te)sj. Persoanh care crede
In spiritism [fr.].

*SPIRITUAL adj. 0 Care e spirit, de nature

Care
apartine sufletului, far nu corpului Care
spiritului, nematerial: Ingerli slut fiinte

Uncle la perfectiunea crestina: ezercitli 8

prive$te Biserica: se deosebeste pnterea

...41

de pnterea

care denoth spirit; plin de spirit: o vorbA

0 epi-

temporaUt 0 Care are spirit, minte isteata.: nn

OM
Care porneste de la un om de spirit,

gram& mi [fr. spirituel].

*SPIRAL 4. adj. Care

Fig. 4568. Spiraiu.

are forma unei spirale: arc
arcul ceasornicului (ow El 180).
2. spzRALA (pi.-le) si. fk 0 Ori-ce curb pla-

n& care face un numox nedefinit de revolutiuni

in jurul unui punct de la care Incepe si de care se
departeaza tot mai mult (se-ms. xxxm) to
rasucit, Incolacit, In forma. de spirala: Prin !maul
tigaretei ce sboara In spirals, Dad erol pringi is Intl pe elm put de onor (ALEC8.); aro In
(es- A180) [fr.].

*SPIRANT adj., sPntaNTA (p1.-te) sf. ta Se zice

despre consonantele In timpul emisiunii cluora or-

ganele vorbirii stilt partial deschise si lash sh

treach aerul expirat: sunetele 1, v, I, a, g of c(e) slut

spirants sau consonants spirante [fr.].

SPIRIDT,T, Mold. Bucov. Trans. SPIRITC8 cm. 0

Dracusor mic pe care-I au unele babe si unii

vrajitori si de care se servesc la farmecele tor; ul
e un fel de slug& a unui drat ce are In staphlirea
lui pe baba on vrajitoarea care face farmecele; cu
ajutorul lui se educe calare pe prajinh ibovnicul
la draguta lui, se is mama vacilor, se mulge lapte
din inima carului, se tarnaduesc boalele, etc.; babele 11 tin de obiceiu In ulciorase de marmora. on
de plimint alb si-1 hranesc cu miez de nuca: acela,

Wei on spirting sA tie 51 n'ar putea 11 mai al draculni (Ret.);

se credo oil dacit wart& oineva tin on al tine! pulse negre nona
stile InaInte de Past! subsuoarA ci zice, pe timpul clad se lose
oa Invierea... ,,Bristos a Inviat, gi al men a Inviat 1", attmci
lose din Reel on un spiritne, care apol ti dA coin! ce 1 -a olocit
averse de pe lame, dar dupit moarte Ii is sufletul tom);
s'ainngl bdtala de Joe a draoilor gi vesella spirldngilor (FLOR.)

III 0 (P) Copil sprinten, sburdalnic ($i f.sPLarnveA):

oncoana Prose, eubtire, trnmusica gi lute ca un spiridng
(SAD.) [cuvInt semi- chrturhresc din lat. spiri-

t u s; comp. $i pol. spir yt use k, cu acelasi

sens ca In rom.].

*SPIRIL sm. F Gen de vibrioni can se misca

InvIrtindu-se In jurul unei axe; o specie a acestora

Con-

concert public In care se execute bucati de

muzich religioasa rid Ce tine de religiune, ce
cert

*SPIRITUALISM sbst. +++ Doctrin& filosofica,

opus& materialismului, care admite existenta lui
Dumnezeu, a Ingerilor, etc. si crede ch sufletul e
nematerial si nemuritor [fr.].
*SPIRITUALIST 1. sm., SPIRITUALISTA (p1.-te)

sf. Persoanh care admite spiritualismul.

2. adj. Privitor la spiritualism: doctrine fi [fr.].
*SPIRITUALITATE sf. +++ Insusirea a tot
ce este nematerial:
entletulni 0 Grad de devotiune caracterizat printr'un dispret. Impins la
exces fat& de toate cerintele corpului Calitatea aceluia care s'a liberat de legatuzile materiei [fr.].
*SPIRITUALIZA (-izez) vb. tr. 0 A interpreta
un pasaj din Vechiul Testament In asa fel ca sa
aparh Ca un simbol al unui fapt raportat de Noul
Testament A face independent de materie,
de simturi; a da o tendinth spiritualist& [fr.].

0 SPIRITV' tr spnuDva.

OSPTRITu$2 sbst. Ban. = SPIRT [germ. S p f -

ritus].

SPIRT (pi. -turf) sn. O Lichid fhrh coloare, cu

miros caracteristic $i cu gust arzator; disolva un
mare numhr de substante minerale si organice *i
arde cu flack& albastruie, dind vapori de ap& $i
bioxid de carbon; se intrebuinteaza la fabricaxea
diferitelor bhuturi alcoolice, a parfumurilor, yapselelor, preparatelor farmaceutice, etc.; alcoolul
ordinar; vechii chimisti numeau spirturi on -ce substanta usor volatilh, d.
de yin, alcool de yin;
din !mug, alcool meee de stems, amoniac lichid;
denatnrat s<r DENATURAT 0

talc, etc.;

6: nu

tone pests 100 (PANN), nu auto. sa Intarlti mai mult

pe cei ce se cearta. 0 F Harnic; lute la treabh,
foarte vioiu: aioi Ia han In drum, la ritspintle, trebne un
Mat into,
ballot si

(BR. -VN.);

nu slums

Dion era nn tlacliandrn islet, destept,

(ISP.1

[rus.spirth].

SPIRT9S I.. adj. 2 Ce confine s p i r t, al-

Coolie: banturl spirtoase.

1186

www.dacoromanica.ro

0 SPINTEC4 sr sPnwrEedlt.
SPINZ, 0 sPINT, d SPINS sm.* Planta Cu ri- SPIN

2. SPIRTOASE sf. pl. Bauturi ce contin spirt, bau-

turi alcoolice: tats -stiu a foot ant multi oinovnio is slitstoase ;i vorbea romfineete ea spa

zomul gros, rarnificat, negricios, cu numeroase SPi

purpurii, plecate in jos;

(1.-GH.).

SPIT4L, $P1TAL (p1.-ale, t-sturi), Trans, $PI-

fibre radicale, lungi gi puternice; face flori rosii-

wail (p1.-ainri) Ern. Casa unde se primesc $i se ingrijesc lava plata bolnavii sand
4569 [germ.

creste prin paduri, pe lo-

Spital;pol.szpital;ung. ispitalyl.

curipietroase si in poienile

t SPITALAGTU,sm., SPITALAGIOAICA (p1. -ce) sf

grijitoare de

de la munte; e Intrebuintat in chirurgia veterinara populare, virindu-se

spital: nu

pielea animalului bolnav;

Ingrijitor, in-

un fir de radacina sub

bolnavi la un

numita $i ,bojotei", iarba-nebunilor", ouble-popii"barba-lupului", etc.

cumva esti dum-

neeta baba lane

SD

italagloaica P

(FIL.).

(Relerborus purpurascens)

SPTTA(P/-se) sf. Fiecare din razele ce unesc cb-

4572): venire apol babe el

o sft<htird In toate !attune: at'
to nide on rachlu, on raddeinti
de spin; en rachin (SAD.) 0

roti cu obe-

TA-PRINAvARATicA.

= cucuam = RIISCV-

patiniti unei

zile (or (

0 SPINZUT (-nese) vb. tr. It THIER840 [spin a].

SPMZURi.k. ( -or) 1. vb. tr.
A atirna, a prinde,

4174): butucul
este gros pentrn

a se putea Imbuca In el agi(ION.); de

dintli (GOft.)

tate

a acata de ceva ridicat, de un cuiu, etc. capatul de

Fig. 4569. Spital.

sus al unui lucru, sau sfoara de care e legat un

object: Ahl de cite ort volt-am Ca sA spinzur lira 'n Quin

$i un spat poeziel Si pustiulut ad pule (EMIN.) ; cola ce va
spInzum Is nee onive niscare comae sau alt-ceva stIry tm-

is calla at' nu put De loo... spitele, cd to dor

Fie-care din treptele unei scari per-

tative: cum e mare de se Ernie pre m, gi 88 pogoera aelideree

tart) pre spite, age slot el rudeniile (PRV.-MB.) 1 Grad de
rudenie: toate rudele moeteneso pine la a easea a rudeniei
(LEo.-emr.); spits neamnInt, toate rudele de sus, de jos si

(PRV.-MB.) A omorl pe cineva

atirnindu-1 cu un streang In jurul gltului: pro tine

putit, acele ab se carte

to vs spinzura in turd el earnea to o von mines pasSrtle

de alaturi ale cuiva, arborele genealogic: to cnnoso

spits neamuint et saint boleriet, de pe apnea tatei (ALECS.);

vezi, act on pros ;tin bine cum vine spits neamulul, der
rain de blind seams oS ne rudim (1.-GH ) [bg. srb. rus.

despre cei parveniti can nu numai a nu vor sb

mai tie de neamuri sau prieteni, dar Inca cauta

Spica].

sa le fact rau; e: tale ei apinzurS, face tot ce vrea,

abuzind Cu strasnicie de autoritatea sa.

SPITARTE sr sPITERsE.

SPITLNIC (p1.-ice) an. !T Sfredel mare de

care se serveste rotarul pen-

TT
Fig. 4570. Spi/elnice.

de pre tine (PAL) ; carele ve Sion drumurile oamenllor de va

tura. Era -1 sptnzure in turd tray.-,AR.N; CA: Tigenul, clod
s'a Want ImpAret, Intfin pe tat'-sAn 1-a spInzurat, se zice

g. vb. intr. 0 =

tavan

ATIRNA g : lamps spinzura de

0 A depinde, a fi supus unor anumite

Imprejurari, a sta in mina, In puterea cuiva: de la

Musa spinzura soarte batallet (BALL.); mi-iprieepe pros mutt,

nefericitule, clod Wein ImpartAgi Mina Infricogatil de is care
spInzurti vista noastrd (ALECS.).

j. vb. refl. A se atirna, a se prinde, a se apuca

de ceva tinindu-se virtos cu miinile sau tragind
tare In jos: s'a spInznrat eu mlintle de o caeca C) A-si
lua viata attrnIndu-se cu un streang In jurul gl-

tului: Kai bine m'ae spInzara De etucurul brfulut, In mutlocul tirgulni (Itt.EIRS.) [lat.

*expendiolare].

Fig. 4575. Spitelnicul.

tru a face In caplitIna rotii gaurile In care se virli

spitele
(..*] 4570) 11 0* sPrriaticui, ppDEL (n) 4571).

sFnv-

SPI1TR sm., sPITER.E4sA, O seiTAREMA (pl.

-ese) St. = FARBIACIST(A): dupti not veni spiterul si spitereasa... doult UMW caudate prin noasemCnarea for (GN.1; own

era corm Costache judecAtoral satului, as era Gonna Lnzila

doftoreasa gl spitArease satutui )BR. -VN.) [ngr. onerC,..ipric

< it. speziale].

FARMACIE: let&
SPITERTE, 0 sPITARIE sf.
scum o spigrie nemteasett Hotta de o tintiungerie ormfineasod

SPINZURAT 1. adj. p. SPINZUR.4: haine oAlugilnett spinznrate tntr'un entu

(EMIN.)

2.. em. 0 Cel ce a murit spinzurat; : nu verb'

de Innis In elm .,stint po- norm ; F: Il apart' oa
junta De ~, sub pretext ca-1 aptirli, 11 Infunda $i mai

rau F iron. $trengar, bun de atirnat cu

streangul de git: de-amn

at' stim

ci ti-at retreat Maria

de Is mine, ..Wel (Cen.); dot, trel spinztuati de advocati...

luau pe telegratiat en watt (111.-ZAMF )

sbst. Faptul de a spinzura.

SPMZURATO4REsf. Stilp

*SPTTURI, $PITURI sf. p1. Horbote lucrate cu

Infipt in pamint cu o grind& orizontala imbileatil la capatul de

sus, de care atirna o funie, servind ca instrument de supliciu

o SPICNA, 8MM (p1.-ne) sf. Mold. (RV.-CRG.) (PAMF.)

zurati (EA 4573) : 11 pun (pe tense)

IALens.); soul trecut, clod 1-a durut In et, I-a duo miss la
Bogart (EIR.-VN.) [ngr. aneTCsuptal.

iglita [germ. Spitze n].

-.=.sPEcraA.

SPIN adj. $i sm. Caruia din fire nu-i creste

barbs: In cSlAtorie... sit to fereeti de omul roe, dar mat ales

de eel , oft II putea (elm.); fetele care tore, st )caret' tot
(GOR.); eine e = a mlneat
caierut, ea sit n'aints littrbatt
din pomana draculut LEP.); Dragu mi -e bAdite ue,
Untir el batrin (Zrm); we- BARBA [lat. vulg. "s p aCA -1 si

pentru cei osinditi sa moara spin-

Intenn car on bet,

ca pe nn brittle
nesimtltor, S1 hat en Mimi Is locul de

= term [s p inzura].

SPIRC (p1. -curl) 1. Ern. Bucov.

Bucatft mica de came de pe

linga case sau dintr'o parte a

vitei, de unde nu se poate taia

n u s < gr. anctvoc]

o bucata mai mare: si-a oprtt pen-

SDInatio, lungaret la chip el cant adus de note, Mime ooreoInn (VLAH.); mA privea on ochi bunt... gi c'un zfmbet de noIncredere D8 buzele-I spinatice (Saat.); vilearul... era... nn

i-a dat mai mutt ciolane, nri 51 macrd

Fig. 4573.
Spinzuratoare.

SPIN4TIC, SPINATEC ad). Cam spin: no tinAs

tra sine cameo cea mai gnarl gi mai trumoosts, far celulatalt

em cam minaret), ou D5mb roecat gi Cu plstrul la fatti (LUNG.) ;

cat!). mica. (de piele, etc.): clnd m'ar vedea at met oil tinbin ou no de piele oa Acosta, n'ae eta undo se mA asound
de melee

mai toti commit spinatiot Is Distritt Is mate (RET.).

ISO.)

Bu-

g. sm. Piciu, prichindel, mucos: i on osont la

1187

www.dacoromanica.ro

s p I- gura, cart tac pe desiluzionatit 51 pe saturatli de viatit (VLAH.)

r,r,r% [comp. rut. pyrk a, pul. szp erk a, szpy roru k a bucatli de slanina"].

SPIRCACIU sm. 3 = sPuRcAcm [s pIrcI i].

SPYRCIT, SPIRCAT (-tin, -Ain, -Ilesc) vb. refl. A-si

depune scirna: uncle ea curates, aoolo se spIrcitiau, ca sit
le ample toate de alto murdarii (sLv.).

SP/RCYITOR adj. verb. sinaclI. Care se splr-

clie: o closet spIrcl1toare (PAMF.).

SPIRCUT, d

13P/Steilij (-nese, -Wu)

1. vb. tr. 0

A sfisia In bucriti, a face farlme: Input mi -a spircult

nn bon (PAMF.); On Mitsui Magi ant smintit, Pentru o'adese

In! al am spIrcuit moo.); $1 le-an alungat apoi Poste rip! si
peste stinci, Pin' le-au splrouit buchti (SIAM.); clti an limas,

an 'meant a-i this si a-1 spIroul (LEI.) # A Im-

prastia, a risipi, a pune pe fuga: singur

Allbal-Voda,

vitztnd oft sta razbolul neales, an dat !Ayala 1n Ardeleni de

t -au gplrcuit (N.COST.) Trans. A sterpeli, a lua pe

furls (Psc.).

2. vb. refl. t A se Imprastia, a se risipi: toatil

oastea ass gran san tulbnrat, oft toll amestecati, =11 de

altii tugind, lean splronit toad tabara (m..cost.) [S p I r c].

O SPIRLI = SMALL
0 SPIRNL = PRISNVL.
SPLAIU (p/.-ainri) sn. = CEIFII0 : ~1 Dlmbovitei.
*SPLEEN (cit. Bolin) sbst. Boalo. Inchipuita care
consta Intr'o plictiseala fara motiv care face pe om
sa i se urasca cu viata si-1 Impinge uneori la sinucidere; foarte raspindita In Anglia: uritul inceouse
si ...ill nu era departs (NEGR.) ; .411, aceasta bola englezA,

cunoscuta la not sub numele de urn", a patruns In sutletul

1111

ca nn vierme ascnns (ALECS0 [engld.

'SPLENDID adj. Stralucitor, falnic, mindru,

mere! [fr. < lat.].
soarelui;
SPLENDOARE sf. OO Stralucire:

it
S'arata vederli

Luna galega 'n vazduhurl... in age cants

mete, oft mil 'nflorat deodatit (VLAH.) 0 ChiSte i

glorie In gradul eel mai malt Maretie, mlndret.e, fala, frumusete fArA seaman [fr. s p 1 e nd e u r].
SPLINA. (-inez) vb. refl. W A i se umfla s p 1 i-

n a (unei vite): olnd se splineazil o vita, adecti chid maniac& area mutt 51 1 se umlla spline, se tierbe nn hunker

Q1

I se pune cald pe spinare (MAR.).

SPLTNA (p1.-ne) sf. p Organ moale, spongios, de un rosu-violet, asezat pe la jurnatatea stinga a plintecelui, si In care se formeazs sau se distrug
globulele rosii ale sin-

gelui ( . 4574): flares piavita este despre partea songs deasuora Sp111181 (PRV.-MB.);
barbatil aft on manInce = de

nom, oa-1 doare spline la oath-

Fla (PAMF.); se crede In popor cA shit oameni si animale care n'ausplina, din

care pricina sint foarte iuti

Fig. 4574. Splina.

un obiect de metal cu un strat subtdre de our sau

de argint, a auri, a arginta: cola ce Va spot vre-nn lel

de bani, Iliad de arama, sa crate ca Mate de am San de argint,

san de va spot argintnl, sa crate oA taste cur, pre ace's

sii-1 omoarti

(PRV.-MB.)11

In spec. A acoperi vasele de

arama cu un strat de cositor, ca sa nu cocleasca:

tinstrus A sulimeni.
2. vb. refl. C) F A se sulimeni: femeis se sputa

en dreg, ca sa dea pielitei o coloare mai alba (Fa..)

A se ciopli: ml-am pus de fend sa tug chiar whist In eapitalil, ca sil ma mai spoeso in lumen cea mare (ALECS.) [VS1.

stpoiti,srb.spoiti,bg. spojvamil].

SPOIALA (p/.-ieti) sf. O Varuirea peretilor;

laptele de var, amestecat cu huma, cu care se
spoesc peretii: din timpuri mai nona, vine tenoniala

groasa, spoiala trandatirle care s'a asternut pests vechea oftramida ORG.) 0
Strat superficial: Alexandru Motnesou, om on
de Invataturii de protests gazetar (1311.4N.)
V

0 Lustru superficial (pus peste ceva fart,. va-

loare) : In not total e

tot e lustre !Aril basil (EMIN.); Al

nu-t1 tav811 talentul prin saloanele bogate... Uncle omn -i o
pispusa, si vials o
(VLAH4 [s p o i].

SPOIT 4. adj. p. SPOT. Varuit: peretil 001

0 Acoperit cu un strat de cositor (verb. de
vase de aroma): tingirl
7 Minjit:
PO bras
on ciirbune 0 F Sulimenit: cealalth mulere era
on var

grata gi molesita, sulemenita 81

(ISP.1.

2. Faptul de a spoi: .111 peretilor, tin-

girilor.

SPOITOR 1. sm.
0 e Tigan ce spoete
vasele de bucatarie
MI 4576) ID p1. I
Plants cu flori violete-purpurii sau albe, cu miros placut
Fig. 4576. Spoitori.
de mosc, dispuse In
capitule ovoide; originara din Persia, e cultivate adesea ca plants ornamentalli; numita si pejma" (Centaurea mo-

schata).

2. SPOITOREASA (pl. -ese) sf. = atilvInA [s p o i].

"SPOLI4 (-lies) vb. tr. A despuia cu sila sau prin

Inselaciune, a jefui, a prada [fr.].

*SPOLIATOR sm. Cel ce spoliaza, predator,

*SPOLIATIVNE sf. Faptul de a spolia, pradare, jefuire, jaf [fr.].
SPOLOCA.N(I)E, SPALAC4NIE sf. 3) Prima
zi a postului Pastilor, dupa Dumineca lasatului
de brinza. numita si Lunea curate" sau Ziva
forfecarilor"; In aceasta zi, femeile de la tare au
obiceiul de a spala toate vasele, ca sa fie curate

jefuitor [fr.].

mare, se milli lopata 01 cociorva, oa sa treaca de grabil postul

(VOR.); In slue de spolocene... femeile toil% zina bean si
joaca, ca sit 11 se tech cinepa (voo.); a apucat-o spre rig-

dolnl fists de vrilimas, dill voles

do an-telegar SIM . (wt..' F

mute satulni, flielnd el singur lupthulni David pocinoo la

(GRIG. [rus. spolosk a n i e spalarea

vaselor, clatire", rut. spolok a t y a spala, a
clati vasele"; forma spillioanie e refacuta dupa

spolocanie

Boala. de spline: a murit de

17 = BRACINAFt C) 0
--= PISD 0 a. Mica
plants cu flori galbene-aurii,

spala].

0 SP9NCA. (pl.-ci) sf.

numita si splinuta" (Chry-

Mold.

O = CQPCA': Ioi gl

colas a ei haina a's desprins din spend si-arath Trnpnl alb

In goliciunea-1, ouratia of de tatii (EMIN.) F Pe

alternifolium)

sponci, cam putin, cam restrIns, cu economie:

[ngr. cnXiivot].

oil

mInchrile nu prea ma Impacam, cad eran De sponoi 41 nu

tocmai gustoase (GS.); nits, en mash maniac pe sponci,
mai nimic (BR.-VN.); cum tree! Siretinl, apa-1 rea si lemnele pe
simnel (CRG.); dictlonarul until copil este toarte pe sponoi
la Inceput (VLAH.) [rut. bponk a nasture de ca-

SPLINUTA (p1.-ie) sf. OO

63 dim. sPLINA O I Plan-

ta cu tulpina paroasa, cu

flori galbene, dispuse In mici

capitule, reunite In ciorchini;

numita si splinuta-de-aur",
zmeoaica", etc. (Solidago
virga aurea)
4575) O
= SPLINA C).

[vS1. supodobiti].
SPOT (-oeso) 1. vb. tr. A varui:
peret11
0 A mInji: a -si tats on carbnni t A acoperi

pentru postul care Incepe; In slue de spolocane, In postul

si nu ostenesc curind (clans.):

vino de ma sena pe mine de 1-

sosplenium

Implem si so. -1 Mann, pentru ca SS ne spodobeasoit Dumnezen

(VARL.); eine as va spodobi veaoul meta eh doblndeasca (eon.)

masa", rus.s p onk a, sp onk a stinghie" ;

Fig. 4575:_Splinull.

SPODOBI (-obese) vb. tr. si refl. A (se) Invrednici, a (se) arata vrednic de ceva: aoesta mA nevoim sa-I

srb. s p o n k a copca"].
*SPONDAIC adj. Se zice despre un vers hexametru grec sau Latin, al carui al cincilea picior e
format dintr'un spondeu, In loc de a fi un dactil
[fr.].

1188

www.dacoromanica.ro

*SPONDEU (p1.-dee) sn. w Picior, in versurile

grecesti si latine, compus din dou& silabe lungi
[lat.].

*SPONDIL sm. 4 Gen de moluste marine,

comestibile, Inrudite cu stridia Gen de coleoptere cu coarne lungi [fr.].
SPONGIARE sf. p1. 4 Diviziune de animale
nevertebrate avind ca tip buretele [fr.].
*SPONGTLA (p1. -le) sf. Gen de bureti de apa.

dulee [fr. spongille].

SPORI$, sPortici sin. * 0 Plant& cu tulpina In sPOpatru muchi si virtoasa, ramificata in partea superioara; face flori mici, liliachii, dispuse In spice SPR
lungi, grupate In panicule laravIrful tulpinii; nu-

mit& si maturita" sau verbin&(-de-cimp)" (Verbena of-

ficinalis) (
4579) 0 =
TRoscoT [srb. nslov. sp or is;

rus.sporyii].

SPORITOR adj.

verb.

*SPONGIOS adj. 0 Al carui tesut se poate

compara cu acela al buretelui Poros si care se imbiba. usor [fr.].
SPONGIOZITATE sf. Insusirea a tot ce este

SPORT. Care sporeste.

*SPONGITA (pl. -te) sf. Piatra plink de gauri

care imita buretele [fr.].

(GN.) Imbelsugat, bogat:

spongios [fr.].

SPONTAN adj. Ce se face de buns voie,

nesilit de nimeni CD Ce se face de la sine, far&

ca s& intervie vre-o cauza exterioara aparenta:

bitten inirnil shit e Generatiime
formarea
de la sine a fiintelor vii, animale sau vegetale,
fara ca nasterea for s& fie datorita unui individ
de aceeasi speta [fr. s p ontan e].
*SPONTANEITATE sf. Insusirea a tot ce este

spontan: 01 lei cheltuesc 0 buns parte din energia el vm

(VLAH.) [fr.].
SPONTANU adj. = SPONTAN: succesul colossi

mintii for crude pe tipicurile pedants

ai

n'a afectat citus1 de pntin pe omul nostru (CAR.).

SPORT (Dt.-oruri) sn. Prosperitate, prop5.-

sire, progres; folos, profit: ne rugam la sfinti el ne In-

chinam lui Dumnezen, ca sa ne derueasca slinatate, vista

lunge 01~ In toate trebile noastre (se.) ; munceete sire
cel ce care aye Cu ciurul COOL.); la toll muncea 51 la toll
spores lucrul lul; chid Ynaa muncea si pentru dlnsul, munca
nu-i da In m Nor.); Martea, Joie el Simblita nu se incepe
nimic, oftei nn-t1 iese en
(GOR.) ; el nu vede nici nn
se- aleagA din toad vrednicia Int (VLAH.) ; era drept sa so
odihneasa, cad munch* din gren 01 Cu Into; et: e-i
ca

lua Avram .411 MP' Am/vial Crestere, adaus: tie

mare la venituri; am primit
la leafs

prevede un

[VS1 spora].

*SPOR, sm. 4 Corpuscul reproductor

al plantelor criptogame, care se gaseste
In sporangi (rii 4577) [fr.].
*SPORADIC adj. C) F Se zice des-

sr sPozovAl.
SPORT (-oreso) 1. vb. tr. A face
sa crease& numarul,sa se mareasca,
sa. se Inmult,easca: pink atunci era ur-

voinieul, en sin stin as este primeidie de !via ((Sr.); vorbests In toate limbile, fare sa be Ii Instal, 41 sporovoeete ei-1

turne mereu glare (CARlspori1C)(cior)ovaii.

SPOROVAIALA (p1. -fell) sf. F Faptul de a

s p oro V a i; flec/trire: a vIntara mereu din revieta In

revistA acela61 bore de platItudini 61 de sporoviliell raituflate
(VLAH.1.

*SPORT (p1. -tort) sn. 5, Ori-ce exercitiu mai

adesea In plin aer, cu scopul de a Intari corpul, de
a-i da milicliere si frumusete: ^gn) atlettee (boxul,
luptele corp la corp, etc.); .0 nano; canotajul; ravel

de lama (bobsleigh, ski, etc.); .0 ecuestru, cal/Iris; .turi

de origins entries& (foot-ball, cricket, polo, tennis, golf,

[spovedi].

...Ia
(MAR.)

SPOVADANIE pm- SPOVEDWIN.

SPOVADUI Pe- SPOVEDI.
SPOVEDANIE, 0 SPOVADANTIR, # ISPOVED4N1B

sf. j Marturisirea pacatelor (IM fata duhovnicului):

Glafira se agezti !met pe scam 51, oa si cum ar Si eon-

ispoydanije].

(PRV.-M13.) [vs!.
# ISPOVEDI

SPOVEDI,

(- edeso), SPOVEDIII, 0 sFO-

ISPOVEDIII (-ueso) 1. vb. tr. A A asculta, a

primi spovedania cuiva: popti mireni priimeso gInduelle, adeca ispovedueso et iartit Diastole, au Jaren ei pnterea
arhiereului (sev.-00.,
VADIII,

A Re-

2. vb. refl. A-si marturisi pacatele (Inaintea du-

Fig. 4578.
Sporange.

vb. intr. O A create (numarul, cantitatea), a

se mari, a se Inmulti: Unde-s dot, puterea creek) Si duemanul nu sporeste (ALECS.) ; Barnacle de lame sporeste neaverile Mailer si zestrele fetelor spores prin

mosteniri (1.-OH.) A progresa, a fi cu spor: la toll

((Sr.); nine vorbeete, Wmuncea si la toll spores lucrul
omb nu-1 sporeste (PANN); cel ce se Imbnibeazi on mincare

multa, se face greoin, lens ei lucrul nu-t overeat. esp.)

A-i folosi, a-i prii: se pusese ei cam dintlin impotriva
cu rdzboiu, CO nu le-an sporit (N.-COST.) [SI. Sp o r i t
4,

stalnol In curtea ycolil ii1 moray/Usti sgomotos Intro d111011

(VLAH.) ; sporavala, la cazarmA, Negotol vistavolul, pi de cocoons d-lul Maier (DLVR.) ; nu sporovol mai mult, I1 raspunse

oltd-ve vreme

minlstratiune mai ingrijitii

A face mai Imbelsugat: sIngele minis

mai mult n'ar sport Intro nimie roada

*SPORIFER adj.

SPOROJI (-owe) vb. intr. F A

flecari, a Indruga multe si marunte: elevil... sternal'

tinuat prima el spovedanie, Incepu... (VLAH.); de spovadanie

fugi ea draoul de tdmlie (rnio.); (duhovnioul) de va Ina daruri la ispovedanie, Reels si fie oprit de slniba duhovnicle1

gent a se sporeascA veniturile printr'o ad-

(CAR.) ;

/MORAVA' (- seat), SPOROVOI ( -o-

(PSC.) (R.-COD.)

pops canon mi-a dat )3a nu mai tin dragut In sat

SPORAVAT

contenit

SPOROVAI, d

esc), 0/ten.

vedanie : Nu mai pot de superata, C'am venit de la

F. Frunza.
tot ce e sporadic [fr.].
*SPORANGE sin. * Un fel de sliculet, ca o
gamalie de ac, In care sint Inchisi sporii la plantele criptogame (J 4578) [fr.].

2.

it,

care surides ochilor... In

loo sa-1 minglie, 11 Intarta el mai
tare (on.) ; Tu, fluid de vista, (mid
el
Tresari in firigoarele de larba, Fig. 4579. Sports.
Cinti Cu privighetoarea (VLAH.) ; el
o restos in aces llmbli oen, virtoasa el limeade a tfiranilor
nostri (ODOB [vsl. sporInd].
iambs

citiile de sport [engl.].

SPOVADA sf. cmj Marturisirea pacatelor, spo-

tiunii, si care e independent& de on -ce

influent& epidemic& * Imprastiat,
raspindit; plants tee, care crest In tan
foarte departate una de alta [fr.].
Fig. 4577.
*SPORADICITATE sf. Insusirea a S. Sport.

call (PAc.): Zi on -cum t1-o 11 placerea

Si sporeste oft de multe Cu! o vrea sit te
asculte (PANN) ; Sit MI Mai apne Mkar o
zi /oriel% on tine... dace etin en ceva...
din cite ti le-a sporit durnnealui (CAR.).

nu-i
(JIP.) Cu spor, harnic: e om priceput ei la treaba

hockey, etc.); vinatoarea si pescuitul cu undita sint

de asemenea sporturi [engl.].
*SPORTIV adj. 1/4 Ce tine de sport, privitor la
sport [fr.].
'SPORTSMAN (p/. sportameni) sin. !, Amator
de sport, persoanil care se Indeletniceste cu exer-

pre on -ce boala care ataca numai ici

colo cite un individ din masa popula-

pAmintulul nostril (ON.)

SPORNIC adj. CD Care aduce spor, profitabil: banul ran

Care poarta spori [fr.].

hovnicului): Cind te spovedeetl, to syui Tot ce etli preotaint (RET.); en, sliulia ta, vrean sit mA spovedeso (VLAH 1;
s'an due la biseria el a'au spoviduit (ALX.) ; om en Woe Int
Dumnezen, care se spavadueste el se 'mpirtaseste de einel or)
ye an IALECS.); nu se spoveduise de (And era (NEOR.) ; dnhovnlcul de va spun pacatele adore ce 1 as Ispovedeso, awls ek
aiba canon out:gains de preotia lui trei ant (PRV.-MB.); leavedulti-va unnl altuia amp:1111e 51 va rugati unul pentrn anal,
[vsl. ispov b de t
08 sa va tamaaniti cptiv.mn.1

ispovdovati].

S. P. Q. R. Abreviatiune a cuvintelor latine:

Senates populusque romans (= Senatul si poporul roman).

t SPRAFCA sf. 0 # Cercetare judecilto-

1189

www.dacoromanica.ro

spR_ reasca, anchetti: de la descalicarea lei Dragog, Inuit an

0, trait In bunt pace In tart, cil n'au mai 'tout nlme
vada cite 01

11'1111

mincat

(NEGR.)

$0

ca BA

Mo/d. F A (se)'face

(din sau de ceva), a nu mai lasa nimic, a nu mai rb.mineaniraic, a nu se mai alege nimic din ceva [rus.

spravk a].

SPRAT SM. 14:0 Specie de sardelutti ce traete

In mare $i se pescuete In apropiere de gurile Dunarii (Clupea Sulinae) [it. s p r
t o].
0 SPRAVALT = PRAVALI: deodatit sanla mea se spritvan (ON.).

2.

vb. refl. 0 A se razirna, a se propti: a se

In

mate; doult lope albe ea ziipada se sprijineau mat totdeauna

de oisten cArutii (nee.) 0 A-$i da ajutor unul altuia,

a se sustine, a se ajuta t A se apara: mai mull

de dourtzeci el septa de pungi de bani In case Int n'an avut...
51 nu avea cn ce as se sprijineascit de neprieteni (NEC.) [vSI.

supret en 0, part. lui spriti a Impreuna,

a lega Impreunti"].
SPRIJINITOR, * SPRIJENITQR(IU) SM. Cel ce

sprijine*t e; eel ce sare In ajutor; ocrotitor,

SPRE prep. 0 * Arata situatiunea ( = pe,

protector: Dumnezen e Darintele gi sprijinitorul color fArit

de pntere (RET.); orilenitoriul poste as ncigit !Ara de inhere pre eels ce an lneeput avada (PRV.-LP.).

pinit la dobitoc (PAL.); Intoarse-se durerea Int .0 capul Int

al
crestetul lui nedereptatea lui degtinse (COR.); atunce

O SPRINGLA (p1.-10) sf. Un fel de cursii. Intrebuintath de copii pentru pries pasari (R.-COD.) [germ.

peste): age potopl tot co era

fatapitmIntulni, din oameni

ve (trate Domnul Is. Er. 00 nuori

nea (= care): Durcesera

(VARL.)

0 Directiu-

orag ; lei Indreptarit pagii

case; Cara Italiei de Bice de la not drept

v..

apnsul soarelni

este (m.-cosr.): F ; deaca se ve Intoarce bArbatul 00 credit* coo

adevAratA (rev:No.)1r C) Proximitatea in timp ( =aproape de, pe la): feta ImpAratulul, dun& povata ealulni, s'a
sculat peste noapte, cam r Mint nee.) 0 Directiunea
In timp: Stefan-Vodit... sosind Mlercuri v.. Joi la miazitnoapte, an incongiurat oetatea (I3R.-UR.); de aceste... a vorbit
bunion! David on mama ci on tata mai toatA noaptea, Duminee&
Luis' gi Lunt
Marti (CRG.) O Scopul: tatAl gi
mogul gi alti ca aceitia I-an suduit 01 1-an bittut
Inv/4Atura, lea nu .00 rantate (PRV.-LP.); o spun binele tan,
folosul vostru; acelas1 Worn ce se face la not unmet la morti,
la alt!' se face 00 aemn de veselie ((SP.);
bucuria mos;

Sprenkel].

SPRINTEIOR, SPRINTIQR, SPRINTEQR adj. dim.

SPRTNTEN: tacit, mai Mai, caprioare sprintioare, DAsitrele

ointatoare (ALECS) ; Sbori pe luoinl vin al midi, March mica,
sprinteloara (ALECS.); 0 Mitre sprinteoarit, an pine' subtirl
Si albs, Mlndrn se Inane (SIAM.).

SPRTNTEN, # SPRINTIN adj. p lute la raicari,

usurel, vioiu, agil: frigul 11 lAcu ou mull mai hernia si

mai sprinten de cum oredea el oft este (RET.); la a zecee zi,

uncle se sauturit data calnl et se Mon frumos, grail ca no pepene el sprinten ca o cAprioara ((sl..) Usor Imbra-

cat Os # X Uor Inarmat: an lost trimis PetriceiooVoda oaste sprintenit, Legi gi Moldoveni gi Miami (N..cosr.)

[vsl.

'S iipretTni].

SPRINTENA sm. A4 Soldat uor Inarmat:

0,0 nenorocirea, 0,0 rueinea ha; cu acela*i Inteles, di-

Domnul nostru... el-a mat o mint de 001 51... s'a lasat... ca o

MIntuitorul nostril
...binevol a se pogorl din oeruri, 00 a mime' neamul omeneso
din robla pacatului (ISP.) 0 De:
omit, de exem-

Insusirea celui s p r i n t e n, agilitate, vioiciune,

naintea unui infinitiv ( = ca

plu 0 # In: a nitdajdni

Domnul t Patti de,

dare: Mile sil-gi orate Cea de bunittate Spre not ticalosii
(DOS.) # Impotriva, contra: Doamne, co sal In-

multira car'' mA snparit I, multi sit scoalA 0 mine (Dos.) ;

scula-se-vor Umbi ev limb! It Impitrati
Imparati (Coe.)
$ La: sit tacit aceasta mai 'nainte de ce-1 va Bind' indecatoriul 0 moarte (PRV.-MB.) 0 Intra In compunerea
numerelor 11-19 ( = peste): un..zece, oinol~zeoe,

nouil...atece @ In compunere cu de, din, In, pre, for-

meazti prepozitiunile compuse Pe- DRSPRE, DINSPRE,

INSPRE, T PR) SPRE [fat. sup e r].

SPREJINI...

pp-

SPRIJINI...

iutealb. In misctiri: dumnealui, cu mare sprIntenealit, ea

un pelivan, an sarit peste poartit In ogradit (SIAM.); miscarile

et adnceau aminte sprinteneala nesgomotoasa a unei tumid

(DR.-VN.) ; vedem scum la Cerchez1 oA acest port de Inctiltiiminte pentrn sprintenie Il tin (M.-COST.); intlmea picioarelor
gi sprintinia cares lent In trupul situ purte (CANT.).
SPRINTENEL, f. SPRINTENICA adj. dim. SPRTNTEN: Trupngorul ev Parca-i tras printr'un seal oa.-Bes.);
avea on baiat... frnmusel gi , dar gi lira obrasel (ea-r.);
pe lingit grupnl Anton Pan... se lipise un copilandru nail,
rumen, eo, cu pletele de tircovnie (1.-OH.); ler sub oodru,

pe

potica, SW nn era la vinAtoare, Pindind luta sprintenica

0 SPRENT, SPRRNTAR ser SPENT.

SPRENTAR sar SPRINTAR.

SPRENTUR sar SPRENT.
SPRTJIN (pl.-ine) sn., Ban. Trans. Maram. SPRI-

di:14NA (pl. -no) sf.

vijelie in lagarul Ungnrilor (VLAH.) [s p r i n t e n].

SPRINTENEALA, SPRINTENTE, $ SPRINTINIE sf.

Ceca ce servete ca Sit spriji-

neascti, razim, proptea: Nu vrean alta mindrului, Fara

masa cucului $1 sprljoana vintultil (BBL.); el nlmica nnpri-

meste, numat Mute de pe sprijoana ferestrel

(RET.);

punt

mai adesea (=ajutor, ocrotire, protec-

$1 rivnind a et picioare (ALEcs.).

SPRINTENIE

me-

SPRINTENEALA.

SPRINTEOR s. SPRINTEIQR.
SPRINTAR, 0 SPRENTAR, t SPRINTAR adj. Ne-

astimparat, usuratic, fluturatec, nestatornic: eiot

sprinter 01 InselAtor este gIndul omnlui pe ale cantle aripi

to poartA demi necontenit pi nu to last In pace (CRG.); so
'Delta codr11 s'o priveasca, sprintare-i sar piratele '15 oale,

tie): n'avea nice no de niciiierl [s priji n 1].

*SPRIJINEALA, SPREJINEALA (p1.-e11) sf. Spri-

plutagii 11 cintit do1ne (VLAHa ; sus, deasupra acestor muglreale a Okla In hialtime dealul stngnrateo, pe potecile Anita
se catara caDre sprentare (eo.); Rnginit sulgerul, flind om

ratul sA-1 fi Banat pentrn sprijineala despre Tatar', Inchlzind

Mescal' (5/..cosr

de

jin, aptirare, ajutor: spun ca ace' cant... Traian ImpAlocul despre clmp de nilvala pritallor tAtAreeti (m..coot.) ; morale

mai sprinter, on s'au mai tutors In Sara, oe s'au tras spre

C SPRINTAR9IU adj. augm. SPRINTAR: mat

si puternlcul Imparat ne-an trimis... BA tines loon) st ce-

da spr1nten gi

tatea attests, de undo sit purtam gr1jA gi tat fins de sprijinealit

gi (AMIN Camenitai (MUST.); Remus... de sprejineala fratinesitu rAmas... cede In mina Ulharllor (CANT.); ferice de coma

sf. 0
0 Arcul de par deasupra ochiului: gi-o(p1.dat-one)
on ochil

carnia taste sprejineala Int la tine (Dos.) [sprijina

SPRIJINT,

* SPREJENI, $ SPRIJENI,

$SPRIJANI

(-nesc), Ban. Maram. SPRIJONI ( -ion, -ones's) 1. vb. tr. 0

sa-1

A pune o proptea unui gard, unui zid, etc. ca

lmpiedice de a cadea, a propti, a razima 0 A

sustine: sPriJeneste Domnul pre tot! ce gips cad gi scoalit

pre tots cei oborlti (Dos ); Atlas In vechime sprijinea cerul
pe timer/ (EM)NJ 0 A apara, a ajuta, a vent in
sprijinul cuiva: doait Incruri sprljenesc pre bArbat sit nn se
pedepseasca, eindu-si va bate mularea (PRV.-MB.)
tA
15

Impiedeca, a refine: cola ce va sprijitni pre do' vaimagi

pentru as -1 1mpartA, cInd se vor bate am1ndoi, ei... de va

ncide pre cola ce 1 -au ann... nu va avea nice o carfare (PRV.-MB.);
ofipetenille Infasarit (truant) in prostirile mete de spri-

jinirit sIngele sfintlei sale (Dos.)

A opri, a opune

rezistenta, a rezista: lncepind ritzbolul, mergeau Turd!

immure polcurilor lesesti, 'era Legii, Incepind Inalnte, Sprliinean navels Tnroilor (MUST.).

copal mai all

SPRINCEANA,

(CRG.).

SPR1NCEANA

de no amen age de bAtrin, cA -i era barbs pin' la brill si-gi

radicle sprincenele en atria (VAS.); rind to mitnIncti Burinceana, atunci to doreso cei es to itibesc (GDR.); a inorunta
sprinceana (sau sortnceneie); a Increti din sprtnoene, a se
posomorl: clod vitzu el amen' asemenea loragt, Incrunta
sprInceana q1 se otArl de supArare osP.); pe subt sprIncene,
pe ascuns, pe furls: eine to opreste ca sit-I deschizi P ma!
zise Pandora, nitlndu-se la (lineal pe subt sprincene ()sP.);

: (a alege, ales) no (sau dupA) ~, tot unul si unul:

toti ingrijitoril sat de pe la mosii elan ales' pe sprinceank

pe sofrasin gi pe stolnic... si pose In locul

for pe alt's, alegi de dissent dna sprInceanit Pea; Pis(13.-ZAMF.); .cease

QCRIU 1. 0 0 Pr. anal. Margine mai rtistiritti

deasupra unui munte sau unui Intins neted, radicilturtt in zare: pe sub poalele muntilor, dam de la manitstirea Rtgoa, pest sub o sprhicennit de branlgte, la marginea sesulni

(VLAH.,; ridieind cunt, earl pe sprinceana dealulu! Inaltindu-se trufagA dinaintea lui cetAtnia Neamtu
(NEGR.) 0 = GRELNA : ci era on ger de mama focului

1190

www.dacoromanica.ro

et o sprInceand reale Incolo pests dealurf (BR.-VN.); of= se

vede la opus o sprinceanit, se =tenth sa vie o vremefirunioasti

(ool-) 0 1. Jumtitatea despre vIrf a caputei

unei Incaltaminte [lat. p1. sup ercIli a, modificat sub influenta lui g e a n 6.1
SPRINCENAT adj. C) Cu s p r I n c e n e
mari $i dese: Sofiana, fold numai de easesprezece ani,oa-

cheat, Ait el frumoasA 0.-oh ); nitIndu-se olnd la nna, chid

la cealaltA, ai rtizIndu-le in fatA, pentru eA toate ran... .de

Si oaohese (MESA) 7 F iron. Calatorte .41 calatorie

buntil mergi san6tos ($i s& ai vreme frumoasa) I

cd latorie rra, fi zise boierul, de rAmIneai, Imi erat ca un irate,

isrA de nn, Ifni esti ca do! (COG.).

corpul calului care a alergat mutt& vreme In fuga spR.

sl aburi groat lessen din el
(NEGR.) Bale albicioase la colturile gurii (la 0

mare: calul era unmet

om $i la animale): et eilita la 'Ambit, tAvdlia -se, ours-I

senmele (COR.); ea lent, olnd se minis, aura de
(co-.); F : a face spume la aura, a turba

Patea cea mai de dispretuit, cea mai corupt&

$i mai depravata a unei societati; drojdie 0 0

de mare, silicat de magnezie hidratat, alb, foarte
moale si usor, intrebuintat Ia fabricarea pipelor
$i altor obiecte de lux: Erich tot =rinse pipe sa de ad
[lat. s p u m a].

(SLV.)

SPRINCENcTA, O SPRTNCENDTA (p1.-te) St.

g) dim. SPRINCEANA: se nits la cuviosul episoop, Morehad din sprincenute si strinend glut% (NEGR.1.

0 SPRINCIQC, SPRINCIQG sm. Ban. 3 = SFRAN-

CIQC.

0 SPHINX! ( -mese) vb. tr. 0 /fen. Ban. A 1mprtistia,

a risipi.

t SPRYNTAR p.- SPRINTAR.

t SPUDAXI (-axesc) vb. tr. A studia, a Invata:

Am lost la Paris.
SI ce -al spudazit acolo P
Am stud
legile (ALECS.) [ngr. c7cooSate < aitooadtCw].

SPULBER sbst. Faptul de a spulbera;

spulber6.tura: Intetit, omittu '12 , bate zuruind In geaMUT' (VLAH.).

SPULBERA (-er), 0 sPuLBARa (-Ar) 1. vb. tr.

0 A ridica pulberea, cenusa, zapada, etc. $i a le
duce aiurea, impro.stiindu-le (vorb. in spec. de
vint): Criviltul din miazA- noapte vljle prin vlielie, Spulbe-

SPUMAR sbst. Trans. Griimad& de s p u m

la gura: bAbirca tdcoa

Ia 131114 In mlnia at (MERA)

SPUM.AT adj. p. SPIIMA. Plin de spumti: Clnd

(ALX.) [comp.
coil... Cu nitrite aprinse, on guile
INSPIIMAT].

SPLTMATOARE sf. Un fel de lingua Intinsli

$i cu multe gauri, cu care se is spuma de pe bucatele care fierb [s p u to a].
SPUMEG4. (-ea) vb. intr. C) A face spuma, a

spuma: Naha e shims, mares -1 =Inca, Spumegit valul jos

elocotind (ALECS.); !Austin spumogd 'n ulciod, Plin de dull
ca o !Aetna (D.-ZAMF.) A face spume la gurb., a c16.-

buci; a se acoperi de spurnti: Nebun So duce calul de

=alma spnmegInd, On nitrite desalts, on chit plini de too
( ALECS.) de mInie, a turba de minie, a face

clabuci la gura de furie: banal spume= de mtnie ai tur-

bare, olnd aunt de nna ca aceasta (ISP.) A doCeti: etttorti de-aseziminte, Linde =muesli desirlul in miscAri el to cuvinte (EmiN.) [s puma + (f u m)e g a].

SPTJMEGATQR 4. adj. verb. SPIINEGA. Care

rind zApada 'n ceruri, de De deal, de pe cimpie (ALECS.); sem-

natal II dan cetele Mfnitorilor cart spnlbera ai =nu= din

spumega: Clod plain-ti olocoteste In multi

vatrA, pe undo tree (VLAH.)

se 'negreste, Pittruns de reel Hort (ALECS.).

2.
de mare sm. Pirat (dupti fr.

Or

1 se ample

de minie

A risipi: multe Mei

gresite de-ale bAtrInilor si de-ale boierilor am spnlberat gl

matte Mei moderne am ImplIntat In spirits (I.-OH.) 11 e

1,

VAzduhul

(cumeu r):

A prapadi, a nimici, a stinge de pe rata pamintului:

IndatA Co va ajunge la Piren, va trimite la dispozitia mea un

vapor pent= urmlirtrea ~hoc de mare (L-GB.).

din temette (vLAH.).

megaton: ottava stunt spumegoase ai repeal... prim= prin-

vijelll duel vijelli an bintuit gi an' spnlberat asezarile for

2. vb. refl. @ A se Imprastia In toate partile la

suflarea vintului (vorb. de praf, de cenus6, de ni-

sip, de zapada, etc.): Sd -i spulberam dard, precnm se

spulberit prelul lnaintea fetal vIntulul (NW.); ...ca pleava

se spulberd 'n vInt (VLAH.) (F) A se prapadi, a se

nimici, a se stinge de pe fata pamIntului 11

Trans. A se iuti, a se mina, a se sborsi, a se indigna:

chid an vAzut pe feta de Imparat In casA, s'au spulberat oa

artcli de stud& ai mints (MERA)

[lat. e xpulv6 -

r a r e].
SPULBERAT adj. p. SPULBERA. Imprastiat;
altil pe fume lei vad, ca dinenl, vlrtntea al nonimicit:
rocul

prin nesocotinta for! (coos.).

SPULBERATIC, SPULBERATE0 adj. Usuratec,

fluturatec: nestatornic [s p ulber a].

SPULBERATVRA. (pl. -turf) sf. 0 Zapada,

tarin6., pleava, etc. spulberat 6. de vint: In

ritstimpurt, era attta

de zApadA Inch ti se Wires oil se AArim& cern) pe pAmint (8.-ALD.)

($i SPIMIIIIRATDRA
Salt BLIBUIANA-DE-SPULSITRATVRI) = DIIMIlgT O.
ad

0 *

SPUMA. (-mez) 1. vb. intr. C) A face spuma, a

clabuci: Voinicti oat spuman In salt (coos.); In mural elitdirti negre, fierbeau apele spumlnd (SAD.) 0 (E) A turba
de mlnie: d. capitan pleacit, spnmInd gl InjurInd ca nn grad

SPUMEGQS adj. Plin de spuma, spumos; spu-

blues (coos.); Mihai se anima Alan In =lathe spumegoase ale Muresului

90.1.

0 SPUMfTA (p1.-te) sf. Trans. (PAC.) Nasture mic

de portelan [s p u m a].
SPUMOS adj. Plin de s p u m 6., spumegos:
Po nn piss Bathetic al vijellos, 'Undo nrlit 'n poale Argeoul
(BOL.).

SPLINE (spun, spniu; pf. ousel, spun; part.

spun) 1. vb. tr. Q t A arata, a indica: sense Arians
sale in Moysi, !tilos In Israil vrerlle sale (rs.-scH.) ; =min-mist Dale de vista ai Impinei-me In veselle cu Iota to (PS.-SCH.);
Chipn -i ingerese, ...mersu-i win de !armee, ou pas lesitnitor,
0 spun mai mull cit-1 Iota dealt as e factor (ALECS.) A
arata prin vorbe, a zice, a exprima o ptirere: atle!Dunevarni; m! -a gnus ceva Is nreohe; a -ti pdrerea;
ml on One to Muni si -ti =in spine nine esti; ser ORB 1 0Q ;

0:

F: nn M1 simnel exprima mirarea, lndoiala, nelncrederea cu privire la cele relatate de cineva A

prostii A istorisi, a povesti:
vorbi:
basin (I) A recita: 0 poezle; leotia A de-

nn
r
clara: de on I-oin face, mi-a =us Gamin cd -mi tate calm(
ea Is un puin de gainit (RET.) A rnarturisi: a-51~

picatele A sta scris; a glasui: pane la Utile pi[annoy cA ace' aline, oe se numea corbel., sports It =ho-

Inferior (CAR.).

tels mortilor care eran In lad osr.i A pomeni nu-

ebid [lat. spumar e].

nitat BA spne gi pre Meant postelnicul oe era Inohis (LET.)

2. vb. tr. A lua spuma de pe suprafata unui R-

SPTJ1VI.A. (pl.-me) sf. Multime de basicute

albe ce se formeaza la suprafata unui lichid care

mele cuiva, a numi: clod s'an Mont fermanul... e'en foot

0 A descoperi, a da pe fatri, a denunta: De la not

a treia =sit Tot =spin' o preoteasit, O'a bittut-o preotni,

fierbe sau care e amestecat repede: a Ina spuma tie De

SA -ai sputa ibovnicut ()K. -eas.); tot omul taste datorin od spue
judecAtoriulnl pre cola ce nn-va BA asculte de dinsnl al de In-

spume laptelut (EM)NA ; spuma de pe deasnpra laptelni, de ma-

vIttittura tat (PRV.-MB.1 CO

nine!, to jinni (ZNN.) ; ca vinnl de gampanie co ample pa(GOL.) Basicutele albe facute de vaharul de

ma spul InvittAtorulni ea mi-am pierdut cartes (L.-P.4.).

bucatele ce herb la loo; ImpArdteasa Mon un lector alb ea

iurile apei sau and apa se loveste in cursul ei

de bolovani: ea spuma ce se face pe tarmurils mart', clad

=turtle bat in ale (sou); trecn pests opuatul care surola
vine de spA pe subt o horbotA de =mud (SAD.) Basi-

A acuza, a reclama: sit on

2. vb. refl. A se da pe rata, a se arata sine

este, a se face cunoscut: atnnoe vezirul Kluprullul s'au

=us ai au sis: tit mints ce am vorbit, Ind veneam amlndot pre sale t" (NEC.) A se declara, a se denunta:
nu id tagadui, oe se MISS tnsusi Pre sine (VARL.) [lat.

cutele albe formate de apa amestecata cu spun,

exponere).

outi, spumaf6.cuta de albusul de ou batut Orice pielita sau strat subtire ce se forineaztipe supra-

cioare, la Incheieturi; in spec. reumatism (articu-

cltibuc: sApunul acesta nn e bun, nu face

de

fata unui lichid Sudoare alba ce se face pe

SPURC sbst. 0 0 Durere la miini, la pilar) 0/ten. Ar Gen de bube; un fel de rile
vatic.) Bon. I Bube la ugerul vacilor 0 0 /ten.

1191

www.dacoromanica.ro

spu_ Una din denumirile lupului cind nu vrea cineva

SPU

rabdInd norodul spuracinnile

comod, In sugrumat, dupit

sa-i pomeneasch numele in cash. [lat. s p u r cu s].

SPURCA. (spurn) 4. vb. tr. 0 A necurati, a
murdari (In spec. cu excremente, cu urina), a Intina, a minji: buboiul u-I mural on urinit..., di sparse 51

ce an imparlitit ant 12 (a..cost) 0 (mai adesea spurcadun! pl.) 0 (J = RQFII.

sauna docile (ZNN.) 0 : A strica curatenia aurului sau argintului, prin amestecul cu alte metale:

Dapistas; lam dad, vede cA nn tine posturile, 11 zice

cola oe lac bani domnesti al de vor Indrazn1 sa sparse aural

sea argintnl, pentru dob1nda tor, on alti1 nemica nu vor platl,

sPuRca. 0 Necurat, murdar; scirbos, sclrnav: clad

nu se mal Inmultegte (PAMF.); (: $1 plopnl e Malt dar II

unmet on capetele (PRV.- LP.)

A necurhti o mtncare,

un vas, etc. cu ceva murdar sau oprit de biserich.:

clod s'a Infierbiniat broasca... dracul... a Inceput s'o tot 11'lessee de slanina lui Pepelea 51 sa 1-0 muse (SG.); dap&
o mortaciune cads Intenn vas, sauna vasul 51 mIncarea ce
cont1ne; Tiganul, dupa credinta Romanian', sauna on -ce
mIncare de care se atinge; In zilele de post, ori-ce m1ncare de

dulce vine In atingere cu vase's sau alimentele de post, le

N eural @ trif, A salsa prescriptiunile religioase, a

nu observa postul, etc.: pass -mi-te ca esti letin, de
sPnrcl Vinerea gi Miercurea (J(P.); or* SPVROA-141I)3RCURI

A viola cele sfinte, a prihani, a pingari: e 'Meat...

se sparse Witte masa cn vorbe unto si on mdscait, pentru our

In timpul cat menIncit el, Maine Domnulni In car stn In genunchl gi se maga pentru sialetul lui (VLAH.) 0 A ne-

cinsti, a silui (o femeie): sa nestine va lue o tats ce va Ii

logoditi... 51 o va sparse (PR.-GOV.) 0 A face sh-i mi-

SPURCA- MIERCURI sm. iron. Cel ce spur -

c a postul de Mier cur i; eel ce nu pazeste po-

sturile: dada sae ca este de-ai Papei de is Roma, 11 zice

on
letin ()sr.).

SPURCAT, t sPTIRcAT, 0 SPURCAT 1.

adj. p.

s'a Infierbintat broasca, a Inceput a surge dinteinsa niate

sot spuroate (se.); o femeie, cit este Musa, este spurcatd.

(oon.); acest cram avea o jiganie unread, oe se chema Minotaur... gi era atit de Mutacioase al de groaznica, Melt oamenii de pe acolo se luasera de ginduri esp.) 0 Ame-

stecat cu alte metale (vorb. de our si de argint):

sa fie certat... ca are ft Mont bani riti, dentru ear 51 dentru

argint spurcat (PRV.-LP.) Necuratit prin atingere

cu ceva murdar sau oprit de biseriea: tot ce intra

prin mina Tiganului devine spurcat (SEZ.) m1 Contrar

prescriptiunilor bisericii: Armenii, ceia ce-s de trei or1

procleti, spurcat post se postesc (PR.-GOV.) 0 Pingarit,

pribanit C) Destrabalat, destrInat: acea poghibala

spurcata Spandoni, sfetnicul Int Nlcolal Node, s'an Imbracat muiereste... 51 an Intrat Intr'un radvan on Doamna
(MUST.); acest Comod armrest era In Mate, care pentru spur -

roast urit gura: dace auzi cintind Inman dimineata gi

cat. data sa In urit tnturor (N.-COST.) 0 Pagin; erotic:

lilts A Ps- LIPTAC); cum ne-au simtit ipurcatii de Turd,

egti pe nem1ncate, audit to spurca si-ti pate gum toate vara

(Gon.) C) ED In jocurile copiilor: a da o loviturh

an Inceput se dea nevelt' (I.-G i ; oars -tine vs veal din limb&

sparest& el se va boteza... se cede ei preot sit fie (PR.-GOV.);

gresita, dupa care trebue sh cedeze rindul de a

juca altuia.

pre toll pre clti an lost on acel spurcat de Aria 1-au dat
anathema' crev..ms.i.

excremente, etc.), a se Intina, a se minji: on to in-

2. sm. a q! SPLTRCATIIL, una din nurneroasele

numiri ale diavolului.
3. sbst. 0 Sclrna, excrement: ctnd to doare virful

cA-se an bat' (VARL.) 0 A se necurati prin atingere

de ceva murdar sau oprit de biserich: oe se VII spurca

mamaligli on Mina necernute gi In ea se and spurcat de :Ica-

C) eh A mince de dulce In zilele oprite de biserica.:

face scalellitoare... ea sit se fad. curet ca argintul (PAC.).

2. vb. refl. 0 A se necurati, a se murdari (cu

treb: soarele ca tress prin local Imputite 51 scfrnave, spur-

limb'', ai mincat cave ou spurcat de aoarece (GOR.) ; clod lad

mlicara ce de mina Ovreilor, on via, ori ant, sau alt-ceva,

dentru acestea on se cads crestinul as le gusto (PR.-GOV.) 9

race, de maninci asemenea mamaliga, fact babe pe limbs

($EZ.) 0 .0 co = RQFII: de spurcat, copilului min I se

oare-oine se va spurca In Lunea brInzei ou came al In Lunea

dentliu de brine, 4 al sa se poodoascd (PR.-GOV.); dace s'a
spurcat ocean' mlncind de Inapt In postal cel mare, mama sit

SPUS adj. p. SPINE 1 U ar nspvs.

spvsA (p1.-se) sf. Ceea ce s'a s p u s, zisa,

nn manhice de !rapt In sins de Pagti (GOR.) @ A-si de-

SPURCOAICA (p1.-ce) sf. 7s = sPuRc4cru.

vorlatt: alma gamete lui, s'ar credo cA n'are nisi o vine;

pune excrementele, a se scirnavi: ingul boilor nu-1

$1 de-aceea spnsa voastrd era sfInta 51 framoasit (EMIR.).

(00R.) A capata miros urit In gura, a-i puti

Iodate pe feta, di la din contra s'ar spurca (GOR.) 0 A se

ten_ mai spot 11 Invita at cum sa 51-1 pastreze (focal), Invelindu-1 on

asp.) ; ferinda-se focal de pe vatrS, se puns,
testa acolo, acoperindu-se en
(KZ.); 4
fie-care trade
spuza pe tarts 1n1, se zice cind intro tovarasie sau

lepele... se spurcasera la singe de om 5t Lists In de ajuns ca ad

to Mel a on se mai pities apropia nimenl de ele (ISP.) [lat.

folosul pentru sine: gi Nemtil gi Hussain, data bateau ye,

Turd, tot pe tarts for tragean spuza 0.-GH.) Mare

SPURCACIU sm. It
Specie de dropie mica,
cu gltul negru $i guler
alb de jur imprejur, penele galbene-roscate,

oameni, de animate): $1 tot gazduind adese is un tares.

prin cimpil Care era sSrao !carte ei c'o de copii (PANN);
era data un om nacaiit... 01 mai avea si-o d. de bSteti
rvAs.r; Mihai-Viteazul nimbi site Int zerhat-Paaa, carelek
venea en o alto .... de Turd Qi de Tilted (ISP.); cocoons
scosese o
de pui5ori (coos.); pr. ext. (despre

SPVZA. (pl.-ze) sf.

bine a-1 lase poste noapte dark ca sa nu se space clnii pe el

gura: dad% ands oineva pnpdza olntInd, apoi trebne sA se stele

dedulci, a se deprinde, a se Invata cu niirav, a

prinde gust (In spec. de ceva rau sau nepermis):

spurcarel.

brazdate cu negru $i
pintecele alb; numita.
gi spIrcaciu" sau dropie-micii" ( Otis tetrar)
(
45q0) [spIrcaciu].

1b.

rie, lucru spur c a ti

Cenusa fierbinte: Promo-

intr'o lucrare in comun, fie-care cauta sh tragh tot

multime, droaie, gramada (in spec. de copii, de

Mot.

diverse lucruri): o de coped, In zarea alba, 151 reschiras

crengile (DEM.); Drumul Robilor se deslusea ca o radio albale prin spuza stelelor (S.-ALO.); Intelesul acesta figu-

rat pare a fi luat nastere din expresiuni ca multi

SPURCACITJNEsf .

Necuratenie, murda-

ca spuza 51 ca iarba ( =ca frunza

$i

ca iarba) sau tats.

au Q1 Inceput a curse furnioile ou droala, cite pnlbere gi ~,

Fig. 4580. Spurcaciu.

cite

0 Animal necurat, spurcat, jiganie, jivina: de va

cadea In grin sau In Mind vre-o gi se va neca acolo 51 se

vs sting., atunce griul BA-I stele bine ei se-1 sfinteasca
(PRV.-MB.); imparateasa... era fireste destul de amaritd, cA
adusese pe lame fUja
de broscoin (CAR.) r unt.a.

Infiorhtoare, scirboasa, spurcata, necurata, urita: capul spurcacianil (de balaud, in too si piara, cum

pier capetele taiate de is true, odatft s'a vtrit Intr'un stein

de plata (R.-COD.); it (de Minotaur) se hransa on carne
de om (ISP.) = LTTFA 1 : el opri navala spurcdciunilor de Turd poste treizeci de sae esp.); tats, vorbi

frunza gi larba (ono.) [comp. alb. $p u z e< lat.

spodiurn].

SPUZEALA. (p/.-Liu) sf. 0

Bubulite mune

9 marunte ce apar pe piele, eczema: 1-a iegit o ~De obraz; dintr'un descintec de soirnane": $1 matt

junghinrile, Cutitele, Umt1Aturite, Spuzelile $1 Mate boats.

De la (=tare) (roc.) 0 Multime nenumarata,

droaie, spuza: nisi noaptea, on spuzeala de stele... nici
curcubeele n'ar fi Intrecut acest palat, minunea minunilor

[s p u z i].
SPUZI (-nese) vb. re fl. .0 (1) A se umplea de spu-

(DLVR.)

zeala, a-i iesi pe piele o multime de bubulite ma-

I
0 Una din numirile date lupului, and nu vrea ci-

runte: In foo sa nu stupest1 niciodatS, ca-i.pacat el to spu-

spureaciuntle la vita (e.-Coo.) Fapth spurcata: ne-

atita

Albuia, ^oa de om a pus cereals, as, ne pazeasca (LUNG.)

neva sti-i pomeneasca. numele In cash: an venit

rAtati (GOR.) [s p u z a].

I SPUZIME sf. = sPazA C): bietii crestinL.. visitd.

cazind asupra tor, s'an Inohinat (N.-cosr.).

1192

www.dacoromanica.ro

SPUZIT adj. p. sPuzT. l Plin de spu-

zeala: pe-o lAdatnie, Itnga sobA, tin baletel ca de vre-o ease

ani se svIroolea
de polar (VLAH.); 11): Cent! I-albastrn tot,
cc. de stele (VLAH.).

*SQUARE (cit. sonar) sbst. Gradina, Inconjurata

cu un grilaj, In rnijlocul unei piete publice [eng1.].
ST1 interj. Sunet prin care se reclama tacerea:
at I lace lung... dascAlul, inchiondorIndu-se is ale (LUNG.).
STA (stun; pf. Buccal, state!; part. stat, # stittut) vb.

intr. A. C) A fi Intr'o pozitiune oare-care: a) a fi In

picioare: is In picioare; lute= picior; Domnul, agiunglad In mijlocul biseric11, stlnd pe piatra cea din milloo, se

Inchinit titre icoana Mintnitorului (LET.); Doi stau, doi

dan, doi se milt, doi se 'nchini (se.), ghicitoare despre
hublatitori"; b) a edea.: jos; De Damint; Pe
scaun;
dilate; bittrina 11 astepta, stlnd greceste in fundul
patului (o.-zAto.); sta greceate pe tron olt a ziulica gi nopticioa de mare (ISP.); Am o fatit sdrenturoasA Si eta Cu dada

de an erai d-ta, ell mines Input, cid stAtusem de ostenealit

(ISP.); is stAtuse caii, de mergean pe gios olti ritmAsese pre
urmA (NEC.)

sta bine, Mu on nova but sluibit; nu stirs own stA bolnavul ;

own stai on sitnAtatea? 7
A-i sedea, a i se potrivi,

a-1 prinde bine, rail: Bine-1 std mIndrel gatatit Cu veg-

minte de la satrit, Dar mai bine 1-ar sodas De-ar ti testae de

ea (IK.BRS.) ; la omul frumos 11 MA bine gi cam somnuros

OD In constructiunile - de,
fi,
arata o actlune care continua, de oare-care du(RET.)

rata: ram!' nimit chid stab sA ougeti ce de noroade eau

v1nturat pe malurlle Dunitrii (VLAH.); Asa, oinstite parinte,
stars gi IIIA Mir

CO 8$ ble (PANS) ; stan de mA mfr denude vole

Incepe a povestipricina evanghellei (ANT.-IV.); tug! d'acolo, nevastit, 11 ritspunse el, oe stai to de vorbegt1P (ISP.).

B. O A-si petrece vremea facInd ceva: oillugarii $1

prentii... staturii in trei zile gi In trei nopti sere nurit

(HASD.);

de vorbit our v4RBA A lucra de zor: Legit la

ghicitoare despre varza"; c) a fi

olmp n'au boot, ce an stAtut toata oastea la Intitrirea gantu-

In fundul mitri1 $1 mortaciunea pluteste pe deasupra ape!

ghicitoare despre ou"; e) a fi pus,

old s& piece; sta ag apund soarele dupd orizont oind vestea oh
ajutorul asteptat a sosit (BALD.); atarit std sit plouit (BAS.);
oe sA vaza? o strijitit de lighiottie... on barbs adusA de pArea

stau picioarele, Iti va sta 51 capul, Iti VOill taia capul;

pivot, de sta sA-1 crape sucmannl ((sp.) A starui,

Is mesa (GOR.),

culcat sau intins, a zacea:

(ZNN.);

toartAP

in pat; margaritarul std

d) a fi atlrnat, a atirna: ce eta In oulu tam

(GOR.),

situat, asezat undeva : stile stan tadt 'n LIM; unde-t1

Cucuiata, vat de ea, StA 'ntr'un virt de nuts (GOR.), ghicitoare despre alum "; a-1 pe limbit Pr LIMBA0;
edenta groparnini le sta la tot' In cale (GRID.); porcul situ din
("grad& este mai gras, de oare ce eta slanina pe Mitsui de o
palmA

(Isp.) A se afla Intr'o stare oare-care:

ass stau Inorurlle; cum MA treabal' A nu se misca,

a ramlnea pe lot, a nu pleca: ca un bustean sta Si

rilor (4.-cosr.)7 A fi pe cale de a..., a fi aproape

ca std s'o mince de nas asp.); (Aram', umilit $1 steins is

a insista, a nu-i da pace: (muterea) nu-mi da pace,

tot sta de mine sa marg... is 1mPitratul sA car slulba (RET.);

Tn stat sA-1 Snvati de bine Si at to 'nvatA pe tine (PANN);
Todirstsco logotittul 51 Ureche vomicul stun asnpra acestei
nunte sit se fad. (m..cosi.); Der CAP, $311 = PVNE 2 0 0 :
sta tare Nicolae-Voda pentru pamInteni (5.-cost) A Se

face, a se forma, a lua nastere, a se isca: gun no

rAzbolu mare 51 nu ou Dutind vArsare de singe (e..cosr.) ; ants

urlialune stAtu Intro amIndoult beserialle, de nu se pot vedSre

nici-cum se raised. (cot.); oind o vdzu, stittu locuint, temindu-se sit nu fie vre-o Maned. (ISP.); Dobitoctil Iasi, dacA a
Mut, Igi ritdicit capul 51 'n loo a stAtut (PANN) ; is unit stan
servitorli cn anti, de is altif fug pe toatA gins (t..m.); Patru
mars, paten stau, patru Vallla dan (GOR.), ghiciloare des-

bun (GR.-uR.) 0 A se preface, a deveni: at ourtea 51

Ia no loot gat binigor I C) A se opri de a mai lucra,

pre vacil." C) A fi ljnistit, a se astimpara: etas

cn dragoste (o3.0(); Bogdan-Vodit, dad. an stAtut Doran, an

socotit Intiiu s& -s1 IntAreascit lnorurile 51 sit-g1 arate name

inte, a nu mai Inainta: a stat oeasul; a stat din lucru;

Taunt Belgradul Intr'o micit de cuss an stAtut canine (M.-COST.)

mt la chibzuri ear CHIBZ; cc In cumpitaft sat fligtfpe gInduri,
PANAC);
is ginduri For OIND 0 ; ,a is
Indoisla as- INDOIALA q. A nu mai primi,

clad 11 iei apa, MA din milcinat (em..); a stat ploaia, vintul;

[lat. star e].

A nu face nimic, a nu lucra: In lot sit muncesti,

temeiat, solid: un edition'

16 Echilibrn dd at
unui corp, acela care, dupe ce a Post putin deranjat,
se restabileste de la sine dupti o serie de oscilatiuni Asigurat, statornic: o pozitie
0 Durabil, dainuitor, permanent 77 nsTABIL [lat.).
*STABILT (-nese) 1. vb. tr. 0 A aseza un lucru

de a mai face ceva, a Inceta, a nu mai merge InaplIngea tot una, tacit nu-1 mai sta aura (se.); ca moara,
a nu-1

picioarele, a umbla, a alerga Intr'una

scat de geaba; ce Matt de geaba 51 an vft apucati de Morn?

a on mlinile In sin Pr. MINA ; Fr' DEGETC) 111 0 A
se odihni: Ce fad? 11 Intreabit.
El: stau due& muncA.
Ia scoal' de ratinhica, ai-apol tar to onlc&t (PANN) A

se aseza: stai jos I A se opri: Sta1 putin cu cam!,

c'am sit-t1 spun ceva.Eu ea sta, dar nu prey vrea el sit stee
(CRC.); orb norooul is sub; 51 lunecos de-a stare pa loo, grabnio gi de sirs pornitor la pogorla (M.-COST.); mint. de sta
soarele 'n loo, bar lima se baga dupit nor de Mine (RET.) 11
t A raminea: actual; neclintit; baits; Tara 'mastra Moldova... an stiltut pustie paste 600 de ant (LE).)
O A ramlnea deasupra, a pluti: ca undolemnul pa

a nu mai cere alta carte (In anumite jocuri de carti)

STABIL adj. 0 Trainic, bine asezat, bine In-

astfel Incit sift nu se poata misca din be 0 A

statornici A Intemeia, a Intocmi, a Infiinta,

a orindui 0 A capatui; a-gi

A arata, a dovedi, a demonstra:

drepturile.

copi11, rudele

nn !apt; a-gi

deasupra apei eta (aoL.) A locui, a sedea intr'un

2. vb. refl. 0 A se aseza, a se statornici undeva:

s'a stabilit In strainatate A se Intocmi, a se Intemeia, a se Infiinta 0 A se capatui [lat.].

Iarit A petrece, a ramInea mai mult timp

stepta: o 01 ztAt, oft prey to pripesti, voinicule, 11 ritspunse

0 Asezamint pentru Intinderea unei ramuri de

industrie, de comert, etc.: .. de oomert, de bit [ft.].
*STABILITATE sf. 0 IBSUSirea lucrurilor
stabile, trainicie, statornicie, soliditate:
WIG(

lot, Intr'o case: on chicle; am stat mai 'nainte in alta

odaie; stau aproape de voi; MA In oaks Viotorie1; acnm sta
Is

undeva: a stat mai multi an! In stralnittate A a-

SAMola, rInjind be dtnsul on batiocurd esp.); !Deanna sit-mi

spui istoria.
Stat, s'o Mu de is cap (CAR.) IS A zabovi,

a IntIrzia: du -te, dar nu sta mull; undo -al stat atIta

timpP @ A dura, a Linea: $1 an stittut hartul acela
mai bine de un ceas (M,-COST.) ci) impotrivA sat IMPOTRIVA 1 0 A exista, a fi pe lume: nisi no neam,
alai o limb& In lume niciodatd ca ei n'au stAtut (LET.)
A fi: Wadi armia an stAtut gate de ritzboin (e.-cosr.);

1-au nimerit Intr'un piolor glontul, dupit care loviturA rani a

trent z1 an stAtut mort (.4.-coar.); in vont gi puterea giudetului
But scoot Morn

(PRV.-LP.);

a-1

In putinta, a-i fi posibil:

am Mout tot ce m1 -a stat prig putinta ea s& ne des

Dumnezen $1 nouA an copllag asp.); ass slit sorts In cart!
@ A-I e. vista, a-i depinde viata: visa tua a an e
slams, ca -1 sta vista numal Intr'un fir de ate (ISP.)
C".) A consta: tericiree until popor sdi in libertatea tuturor (1.-oe.); feric1rea nu stA In boglitie; In limp de pace,
Wires sta din darabanii cn apitliala tor... (ISP.) c A
gtii c&

fi obosit din cale afara, a fi doborit de oboseala:

*STABILIIVLENT (p1. -te) sn. O = A$EZAMTNT 0

bolt!, until guvern ; mi-am lust o oasit In chicle, as nnul oe

oredeam In
gi m'am pus pe treabA (ALECS.) 0 -t5 Pro-

prietatea unui corp care, dupA ce si-a pierdut starea de echilibru, ravine iarasi la pozitiunea lui de

mai 'nainte:

BILITATE [fr.].

bratalui tine! baiante 1115 QC NVSTA-

o STACANA (p1.-ne) St., STACAN (p1. -arse) sn.

Mold. () Pahar (de vin, de here, etc.): n'ar ft mat

nimerit sit ne 'ntclegem ca doi oameni de treaba, Incitlzindu-ne o'o stamina de vin P (ALECS.) [rus.stakanO].

*STACCATO I. adj. j Se zice chid e vorba

de a se executa o note scurt, In mod izolat de ce-

lelalte (se indica printr'un punct pus deasupra

sau dedesubtul note! .1 sau ' )

2. sbst. Pasaj Intreg In care fie-care note trebue

executata In felul acesta [it.].

0 STAG! (-Ammo) vb. tr. Ban. A agonisi: treatise prIn

bane 51 rele, pinit ce-gi stadia averes

eiti].

1193

SPU-

A o duce, a-i merge bine, rail: STA

www.dacoromanica.ro

(CAT.)

[srb. s t a-

Mold. STACQ$ sm. Rae de mare (AstaS TA- STACQJ,

cus marinus) (i1 45 81 : peotele proaspat of !drat, stacojii

S Acus
ei refill slot un mare a-

jutor %Inane loenitorllor (I.-GH.); (era) roan la

fata ea stacojul, si-i vie
apoplezie (BR.-VN.); tar

0 STAHIE oar STAFIE.

O STAJAR, STAMR = STEIAR.
STAJT sw. s'rEa.

STAL (pl.- alert, I -ale) sn. p Ori-ce toe separat $i numerotat In parterul unei sali de teatru:

m'oin fl Mont mete la

tata ea flu stacoe

nn teatru In toata forma, ou parter, on tee, en scene 81 en

mat multe rInduri de loje (I.-OH.) [fr. s t a 11 e].

(ALECS.,

[ngr. crruxbc].
STACCUTIT,
Mold. BTACOSIII adj.

Fig. 4581. Stacoj.

Rosu cast a c o j u 1 fiert: Meson' se fmbraca on du-

lama Int stacojie (NEOR.); aceasta, roole deja, Se Men stacoiie, De chid tots eel de feta ridean (13.-ZAMF.); poarta... tool
de eatifea neagrd on Dorf, pens ei oordele stacooll (ALECS.).

STACcIA... 0.- STACQJ...

ST.A.DtU (p/.-ort) sn. 0 Masura. itinerara. la

vechii Greci ( =184 rn , 97) Locul pe care
atletii din vechia Grecie faceau exercitii de alergare 3 .sr Fie-care faze a unei boale intermitente Pr. ext. Perioada, stare; grad [ lat. ].
STAFT.A., $TAFETA (p1.-te) St. 0 = CURLER 0 :

Trimise Domnul lame SA-I ascoleasa total, Stafete, cal In

/MIMI, SA-I cants, nepotel (D.- zAMF.); apoi Indati pornira etatetele pe la boierli din lard (NEGR.) 0 Scrisoare, veste
adusa de un curler special: ciocoinl deschise flea ei Ind
Otateta din mina 1111 Nastase Arnautul IFIL.); tot Ion era
Purtatorul nostru de etatete (GN.); ofiterul daduse stateta la
guvernul provizorin (CAR.) [p01. s z t a f e t a < it.

stafetta].
STAFIDA, Mold. STRAFMA (pl. -de) sf.

,P

Boaba

de strugure uscat: souMP211 eumPara stefide 41 core ad -1

adaoge piper IPANNI ; Manila stan vdrsate pre ante, de eras
slitui el eoplii: stratide, smochine, alum erati destnle pre In
Mate babel( (NEC.); de-abia daod zareeti... vre-un Meal pier dnt pintre panerele de masline et de strafide din dugheana lui
( ALECS.)

0 O9 Starea lucrurilor care nu Inainteaza, care

stau pe toe fara. so. progreseze, care llncezesc: ssa
ataeerilor [stagna; fr. stagnation].

[ngr. OtayLaCtl

STAFIDI (-Mesa) vb. refl. F A se usca $i a se

sblrci ca o s t a f id A: toatd flints (babel) statidita,
supta, scheletizata (VLAH.) [comp. Si ngr. CIGL:pC8:6C(0].

P Duhul unui mort care ramine legat de locul un e si-a

savIrsit viata, naluca, vedenie, fantoma: pietrarli
STAPIE, Mold. STAKE, STABlE sf. I

as obleeln a Pura umbra calve, &dila a-I lua nasura umbrei

Cu o trestle ei a sell apol acea trestle In talpa zidirli; omul
on umbra farad moarepfna In 40 de sale ei devine stele ne'Manta el geniul Intaritor al easel (ALECS.); oars nu-s staff
in ease asta eta mare el veche? (VLAH.); mi-a recomandat on
staruinta as nu eumva sa Inchirtez east, tara sa-I consult,
ea ad on dau 81 en poste vre-o stall() san strigoin, cum an
petit -o multi (1. -OH.) (P) F Femeie batrIna $i 11rah: vezi to asta stifle 8i acel elondir ludas? eel mai urfte
stalls ti de, aer dagastos (PANN); hat sa fagim Impreund,
Dina nn se trezeete stable (ALECS.) [ngr. arotXsEav; comp.
STIHIE].

*STAFILOCQC sm. F Microbul sferic care produce buboaiele, abcesele, sugiul $i alte boale cu
supuratie; se prezinta sub infatisarea de gramezi

neregulate sau In forma de ciorchine [fr. s t a -

phylocoque].

se depune acolo unde 1-a prins vremea si formeazd,

cu timpul; aceste podoabe care dau o infatisare

mareata $i fantasticii unora din pesteri; frumoase stalactite se WA in pestera de la Dlmbovicioara, In cele din muntii calcarosi ai Bihorului, din- I
tre Crisul-negru Si izvoarele Somesului -rnic, etc.
([11 4582): de-abia tact vre-o
donazecl de past In gIrlieinl
Deaterli, of to gaseeti Inlauntrul ring bolti uriase, din ta-

1.

Fig. 4582.
Stalactite 5i stalagmite.

venni ei de De pliretii &trete a-

tirnA mil de stalactite Weil of staysail (vLAH.); frumoasa

Pesterit de stalactitf ce se atilt acolo 0 fact vrednica de lagers
de seama (ALL.) [fr.].

*STALAGMITA (p1.-te)sf.,Adi Concretiune cal-

caroasa, la fel cu stalactita, dar care, In toe sit

slime de la tavanul pesterii, se inalta de pe solul

ei: la slabs lumina ce joacd ye pitretil umezi of intUnecota

ai peeterii, vedem o bogatie nimiloare de stalactite ei stalagmite (VLAH.) [fr.].

STALPARE = STILPARE.

STAMBA (p1.-be) sf. 0

rif

Tesatura de burn-

bac imprimata cu diferite desenuri in colori (Mold.

sit "): carols

ou

zeghii, on cioareci... descarcan In

Stamburi pl. Diferite feluri de

Prlia (oLva.)
stamba: pe-alci n'au putut azbate nici dresurile, nisi

stambarile oraselor

(VLAH.)

# t Tease de tipo-

grafie; tipar OZFAdaln

a da In vileag

(In spec. cusururile cuiva): Era vestita ei In data

DS VISADVd erase, putreda bogatd (PANN) (0 Fel, fire,
teapa: fecioril eel mai aracuti... slag De doh insi de pinura

81 stamba for IMAR.) [ngr. cmcip.rca < it. stampa].

STANIBARIE sf. tel 0 Pravalie unde se vinde

s t a m b it C) Marfa de stamburi.
OSTAMBOALA (p1.-te) sf., d STAMBQL' (pl.
-oale) sn. Mold. Banita, dimerlie: titian ye-alai niete
Hite spurcate, care on capul eft o stamboald, care on niete
oolti ca la lupi (SAD.); o laudat pe mosneag ca s'o Durtat cum

trebue a i-o dat Jena stambol de galbenf

bol-chilti].

(VAS.)

[s t a DI-

STAMBOL 2 pp- STAMEttIL.

STA1VLB0L-CHILA. (pl.-108f. Chila constanti-

nopolitana[tc. istam-

0 STAG so- STEAG.

*STAGIAR 1. adj. 0 Care-si face stagiul:

oat
0 Privitor la stagiu.

*STALACTITA (p1.-te) sf., If STALACTTT SM.

,Ava Turtur cristalizat, de forma conica, ce atlrna
de bolta unei pesteri $i provine din picurarea prin
tavanul pesterii a apei incarcate cu diferite saruri,
in spec. de calciu; dup5. evaporarea apei, calcarul

(IVO-

. SM. Cel ce-si face stagiul [fr. s t a g i a i r e].

*STAGIU (p1.-ori) sn. 0 Timpul de practic6. pe

care trebue s1 -1 faca cineva Inainte de a fi admis

so. exercite anumite functiuni sau sli fie admis a

ocupa unele posturi Timpul cIt trebue sa

treaca de la stabilirea In tarts. a cuiva care cere sa
fie Impamintenit [fr. stag e].
*STAGIITNE sf. 0 Perioada de timp determinate In care se dau In sir reprezentatiunile tea-

trale [it. sta gi on e].

*STAGNA ( -nee) vb. intr. 0 A sta pe Ice, a nu

curge 2 0 A nu inainta, a sta nemiscat, a zacea
baltA; a llncezi: afacerile stagneazd [fr. stagne r].

*STAGNANT adj. 0 Statator, care nu curge

(vorb. de ape) Care sta pe toe, care nu

Inainteaza, care lIncezeste: comertul e [fr.].

*STAGN4RE, STAGNATIVNE sf. 0 Starea apei

Care nu surge, a sIngelui, etc. care nu circuld

bol-kile].

STAMBTIL, STAAIBIN, sm. (V) Galben de

Constantinopol [tc.

li

Istambol Con-

stantinopol" ].

'STAMINA (p1.-ne)

sf. 8 Organul reproducator barbatesc al

plantelor fanerogame
(

4583) [fr.].
*STAMINIFER adj.
Care poarta stamine \-"."

[fr.].

STAMINA. (p1.-ni)

Fig. 4583. Stamine.

si. (13 = SApTAKINA

co put d'o parte In stellar on In chimir p'o funk bei
(JP.); amn o treout poste ea o
doua, el numai ce
s'ande o'o murit Imparatul tarn scale's (VAS.).
*ST.A.WIPA (p1.-pe) sf. # Tiparul unei imagirli

la

1194

www.dacoromanica.ro

facut de pe o place (de otel sau de anima) gra-

vata: to biblioteca tatii era o carte veche, Cu stamps bine

07.0011tatE) (VLAH.) [It].

*STAMPILA (-ilea) vb. tr. A pune stampila [fr.

estampiller].

*STAMPTLA (pl.-le) sf. 0 Urma lasata de o

pecete Marco. care arata provenienta unei

marfi, proprietarul unei tarsi, etc. Instrumentul, pecetea cu care se face o stampila [fr.
estampille].
STAN1 (pI.- anurt) sn. (CD 0 Partea camasii
care acopere pieptul si spatele (in opoz. cu poalele") 1 0 Maram. Partea de jos a camasii femetesti (BRL.) (PAP.) [srb. s t a n; bg. s t an a].
STAN2 PP' STANA.

STAN3 npr. m. 0 E intrebuintat foarte adesea

In locutiuni gi proverbe, spre a indica pe un om
oare-care, de rind, care nu se deosebeste Intru

nimic de semenii sai, mai adesea ins& cu o nuanta

ironica: a nemerit-o ea neice. Stan, on fetes '11 gard

e de neam mare at are rude In pied: pe Stan dutarnl ci pe Dobre cimpoierul (ZNN.) ; Stan san Bran, cutare
(ZNN

sau cutare, unul on altul; on Stan, art CABITall as CA Stan-Pittitul, tipul omului care a patit
multe, care a trecut prin toate, care are o experienta indelungata: a Si Stan-Pfltitul; La once treabli.
Pe Stan-Maul Intreabd IPANN) [SI. Stan (i s 1 a v)].
STANA (p1.-ne) sf., STAN (p/.-annri) sn. Bolovan enorm de piatra de inaltimea unui stat de om:

se date de trel on paste cap Ci se schimbit inter, stand de

Plata oar.); sea an Ingbet.at Motu gi baba gi oile el a'au
predont toate In steno de plats (VLAH.) ; pieta o stand titled
In marmurii =rad gi lode (nye.); dad vel Ina 'Adria din
cap Inaintea cniva, aced se face stan de piatrit (RET.) [vsl.

stat", part. lui s t at i a sta"].

s t an

0 STANCA (p/. stanoi, d' stance), STANCUTA (p1. -to)

si. CO le = CIOACA: Schimbit pe Inger Intro Tiganed,
Pe porumbid In trim de Mama (ALECS.) ; clad nmblii doe-

rele gt stAnoile ()Wind, se vs strica vremea (GOR.); ctnd

dad tit:Manta pe lIngit cad, prevesteete venirea nnor mnsatiri (GOR.); on goim tips Intenna... de spaima tut, Rave

Pored& data Tiganului sau Tigancii: tot Romannl att vi pried bate ei poreoli
stitnente croncanean (LUNG.) 0

cioare pi stance, fitrit so. aveti vote a-t rdspunde

(NEGR.)

[din

npr. Stanc a, St ancut a, foarte raspIndit

la Tiganci].
*STAND (M.-dun') sn.
Loc amenajat pentru

tragere la tinta, pentru exercitii gimnastice sau

velocipedice [engl.].
STANDART (p1.-te, -tart) sn. Stegulet [germ.

compusa din stance: a recite gents [fr. stance< STA-

it.stanza].

STAPIN sm., STAPINA (p1.-ne) sf. 0 Acela, aceea

care plateste pe altul ca sa -1 (ca s'o) slujeasca

(in opoz. ell slugit): ass trebne el scum aft se elle slugi

as slujeasoil stApInului, gi stapinni sa milneascit pre slug&

da (NEC.); stripIna clod lipsegte, slugile toad In mitracini,
ca plaice clod lipseste, loarecil JOBB& prim 01113ri, (GOO; BMplumb, staptna easel; clad atdpina casei faces is clomp, picoin! se Jana on ghemul (Iu..); a-gi gist
a gasi un loc

unde so. slujeasca; a se bitga la stapIn, a intra la stapin,

a intra ca slugala 0 casa; a ti la stApin, a servi ca

sluga intr'o casa; 9, dealt Bantu cello, mai bine slugii
bogatd; mai bine e eg. ill stAphi mio dealt slugit mare (PARR);
dealt stapin pacittos, mai bine shwa vrednicit (F AMP.) ;

e stApInnl, aye e es sluga ; la stilpInnt scamp, slugs

tine schimbil stilpInli, duet ImbittrIneete;
vai de case cu multi stApIni;
am plecat as cant stapin,
cum

hoed;

oil, Doamne, ea nu gases, se zice despre acela care,

vrind sa se bage slugh, pune multe conditiuni inacceptabile, sau nu se mult.umeste cu leafa buns
undo nu e staple, no a nicl Dnmnezen,
ce i se fedi;

in casa In care lipseste autoritatea unui stapin,

toate merg anapoda;

ma- cAcrkiLA(D, INGRA$410

0 Cel ce stapIneste, conduce, ocirmueste, stapinitor, domnitor, suveran (in opoz. cu smuts): re-

gale, stitpfnul nostru; de mine zi ce veipotti, boiernle, dad as

on cast In ispid sit to atingi de Imoitratul, stAptnul men

asp.); : Sorts fn cartes vietii este... En sit tiu a to stkpink to stapin vietil niche

(EMIN.)

0 Cel ce stapineste

un lucru, care are ca avere a Iui un lucru, proprietar; posesor: m'am dus sa platesc chirla atApinulni (scut
stlipInei) easel; aces pagubit as o plAteascil stilpInnl dobitomtit' ceinia ce an Inceput stada (PRV.MB.); ...ill tine' turme
de oi; a se taw pe en, a cuprinde ceva, a pune mina

pe ceva, a lua In stapinirea sa @ Care are

putinta, care are toata libertatea de a face ce vrea:

slot stapin pe faptele male, pot face ce vreau, fara a
da socoteala cuiva de faptele mole; stnt pe truant
men, pot face cu persoana mea, cu viata mea tot
ce-mi place; a ti stApIn pe situatie, a fi In masura
s& conduce dupe vote mersul unei afaceri grele,
sil iasa hiruitor dintr'o situatie incurcata 0 Cel

ce e In capul unui atelier, unei Intreprinderi industriale, etc. la care lucreaza mai multe calfe,

lucratori, etc. [vsl. stopan ti].

STAP/NESC adj. Ce tine de s t & p 1 n, al

stapinului; al stapinitorului: as trimead art' antra
toad dragostea tat se

Standarte].

..111 san domnescul

'ntelenise In Inorul
inima lot (GN.1.

Bucov.

stapin paste ceva sau peste cineva, a avea In

STANDOALA, t STODO(A)LA (pl. -ia) sf. Mo/d.

Hambar, coiar primitiv (unde se pastreaza
grinele si se treiera. citeodata): In tundn1 livezii
boieregti, In parted standoalelor, era el buidenoa mea (dz.);
Ili avean ei bnoluourile tor, asounse In (loan' stodoalei mink-

'tired'

(GRIG.);

stodolA (ION.); o
hodorogea (VOR.)

In latitude se bate pines el la arts ai subt

famed tesea to stodoala gi toad noaptea el

[rut. s t o d o 1 a].
*STANIC adj. ct Care priveste staniul

Care tontine cositor [fr. s tannin u e]

*STANIFR adj. R Care tontine staniu [fr.].
*STANIOL sbst. Cositor transformat in foi ca
hIrtia [germ.].
o STANITE sf. Mo/d. Trans. Locul umbrit sau
expus la bataia vintului, unde se odihnesc vitele
la amiazi, In timpul caldurilor de vara: deal vitele
se vor bate In , e a ploaie on vInt san a furtund
Du-te 'n
vale, In

(GRM.);

ei reel Ca o Toon (SPER.); (vitele) be time la

moarte de toame (RET.) 0 iron. Po-

pas, lot de oprire, de Intilnire: at undo nu se adimit o

multime de dAscAlime la nos, cans aiot era .a for (cNo.)

Pr. ext. Lagar, tabara.: din sort ptna 'n noapte mug
sore ..a tailor darabani gi glotagi din Tara-de-sus

[vsl.stanigte].

(VLAH.)

*STANIU sbst. ea+ = cosrron [it. stagn o].

Parul, bariera

de versuri care formeaza un inteles complet si a

caror asezare, masura si rim& sint supuse unei reguli ce se pazeste in toata bucata 0 pl. Poezie

SWIM (PRV.-MB.);

pi ors -oe altit simtire 'Area stritinA de

STAPINT (-tnesc) 1. vb. tr. A fi sau a se face

posesia sa, a fi proprietarul unui lucru: Toma vorni-

cub ei on irate -san Iordakt visternicul, de vota lot... le-an

dat tar la neamnrile lot mogille... 5A to stilpInensoft (NEC.);
avem banl destul, odoare de prisos..., de-am ti name' BAIAtool as be pntem stilptni pe toate (se.); tad Tracts an Amas on Odriul lard apArare, care o an stApInit Bolgarit
(N.-cosr.)

0 A guverna, a cirmui, a domni peste

cineva: acolo stapIneau tetele gt tots ocirmultofil, de la cet

mai mare ping. la col mai min (MERA) (7) A aVea. 0

putere mare asupra cuiva, a supune, farli Impotrivire, influentei sale actiunile cuiva, a domina:
numai patiraa vInatoarei, ce-1 stApInen de copil, II Bootee

encoded de aced (ON.) 0 A refine, a opri, a

Infrina: et (would, stipinindn-ei redirarea, Inghetatt de
groans, de agteptarea neonnoscutului (VLAH.); se silea, drmans, pe sit putea, ca sit-gi stApineasod plInsul (ocoa.);
privea... dud la mini, clad Is altul dintre not 111 Idles toute
vesel, de oare ce tgl Moines rfsul (st.v.); ei nu mai pnturit
e d-01 stliptneascit mirarea el fericeau pe miread ea a dat nests
un Nisbet sea de... bogat NSP.); plcioare de saint ad nu mitnInci, clic, nu poti so. stApIneeti vorba (GOR.)

A potoli:

tot satul era adnnat, on topoare, en sari, en cote de anti,

citutind sit stApineasett toonl, der manes era sadarnicit (cwt.

2. vb. intr. A domni: de vied a prea luminatilor

(7) STANCIG, STANQG (pl. -oage) sn.

care desparte caii In grajd [rus. stanok a].

*STANTA (Pile) sf. * (D Numar determinat

STA

Domni ce an stApinit Intro aceste S del (Gant.).

3. vb. Tell. A se reline, a se opri, a se

Infrina, a

se domina: nu ma pot atiipini de rls, dud ma nit la el

atunei Vodit on s'a putut stilptni de mirare (CRG );

mince !Anti inteatIta, than nu se mai pots AUDI' OSP.).

(ALECS.);
so

1195

www.dacoromanica.ro

t STAPINTE sf. Stitpinire, dominatiune: din rea

STA- olrmit
a lul Gallo Imp &rat... multe tSr1 s'an desbdtut de snbt
STA stapinia ItImu lui (N.-cosr.) [s t a p 1 a].

Plosca al, Intr'o zl sau sear& antunita... se ponies 01 se duo

la pArintil fetal ye oars feciorn1 se 1-a minat $1-a Dus ochinl
81 doreste ca sit-I fie sotie (MAR.)

tiune: Romanti, dup& invingeres lu1 Decebal, al-an Intim;

ea aenpra Dao lel Ascultarea de un stapInitor,
supunere 0 A Dane De ceva, a cuprinde, a se face
stApIn; (p): ajunend In acest too singuratic, pe care moar-

chid se duo sit sear& pre cutare fat& pentrn enters fecior se
sloe oft_ o stArosteso (MAR.); Iar olnd alaiul s'a oprit $1
Paltin crain a starostit (nose.).

STAPiNTRE sf. 0 Faptul de a st lip lui

0 Calitatea, autoritatea de stapinitor, domina-

tea Dusan acum

(ALECS.)

administratie; autoritatile:

Guvern, (o)cIrmuire;

80

',ling es a 11 nedrep-

tateste (Aut.); ores oil no ne vel da ye mina etilpIntrli (ISP.);

tatil-san $1 mA -sa si irate -sAn area duel de m to grog
(Vas.) e Posesiune, calitate de stapin: a Dune

ye cleave In a until loom, a-I face stapin pe un lucru,

a-i da In posesie un lucru.

STAPEVITOR, -ToARE adj. verb. STAPINI $i
SM. /. Care stapineste ceva, care are calitatea

de stapin al unui lucru; posesor, proprietar 0

Cel ce stapineste o tarn, domnitor, suveran.
STARE sf. 0 Faptul de a s t a: a In Dioioare;
De loo; .a Jul la Paris m'a oostat o sum& de bent
O AstImpar: n'are
(SEZ.), n'are astimpar, nu
selinisteste 11 Odihna, repaus 0 Oprire, popas facutcu mortul, chid 11 duce la groapa: prima

se face de comnn Indata ce s'a scos mortul din cast{ ear&

(MAR.); a lost Noma atarA, prohoditA 41 duel Ca stAri,
on olntAreti $1 cu toatA rIndueala (GRID.) 0 SitllatiUne,

[vsl.starosta].

STAROSTESC adj. De staroste.

STAROSTI (-teso) vb. tr. A mijloci o casatorie:

STAROSTIE, STAROSTIE sf. O # Calitatea,

demnitatea de staroste al unei bresle; admi-

nistratia starostelui: dm& stArostia vole sa-1 des patent&

de bogasierie, el nu o primes., sicind ca este ceaprazar (Fs..);

starostea de negutlitorl venise !carte de d1mineatA is stArostle

(FIL.) Mold. $ # Dernnitatea de staroste al
unei cetati, al unui oras Intarit : la toate marginile alesese boieri de Inge, capete, de le didese in seams for tinutn-

(MUST.) 0 Calitatea de
staroste pentru mijlocirea unei casatorii $i sar-

rile, yarcalabille 01 stArostille

cina pe care o Indeplinelte, petit, petitorie: feciorul

care vrea sA se insoare dA starostilor, mai 'nainte de a se duce

acestea In stArostle, o aloud. sau nn Sip cu vin sau on rachiu
(MAR.); se face starostia, se Jac pregAtiri, se hotitraste aunts,
se pofteste lame (Vort.).

STAROSTIT sbst. Faptul de a starosti;

starostie: cInd vor merge... In r,

a-1 lua on cuvIntul pre pArint11 fetal

sit

tie ce vorbi 01 cum

(MAR.).

0 STARP s. STERP.

*STARTER sal. i Persoana care, la o aler-

pozitiune, modul cum e asezat un lucru Chipul, felul, modul cum se prezinta unele lucruri:

,4Lt171,rd2beo-,..:

semanitturilor; oorpurile pot ti In 0. solidi, 11chidi sari

ceruln1; comertul Is In
prospera; i-am yredat
case In bunft 0 Dispozitie In care se afla cineva,

ot-41

gazoasA ;

vole bunt{ sau rea:

de... dobitocie

Inter)

13.

111'4-74

sufleteascA; oAzusem de la o vreme

(VLAH.) Modul cum o duce

cineva, cum Ii merge cu sanatatea: In es se afla

bolnavnl p O Facultate, putinta, capacitate: e In

Intl.,

trebue sit-ml dee cal Dalin o pareche de Arab)... ca la

if Avere, mijloace
de traiu: sI no trebue sA se nite o'avea 81 cave m de la
yftrinti, clad s'a Insurat (VLAH.); Na Doti aloe c& n'ai
o slug& oredincloasa ce-i slut (ALECS.)

cant stim m& saran an eati

(PANN).

ST4RET, STARIT S772., STARETA, STARITA (p/.

-se) sf. A Superiorul (superioara) unei manastiri
de calugari (de calugarite), egumen: TremurA MLitt:Int stare% $1, on feta la Ditmint, Std. In rug& Si serf:elite
Indurarea oelta stint (VLAH.); mersera sit se odihneasca In

china staretnlui ce elutes de arhontarle (noon.); In stings...

se Ingira... Incaperlle starltel $1 chilille on (lona rinduri, In
fund

(VLAH.)

[vsl. starIcl, starica].

STARETIE sf. ee4 0 Locuinta stare u-

1 u i (staritei) Intr'o manastire: clAdirea an

cerdace

de lemn, In care e staretia 81 arhondaricul... toate acestea

shit tante ;I griJa acestui batrIn (IRS.); de la scars stAretiel
Dtni

'n tinda bisericii s'asterneau covoare scumpe pentru tAl-

(v)-A11.1 0 Demnitatea de staret(a).

STA.RICICA sf. dint. STARE . Avere: train)

pile pros Sfintlei sale staretul Nil

lira necazuri

PO

care 1-a dus, starioioa frumoasa... 1-an PA(BR.-VN.); bine zioi... gi are m

strat volnio, sprinten be raise/11'i

buna tatA-sAn (ALECS.).

STARIT... ler STARET...

STARNUTA. = sTRANirra,
STAROSTE sm. 0 # Capul unei bresle, unei

Corporatii de meseriasi sau de negustori: Donnie-

tinnea oraselor se oompunea din meseriagi 81 itegirstori, 1121-

partlt1 to isnalurl san corporatil... fie-oare corporatie on ...le

sin (I.-OH.); In momentul artiste, Imi trace De dlnainte figura

simpatica a mesterulni Ifrime le boiangillor

le

(VLAH.,;

site -1 adnnare mare, al adunare !Ara Barbn,

de United,
nu se boatel (ALECS.);
(f): acest Banns era no betty de
cei marl, tux cam 1-am Moe no1 astAzi m al betivilor oar.);

enlmea Intinsli a Penteleuln1, .40 muntllor din Buzau ton013.7

Mold. t # Guvernator al unei cetati, al unui

oras Intarit: igniter mare 51.. de CernOuti (oa...un.); strIm-

batAtile ce stare face be margin de tmbe partlle sA le carte stainstil de Camenitd, de Hotin gi de CernAnti (n..cosr.) 0 Cel

ce face pe mijlocitorul Ia lnjghebarea unei casa-

torii, peteitor: starostli, ImbracIndu-se sArbatoreste, tan

...

sal ne omoare
civil& se- CIVIL 1. 0 t Clasa, categorie,

conditiune sociala: un coecoge vornio, un boier de ea

..r"
..4

sA se batA on toad lumea; ar 11

(0

Fig. 4584. Starter.

Bare de cai, da, prin aplecarea unui stegulet, sem nalul de plecare (p] 4584) [engl.].
STARUT (-nese, -uiu) 1, vb. intr. CD A sta ne-

clintit, a raminea pe loc, a tinea un timp oarecare, a dura, a dainui, a persista: (Doamna) stamina
teat& zina la tura al is razboin, la camera si Is jionitit

cocoa.); (babele) o desolntara, dar boala stdrula (SAD.)

A petrece multa vreme Intr'un Inc: a stitruit p'acolo un Tore mare 41, dupA ce s'a tras d'acolo, an fAcut satin
dupA nnmele Int (GR.-N.) 0 A ramlnea statornic,

neclintit Yn sentimentul sau, In hotarirea sa:

starneate Ultra a fi om cinstit sl hernia, al odatA, odatA, !rebut) s& -8i spargit dracul opinclle (ISP.) ;
In Parerea as
C) s A consta: pofala vever1tei to coada cea lung& ce
parts stArula (CANT.) 7 0 *A tinde, a nazui: inimile
onrate a marilor Imparati spre cea adevitrata liniste 81 curet&
(CANT.) 0 A sta pe lInga cineva,
cautind prin cereri sau rugaminti repetate sa-1

dragoste etArueso

lnduplece a-i fare pe vole, a insista: tins cal into al

Imparatului nu se litsit unmet pe alma, ci antral yin& ce 1mpAratul 1i date vole aft meant& a cAuta 8i pe hot oar.).

2. vb. refl. #A se baza, a se Intemeta: cnvtntnl

acela pre carile total{ legea evanghelili obiceinicA se stitmatte (CANT.) [formatiune savants din s t a r e].

STARUTNTA (pl. -$e) sf. C) Faptul de a star u i, de a continua ceva cu rabdare, de a ramInea
neclintit In hotarlrile sau sentimentele sale, per-

sistenta, perseveranta Cereri repetate, rugaminti facute mereu spre a 1ndupleca pe cineva
sa-i face pe vole; insistenta: dap& mutts rugAciuni
el

trapitratul se Indupleca el-i date vole

(ISP.).

STARUITOR adj. verb. sTAntrz. Care staruelte,

persistent, perseverant, insistent: din balcoane, coDit
si bone saint& trams) cu st&rnitoare tluturtri de batistA
(VLAH.).

STATI (p/.-atiui) sn. O Faptul de a sta:

end

In pioloare m'a obosit malt Inaltimea corpului,

stature, talie, boiu: acesta Nicolai Alexandrn-Vodit era

la .. de mliloo tn.cosr.1; tnvittnd pre toll a& boa la knit& on

amid, oll-1 trines pre toll on ..n1 de mare (Dos.); (era)

nalt Ia , bat In spete, subtire la mijloo, mIticlios oa 1111

mesteacAn (can.) ;
: mic is m, mare la slat pr SFATC);

1196

www.dacoromanica.ro

nn

de om, Inaltimea trupului unui om: In rIndn1

manner, In fie$1-care =Moe, cite o vita (Mita, groasa ca

mine, naltA Oa un

de 0/11(C.-RAD.); se ritsiplee plcla diminet11

si soarele se InAltase vesel ca d'un ee de om pe car (woe.);

ne dAm aland In mare la doultzeo1 si la treizeci de ~uri de

neralilor, ofiterilor si functionarilor care ajuta pe

un general sau pe un amiral In amanuntele serviciului O Pr. ext. Stat-majorul unui regiment, personalul care nu face parte din companiile, esca-

droanele sau bateriile acelui regiment 0 Pr.

LOC8.lul unde sint instalate birourile unui stat-major
[fr. etat-major].
STATORNIC adj. (D Sezator neclintit In-

om (I.-aa] If =1314a 0 0 # Stare, conditiune:

ext. Escorta: era urmat de no nnmeros

puturile Other (M.-COST.) # Situatiune, a*ezare,

pozitiune: Venetia este pre pamintul Italiol, care In ~n1

tr'un loo, stabil: top Well earl se ellen

lasat-au Dnmnezen... scrlsoarea, dintru cares, daoa vs nevoi

omul... va pntea oblIci... Incrurile lumil, ...mile ei Ince-

situ este intro marl, ca $1 Grecia (M..COST.) If t Cies&

sociala, treapta, rang: radtcat-an Stefan-Voda atunce

Pre multi din prostime la ul de nemest (N.-COST.) [1.4t.

status].

'STATE (p1.-te) sn. CD Lista, tablou, inventar:

cheltnelilor; a face 111 de plata. 0 $ State generale, adunarea color trei ordine sau start sociale:
clerul, nobletea si burghezimea, care existau odi-

nicer& in Franta 0 Forma de guvernamint:

democratic, monarhic 0 Natiunea intreaga, reprezentata prin guvernul ei: a servi Statul; functionar
la Stet; seful Statulni; mositle Statulni 0 Tara Intreaga supusa aceleiasi clrmuiri, sub sceptrul aceluia*i suveran Lovitura de Stat, masura violenta,
arbitrary si criminals prin care un guvern sau

un partid suspends domnia legilor pentru a pune

mina pe putere 0 om de Stat, persoana ce conduce sau e capabila de a conduce afacerile puNice [lat. s t a t u s, cu intelesurile fr. e t a t].
STATATOR adj. verb. STA. CD Care sty pe loo,
care nu se raised, care nu curge: apa statatoare;
plats statfttoare, piatra morii care nu se misca, a*e-

zata dedesubtul pietrei alergatoare 0 Stator-

nic; durabil, stabil, neschimbat: portal statatorlu ca

numele si ca limba on este (k-cosr.); de la Dumnezeu sint

toate tocmite ea nemica BA nu hie 0. in lame, ce toate de ri-

aloft 51 trecatoare (GR..UR.); nici felurile de limbi in mil de ant

tot acelea neachimbate if nemutate pot eta, ca numb, sub

(LET.) De sine
care poate exista,
scare este

care se poate mentine de la sine, fara a avea nevoie de o interventie

strains.

raminind
ca o piatra In vorbele lul (181..)
Trainic, temeinic, durabil, dainuitor; perma-

titrirea sa,

It

nent: abia acum facet* sa s'aseze o vista mai

de-a lungul
aceatni term al Dunarli (VLAH.) C NVSTATQRNIC [for-

mat din s t a, sub influents lui d a t o r n i c].

STATORNICI (-loose) 1. vb. tr. 0 A hotaxi, a

regula, a stabili: Scum, is sS statornicim rIndutala nrmAtoare, oa ag se poste (Ai hotArtt care citS pine a minoat
(CRG.)

c), A Intepeni, a face sa stea neclintit:

(jnepenul) se agate de piatra goals, o Invalue 41 0 eta torn iceste (Ue.).

2. vb. refl. 0 A se aseza pentru mai mult timp

Inteun 106, a se stabili: mai pa urmA 61-a Injghebat $1 o

cant& si upoi s'a statornicit in satul acela pentru totdeauna
(CRG.); umblan on taributele de colo pima colo et Da sa se
statorniceasca $1 ei la un loc, no gaseau (ISR.) C) A Se

hotart, a se fixa: cind se destepta a done zi, o hotarlre

mull se atatornicise In gindul et (0.-zAmF.)1 (D A se Intemeia, a se intocmi, a se Infiinta: pares ca o Infrattre
se stetornicise Intl.() mine $1 munti si vat 41 ape (GN.) [S t a-

torni c].

STATORNICIE sf. insusirea a tot ce e s t at o r n i c, neclintire; stabilitate; constants: sfiala

Int o Ina drept dovada statorniciei (NEGR.) 0 NUTATORNICTE.

*STATUA. (-nez) vb. tr. A ordona, a decide, a

hotArt: tribunalul a statnat asnpra (Instal fapt [fr.].

"STATUA (p1.-tae), STAVIN sf. Figura de piatra, de

la vechii Greci care

valora 4 drahme

In plin relief corpul unui

infati*aza. In Intregime si

om, unui zeu sau unui animal (ni 4586) : la stInga este
o statue care In mina tine

CD -0 de aur,

moneda de aur care

valora 20 de drahme
[lat.].

Fig. 4585.
Stater macedonian.

o zhirlanta de daf in (C..RAD.);

*STATH(0)UDER sm. t $eful vechii repu-

blici a Provinciilor-Unite (O]anda) [Oland.].

*STATIC 1. adj. CD Care priveste echilibrul:
teorerna

Ne-

sale; neschimbat: n'a lost putinta 55-1 intoarea din ho-

metal sau de lemn care

4585)

clintit (In hotarlrile, In parerile, In sentimentele

'STATER stn. (

0 Moned& de argint

san Intim-

plator veniti in Buouresti turn UCili (VLAH.)

0 ,4 Electricitate a, aceea care se des-

In fata pichetulul Ilinova,

granicerul nostru, en arma
la until., pare o statue de
bronz (VLAH.) [fr.].

*STATITAR 1. adj.

pus unui sistem de forte [fr. s t a t i q u e].

P Privitor la statui, ce
tine de sculptura
statuelor.
2. sm. Sculptor
care face statui

TARTACOT.

air

#STATTR sm. * = STATVR [vsl. < gr.].

*STATIST sm., STATISTA (pl. - te) sf. p Figurant(a) la opera [germ.].

(p1.-te) sf. A StaIna mica, mai a-

volt& prin frecarea Intro ma*ina electrica, in

opoz. cu electricitatea dinamica, produsa prin pile.

swim& sf. -(3 Partea mecanicei care trateaza
despre conditiunile de echilibru ale unui corp suSTATICOT, encau-FALmA-B ARBA-cur sm. our

'STATISTIC 1. adj. De statistics, privitor la

statistics.

2. STATISTICA (p1.-ce, -c1) sf. (D $tiinta care Inval,a cum se pot trage concluziuni din nurnaratoarea populatiunii, din socoteala exacta facuta asupra faptelor de aceea*i naturb., din domeniul agri-

[fr. statu].

"STATUTA

desea portativa.:

15swessioni.ctiowe.
Fig. 4586.
Statua lui Mihai-Viteazul
(Bucureti).

de bronz [fr.].
STATLT-P.A.LM.A. er TARTACQT.

"STATTJ-QUO sbst. Starea in care se afla lucrurile In momentul de fat& [lat.].

"STATURA. (p1.-nri) sf. = STAT1 C): on stin out

culturei, industriei, comertului, etc. Nutriaratoare, socoteala exacta a faptelor de aceea*i

i-o ft semanat, ca pope Neculal era martmtal la

(VLAH.) ;
imparateasa se ridicit In testa mtireata ei
(EMIR.) [lat.].

statistique].

donanta, regula 0 $ Legea fundamental& a

Tkrii-rom&ne*ti, proclamata de Cuza In anul

natura: statistica nasterllor, eisatorillor, sinuciderilor [fr.

*STATISTICIAN sm. Cel cc se ocup& cu statistica [fr.].

0 STATIVE sf. pl. Mo/d. Bucov. Maram.

Razboiu

de tesut: oaierul de burungic din tuna si suveica ...ler, uncle

se testa filalinl, scan parasite 51 neatbnse (NEGR.); aloe a
capAtat ca dar piste ,arils se asezan singure $1 singure te-

,
sean (se.) [comp. srb. stative,rut. statyva].

'STAT -MAJOR sbst. X 2. 0 Totalitatea ge-

'STATUT (pl. -ute) sn. 0 Lege, a*ezamInt, or-

1864 p Regulament in care se prevad normele

privitoare la organizarea $i conducerea unei societal], unei asociatiuni, unei comunitati [fr.].

STATUT adj. 0 t p. STA

Stricat din

pricingt ca a stat prea mult pe loo; stricat de ve-

a;

e aid, no aer
chime: apit
alai a., oua clocite O Flitcan

1197

www.dacoromanica.ro

it Imbicsit (vuoi.);

holteiu trecut de

STASTA

STA- vIrsta tineretii: era data um !Rican

(clic.); Mishit ajnnsese bitietan

pe care-1 chema
feta ...A,

(VAS.) ;

ST E fate
Stan bEttrInti: fate care nn gtie a face mamdliga bunk, tie

.,

nu-1 de mAritat (ser.) (D Obosit din tale

afara, rupt de oboseala: de greutatea !emit, multi Levi
oft de

an peril... gl on mare pagnbd teen tutors is tare for on call

attituti (MUST.) ; pared -s en de rind decd-s call stAtuti de
drum

(D.-ZAMF.) ;

sudori de singe cnrgeau de pe fetele Romani-

tor, ant mnnoiserd In cursul site! 51 atit eran de stittnti de

Dimwit& Beare

(ISP.).

ST 411E' sf. Loc de oprire, popas: 1-an dat otlre

sg se gum sd meargd on dInsul... gi ail -1 gdteze 0011 gi

brand de oasts caa.-ua.) [poi. Stacy a].
*STATIE2 er sTATIVNE.

*STATIONA ( -onez) vb. intr. A sta, a se opri

Intr'un lot: locul node stationeazd tritsurile [fr.].

'STATIONAR 1. adj. 0 Care nu se rriisca din

lot, statator Care btntue Intr'o tarn unul sau
mai multi ani de-a rindul: boald mi 0 (V) Care
ramine In aceea$1 stare, care nu face nici un progres.

2. (p1. -are) sn.

Mic vas de razboiu al carui
echipagiu e Insarcinat sn supraveghieze intrarea

si iesirea vaselor Intr'un port: mi s'a trimis la Samos,

tot timpul clt am smut acolo, cite an 'ad trances sea engin

;I. -DH.)

[fr. stationnaire].

"STATIVNE, sTATm sf. Oprire Intr'un roc,

halm, popas: vow face o mica

acs, cA pros sInt obo-

sit Locul unde se opre$te cineva, pentru a se

mai odihni, etc. C) tiss. Locul uncle stau trenurile

sau automobilele in asteptarea clientilor 44,44

Totalitatea cladirilor de-a lungul unei linii de

drum dP fier unde se opresc trenurile spre a se sui
sau coborl calatorii 0 44-4 Localitate unde se
afro o statie de drum de fier station! termale,

localitati de bai [fr. station].

STAU, Pr STA.

O STAU2 (p1. -sari) sn. = ST/AUL.

STAUL (pt. -le) sn. 0 Locul acoperit $i Ingradit unde stau oile (d si vitele), ocol: ndem itu 1

de va vrea sa lure noaptea gi se va scale de va mate one

den

atonal scale sA-lspinintre cape nn Wharin (pay.-pAa.);

Pepelea a Imbrdcat nn colon pe dos ei, Intrind In m, s'an spd-

riat toate oils (sa.); se Intrebuinteaza adesea, chid

e vorba de locul de nastere a MIntuitorului: Mog

Ordolun era stapInul pdatorilor gi

unde s'a nAscut
Mintuitoral (R.-COD.) ID Staulele-Florillor = FLORII:

an venit veste de la Tarigrad gi AM Is boleri, In sine de

Staule(le)-Florlilor, Aprilie 8 (N .-com.)

1 u m].

0 ST4UR (p1. -re) sn. 0 /ten.

scum se pus*, Stan la ptndd In

[lat. s t a b (u)-

Ban. Trans. = frrAga.:

In mijloonl ollor (RET.)

[refacut din p1. s t a u r i< s t a u2].

O STAURA (stAnr) vb. tr. Trans. (Buo.) A privi pe ci-

neva cu ochii holball de mirare, de groaza [comp.

ASTAUB4].

O STAVA (731.-avi)sl. Olten.Bein.Trans. Maram. Herghelie: copilul... porn' catra , sit-si canto un cal potrivit
pentru o care alit de lungd (RET.); vede... o
de cal rapchigoe' (MERA) ; Dar en, Mu, nn 1-am runt, FAr' on stave
1-am mlnat De la nemeaul bogat (Is.-eas.) [sl. stava].

STAVAR sbst. Mold. 0 Tarie, neclintire: dem=

vain imparatul ~n1 al tAria gindnIni (Dos.) Om de ,

om statornic, a$ezat, stabil: clod vs fi barbatul om

rAn, sprinter gi va imbla den be In boo el nice la an luoru on

vs fl om de

(PRVAP.) [con-1p.

811-1 goneascd if sA -1 scoatA dentr'acel

IOC

sTAvi].

0 STAVAR sm.

0 /ten. BOn.

Trans. Maram. Hergheli-

giu: vara... comnna 161 togmegte nn pAstor Is cat, care se nnmeste mi (BRS.) ; Petra plea deci pe calea arAtatA de same 0
no mull merge plod ce se 41 Intlini on ~al (RET.) [S t a v a].

STAVI (- Aveso) vb. refl. A se tines Intr'un roc,

a putea sta undeva: de mirat Worn iaste cum Unguri1

sau de pamInt cu scopul de a opri o apa curgatoare,.zagaz . Opritoare facuta din sclnduri $1 care, ridicindu -se sau lasindu-se, da drumul apei sau li opreste
cursul; ridicarea si lasarea stavilelor se face cu
ajutorul unor lanturi, pu
se In mirare de virtejuri
ce sint asezate pe un podulet.; ridicIndu-se stavilele, apa curge In scocul
morii (Lci 4587, 4588) 0
MI Oprire, piedica, im

-)

potrivire, bariera: dar ea

pornise, al niol o putere ome-

named nn mai era In stare

sd-I pule .0 (VLAH.) ; hrdneau

ideea de a se tolord de cea din Pi_
IV
V, V V,
tliu imprejurare,
pentru a pane o =
L L
IL Li
influentei ruseoti

vs!. s t avi1o.
8.-om.)

ST VILAR
(p1.-are) sn. 0

= =

= sTAvrrA 0 :

Cam se repede de

la munte Si rape
apa ..111...

,,...-, t

Fig. 4587. Stdvilar.

S,S. Stavile.
JF

II-Li
V

V,,

Fig. 4588. Stavilar.

B.B. Bogdani.P.F. Puntea bog-

S.S.S. Stavile.
amnar.
Aga danilor,
L.L. Lanturi.V.V. Virtejuri.

a'aruncd ungurimea 81 cAtre poduri danavela

(D.-ZAMF.1;

Dundrea se armlet% fn-

rioask rupind on sgomot cele din arms e ce i se mai ridlcd

`t Stilpii grosi batuti in fundul

apei de-a lungul carora se ridica sau se coboara
stavila j Pr. est. = wrAviLA ID: morarul...
'n care (VLAH.) C)

tidied .-111, cAoi venire la mAcInat an linen on porumb

(DLVR.) = STAVILAC): /eau vesellt necredin-

Orlon e'en pus luminli .0

[stavila].
tr. A pune stavila

(VLAH)

STAVILI (-ileac) vb.

cursului unei ape;
a opri, a pune piedica: incercard un mi-

nut a se tiara sub ocrotirea Intel baricade... ye care o blouse

Bitten la capul poduWW1Int, sore a

Fig. 4589. Stavridd.

Brea ofildrimii creatine

Mixt ; tot avatul for se va. duce pe apa Simbetet, de nu

va m ea urfcioasa patima de cArti a sotulul ei (5.-m.o.).

STAVRPDA (p1.-ide, -tat), STAVRIDIE sf. rep Mic

pe$te de mare, foarte gustos, ce seaman& cu o

scrumbie mica ( Trachurus trachurus) (M 4589)
[ngr. atccopi6i].

STAVROFOR sm. A Preot sau arhimandrit

STAVROPIG(HION) sbst. A Cruce, trimisa

ce poarta o truce, ca distinctie eclesiastica [ngr.].

de Patriarh, care se Infige pe locul unde se va cladi

0 biserica: neotine, de va vrea sd zideascd o biserlcd din termite... sA infingil crime, oe taste stavropig, gi sit Messed ar-

hiereul gi sA fedi rugiclune gi sA Inceapit a zidi

(PR..00y.)

[gr.-biz. ataaporriaiov].

STEA, ()STA (pl.-stele) sf. 0 * Fie-care din

nenumaratele corpuri ce clipesc noaptea pe bolts

cereasca ca niste sctntei fixe; astronomii le designeaza dupa anumite grupari, zise constelatiuni $i
tot astfel a facut si poporul, la not si aiurea, din
timpurile cele mai vechi $i pint astazi, explicindu-le prin diferite legende create de imaginatia
lui fertile (NI- E 1435, 1436); departarea stelelor
de PamInt e imensa $i s'a caiculat ct cea mai a-

propiata stea de noi, a din constelatiunea Cen-

of Ruin, oamenl streini Hind, s'an putut Stavf gi a sd tines

pre scale locuri, lard cei de movie nici-cum (CANT.) ; turmele
de of on se mat stAvean grin prealmd, de rani lul ova II

taurului, e la o departare de 33 078 691 560 000 de

km. de Pamlnt; lumina ei ajunge la not abia dupa
trecere de aproape 3 ani $i jumatate: La steam care-a

mai staves nimene en pasAri pe lIngd cask de au' lei

(CRO.) ; au ma saves c'un ban in cask din pricina betivului
tattle (PAMF.) vsl. staviti; comp. $,i ASTAVI].
STALVIL (p1.-be, -11) sf. 0 Ori-ce lucrare de

Luminii sA ne-ajungli (ema.); blagoslovi-to -voiu gi inmultivoin sitminta to ca stdlele ceriului si ca nitsipul ce baste pre
tArmurele mariei (PAL.) ; F a oedea, a sta on dintii is stele,

A se putea alege cu ceva, a putea pastra ceva:

an

SS

lemnarie sau zidarie, on -ce Ingramadire de pietre

rdsArit E-o tale -atit de lungil, CA mii de ani 1-au trebuit

a nu avea ce mlnca: zinlica de yard MI aceea gedean ei in

Imp on dintii la stele (SEV.) * Stele file 1

1198

www.dacoromanica.ro

Fix 4 c);

 * a.,

stele carAtoare ar CAZATQR

en coedit, CO-

meta. tvitu-s'an pre cer o stea on coada, carets li silo La-

tint! comets'', adeca mature' (N.-cost.); de vre-o dot ant

se aratase pe oar, despre miaza-nonte, o stout on coedit st o

sable de too

(1.-GH.);

mIrruLtri, ciupercA, de coloare bruna, care nu iese STE

din pamint cleat dupa maturitate; Inveli$ul ei extern se crap& In mai mul- STE

5'1111

aratat o stem pe car on coadA, de s'an vazut mutts zile

(NEC.) 0 * STEAIIAaoBANuLui, luceafarul

de seark, planeta Ve-

nus: clad risen Lucestarul-de-seara san Steana-cio-

banulni, atunci se incepe

sears (MAR.); toomal Sara,

dupe ce a rasarit Steensciobanulni, ... atunci se In-

trupta (voo.) 0 Popo-

rul atribue stelelor o

influent& imensa asupra destinului omului:

Fig. 459o. Stea de colind.

poporul credo ca tie-care om are o stea care, la moartea lui,

cede de pe cer
(Ooo.) ; liparea ran

Fig. 4593.
Steaua-Romaniei cu spade
(Cavaler militar).

clnd vedea cite yea

stea oft cede, Hind-

ea stia ca atunci
trebue sA ti mu-

(Ofiter).

to fasii Intinse, can formeaza un fel de stea la

baza Invelisului intern (Gensler hygrometricus)

rit acela a anti

[lat. s t e 11 a].
STE/NG, 0 STAG (p1.-gurt) sn. Bucatii de
pInza, de matase, etc., de obiceiu dreptunghiulara,

stea cadea oar.);

tie-care Isi are

steam sa si oe-i

tintuita de o prajinit

e sale I Se !molt-

de lemn, care serveste

de emblem& unei na-

mate (D.-ZAMF.);

steana Romanului

se Inhumed, olnd
II amenintlt vre-o

Fig. 4594-

Steaua-Romaniei

Fig. 4591. Colindatori cu steaua

(clupa Doussault-1848).
din oer,oind el se
%motile de gun mortii (sixes.); de act $i Intelesul de denenorocire, ei cede

stin, soarta, viata, pe care-1 are

In anumite expresicuvintul

tion:, unui partid sau

se poarta ca semn de
raliare $i de Imbarba-

tare In fruntea unui

regiment; poate fi de
o singura coloare sau

s& fie alcatuit din- fa-

i' de diferite colori;

uni: tart ea BA nn to Intorci, ea vat de

drape!, stindard (E
4595, 4597; ow $i PL.

steaua to I (FLOR.) ; acest destin 11

Gaut& cei priceputi, examinlnd

vl

Il

VI, VII): ...n1 Romaniei e

pozitia stelelor: a cants la (sau In)

stele, a umbla sk ghiceasca noro-

tricolor, 51 anume: rem

cul cuiva, s& afle soarta ce-1 asteapta, prin cercetarea stelelor;

cantator la stele, cititor de stele, astro-

Fig. 4592. Stea.

log; vrajitorii .i vrajitoarele fac

farmece sau descinta. uneori cu apa sau cu alte
obiecte expuse noaptea la lumina stelelor: vrajitoarele 'merit apit la stele si-1 &Inset% ti-i descIntarit

Fig. 4595.
Steagul lui tefan-cel-Mare.

Mr.); Si eructs din pare -i tale Darn tire Si mai catre

sear& !irate scale Mi le vei da mie, sa Is put la stele

(PANN) Q F Stele verzi, scintei ce pare vedea

cineva Inaintea lui, cind capata o palm& sau lovi-

galben si a lbastru ; Stefan-

Voda... an Implirtit oastel

tura. stra.snica In regiunea ochilor: 1mi ear stele verzi

din ocht; am vAzut stele verzi Inaintea ochilor 0 Artist& sau cIntareata de un talent exceptional
pe

sale steagurl pi an pus hotnogi si 0141113'1i (Goeus.);

cy a inchins
Pir INCHINAT 1 Trans.

Stea de hirtie, cu 4 - 8 colturi sau cornuri", pe

care se ail& zugravite Adam $i Eva In raiu, soarele

$i luna, Ingeri, etc., jar In cercul de mijloc, scene na$terii Mlntuitorului; cu aceasta, copii, numi%i ste-

lari" sau colindatori", umbla, din prima sear& de

pin& la Boboteaza, din cask. In cask.,
Craciun
vestind, prin clntece de stea" 5t colinde, nasterea
Mintuitorului ( 4590, 4591): de sarbatorile Craciunu-

lui, asa se portion billetil, on steam, spre satele mai bogate

(SAD.) 0 Ornament sau desen liniar in forma de

stea (1 4592) (mr TAB. XXXII') C) 1SP Pat& alba pe
fruntea unui cal; 0 a ti cu stea(ua) In Innate Ns- FRGETE

0 A Pata mai deschisa pe unul din dintii

stropit pe obraz (Dos.) CI1 # = ASTER'S
CO * De-

Fig. 4596. Steag roman.]

Mout din naframi de

matase, Impodobite cu panglicisiprinse de capatul
de sus al uneipriijini, uneori Im-

podobit cu buzduganul de spice

de grlu, Shout la
sfIrsitul secerisului (m- 698); se
poart5 de obiceiu

incisivi ai calului p t Pistruiu: on putinele stele

de un calaret In
fruntea nuntasi-

coratiune: steaue-Romtiniet, ordin instituit prin legea

aduch mireasa in

din 10 Maiu 1877, cu scopul de a recompense serviciile civile $i militare aduse Statului; coprinde
urmatoarele grade: Cavaler, Ofiter, Comandor,
Mare-ofiter $i Mare -truce (HII 4593, 4594) O *
STEA-DE-MARE = ASTERIE
STEAIJA-FETEI = STELVTA

= CORNING.'

el)

STE.UA -PA-

Maram. Bucov. Steag

lor, can se duo s&

mire (0 4598)

11

0 t Banii steagulni,
o dare veche: Pusan atunci, De mazili el De twit, banit

...ummect

*met Muir

atutuda

nowax

.fni

40$
UC

1.

ot

sNNIAC
vI.10A

*QM A.1M

Fig. 4597.
steagulni, Bros bani Steagul lui Tudor Vladimirescu.

1199

www.dacoromanica.ro

a Companie de soldati, batalion

(NEC.) 0
S TE- sau
escadron, impreuna cu steagul lor: au sosit...

SE

armagul al doile, Racovita, cu un steag de lefecii, ea sa-1 dna Is lagl (N.-COST.) ; (lona idea-

STEGULRT (pl.-0e) sn. dim. STEAG.

STEW (p/.-inri) sn., e sm. 0 Stinca; colt de

piatra.: Lotrul... izvorind din departatele

steins! ale ParIngului, tale de-a curmezi-

:13

g un' din pedestrimea Domnulni Moldavfel...

e e rapezira ye meet pod (mi.c.) 4 STEAGUL-ZINELOR = TORrEL [V91. s t 6 g a].

gul partea de miaza-noapte a VlIcii (VLAH.);

trecean scum pe ling& bolovani gi steiuri

de plata (UR.); trei silo 41 trel nopti umbla...
Prinacesti munti, catarindu-se de sten de pia-

STE4JER, STEJAR, STEAJAR (pl.-re)

Infipt In mijlocul ariei; de

sn. 0 / Par

tra, ea yisicfle OSP.) Staab de piatra.: Intr'un munte... este o femeie de piatra, un eee, !Until dintr'un tot at, impreinfU-i, tot de piatra, o turma de 01 (R.-COD.).

acesta e legata o funie lungs,

la capatul careia slut prin$i

call Intrebuintati la treierat;
funia se tot invirte$te In jurul parului, pins se apropie
caii de el; apoi caii, goniti in
directiune contrarie, desvIrtese funia $i se urmeaza tot

STEJAR, t sTAJAR, sTAsvRi(u),

O sTREJAR, sTRAJAR sm. 0 4 Arbore

astfel, pin& ce s'a treierat tot

grlul asternut pe fata ariei:

clod vide pingarul en lopata

Fig. 4598. Steag de mire
sus bucatele gruhuite, strInse in (Dragil.Transilvania).
steallir, svIrle gi boabe al pleava
(s.-ALo.); de aci (f): a t se spropia (sau a I se strange)

funia de steajar re- FDNIEC) 7 0 Pr. ext. Ori-re par

de care se leaga o fune: leaga un vIrzob cu un cap
d'un stealer gi cu nu cap leagii ye rind pe fie -care, spre a fi

# Centru, mijloc:

coborlt de ceilalti (R.-COD.)

STEGE, STDGEHE = STbvi.b.

la un stealer se adunti gi se string In cea de apoi

steterfi].

toate

(LET.) [VS1.

'STEAMER (cit. somas) (p1.-re) sn. a. Vapor

fang!.].

0 STEAM (p/.-nuri) sn. Trans. =sTANA: cam a =-

flat, Mate elitanele lul s'an prefacut In steanuri de piatra

(MERA).

mare $i frumos, al carui fruct este

ghinda; constitue, impreuna cu alti
copaci, paduri sau durnbravi In regiunea sesurilor $i a dealurilor; e
foarte raspindit la not in tarn, $i
diferitele lui specii poart& numele
de cer, glrnita, gorun sau tufan
(Quercus sessiliflora) CA 4601): etaJeri! es Sao ghinda de o manInca Doren (Dos.) ;

verde ca stelarui Pr. ext. Lemn de

stejar: mobfla de stejar [bg. s te Zeril].
STEJA.REL, STEJER$L SM. 4 dim.

Fig. 4600.
LStegar infante(1853).
rist
STEJARI, STEJER18] (pi.- hurt) sn.

STEJAR.

* col. STEJAR. D umbrava sau padure

unde crest aproape nu-

mai stejari: Omul tei In-

dreapta Demi catre desul steRirie, Undo umbra cu lumina

se alunga sub frunzla (ALECS.).

STEJER sr STEAJER.

STEAP = $TEAP.

"STE4RIC adj. g. CI Acid a, acid solid care se

gase$te combinat cu glicerina In grasimile animate

$i

vegetale; e Intrebuintat la fabricarea lumlnari-

lor LumInari e, luminari fabricate din acid

stearic cu putin acid margaric [fr.].

*STEARINA. sf. ft Corp solid, alb, cu luau
de sidef, care se gaseste in mai toate grasimile animale, $i care constitue cea mai mare parte a seului de oaie O Nume dat, In comert, acidului
stearic [fr.].
0 STEI,MT = SMART.
"STEATTTA (p/.-te) sf. o Varietate de talc

hidratat, de un alb verzuiu, unsuros la pipait, ca $i

seul; pulberea ei se Intrebuinteaza, sub numele de
nfedervais", spre a Inlesni alunecarea manusilor

STEJEREL... var STEJARtIL...

t STEJT, sTAn ( -fese) 1. vb. tr. $i intr. A grabi, a

lli ghetelor nouli; creta croitorilor este tot un fel

de steatite $i se Intrebuinteaz& de acestia spre a
face lnsemnari pe stofa [fr.].
STBLIL (p1.-ie) sf. t Ramurica, ramura:

Edom al giudeoli de Moav ms.-4014 [V91. s u t

In - de busaioc, tulpina, fir Intreg de busuioc, cum

iero din pamint, cu mai multe ramurele: In looul

*STELA (pl. -1e) sf. p6 La vechii Greci: on -ce monument dintr'o singura piatra, de form& lun-

chid amu etablele el vor ti tinerele a! frunza Intrunseete, as

gtfli ea aproape taste de secerat (cos.); astazi 1111Illai 0

uncle cazura aceste sante', rasarira lndatd doua stable de

busuloo OSP.); 1-a pus qf stable de busuloc

Dilate (R.-COD.) [vsl. S t I b 11].

O STECLA...

la briu si la

*STEEPLE-CHASE (cit. atipl-oftlz) sbst. A Aler-

cu sarituri
peste obstacole, tntr'un
hipodrom

(J

iuti: sin stall vitele (*ELI atejiti on horn' cm.).

2. vb. refl. A se grabi: atnnee stelira-se vladieli de

t ezati].

gueatli, pe care se s&-

pau inscriptii sau

4602)
Piatra de mormint
asezat& vertical [Zr.].

STELAR' sm. Cel

ce umbla cu steaua:

yrimiti i. Intreba
ep) P

(550.1 [S

Ve-

t e 1 e].

*STELi;IR2 adj.()

4599)[eng1.1.
STEGAR "fpia?,
sm. c) ak Pur-k_ :01,1r

* Privitor la stele,
ce tine de stele: lumina a In for-

gului,

laire].

tiltorul stea-

"

d rap el

4600): De ategarini

Int

on
ideas on tot 1 -an

Qt a < S il-

simbole

trricLA...

gare de cal

83.030

Fig. 4601. Stejar.

1.4.0

ma de stea [fr. s t el -

i'frotree-7,71-0-

:400
1 rwr--

Ei

Ey,

-e),

-"0,,..*

Fig. 4602.
Ste IA.

Fig. 4603.
Stelita.

STELI (-elese) vb. intr. A arunca o lumina treca-

toare ca o stea, a clipi, a seInteia (vorb. de ochi)

*LI

[stele].

Fig. 45)9. Steeple-chase.

luat gl vr'o trail
de tovaragf de la steagul lul (N.-COST.) I Trans. Maram.

Bucov. Cel ce poarta steagul cu care se due nuntasii la casa miresei [s t e a g].

STELIOARA (pl.-re) sf. 0 * dim. sTEA

4 = STELITA: Tata frageda saltine, stelieoare, blinde

nalbe, Drmarind ye busulooul inbitor de elnuri albe (ALECS.).

STELTTA (p/. te) sf. 4 Planta cu flori frumoase, albastre, rar albe, dispuse In capitule;

1200

www.dacoromanica.ro

TABELA LXI.

STENOGRAFIE

A. TACHIGRAFIE ANTICA.
SISTEM ACROPOLIS
CIRCA 350 A. CHR.

Ph

I1I

idin;

it

ki

m.

-11 T1 I If
a e e i O of O ou

./..\
it a ioeil ci 6

F-

t i d i ni

SISTEM BIZANTIN

SISTEM VECHIU GRECESC

4./0 b,-.0.,12

<XL

lk .1

1.. -L.%
eT ai au
el eu ou

bi gi di mi ni pi ri ii me me mo moma ka la on On ar erer it o`r ds 61

NOTE TIRONIENE

A /\ < h) 3 0 OS IV_

be

i(

1-5/:1-\/ CAVAI
r s

c,( `12

11

pq

X
A 41-111-1,
ch ph ma me mi mo mu sa se si

Llt.; 1Z1,_ 6P 11(11

1_ k

Smo

so SU Si.171id

B. STENOGRAFIA MODERNA (STENOGRAFIE GEOMETRICA)

SISTEME FRANCEZE
ALFABETE

PREVOST DLAUNAY:
DUPLOYE:

I,

1....1.

GUENIN

PARIS

p bldszcgnyn.lillichfomr

ALFABETE

/ f..

1...+.

A 11

Li.

. \ L. fi
'
,

nth

.,

// _A(())

g b.idtschdsch

6-I

P 1 \o
P V\ s (C
ps sot p,str pr pl mp Ir ml pn

st sr

mb

INSEMNAREA
CONSONANTELOR

STOLZE-SCHREY

INSEMNAREA
VOCALELOR

.0..

kJ...W.7o*.

VS1.)./.

..er
.71

.s .

ou

pt pns pt bd

of

of y

our eur ul 'as

.t

0. 2 IP

O.

i u eu an in on un of

dog,

7.
e.:(

3.f

STOLZESCHREY:

0:5-05

STENOGRAFIE NATIONAL/11: 1.2

1.1

C)

r s m n t d p b ce f
TAYLOR - TONDEUR
PRiVOST-DeLAUNAY

EMIL DUPLOYE
GABELSBERGER
STOLZE-SCHREY

(Drought rot wrote rut rod

1.

sAs

use

dam

sro _dens

Madam Amma
Adam Anna

usro

01.02,.z.e4.4, 02, 04, .ezeZi el xi?. ea,

e?"h,

L.L.

() \-/
k gh ge o

-""%

4a.is.kziza elf LA'

\\

h cere fere tt dd fc oc

r15
t) L, _o_ qe )Ltj),72' /1/i
I 2/1- '41
IL.19td
i/ c

,4

Si2

dra
01C1 Id

OMUL CIT TRAESTE

INVATA SI TOT MOARE

NEINVATAT

")

4
Dic(ionar enciclopedic ilustrat.

"lo

.2.)) c...c.e.

STENOGRAFIE (SISTEM STAHL)

ALFABET

ape pay lead

delOU a du ef du eu au dam

/ //

\\ Ki 1lid x1 AAAA

palm la

.2...7. n .

GABELSBERGER (1902)

Candrea.

.o.

STENOGRAFIA CURSIVA SISTEM GERMAN

tnd.st sy r
h g r1shroofby sss.;chd

STENOGRAFIE NATIONALA: .4r

HENRI STAHL

ou eg on an 1r

r/ m n ng

GABELSBERGER (1902) A

o0

. .
ou an M er

I i of

FORMAREA CUVINTELOR SI INTREBUINTAREA SEMNELOR VOCAL

LEGATURILE CONSONANTICE

sp

+--(-

. .
del

STENOGRAFIA ENGLEZA SISTEM PITMAN

-I ..11 .1
11,4
}I e '111-1
a e
452, 5 u Se; 5riuM au or m
g f (o)thdhss sschschm n ng / -7(my(y)ii

REDATE EXACT AFARA

DE V GI W

1-0

1201

www.dacoromanica.ro

76

pe coline neroditoare, pe coaste, prin marts.STE- creste

cinisuri si pe locuri pietroase; numit4 si stelitaSTE vInata" sau ochiul-boului" (Aster amellus) (n

lin4te adincA, turburare sufleteascA: plictiseala ci

4604) [s t e a].

o STELNICARITA (p/.-te) sf. Olten. * = PAM-

clizioaxA : eine are stelnite In cask, tierbe spa on

...el se opareste on email spit fierbinte (LAM) [s t e 1 n i t 11].

o STELNITA (p1.-te) sf. ell Olten. Tr. -Carp. .--

PAKKIIIE-DE-LEMEN 4, motatTEA-wmuirrELou=--

pADucH$RNITA 0 [srb. stjenica].

STELOS adj. C) Instelat: car ee Lumi-

nos, sclnteietor: Dar ca Inns nu-i nicluna, Steloasit al vas:Arms& (mERA) [S t e 1 e].

sTELvTA.(p1.-te) sf. * dim. STE*: o! blindit,

thult dnioasit 81 fatale& lumina, In veci printre etelute te cad

8,1 men dor (ALEC8.) # Asterisc A Object

biseticesc alcatuit din doua semicercuri de aur,

argint sau alt metal, prinse la mijloc printr'un
cuiu, asa ca sit se poataInchide si deschide dupa
voie; far In locul unde se Impreuna aceste semicercuri e
fixata o truce mica; steluta se
pine pe disc, pentru a acoperi
sfIntul agnet, (t 4604) X
Ochiu de grasime la suprafata
supei X Mica pasta de Mina., In forma de stea, ce se pune
In supA, In lac de taietei: Mina

= BATatm# 0 a

= RO -

C)
PlantA cu flori
albe ce creste
prin padurile
umbroase gi umede; numitA
COTF4

si

stenahoria erau adevaratti duemani ai societiltli aceettia

(D.- ZAMF.) Greutate de a respira, pierderea respi-

ratiunii: lasa-te mai slobod, soro, ca tar o sa-ti vie ,

ca is palat (vLAH.1 [ngr. crevoxwpiod.

'STENOGRAF sm., STENOGRAFA (pl.-te) sf.

Acela, aceea care practicA stenografia [fr.].
"STENOGRAFIA ( -tiez) vb. tr. A scrie servin-

du-se de stenografie: de-ar mites cineva sit stenografieze

mate gindurile care tree prin mintea omuluil(ALEC8.) [fr.].

"STENOGRAFIC adj. Ce tine de stenografie,

privitor la stenografie [fr.].
"STENOGRAFTE sf. Arta de a scrie cu prescurtari, In asa fel Incit sit se poatA atterne pe
hirtie cuvint cu cuvint, spusele cuiva, on -cit ar
vorbi de repede (Pr TAB. LXI) [fr.].

Greutate de a respira; astm

t STENOS sbst.
[ngr. ctivwcad.

STPA (p1.-pe) sf. 0 Clmpie lntinsa, lipsitA

de copaci si acoperita numai no ierburi marl; astfel de cImpii shit numeroase In Asia si in Rusia

de miaza-zi si de rasarit : Ridicatu-s'au din slope hoardele

de capcauni (0.-rmo.) [fr. s t e p p e].

tSTEPENA (pl. -ne) sf.

0 TreaptA, rang: limbs

ceastit de mails' latineascl... Intro toate limbile lull,.

Fine stepena a dorm dupd cea elineasca (CANT); : numara
stepeneie pe cart le-a suit omenirea, de la salbaticia ei taunecimea acestor viznini, /Ana la pnterea $1 atrdlucirea ei de

azi (VLAH.) 0 t Spita: Amine moeia sit fie domneasca,

ce an lost
de vrerae ce nu vor a all! moment dentr'acea
ueigatoriul (PRV.-LP.) [vsl. S t e Pen .

Dwane., macaroanele , arDacagni, ate lntele vin din Austria ()ow)

4,

de a banilor (LET.) 7 F Ne-

51 Domnul In mare

STER sm. Unitate de maanti a sistemului metric, egala cu un metru cub; se In-

trebuinteazil. la mAsurarea

lemnelor de foc si de con-

steaua-fe-

structie (_. 4608) [fr. s t 6 r e].

O STEREGFII4TA = STRA-

tei" (Stellaria Fig. 4604. Stetutti. Fig. 4E05. steluta.

nernorum) (

4605) 4, BIIMBL5Q11 e 6 PlantA cu tulpina gi frunzele acoperite cu peri aspri; face flori

galbui si rosii deschise sau purpurii; numitA si

ochiul-boului" (Erigeron alpinus, Er. racemo-

SUS) 0 * STELGTE-DE-MGNTE = FLOAREA-DOAAINEI: Caraimanul cu tanonr1 ascutite, De brliele carora creso

fatzutoasete atelnle-de-munte (VLAH.) @ 4 = LICUMOM.

STEMA (pl.-me) sf.

O t CoroanA: Venit-au

roinri de 'saran Cu,.

Fig. 4608. Ster.

a. (-144o.).
STEREGTE, STERIG1E, STIRIGIE sf. 0 Turtur

GHIATA : lepmle din putina se Meuse Ileum

de funingine ce ramlne pe cosul prin care iese

fumul; pr. ext. funingine: ciobanul poartA vara camitsi

unse au unt de ale qi cu ateOgle, ei o Mee ie In drar (GR.-N.)

1 0 Trans. ApA de ploaie

neagrA ce curge din

streasma etc.) [lat. vulg.

*stilTglnea<sti(ria+fu)lIgInea].

C\\_e

.t

Itv

STEREGOAIE, STE-

'n trunte el 'mbricati Cum

RIGOAIE, STIRIGOAIE,
$TEREGOAIE, STIRIGOA-

as az nu-s (case.) ; Domnu I

lei luA sterna din 08D 51 Se

IE, STRIGOAIE sf. 4

Plan

tA veninoasa. din lam.

liliaceelor, cu frunze
marl, eliptice, acoperite
cu peri moi gi cu nervu-

re evidente; face liar!

c.
Fig. 4609. Steregoaie.

albe, asezate In ciorchini

In virful tulpinii; creste

prin finete si pasuni, In

regiun ea muntoasA ( Veratram album); o all& vane Fig. 4606.

Sterna lui Cuza-Voda.

Fig. 4607. Sterna Mitropolijilor

Ungro-Vlahiei
(dupe lttdreptarea legit).

Inchinft la slintele icoane osr.); a ti on sterna In !mute, a se

deosebi prin calitati extraordinare de altii, a fi cu

sante palme In fruntc : doar nu sett on sterns 'n !tante, sit te

auxin I (PAMF.) s Armoriile, semnele distinctive

gi simbolice care alcAtuesc blazonul unui Domn,

nnui Mitropolit, etc. sau marca unei tari ('j 4606,

4607): vom arAta $1 oe an avut tars Molt de mat 'natnte

de venirea lnt Tralan (N.cost) 7 3 d Piatra scumpA,

nestemata: s.-ma din .n 011111188

-biz. atittlia].

tate are floH purpuriu -inchise (Veratrum nigrum)

4610); poporul nostru
Intrebuinteaza aceastA
plantA pentru stlrpirea in-

sectelor si la vindecarea riii):oumu a Intro

bureni de-s unele mai role

declt (sole bunk atm socodm a 11 $1 in carnure, In-

tro bumf aterigoala Si In

Amara canna de... oorbl
(PRV.MB.).

IMDfirit08804 (DLVR.) [gr.

t STENAHORIE 81. 0 3 Incurcatura, strim-

'STEREOMETRIC

adj. p< Privitor la stereometrie [fr.].

torare, nevoie: vazInd Grecll atltea amestecaturi In Turd

1202

*STEREOMETRIE sf.

www.dacoromanica.ro

Fig. 463o. Stereoscop.

pc

Partea geometric!

care se ocupa cu masurarea volumului solidelor

[fr.].

*STEREOMETRU (p1.-tre)sn. Instrument care

serveste la masurarea solidelor [fr.].
`STEREOSCOP (pl. -oape) sn.
le* Instrument de optic& care face s& apara In relief imagi4611) [fr.].
nile plane
"STEREOSCOPIC adj. 15 Jr* Privitor la stereoscop [fr.).
*STEREOSTATICA st. t Partea fizicei care
trateaza despre echilibrul corpurilor solide [fr.].
*STE,REOTTP adj. A 0 Se zice despre cartile
tiparite dupa plansele turnate prin stereotipie, $i
care se pastreazil pentru o nouti editiune: editiune
-a Pr. ext. Care se repet& neschimbat, me-

STERPET sbst.

Totalitatea oilor STESTI

STERPI... = STIRPI...
* STERPOS adj.
St e r p, neroditor: spate -s

tale el piratntul

unor astfel de plane [fr.].

*STEREOTLPTE sf. 4 Arta de a stereo -

tipa; procedeul Intrebuintat pentru a stereotipa 1

Atelierul unde se toarna plansele cu care se stereotipeazti [fr.].
STERIGTE ipur STEREGIE.

STERIGOAIE s. STEREGOAIE.

*STERIL adj. 0 3 Neroditor, sterp: cimpie a;

Iloare a, al carei ovar nu tontine seminte Care

nu face copii sau pui: o oaie a F De nici un

folos, care nu duce la nici un rezultat: o munca ~A;

astAzi prevad care sb fie ceartA Is mass, o ceartS stupidS, ~A

gi enervanta (VLAH.) irr.l.

(BIOL.).

STERT = sTERT.
STEVIE = STVVIE.
"STIBINA sf. a Sulfur& de antimoniu, care se

gaseste naturalti,
constitue un
minereu foarte
important pentru
extragerea anti-

"

$i

1k1

41/ la,1

,t..1(t\
,ft

'me.

0 STIBLA =sTv-

re!,
err

-4'2--

4/81

4-P%

,k,\14/kAt 17

moniului (a 4612)
[fr.].

reu aceeasi: o !ma A.

sbst.
*STEREOTrPA (-lees) vb. tr. 0 A obtine, cu . *STIBIIT
= ANTIMQN11:1
ajutorul unui aliaj metalic turnat Intr'o matrita [lat. s t ibiu m].
luata de pe o forma cu caractere mobile sau de pe
un cliseu, o plans& solid& care va servi pentru tiparirea unei c&rti A tipari o carte cu ajutorul

Mold.

sterpe.

vs,

"

/e

au.

72:31"*"'

STICLA, Bucov.

Mold. snoLA (pl. -le)

sf. @ Substant&

Fig. 4612. Cristale de stibinS.

transparenta, amorfA, dura, sfarimicioasa, cu un

luciu particular, numit luciu sticlos"; se obtine

prin topirea unor silicati de sodiu sau de potasiu, topiti Impreunti cu silicati de calciu sau de
plumb; aplicatiunile ei shit extrem de numeroase: pahar, larlurloari de ~ ; era... chel ca sticla

(BR.-VN.)11

Bucata de sticlh, geam: zed do mu de steclari o

stecIA Irina a tocmi on pot

(CANT.);

IMDaTettn Mosculni,

clta gephana au avut, et carets en stecle... taste In Prut le-an

aruncat, de s'au cutundat (N.- COST.); deceasornio; ~ de o-

*STERILITATE sf. Insusirea a tot ce este

sterp, neroditor, neproductiv O Starea femeii
sau femelei care nu naste, sterpiciuneT0 (A Starea
unui lucru care nu e susceptibil de o desvoltare
unui subject 0 Starea a tot ce nu
literarti:

chelari, lentil& Intrebuintatti la ochelari; de ad,

allele treceau de o monotanie pi de co n, exasperantft

facut din sticla, vip, clon-

aduce nici un folos, care nu produce nici un elect:

[fr.].

(VLAH.)

(p) cu intelesul de ochelari: bagabontul... cu sticlele

'n ochi, en giubenul In cap al en basmana iact'asa scoasa

O de lama, cilindru de lampa, de dilerite forme, facut din sticla

(CAR.)

(j 4613) : tea alumat sticla de

lama Vas de Mut,

*STERILIZA (-1zes) vb. tr. A face steril, a

stirpi a, A distruge, dup& metodele lui Pasteur, microbii ce exist& undeva sau a-i Impiedeca
de a se produce [fr.].

*STERILIZ4RE sf. Faptul de a steriliza.

0 STERITA sf. 0
Directiunea din care bate vintul: Si
jirezi marl ea dnrarit

In capnl pSmintului, In
sterna vIntalni (MAR.).

*STERLING sm.

(1k...-14RA20[engl.].

'STERN(UM)
sbst. FJ Osul lung
din mijlocul piep
tului de care shit

legate coastele
4611) [fr.].

STERP

Fig. 4613. Sticle de lamps.

si blidele, ca sit fie si denalara for curet (CCM.); sllutul,

luind stecla cn untdelemnnl, an svlrlit Merle plats (coos.)
C) Continutul unei sticle: o de yin, de bare, de re-

STARP adj. 0 Care nu poate avea

'tempi, care n'a fatat in acel an Cislitorie stearp4,

se zice chid casnicii n'au putut avea copii: pe Huge

Mani earacia lnI, i-a lost Inca gi oSsStoria stem& (se.)

11

1 Neroditor, care nu produce nimic: el ogorul

STICLAR, Mold. Bucov. s'rEci4R sm.

Cel ce face sau vinde vase de sticl a:

C)

ei

TV

o mie de

olari o oath spartit a dui si zed de mil de steolari o steal&

trtntA a tocmi nu pot (CANT.) = GEAMGIU.
STICLARTE, Mold. Bucov. STECLARIE sf. 0 Fa-

bric& de sticla Mestesugul de a face sticla

C) Obiecte, vase, marfuri de sticlit: soarele mate
sclipiri din sticlAria de pe politi (on.) 0 ts5 Pravalia

ce ant% rale
convie unei mime oneste (EMIN.) [lat.

STICLETE, STIGLRTE, STIGLVT, Trans. griaux

sm. 3e Ptis&rica de 14 cm., cu fata rosie, lncon-

Sec, arid : Azi able vedem ce stearin%

ei

vulg. 's t e r (I p (h) u s < gr. otippod.

curge apa,
a Scocul prin care
Mark dincolo de
trod sta moara sau dirsta
STERP2 sbst.

(DAM.):

scocul roatei, e .411, pe unde ourge apa, chid nn nmbla

citrate (LUNG.) 0 Albia apei (0.-coo.).

STERPAR sm. R, Ciobanul care pazeste oile

sterpe.

STERPATTTRA (pl. -turf) sf. F = STIRPITVRA C):

baba mea e o

chin [vsl. stIkl o].

0 Ban. 4 LARBA-STARPA =

(DLVR.)

SPINZ f Porumb , cu boabele rare IT)

este Cea ce poate sit

t8

Fig. 4614. Sticle.

dir, etc. (12 4614): curittiti mainte denlSuntru stiolele

Fig. 4611. Sternum.

copii; care nu fata: ei era Sara stearpit si nu faces %dart

(BIOL.); one tale el caprele tale n'au lost sterpe (PAL.); chid
vaca are hranS, ea nu amine stearpS on 0 c), Oats

men a but

(CRG.).

unde se viand obiecte de sticla.

jurata cu alb, spinarea brunti, aripile negre, brazdate cu galben gi coada neagra, Impestritat& cu
alb; e una din pAs&relele tale mai fruinoase ale
tinuturilor noastre; se obicinueste usor cu captivitatea $i e foarte apreciata pentru vocea ci melo-

dioasa; numita, dupti regiuni, si scaiecior", loWel" sau turculet"(Carduelis elegans)( 4615):
stigletul s'au lost prins In lat cum a mat gren (ooN.)1 C) A
F A ayes stieletl In cap,

Sergent de strada, gardist 1j

1203

www.dacoromanica.ro

gargauni [vsl. 's t e g u 1 Ycl> srb. s t e gSTI- aI avea

id,
bg.
stiglict , etc.; *tig lit < germ.
STI Stieglitz].

lunga, pe care o poart8. diaconii, preotii *i epis-

STICLT, Mold. Bucov.

STECLI (-lase) 1. vb. tr. A

copii ortodoc*i, chid slujesc; peste el se pune

felonul, sau sacosul (de catre arhierei); se facea
mai 'nainte din stofa de coloare alba, dar astazi
poate fi de coloare ro*ie, neagr8, verde, etc.

pironi ochii: avea groaz-

apa care eurserAdindumnezeeasca coasts a Domnulni (eee..me.)

privi cu ochii tint8 la

cineva sau la ceva, a

(2_14617): stihartnl, caret este alb, Inehlpuiaste straluoirea

dumnezeestil lumini, lard riurile erste are, lash) singele et

[gr.-biz. cradeptov].
STITITE, # STIRIE St.

niod clibanie stielea privirea

(000B.).

2. vb. intr. A sctnteia,

el a apei, gi de-ar lipsi dentr'aceste stihii numai nna, nioi

on lucrn al eresterli nu s'ar face, nici ar crests (rev. -MB.);
se rdzbolesc stihiile ca In Zilele-babel (VLAH.) 1 C2, = STAFIE: ziva ea aim, and mai iau en caprele, dar noaptea, toate

a sclipi, a Hari, a luci:

ochii ei prinsera sit sticlea-

de o veselie nespusa
ION.); fp stecleso ochii !neap

scii

(CRG.);

stihlile naDadesc De mine (ALECS.) [vsl. s t i h i

zApada aides de-t1

Fig. 4615. Sticlete.

lua vederile (8.-AL)).); razele
el sticlean ea pietre MUMPS Pe valurile pripite gl colcotease ale miculni plan (Gooe.); stecleau stelele gi tremuran

peva prin frigul noptii

ca sticla].

(GRID.)

[probabil din (a luci

STICLTRE sf. O Faptul de a sticlilf 0 Li-

carire : en sticlirl seInteietoare din ochii lui vii

113R.-VH.).

STICLIO4RA (p1.-re) sf. dim. sncLA.

STICLTT adj. p. sncLI. C.) Atintit, pironit, cu

privirea fix.: slam cu ochii sticliti pe car, dear olu vedea

vr'un semn de ploaie (1.-011.); stlnd cu ochii sticliti la stele,
mi-am adzes aminte de Metal tats, otnd ne ariita pe cer Carul,
Fecioara-cu-donitele gi matte de toate OSP.I.

STICL9S, Mold. Bucov. irrEcLos adj. 0 Lucios

ca sticla: izbesc eliminate Intetit In sticloasele ziduri
(woe.); MitrInul inainta In fund: ochii lui sticlosi cautan
on too (VLAH.) C) fi;) Umoarea sticloasa ser IIMOARE.

STICLUTA, Mold. Bucov. STECLVTA (p1.-0) sf.

dim. STICLA.

STIDEANLA. sf. Fria. [s t i d I].

t STIDI (-tam) vb. refl. A se teme; a se sfii: cor-

bel, din seInteia atttata... pojarul presto tot a aprinde niel

s'au stldit, nici s'au lenevit (CANT.) [comp. vsl. S t y d eti s c].

STIDTRE

,sf.

Faptul de a se stid i; teams;

sfiala.: evghenia Romanilor din neamul Elinilor a II, !Ara

nici o
tagliduese (CANT.).

STIFOS adj. Aspru, astringent, Intepator la

gust: Mihnea merges gi gusts din bute to bute...

Deli-

nurile stifoase gi prof ire woos.); : list om bun ca Plinea...

devine ecru ei ", de cite on s'o IntImpla sli-i mearga ran la
preferanta (13R,VN.) [ngr. oroT6c1.

STIGLETE, STIGLT
STICLETE.
*STIGMAT (p1.-ate) sn. O .0 Semnul lasat de
o rana. vindecata () Semn cu fierul
ro*u facut pe umarul unui hot (:)
Semn de infamie, urmu ru*inoasa. ne-

*tears& () * Partea superioara a

pistilului pe care se depun grauntele
4616) 0 4 Nume dat
polenului
micilor deschizaturi de pe amindoua
partile corpului unei insecte prin
care aerul patrunde In trahee [fr.].
"STIGMATIZA. (-izez) vb. tr. =

(VLAH.)

vol raspunde

eft e bine ca in fume Prin frnmoasa , ad patrunzli al men

BUMS (EMIN.1.

*STIL (p1.-Huri) sn. 0 4L, Un fel de condeiu de

metal sau de os, cu un vlrf ascutit la un

caplet *i turtit la celalalt, cu care cei

vechi scriau pe tablitele de cearil 1110
(E) # Fel de a vorbi *i mai ales de a
scrie, particular fie-carui individ sau
adop tat In fie-care gen literar 0 &6
Mod caracteristic de a executa o lucrare de arhitectura, de decoratiune, etc.,
special fie-carui artist sau fie-carei epoce:

egiptean, grecesc, roman, mauresc,

modern, etc.11 3) Mod de a indica tirnpul, dup8 calendarul iulian ( = vechin)

sau gregorian ( =

yawn,
non): dupd
4618.
Intrebuintat Dind mal deunizi io toate W ile or- F
')
todoze, data e Cu 18 site In urma aceleia indicate.
de calendarul gregorian 4. Partea pistilului rare

se all& deasupra ovarului Si poart8. stigmatul ()

4618) [fr. s tyl e].
*STILA ( -lies) vb. tr. CI A dresa, a forma A

Invata pe cineva ce trebue sa vorbeasca sau sa

face; a dascali [fr. style r].

*STIL4T adj. p. STIL4: in lumen mare,

sIngile trebue ad teed din guilt, gi vrem slugL

owe (BR.-VN.).

"STILT (p1. -eta) sn. Or' Mic pumna]

cu lama triunghiulara, foarte subtire *i
cu virful ascutit ([114619): ...lir dm aura
lndata rdzbunare In varsare de singe

(ALECS.)

[fr.

( ALECS.) dim.

"STILTSTICA sf. Co Parte a retoricei

care trateaza despre regulele de stil [fr.].
*STILIZA (-ism) vb. tr. 1',2) A redaetd Fig. 4619.
the .
In forma $i cu expresiunile potrivite subiectului A modifica, prin interpre-

tare, un obiect natural, spre a putea fi Intrebuintat ca motiv de decoratiune: o more [fr.].
*STIP/I4. (-imerc) vb. tr. A cinsti, a avea strait
pentru cineva sau ceva. a avea respect, o buns
parere despre cineva sau ceva [fr. es time r].
*STINIA, (p1.-me) sf. Buns opinie despre cineva

pentru meritele, pentru Insu*irile sale cele bune,

consideratiune, cinste [fr. es t i m e].
STIMA2 = sTZMA.
*STLM4BIL adj. Care merits a fi stirnat, vred-

etntat vr'o trot

fun' de-a rindul

pe sub fereastra

nic de stima [fr. es tim able].

no m, Mont tnadins pentru nuril

0 STIMPT (-peso), ST/MK, STINCRI (-chest)) 1. vb. tr.

[gr.

STIHAR

de a versifica, de a face versuri: Tn imi

je*te mult de forma expunerii, de stilul In care se exprima [fr.].

(d

-biz. oTixod.

parte artosul [vsl. s t i h o v In a].

STIHUT (-nese) vb. intr. sg A scrie versuri, a
face poezii [s t i h].
t STIHUTRE sf. * Faptul de a stihu i; arta

*STILTST sm. Av. Scriitor care se ingri-

is"--C

sg.) Versuri;
poezie: m1 -e

met ( ALECS.)

A Cintare biseri-

cease& obicinuit8. la sfltr*itul vecerniei, cind se Im-

STILETVL (pL-eie) sn.

blip, din Psal-

STIHOAVNA (p1. -no) sf.

j a< gr.

STIL C.

blitrtn poet (LET.); Al alms sli-ti legl In owuri vr'o dnrere,

sau vr'un vie, Nu -ti Internee o lu-

me 11

-biz. oTotxriov].

sty! et].

Fig. 4616.
/NFIER8. [fr.].
STIH (nla-yri)
(pl. -wart) sn. 0 Ti s t Vers: S. Stigmat.
unite Int Ovidie Eason carats este Marto

me de 'hail pe ce-ai sorts

Ca A Verset (din Bi-

t0

0
= ELEMENT CI: de
patru stihii se tine fumes: a soarelni, a aerulni, a plimintulut

el Incruntata asupra noastra

A face sa Inceteze, a opri.

2. vb. intr. 0 # A se toci, a slabi (BIBL.) 0 A

Fig. 4607. Stihare.

(p1.-are) sn. (1) ad Vemintbisericesc, ca o tunics

Inceta, a conteni (sum.): cunt Intl) plod la Sim Pietru

gi

1204

apoi stImpeste de a mai etnta (non.); Urletul stimpeste,

www.dacoromanica.ro

suspinarea tace 'arm.); scuti se lace zinit $1 to nu mai stinchest' on brasoave de-ale tale (CRG.) [Comp. OSTIMPI].

*STIIVIUL4 (-nlez) vb. tr. A Imboldi, a In-

demna: nn alt bine care ar rezulta din scale asooiatiuni ar

11 c6 s'ar stimula amoral-proprin al tie-carnia la lucre

A atita, a de$tepta, a activa functiunile organismului [fr.].

*STIMULANT adj. Care stimuleaza [fr.].
' STIMULANT (p1.-te) sn. 0 # Ori-ce medicament care mareste activitatea unui organ, al unui
tesut anatomic 0 r Ori-ce materie care, adaugata solului, activeaza vegetatiunea 0 (e, Tot

sorra pompier1lor, sunind welting

(ert.-va.)
PMpad: vazInd lenicerii gindul ImparatnIni lor, asezat spre
ler, Muhl' la multiul... au mars (M,COST.); sa nu care camva
sa to mute sarpele de inima BA to duo! scow, o8 e de tine
(ISP.1.

STINGHE Por STRIGHIE.

(1.-GH.) ."

ce imboldeste, excite mintea, imboldire, bold

STINGIER adj. Desperechiat, caruia-i lip -

se$te perechea: o manuet, 0 gheata "41; numai on $1 ou

doamna Radeanu eram I In aceasta adnnare de 1mparechieti

Singuratec. izolat,
$1 hotariti a amines t (ON.)

fara tovara$: Blot sublet !Ara capithu, Alit de trist $1

(VLAH.); in vremea asta, alaturi, la caslerie,
e tin
care se sbate $1 se framInta (BR:VN.) ; tetita... rasublet

de ~1

[stimulant].

mine on ochli pe un oovrig

nitat pe terabit (CAR.); iCi Si
colo, pe no podeag mititelut, sta inlipt un molift
(S.-ALB.).

In spec. al cavaleriei, drapel: Ural mAret so 'naltft 'n

Faptul de a stingheri, Impiedicare, zaticneala;

0 STINCHI Sr STRAIT
*STrNDARD (p1.--de) sn. X Steag de rasboiu,
vInt Stindardul Romania'

(ALECS.) ;

einruite de gloante

STINGHEREALA, STINGHIREALA (p1.-ell) sf.

turburare, deranjare: Se Ivies o stinghereala la mastna

a nrma ~ale cuiva, a trece de

partea cuiva; a ridica
revoltei, a se rascula [it.

de trelerat (GRIG.) ; nu to tome nol ne ghemnim

ooitisor, tars sit aducem nlei o stinghereala cusp.).

STINGATOR1. adj. verb. STRIGE.

Care stinge.

A impiedeca de a face, de a executa ceva In liniste, a stinjeni, a zaticni, a opri In miscarile lui,

flutura 'n viol

(VLAH.) ;

stendardo].

2. STINGATOARE Sf.

Wenn

STINGHERT (-ereso), STINGHIRI (-irescl 1. vb. tr.

a turbura, a deranja: toata Invittatura mea era numai

de lumInitri,

un fel de capacel de metal, In forma

de con, ce slujeste la stinsul lurninarilor ( 4620).
STINGE, t STRIGE (sting, t sting;
pf. stinsel, tstinsei, tstins; part. stins,
t stifle) 1. vb. tr. 0 A nabusi focul, a

o saga, WW1 putin ma stingherea de Is jocul muoarcei, al

smeller $i al eine' (WO ; se Hague putin de ooncentritri,
care-i Incurcit toate trebnrile g1-1 stibghereso de is alacerile
pravalioarei lui (SAD.); a 1 tiiharime, vii sus de stinghiresti

tom', luminarea; baba Intr'o noapte turns aria

stinghiriti din lucre P lucrati, nu vit opriti pentra mine (Isp.)

[comp. STINGHER].

Leta de la gherghet P

face sa nu mai arda (C) APRINDE):

pe vatra si atlas boon' ce-1 Invillise fate

unchiagului

(ISP.);

(1): Coat aduceti

Jarul men de dor $I jalea mea adIncit

STINGIIIE, t sTRIGHE sf. O Bucata de lemn,

rotunda sau In muchi, cu care se leaga de-a curme-

un

ulolor De spit, de sub stinea, SA sting po(ALECS.)

Fig. 462o.
Stingatoare
de lumindri.

carbani, a-i arunca In apa,

clnd slnt aprin$i 0 varul, a amesteca pietrele de var cu apa, spre a le transforma Intr'o pasta moale 0 A astlmpara, a potoli: setea o datorie, a o plati In Intregime,
spre a nu mai fi dator A nimici, a prapadi,
a distruge, a sterge de pe fata pamIntului: ei ar Li

slut nn numai a surpa de tot Imparatia romans, el $1 numbs

Roman sit-1 stingil $i sit-1 piarza de pre !eta pamintului
(LET.); CU sabia $i on be 1-an stins (LET.); Fara nic1 o

zi$ul niste scInduri, se Impreuna sau se sprijineste ceva: tapiterul batea sera In stinghiile do brad

IVLAH.1 ; se Intoarse numai dealt... aduclnd nista scinduri,

stinghii, drugi esp.) @ go 7.k Partea inferioara a

abdomenului (la om $i la animale), unde Incepe

coapsa; vintre: ranele nnele... eA vindeoli mai pre lame,

cumn-s is stinghl $1 is pulpele plcioarelor (pay.-me.); (ndma)
este o umbliitnra co se lace la aft, subsioara sau la stinghli
(PAMP.)

In bataie, a bate de a , a St/lei In bataie:

Is ce dar le batiocorim, le omortm si le stingem din Male P

(J(P.); Mihai-Viteazul... bittu sates protivnica de o stinse
()SP.);
de pe lume, de pe fats piimIntulni, a ucide,

a omorl: stinge-voiu pre om care 1-am Mout de pre lata

pamintuln1 (BIBL.)

F A nu mai lasa nimic din

ce a Post Intr'un lot, a lea, a prapadi tot: Nedelou...

[comp. vsl. sategliti a Impreuna"

sau s t i g n o partea de sus a coapser].

STINGHIRT...

Par STINGHERI...

STINGHIUTA (pl.-te) sf. dim. STRIGHIE 0: nu

Sri'''. de negrul pacat, A sting zile multe pi legea-a (West

(ALECS.); A.

(ALECS.).

2. vb. re fl. A fi Impiedecat, oprit, zaticnit, deranjat In miscarile, In lucrarea lui: dart de oe vA

bat lung, In caplitul de jos on o

%tit

(LUNG.).

STINS 1, adj. p. STINGE. @ Care nu mai arde:

too ; earbuni .tine!; luminare a Var
var

amestecat cu apa
moale Glatt

transformat Intro pasta

$i

care abia se aude: apoi cu grain

cern nitica apa (ISP.) O

Prapadit, nimicit, distrus,

exterminat: clacit vre-un prapetd... idea poste semilnatn-

tura de stingea, clad intra Intr'o Meanie (VLAH.) ; si, flindoa

Iannloaia era multumitA ou astral de slug!, apoi ele-$i Mean
de cap: loran de stingeau (CAR.); caprele an tabarlt pe gardul
popii de 1-au stills ca litoustele ow.).

rile megiasilor, ale lui erau a ou des/Winks (Ier.)

s'a stifle !omit In sobs; se stinge lampa, ca nu mai are pe-

luminarilor.

cu totul: am milogit plus mi s'a stins glasul (BLUR.) ; traptat, sgomotele orasului se departeaza, se sting (VLAH.)

vb. tr. 0 A tinea cu leafa, a avea In solda sa 1

JP A da un ajutor banese, un stipendiu [fr.].
*STIPENDIST sm. a.

2. vb. refl. A se nabusi focul, a nu mai arde:

trol; i s'a stins tigara 0 (E) A slabi de tot, a inceta

0 A-i slabi puterile vazind cu ochii, a se topi

d'a'n-picioarele, a i se apropia moartea Incetul cu

incetul; a muri: mi se rupe mime din mine, clod vaz pe

buna mea stapina cum 1 se stinge viata din sine (ISP.);

Ruinat, saracit: StrigInd: vas de mine! 'lint

STINS.

2. sbst. Faptul de a stinge, stingere:

STIPENDI4

Scolar sau student ce pri -

mete un stipendiu, bursier [germ.).

mai tirzin, case boierului care a iscalit, In adevar c& s'a stins

$TIPHND1U

().-G11.);

s'an stins rind pe rind toate noroadele barbare care

an pustiit Europa in veaoul de mijloc (1) A se ruina,

a saraci, a nu-i mai raminea nimic din ce a avut:

$1 pe breslasi greutate, de
s'au stins de attune, ca erau breslasi multi In tars stance,
on mii de step! (NEC.) ; SS jeluia ca s'a stins en cheltuelile
scotea pe mazili 'IAMB grele
0sr.)

[lat. exstinguere].

STINGERS sf. O Faptul dea (se) s tinge

X Stingerea (iummarnor, mourner), semnalul de

culcare dat inteo cazarma. sau Intr'o tabard, etc.:

cum sedeam ass, in linittea sari!, se auzea goarna din foi-

focului,

( -d iez )

a vitznt In morn -1 stingindu-se unnl olte unul toti tovarasii

Int de munca (VLAH.); S'a stins vista !alnico' Varlet(' (Emm.)'11

0 A se prapadi, a se nimici, a se distruge, a pieri:

sArAcit,

Ca-mi arde In cast cartea de ghicit (PANN) PO, NE-

"STIPNDIU, Trans.

(pl.-an) sn. I.

Ajutor banesc pentru stu-

if

dii, bursa [germ. < lat.].

STIPT_TLA (-Wes) vb.

tr. A introduce o clauza,

o conventiune, o condi-

tiune Inteun contract:

Fig. 4621. S.S. Stipule.

dea Principatelor o organizatinne regulatA (I.-GH.) [fr.].

intro altele s'a stipulat sit se

*STTPULA (pl. -le) sf.

Fie-care din cele doua

frunziware care crest uneori la baza unei fiunze, menite sa acopere $i sa apore in contra fri-

1205

www.dacoromanica.ro

STISTI

STI- gului st vintului mugurii ce se vor desvolta acolo

(E 4621) r.l.
I

wriPuLATIE sf. Clauza, con-

ditiune, conventiune introdusa intrun contract:

Suzeranul cite of eludeze a de domnle pe ante ant (1.-om

[fr.].
STIREGTE, STIRIGIE Pe- STEREGIE.
STIRIGOAIE we- STEREGOAIE.

STIVA (p1.-ye) sf. 0 Gramada de lemne (busteni, scinduri, grinzi, etc.) sau de caramizi, ase-

zate regulat uncle peste altele 0 2, Gra.mada

de marfuri asezate uncle peste altele In magazia
vaporului [it.].
*STIVAJ sbst.

[it. stivaggio].

Asezarea marfurilor In vapor

t ST/BLA = diTBLA.

STILCE4LA (pi.-eli) sf. Faptul de a stile i;

Male strasnica: de mic copil vilzuse cum lndura mS -sa

CLUNG.).

STYLCI (-cm) vb. tr. C) A sdrobi prin lovituri

A bate rau, a ucide In batai: clot -1 vointoie bole-

teased sd stficeascA tin blot urn de surugiu, ostenit ea vat de

el (ALECS.);
(vLAH.) II

de cafe-

nele (Emu.) C) rah pl. Fie-care din cele patru evanghelii pe care le citeste preotul la priveghiu: clteete,
parInte, stilpli l gat clirturarul (DEM.)

[vsl. stlupd].

STILPAR sm. kr = DIREcLM: Si vtri mina

'11

bu-

Lunar, SA scold vr'o do!, trei ,-4t ,szva [S t I 1 p].

STILPARE, sTALPARE st. i Ramura verde,

crenguta infrunzita.: Am nu copaciu on 12 ettlpari, In

total% stllparea 4 crengi...
(GOR.),
ghicitoare despre
an!' ; alibi Magee stilpdri den copaci Qi agternea pre oale
(BIOL.); teats Inaintea tut Rristes de-I tImpinari on stilpari
de Unto In minute sale (vARL.) A Ramura verde,

in spec. de salcie, ce se sfint.este de preot In ziva

de Florii si se Imparte tuturor acelora can vin

Ia biserica: la Plorii, clad aduci stllparile oele sfintlte

de Is biserici, et nu be bag! In coat, of at be lagi afara sub

O STILC SM. Ban. It = cocosmIrtc [s t I r c].

sttloallle tub tat' -sau

de undeva: Niel vises' of Inainte-ti aid tin

II batuse nn afurislt de sergent de-1 stlloise

3 A schilodi, a schimonosi, a poci (cu-

vintele, limba): dascalii stIlceso grozes cuvintele ono.)

[vs]. stitlilka< anti/LW].

STILCTT adj. p. sTfLci. O Sdrobit de lovituri,

batut rau: ctnd se !Moro de to vInat, lases() ei pe

ca vat de el (C110.1 O Schimonosit,
Sfarmil-platra
pocit (verb. de cuvinte, de,o lirnbh): vorbeate intro

6.
STILP sm. C) Sprijin solid, rotund sau poligonal,

streslna CUSS (MAR.); D11131111008 stlIpArilor

[lat.

*s tIrp aria< stirp s,

fonetism de stll p].

we.

DUMINECA 0

influentat In

STILPT ( -pose) vb. Ir. 0 * A aseza ca un

stllp: ti an stIlpit presto el gramadA de pietrl mare !carte
(BIOL.)

()chit,

a pironi ochii, a-si atinti privi-

rile: stilpindu-e1 vederea la gramijuia adunatS din timpul

Al 'Winos

(JIP.).

STILPIT adj. ID p. sTILPT (F) Incremenit:

ImpAratul rAmase

de MIMS OSP.).

STILPNIC SM.
Sflutul Simion Stfipnicni, sfipt
a earth zi se praznueste la i Septemvrie: simion

StlIpnicul e zi de mare primeidie, pentru of Simion StIlpWont tine coral gl pilmIntul, tine stlIpii pe care aft pfunln-

tul;... cum e

In *qua bat,

tea a tot anal

IVOR.)

[VS1.

frantuzeasca

stla_p1011,11.

de lemn on de Fier, de piatra sau

de zidarie pe care se razirna o parte dinteo construetie, un tavan, un
pod, etc.; serveste

brad, De septa matter! World Pe patru stilpaori de fag (VOR.) ;

STILP(TJ)SOR sm. dim. STILP: ... petal oel de

plata se Intinde... Insemnatil on stIlpnaori de lemn de 3-4

stIniini departe unul de altul (NEGR.).

STIMPAR... = AsTIMpAR...

STIMPI

uneori numai ca or4622,

nament (
4623): stilpii mei;

Ns- STIMPI.

STINA (p1.-ni) sf. 4l Constructie de Iemn de

forma unei simple case taranesti, facuta, Ia munte

mArlreapodu Int au lost...

50

stflpi de plated,

rg. 4622. Stilpi:

C. circular;
P. poligonal.

Fig. 4623. Stilpi de cast.

tarAneasca (Gorj).

naltl one de 150 de ootl (N.-cost); gi calla mnierea lui Inde sere (emu); F : nn to rtizlma de
dArlit si se Ilion
(ZNN ), nu cauta
sate sprijinesti de cineva slab, gata sh se
prabuseasca. 11 0 t =

putted

coLvntNA:

Inalt el ml-

mutt 1-an rittlicat In locut carets gi sadist at

ohiamd Drgul lul Tratan,
In millooul Rome! (CANT.)

4.

Fig. 4625. Stint.

de

telegraf,

fie-care din stilpii, de

lemn sau de lien, ase-

zaii la oare-care di-

'

or

Fig. 4624.

Stilpi de telegraf.

stant& unul de altul, $i de care sint prinse, pe nilte

izolatoare, firele telegrafice (is 4624) @ Sprijin, razim: bdrbatul e ..u1 easel (ZNN.) Monument
funerar, flicut din Iemn on din piatra cioplita, In

forma de cruce, sau cu o cruce In yid', care se

pune, mai adesea la tarn, la mormintul cuiva
09 Fruntas, personalitate: ii partidulul;

Fig. 4626. Stint in Tara-Oaplui (clop& T. Papahagi).

Cel ce sta vecinic Inteun loc, care e nedeslipit

din birne de brad sau de fag si acoperita cu scinduri, sindrila sau scoarte de brad on de fag; bar
la ses, din nuiele impletite, cu un acoperemInt de

este... omul col mai influent el mai on greutate din tot Inorl-cdrui guvern (CAR.); batrInul 0. al Orli vadetul gl
zuse el pAtise In viola Int Marta multe MO 0 4 iron.

1206

www.dacoromanica.ro

stuf; ea serveste ca adapost pentru baciu si ca loc

de fabricatiune a brinzeturilor; are in genere doua
despartituri: una, In care se fabric& brinza si. celelaite produse ale laptelui si In care se pastreaza

toate uneltele; cealalth, o Incapere mai mica $i

mai intunecoash, nurnith celar", In care stilt
asezate niste polite pe care slnt puse troacele
cu lapte $i casii; fie-care munte isi are stina lui
care nu se strice niciodata; primavara, cind se
intorc pilstorii de la $es unde au iernat, o gasesc
gata; iar toamna, o lash. In pArasire, dupe ce,
bine Inteles, au luat cu ei mai toate uneltele $i
vasele de care pot avea nevoie pentru prepararea brinzeturilor (A 4625, 4627) Pr. ext.

cea In dreapta et in stings, oa doar doar a Incilleoa pe nevoie

(CRG.); In tot d'a mogul ulitei, ma atlam intro douA gradin1,
(I.-OH.);

else Ivan, Moind stings imprejur (CRG.); de Is Catrina fAcul

stings Imprejur ei met dusei drept Is cApitanul (GN.); F a

trage la stinga, a sterpeli, a fura; t de-a-stings, t dine-stings loc. adv. In stinga, la stinga: vel-oluceral, vel-

logolatul... qed la obicinnite stranele for din a-stings bolerilor color mart (LET.) X Aripa stingy a unei

armate 0 Grupul dintr'o adunare legislative

asezat la stinga prezidentului, $i care reprezinth
partidul cu idei foarte Inaintate [lat. vulg. s t a n-

c u s obosit"; comp. it. mano s t a n c a $i

alb. stank].
STINGACTE sf. p Stares celui ce se slujeste

totdeauna de mina stIngh. O (F) Neindemlnare,

fapth., purtare neindeminatich., s t I n g a c e: /mi

fan mustrArl de stingActa $1 Irina mea tirit ouvint (vuth.);

el ajunsese de poveste din pricina stingitolei lui la vorbA el Is
lucre usp.); eves obipul blajin 01 care -care " In miqoari
(OW).

STING4CIU adj. 0 Cel ce se serveste mai totdeauna de mina sting a, In loc de cea dreapta:
rAteazA Cate() lovitura de

capul lui Caraiman Paqa

(VLAH.);

mama, oind dA intliu tits copilulul, ea nu -1 tie pe mina

stingit, nici sit-1 dea din ilia stinga, ca sa nu fie

(MAR.)

0 (F) Neindeminatic: el dada din cap, multumit 81 cam

, Inindu-1 mina (o.-zAiff.).

0 STINGE p.- STINGS.

STINJEN, srmny sm. 0 Masure de lungime,

intrebuintata inainte de introducerea sistemului
metric, pastrath Inca, pe alocuri, la Masurarea

Fig. 4627. Interior de stina.

Intreg locul pe care e instalata stina si dependintele ei (strunga, comarnicul, tarcurile, bordeiele,
etc.), unde vin oile la mulsoare si se odihnesc

noaptea, Impreunh cu ciobanii tor: prince obicelu, ca

de cite on trecea poste dealul Stegiulul, sit se abate pe is
stills ha Stan (ORIG.) ;
: a nimerit-o ca T g anti 1 Vineres
(sau miercurea)
se zice despre cineva care,

dupe multa ezitare,s'a hotarit set face ceva, dar

la timp nepotrivit.
0 STYN.

sm. Maram. 04 Stapinul unei turme de

of care-si instaleaza o stin

care

cumpara muntele de la stapin

STTNCA (p1. -cl) sf.

mai 'nainte fiesta(BRL.).

mai adesea ascutita, ce se

4628): nal/nue dracul de nrnim p-.
o
din loonl ei, care era nu- .1b
mai intinata (CRG.); altii, pe
dinaintea cotton, an cAzut din
m de s'au sdrobit on cal on tot
(MUST.) ; caprioara sarea de pe

";_.:

Fig. 4628. Stinci.

STINCARTE St. a.
Multime de stinci: vremurile role au cloplit ale insect In stincarlile astea cote mai frnmoase cetati

palme" de cite 8 palmate ",

fie-care din acestea de cite 10
linii"; Duras; cub; nn de

lemne, un stinjen

cub de lemne

(mai adesea

p1.) * Planta cu
rizomul gros,

crams si articulat, cu frun-

ciente gram/to:Me sub poalele stincoeilor munti P

(NEGR.)

ei, se cultiva aFig. 4639.

Fig. 4630.
desea prin graStinjeni.
Stinjeni-de-baltit.
dini pentru florile ei frumoase; numita $i stinjeni-vineti",

stInjinei", stinjenita", crin(-viniit)", lilie(-vtLana)", floare-vinlith" (Iris germanica) ( 4629)

(mai adesca p1.) 3 = CRIN-GALBEN 11
3

(UR.).

STINC9S adj. La PIM de stInci: vezi cele

; de

nicitieri no se vAd sea de bine... stinootli Jepi, oe stau ca

(vLAH.I.

STiNG 4. adj. C) Ce e in partea de catre inima:

partes ~It; ochinl ; ureohea tea; mina ~A; piciorul ;
sit on primeeti de la nimeni, clod 1ti da cu mina A, ca-1 a
cit-ti
pagubA (GOR.); sit nu pornesti la drum on pioiorul
(GOR.)

de cite 10 linii", $i ~ill de Moldova, imphrtit in 8

putin mirositoare; originara din

sudul Germani-

m pe de, cAutind prin toate intundaturile closca (MERA).

vs merge ran

ni

8 palme" de cite 10 degete" si acestea fie-care

sabii; face flori

marl, violete,

ridica pe un munte

cloud, strait is meterezele Bucegilor

lemnelor de foc, etc.; se deosebea: ~ul de PdantenIa

tut serban-vocui) = 1m, 9665, Impartit in
(sau

ze lung!, de forma thisului unei

Masa enormh de piatra,

Care se alla la mina stingy,

sand cu fata in directiunea curgerii unei ape: Romania e situate pe tarmul m al Dunarii.

STINJEN(I)-DE-BALTA Sal/ STINJEN(D-CIALBEN(I) , plan-

tit ierboase acuatich, cu tulpina colada, eilindrice,

cu frunzele de forma thi5ului unei sabii; face flori
marl, frumoase, de un galben-desehis; numita $i
{Trans.) lilie-galbena" ; create prin mlastini, bhIti
$i pe malul apelor (Iris pscudarorus) (_11 4630)
ds STIMENI(-DE-PADVRE) sau ST7NJENI- PESTRITI,

planta cu frunzele lungi, ca niste shbii, cu flori

galbene, putin mirositoare; creste prin tufisuri $i

paduri; numith. $i stinjenel" (Iris variegata)

[vsl. s e I I n 1, influentat in fonetism de part. vsl.

2. sbst. Piciorul sting: a pornit cu ~ul.

3. STINGA s f. 0 Mina stinga tine mAnInca on stinga,

Dumnezen nn-i vs priml emcee oil dreapta (cos.); set nu
lacem race 'on stinga (VLAH.); 1;s: ce face dreapta sit nu
sglrcitul unmet stinga are ann., Partea din directiunea mlinii sting!: a o Ina la stings;
Cite stings;

a apnea spre stings; din stings, de min curmatura unui deal,

vine tint Bahna (VLAH.); pall pe unnl la dreapta, pe altul is
o tiose (ler.); la (Salt in, d'a) dreapta el is (Salt In, d'a)

STI-

F a face stings im- ST1

vein?, a o coti spre stinga; a o $terge: be bine Ann!
d'a dreapta el d'a stinga

t e 3.e n

<s htegnati a 1ntinde, a In-

struna" ; comp. $i bg. st Ater' hi

STMJENEALA, warunmALA (pl. -ell) sf. Fap-

tul de a stinj e n i, stingherealk zaticneala, Im-

piedecare: are grijit oa el mneteriii lui sit lie multamiti st

sa-ei gAseascA theta iniesnirile, tetra etinieneala

assn.

STiNJENEL, warm-imr, sm. (mai adesea p1.)

O.

0 = STTNJEN 2 = STIRJEN(I)-DE-PADKIRE

C) = RATI$OARA C) [stinjen].

stings, In toate partite, de o parte $i de alta: mtui-

1207

STINJENT, STINJINI (-nese) vb. tr. 0 re fl. = snag-

www.dacoromanica.ro

Rove este de Tarot se !mere

) a stInieul
STI- GREET:
Urea !tomtit:1110r (eiti-c.); 1mi cant un loo bun, uncle sA nu ma

nAvi!-

(I

STO

stInjineasca ramurile (BR.-VN.); nu s'ar fi sttnjenit eft de putt!'

a Winnable pe nelegluitut ce o adusese 1n stares aceasta

(NEGR.) [vsl.satena< sategnati].

lepede: uctratoarea moarte sterpia maicele de prune', omo-

rIndu-le pruncii (DOS.) 0 A avorta, a lepada, a

pierde (pruncul In pintece): vaca a sttrp1t; DA-mi el
mie o leach de urdd.

Da 03, ti-1 team& sit nu stIrpesti P

STINJENTTA (p1. -te) sf. Ban.

= STTNJEN 0.
STMJENIU, s T l a t m i n t adj De coloare viole-

0 A face sa-i piara. laptele 0 A-i pieri

laptele, a nu mai da lapte, a-i seca tftele sau ugerul: clue moat% broasca, tt stIrpeste vacs (GOR.) (D A

0 STINJIE sf. Trans. cm.) I Veriga cu care se

1mbrach eapatul osiei carului, ca sa nu se roads
freelndu-se mereu de butucul roatei.

a extermina, a face sa, dispara cu desavIrsire: a

(PAMF.)

ta ea florile st Inj enulu i.

STIRC sm. 3r 0 Ban. 0 /ten. = BARZA: an Ince-

seca: s& trimeti oameni deal lariat-Tale sA stIrpeasea bilta

din pddurea fildesilor (ISP.); Ape 'n Tisd e& etdrpeasod,
Pietrele sA putrazessch (BRL.) 0 A nimici, a distruge,

smulge, a desradacina: stIrpeste rant, ca si nu to stir-

Put ..ill a Intinde povestea ai

matte a spun() ce ape, ce bAlti...
In India $1 Eghipet se alai (pm)

muds el pe MAria Ta (ALECS.); cite lighioni stilbatice, care

ALB salt sTIRc-BALAN, fru-

semdnate (ioN.);

zapada, ale carui pene,

cul In pIntece): A Dealt l'ardein prititt Si, neguatind,

B's st1rpit (PANN) 0 A Inceta de a mai rodi (vorb.

Meerut ran omenirii, n'a stirpit el de pe tata pArnIntului

ase.); indatA ce vs vedes baruiene at duddu pe straturi, sA
le stArpeasoft, act acestea ouprind locul al Innadusi pe tale

0 BITLAN 0 wane-

de pomi), de a mai paste, de a mai fata [s t e r p].

STIRPICIVNE, O sTInpACIONE sf. 0 f Sta-

lungi $i subtirele, numite

egrete', se intrebuintea7a
ca podoabit (.irdea alba)

rea pamtntului sterp: pe pamIntul BrAilei... stIrpiciunea

4631 110 STIRC- CENUSTU-

abuzurile.

2. vb. refl. 0 A avorta, a lepada, a pierde (prun-

nioasa pasare, Malta de 1

metru, de coloare alba ca

Se

s
MIC = CORB-DE-NOAPTE
ST/11C-DE-NOAPTE BQU-DE-

destlisurA SLAWS&

ORG.)

IF 0 Starea unei femei

sterpe: cercetard... sA ails niscai -va teacart care sA le (leafed. !dental stIrpiclunitor ose.) p C) de PamInt sterp,

BALTA, 6 sTinc-ALB-nno,

neroditor: din holds cea trumoasA de mai 'nainte se M-

euse o ettrpiciune (CAT.) (S t I r p i; comp. STERPICIPNE].

STIRC-BALAN-MIC = B/TLAN-

STIRC -RQSU = BITLAN-RQSU [vsl. s t r Lt k a].

STIRPIE, STARKE s I. = srlaincrUNE : pentru stIrpie si pentru a ziimislirii lean a cares, mum mai pre
urmA trebttitor sate (CANT.) (S t e r P3.

ghem, a se gheinui (ca s t I r c u 1): se stlrciserd de se

Rod al pintecelui, venit Inainte de vreme, mic,

POO 0 ST/no - MIC, tantePaw =_- BITLANAs 0 g

Fig. 4631. Stirc-alb.

STIRCT (-ceso) vb. refl. A se strange, a se face

tAcuseril covrig de ger (ISP.); de train rilu to -at stlrcit .1mon

STIRCIOG sm. 0 0 /ten. S tire mic $i alb

Fusul vIrtelnitei, clociumb, pop, po(TUT.) 0
mb (DAM.).

STIRCTT adj. p. STIRCT. Ghemuit, strins ca un

ghem, pitulat: clad venird ursitoarele, el no dormea, gi
eta

Intr'un colt (ISP.).

STMLICIU, sm. t (r) Pats galbena, ruginie

sau verzuie ce se arata pe piele la aceia can mac

greu bolnavi, $1 care dovedeste descompunerea
sIngelui: clod zaci

51-$1

less stIrliel pe imp, a semn de

moarte (GOR.) [vsl. strela sageata`].

STIRLTCIU21.- Trimicru.
tiSTiRMTNA (7)1.-ini) sf. 0 /ten. Trans. Ban. L.
Rips; be stincos [vsl. strumInin a, srb.

strminal.

t STTELMINOS adj. 0 /ten. Ban. Trans. ,4). Ripos;

stincos [s tlrmin a].

STIRNE4LA (p1. -eli) sf. Faptul de a stlrni.

STIFINT ( -nest) 4. vb. tr. CD y A scoate din culcu$ (vinatun, a sgorni: FAtul-babel a ?Anna inoolo at
'ncoace prin huoi pi a admit un fount (SB.); a cub e vine
dart( stfrneati elinil on clntecele tale P (ow) 0 A trezi:
am vrut SA tree pragul etreme1, Iird ca sA stIrneso pe mosneag
din somnul SAG (GRID.); a inceput unmet a plinge, necutezlnd

si stfrneaseA pe voinic carele dormea alit de duice (se.)

O A face sa sera din locul lui, a face sa se ridice

de joS: sae fugeam de tare pe prund, de sAreau pietrele Pe

care be stirneam on picioarele, ell mine de sus (CRG); Si tra-

pul caller stIrneste Un nor de prat (VLAH.) A excite,

a alita, a destepta: ispititoarele bogiltii ale oraaelor stirnese poita de urea a neamurilor lArd cdpdtliu (VLAH.)
O A provoca: patania doamnei Lungeanu... a stimuli IM
He general, on h0/10Ia (BR.-VN.) 0 A deslantui: o vedea
tristA pi amine din zi in zi o destAinuire care, sub ori-ce
bound meta s'o facA, trebuia ad stIrneascli turtuna (VLAH.)

0 A naseoci, a iscodi.
2. vb. refl. 0 A se trezi: ci Romp', stirnindu-se ca

din somn, can gAtit de grab& (a..coar 3 0 A se isca, a se

porni, a se deslantui: cum a pornit el din pitdure, D8 loo
e'a $1 stlrnit un viler oumplit (can.); auzl un clopot la tail,
Intrerupt de vuetul ploil ce se stlrnise (GN.); iatA ell se sttrneste pe mare o turtund ca aceea eft radios corabia pe valuri
In sus (se.); dupA o bucatA de vreme a'a sttrnit un rdzbolu
oumplit In 1mpAratia et (se.) [t s 1.1T g n i < vsl. s -

trugnati ].

STMPI, sTARPi, t STERK (-peso) 4. vb. tr.

/ A face neroditor 0 A face sa devie

stearpa (o femeie, o vita); a face sa. avorteze, sa
intr. 0

$1

STMPITIMA, sTARPITunA (p1. -tort)

sf. 0

slab, pipernicit; couit de, od, oua mici de tot $i moi

pe care be fat unele puice Intliu: nu e bine aft aduci

In cast( male mica de gAina, numite stirpiturA, el BA be armlet

paste mail (SEZ.) Punta. mica $i pocita, ca $i

cind ar fi venit pe lume Inainte de vreme $i n'a

avut timp sa se desvolte, pocitura: acest Tartacot
era o stIrpitura de om oa barbs de un cot, en true Cu tot
(ISP.); aici galonul to smereste: poste ti o stIrpiturli eel
care -1 poartd al tn, oruce de voinic... stab smirna Inaintea

IIII (VLAH.) 0 (e) Vita sau femeie stearpa [s t I r-

P 11-

STMV (p/.-vari) sn. Mortaciune, le$, hoit (de

animal; e, In mod dispretuitor, despre cadavrul

unui om): se mice oA vulpile s'ar sprouts numai de ....unite

acelor dial cart an boat rIli (GOR.); slugile, In loo eA arunce
atarit
color doi tineri, ...arunease unite earpelui
(R.-COD.); nu se mai (area Imprejur nisi o viatA, osebit numai de valturii cart da avant pe cer, pia ce se repezean is
un (oDoe.); de -olu invinge Pe acesta, v'oin da un = de

om pdmintean (se.) [vsl. s t r it v o].

STOARCE (store; pf. storset, t store; part. store)

vb. tr. 0 A scoate lichidul din ceva prin strivire:

=. strugurii; 11 stearce ea (pe) o limit. Dint( -i cargo teams

es pe-un burets; (0: ulna nn -1 storci, butoatd COOL.);
retele nn cif( (tail (ZNN.); tan nitit-te unmet cum store en eel

si din plata vIrtoasa (se.); r ruIele de NA (D

(E)

bani de la cineva, a-i scoate, a-i smulge, bani, prin

diferite mijloace, prin amenintari, prin impozite

grele, etc.; abs.: boierii si cAlugAril storcean asemenea

clasele muncitoare, cind be vanes bine (ne.); boierii Wean
total in tara aceasta $1 o storcean dna. plan (CRG.) 0 (E)
A., de puteri, a slei, a seca de puteri, a istovi A

golf pine la cea din urma picatura (un pahar,

tits, ugerul, etc.) [lat. vulg. * e x tor q u a r e
= clas.extorquere].
STOBOR,, ()STOW', SM. (D Ingraditura de
sclnduri, Imprejmuire: A cut shit aceste cnrtt Asa 'nante,
minunate, Cu stobol Impreiurate F.

(V011.);

(Anil netntrerupt

se preumblau in giurul stobornIni finttnii (RET.); La Minna stobortta On atobori de mAlin verde (('we.) 0 0 /fen.

Trans. Sclndura de gard, ascutita la vIrf; par de

gard: an begat vaca... de un stobor at gardnlni (MERA) [bg.

srb.].
STOBOR2 sbst. () 0/ten. S o b o r, adunare de

oameni la ma bisericii: am MA SNUB ID , (R.-COD.);

blitrtnii ottoman De prigonitori In fate
(GR.-N.)

BM

Blagovesteniel Pe- BLAGOVESNIC;

=al

Sim-Pietrului, a doua zi de Sim - Pietru, cind nu se

lucreaza, fiind rau de lupi$i de paguba (R.-COD.); ...111

1208

www.dacoromanica.ro

stata-mitriei-mica, ziva care urmeaza dupa SIntaMaria-mica, clnd oamenii no lucreaza, de teams
loviturilor (R.-COD.).
STOBORT (-orase) vb. intr. A Imprejmui cu
stobor; Pr- STOBQR1Q.
*STOC sir STOCK.

O STOCI (-oceso) vb. tr. si refl. A (se) desurnfla, a

(se) goli de lichidul ce tontine (un organ al cor-

pului, o umflatura, etc.): boll gi vacile... se inn apol

la gonna, cad astfel metal vitelor as stocesc gi !Deep sa se
(FAME.) ; 1 s'a stocit buba, pfntecele; dar gi de pintecele men cel Welt de ape Inca 1mi era mile (COG.).
*STOCK (p1.-ockuri), d STOC (p1.-ocuri) sn.
0

oufureascii

Cantitate de marfuri disponibila pe o piata sau

Intr'un magazin 0 Depozit In general 0 Tot
ce exists In numerar In casa unei Intreprinderi

comerriale [engl.
t STODO(.2).)LA
STANDO4LA.
STQFA. (p1.-ie) sf. @
Tesatura (fn spec. de
Una), materie; postav (D F Capacitate, valoare,
merit, Insusire: are IntrInsul [germ. St of f].
STOG (pl.-eguri)8n. / Gra-

mada mare de fin sau de

snopi de grlu, alcatuita din

mai multe dal; are forma u-

.lir' an pornit laved (M.-CONT.); ..li OES1102 tnreeeti ileum se

pornise sere tart (Mix.); pr. ext.: as stfrnise un vint asprn
oars mina on iuteala ownri de nouri negri pe cer (ORIG.) ;
nn

(de Monate) tines

nn

ceas bun si, dee&

traces acest , In al
doile ceas sosea altul;
gi asa,
tinsel' eft tineau din
Drina Willi In sears
(M.-COST.)

4ffjr/Oke.:Ci,i

sus 1ntr'o anumite

ordine: de rinduFig. 4634. Stol de rindunele.
nele (
4634 ; de
cocori (
4635 : 11 Men un puiu de oorb el-1 virt Inteun
de corbi ce as urcase

Dina la v1ntul turbat

oar.); Paste vtrf de rii-

murele, Tree In uri

)1,)?)(,),,)(

'IC

rindunele (EAAIN.) ;
nrile de grauri sbu-

ran ametite, ciripind

ca de spaima goimilor

0 y Cird,

(DLVII.)

ris conic ([J 4632) : Unit brazdele

ristoarnii; in capiti altii le-aduna,
Le Mese spot to
gi on stub

(IRG.) ; Si

grarnadh, munime: nn

Fig. 4635. Slob de cocori.

cu poste prima 'n

de copil ne aratA cu degetul

brtu,

Vin eintInd In .ri fete

De la grin (cow ; Pe dealnl din feta se plimbA un de lnmini mica ei vioaie (CAR.); 1mi spar beeline din oopilarie,
nri de amintiri yacht, nechemate, tresar deodati In scapararea noel clips (VLAH.) [gr.-biz. crOkoc flota."].

le Ineununa (ALECS.); ~Wile on

pine... oe avea Duca -VodA pre marginea
toate tnrasipti an

*STOLA. (p1.-te) sf,

purees, de n'au aunt nioi o parte

A Un fel de orar pe

O STOLER sm. Maram. Bucov. e = TiMPLAR (rut.

stoljar].

ria gi turmele gi .tile As bucate

ale boierului roman (com); sfIrgise oamenil nutretele, As

agiunsese ill de fin secs lei (NEC.);
adv.: no mums
se 'naltit in fats. noastrd (vui.) [vcl. s t o g u).
STOGOMAIN, STQC10$, Ban. STOGOSAN adj. c),

Se zice despre o varietate de of rezultate din Incrucisarea rasei turcane cu rasa tigaie; oile e se
deosebesc de turcane si t,igai mai ales prin lina
for care e mai mare si mai groasa decit a tighii,
dar mai subtire si mai moale decit a turcanei; de
obiceiu, In toate tirlele si turmele marl nu se 0.-

seste decit un numar restrins de

(1)

care-1 poarta preotii catolici chid slujeso [it.].

din ace's bncate (N.-COST.) ; Ungurul 4

tagadni gi pasta pe seamil-1 vistiaFig. 463% Stog

care, In a

doua sau a treia generatie, devin tigai sau turcane

4633); Ifni A, lina de pe astfel de oi da Una sto(L

gosa, turcanti, seinii,... mitele gi codina... nn-ti adno old nn

elgtig P WIp.)

c) Pr.

anal. Cird de pasari ce sboara pe

nei colibe cilindrice si se ter mina In vIrf printr'un acope-

nri

111C2I.,...C

[s t o g].

STOGOS.4T adj. 0 c;;), =

STOGObLaN: Oils lui Dobrisan Nu

site of ca oils, Cl shit oi eve, Cu

burtele Mate (mu.) Q Tu-

O STOLERIE sf.Maram.Bucov. (I) = T/MPLARLE: gi

tot muneind, ba colon lemnArla, ba dincolo stoleria... alunsel
aproape de biltrfnete (GRID.) [S t 0 1 e r].

#STOLT (-01050) vb. tr. si refl. a A (se) aseza In

coloane, In ordine de bataie: Husarii s'au stout 51 an

Purees asupra esti' lui Mihai-Voda

(M.-COST.) [S

t 0 1].

STOLIWR (p1. -oars) sn. dim. STOL: au agent

Pe Chimera In cer, dfnd numele ei la un

v.'

de stele

OSP.).

t STOLITA (p/.-te) si. 0 # Resedinta, capitals:

s'au bAtut acolo dot anti el an luat si cetatea Abovnl, care

sate
Finilor (NEC.) Q Bucov. Scaun, tron: 8'811 suit
la cer sa-1 dee pe Dumnezeu Jos din (von.) [rut. S t 01 y 6 a].

t STOLNIC sm. @ t Rang de boierie: mareia-~,

boier care avea sub supraveghierea sa bucataria

domneasca si servea, la zile marl, bucatele la masa

Domnului; oeupa, In Muntenia ca si In Moldova,
rangul inaintea Marelui-comas: --mare is aria mart

guiat : Cu clioiull tot nalte, Nalte,

gi la veselii domnesti, Imbricat in haina domneasca, ...vine

inaintea bucatelor domnesti, le tocmeste pre masa inaintea
Domnulni cu tipstile (Ga.-us.); do el depindea bucittarii,

Lintel De spate (roc.); Caciuli

nalte,
Metall on moturi 'agate

oatele cotlite (m.-ccaar.) Q Maram. Bucov. Colacer care

e,
(R. -COD.) [S t 0 g 0 s].

STOGUSOR (p1.-oars) sn.

/ dim. STOG.

nurniti si ei stolnici": and vina ~Nor cA an filout bn-

serveste bucatele la ospatul de la nunta: (colacerii)

Fig. 4633.

In tale mai multe parti servesc la masa, de mule apoi si (numete de) stolnici (MAR.) a 0/ten. Ceti ce poarta plosca

Oaie stogo5A.

*STOIC 1. adj. +14. (D Care are lipsa de simOre si

taria sufleteasca a filosofilor stoici 0 Ce tine

de stoicism: doctrinele e.
2. sm. 0 Partizan al stoicismului 0 F Persoana cu un caracter ferm, sever, neclintith si
nesimtitoare: el a merit cum a trait, ca nn , [fr.

stoique].

si bradul de nunta Q 0 /ten. Trans. = CAFETgL C) [vsl. stolInikil].

STOLNICEASA (pt.-ese) sf. Q # Nevasta unui

s t o 1 n i c 0 Maram, Bucov. Femeie sau rata care
serveste bucatele la ospatul de la nunta: (1a nuntii)
mai shit Inca... stolnicese, caltunaresele gi treplidatoarele

STOICET sm. wlib = OBLET [npr. S t o i c u.

porecla data Bulgarilor; pescarii fac o asemanare
Intre capul acestui peste si capul de Bulgar].
*STOICISM sbst. vin 0 Sistem filosofic al lui

STOLNICEL sm. Boier de rang inferior ce servea bucatele la masa domneasca; erau mai multi

ca durerea no e un rau si punea fericirea in Impli-

n i c.
STOLOHAN, STOLOVAN sbst. hlaram. tstm.-we.)

Tarie sufleteasca care face pe om sa rabde on -ce

durere si se (Luca o viata cit se poate de austere:

($EZ.)

Zenon (sec. al iv-lea In. de Chr.) care sustinea

nirea datoriei si In practicarea virtutii O e

shit dator foss a marturisi cA amicul men stia sit rabde suterintele on nn ee antto (I. -ON.) [fr.].

STOL (pl.- olurl) sn. C) X # Coloana de soldati

(in mars): toata aripa ceas, oe eta din direapta, ~uri duel%

stolnicet, pusi sub comand a unui valet de stolnicel

[stolnic].

(CANT.)

STOLNICIE sj. Slujba, demnitatea de s t o 1Bot rotund, bulz.

0 STOLOILANT (-anew) vb. tr. si refl. A (se) face

boturi, bolovahi: plimIntul... totuei ea no tie sea As
umed, oft sit Be stolohilneasca In boronire (ION.) [S t 0 1 0-

h a 0].

STOMAC (p/.-aour1), t STOMAS (p1.-ahuri) S72

1209

www.dacoromanica.ro

STOSTO

STO P Organul, In forma de punga sau cimpoiu, asevertical In partea de sus a cavitatii abdomiSTR zat
nale, sub diafragma; In el se secreteaza sucul gastric si se opereaza digestiunea alimentelor,
rinza (2] 4636): aga ca o stIrseall simlea In atomah
stomahnl, ca moara, clod n'are
oe mitoina, atonal se atrial woo ; sto(AAR.) ;

mahul col tare 51 pietre mistueste

:

a on avea pe cineva la

trunde : vederea Jul nu poste .. prin toate oolturile gl afundaturtle (ISP.) ; a'au ascuns In ttindul mnntilor, undo on stabil-

tea(n) Did pas/rile ceriului (SB.) [str6.- +bate].

STRABUN 1, sm., STRABVNA (p1.-ne) sf. pp =

STOMAH Fr* STOMQC.

STOMAHIC adj. 0 0 Ce

STRAMOS, STRAMOASA: strIbuna... eta mai la o parte,

pe ptimInt, Cu fata sbtroitl (sAD.) pl. = STRAMQ$I:
fi raspunseril cA bunli for auziserit de la strAbunil for povestindu-se de asemenea fleacuri (ISP.).

Fig. 4636.
tine de stomac Ce e bun S. Stomacul.E.

Ori-

se introduce aerul

1.E

0 A trece prin, a ra.zbi

rile pAdurli, aiunse la cetatsa In care se ally acea snare

ova (E): no dulce Dor ne strabate (VLAH.).
2. vb. intr. A trece prin: a ra.zbi p Ina dincolo, a pa.-

refacutii dupA fr. e s t o m a c].

*STOMACAL adj. fp Ce tine
de stomac.

ds

(ISP.)

ploaia I-a strabittnt taste hatnele (coon.); strabitInd design-

putea suferi [vsl. s t o m a h 5

< gr. atOp.uxoc; forma stoma c

*STOMII.T (p1. -ate) sn.

cutreiera: trabAtu cimpille si oodrii, merse, merse, pini

pin& dincolo, a patrunde: alum a strAbAtut peretele;

(ZNN ) ;

ficiu microscopic, In forma de

butonierA, la epiderma partilor
ierboase ale plantelor si pe unde

de la un capat la altul, a umbla peste tot locul, a

oe ajunse la o casutil

a nu-1

pentru stomac [fr.].

cola ", peste": a strA punge, a stra mute, etc.

[lat. extra].
STRABATE 1. vb. tr. 0 A trece, a se duce

Esofagul.I. In-

test inu I sublire.

g. adj. = STRAMOSRSC: Gloria strAbund pe stramosi

(ALX.) ; se adunarl deal toti... cei mart, In CImpul
DreptAtii, ea sti aleaga, duel datintle strabune, pe Domnnl

P. Pancreasul.

cinsteite
for (Isp.)

4637) [fr.].

[s tra- + bun ilk

STRABUNIC sm., STRASIINICA(p/.-ioi)sj. 0Tatat, mama strabunului 0 Striibtmici sm. p1. = sTRAMpg: strAbunicii nostri dac'or sti ceva de dinsal, dar noi

de undo sit gtim P (oo..N.) [stra- +bunic].

1-

STRACATOARE gar sTnEcAToARE.

0 STRACHIA rr STRECHIA.

STRACIII/4A (pl. strAchini) St. (;) Vas de pamint pentru bucate, de forma u-

(1.)

nei farfurii adinci, blid ([0:1 4639):

Fig. 4637. Stomate.

Fig. 4638. Stor.

STOPI interj. Oprestel staff! [engl.].

*STOP.A. (-Dan) vb. intr. g.k. 4:44 3 A se opri

(vorb. in spec. de un automobil, de un tren sau de

un vapor [fr. stopper < engl.].

"STOR (pi.-ornri) sn. Un fel de perdea ce se

poate ridica $i coborl, mai adesea cu ajutorul unui

resort
4638): ...Tu'ncet pagind pe solnduri, Lasi sto-

BA on dumici In
goall, tnainte de a
puns In ea ce al de glad al put, Act e ran
de loamete (GDR.); toate strAohinile no
slot pentru eiorba (PANN) ; : a CalCa
In strachini me- CALCA 2 [gr.-biz.
bctpc'eava].

STRACHINOAIE sf.

Fig. 4639.

Strachina.

augur. sTnAcaiNA.

Strachina mare: on trece niei nn coos Is mijloc si...

o

de brInzit on smtntinii si milmaliguta ran gala (CRG.).

(pl.-re), STRACHINVTA (p1. -to)

STRACHIOARA

rurile groase... (vLAH.) ; oohil urmarira In nestire Meta de

lumina surto care se scobora de subt ve (GRL.) [fr.].

sf. 0 dim. STRACIIINA. Strachina Mien.: a saga Pe

sdrobi, a fleciui, a terciui (vorb. de fructe) (CIAU$.);

no colt de masA... o strAchinutti de brInza si neva hrinci do

mamaliga (GRID.) ; Am o strAchlnutit verde, Umbra I se vede

STORCOW (-oseso) vb. tr. 0/ten. A strivi, a

ma storcoseste on stirca, ma bagit 'n butie... si stau... Iniundat el rabd (R.-COD.)

[stoarce].

0 ST9RISTE sf. S;-4 TIrla oilor, locul unde stau

oile: a rims In

oilor nna galbejitit, slabit, prApAditti

(R.-COD.) 0 Pr. ext. Gulcus: pllmbIndu-se prin vie, a dat
peste IIII stol de potIrnichl care-si an
acolo (BR.-VN.) [bg.

(GOR.),

ghicitoare despre oglinda".

0 STRACUR4... Bar STRECURA...

*STR4DA (131.-Azi, -ado) St. Mita Intr'un oras

ca 4640): consiliul comnnal botezase bietele anti Cu pornPosul name de strode (o.-zAte.),[it..].

toriate].

0 STORY (-rise) vb. refl. Ban. A se prapadi, a pieri,

a se istovi: din vremile oele de demult s'an atorlt sipinil

astAzi sA pAtimeso (Tim) [lat.

*ex-torrare].

*STORNO sbst. e60 Trecerea de la un cont la

altul; rectificarea unui articol de contabilitate prin-

tr'un adaus ulterior [it.].

0 STORONI (-oneso), t STOROHANI (-loose) vb. tr.
Mold. A bate Indesat, a stllci In bataie

(PAMF.) (RV.-C120.) :

(Mani) in aptnznrat el storohanit ISIS mill; de acts in trimis la Tariarad gi blast storohInit (Dos.).
STORS 1, adj. p. STOARCE: lilmlie stoarsa; 3 A., de

miters, sleit, istovit.

at

strugnrilor; Zia-a
2. sbst. Faptul de a stoarce:
badea sit on Joe PIn' Is ..n1 vinului, Clod voiu II mireasa lot
(11C-BR8.).

t STORSVRA (p1.-suri) sf. Storsul struguri-

lor (HASD.).
t STOS sbst. A Un jot de carti: trot ani eran scum

Fig. 4640. 0 stradl in Bucuretti gal inceputul veacului

zi, incInd , rar venea pe la mat/ (coo.) [r)01. s z t o s,

STRAD.AL,NIC adj. Straduitor, sIrguitor: el

de clod title in singurltate, zinc nmblInd la vinat si sera in(NEOR.) ; oatihetnl, care Ikea sine noapte ai noaptea
clod

rus. atosa< germ. Stoss].

t STOSI*OR (pl. -oare) sn. le dim. STOS: aidett

mat bine BA !seem nn

care tines Dinh In Mud

(Fe..); gi-et !Mean .111 obicinuit,

trecut (dupe Doussault).

si lute la treblle lnl, rApede svIrle

niote oosolinit In clirutl... gi, tiva Mete I Caen [vsl.
cum era mop Nicbffor

*stradanInikii].

IvLA1.1.1

STRA- prefix O Da cuvintului cu care se corn-

bina un Inteles care exprimA un grad superior

al unei calitati sau o intensitate a unei actiuni:
stra bun, strA vechtn, a stri Ind, etc. 11 Adauga
cuvIntului cu care se compune Intelesul de din-

STRADANIE sf. 0 Straduinta : se atm subt ph-

ginescul g1 tirSnesoul jug al Tureilor, cum niel biserick fSrS

de multi
pi cheltuiall on pot lace (LET.) ; on alergittnrit,
si on staruinta, glsise fel de tel de Incruri
Cu cbeltueall,
folositoare (BR.-VN.) ; tot oe s'a agonlsit on atita grill din stiltdents atitor ante de ani... toate se fee pulbere gi serum In clteva

on

1210

www.dacoromanica.ro

ceasuri de salbittacie (vuut, 0 # Suferinta, patima,

chin, martiriu [vsl. s tr a danij e].

STRADANUI (-Imo) vb. refl. Mo/d. A se stradui:

ott s'o stradannit dragutul on tuvittatura prin afcademille

din Sadagura 1

(ALECS.); poste sA to fact $1 pop& aiol..., oa en

pentrn voi mA stradanneso (CRC.) [s t r a d an (I e) +

(s t r a d) u i].
*STRADELA. (p1.-Ie) sf. Ulicioara. Intr'un ora$
Rt.].
0 STRADOM.4.$ sm. Ban. (Nov.) *

= SURDOMAS.

STRADUT (-uesc, -uin) 1. vb. intr. # A patani,

a se chinui, a suferi martiriul: tin tootor at mien zaoe

slab foarte, onmplit stradueste

(coR.).

2. vb. refl.
da o silinta continua, a se osteni
Inteuna spre a Indeplini ceva, spre a duce la capat un lucru: Mlhai se straduia
ingrAdeascA pentru
vremile viitoare rodul biruintii si agonlsita trudelor lot
Strildueste-te, bArbate, S'adunit multe bncate, CA
g1 en m'oin strAdui, Plna ce le-oin risipi ()1(.-BRS.).

$ STRAINICI (-teem) vb. intr. A calatori, a cuSTRtreiera tarile [s tr a in i c].

STRAINIME s f. = sTRAINATATE0 C) [s t r A- STR

I n ].

*STRAINISM (p1.-me) sn. !J.? Vorba, expresame Imprumutata dintr'o limbs s t r a i n a.

0 STRAISTA... pp- rrtArsTA...
O STRAITA (p1.-ae) sf. 0/ten. Ban. Trans. 0 =

TrtansTA : Po vremea aceea, otnd Dumnezeu umbla prin

(MAR.) ; vinAtorul alergA pt o prinse

poiene ou straits 'n bota

(mierla) al, indata junghindu-o, o arunca in A.. (Ttat)

0 # sTRAna-roPri = TRAISTA- CIOBANULUI [comp.

alb.straice].

STRAFE sf. p1. dim. STRA.M. Hainutm: an venit

casenii fete' aces& $1 an aflat-o In le el rupte si

toase (sil).'

STRAIU (p1. -ale) sn.

lerfent-

0 Patura, tol ma.(

(VLAH.) ;

O Mold, Bucov. (D Haina: a'au umplut Legit $1 Nemtil

STRADUTNTA (p/.143) sf. Faptul de a se

s tr a du i, silinta continua, osteneala ce-si da

de avutie $i de cat turcesti $i de strata bune (MUST.) ; sA -mi

dai bunt de cheitnialA, strafe de primenealA si cal de Wirt,
ca s8 si porneso Wit zAbavA (am); straielenemtesti, costumul

cineva ca sa duce ceva la bun capat: zAdArnicta etaduintelor omenesti (ea.-vra.).

STRADUITOR adj. verb. sTRADut. Care se

stradueste.

0 STRAFIDA mr- sTAFp:a.

STRAFIGA (-1g) vb. intr. Olt en. Ban. = firRANun.
STRAFULGERAt. (-er) vb. intr. 0 A fulgera,
a arunca fulgere [s t r a - + f ul ger a].
STRAGALTE st. "P'' O Cerculet de her ce se
pune pe lInga capatul osiei, spre a tmpiedeca frecarea capat.lnii rota de opor 0 Disculet de lemn,
la roata olarului, pe care se da forma lutului (pr- ID
41771.

STRAGANI... = TABAGAT...
STRAGFII4TA., Osr(E)REastaTA, Ban. sTRAGHIATA sf.

ire

Casul abia Inchegat $i nestors Inca

de zar [lat. (I a c) str an g u lat um lapte

prins"].

STRAIN, t sTREIN, t sTRIIN, 0 STRIN 1. adj. 0

Care e de alt neam, din alt.& tarn; Ministrul, Ministerul Atacerilor strain, care reguleaza. raporturile

european al bArbatilor, s'a Incepnt a se purta pe la anul

1845 (VOR.) 1

un

Mold. Bucov. Ci7 Suman: lulndu-si Petrea

= pe sine, au purees tustrei la tlrg (se.) II@ smsiun-

BROASTEI = mArAsEA-BrtommEr.

STRAJA (p1. -ail), STREAJA (p/. -el i) sf.

Sentinels, garde: a puns ; a puns de ~; a ft, a sta

a tines ~; a done zi cind a Innoptat, a legit caprarlul

si cote trei titan an rAmas InlAnntru (se.);
Chemati sntaeli cot mai aged $i strait de noapte rinduIti
(VLAFLi ; F : Bus, in oodrii de De dealer', Luna blind& tine
atralA (nom); (F : a-si pune guril, a-si stapIni vorba,
de

Merit de

a-si pune frlu limbii: el nu Mae nici un white' de Infruntare pentru 'Muni eel ce on stilt sA -Si pun& strajA gurli

()&P.) X Patrula: In radar lmblan stroll de ar-

nAnti $i de simeni; nn putean... descoperi bandele vagabonztlor (NEON.) X # Avangarda, avanpost: elsemat-au pre Grigorie-Vodit la slat, sa alAtueaaoS pre nine vor
ortndui sa trAmitA Inainte de straja (MUST.); 'Belau porund
a se trage strain mai spre tabitril asp.)

0 # Una

din cele patru parti In care era divizata noaptea:

sit aril 11 gtlind domnul cased de eAtrA are strafe turul va

externe 0 Care (pro)vine din alte tari; care

vent, preveghiar'ara amu (coa.) = aartivaA 0: la

etreailt, on fel de logolat... se arab& tnaintea tailor ().-OH.)
Balustrade, parmaclIc, ramp& ; aparatoare: strait'

..e; limb&
; sit nu Ile tie DumnedzAu proaspAt, nice sa to
Inchini a DumnedzAu strain coos.); cum clnta -vrem Intim
Domunlui In tar& striinit (COR.); Cu multA nevointa am

(PAMF.)

Statului Cu tarile straine, ministrul, ministerul de

apartine altui neam, altei tari, altui tinut: vinuri

cetit cartile gi izvoadele, gi ale noastre si color stroll's (Lzr.)

podulni; nista trepte ou strata oonduo din partea de jog a

morn tn... podul pletrelor (Pac.); playa are de Jur 1mprejut
strata de tune gross& oft degetul, oa sA dea tArte plasii

0 oto

= aaaaA 0 [vsl. s tr a Z a].

O STRAJAC (p1.-ce) sn. Trans. Saltea [germ.

0 Care apartine altuia, care nu e at lui: sa-si plan&

Strohsack].

nu tine de mid 7 0 Care nu e rude, care nu e din

aceea$i familie, din aceea$i case 0 Care nu prive$te pe cineva sau ceva, care nu se raporteaza
la cineva sau la ceva: o ohestinne =i1. O Ne$tiutor, care nu $tie: e ou totul = de medic's& 0 Care

unlit la altul $i string din umere (cm); an trecut pe'n streajit,

pe poarts ma mare 51 name din strAjeri nu 1-an onnoscut

al sanilnta 81 arAtura gi toata roada... ce-an sAmAnat pre

lac strain (PRV.-M13.); 0 lumul strain (Sati halm stritina)

nu e de aceea$i nature, cu totul deosebit : materll ~e.

2. sm. 0 Om din alts Cara, de alt neam 0 Om

care nu e rude, care nu e din aceea$i familie sau
din aceeasi case cu cineva; G : mila de la strain e ca
umbra de la spin (sau ca gardul de maracini);

pArintele, create, dar uncle clit strAinul, se time&

T.

unde dA
(ZNN.).

STRAIN.O. = DisTRAiNA.
STRAINATATE, t STREINATATE, t STRIINA0 sTraNATATE sf. 0 Tara strain a: Sara -

c& strainatate, Mutt esti plan& de pante

(()(.-BRS.)-; Imparatul,
tintnd la el toarte molt, 1-a lost trim's on cheltuiala in strai&tact ea se desav1rgeasca in gcolile !mite (CAR.) t
Exil: am venit la pruntntul men, zAbovind In streinatate
noun ani, on multe valuri $1 suparitri (LET. 0 Neam
strain: De la Nistru pin' Is Tim Tot RomAnul plinsn-mi-s'a

CA no mai poste strAbate De -atlta strAinAtate (cram.).

STRAINEL adj. dim. STRAIN: Numal unu-i

Nu tine nime au el

($55.).

STRAINTE adj. Ca s tr a i n u 1, In felul

strainilor; In limba strainilor: Moscalli, Rust', Bolgarii... tot no neam shit, Mr& alto numiri lie an stritineste,
adecit la strain' (M..COST.).
g

STRi.kINIC sm. Calator; pelerin [vsl. s t r a-

nlnika].

[].

0 STRAJANI*TER sm. Trans. A4 = VAGMISTRU

un
Sg.TRAJ4R, t STREJAR, 0 sTRArvR sm. Paznic,
pazitor, gardian, sentinela: Dar stale's' for $'a taste
purtAtor de grijit clue-1? (VLAH ; strajerli atunci se nit&

[straja; comp. $i srb. s tr a Z a r].

STR41.JNIC, sm. Paznic [vsl. s tr anni k a].
= sTRAstitc...
0 STR4JNIC
04.-cosr

t STR4JNITA (p1.-te) sf. Turn de strap. [comp.

v. rus. straZnica].

STRAtTUT, STREJUI (-ueso) vb. tr. $1 intr. A stn

de straj a, de paza, a pazi: aceastA ceata era de-a

purnre lmprejurul Domnulni for gi-1 strajulau cu neadormire In vreme de razboin spa ; patrn tumuli Smite, on
lerestro inguste, strajueso din cote patru coital ale curt!'
(VLAH.) ; d-ta to -i mica In caruta ?I en to -oin strajul tacit&
noaptea (cm); Stefan-Voda... ca nn pastor bun ce strejueste
turma sa, age to toate partite strejnia si priveghia (OR.-UR.).

STRALIBAT sr STURLUIBAT.

STRA.Li.JC sm. 4 Insect& de coloare verde

sau ro$ie ca bronzul, cu luciu metalic, cu aripile
albastre sau verzi, acoperite cu puncte naici; bar-

batu$ul are coarne mai lungi decit corpul, ca

ni$te pert virto$1; cind e prins, raspInde$te un
miros ca de most (Cerambyx moschatus) (

[straluci].

4641)

STRALUCI (-limo) I. vb. intr. A luci foarte

tare. CU 0 lumina vie: pietrele oele scums' stratums ass

de tare, It lumineaza... ea $i o facile (se.); se vita dreptit

1211

www.dacoromanica.ro

STR -at

STR

Mote ochi cars straincean ca done MIN Hera ; ca

de noapte strAlueeste moo.

g. vb. tr. A race pe cineva sa luceasch.: Soarele 'n

LOA Dune-ti-oin, Lipl-ti-l-oiu,
Straluel-to -oin (P.PRV.) [lat.

*tralucire = clas.
tralucare].
STRALUCIRE

sf.

Faptul de a straluci;

t1

euiva falcile, a-i strionba fblcile, a-i da o palma

sdravana: Mani lovi pre Arlo on palma presto obras

.>'}}

attta de tare, clt i sit strAmntarA !alone

STRALUCIT adj. 0

ilustru, splendid: du -te tera

grija oi Dumnezen all-ti dee o
OSP.).

STRALUCITOR adj.
verb. sTRALuci. 0 Care
straluceste: o plats straIT

mete

0 Tj

(GOR.)

[lat. vulg. "e xtramutare= clas.

STRAMIITAT, neschirnbat; neclintit: prietenie

cele mai strain-

(VLAH.).

t STRALUMIN.O. (-Inez) vb. tr. si intr. A lumina

tare, a da o lumina foarte puternica.: frumnsetele
tale slue lumineazil, noaptea stralumineaza (CANT.) [s t r A-

+lumina].

t STRALUMINAT adj. 0 p. STRALIIMINA

11

0 F Prea ilustru: an pornit toate puterile sale asupra

nitti

If A (se)

transmutare].
STRAMUT4T adj. p. sTRArarr6 0 BM-

Ilustru, vestit: Mihai ritmlne tun din

citoare figurl In istoria omenirii

(VARL.)

preschimba: ascuns giudetul Jul Dumnezen Coate gtndnrile omenesti be stramutit (M.-COST.); Dumnezen... mean vrnt
oi au orinduit lucrurile lumasti, ea sit se mute el idt as etamute (LET.); de atunci nu le-a mai treout prin cap 81 stritmute Inteleapta Impartire a socrulni for (MERA); theft la
vre-o nevasta ti mor copiii nnul dupS artur, be stramntit nn-

p. STRALUCT 9 (E) Vestit,

lucitoare; ochi

STRAMUT4 (-mut) vb. tr. 51 refl. 0 A (se)

muta din loc: abia acuma s'an Induplicat parintii !mail-

ratulul ea a se stramute In mutes lui (.4.-cosr.); Coate aerate

suspinari mS Jac sa case Lana-nil strAmut fitIcile (ALECS.);

rezultatul acestei actiuni.

Winn

STRANTUR4kRITA (p1. -to) st. = STRAMIIRARE O.

oi adevArat nebirnitulni Leopoldos, Imparatul nem-

ten (N.- COST.).

STRANA (pl. strane, d strAni) sf.

OO A Fie-care

din jet.urile din biserica ortodoxa, asezate la

dreapta si la stinga iconostasului, de-a lungul pe-

retilor naosului si pe care stau demnitarid Bisericii,

ctitorii, citeI ii, etc. OM 4642, 4643) : II dnsera (Pe Domn)
de subtiori ulna la saline poleitS ce
se Inane pe Ire) trepte, la dreapta,
1/
In biserica woos.); on mai iesea ni'/
I

if

0 Fir destra-

STRAMA (pl.-me, strami) sf.

mat dintr'o tesatura: clad bet apa din Wails d'al d'astea,

Shia, ea pni un semn de la tine... un par din cap, or) o din

bete, din camasa, brie, etc. (CEO.); F : lei eterge ochi) semnorooi c'o de nor (LUNG.) 0 Trans. = sTRAmATuRA

[destrama].

STRAMATURA (p1.-torr) sf.

0 Fir d e stramat dintr'o tesatura (numit si DESTRAMATGRA): se leaga cuodestramatura de la poets camaigi

(SEZ.)

Una colorata toarsa, Intrebuintata la tesut si

la cusaturi: null trimet pe la case el nIcele de apa, !moodobite on_ flori, care se lough Imprejurul gurii ou stramatura IG$10 (PAMF.); fate mogneagnIni... a dat sit-i ampere

[d e s t r ft-

lel de fel de strfunatura al un cot de ptnzA

matur a].

STRAMINARE = STRAMURARE.
STRAMIOR sm. ,i34 Berbec In al treilea an, (in)tertiu. smarmo6RA (pl.-re) sf. Oaie In al treilea
d

an, care a fatat un miel:

bade nrse

zoo, bine zice stramioara,

(rlic.) [stra- -Fmior, mioara].

STRAMO,S sm., sTnAmoAsA (p1.-8e) sf. O Tata!, mama bunicului sau bunicii: nici until nu e... al
carols, an tata-sau, an moan -sau, an stritmogn-siin, an WA'

stritmoou-sau, an cevaoi mai In sus, carele as nu tie Post

an Slit, an Greo, an alt-cevaal neam strain (LET.); Constantin-Voda, carele an lost Domn aloe la not In Moldova... se
trage de pre strAmoaoli-sa neam din Domnii cei vechi moldo-

stamovi pl. Generatiunile trecute,

piny la cele mai Indepartate timpuri, ale unei familli, ale unui neam, strabuni: stri din ce neam ma
venegti

(NEC.)

trag ol oa stramooli met Sint Hi de dumnezei P

(ALX.) ;

din

wool stramoei, din timpurile cele mai vechi, din generatiune In generatiune: cot de pe arm& urmae al Amu!
Mare neam de boieri roman), pomenit din mini stramooi of

serfs In pisaniile a vre-o trot biserici din orae

[stril- +mos moa$6.1

(BRAIN.)

STRAMO*ESC adj. Al stramosului, ce tine

de stramos i, strabun: el -au plStlt of el datorla

acestei Inmi cea stramogeascit of s'an due Wit parintil
sai (NEC.); ...U1 sSn palat luit o nouS forma
stramogeoti.

(NEGR.) ;

plicate

STRAMOSTE sf. Calitatea de stramos: aces

heredia" latineste se aloe hereditas", adeca 0 0.1.-cost.).

0 ST11.4111TA... = sDREANTA...

STRAMURARE sf. 0 Nuia lunga cu care se

imboldesc boii, ca sa traga (in spec. la plug):

VOr-

begs oamenii ca, dud an lost arind en (Moil, en Leo11, 1-an

lost ImpungInd en stramuritrile ca pre boi, sit tragS (NEC.) :
Dlugarul

Impunge neincetat on a pe bowl ce munceste de

dimineatit pin& In sear& pow); e F nu-1 ajungi cu a

la nas or- NAS C)

si mladioasa:

stimulus].

0 Smicea sau creanga subtire

de alun [lat.

s tlmularia<

Fig. 4643.
StranA domneascA

Fig. 4642. Strane.

(MAnastirea Horezul).
eller', alai% de Joie el Vinerea Paatelni, olnd se ducea la biBarka In strana strftmooeasca (BRAN.); Stai dreapta 'n
strana vechii biserici de la tare (Amt.) ; ealugarii stetean
tnlemniti In stranele for (CAR.) (1) fm4 Locul din biserica

destinat pentru cIntareti si asezat de ambele laturi ale corului

Corul unei biserici, ImpAr-

tit In douli grupuri: strana dreaptit $1 strolls sting/ill

Locul-unde Innopteaza vitele aged: vrtele le -a dat,
ca era o prea proasta de vit. tam [vsl. strana

parte, lature"].

STRANCANI sr sDRANalim.

STRANEp 9T, t STRENEPQT SM., sTRANEpo4TA, t sTRENEpoATA (p1.-to) sf. @ Copilul, copila ne-

potului sau nepoatei (de fiu sau de flicb.):_cel de

Cos... se chiamA cocoa)) miel, nepotii miel $1 stritnePntli miel
(PRV.-MB.); rode

din toe slut copiii, nepotii, strAnepotil ti eel-

telt' (LEO.-CAR.): Nemrot... lacier int Hug, din neamul nria-

oilor, strenepot tut Noe (N.-cosr.)11 Stranepoti pl. Urmasi

indepartati din WA in fiu, posteritatea cea mai

departata: poate ea strlinepotii noetri vor vedea InlAptulndn-se idealnl pad' veciniee Intro popoare [S t r A - +

nepot, nepoata].

STRANGULA (-ulez) vb. tr. si refl.A (se) strInge

de git (cu o funie, cu o curea, etc.), a (se) sugruma [lat.].

*STRANGULARE, STRANGULATIVNE,

STRAN-

GULATIE sf. Faptul de a (se) s t r a n g u l a strin-

gere de git, sugrumare, gituire (fr. < lat.].

*STR*NIU adj. Ciudat, neobicinuit, bizar:
ace)
(1.-GH.);

echipal purta un tel de boier en ciacoiri 51 cisme road

oe )impede mi se Infatiseazit scum toatii scene aoeea

InliorStoare, stranle, pe care nieiodata n'am s'o nit

[it. stranio].

(ULAN.)

STRANTA... = SDREANTA...

STRANUT (p/.-nturi) 1. sn. Faptul de a

stranut a; rezultatul acestei actiuni; stranutat : un d. Infricooat prinsese De Metal batrIn; prin aoest re,
pierdn ei dintil ce mai eves
C) W Pata alba pe

nasul sau pe botul calului.

a. adj. * Cu o pat& alba pe nas sau pe bot (vorb.

1212

www.dacoromanica.ro

de cal): Cu dungi negre pe spinare, StrAnnte cite de-o nare

purtare grozava: ass on mare .0 petrecea mead& domnie STR(LET.); vorbesc undele ArgegnIni de striignicia sttneilor de le
Chet (VLAH.) 0 Asprime, severitate: a hotilrft... ad-d STR

(roC.).

STRANUTA (-11t) vb. intr. A emite cu violenta

si convulsiv, prin nas, aerul continut In plamlni:

an inceput a Barnovseki-Voda des el tare; lard boierii,

carii erau is mast' on Barnovseki-Vodit, 1-au zis, clued obiceiu: ,,slinAtos, Doamne, si pre voia Marie> Tale!" (NEC.);
cind stranuti. e a bine, of ceee ce gIndesti atunci, se va lzbind> (Gog.); eine strAnntil de trei ori In Or, e... semn de
mare chef (GOR.); deed strAnutd call pe timpul and shit pe
drum, este obiceiu a sloe: sdniltosl" (GOR.) [lat. s t e r-

nritarel.

STRANUTAT sbst.. STRANTITATDRA (p1. -turf)

sf. Faptul de a stran u t a; rezultatul acestei

SCOUR' ; strAnut 4 'AREA -DE - STRANUTAT =
ROTOTRLE-ALSE.

STRAPAZAN (pl. -ane) sn. a. Fie-care din

cuiele de lemn sau de Fier Infipte Intr'o barca, de
care se razimil lopetile, cind se visleate: litsai lope-

tile in ~ale for

(5.-ALD.).

O STRAPEZI... = STREPEZI...

sta cineva Intins; pat: voiu spAla to toat8 noaptea

mien, on lecramile mete witernutul mien voiu tufa

ccul

(Dos.)

O Asternutul, culcuaul porcilor, iepurilor, etc.:

ad is o 'weld de pate din ~n1 Donator ei sit to aducd In card

(GOR.);

era o lepnroaica: In mdrdcinii de undo arise i-am

gdsit ul ei palm put (BR.-VN.) O Ori-ce se aaaza,

se aaterne, se lntinde peste o suprafat.A., spre a o
acoperi; patura: un de gamin, as nista, de vdpsea; o
sudoare-i sedIdd truput 01-1 InghetA ca nn

de zdpadd, din

creetet pia. la Wei (DLVR.) 0 AA ~nri geologiee, di-

feritele Ingramadiri de materii ce s'au aaezat unele

peste altele, de-a lungul veacurilor, ai care alcationalitate el de libertate se decteptase In Coate urile so-

0 0 Scaun fare splitar care se

poate ridica ai lasa In jos, dupa
vole ( Intr'o sale de spectacol)

Locul mai ridicat, Intro gradina. sau livada, unde sInt semanate flori

eletatii noastre (I.-GH.)

sau legume: !Lorne eran In uri verzi ci luminan al-

(
4644) C) vat Scaun, Intr'o
trasura, Intr'un automobil, etc.,

(EMIN.); dud 11 sari cd vine boierul. ...sit to fact cd

toemesti ...urns pi cd Indrepti eArdrile use.); en at; gindi

bastre

care se poste ridica sau coSTRAPUNGATOR

[straanicik

STRAT (p1.- atari) sn. 0 # Aaternut, on -ce se

aaterne spre a se putea culca cineva, pe care poate

tuesc diferitele terenuri geologice; : spirant de na-

*STRAPONTIN (p1.-ine)sn.

bort, dupe voie [fr.].

destoarod rdbddrile suferite sub strasnicia In care-I Muse

tati-sen (CANT.); era vestit In theta Rusts pentrn violenta al
stritsnicia sa (I.-GH.)

el ar fi bine ed fao ofteva cold de-a lungul gardnlui

(sLv.);

nil de mph, de ustnroin Partea de jos

stilt- Fig. 4644. Strapontin.

a o multime de obiecte sau unelte, lemnele pe care

se razima razboiul de %esut, sucala, etc.; grinzile

o sabie, etc., astfel Inclt vIrful sa iasa de partea

Partea de jos a puatii, patul puatii

4033):
Ii Ina' ape de in moard, poenindu-1 en ~n1 pustil pests
scliffrlie (ora.); and 'Anse Intro ei ea nn len turbat pi Jac

verb. STRAPTINGE. Care

adj.

punge.
STRAPI,INGE ( -Dung; pf. -Pnnsei, t-Dung; part.
-puns) vb. tr. A Impunge cu un ac, cu un cubit, cu
cealaltii; a patrunde adinc: li scoate limba stark 1-0
strapunge Cu acul. el 1-o prelim% on sare Si en piperin (CRC.);

Pe cinema' Ii strapunge on baioneta 'n piept (ALECS.) ; (r):

ea, Cu viers dulce femeieso... mai leans dealt 'digests stet-

;Ringo mime voiniculni mom) [lat. vulg.

*e xtra-

pangare = clas. transpungere].

STRAPUNS 4. adj. p. sTRAPvNGE 0 Ng-

STRAPIMS.

2. sbst. Faptul de a strapunge: ul nrechilor.

"STRAS sbst. Sticla foarte limpede, foarte tare,

Intrebuintata pentru a imita diamantul ai pietrele pretioase, din cauza proprietatilor ce are de
a refracta puternic lumina [fr.].
STRASTE at. Durere, suferintli, patimi: sit

pe care e aaezat podul morii (pa- TAB. =XVII, E, 3)11 0

d

1120)11)Si. Cu

s4LTI 0

STRASNIC,, O STR.tJNIO adj. SI adv. 0 Ingrozitor, spaiminta.tor; grozav (de mare, de tare,
de lute, etc.): multi (tilhari)... s'an Mont oamenl bunt,
vazInd acele cazne ei mune' strasniee ce le Ikea Cantemir-

(ALECS.) der' #

Afetul tu-

[lat. stratum].

*STRATAGEMA (pl.-me) sf. 0 X Vicleaug de

razboiu, Intrebuintat pentru a surprinde ai Inaela

pe mimic: Clapanogln, crezInd cd sIntem pntere mare ei eft

s'a !waist ei a luat-o la
fuga Muscalilor era unmet o
fug& spre Calafat a-o..)
0 Vicleaug, tertip ce se

Intrebuinteadi la on -ce Imprejurare: gear Ii anima

rin pentru musafirl Infiorittoarea tdvAleali, deed nu-I dodos

fratelni men prin minte o
(CAR.); stratagemele Is care reourgea pentru a-si Impaca simpatiile politico (BR.-VN.) [fr.].

*STRATAIA ( -taro) vb. tr. A Intretaia: cardri is-

pritennim pre vole luiDnmnezen sfintele street. (vim-) [vsl.

strastIl.

putt'

nului: is pueti an apncat Cassell de an stricat roatele of

...vele (.,..cosr.) Ban. *I, Organul genital al
VaCii Io
0 ....de Rnsalii, Stratul-Rusaliilor sir RR-

Pititoare stratale eitrarile

(VLAH.)

dupli fr. entrecouper].

[s t r a -

t ai a,

*STRATEG SM. p x General priceput, la vechii

Greci [fr. s t r a t e g e].
*STRATEGIC adj. x Ce tine de strategie: ase-

e 0.-on.) [fr.].

Vocia bard de nioi o mild (N.-cosr.); copilul, Inedlecat ye bittul

dint stincii se idea dnpd bate formele

situ, gindeste ell se MIA Ware pe nn cal de

cei mai straeniel (CRG.); de clnd...Imparatul

"STRATEGIE sf. 0 X Arta de a combina miaearile unei armate pe harts ai de a aaeza trupele
Intr'un fel foarte avantajos In vederea operatiu-

adnse pe strajnioul plisedlitor is curie, de

atunoi... Pared nu -1 mai tigneau mincitrile
(RET.); ChimitA nrilete straenio pe oamenii

nilor militare: Mehmed-Aga to Insarcinat... ad pule In

prat:tied taste canostintele sale de
IALECS.); unit din almateglite acestor bravi era sit pIndeased In Podul Caravanetor,
lingd Smirna 0.-GH.) 0 Pr. ext. Toate mijloacele In-

de valoare (VLAH.) Aspru, sever:

le impunea Inadreindri grele, of le vorbea tot

!""fii,

aspru, voind, prin astfel de purtdri strae-

trebuintate spre

nice. sit Intemeieze domnia Int Wit onmpfit

'STRATEGIST sm. 0 Cel ce se pricepe bine

paste toff (oom); straenied permed dote

Imparatul ca ad pule oaste Imprejurul fln-

In ale strategiei 0 Cel ce scrie despre strategie

tint' am> [VSl. straalnii].

STRASNIC, sbst. f 0 specie de

[fr.].

STRATENIE, STRATRNIE sr STRETENIE.

feriga, numita $i acul-pamIntului"

sau patul-Maicii-Domnului" (Asplenium trichomanes)

straInikii].

STRATIFICA ( -tie) vb. tr. 0 A aaeza substante

In straturi inteun
vas 0 MIA de-

4645) [bg.

termina stratifica-

STRA.NICT (- loose) vb. tr. A

trata aspru, cu severitate, fare mi-

,,.---

rea terenurilor se- %;:,

dimentare [fr. s t r a- 4

la: sit ne ritsculdm Impotrive In' Zeus ei

sit-1 ardtdm oil el n'are nici nn drept de

a ne pe nol (cope.); loan-Veda... aline Fig. 4645.
Strainic.
rIndniala 'n biseried of 'n toate trebile
tarn, stritenioind ye cel 'acorn' ci asupritori (VLAH.)

[strasnici].

asigura izblnda Intr'o lupta:

strategia parlamentard [fr.].

STRA.NICTE sf. 0 Mold. Grozavie, fapta,

tifier].
"STRATIFICA -

Fig. 4646. Stratificatiuni.

RE, STRATIFICATIVNE, STRATIFICATIE St. 0 Faptul

de a stratific a; aaezarea unele peste altele,

Intr'un vas, a mai multor substante deosebite

,AdAaezarea In straturi a terenurilor sedimentare (ID 4646) [fr.].

1213

www.dacoromanica.ro

STRATIGRAFIC adj.. 44 Privitor la stratiSTR- grafie

[fr.].
STR *STRATIGRAFTE sf.. apat Partea geologiei care

trateaza despre ordinea In care s'au asezat unele

peste altele diferitele straturi ale terenurilor sedimentare [fr.).
STRATORICA
si. d4 = VENTRILI-

CA p.
*STRATUS sbst.
0 Gramada de nori

nebune de durere $/ usturime, frIngIndu-si uneori

capul sau picioarele (Hypoderma bovis) (a 4649);
o varietate a acesteia, cu corpul mai mic, mohortt,
mai peste tot gol, numai la virful abdomenului acoperita cu unpufusor moale, e STRECHEA-OILOR (Oe-

strus ovis)'(] 4650) :dessnpra Condrenilor... se Mitt vestita

Cetate a Neamtului... locuita vara de vitele fugtirite de strecubs (CRC); Junona... trimise asupra lut (Ercule) o streaks:I
d'alea nabaditioasele 41-1 risipi oireada de visa (ISP.); a dat

aproape orizontali
5i de forma lungueata ( 4647) [fr.].
'STRATA (pl.-te)

TV/ Jurnal, reFig. 4647. Stratus.

gistru In care un
comerciant Inscrie provizoriu toate operatiunile
de peste zi [germ. S t r az z e].

sf.

Fig. 4649.

Streche cu larva ei.

STRAVAZAT9R adj. verb. STRAVEDE4. Stra-

veziu.

STRAVECHrU adj. Foarte vechiu, din tim-

purile cele mai Indepartate: figurile... de rent... si de

alto animals disparate... gravate on onto de atm oamenii strti-

vadat.. In timpli perioadei glaciare a Europe! (00013 ,;

Fig. 4650.
Strechea-oilor.

strechea In vice; a fugi ca de ."; o la la goana De olmp ea de

streche et Diere 'n Intuneree (CAR.) ; de ad, F a ii lovit

de

a fi nebun, smintit, iesit din mints: verieoarit

drags, nu oumva 1-a lovit atreohla De gradinarul d-tale P

(ALECS.) 0 Pr. ext. Nebunie: stil cum m's almost

streobea de bucurie at te-am string de glt, de era sa to omor

STRAVEDEA. (-vad) vb. refl. A se vedea prin,

STRECHEA-CALULIII = MIJSCA-CALIILIII =

plan

locul acesta de amintiri stravechi (VLAH.)

vechiu].

[S t r a

a prevedea: str1mtoratul... e incovrigat de sltibut; prin

rata Int... to stravezi (JIP.1

[S t r a - +vedea].

STRAVEZIU adj. Prin care se s t r a v e d e,

transparent: toate lucrurile ml se DST SIVILTite ca sitisca

$1 strtivezii ea apa cea !impede (can.); cern' e de un albastra limeade,
(VLAH.); St fata stravezle oa rata albs' cerl
SlAbita e de umbra duloaselor durer1 (EMIN.).

STRE4INA, 0 STRVSINA (p/.-esini), 0 frIt4-

STR(E)S.SNA (p1.-ne) Sf. C)

Prelungirea acoperisului peste marginea de sus

a peretilor casei, care acopere prispa si pe care

Sc scurge apa de ploaie: In mlilocul tine gradini

pust11... se Inaltau ochil de fereastra sparta a unei case vechi,

a caret strestna de eIndrila era putreda (EMIN.); rIndtmelele

ce-si pregateau onibul sub atreaeina easel (GR.); disci to

Boboteazti ourg streeinile, se face yin mull (Gni.); sa nu
smulgi trestle din stuhul din stresina case!, oti fool a Dustin
(Goe.); Un Milo orbit de lunti, In sbor de stragini se loveste
!nem a sari ou ploloarele oele de dinainte
(VLAH.);

tot In sus

$1

a se nits

zaliftwonninist

cu dInsele pe streasna Met

(se.); Interment ora$ shit
case_ avind strasna SCORIA afar& din zidiri peste

STRECHIA, 0 sTRAcsrA (-chin) vb. intr. p A

o lua la fuga ca nebun de raul strechiilor (despre
vite): cum a rostit Dumnezeu ouvintele aoestea, a $1 dat

atrechia In vite $1 vitele an 41 Inceput a streohia pi a fug' ca

nista turbate fn toate partite (MAR.) C) A o lua la fug&

Masi a strachla 51 a trout tot o fugit Dina masa (se.) 110

STREAMTA, STRFANTA re- SDREANTA.

cent

TADN[VS1.*strelilja<strelcati ,aintepal.

ca un turbat (vorb. de oameni): hargatul.... a Inceput

STREAJA Pr STRAJA.

$1NA (p/.-asint, -OW),

(VLAH.); jupineasa 11 descInta (bolerului) de etrechie (ALECS.)

N oo

F A Innebuni: vrei sa -ti spun una el bunt P al strechiet la Writ:tete! (ALECS.) [S t r e c h (i) e].

STRECHIAT adj. 0 p. STRECHI4

Nebun, smintit.

0y

STRECURA, O STRACURA .(-oor, -ur) 1. vb. tr.

0 A face s curga picatura cu picatura printr'o tesatura, printr'o sita sau strecuratoare: laptele; clad

avem ante soma (de prune) de se umple caldarea, o strecuram

printr'un clur ori sit& rag... ca sit ramile simburii pi collie

(*EL) A curati de impuritatt, a lamuri (aurul, argintul, etc.) A lasa s& treat& printr'un

loc strimt: Include ochii el strecoara, printre dintii ell],

cite -tin eh t care-i misers repede pieptul tOLVR.) 0 A lasa
marfa
s& treaca pe ascuns, a virl pe furis, a furisa:
opritti In tarts.

2. vb. refl. 0 A trece, a se scurge picatura cu

piatura printr'o tesatura, printr'o sit& sau sire-

curatoare : se flerba bobul, se flecueste, se strecura prin-

douasprezece palms (c.-eAn.)

leo BM $i se Dune In strachina ($ez.) A trece,

clinat al unei porti

infiltra: In inima ei se strecura o bucurie aseunsti OSP.); Indoiala batrInulut se strecurase In trufletul Unarului (0.-ZAIAF.)

ui Acoperemintul in-

a patrunde Incetul cu incetul, pe nesimtite, a se

4648): In millocul Ingradirii era o opera cn cloud,

canaturi, Invelita cu streastud de DInci

0 A-si gasi trecere, a razbate printr'un Iocstrimt,

a scapa printr'un loc pazit de o parte $i de alta:

folosul dobindit prin vicienie t1 se strecoara printre degeta

(1. -OH.); dihanla... se streourli prin ganra broagtel (owe.);
o potecut.it cu trepte scobite In plats to duce... to gura unei
vizuini Inguste, prin care de-able to strecori (VLAH.); un
smoo de raze, pornit din luminile asfintitului, se strecura In

mfiruntele

(Fa..) Pr. ext. Aco-

peremInt, acoperi$:

-f-

Culcati sub strasini largi de

ramurl, In adincimi tutunecate, Vom Elamite orga

Fig. 4648. S. Streainit.

pridurli (VLAH.); until din ei

lei dose palma streasinti to chi ts.-Ato.); female... 11 astepta

In prag, on mina atm:mina deasupra ochilor (GRL.) 0

Pr. anal. .8 Bordul palariei; cozoroc: Denajurile

cad resflrate 'n jos pInti pe streeina chipiului (8.-ALo.) [vsl.

*streSina< stri,shil; comp. slov. stre-

n a].
STREAZ (pl.-euri) sn. 0 /ten. Bucov. Cada mare
In care se pun prunele, la fabricarea tuicii sau rachiului [srb. s r a z].
I

STRECATOARE tar STRECURATOARE.

STRECHE, STRECHIE sf. ,tjt 0 Insecta, de ma-

rimea unei albine, cu corpul paros, negru $i Inciter, capul lataret, spinarea vargata Si aripile
eastanii; e foarte lacoma de singe, asa ca vitele,

caii si oile, Intepate si slngerate de ea, o iau la fuga,

odaia el ca o solie cereasca IGN.) 0 A se bap

pe ascuns, a se viri pe furis, a se furisa: data on nevasta, se strecurti In case lui pi Sarkis

(IsP.) 0 A

trece pe nesimtite (vorb. de timp): mutt time s'a strecuret de stand [lat. s t e r co r a r e, influentat in

fonetism de s t r a -].

STRECURAT, 0 sTRAcuitaT 1. adj. 0 p. STRECUBA 0 Curatit, lamurit: aur, argint 11$ 'Cc) NESTRECTIRAT.

2. sbst. Faptul de a strecura.

STRECURA.TO4RE, STRECATOARE, 0 STRAC(UR)ATOARE sf. p 474 Tesatura de pInza sau de lint

rare prin care se strecoara laptele sau In care se

pune capul, ca sa se scurga de zar (A 4651 : on

strecuratoarea de brinza nu se trace pragul, fist gainile sti

bee din stir, ca ye urinti se Intinde laptele 41 se face albastrlu (GOR.); streotitoarea a Iambi din 'Ansa de silt ori de

1214

www.dacoromanica.ro

land tesutd rar (SEZ.); care cum umplea eigtaral, ...11 turna,
printr'o strecuratoare de plaza raft, In:putinit (LUNG.)

4 SC Unealt& de buctitarie care

serveste la strecurat ([( 4652)

[strecura].
s STREDE sf. Mierea ce se
scurge de la sine din faguri: in-

pentru dureri de masele... ad lei simburi de piersica 81 sa-1

strict o2. mdseaua cea red (ALECS.) ; 99/ broasca, nett A
distruge, a darama: ems ce... vor strica garduri de is
vii, pentru sa-si dreagd ale for vii, acelora BA 11 se tale mraile
(PRV.-MEL) ; pliminteni multi ei-an stricat cascioarele de le-an

derale Domnulni mai dulot de mittrea ei

(PS.-SCH.) [VS1. *s t r di].

rasipit din temelie (N.-cosy.) OA prapadi un lucru bun,

STREGHIATA we- sTRAGEIATA.

STREIN... sr sTRAix...
STREJAR pp- STRAWS.

a-1 face O. nu mai fie de nici un folos; a schimba

din bun In ram: mi-a stricat ceasul al nn mai umbla;

croitorul mi-a stricat haina ; mi-am stricat ochil Rind mereu

la lumina lampii; merele putrede stricd el pe tole buns;

meeterul stria ei drege de iricd ser wco$TER 1 0 A
face pagubh.: de vs... educe niscare dobitoc de-1 vs bags
In farina ei vs strica cuiva plinea, Waite sau snorai, pre

STREJER... = STEAJER...

STRELICIU sm. 0 4 Flu-

tura$ mititel, cu mustatile Invirtite, plin de puf, de coloare

albastra, care,
cum vede c& e
lumina Intr'o

Fig. 4651.
StrecurAtoare.

stela sa-1 bald on 30 de toles (PRV.-MB.) `11. A prada,

a jefui: neprietenii wadi% ei stricd tare (NEC.); Bastarni1

...adese tarila Romanilor de pre Dundre strica si multe tillhneaguri el rautati facea (CANT.) A vatama: ori-eine
de ye dries dobitocul altnia... sd pldteascd paguba corals ou
dobitocul (PRV.-LP.); se tense oamenii de Incru... in sine a
opta dupit Rusalii act atonal ielele can frumueelele ar striae
pa om (om); (i), 99; 1111.M8 COWS, a-i face inima rea,

casa, intra $i In-

cepe a sbura ca
un virtej Impre-

jurul luminii;

daca e prins, lase pe degete un

fel de pulbere

STRICA HO 1. vb. tr. 0 A sparge, a farIma: STR-

o farfnrie, o oald, un on; arigoras... s'o dat la stricat

alone at la bdnt yin... sit-el mai prinda inima (vAs.);

a mlhni, a descuraja: cum gAseate Pirate site In totdeanna prilei sit-mi since inima P

Fig. 4652. StrecurAtori.

(VLAH.';

cheful, bum-

ria alive, a-1 face s2. -$i piarda buna dispozitie: vine

care, dupe credinta poporului, produce pe piele

niste pete ro$fi, ca bllnda 11 = STTELICIII1 0
Trans. Pistruiu: a ou sterlici pe obraz Ern.) [vsl.

aft striae Detrecerea ei multumiree el oheful la o lame Intreagd (CAR.); al-au cam stricat chelal el aunts, anzind de
mazilie (LET.); ca sa striae bucuria mamei s'a Ini bistn tate,

STRELIT sm. X C)
Soldat dintr'un corp de

ucide, a omori: ascunde-te, fratioare... ca Indatd vs sod

barbatn-men ei ma tem ad on to strice de bucurie I (se.) ;
died plate niete Moscali ce eran rraduiti Is niete tlrguri pe

strata sageata"].

infanterie rush., organizath. de Ivan iv (1545), care forma garda tarilor $i-i
domina adesea; fur& distru$i de Petru eel Mare (In
1698 $i 1705) (13 4653)
VInator: atunce an legit
[V31. strelicl, rus.
stralecal.

hatlrul Pa- HATIR C) 0 A

ternatte, 1-an lovit Mril de veste el De multi an stricat (LET.);

SA nn stricati De nimenil stricd el In gura mare ei cnrtea se

umplu de oasts (Ooos.) A rapi cinstea unei fete

0 A semana discordia, a desbina, a face s& nu

mai fie prieteni: erne ne-a stricat pre not..., AMA case
cuculni $i odihna vIntului (MAR.) ;
oasa calve, a semana

discordia Intre soti, a face sa EWb& traiu rau sau

sh. se despart.a; 0: n'a stricat Dumnezeu dond case,

Mihai-Voda on silmenil el Cu
strelitii, adecii en vinitorii(NEc.i

Incepn ad rlda (VLAH.);

ye

se zice and sotii shit deopotriva' de rat l A

rupe legaturile de pace sau de prietenie, a nu mai

Linea seama de o tocmealii, de o invoiala: n'au za-

STRENTARQS PO-

bovit lucrurile amen cA an stricat Dame Intro Mosoal on

Turcul (must) ;- logodna;
toameala @ A desfiinta,
a abroga: Intr'acestas1 an... an ei stricat Mihai -VodA obi-

BDRENTARQS.

STRENTQS1.-SDRENTOs.

STRENTUT mr WREN-

Fig. 4653. Streliti.

Tin.

STREPEDE sm. * pr- MITA [comp. alb. htrep,

strep].
STREPEZT (-mese) vb. tr., intr. ai refl. A (se)
produce o iritatiune a gingiilor, un fel de amortire
a dinplor, prin mincarea unor lucruri acre, astringente (lamlie, struguri acri, poame verzi. etc.):

strugurli... slut Inca acri el nu slut bun' de mincare, cd -mi

strepezesc dintii de dlneii (Tim); Parintii an mincat agnrida si dintil feciorilor s'an strepezit (raei..); nine ye mince
agurida, eosin's vor etrepezi gi dintii (PRV.401.); De care (inBa nu, cd -mi strepezesc
ghetatA) poftiti P de aldmlie P

ceinl desetinii (N.-cosr.) A risipi, a cheltui, a Intrebuinta fara folos: ticalosul... nu plateete sd striae
cineva nn gloat intr'Insul (NEOR.) ; on to and, orl do-te de
Is case mea, ca sit on mai strict mincarea de Beebe ICR0.);
mi-am stricat gura In seder en slaturile mole ;
orznl
De gleta

0:

ser- GINA A avea un defect, un

pacat: minnnat om ar fi parintele Trandafir, deed nu 1-ar

striae till Went (so/J.

3. vb. intr. A aduce paguba, a pagubi, a va-

tama, a face un rau: gindeete ca Maria Ta esti prey puternic gt ca niete saraci boierl nn-ti Doti strtoa (NEGR.) ; de
don& bdtAl
nu poste strica altuia, lei stria lot (ZNN );
strica, dar doult mincari nu (stria.) sr BATAIEC) 0 A

0:

(Until (ALECS4 [lat. *extorpIdIre < t o r p id u s].

*STREPTOCOC sm. # Gen de bacterii care

piii (DLVR.) ; eine strica, dad{ sett proat (PAMP.); nu stria nine
mdnlncA eapte Dite, 01 acela care l le da (ZNN.).

anghina, flegmonul, etc. [fr.].

fi de vinti: ajunseserabatrinele la ontite, dar ce strican oo-

se a$aza. In forma de $iraguri $i care produc brines,

0 STR$IN.A. p.- sTREAsi:NA.

STRESINI (-inesc) vb. tr. A acoperi (in spec.

gardul) cu o streasina de scindurele.

STRESINTT 4. adj. p. STRESINI: prin Indemnul

sau, ce mai de poml s'an pus In tinterim, care era ingrddlt

Cu gradila (CRC.)
IMSTRESINIT.
2. sbst. Faptul de a stre$ini.
STRETENIE, O sutAnNIE, sTRATpas sf. erd
Numele popular al sarbatorii Intimpinarea Domnului (2 Februarie): la Stretenie... a Mita Ursului;

on sdplaz de birne,

atunol rase wont din viznina hit, Ca ad silo primitvara

(NOV.); nrsnl dacd loi vede In zina de Stratenie umbra,

3. vb. refl. O A se sparge, a se 'Lima: s'a utmost

%elute, o oala A se prapadi un lucru bun, a

ajunge sa nu mai fie de nici un folos: s'a sweat cea-

sul gi nu mat nmbla; clod 171131 BA to dregi mai ran to strict

(ZNN.) A se vatama: is bat neInvittati (la jug),
11 se strica gital, adicA se roade al se face ran& (PAW.); :
balms, a se mIhni, a se descuraja; a i se
a 1 se
horn', a-si pierde buna dispozitie: atonal deodatd

(raturor mesenilor De loo 11 s'a stricat chain) ei an Inceput

e vorbi,

Care

ce stia pi cum It ducea split (cRo.) A se

desbina, a se du$mani, a se certa: s'a stricat cu toata

motes, s'a apucat de lel de fel de mesteeuguri (vLAH.) 1

@ A se rupe legaturile de pace sau de prietenie, a

dacd a cald, lel educe eioate at le puns to vizunie ai se vird

nu se mai Linea seama de o tocmeala, de o Invoiala :

strica-se-vor acele tomato el se vor sparge mete zapise

dare, nu se mai asonnde In culonsul Int (VOR.) [VS1. S ur h-

illor oasatorlei (LEO:clot)0 A se desTiinta, a se abro-

inapol; dar deed a frig, posomorit, stunt nmbla grin pi-

tenij e, stretenije].

(PRV.-MB.); BB strica bogodna dud se vs face Impotriva pravl-

ga A se face rau, a se schimba din bine In rau:

1215

www.dacoromanica.ro

STR

STR- s'a stricat vremea 8 A nu mai avea purtari bune,

a se demoraliza: de chid i-au murit parintli s'a wain
STD de etrangarli el s'a !Wait de tot C) A se descompune,
a se Imputi: varza, pina nu se strica, nu se acreste mow ;
dace out de la Fast' II pastrezi 40 de site, el In acest tamp
nu se strica, e semn ca esti om en noroo (00R.) i A

de rIs, a nu mai putea de ris, a face un haz

se

nespus, a se prapadi de rls: ritsturna tarabi ei Coate

cote In toate partite, de-ti venea BA be strict de rig de iznoavele lui Ivan (cm).

STRICACIOS adj. O Care se poate s t r i c a,

care se strica usor Care aduce strialciune,
vatamator: prey multi umiditate e stricieloasa plantelor
(L.-M.).

STRICACIUNE sf. 0 Paguba, vatamare: an

cergut zapis de Is Dimitragco-Voda cum ca de or lace vr'o

Lelil In tarn, el sit dea semi is Imparatie (MUST.) ; 11 se Meuse el vinovatul trebula sa plateasca (CRG.) SUING a

tut ce e strica t; () coruptiune, depravare.

STRICAT 4. adj. C) p. STRIGA Care nu

mai functioneaza bine, care are un defect, o meteahnli, o koala: ceasul men e Aw; moara
RA 2 ; are stomacul ca

ger AMA-

0 Descompus, putred, care

;
T C F Depravat, corupt, cu apucaturi
0
foarte role: un Wet
eu on vrean, nu pot sa to cred

nu se mai poate minca: come ; oua .3; paste

mere

asa de... mural, vezi, nu zie ~, cum tit to sa to

(/LAH.)

sat'

If 0 Certat, desbinat, care nu mai e prieten

cu cineva: Si ce nadeide ai aloe Pentrn tine, Clnd tu cu total

eati

(DON.)

O Bintuit, pradat, jefuit: In zilele

acestui Domn, Hind tare gee de tilhari... ai neavind domnia

putinta de a iuraa ou ce plini poruncile imparateeti, s'au scornit
nu obicela pa vite (N.-COST.) 11 0

de virsat, ciupit de varsat:

Irian si spates, cu feta ...11 de varsat el Cu sprincenele groase

(se.) 6 VacA .11., vacs care nu mai da lapte,

carnea i s'a luat mana (prin vraji): clad untul e galbAn
et frames, vacs e manoasa; dacA e alb el fag spor, Vacs e
(SEZ.)

(114

C NVSTRICAT.

2. sbst. Faptul de a strica.

STRICATOR, STRICATOR adj. verb. STRIGA.
Care strica, care face paguba.; vatamator: vechile

meow

si bisarica din millocul milli an Infruntat putem stricatoare a VTOMil (VLAH) ; poste Si vita strlcAtoare,

foarte gustoasti si hranitoare (Ostrea) (A 4654):

el eel dintlin In oral stis clod sows stridille san ferele proaspete tog.) [ngr.
crpsi;i:].

STRIGA (-ig).

0 STRIGA (-tg) vb. tr.

si intr. 0 A scoate
strigate: glasul singelui
fratelui tau striga is mine den pamint (.A1-.);
stria, sbiartt gi rioneste,
ott tut len chid

so

large brazda 'n

Fig. 4654. Stridii.

raneste (eoL.); Atunci viteazul capitan Cn-o
Stria vo los : , , eine -i careen, Si fie holm

de niunte I" ( ALECS.) c) A vorbi cu glas tare, rasunator: on striga sea, ea doara nu shit surd; dna mai putin
one, acela striga mai tare, oh mate de la ear, care e mai
proasta, aceea scIrtie mai tare mow 0 A chema cu
glas tare pe cineva ca sa vie: striga-1 sa vie mai eurInd,
ca trace vremea ;
(dupit) aiutor c). pe mime, a chema
cu glas tare numele cuiva: Minna... a Inceput a-1 striga

*.In

pe nume, ei ei, cunoscInd glasul hut, s'an oprit (ego.);

catalogul, a face apelul nominal al scolarilor

1a iectie, a chema pe scolar ca sa-si spuie

oasts, a da ordin, a vesti sa se adune
oastea: fmparatul... Indent an ei pus de an strigat oaste
clash;

lectia #

(NEC.) 1 # A in.VOC8.: strtgati Zeului tot pamintul, lucrati

Domnului In veselie (PS.-SCH.) 0 A se rosti la cineva:
li

prindeau friguri, cind striga Constantin-Vodit la (linen

(LET.) A sbiera, a scoate diverse strigate pro-

prii fie-carui animal: striga oa un magar; broscoinl end

Incepe, bate broastele dupti el stria (ZNN.) A rosti

strigaturi de jot:: eine Jowl ei nu striga, Face-i-s'ar

DN.-HRS.) [lat. s t r i g a r e a striga ca

o bufnita" < s t r i x, -i g a s bufnital.

gura strimbit

STRIGA., 0 sTRIGA (pl. -gi) sf.

3c Bufnita

GOAICA: Decl tu, Hind prigonit,

De clod md-ta to -a Mont, Da far-

cA llvada to en papusolu e plina de nista haramuri ses.

STRICATEL, J. -ATIcA (pl.- Stele) adj. dim.
STRICAT.

C)

cu spinarea cenusie, pintecele galben-roscat, tot

astfel capul $i gitul, Impestritat cu pete longitudinale albe $i negre, foarte mici; fata e in forma de
inima.; traeste ascunsa prin locuri Intunecoase si
sboara numai noaptea cautIndu-si hrana, care se
alcatueste din soareci, cirtite, pasarele si insecte
(Stria flammea) (Z 4655) g n/ (pp = STRImicatori gi atrial (sum.); Hoene

Putin ciupit de varsat: Cad lelica-are o

fata... Stricatica de street (MAR.).

STRICNEA, STRICNEALA,
STRICNEALA (pt.
-nele) sf. Pet Cutitas cu o singura. limb& (rar cu mai

multe), de care se servesc ciobanii sau vacarii ca sa

is singe de la vice, mai ales and sint bolnave de

singeratura: numai ciobanil orl vicarli san bouarii an

cutite cu stricuele, pentru luat singe de la vita, chid se bolnaves (SEZ.); slim... sa se ImpungA en Imitate san strlonests (DRAGH.) [s t r i On II.

STRICNT,

STRICNI ( -nest) vb. tr. I A lua

.001):,

Fig. 4635. Striga.

Fig. 4656. Striga.

singe cu stricneaua (tailor, vitelor sau oilor), a

Coslnzeana A tient no men $1 1-a mincat strlga (PAMF.);

strlgile Is mai role ei mai primeidioase (leen strigon (se.)

junghiuri, a junghia, a Intepa; F : hi! breazule, nu

ropa, caracteristir prin desenul ce-1 are pe spate,

care seamana cu o scafirlie de mort. cu doua oase
Incrucisate deasupra; de aci $i numirile de capde-mort", capul-mortilor", capul-lui-Adam",
fluturul-mortii", etc. pe Maga celelalte, mai raspindite, de striga-noptii" sau striga.-de-noapte"

singera vitele: one, dalacindu-sa, sit pot tamadui apneindu-sa In pripa sa se strioneasca ( DRAGH.) I A produce
to lenevi, cA to stricneso on efiohiu de hoc

straknati a Int.epal.

(ALECS.)

[vsl.

STRICINTINA sf.
Alcaloid natural care se
afla In nuca vomica $i din care se prepare; e una

din otravurile cele mai puternice .[fr. s try c h n i n e].

STRICNITTJRA, 0 S'FRICNITURA (731.-turl) sf. 0

Junghiu V, Intepatura cu stricneaua

[stricni].
STRICT 1. adj. 0 Riguros, care nu admite
1' (t,

nici o Indoiala: datorie ~A; obligatiune

Austria =-

prima dorinta de a 'Astra In tot timpul razboinlui cea mai

neutralitate ((.-GH.) c) Exact, sever, serios: persoana
In afaceri.
2. adv. In mod strict, riguros: fumatul a interzis

[fr.].

STRICTETA sf. Rigoare extrema [s tric t].

STRICURA... = STRECURA...
STRIDENT adj. Ascutit, care-ti sparge ure-

chile: un Haat A., [fr.].

STRIDIE sf. 4 Gen de moluste, cu doua scold,

care traesc prinse de fundul marii; carnea for este

0 4 Cel mai mare din toti fluturii din Eu-

si buha-ciumii"; omida acestui fluture se numeste rapt" (Acherontia airopos)

4656) [lat.
striga vrajitoare"].
STRIGARE st O Faptul de a s t r.i g a

0 Publicatiune oficiala: atrigarne de casatorie.

STRIGAT (p1. -Ate) sn. C) Glas seas cu thrie,

Pipit, sbieret, chiot: a scoate nn

de bucnrie, de
de aiutor C) Glasul particular

durere, de ritzboin;

fie-carui animal [s trig a].

STRIGATOR 4. adj. verb. STRIGA. 0 Care
striga: glas ; dreptatea mea e strigatoare la car (VLAH.) 1f
0 (F Batator la ochi (vorb. In special de colori):
tinarul are.., meta strigatoare, pantaloni de ouloarea

oului de rata legeasca ei palltrie oilindru (CAR.).

2. sm. Cel ce striga, vesteste ceva; vestitor:

an pus de an strigat pre oblceiu

purcesulni imparatiei (m..cosr.).

1216

www.dacoromanica.ro

Mud

tiro de gatirea

STRIGA.TT...TRA (pl.-turi) stVersuri, mai adesea

satirice, ce se striga de catre flacai in timp ce

joaca hora, chiuitura [s trig a].
O STRIGHIE er MEGRIM.
STRIGOAICA (p1.-ce), 0 s'rRicimedEl sf. 0 af
(p ear STRIGQIU 0 1 Q (E) Baba urita
rea de

O Nedrept, injust, fats: de va Ii judecata acelnia at "41,

attune acela ce 1-an Mist capul nu se va certa nice-cum
(Pev.-(m.); as nu fii marturte a vecinultil tdu (CPR.); 0);
declt o judecata dreaptd, mai bine o involalb a;
adv.:
moral (GOR.);- tine se Jura
de Dumnezeu se
a masurat
lealAda (PRV.-MB.) ;

mama focului: mai trecu oe mai trecu, si strigoalca de

vitregil lard se Finn de etre bdrbatului alln, ca sd-si print!,

(leased copiii ()SP.); Leak Iasi, ehiritoaie, Babli-oloantd,
rea strlgoaie! (ALECS.) [S t r i g A].

legea tepedepseste deed s'o dovedi o'al burst

(13R.-VN.).

2. sbst. StrImbatate, nedreptate: pas' de PlIteate

celuilalt, cd 1-al lust cu.411 (a:cost.) ; dud se naste an coal!

el pica pe mina stInga, va trill numai cu ul

(GOR.)

vulg. strambus = clas.strabus].

[lat.

de noapte care, cum vede o

STRIMRA (strInsb) 1. vb. tr. $i intr. 0 A face

strimb: de esti to eta de volute, Indreaptit commit eel
strimbi, dar nu strImba Inca pe eel drepti (se.); aria un
otn, ott un deal de mare, care an Wes site cleat strImba
Mate lemnele (RET.); a-si
gltul. gura ; din nas, a face
o inutra nemul(umita, a arlita sclrba dispret.:

sa, sboarli. In cash $i se Invirteste necontenit in jurut

pe cineva.

STRIGOAIE2 NW STEER-

boar..
STRIGOIAS, OSTRIGOTZS SM. 0 a (p dim. STRI-

GQIUC) .1* Fluturas mic

luminare sau lamps aprin-

at dims strimbit (Wel din nos: pass -ml -te 11 venise si ei miroe de plrleala pianos' usra 0 F A tints in batjocura

g. vb. refl. 0 A se face strlmb: s'au nscat prea mull

luminii; nuinit $i fluturede-lumina" (Botys m

talis) ( 4657 .

ecindurile si s'au strImbat ; It se strimbase glturileuitIndu-se

dupd diaBa (ISP.); F a se
de rIs, a face un haz

ari-

STRIGOIU sm., STRI-

nespus, a se prapadi de ris: rise Ercule pinit se strImbli

de moliciunea lui Euristeu osr.) 0 A face strlinbaturi, grimase, mutre; a se schimonosi: Mari! afara I

GOAICA (p1. -ce), 0 STRIG0AIE

sf. 0 a. (13) Fiinta omeneasca (barbat sau femeie) ca-

Fig. 4657. Strigoias.

peva ce to strimbi la mine P

re vine pe lume cu o tichie sau caita pe cap $i

cu sira spinarii prelungita in forma de coada, nu
prea lunga, acoperita cu par; toata ziva isi vad
de trebile tor, ca ceilalti oameni, dar noaptea, indata ce au adormit, le iese sufletul, care se duce
sa se intilneasca cu alti strigoi, tar trupul ramine
ca mort pe pat; sufletele acestor strigoi se Intil-

nese In locuri anumite, pe la raspintii, gi joaca impreuna; strigoii, si in special strigoaicele, stint de

rautate neinchipuita, ucid copiii $i le sug singele, strica casatoriile, saracesc pe oameni, iau
mana de la vaci $i de la semanaturi, etc.; chid
moare una din aceste fiinte. despre care se crede
di a Post strigoiu sau strigoaica, i se vira prin
inima o frigare inro$ita In foc sau un par, pentru
ca sufletul ei sa nu mai poata iesi din mormint
$i sa chinuiasca pe oameni noaptea; se credo Inca
ca se pot preface In diferite animate, lupi, clini,
o

etc.: outare, trecInd noaptea pre lingo morminte, Hind 11111a

de se vedea !carte bine, acolo an Waist strigottie. prefactndu-se In gdini, si strigoi, fn pricolici, apoi asa se duo noaptea si mined infinite oamenilor color adormiti awe.); antes
nnii oameni neprioeputi, cum de multe orb, olnd mor oamenii,

multi dentr'acel morti, zice, se scoald de sd lac strigot el

omoard Pre cel vii

(PRV.MB.);

11 venea a credo cd baba este

e o strigoaie st vrea s'o omoare

(RET.)

0 SM. (E) F Po-

red& data pe la jurnatatea secolului trecut boierilor retrograzi: pnschil... ne them ( = Chian16.) pe
not.. rugini, strigoi (ALECS.)
Prafnl-strigoilor
e. P]EDICVTA [striga..]

0 STRIIN or STRAW.
0 STRIIOR adj. dim. STRI(I)N.
O STRIN... ar STRAW...
STRISTE R TRITE.

STRIVI (- iveso) vb. tr. A turti calcInd cu piciorul, apasind tare sau dtnd o lovitura puternica.,
a sdrobi: (:) insects, capul unit carpe; unit din soil gttWrit on este sd striveasca vre-o doud cepe, ca as manince
()SP.); mi-am strivit degetul on oiocanul 0 4) A coplesi

[vsl.satryvati].

[vsl. *s t r

si tretini

(ION.)

ZIn

STRImB 1. adj. 0 Care nu e to linie dreapta;

a;
dar an

Incovoiat, Intortochiat, curb (C) DREPT): Rule

de esti to ass de voinio; Indreaptti copacii cot

strImba Inca si pe cei drepti (se.) ; nu poate sit fie umbra
direaptd, de va 11
lemnul ce arunod umbra (N.-COST.); Pe
calea .4, In veci to rittiicesti (oot.); gm% a, guilt In-

toarsa Intr'o parte: tine loud 51 nu stria, Face-i-s'ar

adv.: deed am eta

ea sa judecitm
drept, am vedea oil cestia ar avea o lewd de dreptate ova
gura Mi.

(11(..-BRS.);

care lua stejarul eft de gros, fl In-

slut fecior vestitului

dole cu mthile si-1 Ikea obadd de roan%

(NEGR.).

STRIMBATATE sf. Nedreptate: viand Duca-

Vodd in scaunul domniei, In Iasi, le era tuturor on bine...

cat nu se plingea nime aid de o (NEC.); Mai bine putin
on dreptate, Decft mutt cu
(PANN) ; Cu
pe nedrept:
tocmai acolo 1-au adeverit atuncea qi s'au allot cd an DIM

(S trim DJ.
STRYMBATVRA (pt. -tart) sf. 0 Luau
strim b; Lunn strimbat, Incovoiat: s'a due ChiCU , (a.-cost.)

riac Ia tuned... $'a adus o

va (MAR.) ;

at' Mist din picture

/ Schimonoseala a fetei,
grimasa: prinse sit ante si din gut% on nista strImbiturt
numai strImbAturi

ass de caudate, Inclt an ma putni opri de a Iambi

Urania Mon o comicd

Ad

din

DOS (D-ZAMP.)

(ON.);

[s t r i m b a].

STRIMBET (p1. -eta) 811.. = STRIMBATGRA0:

aceea an e treaba d-tale, fmi rdspunse on nn zlmbet ce semAna

a

(NEGR.)

trimb (a -1-zImb)etl.

STRIMT, # STRIMT, t STRIMPT 1. adj 0 Care

nu e (destul de) 1 a r g, care Ware destula larghne:

pantaloni, itari strfmti; haine, ghete strlmte; snail on gitul

strfmt; merges tabdra... on gren pren locuri strlmte 51 tinoase (m.-cosr.); nevoitt-va a Wire pren 'marts osa strfmti

0 In care nu poate Incapea mutt, neinca-

(13)BII mitiwici, an mit-I primt pests noapte ad min aice P

Ba de, bucuroasa, ...numai is mine e cam strImpt In
&Instil (se.) ; mai putine Ott to da, culla mai mist et
mai strImpte era (CANT.); F : e strlmt In casit (RV.-CRO.), nu

pot vorbi aici (cad shit $i altii can n'ar trebui sa

audit ce spun) Marginit, care nu e destul

de desvoltat, care n'are amploare: en nu mi-am Mont

din guvernare nn ideal strlmt el Urania, pe care sd -1 impun

vre-unei sects san vre-nnei coterli (I.-GH.).
1.

altnia

sbst. StriMteare: este la largul tut 51 la strtmtul

(ZNN.) ; pre naprietenul obstii Is strImptul tut si la
(CANT.)

[lat. vulg. "s t r I n c-

tus< strictus, influentat de stringo].

O STRIGA or- STRIGS....

STRI,INIC sm. 7.k MInz In al doilea an: morpentru cat, mInzi,

s'a strImbat, paro'ar

lemnele(= copacii): trebue sd still, fetii met, eit eu

largul nostru sd -1 aducem

0 STRICA.... Ns- STRICA...

0 STRICNEA... p.- STRICNEA...
covii slut tare

(1. -OH.);

ay..,
STRIMBA-LEMNE sm. AP p Un fel de uria$
de care se povesteste in basme ca strimba
Ii (sant Maya

I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.

STRIMT.A., j STRIMTA, t STRIMPTA ( -tea) vb.I r.

$i refl. 0 A (se) face (mai) strlm t; a Ingusta:

Romanii... mai strImptind hotarale ei, toatd Dachia In trel

Val an despitrtit-o (CANT.); de -aici valea Weer* sd se mai
atrlmteze, codrit se lea din Intiltimi phut 'n mates Ruin'
(VLAH.)

11$ (c)

Mr LARGI 0 A se Imputina: Mourne

s'an strlmtat si nn se mai pot Melt vita

(ION.).

STRIMTAS sm. Ochiu de funie la hamuri prin

care trece sleaul [s t r I na t].

STRIMTICEL, f. -IcicA adj. dim. STRIMT.

Cam strlmt: Mi -apuca pe-un colnicel, Pe -un colnicel

strfmtieel, Cu troscot verde pe el

(GR. -N.).

STRIMTOARE, t STRIMPTO4RE sf.

Loc

strlmt sau infundat Intre doi muntd, pe unde

1217

www.dacoromanica.ro

77

STRSTR

STR- abia se poate trece: at noatri Incepurd a se tress tnapoi

Brat de mare Intre

le strlmtoare ((mix.) 0
STRmai
4658): strtmdoutt uscaturi
toares Dardanelelor 0 Incur-

caturA din care greu poate

scapa cineva, nevoie, lipsAI(de
bani), strimtorare: In strimtoareit de bani In
care

Be

stringe-ti picioarele, 51 on to mai Intinde attta, of on e too

et pentru altul 0 A Inghesui:

on rasa pe cineva, a-1

pune la strinitoare, a-I strlintora, a-1 constringe,

.11.02.411111111111

allan,

trimisera ell a-

dna pe Nitta

rein (I.-OH.) ; Hind Cazac11 la

a-1 Sili sh fach ceva: m'o starts on Lisa arson!, dar olu
sit mit fac surd (ALECS.) 0 A apropia tare unul de

altul, apasind cu putere, a hicle$ta: pumnul,

dintii (de durere, de trick de minie); . ochii (spre a nu
vedea) 0 A face sit stea laolaltA, a pune ImpreunA, a gramadi la un roc, a culege; a Intruni,
a aduna: o. bucatele de pe cimp; Mut; birnrile;

Bator diamond... cunrinzInd tars Ardealnlni tar cittrit sine,

strlmtoare ma-

an Inoeput a stringere oati Impotriva Int Beata George (m..cosr.)

re, cdutatu -le-

I 0 A agonisi, a economisi, a pune de-o parte: Ca

flare

lobos taste ea s'ai ii stringe anr 51 argint mult, moartea vine

ai avutia ramtne (VARL.); stringe bani alb1 pentru giber
negre (PANN); ce a strtns intr'o yard, a oheltuit lntr'o marl,

an a se litchi(GR.-IJR.) ;

Daohit...

la a-

destinat; a deretica: a-a1 edrtne;

vi

ease, oft tit dare

de bent ortnduita pe an le de (CANT.).

till, masa;

Fig. 4658. Strimtoare.

STRIMTORA (-orez) vb. tr. A educe pe cineva

la str !nit oar e, la ananghe, a-I virl Intr'o In-

curcatura din care abia poate ie$i; a-1 face sa nu

mai aibA Incotro.

STRINITOR4RE sf. 0 Faptul de a s tr I m-

t or a 0 Ananghe, nevoie, lips& mare (de bani),

strtmtoare: elnd to -i mai alla la ..., vino de-mi spun pile,

od to soap (I.-GH.); de at dg, pot! sit m1-1 v1nzi mie (JIP.I ;
le-a ardtat In ce mare
se albs pi i-a meat si -g1 deslege

punglie OB SA-1 MUG) (CAR.).

STRIMTORAT adj. p.

STRIMTORA. Ajuns

la ananghe, la nevoie; adus la strfmtoare: el, dacd

Lea vdzut
s'a
PliiiriS8 (I.-OH.).

Inhaitat Cu vre-o ottiva !Stoat, on earl co-

STRIMTOREALA, t STRIMPTOREALA (pl. -ell)

sf. = STR/MTORAREC) negnetorul, vlizindn-se la mare
strImptoreala, 1313 'mouth aaa OM a Zia necnratul 'vAs.)

[strImtori].

t STRIMTORT, t STRIMTORT (-oresc) vb. ir. =

STRIMTORA: ante It strlmtorise pre Levi, oft nice den
tabard nn cntezen ea Iasi (8..cost.) ; acne% oasts... oPrea Pe
Moscall at on lee ape din Prnt, 91 mutt 1-an strimtorit pre
Mosoalt

(LET.).

t STRLMTORIRE, $ STRIMTORIRE sf. Faptul

de a strImt or i; strimtorare: la ce slabiolune 51

strimtorire an lost aginns (LET.).

STRTIVITVRA, STRIMTVRA (pl. -tort) sf. 0
0 = STRINTOAREC) : strtmturile marli Negro, node oade
lezerul Meotidului 1ntr'Insa (N.cosT.) 0 = STRIMTGARE0 : !aril drum, lira povatii, an dat la strimturi ca acele,
de on era nice de cal, nice de pedastru coa.ua.) 0 t Restringere, restrictrune, abstinentA: sa se POC1BPSEIRSCA
en posture 51 on alto strimturi (PRV..MR .) [s t r I rfl. I).

STRYNG.A.TOR 1. adj. verb. STRINGE. Care

stringe; econom: de avert ; el nu -1 .,,pentru oil a starts

de soli de on 51 de mil de ori a lost jefuit (VLAN.) ; close tot
nna ca femelle-e rdsipitoare 41 tare (Laurels al ea nits -uns no -i
stringAtoare (se.).

2. sm. Cel ce stringe (bani, etc.); econom;

been

in Mina oheltnitornlui (PANN).

STRINGE, # STRINGE (string, t string; pf. strinsel, g etrinsei, t string; part. strIns, # striae) 1, vb. Ir.

0 A trage tare de capetele unei sfori, unei funii,

unei curele, etc., spre a ste bine lipite In jurul obiectului de care au fost legate: strings bine startle
pachetului; em string prea mult 51retnrile de la ghete;

Ingebl, 41 InfrIna alai el chines o strinse mai mult dot:It salt

data (ISP.) (F):
De mom In chine Pe- CHTNGA p ; F :
us

(ZNN ) 0 A pune bine, a a$eza In ordine, la local

tits strtmetoare
Impdrdtia ado-

PINCA e A Indoi, a 1nfa$Ura:,-, aripile, pinrole;

ata pe ghem. pe mosor p A apropia: mai

legatnrila de prietenie 0 A cuprinde cu miinile,

cu bratele, apasInd tare de jur Imprejur, lipind

tare de trupul still: cola oe ea se ensile de trupnl outva

on mtnie. de-I vs... stringe, aceea Moil as (llama ea 1-an anduit sudaimA mare (PRV.-MEI ) ;

de sit, a Innabu$i cuprin-

.
mina, a cuprinde cu mina pe aceea a altuia, In
zInd gitul cuiva cu mfinile si apasInd tare, a sugruma; to brats, la Diept, la sin pe oineva;
cuiva

semn de prietenie 0 A apasa, a fi prea lipit de

o parte a trupului: It string ghetele, hainele; mA strings
inelnl:
:
fie-care title undo -1 strings opines sir 0-

99

lucrnrile In odaie.

patul, asternn-

2. vb. intr. 0 A face o noi$care ca $i and ar vrea

sh apropie ceva, sh Inghesue laolalta: din nets;
is, din bum, a face un gest de nemultumire, de dispret; .0 din sprtncene, a Increti din sprincene, a se
posomorl 0 prin sass, a deretica.

3. vb. refl. 0 A se apropia tare unul de altul

membrele corpului, Inghesuindu-se, factridu-se

ghecn: a se de durere 0 A se gramadi la un roc,

a se Intruni, a veni multi laolaltA, a se aduna:

gi also Dumnezen: stringit-se apele de apt term intr'nn loot

sa so yard uscatul (PAL.) ; ne-om et:rime aice Limns! sera
la mincers (so.); zabovind Stefan-Vodit acolo plod a se stringore stile toate (oft..ua.); oa of scap1 de pureci, puns bojii
san polln In card, oa toll pitmen se vor strings pe el (GDR.) ;

ea albino la rein se string (GOL.) [lat. str1ngere].

STRINGEREs/. Faptul de a string e: o

de mini; on

de lnlmd lntrai Is teal men (os.).

'

STRINS, # STRINS 4. adj. p. 6TRINGE (In toate

Intelesurile): haind
pe trop; un pm=
pat, aster; odaie ~A, odaie dereticatA; (0: cu use, con-

nut

strIns, strlmtorat, silit sit lac& ceva neavInd In-

cotro ; avere A; ()anion' strfnat Is slat vi

adv.: a legs

0 DMSTRMS;

sbst. Faptul de a stringe:

runlet, otosetor;
ui2.tinnlni;
ardean capitate de tin, chile gi girele de grin,

of era tocmai in et:Fluent bncatelor

3. sbst. F e BoalA a copiilor, caracterizata prin

colici can Ii fac sfi se ghemueasca, sh ripe, sit piing&

$i sit nu poata dormi: fatal sa on tie 01)11'11 In brats
on Winne Incleetate, of se tmbolnaveste de

(PAMF.).

STRINSATVRA. (p1. -tort) sf. 0 StrIngere:

de mina p Trans. = STR/AITORAREC): pe Beryltoarea Imparatului Tlsanca o an lost trimes, cad In toate
o

strInsaturile trimetea Tiganca pe otte-cineva (arr.) 11 F

IMAR.) = STRINS 3 [s t r I n S].

STRINSOARE, # STRINsOARE sf. 0 StrIngere,

Inclestare, apasare: de mind; a simtit o oindata shinsoars de inimit (S.-ALD.) t Recolth; agonisita: In

annl acesta... omul a facut mai multi strinsoare dealt avea

In toti anti de mai 'flainte (se.) ; 9i de d- nu se mai satnrit,
Dlnf ce -gi Vinde looms gi aufletni situ (VARL.) ; Leall n'an
nevointit sa string& avntii, ca avutia 9i strinsoarea o dan
$1 o risipeso (LET.) 0 t Ananghe, strimtorare,

strtintoare: unit... elnd vad pre vre-nn om de omenie,

eau mai bun dean (Mali, In vre-o primeldie san In vre-cs

strinsoare, $1 e1 ear asupra 1111 (pelt) 0 t Suparare,
neliniste: Tdtarli Etat hull apucdtorl, prada, robeso, bat et
eitznesc pre creatint, neavtnd guild nici strinsoare de marzacti
for (NEC.)
CaznA, torturli: stemware mare Denizli

0t

bani Ricca tntulor, 51 boierilor ei negutatorilor ei a tout&

Cara, muncindu-i gi castnindu-i pre toll in boats chipnrile

(N.-cost) [strIns].

STRiNac.TRA (p1. -nil) sf. p StrIngere: pe area

1-au gasit... legal butuc, on muschii curma11 de strinsura

trInghtilor (caul.) 0 Agonisita, avere strins5.: ntt e

avutie trainica din banul Surat $1... strinsura rea on tine

In Dunes Ulharulni (Jr.) 0 Recolth, tot ce

stringe omul de pe Gimp, provizie de bucate: t-a
mull

ars strInsura (pato.); Am nn sae Plin de mac, trade 'n los

on guns, Nn-$1 versa strIntrura (GOR.), ghicitoare despre

co$ul (de fumy" 0 Adunare de oameni: petre-

1218

www.dacoromanica.ro

elnd teeth, strinsura in veselie, cu Joe qi ou banturi, feta

8188i (SB.); In spec. multdme de amen', de osta,i, adunati fax% alegere, din diferite

of se repezirli trei

locuri si de tot soiul: an dat dos on catanele qi cu strInaura In!, Intl. Ind prin 'emirl grele, prin munti; (Mest.) mai
adesea (cement, oaste) de ow: alugile bolereati Iiisan pre
stlipinil sAi qi alergan de se scrian la steaguri, oaste de ow

STROPITTJRA (pit. -tars) sf. O Faptul de a

strop i; rezultatul acestei actiuni: on 0-, de oloate, STR-

pilmIntul nu se mole

(ZNN )11

Strop de var, de noroiu, STR

etc.: cositorli, In Intindert, pAreau nitta stropitnri de var

(SAD.);
de noroin; (r): Intro fie -care de luminA din eaten
lactee shit milioane de pogte de singuratate (o.-ZAmF.).

STROPOLEALA (pl.-01) 8f. Faptul de a stro-

din tirg, mat multi lArA de arme dealt oII arme (NEC.) ; In ca-

p o 1 i.

0 STRINSTE, sTRWr(I)E St. = TmsTE: Si not vom

A face lucrari marunte prin casa, In gospodarie:

stes In! de .shit multi Bulger' qi Shirt (VLA11.) [S t r i n s].

Intoarce In strIntte Mina La dirulte nouA hotel% (B).-DEL.); se

stapin qi pe tolba in oare-qi tines el lucrugoarels In!

gctimpe, pentru vremurl de grea strlatie
ftcn

STROBTL stn i Con sau fruct

STROP.A.LA. (p/.-5.11) sf.

pr. STROPOLL

strop* i, bataie cruntA 0 Jr

C)STROCW (-mem) vb. tr. Trans.

0 STROD = STRAT C): ",u1 Russ-

Hilor

0 Faptul de a
(13)

(MAR.) (BRL.) =

EPILEPSTE.

A
strop, i, a turti, a strivi:
Fft-mi o mimAligft mare... CA de foame
(MT.).

intr.

mnncea al se rApnie qi-t1 tines case on rostra! ei, strobolind

qi dereteoind prin vecini (DLVR.) ; am mai stropolit gl p'acasA
cite cave uwa; clad o vedeai strobolind Multi treburile easel...

paind cu picioarele"].

compus al coniferelor, cucuruz (de

brad, de pin, etc.) ( 4659) [fr.].

mil stroctegte

Si

nu-ti venea sil-ti mai lei ochil de la ea (S.-ALD.) [comp.

bg. t r o p o l j a a umbla Incoace st Incolo tro-

(FLOR.,.

0 STROBOLT

STROPOLI, 0 STROBOLI (-Oen) vb. tr.

STROPST -pm) 1. vb. tr. Mo/d. Tr.-Carp. A cAl-

ca cu picioarele: olndn-lva stropgi on picioarele can -1 vs

Fig. 4659.
Strobil.

(PAMF.) (LAUD.).

"STROF.A. (p1.-re) sf. p 0 In teatrul grec:

partea cIntatA de cor In timp ce trecea de la stinga
la dreapta, In opozijie cu antistrofa" s
Numar oare-care de versuri, Intro poezie, care
constitue adesea un tot complet [fr. s t r o p h e].

0 STROH sbst. Mold. Bucov. Ma ram. ScuturAtura

de fin uscat: In ziva de Sin-Toader... fatale se lan on .0
de la vita, ca at le masa pare' mare of frames (GOR.) ; voi,
mangositilor 01 farlasItilor, de cite or1 Iti fl dormit In ow
at no thrnomatil 1 (CRG.) Stratul, culcu*ul de pale
al porcilor (PAMF.) [vsl. *s tr oh ii < sk tret i].
0 STROM sbst. Mold. Bucov. A bate la ow, a purta in
a face sa treacri cel vinovat printr'un ,ir de sol-

ucide on pumnli poncitt in anima, pied -1 va omen! tray.-me.i;

(oalul) pre neprilatin on gore an lost spooled si, dlndn -1 gios,
on pioloarele I-an lost stropgind (CANT.); : Sultan Mebmet...

an socotit sing= at mearga aft stropgeascA tars Moldevel

(og.-tta.) A strivi, a sdrobi: virfurile ramnrilor H-

int* de aside se stropteso Intr'un vas de Int, astiel Melt BA

se feel din bate on stoat verde-0.11min (PA.MF.); : Traian
dnpft ce an stroptit pe Dachl, an adult In Dachia slobezil
de Romani (CANT.) (D F A stllci In blitaie, a bate

crunt:

unlit m'a stropti qi altul m'a omorl de -oil sloe

vr'un cuvInt

(ALECS.) ;

nu-ti fuel voi cu mine P ...cA feta

cum vA ohinneso qi vA stropteso In bate allele (sB.) 0

A ciunti, a schilodi: da eine ti-o stropgit snipe P (FLOR.)

CO A poci, a sclIcia, a schimonosi: socrn1 men a

gaga de euviinta a-gl street! nnmele, pentru ca 84-81 DalesneascA carters

(ALECS.).

g. vb. refl.

Wire ruseascA): porencegte sa-mi acing& unto palce, of

am sf -1 bat la .0, at pomeneascA el cit or trfti (ego.); 11

(:) A cApata epilepsia A

Is cineva, a se rasta: Preotesel 11 rticneate $1 la dime
se stropgeate ,soy.); Ivan, ...vAzlnd aA Moartea dti obioarli
peste dInsul, se stropgeate la ea (CRO.) [ *s t r 03.7S 1, me-

o STROLIMRAT = STURM:ID:41tT.

fArlma"; comp. $i rut. s t r o Atit i].

STROPSTT adj. p. STROPS'. () Clilcat cu pi-

dati lnarmati cu vergi, cu can ace,tia trebue sh-1

bat& (pedeapsli disciplinary uzitatii In vechea
ludecari sit -1 poarte pe-o ulna de- atitea qi de-atItea or1 in .0
(ss.) [rus. s t r 0 1].

STROP sm. 0 Pic .turn: din clod in cInd anal

cite no

pleuritic' din tavannl sound (vLAIti; balfteea ou

nuiana pan apA al Bees has cum gar . de apA (ISP.) ;

E-atit de Unita 51 Ilona_ CA parc'ar ii un .0 de roof
(3.-zAtAF.); ea muri linigtitA, lira ow de lacrima
eade

'n apA of on face r1P

(PAMF.),

(DLVR.) ; CO

ghiciloare despre

fruna." Pr. ext. Cantitate cit se poate de

mica: sa. an to 'ncumeti a bee an

top

de spit

(MESA); etni

gustan un .0 de vin (st_v.);

drumeti trecean prin tart,
de fericire in 0888 for (BR.-VN.);
ye 88 zlcA am due nn
de luminft (VLAH.) Lacrima: ...tn
= de viatA,
remnra s'o 'ngropi, Asupra of of call% a ochilor tilt ~1

e:

(EMIN.) [stropi].

STROPBLNIT.A. (2:11.-te) Sf. Ban. (uus.) = PRAF-

TORITA [stropi].

STROPT (-opeso) vb. tr. A uda pe deasupra,

aruncInd putin cite putin spit sau alt Rebid peste
ceva: florile, straturile do legume; .0 on aghiasmft, ,
cicada en noroiu, a murdari cu stropi de noroiu O F A-01 = mAseana, a bea o cantitate buntcica de yin, de rachiu, etc., a se chercheli: mina co-

qi stropi nitel maseana, boieral elmti eft-1 mAnIncft limbs

((SP.).

STROPIT 1. adj. 0 p. STROP 0 Tm-

pestritat, inflorat: In hainft albastrft ...ft on am (EMIN.);

Irtnele eran ousnte fn its qi .4* en
Pietro scnmpe

(MERAL

g. sbst. Faptul de a stro-

pi: ...,141 florilor.

STROPITO.ARE sf. 0

Vas de gradinarie cu care sestropesc florile (I 4660) : la

vII
of

coke,

..ra eel din entitle cea mare... '---_,Sallizzir0

stropeste rind pe rind taste bras-

tatezatdin"stro*vi< bg. strogvamil a

cioarele: pilouri Intregi se abliteen ~a 'n ploioarele caller
(VLAN.) Cr Strivit, sdrobit: se pun ca legiturril la llama
mere plidurete elite qi

(PAMF.)

Epileptic, naba-

&dos; smintit: Ian ..111 de loan... face o hoderogeall qi

an titrabo1u, de-ti 1a nowt (CRC) 1.1(:) F Pocit, slut: ba-t

dregs to pe nine ai mai dreg, .vale! (ALECS.).
STROPSITT,TFtA. (p1.-turf) SI. Faptul de a

strop* i; calcare cu picioarele; strivire: toilet

presto tot de stropaiturIle ce-1 stropalse crateni1

(DOS.).

STROPULRT sm. dim. STROP.

*STRUCTITRA (pt.-him) sf. O d, Modul cum
e cladit un edificiu (V) .0 Ordonarea, alcatulrea pArtilor unui discurs, unei poeme, unei opere
Modul de grupare a moleculelor
literare CD
Intr'o substantit mineralk: structure mini con) orista-

lin, nnei rooe Modul de a,ezare Intre ele a

partilor corpului unui animal sau unui vegetal

[fr.].

0 STRUG

sec STRUNG.

STRUGT = wrAuxi.
STRUGUR pp- smvouRE.
STRTJGURA.S sm. Al 0 dim.

STRDGIIRE C) : Nioi o poemil nu-1

dulcie Ca .11 din vie (IR.-1MS.) ; malinil

din lurul ourtI1 boierest1 eran albi, !nearesti de .01 infloritt (SAD.) 0 = RIISIILICA 110 STRUG1JRASI-RDSLI = COdcAzA .

STRVGURE, t STRVGUR SM. .1,

0 Roada vitei de vie( Mold. Bucov.

poam6") (I) 4661): strugurl alb!,
negr1, vent; o dorehini de struguri va

-.

dole de Mort (BR.-VN.) li Bucov.

PRAFTORITA: fierarinl 1-a Fig. 466e. Stropitoare:

primIt bncuros qi 1-a pus... apol on clegtele si on ..a Is vitro

de too tee.) [s t r o p i].

.88

Fig. 061.
Struguri.

spate on via imbrAcimintea sa qi on singele strugnrulnlInval tura as (Bri..); Deci amides Coate, cum se edunarA, Pe mustosub strugur I! InfAtigarft (PANN) ; 0: vulpea, clod n'ajunge la

strum', sloe ell sInt earl 0 Mold. Bucov. = CIORCHINA :

s'o same, Cu cernealft virgule $1 on condeieg do Paull,
Ours el, strugur de poamft (VOR.); trebne al He olneva on

1219

www.dacoromanica.ro

STRSTR

pentru ca sa tacit gut% pentru un strngur

adv. a eta
a sta lndesat (unul Yoga
altul): stetean bubele De el strnitur (PAMF.) STRQGIIRIITL-LOPOLDI=DALAC 0 STRQ-

STRIALECS.);

merge bine, far5.. piedici, cu spor: mergea treaba

ei cat spor in boats (vas.); Coate on mama slut cladite el

'lentil' aid merg
ei noted (JIP.); Inviitatara merges, nu
merges, dar nebuniile mergean

GTJRI-NBGRI, arbust cu flori verzui, pe dintiuntru rosiatice, ale

carui fructe, niste boabe negre, cu

(GN.) O W Lantisor ce se
prinde de partea de sus a zd-

bile; numiti si

stIngn. de cirligul zabalei

4665); a Linea in =, a Linea

balei $i Inconjoara ba.rbia ca-

lului, aclitIndu-se In partea

miros caracteristic, slnt comesti,coac62-negru"

4662)

(Ribes nigrum)
STROGURI-SPDION = 4-

In frlu, a Infrina, a opri:

nona carte domneascd din Buonreoti... era pima de o stoma posomorn& pe care able o tines in =
nn sirens lndesat de dorobanti si
de aprozi woos.) o n STEKINACOCQ$IILIII ow COCQ$ 0 [vsl.

GRIS0 0 STRIUGURTI-1711-

MLIII, arbust totdeauna

verde, cu flori trandafirii,
plecate In jos $i asezate
In ciorchine scurte la vlrful ramurilor; fructul lui,
comestibil, e o drupai mica, globuloasa, rosie, cu 5 simburi; crepe
prin padurile de brad, prin tufi-

struna].

t STRUNCIN4....
SDRUNCINA...
STRUNEALA
(p1-e11) sf. rg-. =
coRDAR [s t run i].
STRUNG, Mold.
e

suri si pe stinci (Arctostaphylos uva

ursi) ( 4663).

STRUGUIL sm. 4, 0 dim.

Fig. 4662.
STRINIIRE 0 = QCB11-$0111=ULM 0 pl. Trans. STRUGORVI Struguri-rlegri.

Tr.-Carp. STRUG (pl.

-sari) sn. CP 0 U-

(- ROM) = COACAZA C).

nealtli a strungaru-

0 STRUJAIN, STRUJEAN sm. Mold.

lui, a rotarului, a

Bucov. Trans. 4, = c011EAN I s8 se

lucreze bine... fliolndu-se mosinoaie bane la 'Mashie Neste-oliruie strnjan
:

mecanicului, etc. cu
care se rotunjefte si
se fasoneazti lemnul

(DRAG)).); strujenli UMW Hint mutt mai

hrlinitori decit Haul eel mai ban am);

lldcali ei fetele !Acura raga printre glngile on strujeni (BAD.); era seo... ce nn
etrujan despolat de foi (RET.) [s trllj i].
STRUJI (-nieso) vb. tr. @ # A

4666,

Pe o forma de
grout la Balla-

Coats, Ghloaga Domnulul strajeste (I).-ZAMF.)

dona capetele
cum
(10

(RET.) ;

de

gale eels

A scoate

droghits ei se strajeste de Hort et de trunze (PAMF.) [vsl.

struZitiI.

STRUJTT 4. adj. p. STRST1 TT IMITRUJIT.

Faptul de a struji: blajina nord migdia prin

- Done, aonai Imbala tortul (cm).

STRUJITVRA (p1.-teri) st. Talasi, aschii scoase

din scindura cu rIndeaua [s t ru j i].

$i strung"

sau strug"
(
4664) [srb.
Fig. 4664. Strujnite

BAT Hr STURLUTBAT.
0 STRUMANARE, STRUMUNARE = STRAW:TRAM,
STRIJNA (pl.-ne) sf. OO J = coARDA,0 : tetele
turd strune de la mined el le beet de mind, ca sit fie asa
titbits cum e inbit tonal strunelor coos.); : Coate strnuele
inimit sale vibrau cInteoe de dragoste (GN.); a zice din ,

a clnta din vioarti, din cobza: Zi, coiner, meren din

;

a-ei dregs struna, a-si drege glasul:

Pisoiul tai dress strung *1 ritstma giant! bas (PARR) a bate,

a elute 1n strunaenlva, a Linea partea cuiva, a-I apro-

ba, a-i face pe plat (pe voie), a-i Linea hangul:

ei traeso ca un fel de paraziti intelectuall, Mind in struna

tutnrora (VLAH4 ; tt olnt In , ca n'aln co IBC() (PAMF.) 11

() Sfoara rasucitti care Intinde ferestrAul, coardtt;

de aci, p linie dreapta: Cu care 'n

dreapta prin Stefan

(-Vodii) ma oobor din Cesar!

F :

(ALECS.) ;

Pe can

le

Fig. 4667. Strung.

des-

mierda spa! (GN.) 0 =

STRQJNITA [vsl. strugit].

STRUNGA (pt. - gi)

sf. 4a Ingthditurii de
crengi, de sclnduri sau

de b frne in forma de semi-

elipsk ce se face pe lIngli

o stink spre a se baga

la spatele acestei Ingradituri, un fel de portita,

numita coada strungii";
la muls, oile ies una cite
Fig. 4668. Strungar.
una prin spiktarile" sau
usile" strungii, taiate in paretele de birne al aces-

strujeste ca.pAtInile de la
roti ; numitli

(0.-ZAMF.)

mica,

Mute la strung,

oile ce trebue s5 fie mulse; ele intro printeo deschizAtura Ingusta, facutil.

STRUJNITA (p/.-te) sj. fig 0

re Unealta a
rotarului cu care
RtizU, razuitoa-

O STRULUI-

vazu-

nn -1

sem_ pioiorn-

frunzele de pe o creang5., fulgii de pe cotoarele

penelor, boabele de pe o ciorchin5., etc.: se culege

stru2nica].

o bits tdiatd

In etrug, care era

A da la strung: 41 detours, Pees

4667):

1-an trimis Ide-

Isonsinta tel de tel de Inernri din lemn

d:@/)../.
de tied (GRID.); nu e dat tuturor a orea
Fig. 4663.
Merl Si a bdga scalpelnl In biata limbil,
pentru a = oum 11 SS pare INEGR.1 Strugurii-ursului.

2. sbst.

Fig. 4666. Strung.

sau fierul

rttzui: o spinzurara de o strujea on

brine, de Her (Dos.) 0 A ciopli (Cu
cutitul, cu delta, etc.): streved Cu

cask, mug la

Fig. 4665. Struna.

a merge

teia (p.- TAB. %LIR, C, G) : Striga, striga, sa se strings Fetele

din valea Inngli, Ca oitele Is = ((K.-BRS.); dna oe-el ducea oils
/a carte el be de pe mina baolnlui, ea at be Ironed prin , Futon
as -si mulga
era elobod o vreme (SAD :1; teelorul se puse 'n
oile (RET.) Trecatoare Ingusta, spinteclitura

Intre doi munti. ; vale pe unde se poate trece:

pe-aeolo trees nom cafe terata, care desfunda mantis ei rdzbate prin strange de la Tarim-roan In Transilvenla (vow.);
prin strange Prahovei, tti lnohipui malurile Dnndrii, marele
lluvin romanenc (m); La capatn-i din dreapta se prelungegte-o

Prin care ostasimea curse ca nn eivoiu ( ALECS,)

Deschizliturb., spa rtura (Intr'un gard, etc.), pe

unde se poate trece: zmeoaica... dSdu un cool inn Im-

Preiurnlgradinii, donut vs ally eve ~ undeva, oeva spdrturd,

der pace! (RET.) 0 Rh.ritura Intre dinti (in spec.

Intre cei doi dinti incizivi din fat6., sus sau jos):

clad zimbea, se arittan, sub mnstata tuned 'mart, nigte dint'

lungi, cn = mare la mijloc (sAD.I; dui are otneva
Intro
dintil cei de deasupra, dinainte... Se aloe OS este Inmet (00R.)

[cuvInt stravechiu, de origine necunoscutlt, care

1220

www.dacoromanica.ro

a patruns, din graiul ciobanilor romani, In limbile

tuturor popoarelor (Slav!, Unguri, Greci, Albanezi, etc.) cu cari acestia au venit In atingere].
STRUNG-1,1R', 0 /ten. Mold. Tr.-Carp. STRUGAR

stn. 6) Me$tesugar care lucreaza lemnul sau metalele la s t rung (LE 4668): omul viclean se intoarce
ca saint la strugari, dud intro parte, cind intr'alta

igi arata fate COOL.) ; lemnnl de dracila este intrebuintat

de strungari, tiinded se Increazit ugor gi prinde lesne lustru

eoNi [comp. $i srb. s tru g a r, bg. s tr ug a r I].

STRUNGAR2, Ban. tirRimatts sm. 474 Ciobanasul care mina oile una cite una In s t run g a,
spre a fi mulse, initiator: era is stIna ei un strungar, un
balot...

ca de paisprezeoe, olnoisprezece ani (VAS.); desOte

sine... strungarul nostru... s'a dus

In Humulesti, tale de (loud ceasuri cu

piciorul, si a inetlintat pe tats (clic.).

STRUNGAREATA (pl. -ete)

sf. 0 = sTai.maA0 : dinti lati gi
petreouti pe din (loud o'o largit
(oom) G;), 0 Galeata in ca-

re se mulg oile (L1 4669: am si

eu o oitit, ma duo s'o muig In , ea

Fig. 4669.
ad nu mergeti chiar neintruptati de is
Strungareata.
stint (RET.) [s t r u n g a].
STRUNGARI, Mold. Tr.-Carp. STRII(1)111; (-arose)

vb. tr. $i intr. rPo A lucra, a fasona (lemnele, me-

talele, etc.) la strung [s t r u n g a ri].

STRUNGARTE, Mold. Tr.-Carp. STRUGARIE St.

0 O Atelierul strungarului O Meseria strun-

garuhri: pe IIngd Incrul cImpulni, el mai gtia gi mune megteguguri :

strugaria, butnaria, gradinaria (ON.) 0 t5

Pravalie In care se wind obiecte lucrate la strung

[strungarl, strugar].
me- STRUNGAR2.
0 STRUNGA

STRUNGULITA, STRUNG0TA (Pl. -te) S/. R, dim.

sTaimaA0 : ad mg ingropi in strunguta oiler (SEZ.).
STRUNT (-uneso) vb. tr. I5-ms' A Intinde s t r u-

n a ferestraului, Invlrtind pana 0 lir A strange

tare calul din Mu, spre a-1 Indemna la fuga: cam
merge, en-1 strunesc, Dugmanii vdd gi plesneso (VOR.) ;
lead, mogule, on strnni aga gura murgulni, ci 1-o singers
(GRL.) ; batrInul &kin cloud bite tart oa1lor, apoi... 11 strati!
CU putere,

moan-. pe spate (SAD.) (g) A Linea Ill

frill, a InfrIna, a Instruna: le -oru struni gl nu le -orn

lase nisi pas a iegi din eta (CRC.,; de geaba 1-a strnnit al
1-a mustrat gi 1-a Inchis 51 I-a surohiclit (VLAH.) ; F: -el

limba, a-si pune frlu la gura.

STRUP sbst. I 0 parte a hamurilor, crucea hamutului, cureaua vinarii (so- A 2507) [lat. s trupp u s].

STRUT, sm.

3e

'STUDENT sm., STITDpITA (pl.

sf. 11 Gel ce, aceea care ur-

-to)

Fig. 4671.
Studenild.

meaza cursurile unei universitati sau unei scoale

superioare: In litere, to medioini; is Scottie de arhitectura, la Academia comerchild [it. s t u d e n t e].
'STUDENTESC adj. if. Privitor la stu de n t
ce tine de students: vista atudenteascii.
*STUDENTIME sf. col. STUDVNT. I Toti studentii, corporatiunea studentilor.
* STUDIA (-diez) vb. tr. 0 l A se ocupa cu stu-

diul: matematicile j A Invata sa elute din

gura sau dintr'un instrument de muzfcb.: ottani,

vioara 0 A observa cu bagare de seams:
nn tenomen [it. s t u d i a r e].

"STUDIAT adj. p. STUDIA. 0 Care a format

obiectul unui studiu 0 Lucrat cu Ingrijire, cu
musts osteneala: nn tabiou bine .; no dinars
TT
O e Afectat, care nu e natural: o atitudine
nsTuDIAT.

siTDINITA.

eer sTvDENITA.

'STUDIO sbst. 0 Ge P Atelier de artist

Diferitele grade de instructiune: a-11 lace, a-01

termina ptudine 0 o Invatarea unui rol pe din

afara 0 0 A Dune o plead In ~, a Incepe repeti-

tiile piesei 0 Lucrare pregatitoare a vine to ,

un protect de drum de Her c

Fig. 4670. Strut.

4670): 0 onmpana se 'nand aproape de un put, $1 'n

(
orison Be 'ndoaie oa gnu! unui (ALECS.) [cuvInt cartu-

raresc din lat. s t r u t hi o].

O STRUT2 (p1.-ntuzil sn. Trans. Ban. 0 Buchet de
flori naturale sau facute din stramaturi de ulna,
pe care-1 pout& fetele In mina, jar flacaii la pala-

rie: Zd'or jell si mindrele, In trel luni, on trel ountin1. Cu

struturl de strdmitturi, $1 numai prin gezittorl, Cu struturi
STR0TIIL-MIRELITI =BATRI-

0 STRUTIS9R (pl. -oars) sn. dim. STRUT=:

0 STRUTUOR

d euic a frig"; bg. stud e-

nica numele unei plante "].

irt

crescatorii de strut!, carora li se tdie penele cele

frumoase, pe masura ce crest (Struthio camelus)

viorele, Dulce H-1 gusts, lele

* Planta cu tulpina foarte ramiMeta, cu flori albe, solitare, la

subtioara frunzelor; cre$te prin
locuri sterpe, nisipoase $i pietroase; numita $i nasiparnitil"
(Arenari a serpyllifolia) ( 467f)11
0 4 Planta cu tulpina Intinsa pe
pamint, eu Boni verzui reunite la
virful tulpinii; cre$te prin locuri
pietroase, pe lInga plraie $i In
pasunile stincoase din regiunea
muntilor (Seleranthus uncinatus)
T i = TAmIITA [srb. s t u-

*STIJDIU (p/.-dir) sn. 0

Aplicarea mintii
pentru a Invata adino o stiinta sau o arta 0 pl.

ele

xis (germ. S t rails s].

STVDENITA, sTvD1NITA (pl.

= SCORKIT 0

-te) sf. /

'STUDIOS adj. Ii Caruia-i place sa Invete,

nele sale de la virful aripilor $i al cozii, albe, Incretite $i moi ca matasea;

ouale lui sint asa de mar!,

verde de ilori CORL.) $

stuknuti].

dieux].

e vinat mult pentru pe-

sele vInatori, s'au facut

darie, de arhitectura, Mout din stuc [it. stuccatura].

0 STUC8f... = 8111P/...
0 STUCNI (-nese) vb. tr. Ban. A Impinge Inapoi
(In spec. boil cu carul) [srb.

sirguitor la studiu: tinerimea stncliossil [fr. s t u -

fug& $i calul cel mai lute;

peste 30 de oua de gaina;

traeste in Africa unde,
spre a nu fi nimicit de de-

STUC sbst. eA Un fel de mortar compus din STRvar, ghips $i prat de marmora, care, uscat Si lu- STU
struit, imita marmora; e Intrebuintat la tencuitul
zidurilor, la facerea ornamentelor de arhitectura,
etc. [fr.].
'STUCATURA (p1.-turr) sf. m Ornament de zi-

0 ,gut. Local unde se fotografiaza scenele cinematografice [engl.].

Cea

mai mare din pasari, din

class. alergatoarelor, cu
picioarele foarte lungi Si
puternice, IntrecInd In

!nett ar Ineapea in

2. sm. i = BRADI$OR 0.

(IK.-BRS.).

(p1.-oare) 1. sn. dim. STRUT2.

de

A De-

seri, sculpture ce se face ca exercitiu C) Compozitte muzicala cu

care se fac exercitli [lat. s t u di um,
cu Intelesurile fr. t u d e].
STUF (pl.-furl), STUN (pt.-hurl)
sn. 4, Mare plant& jerboas& din
lam. gramineelor, cu tulpina dreapta gi virtoasa, cu Frunze verzi-albastrii $i flori ce bat In violet sau
galbuie; cre$te prin mla$tini $i ape
line sau statatoare, pe malurile lacurilor Si rfurilor, formind stuharii Intinse; se Intrebuinteaza la faeerea
maturilor $i la acoperirea caselor;

numita $i stuh-de-balta" sau trestie(-de-balta") (Phragmites com-

as,

stuf.

4672): leettele sneriete... se asoundean In

(
stuful gi In papura de vs mal tome.) am legit InnotInd...

munis)

01 m'am mune In nigte~ oars era lInga baltd (ALECS.); Ora

1221

www.dacoromanica.ro

STUSTU

nul se multameete cu cloue odd', acoperite an stmt um)

0 d..v (- DE -CIMP) = TRESTLE-DE-C/MPURI II O F F
Par foarte des, ciuf: 10 petreou mina prin sinful de par
din hunts (VOR.) ; ochii in oap Ii eras unmet cit erica, Jar Cann', on Btu! en tot... oft banila (R,-COD.) 11 0 Ttlftl, tUfi$ se

Intoarse Inapoi et ascunse copilul dna !Wink Intenn stuf

de 2Iori IISP.1 [lat. vulg. *s t y p h u s, rezultat din

contaminarea lui t y p h e plant& de apa" +

s t y p a stuf de acoperit casa"; comp. $i TVFA].

STUFARTE, STUHARIE sf. Loc unde creste mult
S t u f: vedeam... o stutitrie intr'o balta inghetata (SAD.) ;
am Incrat o pepinierit incuninratA on stnlarie ((RO.) ; porch!...

vara sa se lase is pitscut prin ',Wirt el prin stuharii uoa.) ;

se oprl tome' In stnharia iazului (GRL.).

STUFARTS, anniAms, 0 sTurrius (pl.- icon') sn.

0 = STIIPARIE: nn colb de argint da stralucire stutari-

tr'un stup (matca, albinele lucratoare, trintorii):

dim& ce an inflorit merit, ..11 nu mai mot (MAR.) 0

UtRBA-STVPULIII = RQINITA' [lat. vulg. *s t y -

p u s < gr. atencog trunchiu" .

STI;PA sf.
Firele de cinepa ramase Intre
dintii daracului, dupe ce s'a scos fuiorul; acestea
se piaptana din nou, $i ramin Intre dinti numai
clltii [lat. stupp a].
STUPAI interj. Iriairite l iara acel gheneral... an ei
trecnt Infante... el au Inceput a striae: stupail (NEC.) [ruS.].
STUPOR sm. 4 Cel ce Ingrijeste de stup i,
pli7itorul albinelor (Mold. prisacar").
STUPARTE sf. 40, Ocupatiunea s t u p a r u1 u i, cresterea albinelor (Mo/d. pristicarie"): Btuparia e parasitii, tesatura amortita, munca ingalata
*STUPEFACTIUNE, STUPEF4.CTIE sf. Incre-

guild

menire, inmarmurire, inlemnire [fr.].

CrIngulet., stufi$ (R.-COD).

STUFAT (p1.- stunt) sn. X 0 Came sau legume

Mold. Bucov. = SCITIP4: nu pnteau scipa ',fatale mite din

minils noastre, Dina ce nu ne sr/Irian gi ne stnpean (cRG.);
clad 11 yid, 1mi vine sA stupesc el sit lug (SAD.) ; sa nu stn Peet' in too, cA -ti stupegt1 sufletul (GOR.) ; sA ma stuchi In
ochi, dui oin mai vorbi on el (PAMF.) ; sit nn stuchi, clod vine
vIrtejul Bare tine, cad on seta face semn dracultri ei vine de

(ORL.) ; marele loser Subs's... porneete din stuharigul

satulni VinAtorii el tine mat bine de o poetit (VLAH.) 0

fierte Innabusit Intr'un vas bine astupat 0

Mincare de came, preparata. In felul acesta, cu
ceapa $i usturoiu [ngr. ccoucp6vrov <

STUFTS (pl.- !surf) ST1. 0 = STUFAR1E: ..qui de

Deana Inalta, (lima ca peria, *letup& viroagele (vuta.)
C) = TUFTS: Eronie... se pitula sit Coles Intenn ft (ISP.) ;
(r1u1) mai In too scapA din alble, prin .111 de Wall (VLAH.)

[stuf +tufi$].

STUFOS, Tuns adj. 0 Cu frunze multe si

dese: In dreapta sf In stings... sint nista iincistulogi, is cart

maul privegte on drag (sLy.); pe zldul de 'mprejmuire... se
Intinsese lung! ramuri de fedora stuloasa wpm); mai elmtorind ei o buoatA bunk ajunsera is o padnre deasii el stnfoasa asp., 0 Pr. anal. Cu par mult si des: barbs
e a aerie gi StillOSSik 11 aooperea jumatate de obraz IGN.1 ; incruntind stnioasele lei sprIncene, stringea pumnii on convuleinne cm.); cositele ei, lungi ei staioase... 11 bateau
Palm& um); vulpoiul incepu facia sit-81 Invirteasca wade
cea stufoasa. Ca o apArAtoare tome., [t u f a, influentat

de stuf].

STUFULET (p1.-ele) sn. dim. tram 0 : cant BA

vas de uncle vine glean', 01mi se pares cA lase din miilocn1
unni de pomigori OSP.).
STUH... Nor STOP
STUHUT (-nese) vb. tr. A acoperi (o casa) cu
s t u h.
STUHUIT adj. p. STUMM Acoperit cu stub.:
grajdieoare !acute de nniele, ei lipite 51 bine, ca sA le

tie cold (viteilor) Dow,

NVSTIIHUIT: grilidigorul viteisA fie nalipit ei nestuhnit vans, pentrn ca sA traga yin-

ler

tn1

(DRAGH.).

4 Locul unde se adapostesc albinele $i in care fabric& mierea $i curia; trunchiul

scorburos care le-a servit dintru 'ntliu de locuinta,
STUP sm. 0

a Post Inlocuit de mina omului printr'un butuc

gaurit, printr'o Impletitura de
nuiele $i mai apoi prin niste
casutz sistematice; e numit,
dupa regiuni, $i Milubeiu",
uleiu" sau cosni'ta" (E 4673,

STUPI (-neese), STUCHT (-twines, -nchin) vb. tr.

to to (GDR.)

[lat. vulg.

*scupp ire + sputare].

'STUPID adj. Tlmpit, nating, greoiu la minte:

niciodata nu m'am eimtit alit de gi de ridioul, ca 'n sears

asses (VLAH.) [ fr.].
*STUPIDITATE sf. 0 Timpenie, natIngie

O Vorba sau fapta prosteasca, de om timpit [fr.].

STUPINA (131.-ini) sf. 4 Locul unde se in

stupii vara

(Mold.

prisacti").

STUPINTT.A. (pi.-te) sf. b Planta din lam. orchideelor, cu flori

mar!, albe, mirositoare, numita siporoinic"; cre$te prin

paduri $i poieni
(Platanthera bifolia) ( 4675) si
(Platanthera chlorantha) (.1 4676).

0 STUPTT,

sTII-

CHU (p/.-iturr) sn.

Mold. Bucov.
SCIIIP4T: dar

cleat,

din 1ntimplare, ar sari

stupitul Imre Gone,

cum ti s' ar ',area (can.) ;

Fig. 4676.
Fig. 4675.
stuDitul cede tot De
Stupinila.
Stupinila.
braze's Ion ((.-011.) 110
4 STIIPITIIL-CPCULIII we- CDC 0 0 4 EITIIPITIIL-CVcuLtrt p- cuc 0 [s t u p I].

0 STUPITTIRA, STUCHITVEA (pl. -turi) sf. Mold.

Bucov. = SCUIPATVRA: mai citeva scarmanitturi de cap,

mai stnpituri, si linietea e gate (VOR.) ; 011 'meiotic!t el on

fel de fel de sperieturi, ca-gi tam stun' numai stuchituri,

(FLOR.)
[s t u p i].
*STUPOARE sf. lncremenire, fnmarmurire [fr.

dA Dumnezen e1 ajunge is lumina zilei

stupeurl.

0 STUPT/ (pl.-ueuri, -ma) sn. =

genre on degetni, Dina voin ails nn

(MT.); SS

Fig. 4673. Stupi.

Fig. 4674. Stup primi('tiv dint' un butuc gaurit. S. Stup. C. CaptaIan, ceptar. U. Urdinig.

4674): lee din genre aeon is copil ca albino's dinterin

ea (ae.); slut alti trIntori de care trebne curatit

e bine sA ditrueeti nun' $1 finuln1 tan,

dealt ai
clad 11 tuns! 7210011 (MAR.) ; miere de ..v (RET.), miere de
albine; e e ca nn neretezat (MAR.) ; se zice despre
(NEGR.) ;

un om bogat care are de toate In belsug; de aci,

a 21

ow de

bogat, a 21

de ban', a fi foarte bogat, putred

de bogat: pAoat numal cA n'are vr'o momita Ban vr'nn ors,

ea ear taco ...ode ban! (ALECS.) 0 41) Toate albinele din-

astupit cornnl ou nn 0. de Tema

ASTIIPT,T$: astupa

ca alt whip buds

(GOR,).

t STUR sm. 10 t Turtur de ghiata Ips.-scHr 0

Mold. Trans. (DENS.) Turtur de luningine 0 Trans.
(vier Sgura. [lat. stylu s].
0 STURICHTS (pt.-briar) sn. * Padure Mara,
deasti, compusa dintr'o arnestecatura de specii:
se doesn't& repede 'ntr'nn v ei dA nAvalA'n lac Is oaie (LUNG.).
0 STURT = axon?.
0 STURLUIR4 vb. intr. Mold. A Innebuni: lace
Doane, cA au sturluibat amIndol 1 (ALECS.) [refacut din

sturluibat].
0 STURLUIBAT, STRULIIIIIAT, STURLII(I)BATIC,
STRULIriBaTEC, Ban. STRALIBAT

adj. $i sm. Cam

smintit, spulberat, nebunatic: el e nn starluibet,

o virtelnitit care face stirrr 1 ei anti niraic ( ALECS.) ; se duce

yachts noastrA Moldova, ei In ourind n'o sA mai rilmIte In
S S (bat nista strululbati on mintea stricatil (NEGR.) ; ei en
eram vesel es vremea cea Mina of sturiubatio gi copilaros ea
v1ntul in turbarea sa (CRG.).; glndind la apucaturlie ei slurInbatice, 1mi vent In mints vorba ceea (FLO%) ; egtf age de

1222

www.dacoromanica.ro

[lat. a st rolabiat us< lat. medievala a s-

*SUB-COMISITJNE, Sus-comisis sf. Totali- STUtatea persoanelor Insarcinate de o comisiune sa

examineze o lature particulars a unei chestiuni. SUB

foarte gustoasa; vine la not din tail dep.rtate,

mitet cu un numar mai restrins de

persoane numit de un alt comitet
pentru a preg6.ti anumite lucrari.
SUBCUTANU adj. Asezat
sub piele 0 Care patrunde

struluibateo, Molt slut sigur c'al uitat tot ce Wain sous (NEGR.)

t r olabiu m (= gr. ecorpokcip(ov) 1.

STURZ sm. 3o () Pasare bruna-roscata, de 20-23
de cm., cu pieptul pestrit gi cu penele parc'ar
fi prafuite, cautatil de vInatori pentru carnea-i
Indata. ce Incepe sa. se topeasch. zapada $i traeste

prin vii $i prin tufisurile din apropierea cImpiilor ; se hraneste cu struguri si cu scoruse, de care

e foarte lacoma; numita si sturzisor", sturzmic", sturzul-viilor" sau brebeneac" (Turdus

musicus) ( 4677);
cu corpul ceva mai

o varietate a acestei paari,

*SUB-COMITBT (p1. -ate) sn. Co-

sub piele: iniectie suboutanee [fr.

sous-cu tan].

'SUB- DIRECTOR sm.,sus-

DIRECTOARE sf. Persoana care

vine imediat dup a director sau

dupii. directoare, In conducerea

unei administratiuni, unei in-

stitutiuni, unei case de co-

mert, unui stabiliment de industrie, etc. si care-i tine locul la nevoie.

*SUBDIVIDE vb. tr. si refl.
= susimpAsn [sub - + d i
v i d e].
SUBDIVIZIBIL adj. Care
se poate subimparti [fr.].

Fig. 4677. Sturzior.

SUBDIVIZIT,TNE, SUBDI!MEE sf. Subimpartire [fr.].

Fig. 4678. Sturz.

mare, cu spinarea maslinie $i aripile lmpestritate

cu alb, Si care se hraneste cu insecte, viermi, fruc-

te si seminte, e numita sturz-mare"sausturz-

de-visc"(Turdus viscivorus)
4678) 7 0 STURZDE-IARNA, STURZ- DE -MVNTE = COCOUR [refticut

din p/.*turzi, sg. turd< lat.turdus;cu

s- initial, probabil sub influents lui s t u r n u s].

sTuRzA, sruszoars, sTuszoANA sf. Femela sturzului [s t u r z].
STURZISOR sm. Imr STURZ p.

STURZULVT SM. 3t dim. miss.

SU = sus [lat. s u b].

"SUI,LV adj. Care produce o sensatiune din cele

mai placute auzului sau mirosului: o munioa. .4t;
1111 partum , [fr.].

SUAVIT4TE sf. Insusirea a tot ce e suav:

nespusi se rispindea in odale din nista oriel de imllini

aruncate In firida sobei (D.-ZAMF.) [fr.].
o

SUB, SUBT, SUPT prep. 0 Aran situatiunea unui

lucru peste care se afla alt lucru:

zise Dumnezen

stringi-se apele de shpt Carlo Iutr'un loo, di se vazi usoatul

(PAL.) ;
(DLVR.) ;

parul a mototolit Bust marama oe cede pe spate

cartes a and sub masa; plaice e sub pat; air SIIPAT ;

a tines cave brat; luorurile s' au petreout obit mei; all rig
drape' so- DRAPVL ; pe .0 mini PP' MINA 0 B) i) If O # A-

proape de, pe linga.: 1nounjurat-an... crestinli Ancona

on mare vinare, on an intreg stand aubt cetate (s.-cosr.)

0 Arata o subordinatiune, o dependents: a li

stipinirea protectia oulva; cola ce nu se va piece gust Invittitura Iudeoitoriulni, aces face gresalA (PRV..MB.) 7 0 A-

Tata timpul chid a trait cineva, momentul chid

s'a Intlfinplat ceva: domnia mai ooze Spre

(temporal), pe la: La un ban din alumni mare Intr'un

Ungur, oam sub sari

(SPER.) ;

SUB(T)-AMLAZAw- AMIAZI

a sus- se alipeste adesea de adjective, substantive sau verbe, spre a forma cuvinte compuse,
spre a arata un grad inferior, o situat.iune mai joasa,

etc.: s u b alpin, so b-inteles, s u b marin; s u b-director,

s u b-prefect; aanb tutelage, etc. [lat. sub t u s].

SUBALPIN adj. Care e situat dedesubtul Al-

pilor sau mai jos de muntii Inalti [fr.].

'SUBALTERN, susALTFARA (p1.-ne) adj. i sm.

/. Care asculta de altul, care este subt ordinele

unuia sau mai multora: nn functionar

directorul...

dote bratul d-net Moroi, lisInd In urmi pe subaltern' sin

(DLV11.)

[fr.].

sm. Primar de sat; agent

de politie (in Turcia) (j 4679): an pus Thrall pan
subagi, dupil obiceiul for (NEC.) [tc. s u b a s y].
*SUB-BIBLIOTEC4R sm. Functionar care
este sub ordinele imediate ale unui bibliotecar.
*SUB-CHIRI4* sm. Cel ce is cu chirie o parte
din imobilul Inchiriat de altul de la proprietar.
*SUB-COMIS4R sm. Ajutor al comisarului yi
care-1 lnlocueste la nevoie.
SUB4A (171.-110)

t.

Fig. 4679. Suba1..

SUBIECT (M.40) sn. 0 Pricina, motiv: sore

noastra era on vecinic de mustrirl si de torture pentru

blata mama (VLAH.) O Materie despre care se vorbeste sau se scrie: tee, dragul melt, olnd sIII sit sort', tti
riser In tale la fie -Dare pea (VLAH.) ;
unei oomed11

0 Obiectul unei stiinte 0 0 persoana, din punctul de vedere al capacitatii sale, al caracterului
sau purtarii sale # Bolnav pe care-I cauta un
doctor, patient F Cadavru caruia i se face
disectia 0 ca mai propcsitiunii, cuvintul care arata fiinta sau lucrul despre care se vorbeste In
propozitiune
Fiinta constienta de ea Insiisi, In opozitie cu obiectul" [lat.].
SUBIECTTV 4. adj. 0 Care se raporteaza la
subiect C)
Care se petrece, care e conceput
In mintea noastra, In opozitie cu obiectiv",
care este sau se petrece In afar& de not 0 Se
zice de scriitorii si de artiltii cari se preocupti
mai mutt de impresiunea ce face un obiect decit
...++

de obiectul Insusi.
2. sbst. +++ Tot ce se petrece In mintea noastra,
tot ce aceasta concepe elaboreaza prin ea lnsasi
[fr.].

SUBIECTIVIT4TE sf. Insusirea a tot ce este

subiectiv: am pus cestiunea pe tartmul subleotivititil, n'am

volt s'o tratez din punotul de vedere Neatly (I.-OH.) [fr.].

*SUB-INTENDBNT sm. 0 Al doilea intendent

)4
militar, functionar cu rangul unui alter
superior, insiircinat cu chestiunile administrative
ale armatei Intro parte a teritoriului unei tari [fr.].
"SUB-INTENDBN TA (731.-te) sf. Functiunea
de sub-intendent; loca ul unde functioneaza si teritoriul pe care-si exer .its autoritatea [fr.].
SUBTT 4. adj. Neasteptat, ce vine pe neasteptate, naprasnic: moarte
2. adv. Deodata, farm veste, pe neasteptate [fr.].
SUBIMPA.FlTi (-part) vb. tr. 0 tell. A (se) linparti In mai multe parti ceea ce a mai lost divizat,
a (se) subdivide [s u b Impart i].

a.

SUBIMPARTTRE sf. Faptul de a (se) s u bI m p art i; rezultatul acestei actiuni, subdiviziune.

SUBINCHIRI4 (-ries) vb. tr. 0 A da cu chirie
totul sau o parte din imobilul Inchiriat pe seams
sa A lua cu chirie de la chiriasul principal
tot imobilul sau numai o parte din el [s u b - +

In chiria].
SUBINCILTRIRE sf. Faptul de a sub Inchiri a.

SUBINTELVGE (-eg) vb. tr. 0 A nu exprima,

In vorbire sau scriere, un lucru pe care-1 avem In

minte 0 ca A 'Asa afara, Inteo propozitiune,

unele cuvinte a caror lipsa nu Impiedecli Intelegerea sensului ce voim sa exprimiim:

te propozitiune [sub- -FIntelege].

1223

www.dacoromanica.ro

verbul lu-

SUB- suBtNTELs 1, adj. p. 917131}ITELVGE. Care se

SUB

subIntelege, care nu e exprimat In vorbire sau

scriere: In propozitiunea tad din gurAl

sublectul ,,tu

este at.

2. (73/.-esuri) sn. Ceea ce are cineva in minte, dar

nu exprim& in vorbire sau scriere, Ihsind pe ascul-

tator sau pe cititor se intregeasch in mintea for

ceea ce s'a omis.
'SUBJONCTIV (p1.-ive) sn. i Mod al verbului
care ne arate lucrarea ca ceva nesigur, indoios,

numai cu putinta de a se face; numit $i conjunctiv" [fr.].

SUBJUGA. ( -lug) vb. tr. 0 A supune prin puterea armelor 0 F A domina, a stapini prin

forta morale [fr. s u b j u g u e r].

SUB14.111 1. adj. 0 Foarte ridicat, foarte inalt
(din punctul de vedere moral sau intelectual): o
pozitiune a C) Care e la o inhltime moral&
sau intelectualh, la un grad de desavir$ire la care

cu greu se poate ajunge: Benin ; gIndire a; devote De o perfectiune, de o frumusete nement

intrecuta: un spectacol .

2. sbst. 0 Ceea ce e mare, excelent In stil, In

sentimente, in actiuni 0 Perfectiune, deshvirsire: a atins ..al In genul sau [Cr.].

SUBLIMA ( -fm) 1. vb. tr.

tiunea unui corp solid.

A opera sublima-

2. vb. refl. A fi trecut, prefacut prin sublimatiune [fr.].

SUBLIMAT 1. adj. Q. p. susumA. Produs al
subliruatiunii: snit ~, floare de pucioasa.
2. sbst. coroziv Pr COROZIV 1.
.UBLIMATIVNE, suBLimATIE SI. a Operatiune chimica prin care se incalzeste Intr'un vas
inchis un corp solid, care se poate volatiliza fare a
se topi, pentru ca sa. se depuna In cristale pe partite superioare si reci ale vasului [fr.].

SUBLINGUAL adj. g) Care e a$ezat subt

limbs: zienda it [fr.].

STJBLINI4 (-niez) vb. tr. 0 A trage o linie subt
unul sau mai multe cuvinte, spre a le scoate in evi-

denth, spre a atrage mai mult luarea aminte a

cititorului 0 A pronunta unul sau mai multe
cuvinte cu un ton particular spre a le semnala
atentiei aceluia care asculth: directorul... vorbeste cu
d-na Moroi, ...de Inaintari 51 primeniri In personalul sin,
ba Inca subliniaza cuvintele on de cite on se Invirteste cineva De ling& ei (oLval

[fr. souligner].

SUB-LOCATAR sm. Sub-chiria$ [fr.].

"SUB-LOCATITJNE sf. Subinchiriere [fr.].

SUB-LOCOTENNT sm. X

Ofiter de un grad inferior locotenentului; poarta la umar un

inel de metal alb sau de tress de
fir galbenh; la chipiu are o tresh.
de fir galben ( 4680).
STJBMARIN 1. adj. 0 Care se
ail& in fundul marii sau sub vaNalurile marii: ',Mean Q
aceea In care vasele
vigatinne
sint scufundate $i plutesc subt
ape.

de un numar exact de on Interin numar Intreg

2. sm. Numar Intreg continut de un

numar exact de ori InLeun alt numar intreg:

3 este submultiplul Iui 9

[fr.].

SUBNITRAT sm. "-_--- ,

a Nitrat sau azotat

bazic:

de bismut [lir'

.. -

sous-nitrate.
SUB-OFITR sm. X Militar de un grad suFig. 4682. Submersibil.

perior caporalului. dar inferior sub-locotenentului:

sergentul, sergentul-turier, sergentul-major, adJutantul, pin-

tonierul slut sub-oliteri [fr. sous-officier].

SUBORDINA (-inez) 1. vb. tr. 0 A stabili o
ordine de dependents de la inferior la superior
A face ca un lucru se depindh de altul.
2. vb. refl. 0 A fi subordinat 0 A se pune in
dependent& altei persoane, a asculta de ea, a i se

supune [fr. subordonner].

STJBORDINAT adj. 0 p. SUBORMNA O =

SUBORDONAT: libertataa, en tit este mai neeesara, cu atlt

trebue as lie A ratiunii si stiintei (1.-GH.).

SUBORDONAT adj. 0 Care este sub ordinele, sub porunca cuiva 0 Dependent (vorb.
de lucruri ' IxsuBortnobwr f i Propozitiune A propozitiune secundara [fr.].
"SUBPAMYNTEAN adj. Care este sub 'Arrant,

suteran [sub- +phmIntean].

SUBPAT

SUPA.T.

*SUB-PREFECT, SUPREFVCT sm. 0 Functionar

Inshrcinat cu administrarea unei plasi, sub directiunea imediatii a prefectului.

SUB-PREFECTURA, SUPREFECTURA (pl. -turl) 33.500

sf. C)) O Partea unui judet, plasa administrate de

un sub-prefect (D Functlunea de sub-prefect
Ora$ul in care -$i are re$edinta sub-prefectul,

re$edinta pla$ii e Localul, birourile sub-pre-

fectului: Leiba a more in primarie, apoi la suprefectura,

as denunte pa amenintAtor (CAR.).

SUBRTA (pl. -te) sf. 0 0 Femeia care, lintr,o

comedie, joace rolul de servitoare, de lath In
cash (D Femeie subaltern& $i intriganta [fr.].
SUBROGA (-rog) vb. tr. ti A pune pe cineva
sau ceva, unul in locul altuia, a substitui [fr.].
SUBROGATORIU adj. ez Care substitue o
persoane cu alta [fr.].
SUBROGATIVNE, suBRocitarE sf. is Substituirea unei persoane cu alta care se bucurh de
toate drepturile celei dintliu: subrogatiunea In drop-

turns creditorulni, Mena In folosul unei a treia persoane

ce-iplAteste, este sau conventionala sau legal& inon.-civa [Cr.].

SUBSCRIE (-scrin) 1. vb. tr. A-5i pune isch.litura in josul unui act spre a-1 aproba.
2. vb. intr. 0 A-si da aprobarea, Invoirea: subscriu la tot ce apui C) A lua asuprali, a se Inda-

Fig. 4680.

2. (131.-ine) sn. n, Vas care poate Sub-locotenent.

tora sa dea o anumita sumil pentru 0 intreprindere, o cheltuiala colectiva, un act de binefacere,
etc. (D A se angaja sh contribue cu o parte carecare la un Imprumut public A se Indatora
se cumpere o publicatiune de librarie, push sub
tipar, achitind costul in conditiunile convenite [fr.
s o u s cr i r e, refacut duph s e n d .
"SUBSCRIITOR SM. ice (:) Cel ce is parte la o
subscriptie, $i mai ales acela care a subscris la o
publicatiune de librarie care trebue sh aparA la o
epoch. determinath sau in fascicule Cel ce
subscrie o polite, etc. [s u b s cri e].
SUBSCRIPTIVNE, SUBSCRIPTIE sf. 0 Ischliturh, semnhtura push. in josul unui act
unei scrisori, termenii de politeth cu care se Incheie
o scrisoare, Impreuna cu semnatura Angajament pe care-1 iau mai multe persoane de a da
fie-care o sums oare-care pentru o Intreprindere,
o cheltuiala comuna, o opera de binefacere, etc.
Suma Insii$i pe care se angajeaza fie-care s'o
dea 0 Angajament de a cumpara unul sau mai
multe exemplare dintr'o publicatiune de librarie,
In curs de tiparire, $i care trebue se apara la o
epoch determinath, Intreaga, In volume sau In

Fig. 4681. Submarin.

chlatori subt ape ( 4681) [fr.].

SUBMERSIBIL 1. adj. Care poate fi scufundat.
2. (p1.-ile) sn. , Vas submarin care poate naviga la suprafata apei, scufundindu -se numai cind
vrea sa se sustragh atacului du$manului E 4682)
abet].

SUBMULTIPLIJ 1. adj. Care este continut

fascicule [fr. so u s crip tio n].

1224

www.dacoromanica.ro

"SUBSCRIS I. adj. p. SUBSCRIE. Care a subscris, care a iscalit.

2. sm. Cel ce $i-8 pus iscalitura in josul unui act.
*SUB-SECRET.ExR srn. Cel ce da ajutor
secretarului si-1 Inloeueste la nevoie 0 0 de

SUBTER4N... w SITISRAN...
*SUBTERFVGIU (p1. -gil) sn. Mijloe $iret de
a scapa dintr'o IncurcaturA, tertip, clenciu [Zr.].

impreuna cu el [fr.].
'SUB SECRETARIAT (p1. -ate) sn. Functiunea. biroul sub-secretarului [fr.].
*SUBSEMN4 (-nez) vb. tr. A iscali, a-si pune

baciu : un not F Foarte fin, foarte rafinat

(vorb. de mintel: o inteligentit
0 Care nu poate

scat, malt funclionar, de un rang imediat dupe ministru, care-1 inlocueste la nevoie, si e responsabil

semnatura In josul unui act [s ub- +semn a].

*SUBSEMNAT adj. p. SUBSEDINA *i sm. Cel is-

calit In josul unui act.

*SUBSIDI4R 4. adj. Care slujeste sa 1ntareasca, cele spuse mai 'nainte, spre a le face mai

temeinice.
2 . adv. Pentru mai multa siguranta.; In al doilea

rind [fr.].
*SUBSTDIU (p/.-sii) sn. Ajutor banesc pe
care supusii ii dau suveranului, In anumite Imprejurari O Ajutor banes pe care un Stat it dl
altui Stat aliat in baza tratatelor Incheiate Intre
ele O Impozit pe care-1 platesc contribuabiiii
pentru a veni in ajutorul Statului in imprejurari
grele [fr.].
*SUBSIST.O. (-lust) vb. intr. A exista
a se afla Inca In fiinta. A raminea In vigoare,
a dainui: tit Limp 0 lees subsista, trebue respectata
A till si a se intretine: are cu co sit subsiste [fr.].

'SUBSISTENT adj. Care subsists [fr. s u b sistant].

*SUBSISTNTA (pl.-se) st. Braila si intretinere 0 p1. X firana necesara unei armate,

uneitari [fr. subsistance].

0 SUBSOARA PP" suaTroARA.

/ Stratul de parnint
dedesubtul solului arabil $i care este In genere lipsit
SUBSOL (p/.-oluri) sri.. 0

Totalitatea incaperilor
de materii organice
care se gasesc dedesubtul parterului unei cladiri,

precum beciurile, pivnitele, etc. [fr. sous-so 1].

*SUBSTANTTV (p1.-ire) sn. m Vorba cu care
numim o flints sau un lucru [lat.].
*SUBSTANTA (p1.-te) sf. 0 ++-F Tot ce subsista prin sine insusi, fare sa-i cunoastem natura
intima, ci numai proprietatile cu care c Inzestrat:
omul e format din clouts substante: sufletul si corpul

O Ori-ce materie solids, lichida sau gazoasa.:

IT

mi-

nerala Tot ce constitue o hrana pentru corp

sau pentru minte Tot cc este mai insemnat,
mai cu temeiu intr'un discurs, Intr'un act Tot
ce este absolut necesar pentru a putea trai 110 In
pe scurt, Intr'un cuvint [fr.].
*SUBSTANTIAL 4. adj. Hranitor, nutritiv, care poate sa nutreasca corpul sau mintea

Esential.
g. adv. In substanta, pe scurt, inteun cuvint [Zr.].

*SUBSTITUT (411111) 1. vb. tr. 0 A lnlocui: mandatarul (seta ritspunzator pentru acela pe care 1-a substitult In
gestiuuea sa (coo.-cw.) C) et A chema alta persoana

la succesiune In locul sau In lipsa mostenitorului.

2. vb. refl. A se pune unul in locul altuia [in.].

*SUBSTITVT sm. ea Magistrat Insarcinat sa

Inlocueasca la parchet pe procurorul general sau
pe procuror [fr.].

SUBSTITUTIVNE, SUBSTITITTLE, SITBSTITIIIRE

sf. Faptul de a sub stitu i, lnlocuire 11

Inlocuirea Intr'o ecuatiune a unei cantitati algebrice prin alta echivalenta. ea Dispozitiune
prin care se chiama succesiv unul sau mai multi
mostenitori la o succesiune, pentru ca acela care
a fost instituit intliu ca mostenitor sa nu poata
Instraina bunurile supuse substitutiunii [fr.].

'SUBSTRAGE (-se) vb. tr. = soitnE4 4 0

[fr. s o u s t r a i r e. refacut dupe t r a g e].

*SUBSTR4T (p1. -ate, - atari) sn. #tp Ceea ce

exists In fiinte, independent de calitatile for $i care

serveste de razim acestora [fr. s u b s t r a t u m].
STJBSUOARA R SIIBTIOARA.

*SUBTTL adj. Foarte marunt: un prat

0 Care patrunde cu inlesnire, care se insinueaza
ulor: o otravS
0 Ager, pa trunzator: 0 vedere a; clinele are mirosul
Ii 0 F Siret, foarte di-

fi Inteles cu usurinta din pricina prea multei finate: o doctzinii a [fr.].

*SUBTILITATE sf. Insusirea a tot ce e

subtil; agerime 0 Siretlic in afaceri 0 p/. Rationamente, distinctiuni prea rafinate, care nu se
pot pricepe usor: tucrnri mistloe, subtlIttati metatizice
fl atrageau cugetarea ca un magnet (EM)N.) [fr.].

*SUBTILIZ4 (-izaz) 4. vb. tr. 0 A face subtil,

patrunzator; a ageri 0 F A Iterpeli.
2. vb. intr. A uza de prea mult rafinament, de
prea multe subtilitati.
3. vb. refl. A deveni mai subtil [fr.].

"SUB-TITLIJ (p1. -tars) sn. $ Titlul secundar al

unei carti, alezat in urma titlului principal.

&n Fie-care
din blrnele marl de brad pe care sta. podul (AG.)

O SUBTOAIE, SIIPTOINIE sj. Trans.

[s u b tl.

SUBTIA. suPTIA (-in, -lee) 4. vb. tr. 0 A face

(mai) subtire: 0 sendurii, un fir; sucitorul... 'ethic's

sisubtiaza (aluatu!) prefacIndu-lInteofoaie rotunda (PAMF.) ;

n. virtu' unui melon; (Cucoana Callon') cInd vorbee... 181
umfla nitrite al-st subtia buzele (SAD.); a-sf sss glasul

X A turna ape In zeama unei mincari, spre

a nu fi asa de groasa: borsnl, ctorba, dulcesta 1111

INGROS4 0 (1) F A scadea, a miclora:

testa, simbrla cuiva 0 A ascuti, a ageri (mintea,

etc.): mie-ml trebueso carti care sa-ml subtlest, miutea

(AL.) 0 = CIOPLI 1 Q. : societatea pe care o Irecuenteaza 1-a mai aubtiat.

2. vb. refl. 0 A se face (mail subtire: Brut s'a

eubtiat prey mutt si mi-e team& sit nu se rupit; grumazii 11

slut [lutenist sl singes' si... de co merg spre cap, gItleiul

i se auntie (CANT.) 0 A se face mai apos: zeama s'a
subtiat 0 A se ascuti, a se ageri (mintea); a
se ciopli, a se rafina; scum nu mat plat antacele yacht,
nu mai slut de model, ca s'a subtlet lumea (ALacs.); bitiatut... se ciopli 51 se subtle In nutinit vreme par.) [lat.

subtiliare].
SUBTIETIC, surpivTio w SUBTIRATIC.

*SUBTINE, SUPTINE (-tin) vb. refl. (r. A se Intretine, a (avea cu ce) trai: am on ce ed mil subtin si le
mi-a dat-o soacrd -mea, SS -mi subt1u

Gras tat.15.1; ?Cadre

case ou ea (roc.) [sustine]

SUBTIOARA, surriaotA, t su(u)sroARA, suss(u)oABA, 0 sustroARA,tSIIPTSTJOARA

Golul de subt
(pl.-re) I. sf. 0
brat, la Incheietura lui cu umarul:

1nfocInd maciuci de fier, i-au arsu-1 ensiorile (oos.); on m1necile sumese plait la
subtior1, educe De o Lava uscaturit si iotatura (cmt) ; Bag mina 'n stn dun& lion $1
o prind de subsuori (NOV.); ou oelaialt ca-

\N
f",/

yet se lega de subsiori sl se litsa a-1 bit15151 picloarele In vInt ()Sr.) 0

Un-

ghiu format cu tulpina de baza u- Fig. 4683.

nei crengi, unei frunze sau unei S.S. Subtioare.
bractee (

4683): mugurul oe rasare la

subsuoara frunzelor now).

2. adv. La subtioarti, sub brat: et mergi Soar, ou

pieptu 'nainte... cu caclula Hotta de la pout& si an yl000nul

subtioara (LUNG.) ; auzind flciorul aceasta, si-a luat cantcica subsuoara Bi 13'0, cam mat MIS (SB3 ; Mogul ante at
coboarit, Cu matusa subsuoara (GOR.), ghiciloare despre
cola $i clrligul" ; Fit-ma lumina de coma gri ma puns
susuoarit OK: efts.) ;

deseori precedat de prep.

la, de

sau chiar sub(t): fats_ luit mttele Is subtlori, Incitleca

Pe un tap 81 plea{ la clines botereasca use.); on servieta Is

subsuoara, vanea dinapre tribunal (VLAH.) ; Intreabit ye ou-

mans sa, cu care se primbla de subsuoara mei; mutate

printre vine... si pa supt susiorl intrindu -le

(CANT.) ;

punin-

SUB-F sin. Functionar care ocupa rangul du-1 as pe un bitt sub subsuoara, a ylecat cu el emit (sea
[sub(t)+*suoara.< lat. sub-ala].
imediat dupa set
SUBTIR.ATIC, SIIPTIRATIC, 0 suumTre, suPTSUBT ma- SUB.
1225

www.dacoromanica.ro

SUBSUB

Cu trupul lung $i sub t i r e; svelt: tnalta,

SUB- adj.
enbtiratica, mladioasit, oaebeeit, foarte elegant imbracatit
SU C (5.-ALD.); Bimodal subtiratice
Milieu in pulpanele restrinte ale

trebue neaplirat on persoana ce sueeede e8 exists in mo-

mentul deschideril succesiunti (coo.-c)v.) [fr.].

Slab, uscat: elabi, jigariti... on

*SUCCES (pl. -ese) sn. IzbIndtt, reusita, rezultat

norocos [fr.].

tire, pitigaiat (despre glas): un neobezat subtietio de

lucruri care se urmeaza far& intrerupere sau la in-

poptlor

(D.-ZAMF.)

*SUCCESIUNE sf. CD

pieloare 51 Patin' subtiratioe ei pitigitiate um) O Subcal !lobed venea din Dartea taboret

SUBTITLE, SIIPTTRE adj. De un diametru

foarte mic, cu dimensiuni laterale foarte mid, care
nu e gros (verb. de trupul oamenilor sau animale-

*SUCCESIV 1. adj. 0 Care se desvolta tar&

intrerupere, neintrerupt ;

progres
(..) Se zice
despre lucrurile care se Intimpla la intervale scurte

lor $i de lucruri): Dragul lent, mutt esti, mal, Ca nici

unnl din HAM, Niel prey 'nalt, old prey subiire, St-al Mot
dragostea 'n mine (PAMF.); [in
bun, mlini, degete sub-

unul de altul: deseoperirl e es Dreptari e,

drepturi de mostenire.
2. adv. Rind pe rind, de-a rIndul, unul dup5.
altul [fr.].
*SUCCESQR sm. Urmas, cal ce urmeaz& dupo.
altul Intr'o demnitate, Intr'o functiune, intr'o

tiri; arbors, nnia ; glitata, 21.1

ca strma de subtire ((K.-13R)3.);
OBRAZ i C)

Nadeidea de In mine E
obras ear CHELTITIALAC),

Despre materiile toarse sau teall imbriteat

0 Putin
zeamd, cerneald
(-.) 0

SUte; fir ; pima, yostav

dens, care nu e des: burn

Fin, delicat, rafinat; cioplit: era el initial fume mai

profesiune, etc. 77 PREDECESOR [fr.].

*SUCCESORAL adj. Ifs Privitor la mostenire

deosebitd, mai suptire, dar se pierdea In gloats de megieet

IVLAH.) ; d-ta, pe IIngd bogatale d-tale ounoetinte literare...

[fr.].
*SUCCIN sbst.

trebne sit II avind gust ", pi slmlire adincit (CAR.) , oiubotaria,

care va sa sick, sa fie mai subtlre meeteeng decltpovestirea

0 De calitate buns, superioargt; lucrat cu

a -GROS1 0 7 Despre
Wooer
glas: glas 7 GROS [lat. subtile m].
(CAR.)

fin eta; herbed

SUETIREL, f. -taIcA (p1.-irele) adj. dim. SUB-

TIRE: Badea-t lean de a-1 ennoaete, CA-1 Walt Si subtiral,

Parea-1 tras yrintenn inel ((KBRS.); stitytna era o slut{

'nalta, subtirica pi dragalaelt ei frumoasa, nevoie mare!

(Im); Ca-i gralul subtirel, Moore neida dna el (PAMF.).
SUBTIBIME, SUPTIRIME sf. Insusirea a tot ce
e subtire: o fatit de Imparat... alba la fata cum e crinnl
ei

CA

suptirime de-o puteai trace printr'un lnel (Fuer.).

*SUBURBIE sf. Cartier, mahala [lat. subu r*SUBVENTIONA. (-ones) vb. tr. A da o subventiune [fr.I.

b i u rn].

*SUBVENTIVNE, stravpvnE sf. 0 Ajutor b5.nese, ajutor ce se d& in bard Fonduri acor-

date de guvern pentru a sustine o Intreprindere

[fr.l.
SUBVERSTV adj. Care rastoarnii, care distruge ordinea stabilita, credintele, morala: guvernul

g as! opinia mea d pi mit puss deocamdatA In disponibtlitate ( ALECS.) [fr.].

*SUC (p1. sucurl) sn.

0 4 Ori-ce lichid continut

in celulele unui vegetal, zeama, mizga 0

Nume dat diverselor lichide secretate de glandele

corpului animalelor; gastric; pancreatic Pr PAN-

CREAS 11 Ceea ce e mai instructiv, mai de

seam& Intr'o carte, Intr'o $tiint5., etc. fr.].

de persoane sau de

tervale scurte 0 S's = MOSTENTRE C) C) proprietotes bnnurilor se dotandeste el se transmits prin n prin
legate, prin oonventittne et prin traditinue (coo..c(v.) [fr.].

(GRIG.).

an

Chihlibar [fr. j.

*SUCCINCT adj.0 Exprimat In putine cuvinte,

start: un resumat C) Care se exprima in putine

cuvinte: no orator [fr.].

SUCEALA (p1. -cell) sf. Faptul de a (se) s u c i;

din mullet suceli et Invirteli ale tigrului... wide lui...

scapa deodatit pe gaura cepnlui (coos.).

SUCI (-oeso) 1. vb. tr. 0 = RASUCi 1 0: unit Mc

ea vIrcolacii se suie la tuna san la soare pe Ma ce s'a suit

intro ci de Duminecit (GOR.); apoi... gabnind plisarica, mi
ti-o Inefaca de coedit el eft pe ce sd -i suceascd gitul (ono.)

e mintea ouiva, a-1 scoate din minti, a face s & -$i

piarda capul: Te 'ntreabA, to ispiteete, Pink mintea ti-o
1111C.804 (IR.-DRS.) 0 A scrinti: a -Si
piciorul 0 A

face sul, a rasuci:

o tigara C) A invirti: own

1-oiu sari pe eatrarul, am sa-1 encase ca pe-un Wires (ALECS.)

(0 A intoarce In toate chipurile, spre a afla

ceva, spre a descoase pe cineva: cum luta, e lnhatat
de procurorul, care-1 sucopte (I3R.-VN.) CD ce verbs, a in-

curca vorba: el nu mat suceete vorba, oi spun dreyt In tatA,

deed t s'a pus ceva pe inima (eLv.); abs.: Marina-Plata
a suoit-o ba Incolo, ba !net:lace, pi a nava oa pi StrImbaLemne, ramie Ina etia pricina pram blue (se.).

2. vh. raft. A se invirti, a se rasuci, a umbla sau

a se misca de collo pink cob cu neastimpar: mA

suit, -ma 'nvIrtii pi ma luai on infinite de par, de ce strati'

ei-mi patl sutletul (J(P.); inculpattil se suceete de col 'Ana
cold (ee.-ve.); mai se suet, mai se invirti, Bg scope de pa-

costa et nu In nisi un chip cora [vsl. suda< suk a t i].

SUCIT adj. 0 p. SCOT: fir Aw; picior

"; parul e mo-

SUCALA (p1. -ale,

-Ali) sf. 0
Unealtk
ce slujeste la deplinarea pe tevi a sculurilor
ce sint asezate pe vir-

totolit suet marama ce cede De spate, roan',

lepele !Ante pentru WAtura le-au depAnat ae toyi

aapricroaTuRA. [s u c ij.

22 pe trap
Cu firea, cu mintea deosebitk de a celorlalti oameni, can nu-i pot pricepe si aproba apu(DLVR.)

caturile sau faptele: a lost data nn om care toatd vista

Int nu ell putut potrivl ou lumea, un om 0A, (Calt); no ati
n'are noroc, da-i el un om age ", nrsus (V.se.).

telnita; numita si
rodan" (CI 4634): ea-

SUCITOARE sf. 0 = SUCITOR 0 CD le

on male (CRC.); pink se

In toarse, rliab o tut In gate...

o n tindeica, on ", de our

p1

Fig. 4684. Sucalg.

cases strum pima de r.r. Pat, scaun, picior, strat, talPr. anal. pa., butuc. 2.2. Picioarele roa-

B in (RET.) z

Frigare: male de came t.eil'ner 3..Ra oat:, cdurai,,atobga. 4.

et cranes de Her (PAMF.), chiu, colgtonV4 5.7'iciOarmelenufnu--

ghzeitoare despre de- acioi. 6.6. Fus. 7. Teava. 8.

get $i inel" e r.F. = Scripet, rotita, duriga. -9.9. All,
CO3RBA2C): sfredellm on

curea.

mult: 95 is aluatul, se tate bucatele, se lace boturi rotunde

et apol se lAteso en ...411 tees.); se intindeau on A.n1 lot
foarte subtiri, rotunda on tipsla pe care se Gomm (VOR.) ;
am vazut un om, en spatele In pamint, pe care-1 Indopan alti
doi cement on .n1 (est) VP = CORDAR C) [a u CI].

SUCITURA

(p1. -tort)

sf. 0 Faptul de a se

s u c i; Invirtiturk, rasucealk: isoodeste In mince -11811oiturile de true cote mat oiudate... pi am vet avea o idea de
111 0 Ginj, legatura de nuia
pentru cgtruta (R.-COD.) 7 pl. I' Vine incalecate

balurile BOTSBCIIilli (ALECS.)

male, sapam on casmale

(LUNG.) [srb. bg. sukal 0].

O SUCALTE

----

SUCITOR (pL-toare) sn. 0 Mit rotund $i neted

cu care se iritinde aluatul spre a-I subtia eft mai

sm. Sul de hirtie, val de ping.,

villatuc (R.-COD.) [s u c a 1
SUCALI (-awe) vb. tr. A Glen, a cihgti, a bate

capul cuiva: one, donA, mA duceam le Oro 01-1 tot moilleam sd -mi dee onrele, ca sd -mi fao biota (Clio.); ma anchlea
in toatd vremea ei -ml amara sufletnl (FLOR.) [s u C a 1 5].

SUCCEDE (-cad; pf. -oesei; part. -cee) vb. intr.

0 A urma, a veni dupti cineva: No suocedem generatii

et ne oredem minunati (EMIN.) 0 it A ITIOSterli: Denim

(LAUD.).

o svcru sm. Trans. Blanar [ung. s z U c s].

SUCMAN, sundAN (pl. -ane) sn. 0 (1) Haina
lungk purtatk de taran (uneori $i de Viranca), f5.cut& din dimie, de felul zeghei, dulamei, subei, etc.

(13 4685): prins-an atunce el pre no Greo... de 1-an Mint

el I-an Imbritoat on snoman negrn (LET.); Bartlett', nmilit pi
string la pint, de eta sa-1 crape truemannl eel sdrentuit de
ye dinsul (IsF.); Si Metal con, slab, palid, avind snmannl
root, Si o cameatel meta bucati ye dedesnbt ( ALECS.) IN

1226

www.dacoromanica.ro

Postav gros, dimie; dindu -ne... $1 cite donli nimbi de

obiele de =man alb, ne-am Inca net Cu 01)111011/1 (CRG.) [bg.

sukmantl,srb.sukmati,rut.

va sudni san va face vre-o nevoie oamenllor color domnesti,

sukmana].

acela face firesald ca Si cum ar endul pre Domnn-san (psv..mp.1 ;

0 SVCNA, MINA (pi.

-ne) sf. Tr.-Carp. a)
Fustk groasit (purta-

Domnita Chiajna... sta lIngit (Moil cercInd a-i ImbArbAta,

51-i suduia cu moire onvinte (coos.); s'a apucat de a bittnt
paint cumplii, tot sudnindu-1 si blitstitmlndu-1 onm 11 venea

ta de tarance), an-

Is gurit (SB.) rung. szidn i].

t SUDUITOR adj. verb. suntri si sm. Care su-

droc: 81-0 Irma' 0'0 =e-

duie, care ocaraste: cola oe va gal omului onvinte

nd rea, Pe oea Mind Si -o

cirpea (IK.-BRS.); Am o
mend mirie Plinii de
yozderie

dnitorin (pev..ms.).

t SUDUITVRA (pl.-tsri) sf. Ocara; Injuratura:

(GOR.), hid-

ocdri... batjocuri... suduiturl... acuzitri de otritvire prin vitriol (CAR.) [s u d u I].

0 SUDOM... my- SODOM...

domnigoarit Si pe obraz on

aboard, Cu submit si on
vacua, Nu sadie Cu oldbud (BRL.) [VS1. S u k-

SUCOMB4 (-omb)

on

hiolensug, de-1 va batiocori... awls se V8 pedepsi oa an an-

toare despre cerul si

stelele": AR pates fi

n o].

0 SUDUC sm. *110. = suntto.

t SUDUI (-than) vb. tr. A octal; a Injure: cola 00

SUDVRA (pt. -r1) sf. TV Lipirea metalelor:

cn

Fig. 4685. Sumane.

vb. intr. 0 A fi coplesit de o povara, a cadea, a

pica 0 A fi coplesit de o durere fizica sau
moral& 0 A nu se putea Impotrivi, a nu putea
rezista: ispitei @ A fi Invins, a fi Infrint, biruit, a cadet). In lupta 11 0 A muri [fr.].

SUCULNT adj. 0 Care are mult sue 0

Foarte hranitor: !mate e Carnos si zemos: tract

[fr.

URS.1.LLA (pl.-le) sf. Stabiliment ce depinde de altul identic, filiala [fr.].

*SUD sbst. 0 Partea cerului, opusa nordului,

aflatb spre dreapta aceluia care sta cu fata Intoars& catre rasarit, miaza-zi Partea tarii care
Inainteaz& mai mult spre sud: o.od Frastei 11 CD Ta.rile meridionale ale Europei: popoarele de la sad [fr.].
SUD.A. (-des} vb. tr. 1'76. A lipi metalele [fr.

souder).

SUD.A.0 sm. )10, = saLtltr [rus. sudak a].

SUDALMA. (pl. -alms, -aims) sf. 0 Ocara, o-

fensa: sand va grill nestine atilt altul cuvinte de

acela
ea se carte ca un snduitoriu (pov..mo.); 1-an emit pro Polonl
acela de MO sine on ry Metal-Todd (1,1.-COST.)11- Injur11.turti.: 11 alungan ou andalme, II amntan on oInii, on ca -i Im-

protean vorbe necalite (RET.); Incepnra a-1 ImProsoa on Pietro, urmIndu-1 on suddlmi el on ocitri chid 813814 (NMI.)

[ung. szidalom).

SUDAR (pl. -arel sn. mil; Giulgiul In care a lost

Infa$urat trupul 1ViIntuitorului, dupa ce a Post scos

de pe truce: sudarinl, adecit mithrama on cares era Invilit

capul sfentiel sale (VARL.) [vsl. s u d arT, gr. co0;6ptov].

*SUD-EST (prescurtat s. -E.) sbst.

Partea cerului eclat& Intre sud si est; portiunea dintr'o

lark situata fare sud si est [fr.].

S;TDIC adj. 0 De la s u d, meridional.

t ST.TDIT sm. 0 Supus strain, care se bucura

curent electric [fr. s o u d u r e].

"SUD-VEST (prescurtat s.-v.) sbst.

Partea
cerului aflata Intre sud $i vest; portiunea dintr'o
tara aflata litre sud $i vest [germ.].

SURDEZ 1. adj. 0 Din Suedia, originar din

Suedia; a locuitorilor din Suedia: posnistisses

limbs ~A.

g. sm., strEn12A (p1.-ze) sf. Locuitor, locuitoare

din Suedia.

SUFERI (-Mr, -ter) 4. vb. tr. 0 A rlibda, a Indura (suferinte, necazuri): foamea, sates; eft esti

nacovali, suferit, Oft esti Mclean, loveste (PANN) ; pentrn tine

am suferit ocard mew ; suferit pin' la plate, ca eel ce -i rade
Ida spa (GOu); 0): oInd se bat bivolii, subset broastele
(ZNN ) A Ingadui, a tolera: nimio nu e mai bun
Pe lnmea asta ca Dumnezen, care ne suferit pe lame on toate
rautittile noastre (Iv.) C, A Incerca o pierdere, o

paguba: stiinta a suferit o pasuba ireparablla vein arderea

acelei pretioase biblioteci 0 A nn putea ye oinevs,

a nu-i fi de loc pe plat, a nu-1 avea la inima, a-i

fi antipatic.
vb. intr. 0 A Incerca o durere fizica sau morail, a patimi de o boala.: de dureri de cap, de pioioare A Incerca o paguba, a fi stricat, vbtbmat : pometurile an snferit milt de pe nrma grindinei [lat.

vulg. sufferire =cies. sufferre].

SUFERIND adj. si sm. Care s u f e r Et, care

patimeste (de o boala), patimas [format dup& fr.

souffrant].

SUFERINTA (p1.-te) sf. 0 Durere fizica sau

morala, on -ce sensatie penibila sau dureroasa: En

Stitt oft la povara-m1 91 to as luat parte, En gtin oil 'n salerInta-mi el to ai Worn (ALx.) Stares aceluia care

sufera [suferi, dupb fr. s ouf f ranee].

SUFERIT adj. p. SIIFERT: dnrerile a IN MEN:TERM. Care nu se poate suferi, greu de Indurat,

insuportabil:

(Minuet
(NEGR.) ; : un 0131

vista ml-e

lard- amoral tau

de protectia consulului sau: era porancit stresnicit de

SUFERITOR adj. verb. SUFERt. Care sufere,

care lndura, rabdator: Marti gat oameni raobointot,

la Imparatul sit nu supers re audit' (I -GH.) [it. suddito].

i la toate novelle, nu grijeso de avutie, of de isbIndit (LET.).

SUDOARE Si. 0 Umoare limpede, apoasa, s &rata, care iese prin porii pielei $i se condenseaza In
picaturi; apare sub influenta ctildurii, a unei sfor-

pentrn coact tarn;

destulator: are provizii
(0
IESNFICIENT e Infumurat prosteste, care se

tari musculare energice, a unei puternice emoiuni Morale sau a unei start bolnavicioase, n-

dusaltt: fn sudorile little' tale very mines Mines ta (Pitt..);

chid m'am desteptat, eram scAldat Intro race (DLVR.) ; De
omul nostrn 11 trecean sndorile do MCA (GRIG.) ; se trudird,

SUFICINT adj. 0 De ajuns, destul,

In-

crede: eves o atitudine protectoare $1.4, cdpatatit din eel

opt ani de rayorturi on oameni inferiori lui (BR.VN.) [fr.

suffisant, refacut dupb lat. sufficient e m].

SUFICINTA (p/.-03) st. O Indestulare, ceea

de ourgeau sudorile de pe el ca bobni (RET.); : sudori de

ce e de ajuns 0 Nerozia de a se crede, de a avea

singe oilman de pe fetele Romanilor (ISP.) Ili (2)

= CUSCEI-

on care-1 vorbea Ana fi destepta o multime de refleot11 pent-

Epidorma

13QR 011 C) * SIIDO.AREA -C4-

0610,11

TAWS 0 [tat. sudorem].

Inteles deosebit: In onvintele bittrIn-e 1, Writs-10 A,

0 SUDOM... me- SODOM...

'SUDORIFIC adj. si

sn. .0 Se zice des-

provoacti sudoarea [fr.].

SUDORIPAR adj. ga

Oland. sudoripare

Fig. 4686.

Glande sudoripare.

Care produce sudoarea: glands sau ghindari e

4656) (fr.].

[fr. s u f f is an c e, refa.cut dupit s uSUFIT sr SOM.

SUFTX (p1.-Ise) sn. Q7 Terminatiune ce se adaug& la un cuvint spre a forma un alt cuvInt, cu

ficien t].

= QSIIL-IEPURELIII
(w- MITRE C)) 41 C) * SUDOAREA-LAPTELIII = CAPLDLIII

pre un medicament care

o parere prea bunk despresine: anfiolenta gi dispretni

bile (VLAH.)

bittrIn-e t e, bAtrIn-e s o, bittrin-e $ t e, terminatinnile -el,

-icit, -eta, -ono, -este slat
[fr.].

SUFLA. ( -flu) vb. tr. $i intr. 0 0 A pune In miscare aerul (verb. de vInt), a bate: sails in vint, eft

sit nn scoti nioi cinele afarit (RET.); ca vintnrile pe mare,

olnd yin on 'Mello, guild, rap Ouzel, si valurile le umfla
(GOL.) ;

e slab de-1 guild vIntul 13 A produce vint

1227

www.dacoromanica.ro

SUC-

SUF

Impingind aerul prin gur& sau pe 13511: 01 Domani

SUF- Domnedzea
om den bulgar de plimInt
guild In
SUF el doh via film pre
; a-41.0 In degete de frig; armasarul suill
Elf

(PAL.)

o nerd Byre dlnsa racoare, lard en alts nerd In spre imparatnl aer infocat osp.); ow- BORN ; (F): e slab, sa-1 sail!
Cu

A scoate un curent de aer pe gura spre

a atIta focul sau spre a stinge ceva aprins : in boo;
q1 sa calla if

ea buclie, olnd se unitia suillnd In too, ea si-laprineft

(G01-.)

i1111111181138 t A rasufla, a respira 1 0 A-81

nasal, a da afar& mucozitatile din nas s ^. sticks,
a introduce capatul unei Levi de tier In sticla topit& spre a scoate de acolo o particica de materie

lichida $i a sufla apoi prin celalalt capat al tevii

spre a face baloane, vase, butelii, etc. IT) F
A nn
a nu rosti nici un cuvint A sopti: .0 la
ureche; eel din banal sultan lectia color do la tabill

(PAMF.)

O F A sterpeli, a rapi, a apnea pentru sine ceea

ce se astepta altul sh capete: 1-am suflat mogtoara DO
sub nag (ALECS.) @ A acoperi cu un strat de aur,
de argint, etc.: nn inel de alama... 11 dedese de-1 suflase
ou
(1.-OH ) [lat.sufflare].
1111/

StIFLARE sf. Faptul de a suit a: a yinWhit if Respiratiune, rasuflare: trim 11 Mcea...

departati (NEGR.) 1 0 Fiinta,
sA-q1 opreascli

suflet de om, vietmitoare: am cntreierat insula... lard de

a IntlIni LIRA
declt ciobanii cu turme de capre (1.-GH.);
se dose si el, ca toata a de pe pamint, de pare oft n'a lost
de clod lumea q1 pamintul asp.).

SUFLAT adj. p. suFL4 Acoperit cu

un strat subtire de aur, de argint, etc.: se incline

deasupra qalulut cu o cum laid... In care bdgd doutl placate

an aur (NEos.) ; coaja acestor marl era ft en aur, de
lucea ca zina tiara.

SUFLATOR 1. adj. verb.

aunt.. Care sulfa.
2. (pl.- toare) sn. .2- Tub de
metal prin care facem s& treaca.
un curent de aer In spre o nadir* care is atunci forma unei sulite si se ridica la o tern-

da duhul, a muri: s'a Mout bolnava, dar bolnavd, de oredeal o'amu lqi di ..al (VAS.); a-1 lea! .0u1, a) a muri:
n'a apucat 8A-1 Iasi ...ut $1-1 dft cn Dumnezeu sti-1 lerte 1"

b) a parasi trupul (vorb. de suflet); 1/:

~111 (ZNN.), e pacat sa-ti

(PARR);

pe undo lose onvintul, lase $1

calci vorba data;

tte- BOGAT 2; c) a Indura chinuri,

necazuri multe: ulna-1 scot! dintre jiganit, Ill lase ...al
(ALecs.);

a scoate ..al, a nu-i da pace; a face zile

al, a se Inchina diavolului; C4:

amare; a -si vinde

pentru bani, Iii vinds ~al (PANN) ;

on .111

la gurd (salt In

buze), a) aproape sa moara, cu un picior In groapa:

nu data. 1-a secs din fundul Bratesului on

la gurd (GN.) ;
fetil mei, sint au ...0u1 la gurd, precnm and vadat' (ISP.);

b) lntr'un suflet, Intr'o fuga: De cind el alerga in goana,

on ~al la guril, se incurca de Azor

(r).-ZAMF.); 11-ti

cauta

de ,

a trai crestineste, facind pomeni, etc.; a da cove

de

.0u1

cuiva, a da ceva de pomana In amintirea iinut

mort sau pentru ca raposatul sa-1 alba pe lurnea

cealalta; fie de .0111 (cutaruia), sa-i rasplateasca Cumn ezeu (am avut) numai sine goa/A $1 ape race din finUna, fie de ~n1 cut a facut-o acolo In tales trecatortior 1
(cRG.) 5

0 Totalitatea facultatilor intelectuale si

morale: un

bun; om rdu, negru is 0..; un id spuroat;

nnmele acestni preot, mare la 51 iubitor de neam, a rdmas
legat de reinvietoarea miscara de la 48 (VLAH.) ; a iubi din 07,
din tot ..al 0 Cuget, con*tiinta: de ce on vres s& -i
sauna el ce are pe
(VLAH.) ; el insft se apAra lnaintea tatAlul sau od nu qtie la ..,u1 san nimic (ISP.); a-qi !llama
~n1 de plicate 0 Omenie, mila: la mull !Ara
trebue anal !Ara de lege (ZNN.) 0 CUrai ; Green, cart, dupd
luarea Tarigradului, se dase afund... on cite yutin 51 treptat
prinsera la et (woe.) e Copil de , copil adoptat,

infiat, copil strain luat de cineva ca sa-1 creasca

si care se bucura, dupa lege, de toate drepturile
unui copil adevarat: copiti de

ori rude de vor fi, on

strain', mostenescpeparintll lor cei sufletesti (LEG.-CAR.); luase

Traian factor de .0 si mostenitor Imparatieipe Adrian (o.-cosr.) ;

a lua de
a adopta, a Infia 0. de om, fillitA:
nu mai vaznse plod atunci .0 de om pe la dlnsa osr.); pe
aid nu se afla nici nn et de om (so.); nu 1r/teal.. de
om afara de 1108111iS-t8 (RET.)
Dobitoc, animal:

peratura foarte mare (2] 4687):

on ozigen si acatIlena se Intro-

is

buinteaza la Wares plac1lor groase de

liar.

suFLATotiRE sf. j Teava

cea mai scurta a cimpoiului, Fig, A.68-7 Suflator.

prin care se sufla (i
1160).
-*
SUFLECA (-ec , SUFLICA (-1c), Ban. Trans. suFuLcA ( -lak) vb. tr. A indoi minecile camasii sau
hainei, poalele rochiei, etc., a rasfringe, a sumete:

qi aqa zielnd, pane poalele 'n brlu, 1$1 sufleca minecile, atita
focal 01 s'apuca de Mout bucate (coo.); Igi suttee& minecile,
lasind ea se waf nista mnschi sdravenl (GN.); 151 =Mali
minicile la camesa 51-01 face treaba (VAS.); Clarkin, saint-

clndu-s1 minecile plod dupe coats. se puss indata la lucru

(CAT.): Stints Mated, Marie Un palm de aur Si de argint lua,
Rochia sululca, La Hui Iordan alerga (NOV.) [lat. S 11 b -

o llicare].

*SUFLR sm. 0 Cel ce spune pe soptite actorului de pe soma cuvintele pe care trebue sa le
rosteasca $i pe care poate le-a uitat: adorn)

It pro -

pusese sa-1 la 0. cu qapte galben1 De tuna (CAR.) [fr.].

SUFLAT (p1. -eta) sn. O Respiratiune, rasuflare:
urechl an si nu aud, note taste
In regal for (con.); o
caldura amestecata on duhoarea de oamen1 adormiti, de null
puteal trage .111 (I.-OH.); de -able 1mi tibeam ..a1 de frica
(a alerga) intenn
(sAo.);
(a alerga) In fuga mare,

gifiind, pierzlndu-si respiratiunea: flu!, clod vazu In

bat/4nrl un astral de boa, alerga la tata-sau Intr'un

a se =plea de

din toata inima, cu toata flints.; a-el da .11, a-si

esp.);

a-si pierde rasuflarea; am alergat de

(ALECS.) 0 Vigil: 11 se da (oqtenilor) cite initiate! taro, clt s& -51 tie ....11 (LET.); vat de is)
lui sum traeste I (PAMF.) ; pridau... pe cline Oman In laturl
de Woos, de-1 Mau 1111818i cu ...ale (NEC.) ; 8 188 /.il, a lua

m'am umplut de .0

vials, a omorl; sr SFINT 2 0 Principiul ne-

material al vietii, In opozille cu trupul": nu va

temereti de cola ce nob; trupul,
nu pot uoide (COR.); ~al

clod va Oita om niscare iemne in pddure .. p1 va Welt asupra

vre-unui dobitoc si-1 va omort, aceia s& dea 77. drept
(PRV.44B.) Qu LOCIlitOr ; numitrul... locultorilor insulei
se sate, cu mio on mare, la 90.000 de
(I. -OH.) @ Gel

ce insufleteste o Intreprindere, motor principal:

.0u1 miaciirii, revolutiunii (3) Termen de dragoste, de desnuerdare: .66111 men! @ arc --DE-

el era

sTRiGoru = STRIGA 0 ;
SUFLETUL-MORTULUI, 8VFLETUL-MQRTILOR = SOHO= [lat. s u ffiI-

t u s < sufflare, format ca i halltus<

halarel.
SUFLETESC adj. 0 Ce tine de suite t:
care apartine sufletului, iar nu corpului: facuittitl

sufletesti ,A = SPIRITUAL : pastoral tit care slit'este altarului, din slulba sa, de pe altar, ea trAeasoli

Ili

Cal

(GIN.)

Adoptiv: coplit de gullet... mosteneso ye parintli for

sufletestl

(LEG. CAR.).

SUFLETESTE adv. Cu sufletul, din tot

sufletul.

SUFLETEL (p1. -ale) sn. dim. SUFLET: ce sa

de copil de clnci ant P (BR.-VN.); n'am Inttlnit ea,
cafe de-Miriam zile de clod vin, alai un 0 de om p'aio1
adormi no

ow.); ..al men 1 0 pl. Ban. d. = DEDETEI 0

pl. Trans. .6 = MARGARITARELE.
SUFLETI (-etesc) vb. intr. 0/ten. (ClAUS.) mac.) A

trai [sufl e t].

0 SUFLOIU (p/.-oate) sn. 0 = FOALE : ca

clnd suit& la carbuni (Goo 0 Trans. Betisor de soc

gaurit, prin care se still& in focul din vatra, ca sa-1

ante: on (*item' .rut... se sufla in jamb care, vara, on se
sting Mc! pe un moment
*SUFOCA. (-00)

(.Ac.)

[S U f 1 a].

4. vb. tr. A Innabusi, a Inneca

(prin lipsd de aer): Il auloca semi strlcat al acestel sooletati

(VLAH.).

2. vb. intr. 5i refl. A -5i pierde rasuflarea, a se

.0111

mortulu1 trace prin 24 de yam' ale vazduhului, yina co ajunge

In 1mparatia oerulni (GOR.) ; a 11 trop qi 1.11 on ()Ways, a fi

Innabusi, a se Inneca (din lipsa de aer) [fr. s u f-

Caine: se anent' on Pan, an son yadurean, at se faell trap

41 0 on Mosul asp.) ; on truant qi au ccul, eu trap If

[fr.].

strins unit prieteneste cu cineva, a fi unghie si

oque r].

*SUFOCANT adj. Innabusitor, Inneacios

SUFOCATIVNE, supootam, SUFOCARE sr Fap-

1228

www.dacoromanica.ro

tul de a (se) s u f o c a; Inniibusire, Innecaciune,

nacluf [fr.].
SUFRAGERIE = SOFRAGERIE.

SUF-

plantd din fam. labiatelor,

SUG

(Lamium album) (j 4690) 11 C) 4 suGaL-G4LBEN,

*SUFRAGIU (p1.-ati) sn. 0 Declaratiune, cu

privire la parerea sau la vointa sa, facutd de cineva, Inteo alegere sau Intro adunare (D uni-

versal, dreptul de a vota acordat tuturor cetat,enilor

majori ai unei tan 11 O Aprobare: actorul a obtinut
I publiculni [fr.].
O SUFULCA ms- SUFLECA.

SUGACIU adj. 0 Care suge Inca (verb. de

prunci sau de miei): La tin -sau miel s'aducit, Miet sugaci

pi Pleated Si berbeci clUI market (PAMF.) 0
F Be-

th'

albe, numita $i urzica-albs" sau urzica-creata"

(JIP.).

SUGAR, -ARA (p1. -art) adj. at sm. f. p Se zice

despre un prune care suge Inca: biltrIni si liner!! el
eugarii prunci (DOS.) 0 R, Se zice despre un miel
sau mia care suge Inca (in spec. de la and. oaie declt

cu flori galbene-aurii, numitAsi

luteum)

(Galeobdolon

4691) [lat.

sIgillu m, influentat
In fonetism de suge
(comp. $i it. suggel1 o); forma sugiu e
derivata din suge 1,
considerat ca diminutiv].
*SUGERA. (-erez) vb.

tr. A briga cuiva In

cap, a face sa -i vie In
minte ceea ce-i insph
alt cineva: am sa ma uit,

aceea care i-a dat nastere): CB urlieti plecittorile sugarii

Pin' i-oiu augers gindul

51 sugArile e (.11P.) 0 eft

sa-mi facto Poezie (VLAH.")

Capriorul de mijloc, mai

Ellie, la o cast tardneasca (12.-COD.).

SUGATQR 1. adj. verb. svGE. 0 Care suge

Fig. 4690. Segel-alb.

[fr. s u g g r e r].
*SUGESTIONA (-onez) vb. tr. A
produce o sugestiune asupra unei

Inca (vorb. tie prunci sau de miei), sugaciu, sugar:

persoane, a-i inspira ceea ce trebue

soarbe cerneala.
2. sm. Prune care suge Inca: den rostul pruncilor

gestioneze (VLIC4.)

fie-care educe unmet cite o ()ale, un berbece, be altul unmet

one un miel
(RET.) HIrtie sugatoare, hirtie care

ei ilor a! Intarit 'audit (BIBL.); Venni on glaa minglios SA

lAuditm pe Christos, Cu glasul coconilor pi
at ~ROI' (SEZ-).

3. suakroARE sf. 0 Ilirtie saga -''

toare 0 Snopusor de papurd, legat la mijloc, care se pune pe pervazul ferestrei, spre a suge apa care se
scurge de pe geam (PAMF.)

sa fact sau sa vorbeasca: Dan o prig I

tintit'n ochi, ca el cum at fl vrut s'o su-

rrr.i
Faptul de a sugera; Indemn .11 0
"SUGESTIVNE, SUGVSTIE St. 0

Impulsiune irezistibild data mintii unor persoane, ai cdror nervi slut

slabiti, cu ajutorul unor anumite

practice: ma stmt Oa SUDO puterea unei

meant care-mi yorunceste sA ma Inchin

TT

[fr.].
*SUGESTTV adj. Caresugereaza,

dnmitale (VLAH.)

Mica

care desteaptd In minte alte idei

declt cele exprimate; adv.: e o

plant& carnoasa, putin mirositoare.

care, In loc de Irunze verzi, are numerosi solzi galbui; florile, albe-galbui, dispuse la virful tulpinii; cre$te
printre frunzele putrede In padurile
umbroase din regiunea muntoasa
(Monotropa hypopitys) (E] 4688).

Fig. 4691.

lume vie ye care poetul... ne-o descrie ass Sugel-galben.

de plastic $1 de
(VLAH.) [fr.].

SUGHIT (p1. -Runt) sn. Mi$care convulsivd a

diafragmei, Insotita de un sgomot nearticulat:

astfel hurducit el gloaba asta, ca m'a apucat de vre-o septa

STJGE (sus; pert. supsel,t sups; part. Fig. 4688.

supt) vb. tr. 0 A trage un lichid in gurd, Sugatoare.
stringind buzele $i aspir Ind cu putere :
mAduva dintr'un os;
o portocalli, 0 Amite; slime
oea din urmit InghititurA de rachin (DLVR.) ; in spec.
despre laptele din Me: Dumnezeu gtle ce-i lipseete,
cAci scums niol nu vrea Sa omit Mti (se.); a da sit swat,

a alapta, a apleca; O: mielul blind suge la dent

MUM (NEC.) (PANN) 0 Despre animalele care se
branesc cu singe sau cu sucurile plantelor: $erYli
sag sIngele animalelor pe care le ataca; : Bug's ea o Hoftears slngele locuitorilor; albinele cog mierea $1 ceara din
Dori A absorbi: buretele suge ape; plantele sug tunezeala din pAmint
0 F A pea (vorb. in spec. de

betivi): Setila, Cud !underlie afarit la cite o buts ti-o

sugea dintr'o sIngurA sorbiturit (can.); nu etiu, atm, dart -1

or! ul pin' SOU (ALECS.) [s ughlt. a].

SUGHIT.O. NO vb. intr. A avea sughi t: dud

sughiti, to pomeneste eineva (GOR.) ; dud sughiti tare, to vonbaste eineva de rail, far chid sughiti user, to vorbeste de bins

[lat. vulg. subgluttiare=clas. s i ngultare].

(Gos.)

SVGIU sr SUGUL.
SUGIVC, (p1.-uouri) sn. X p Un fel de clrnat

0 Nuci insirate pe o sfoard $i muiate In magiun

sau In must fiert cu Mind [to. sugu k].
SUGIUC2 sbst. 0 /ten. (LAUD.)

0 SUGNA or SIJCNA.

= SUOZL O.

0 SUGNITA (p1.-te) sf. Trans. a) dim. SlIGNA:

frumoasA, La mine De mesa (IK.-BRS.).

SUGRUMA. O ZUGRuata (-um) vb. tr. 0 A o-

MOP' strIngind de git: ucide unul pre altul... au au mi-

priests laptele, dar stiu cA suge vIrtos la yin de Cotner

nile -1 sugruma, sau-I nadusaste ImyresurIndu-I cu cave plait

(ALECS.); Br SAGE -BDTE, STIGE-CEP

craps (PRV.-MR.1; zugrumIndu-1 noaptea, 1-au arunoat in mare

0 (F A stoarce
putin cite putin ban' de la cineva, piny -1 sleieste
de t ot : Domnil Fanaruluisugeau po-

(CANT.); ti strinse ant de tare, theft ti zugruma pe amIndol

cisP.) TOMA InnAbusi, a Impiedeca de a respira:

vreme flat. suger e].

mazarichea,
tese pitturile ei de Dori asupra fntregii vegetatii pe care o zugrumit on incilciturile ramurilor (EMIN.) 41.

F Betiv de frunte.
SUGEL (pl.-gel) sm., SPGM' Sm. Si (p1. -giuri) sn. OI

pe 'nfundate, Innecindu-51 bohotul, sugrum1ndu-$1 of tatul

(DLVR.) [s u (b) - + gruma z, format ca $i s ug u a a].

gbiei unui deget, care produce

Strins de git If C.) inndbusit: suspinele el nem-

Porul, ca sit se Imbegilteascit In scurtA

A face sa nu se audd: Maria incepu at plinea

SVGE-EVTE, SUGE-CEP sm.

Inflamatiune In jurul undureri foarte marl, panaris:

F

SUGRUMAT. ZUGRIIMAT adj. p. SUGRUMA.

mate ei repezi izbeau Mine, ca niete slice, In int= lot Moroi

(DLVR.) 9 O Strins; Inchis: privi lung la millocul ei subtire, mlitclies si sugrumat In betelia rochlei sdrentarease
(DLVR.) ; spa plumbline a sieetutur, zugrumatii mire douA

de-al lAcut sagel la on deget, 14.-1

Intr'un pepene mural si-ti trace (SEZ.);

stud iei cave en mina din vIrful mttnrii, ai sA fact sugel (non.); ag nn

mailer! (VLAH.,.

SUGRUMATOR, ZUGRUMATQR 1. adj. verb.

suGRumil. Care sugrumil; innabu$itor: is Inters

put fus ye foe, citoi feet sugiurf la

degete (GDR.) (,) 4 SI:WL, mica

planta ierboasd, cu miros neplacut, cu flori purpurii, trandafirii sau albe; numita $i ti-

hint de 0 durere sugrumAteare (s.-AL0.1.

Fig. 4689. Sugel.

ganed" sau urzicd.-moartd" (Lamium purpu4689) 0 F SIIGVL-ALB, Manta cu flori

(

reum)

IO

sin., suaRumkroARE sf. Acela, aceea care su-

gruma: aceastit female e o napaste, un biciu asupra ome-

niril, an fel de sugrumiltoare care merits meta mimes

(ON.).

1229

www.dacoromanica.ro

(-us) vb. tr. Trans. Mold. A sugruSU G- ma:

t suGu*4
duse-se robni acela, atla unul de megiagl
g1-1
SUI

sagas& el, grdia: ,,da-mi city -mi esti datorini" (nom)

0 A lncolti, a pune sula In coaste: sa vel de ban'

SULA1 (p/.-le) sj.

1"i Unealta alcatuita din-

tr'un ac de otel, drept sau

$ Ift;

Incovoiat, Infipt Intr'un mi-

0 SUHARIU sbst. X Pesmet negru $i tare pen-

pielea, spre a putea petrece

1mprumut... ,nu muse pre el (PAL.) [S u (b) -

gu

COmp. sunauttia].
0 SUHAC sir sumac.

tru soldati [rus. p/. suhari< suhar I].

SUHAT (p1.-atori) sn. sT4 Pasune (mai ales pe

MO ape, pe locuri mocirloase): nalbeau deaturile de

slut vre-o dine, ease zile,

(can.); a more plod ce a
alum Intenn virt de deal de pe molds boiereaseA, nude era ...
de of (VAS.) [COMP. srb. suva t].
vita, olnd le scotea la

(VLAH.) ;

de end a lost sa duel viten is

SUHATIE sf. 4-4 Pasunat (pe un suha t):

Badea 51-a adus aminte Cum oa are-o herghelie La !Afloat,

la

(MAR.).

SU! (WU) I. vb. tr. 0 A duce, a aseza Intr'un

loc mai ridicat, a urea: (MOIMEtagt11) sue pe copii In carata 51 Malta on Magill (Imo.); prietenul lui snia oils In
munte ass.); clod sli-1 suie la deal, suie-1 dead potil... carat

se da Inapol (cam) () A se urea: nn non rave, educe

vestea ca o armata numeroasa _sr ti Inceput a sal DealnlDOLMEN:1i (ALECS.).

2. vb. intr. $i refl. A merge de jos in sus, a se

!narepta spre un loc mai ridicat; a se aseza pe ceva

Inaltat; a se urea: nn putea merge antel declt sun:Ida-se

pe brine! 51 Matlack-se on toiagul use.); ca proorocni the
on carat& de too In cer se stile moo ; Doamne, en ma voin
lace o movilita 51 vino de to suie ye mine 51 !neaten& (NEC.);
eine vs sub In muntele Domnulni sau eine va eta pre local
eel stint a lui P mos.); dace esti ass de friooasd, apoi sal In

carat& Si te-astern pe somn I

poGoRt

(coo.)

[lat. subire].

TT (s)coBoRI,

"SUICTID (p/.-iduri) sn. Sinucidere: tar& table, viola

la tart duce la (D.-ZAMF.) [fr.].

'SUI GHNERIS loc. lat. Special, particular;

unir In felul sau: un num nr.
t SUINGTU = SUMLGTU.

SUIRE s/. Faptul de a (se) s u t, urcare.

HUI (p1.-isurt) sn. Loc ce merge suind, ur-

cus; povlrnis; suire: bine-a zis nine -a zis, ad nu -1

51 Mimeos de a stare
faril aorta tonmtio; orb norocul la
ye Ion, grabnie ei de slrg Dornitor la Pogoris (.1.-cost) 11
COBORIS, POGORIS [S 11 1].

SUIT sbst. Faptul de a (se) s u i, suire: la .11

dealnlui, pre lInga Tatitra$1... era de a se rompers tabara la

scat toe de at nostri

(M.-COST.); en chipul acesta scapa $1 de

drnmul de toate allele min picture $1 de ..,n1 In copse asr.i.

SUITA. (p1.-te) sf. Persoanele care Insotesc pe

cineva spre a-i face cinste, alaiu: adese-ori Domnul,

acompaniat de film ea el de o
dealul Catalina' (NEGR.) [fr.].

t SUITARTU

.oa

numeroasa... se amen pe

ear SOITARILT.

SUITOR adj. verb. sin. 0 Care se suie

Planta minium, planta. acAtAtoare: Wawa eels

multe elan acoperite... on plante sultoare

mai

(1. -OH.).

t suruLGTu R77t. Fintlnar [tc. suyolg

*#SUJT (p1.-te) sn. = SUBIBCT [fr.].

Fie-care din cele cloud
SUL (pt.-)nri) sn. O
cilindre ( ..Ea de dinainte Si .trl de dinapoi) pe care se

Invalatucesc urzeala $i ptnza tesuta la

4104) (D Tot ce se Inde hIrtie
fksoara. In forme de sul: nu
razboiu (ow(1

4693); hirtle Nelda

Non nn

unnl dintr'In$11
de rogolini el, dIndu-i too la partea de

sus 11 pose In cap (F(L.) 8

scotea
caul de tlnichea In-

Cutie de form&

villa In piele mete

de maroobin

In form& de sul,
ce se pune la ce-

atiiul patului

1 4692)

Fig. 4693.

Moo.

Sul de
turtle.

Fig. 4692. Sul.

Pr. anal. Tot ce prezintit o form& cilindrica:

CERBICE 8

ner de lemn; serve$te In spec.

cizmarului pentru a Impunge

acul sau ata prin ea

4694):
$1-1 va gauri stipinul ha ureohea
on Bala 51-1 va stall lui to reel

mew; 0: sula de fair zidul pitrande

(M.COST.),

cu bani izbu-

testi sa faci on -ce; Pr CAMLA 0, coasTA O

IT

0 Uneal-

t de aceeqi forma, de care

Fig. 46gq. Sule.

se serveste zetarul la scoaterea corecturilor [lat. s u b u 1 a].

SULA2 (p1.-be) sf. ko);" CD Varietate de crap, de

form& lungueata, numit $i sulac", suloiu", sudinar", ulucar", etc. (C yprinus carpio hungaricus) 0 :=PlETRAR C) [comp. rut. s u 1 a $ala.u",
srb. s u 1 a 6 mihalt"].
SULACI sbst. CD h Indoitura pielii In care e
a$ezat organul genital al calului, taurului, berbecului, etc.; pr. est. organul genital al acestora
O s4 = SVLA2 0 [comp. ar. sulach 1, probabil de origine tc.].
SULAC' = Sinattc.
O sur...4cru sbst. = suLtial 0.
SULAM sm. ntp. = FUSAR [S 11 1 a].

SULASTRU sm. ).4z. = wawa [comp. SVLA2

$i srb. s u 1 a 6 rnihaltl.
SULATIC adj. Lunguiet, In forma de sula:

deo& Inca tritoiul nu va ti uscat bine, apoi se lac atom!

loarte
81 trase la viry (ION.).
SULCINA sr SULF1NA.
0 SVLEA npr. m. Intrebuintat In anumite locutiuni: flue nisi
nu e nimeni ; o sit to alarm, clad te-o
Ins

..

SULEAGAN (p1.-ezeni) sm. Mold. 0 Vita sau

om subtire la ttup Se zice *i de lemnul sau
O

copacul neted, care n'are craci [comp. SIILBGET].

SULEDNIC adj. ;i

sm. sc:ao (Crap)

= KILA 2.

t SULEGET, # SIILBGED adj. Subtiratec: grams-

zit 11 slot sulegezi 61 singes' (eAgm ; (stIlpii) la radtleina

mai groat, Mat In sus, de ce mergea, mai suptiri si mai enlegeti era (CANT.); Inelul... Pe degetnl snleget Al zinei pus...
(COSS.) [comp. SULE6GAN].
t SULEMENDRITA. ler SULIMF.NDRITA.

SULEMENI Pr SUMMER.

SULETE sm. "P" 0 = CERBICE 0;

este lamnut deasupra In care slut satiate dotal locuri pentru gramma
boiler ((ON) = CABIMB 0 [S u 1].

SULATIC adj. Subtdratic, subtire la trop [sul;

comp. striwric].
*SULF sbst. a =-- puctoasA [lat. sulphur).
"SULFAT sm. 2- Ori-ce sare format& din cornbinarea acidului sulfuric cu o baza; principalii sulfati metalici shit: -.la de calein sau ghipsul, ,n1 de
tier sau vitriolul verde, ,o1 de alma sau piatra vinAtA, 111 de zinc sau vitriolul alb [fr.].
*SULFATA (-atez) vb. tr. CD ta A inmuia o substanta lute() baie de sulfat, pentru a o conserva

f A stropi cu un sulfat semanaturile sau vita

[fr.].
*SULFHIDRAT SM. 2. Ori-ce combinatiune a
acidului sulfuric cu o baz& [fr.]..
*SULFRIDRIC adj. Lt. Aoidul sau hidrogennl
Ballarat, gaz foarte otravicios, fare coloare $i cu
miros foarte neplacut ca de ou& stricate [fr.].
SULFINA., 0 somata (p1. -no) sf.
0 Plant&
ierboasa din familia leguminoaselor, cu flori galbene, placut mirositoare, a$ezate In ciorchini lunguiete; florile ei se pun printre rule pentru a le
parfuma; numitli $i molotru (-galben)" sau
trifoiu-mare" (Melitolus of ficinalis) (1,1 4695):

(ORL.)

() Perna lunga,
(

de raze pe canal blond al copilului (vuoi,) [lat. vulg.

sub(u)lum=clas.insubulum].

tug moi de tom se rldioau Meet de ye

ease

si se rig-

Dean (vutri.); Iegeau ..art de too grin terestre Ca Mete limb!

de sorpl (ON.); soarele de toamna aranca prin tereastrd nn

an veal de.albiturl se Mica lInga lampa stralucitoare, mlrosind a =Ulna (0.-ZAMF.); e o dimineald tramoasi de Innis,
alba de mirezme de !tort de tei, de sultina ei de levantioft
(BR,VN.); Ca sa nit ce-am Invidat, Tn mi-al asternut In pat,
Trosoot pi saltine (cow; Iata trageda stitch* stelisoare,

1230

www.dacoromanica.ro

blInde nalbe, IIrmarind pe busuiooul lubitor de ainuri albe

(ALECS.); In aerul caldicel e un miros dulce de Mega 51 de
sulcinft (NEAR.) = MOLQTRU 0 C) Varietate de

sulfink cu flori albe, mirositoare, numita, si sul-

fina-alba" sau molotru-alb" (Me-

lilotus albus) SULFINA-ALBASTRA,

plant& din fam. leguminoaselor, cu

flori albastre asezate In ciorchini Indesate ; e o excelenta plant& meliTara, ceea ce face s& fie mult cautata de albine; numita si molotru-albastru" ( Trigonella coerulea) [lat.

talele 11

me-

SULIM*DR/T.A. PP" SIILIMENDRITA.

SULINAR, sm. )1$ =

untie merges spa In cetate (Mx.) [ngr. caatvr'ipt; comp. si

srb. sulundar burlan de soba", bg. s u 1 in a r u turtur"].

SULINAR(IU)3 sm. * Copac malt, drept

Fig. 4695.
Sulfina.

[fr.].
*SULF;TRA (pl.-re) SI. Q Ori-ce combinatiune
rezultata din combinarea sulfului cu un corp simplu sau cu un radical: - de carbon, de plumb, de zino,
Hidrogen .. 1 Ell7LFHIDRIC.

PUMP.

SULINAR(IU)2, soLiNtatru (p1.-are) sn. Burlan,

canal, teava pe uffde se scurge apa: sulinarlul pre

0 / A trata vita cu compusii sulfului

etc. [fr.].
*SULFURAT adj. 0 p. sumuu4:

SUM

SULEVIENIT, SIILEMENTT, SIILIMINIT adj. p.

*SULFIT sm. 2, Ori-ce sate format& prin combinarea acidului sul.gt.

SUL-

SIILIMENL Dres cu suliman: cealalte mniere era grime

81 molesitti, sulemenite si spoite oar.) 1 OO (F) Freflicut,
mincinos : Mare pace... numal pace sullmlnitit (NEC.).

sulfur].

*STJLFURA (-urea) vb. tr. C)

combina sulful cu un alt corp :

descintec) (GR.N.).
SULIMENEA.LA (p1.-e11) sf. O Faptul de a
(se) s u l i m e n i O Suliman: negustor de Mean,
el alte otravuri (cm).
truri, ghileala,
SULLMENI, SULEMENI, SULIMINI (-nese) vb. tr.
si refl. A (se) drege cu s u l i m a n, a(-si) spoi o-

brazul cu rumeneli.

s ulfina (galbena) ca pucioasa",

care stil si la baza it. s o If in o<
"s ulf u s, forma vulgar& pentru
furos cu o baza [fr.].

tufulita, Cum intro., cam ISIS, Pull-al mInca... (dintr'un

vita

N IID

si subtire O K1 Bold, teap& pe acoperi*ul casei

t&rane*ti (or 2] 935, C) [probabil de aceeasi origine cu cuvintul precedent].
SVLITA (p/.-te, -50 sf. 0 Ar- Arm&
ofensiva alcatuit& dintr'un Fier ascutit
Intepenit la capatul unei pr&jini lungi
de learn, lance ( 4097): an be da nloi
sable, nici
ce numal Obits si oinstita
orace (VARL.);

e:

suliti de our tremura ye yin-

*SULFURIC adj. .Qt Acid -,, lichid uleios, Mr& za late, luoie, a rtului (n_cii.) 0 0 Soarele
coloare In stare curate, far& miros *i cu un gust e de o .0, de doutt, de trei, etc. sulite (pe ter),
foarte acru; e un acid energic, foarte toxic si arata, dupe socoteala poporului, pozitia
soarelui pe cer, masurata de la locul unfoarte coroziv, format din sulf, oxigen si hidrogen;
disolvat In apa, produce mult& caldura; e foarte de rasare: soarele nu s'a rid teat nici de douS
intrebuintat in industrie la fabricarea sulfatilor, a sulite (CAR.); soarele e de trei saint, spune mos
acizilor tartric *i carbonic, a pilelor electrice, etc. Gheorghe (NEAR.); El se 'nalta de trei suliti pe
[fr.].

*SULFUROS adj. 2. C) Care tontine sulf: ape

sulfuroase, ape care con In in solutiune 0 combina-

thine sau combinatii de sulf Acid gaz incolor, cu miros innabusitor, Intrebuintat ca decolorant [fr.].
SULGER... Oar SLUGDR...
SULGIU sbst. Veche dare pe vaci, un fel de
vacarit.
SULH4C, &MAC, SIIVAC (p1.-ace, -nowt) Sit. 0

Up fel de sul.lung., cu sau far&

miner, ce poarta ciobanii si taranii la cingatoare,
avind diverse Intrebuintari (Ingurzirea opincilor,
destuparea lulelei, etc.): astupindu-i-se pipa si voind
Bucov. Trans. Mo/d.

a o destupa cu sulhacul... n'a putut-o de fel destupa (MAIL) ;

a scos repede luleaua oea stinsa din garb si se faces c8 o curet& on suhacul (GRIG.) Trans.

Lemnu* rotund cu

care se Impinge afar& m5duva din teava de soc

e.nc.) [comp. rut. s u h a k par, prajinal.
0 SULHAR(rU) sm. Mold. Trans. (P$C.) Lemn sau
trunchiu lung, subtire si drept: mos Nichifor... tale
na

sulhariu de fag si face nn spat minunat (cm) [comp.

sur,HAe].

SULIMAN (pl.-main)

mean(' mIndrit scare Si on raze vii Anita tune

despre
pasari sau insecte sburlitoare ce se limiflori de primavare (ALECS.); pr. ext.

t& In vazduh: (lecustele) ca de trei sau patru

suliti nu erau mai sus (8.-cosr.) 0 0/ten.

(LAUG.) = SAGEATA e [vsl. sulic a].

*SULITAS sm. u =LANMR IS u l i t S I.

SULITICA. St. y Plant& din fam. le-

guminoaselor, cu flori albe, al carei fruct

e o legum& mica, aproape globuloasa

sau elipsoidk de obiceiu cu o singura

samint&.; numita si falcata.", surditoare' sau trifoiul-caprelor" (Dorycnium herbaceum) [sulita].

SULOIUsm. O n.31. st7LA' @Trans.

Lemn de brad subtire *i cioplit In dou&

dungi eau,.

SULTAN sm. p) Titlul Ymparatilor

Turciei si al principilor tattire*ti: dupe. oe

an pornit den Bugeag hanul pre 'Mari, an lent

pre dot

eed,

frati al sal, se vie on dIn8ii (m..cosr.)

[tc. sultan].

SULTANA (p1. -ne) sf. Titlul princi- Fig. 4697.

peselor otomane, sotia sau fiica unui Sulita.

sultan [tc. su I t an al.
SULTANELE sf. pl. 4 = CONDTJRUL-DOAMNEL
SULTANESC adj. A s u l t a n u l u i, de sul-

sn.

0 Unsoare, rumenealk albeli,

spoieli, dresuri albe si rosii,

ce pun femeile pe obraz spre

tan: puternicia sulteneasca... le-an schimoslt si le-an mic-

a parea mai frumoase sau pentru a ascunde sbIrciturile, pe-

curet (CANT.).

la... plamildea, pe prlspS, la um-

SULTANTCA sf. Numele unci hore, ce se jou&

de %rani mai ales In Muntenia *i Dobrogea.
SULTANIN adj. Imp&ratesc; de cea mai bun&
[tc. salt an I].
calitate: mama
$ SULTAN-MEZAT sbst. ,qo VInzare prin Delta-

bra, gogosi de ristic ()antra .0 (CAR.)

5 C) * Plant& Worts& din fam.

la

tele si alte urme lasate de pecetea vremii: era Mara si fru-

moase si plina de .0, oa o fate de

rachierite (NEC.); moans Marghioa-

tie, mezat: mosiile, vine si oasele dumitale s'au vindut

labiatelor, cu tulpina patrun- .

ghiulark cu flori albastre, rat
trandafirii sau albe; numith. Fig. 4696 Suliman.
4696) [tc.
si vinetic&" (Ajuga genevensis)

stilamen].

SULIMNDRITA, # summusDRITA, j SIILE-

BIDNDRITA (p1.-0) sf. xs = SALAMANDRA: sulimendrita oarea In jeratecul focului se pS$tea (CANT.); 'corvine,

!tenth, sulimesdritile, sable, aoestea toate s'au Mout pentru

lablnda paoatosilor tan,, Sulemendrita pistrita Intra 'n

(FULA.

SUMA (pl.-me) sf. Rezultatul ce se obtine

adunIndu-se Impreuna mai multe cantitati: soma
but 6 plus 7 plus 9 este 21 C) Cantitate de bani: ale
cum multi{

si mare bogatie 84 se fie aflat acolo in oamerile

Palatelor hut (LET.) 0 Mare numar, multime, sumedenie: de Wave .0 de ant !noose (LET.); o .0 de a-

men! [neologism din lat. s u mm a; cu Incepere din

sec. al xvii-lea, cuvintul spare In texte, ca Imcomp. *i spna].

prumut din poi. s u m a;
SUMAI4S, sumArss (p1.-ee) sn. (13, dim. su-

1231

www.dacoromanica.ro

SUM- MAN: s'an imbracat in niste sumftiase si cn turd ye cap Oi

on ciobotele In piotoare me.); climasile albe..., snmaieSUD
F fele en clueuri... teats shit tesute oi lucrate In oasit (VLAH.).
SUM.4.1N.

sr

stycniAN.

*SUMAR 1. adj.
Expus pe scurt, in putine
cuvinte: red;ctiune, espunere A Fara multa
vorba.; fare a recurge la formele obicinuite: Judeesti
2. (p1.-are sn. Cuprinsul pe scurt al unei carti,
reviste, etc. [fr. s o In In a i r e].
SUMARISI (-1seso) vb. tr. A aduna mai multe
i

cantitati, a face s u m a: se prefkut ca eerie oi sumari'este (FIL.).

"SUMBRU adj. = SQMBRU: Cind nor!! eel negri

par sumbre palate, De tuna reginA pe rind vizitate (EMIN.).

SUNIEDVNIE sf. 1N/lultime mare, gramadli:

n'aveau destule graidurl, staule pi cosare undo M -ai adapode vita use.); odatS, Imparatul pleacil Is
steaseft attta
vinat dupe flare, en o de curteni (CAR.); am cheltuit cc de
ban! pe ealuri, pe dentate, pe diamante (ALECS.) [S 1.1 I.
comp. FUMEDIgNIE, RUBEDWIE].

SUMEDRU sr SINT c.

11 0 A vests ceva tragind

aS vedeti de e sparta (L.-P.A.)

clopotul : a sunat intrarea in class A anunta ceva

sufllnd Intr'un instrument de muzica (goarna, bucium, trimbita, etc.): a, alarma, retragerea, sortie, stingerea, etc.

111 0

a cuiva ceva la ureche (sau la nrechi),

a-i aduce pe ascuns la cunostinIa, a-i sopti ceva

In taina; a-i yin' in cap: sunasa ettiva la urechile tut

Vasilie -VodS acestea (.4.-eosi.); De azi Inainte, nu-mi suns 'n

nrechi Ca sa-mi olstig plinea din cirpitnri vechi (PANN)

A raspIndi un svon: Iacov Vasilie... an inceput a sunare cum este nepot ins Despot (N.- COST.).

vb. refl. A se svoni, a se auzi vorbindu-se de

ceva: Mica s'an aproplet de ores Stefan Sardariul, sA-1 fi

timpinat o slugs a tut de 1-an stuns de toate ce se sunase in
tIrg $1 is curte(M-cosr.); s'au lost sunat atunce de peirea imparatulni Inteacel rftzboin (N.-cost) ; se suns prin sat eft Sultanica merge ran on sSnStatea (DLVR.); s'a sunat de rlizboiu

cciAus.) [lat. snnar e].

SUN4T sbst. Faptul de a s uSUNA.TOARE, sf. b 0 =

n a.

SUMS adj. p. sunizTE. 0 Rasfrint, Indoit,

PowaiiTA: copilului rale 1 se dit sit bea

(PAMF.) ; untul de
oeaiu de
nn e

mesi ulna deasupra genunchilor... privesc on sale la ogoarele

ea patlagina (DLVR.) Planta ier-

suflecat: on mlnecile e; Want', desculti, ou itarii anInnecate (VLAH.)

Intors, rasucit: Am plecat far' de

mustatit S1 -son vin Cu ea sumeasft (R.-COD.) ; o miscare vie pi

gratioasi a grnmazulul a inaltat capn-i, on peril snme$! la

eel In corimb (Coos.).

SUIVITE (-et; pf. -esei; part.-es) vb. tr. A su-

fleca, a rasfringe, a indoi: lei sumese mlneca sttngit

ulna In cot (Dom); ei-au sumes nitdragii $1 s'au dus ca s'o

acoatft din noro!u (ISP.); capetele batelei se sumet la marOnes rogobnel, ca sit nu se distrame (ION.) [lat. S u In -

mitt r e].

SUMET... gw- sErat..

O SUMINA sf. si adv. = susTwEiRA [s u (b) +

m In a].

SUMNA = SVCNA.

SUMPTUAR adj. Care reguleaza si restringe

cheltuelile In ce priveste inabracamintea, ospetele,

etc.: nu mai 'nista leg! 13 [lat.].
SUMPTUOS adj. 0 Care cere cheltueli marl
Maret: nn interior a [fr. s o m p tueu x].

SUMULITA (p1. -to), sumusoARA (p1.-re) sf. dim.

SOMA: poti sit-1 fad sa triteascit bine si act, lasindu-le o sumulitit bunicicft de ban! (ISP.); ayes scum o sumusoarit
linnA de bani p1 putea s& -p1 Compere pi haine pi arme (se.).

SUMUTA (-mut) vb. tr. si intr. (:) = ASMUU:

vinovat e eel ce a stirnit de geaba hnitul, ce a sumutat, eel

ce a tntdrtat (volt); poporul... to mitreste, mline, de 1-o FMmute altul pe tine.., to lumina de Doamne-aiutil (JIP.)

0 A scoate apropiind buzele, niste sunete care

imita Intru cltva saruturile sgomotoase: Fuga 01

clobanil, snort., sumutit, Chine, $1. (Anil dupe lup amntd
(SPER.); sumutft la cal p1 sania fulgerit la vale (5.-ALD.)

A scoate aceleasi sunete, cu buzele apropiate

de fata cuiva, Yard sa-1 atinga, ca mi.jloc de alun-

gare a deochiului: se desointe. (de deochiu) de trei ors,

sumutind dupA fie-care data (PAMF.) ; baba... ia purcelnl... 11

strings de nas $1-1 sumuta, Ca sit nu se deoachie, don't!

(CRG.) ; (calul) eu 1-am freest la chi, I-am tras de nrechi,
1-am sumutat pi 1-am pus Mut in cap (Ise.) [lat. * Sub -

motiare < submotum].

#

SUN (M.-null) sn. Sunet [lat. s o n u s].

SUNA. (sun) 1. vb. intr. I A da un sunet: Ca un

glas domol de olopot, Sunit oodrii mars de brad (coos.);

apart, a gol ; 0 : butia goal& sun& mai tare 0 A scoate

sunete dintr'un instrument, a cinta: din trim-

bitft, din goal.* din bucium ; Stefan se Intoarce Odin cornu-i

suna. Oastea lui sdrobitA de prin vdi aduna (mot-)

3 A anunt.a ceasul, a bate: un orlogiu suna noaptea

F : a sunat ceasul ritzbunaril; ma due,

dragul mamei... desearS, mfine, clad mi-o suns ceasul
(1).-ZAMF.) 1 4 A spune, a glasui: sA vedem cum suns serisoarea; spa suns legea, hotArirea A se svoni: a dons
si dupS yurcesul lui, an Inceput a sunare sieve de Unguri pi
de Munteni (M.-COST.); a trecnt de la sates o lunit, an treout

lumatate (B0L.);

trei, eine', aproape none, suns a pace, $1 aid un semn (CAR.).

2. vb. tr. ()A scoate un sunet dintr'un corp sonor:

clopotul., clopotelnl; (ape) dA de-a dura pietricelele din

mates 11 le suna ca pe niste zurgaliti (DLVR.) ; sunati oala, ea

asa de bun pentru bube, tAieturi pi zgaibe

boasa, cu miros neplacut; tulpina, acoperita cu peri moi, este

ramificata si frunzoasa; face flori
ga]bene, dispuse in capitule multiflore (Crepis foetidal

4698)5

=suLITNA I 0 =mAsELAR2 [lat.

vulg. (h e r b a) s a n a t:o r i a

care vindeca" >sanat oar e,

Fig. 4698.

Sunatoare.
schimbat In s u n a t o a r e, prin
etimologie populara.sub influen la lui sun at o r].
SUNATOARE2 R suNATort 2.
SUNATOR 1. adj. verb. suNA. 0 Care suna:

pe fie-care pasSre era cite un clopotel de argint

(mERm)

Banff ~I moneda de our si de argint: slur ca, dupe

cheltuelile nebunesti ce al Mout, nu-0 mai rSmin multi ban'
~1 (CAR.).

2. SUNATOARE sf.

CLOCOTICIU 0 [Comp. nu-

mele germ. dial. Klapp e r].

SUNET (pl.-ete) sn.
care o percepe auzul:
.111.) 1.11

.111. olopotului,

C)

Miscarea vibratorie pe

puteenic, slab; intensitatea

bucitunului, trImbitel. goarnel;

ul

(oils) an tupilit toatft slue la

fluerului (se.); In
de fanfare trece oastea lui intreagA (EMIN.) ; aunt in inhinerim! creiernlui ceva care sa-1 rSpeaseS din =Moen' ...mini

de bani (DLVR.) 0 Rasunet, sgomot: oopacii... abia

intinati... Wean on - mare presto druinuri (N..cosr.); ^g111
de toyoare, chid clocanesc In pSdure... de departs se aude
se stlnse en pomenirea Bathorestilor usALe.)
0 Co Ceea ce loveste auzul cind vocea omeneasca
rosteste o vocal& sau o consonanta: ~eie unei limb!
(GOL.) ; T.) :

se Impart in vocale si consonants; in grain! bitnAtean pi in

eel moldoveneso, c(e) are un sunet apropiat de u[lat. s o-

nitus].

SUNT sr Fri.
SUOVETAURILIA
sf, p Sacrificiul unei

scroafe, unei of si a unui

tam, care se facea la Romani, in cImpul lui Mar-

ie, la anumite imprep(

4699) [lat ].

rani

SUP... Pr SUB...
SUP.A. (-pez) vb. intr.
A ininca tirziu noapte
FT. 46)9. Suovetaurilia.
a cina [Ir. soupe r].
.

SVPA (pl.-pe) sf. X Zeama preparata fierbind

In ape came de vita sau ti:24
de pasare, cu legume, etc.,
ciorba: a de gAinit; en tAietei; cu lingua cea mare de

-lit

argint, stoats Domnulni pe tal-

ger ,, cum pi dintr'alte bnate (LET.) [fr. ].

"SUPAPA (p/.-pe) sf. ()

Fig. 4703.
SUpapa de siguranta
(Seetiune).

Un fel de capac potrivit

deasupra unei deschizaturi In asa fel melt sa ce-

dezei presiune unui lichid sau unui gaz, lasindu-le

1232

www.dacoromanica.ro

sa treaca afar., chid sent impinse Intr'un anumit

sens; capacul, dimpotriva, astupa hermetic deschizatura, and presiunea se exercita. In seas con-

trar: supapa unei pompe de sigurantil, supapa

adaptata la peretele unui cazan cu aburi si care se

deschide de la sine, cind forta elastics a aburilor

trecc de o anumita intensitate (-E=] 4700) [fr. s o up a p el-

f SUPAR (pl. -ere) sn. Necaz, neajuns, suparare:

aceatta an murit de o boalA ce-1 zicea... vcul Duciti-VodA,

MIA altii carii au mai lost Minas, in mare nevole 81
pi
strinsoare de bani (a..cosr.); pentru aceasta, mare tale 1)1 aupArare au cAzut presto tots, fliOndu-11-se vt, de an plAtit
stunii lndoiti (must); Miind pre Vezirul c11-1 este neprieten,
yentru multe supers ce 10-811 Mont Mihai-VOda (NEC.) ;
Lesii Mani Mean mull on oamenilor $1 se landau cA vor
aprinde si curiae Stolnicului Stefan (LET.); nu vezi cA -mi
orapA fierea 'n mine de
side Muria P cap.) [supara].

SUPAR4 (-Ar) 1. vb. tr. 0 t A face neajunsuri,

a chinui, a necbji, a asupri, a Impila; a bintui:

eel ce mull supArA pe impugn Inl, ea eiobanul ce pe taut

mnlge, fn toe de lapte, singe ecoate (GOL.) 0 A aduce

neplaceri, a incornoda, a importuna; a stingheri:

puteti aprinde o tigark nu mA militia de loc fumul ; mA enpArA grozav sgomotul ttAsurilor 51 automobitelor; totdeauna
supfira pe altii, lea mai ales pe Prate -sAu care ayes de Mate

(CRG.) A vatarna cu vorba sau cu fapta; a face

pe cineva sa -$i piarza linistea sufleteasca, Intaritindu-1, a-1 face sa alba sentimente neprietenoase,
(qua., necaz pe cineva, a minia: m'a supArat grozav
cu purtarea lui; copiil nu trebue sa supere pe parinti.

2. vb. ref/. 0 A lua In nume de rau; a-si pierde

linistea sufleteasca, fiind intaritat de cineva, a se

minia: cum 1-a zArit preuteasa age de elstat et cu cojocul

nou, nout, tupt, s'a supArat Marta (so.); MU% pentru ce
eta Inc. indiferentA aceastA natie pe care tu, fArA cuvInt, to

superi, ea vAcarul ye sat (VLAR.) O A se aware, a se

necaji: Supara-m'ati imam, SupArarea ce mi-o da P Ba eu
nu m'otu snare, Ci nAcazul vein vita, CA destul m'am mi-

busteanul nastrusnic (DEW ; supaturile emu Aline de galbeni SUP_

(vAs.)

'SUPERB adj. O Trufas, semet, mIndru SUP

C) Mar* un palat

[fr.].

SUPERFETATIVNE sf. Lucru de prisos, nefolositor, din pricina ca e prea mult, in prea mare
cantitate [fr.].
*SUPERFICIAL adj. 0 Privitor la suprafata:
Intindere A Care e nuinai pe deasupra, nunlai

la suprafata: o arsnrS A 0 F Care nu adincel,te

lucrurile cu temeiu, care nu le patrunde In toate
amanuntele: un spirit
[fr.].
*SUPERFICIALITATE sf. Caracter superficial, insusirea a tot ce este superficial: tenets, vitille

$1 a din scoalit se renercuteazil In ondulatil largi peste vlata

de mai tirzin (vLAa.) [fr.].

*SUPERFIN adj. GU se poate de fin, de cea

mai bunt). calitate: hIrtie ova [fr.].

*SUPERFLUIT4TE sf. @ Prisosintk ceea ce

este mai mult decit trebue 0 Ori-ce lucru de
lux de care s'ar putea lipsi cineva [fr.].
*SUPERFLTJU 4. adj. 0 De prisos, mai mutt
cheltuiell e 0 Necleat trebue: ornamente
trebuincios, nefolusitor.
2. sbst. Prisos, ceea cc e mai mull, decit trebue-,
ceea ce e prea mult si deci nefolositor [fr.
.

*SUPERIOR 1. adj. 0 De sus, asezat mai sus,

membrele superioare, bratele

deasupra: eterni

Care e mai aproape de izvorul unui fluviu:

al DunArii 0 A caror organizatie e mai
cursul
desavirsita: animalele superloare Care are mai
Inuit& autoritate sau putere, care e mai ridicat in

outer ; scoala superloarit; Invati-

grad: functionar

mintul ov, care se pre(1b in universitati sau in scoale

similare Care se ridicti deasupra celorlalti

prin meritul, prin talentul sau: un spirit, un geniu

CI w- INFERIOR.

2. sm., SUPERICARA (pl.-re) sf. p Acela, aceea

0 # A i se acri de ceea, a i se url, a se plictisi:

care ()cup& un rang mai mare, o functiune mai

Inaltd, care Intrece pe Mtn] prin conditia, prin
autoritatea, prin talentul si meritele sale rth
Persoana care are sub conducerea ei o manastire,
staret(a) [fr.].

plat! (LET.) [lat. suparar e; comp. pentru inteles fr. o u t r e r ,.a ofensa, a supara la culme" <
o u t r e peste, dincolo"].

superior, a aceluia care este mai presus decit altii

prin autoritatea sa, prin talentul, prin meritele ce

naret Si niraic n'am citadel, Far' vista mi-am scurtat(k.-eas.)

Origorie-Vocla s'au rugat Vezirului sA-1 lase... sa -el vazA

case si copill, cA 1 se ei supArase cu oaste (NEC.); aceasta an
Omit clime zile, ptnil s'au supArat 41 tor, 51 an Inceput a

SUPARACIOS adj. 0 Care (se) supara

lesne: are o tire supirticioasit r Care aduce suparare:

InimA suparacloask Mor si nu to vita voioasA (K.-ens.).

SUPARALNIC, Often. (c(aus)suPARvimc adj. =

suPARAcips [s u p a r].

SUPARARE sf. p Faptul de a (se) supara

screzultatul acestei actiuni; neplacere, neajuns,

necaz, ciuda: Constantin -VodA Mavrocordat &Agee mai

marl supfirAr1 despre Turd (LET.); boala ce nn se vindeca en

doctorii este a, cA to duce grabnic la mormlnt (ZNN.)

ochiul sting de ti se bate. e a ow (GOR.); 0 : Intrebarea
n'are ott: Maul n'are ott noi am cerut, d- voastrA ce da$1 P
(CAR.): sA nu-ti (sfi nu vil

tie cu ~, n'o lua(ti) in nume

de rau: of I Doamne! boleti d- voastrS, sA nu vii fie vorba

poftiti de vedeti, cap de RomAn ii sista P (ALECS.)
C) Trans. (DENS.) Epilepsie.

Cu

SUPARAT adj. p. SIIPARA. C) Minios: and spui

(Doe.)
e semn cA va yen!
0 Ain&rit, neckjit: Atita-s de oc Cumn -i ceriul innorat,
Si atlta -s de scIrbit Cumu-i ceriul de cernit (1K. -SRS.) 411
cA vine cineva, YAM sit vie,

NESUFARAT, care nu e suparat, incomodat, stingherit de cineva.

SUPARATOR adj. verb. suPARA. Care supara,
care aduce suparare: eram departe de clopotul cot
de la scoalA si de pedagogli cn ochii pInditori (ON.).

O'SUPARELNIC re- SUPARALNIC.

0 SUPARTE sm. Trans. (cow.)

parete].

v Prispa [sub +

SUPAT (saris $i suBP4i) 1. adv. Sub pa t,:

intrind supat, dAdu paste despuiat ((sr.); scoase de supat
un ulclor et turna untdelemn de nmplu pInA sus pAhArelul
candelei (DLVR.).
2. (p1.-aturi)

sn. Locul, spatiul de sub pat: Site

noul-o tine 'n ouiu, Ian de untie se 'nvecheste Si supatul nomereste (BEV.); unobiasul... Indeed fn fundul supatului
1

I.A. Candrea.

Diclionar enciclopedic ilustrat.

SUPERIORIT4TE sf. Insusirea a tot ce este

are, etc.: recunouteti ..a meritulut 51 a virtutil, (maniati-vA unit de alt!! (1.-GH.) [fr.].

`SUPERLATIV 1. adj. al Care arata o cali-

tate, buns sau rea, In gradul eel mai inalt; adjectivul in gradul arata ca o flint& sau un lucru
posed& o insusire In gradul eel mai malt fat& de
alte fiinte sau lucruri; acest grad se exprivaa prin
eel mai (cea mai, etc.), foarte, prea, tare, etc. puse
Inaintea adjectivului. Ex.: teal este eel mai p uternic din toate animalele ; e un scoter boar te s l-

itter; vulpea e
2. (p1. -eve)

sn.

prea sireata,

Gradul superlativ; tonna pe

care o is adjectivul spre a exprima gradul superlath, [fr.].

*SUPERSTITIE see. SUPERsTITIVNE.

`SUPERSTITIOS adj. Care e stapInit de superstitie, care crede In superstitii, plin de super-

stitiune: un om (fr.].
SUPERSTITIVNE, SITPERSTITIE sf. O Credinta desarta, eras, team& religioasa, neintemeiata pe nimic, care inspir& omului acte si pareri
Impotriva bunului simt, $i a judecajii sanatoase
O Ori-ce datina sau practic& izvorit& din aceast&
teama 0 Ori-ce prevestire mincinoasa cautA sit
11

traga cineva de pe urma unei

Intimplari oare-cari [fr.].
*SUPEU (p1. -our!) an 5L 0
Cina la o ova foarte Inaintatk
mai adesea dupa miezul noptrii 1
O M1nparile pregatite pentru
super' [fr. s o u p e r].
*SUPIRA (pl.-re) si. 0 Ca-

Fig. 4701.

stron in care se serveste sups la

Supiera.
masa ( 4701) [fr. s o up i er e].
*SUPIN (p1.-ias) sn. 4J Forni& a verbului care

e un fel de substantiv verbal [lat.].

1233

www.dacoromanica.ro

78

SUP- SUPLANT4 ( -tea) vb. tr. A lua locul cuiva, a

pe cineva din postul In care se afla, dupe
SUPr cescoate
1-a ponegrit sau a birfit Re socoteala tut [fr.].
SUPLE4NT sm. da Loctiitor de judecator:

procuroral sf UI Jucatt poker, tar on preaedIntele nu prea

era In dragoste mare (13R.-VN.) [fr.].

SUPLEANTA (p1.-0) sf. th Functiunea de supleant [fr.].

SUPLEC4i. (-eo) vb. tr. A pleca, a inclina, a

smeri: Cu =int cutlet 6t on InfrInta infra& pleotndu -I gi

suplecIndu-I, roga-m& (CANT.) [sub + pleca].
a

SUPLECAT adj. p. SIIPLECA. Plecat, smerit,

supuS: urea pierde al pre eel Intalepti, lark aspunsul

virteieste minis (Dos.).

SUPLEMNT, SIIPLITMIT (pl.-tel sn. p Adaus,

ceea ce se tla spre a completa o plata, o Imparteala:
....

de lead 1) p Ceea ce se adauga in o carte spre

a Implini lipsurile dintr'tnsa Foaie adaugata

la un ziar, peste numarul obicinuit de pagini
0 Ceea ce se plateste pe deasupra Intr'un teatru,

la drumul de tier, spre a ocupa un toe mai bun decit

eel ales inainte 0 pc ^ml unui unghiu, ceea ce
trebue adaugat unui unghiu spre a forma doua un-

ghiuri drepte [fr.].

SUPLEMENTAR, SUPLIMENTAR adj. 0 Ceea

ce se adauga pe deasupra, care serveste sa Implineasca ceea ce lipseste: credit

p(

Unghinri

douil unghiuri a caror s,uma este egaltt cu doua

unghiuri drepte [fr.].
SUPLETIV adj. Care comp]eteaza [fr.].
*SUPLTCA (p1. -let) sj. Cerere tcrisa ce se prezinta pentru a cere o favoare: sit vit fee eu o

eu there
latine al veil vedea cum volu face capot pre ministrul on tot
departamentul s &u (noon.)

[fr. supplique].

SUPLIC4NT sm. Cel ce adreseaza o suplica

[germ.].
*SUPLICIU (p1. -ice) sn. = cazsA [lat. s u p pliciurn].
SUPLINT (-mese) vb. tr. A adauga ceea ce
lipseste, a Implini o lips& A Linea locul cuiva
care lipseste, a Mlocui A Linea loc de [it.
supplire +plin].
SUPLINITOR adj. verb. SIMIAN; si sm. Care
suplineste pe altul, pe titularul unui post: profesor ; a Dlecat In congediu si el-a Mat an Pr.
SUPORT (p1. -tart) sn. = PROPTEA 0
11

Sprijin, reazam, protectie 0 Q Ori-ce dispozitiv pe care se poate sprijini un aparat, un vas,

un tub, etc. [fr.].

STJPORT* (-port) vb. fr. A servi de sprijin,
de razim, a prop ti. a sprijini A rabda, a Indura, a suferi: retina A se arata Ingaduitor:
defectele altula [fr.].

SUPORTABIL adj. 0 Ce se poate suporta, de

suferit: o durere 1{ Care nu e asa de rau: o
vlatlt tt ( C
INSUPORTABIL [fr.].
ST.JPOZ.4 (-ozez) vb. tr. A presupune [fr.].
STJPOZ4BIL adj. Ce se poate presupune, de
presupus [fr.].
SUPOZITOARE sj. A Medicament solid, de
forma conica, care se introduce In anus [fr.].
STJPOZITIVNE, SUPOzITIE sf. Presupunere,
lucru ce se admite provizoriu ca adevttrat, spre a
putea trage o concluziune [fr.].
a SUPRA' prep. Peste, asupra: an Inaltat capul
mien

vrajmaallor miel (DOS.); mai adesea In construe-

WWI
deaSupra: apele... celea ce era de
tia de
(PAL.) [lat. s u p r a].
SUPRA-', prefix care se compune cu substantive, adjective sau verbe, spre a da nastere la alte
cuvinte carora le adauga. Intelesul de peste", mai

mutt", deasupra". Ex.: supra name, supr aomenesc, supra vietul (lati

SUPRAABUNDANT sf. Prea mare 1mbel,sugare (supra -2 + fr. (s ur) ab ondance].

"SUPRAACTIVITATE sf. Activitate anormala, excesiva a unui organ [s u p r a -' + fr.

NE, SUPRAALINIENTATIE sj. Faptul de a

s u p r a-

aliment a; hranb.' in cantitate mai mare decit

e nevoie pentru Intretinere [sup r a-, +fr. (s u r)-

alimentation].

*SUPRA-ARBITRU sm. er Arbitru ales pentru a hotarl inteo contestatie in care arbitrii sint
de p.reri deosebite [s u p r a-2+ fr. (s u r-) a rbitr e].
STJPRAFATA (pl. -fete) sf. O Partea dinafara,

exterioara a unui Corp: suprafata pdmtntului d)

Garantiile pe care le poate oferi un individ : acest om
a /ipsit de
11 Apareata: a sari numal supralata

luerurilor Nurnarul metrilor sau stinjenilor

patrati, pogoanelor, etc. pe care le are un zid, o
intindere de pamint, etc. Pc Limita unui corp
solid care-I separa de restul spatiului (P.- TAB. Lxix)
[s u p r a-2 + fr. (s u r) f a c e].
*SUPRAFIN adj. = SURFIN [s u p r a-2 +fr.
(s u r) f i n].

SUPRALICIT4 (-itez) vb. intr. teg A face o

supralicitatie

[s u p r a-' +licit a].

SUPRALICITATITJNE, SUPRALicITATIE sf. 4;0

Licitatie ce se face In urma alteia 'acute inainte

(pentru acelasi obiect) [s u p r a-, + licit at i (u n) e].
*SUPRANATURAL 1. adj. O Peste fire, care
este mai presus de legile naturii, care se face sau
se IntImpla Impotriva acestor legi Adeattimai
adevaruri ce cunoaste cineva luminat fiind numai de credinta 0 FlInte e, Ingerii, demonii, duhurtle, zlnele, stafiile, etc. 0 Extraordinar, de
neinchipuit, taxa seaman: o memorte .a.
2. sbst. Ceea ce e peste fire, mai presus de legile

naturii, in contrazicere cu acestea [s u p r a-2+

fr. (s u r) nature 1).
*SUPRANITME (p1. -me) sn. O Porecla Ca-

lificativ adaugat la numele unui individ pentru a-I

onora sau a-1 batjocori, pentru a-1 deosebi de altii
cu acelasi nume. Ex.: watt Topes, Mircea C 1 o-

banal, Stefan Liens tit, Petra $ chiopul, Ivan

Turblnotl,Stan P/tpuaft [supra-,+nume].
SUPRANUMERAR 1. adj. Adaugat peste
nurnttrul obicinuit: nail oameni an la mind an deget
; s'a numit un functlonar .

2. sm. Functionar supranumerar [s u p r a -'+

fr. (sur)numeraire].

*SUPRANUMT (-nmese) vb. tr. A da un supra-

nume [supra-2 +numi].

"SUPRAOM Sm. .ct, In filosofia lui Nietsche,

tipul omului cu mult superior semenilor sal prin
intensitatea vietii, prin puterea de cugetare si prin
forta vointei si a carui realizare trebue sa fie scopul omenirii [sup r a-, + o m, dupe germ. f.7b e r-

mensc h].

SUPRAOMENESC adj. Care intrece tot ce

e omenesc, care e mai presus de firea omeneasca

[supra -'+ omenesc].

*SUPRAOXIDA. (-idea) vb. tr. .z A face o su-

praoxidatiune [s u p r a -' + oxid a].

SUPRAOXIDATIVNE, SUPRAOXIDATIE sf.

Operatiune prin care se fixeaza pe un corp

cantitatea cea mai mare de oxigen ce poste aben

sorbi [supra-2 + oxidati(un)e].

SUPRAOXIGEN.A.T adj. as Care a suferit o

[s u p r a -' + fr. (s u r) o x yg 6 n e].
SUPRAPTJNE (-pun; pf. -main; part. -pus) vb.
supraoxidatiune

tr. A pune o linie, o suprafata, un solid geometric

peste altul, sau un corp oare-care deasupra altuia

[supra-2 +pune].

SUPRASATUR4 ( -area) vb. tr. 2. 0 A pro-

duce suprasaturatiunea unui lichid A adauga

unui corp un exces dintr'un alt corp care se cornbina sau se amesteca cu el [s u p r a -'+ fr. (s u r)-

sature r].

STJPRASATURATIVNE, SUPRASATURATIE sf.

Fenomen pe care-1 prezinta unele lichide care,

(sur)activitel.

la o temperature data, contin In solutiune o can-

aliments].

fr. (sur)saturationj.

*SUPRAALELVItNT4 (-tea) vb. tr. A da o hrana

mai Imbelsugata decit se obicinueste [s u p r a-2+
*SUPRAALELVIENTARE, SUPRAALIXENTATIV-

titate dintr'un corp superioara aceleia care ar

trebui se se disolve In mod normal [s u p r a -'+

SUPRATAX.A. (-axes) vb. tr. 0 A taxa prea

1234

www.dacoromanica.ro

TABB.TAL 1=1.

SUPRA FETE

POLIGOANE REGULATE

-r----

TRIUNGHIU
ECHILATERAL

PATRAT

PENTAGON

POLIGOANE
REGULATE

ENEAGON

EXAGON

EPTAGON

OCTOGON

POLIGOANE NEREGULATE
TRIUNGHIURI

TRIUNGHIU
ISOSCEL

DECAGON

TRIUNGHIU
DREPTUNGHIU

TRIUNGHIU
SCALEN

POLIGOANE NEREGULATE
PATRULATERE

=NM
DREPTUNGHIU

PARALELOGRAM

ROMB

TRAPEZ

CERCURI BSI SUPRAFETE CURBILINII

CERC

E)r
SEIMCERC

SECTOR

SEGMENT

COROANA

SEMILUNA

.411,1tW

Vow"
ELIPSA

OVA

SFERA

CALOTA 91 ZONA

1235

www.dacoromanica.ro

CON

CILINDRU

sa plateasca o taxa prea mare 7 A

SUP- mult, a face
alte taxe [s u p r a-2+ fr. (s u r) t axe r].
SUR adauga
*SUPRATAXA (p1.-ze) sf.
Taxa adaugata

ar Ti, el slugs nu se bags{

(VLAH.);

durerea o supuse un minut

moo.) 11 O A da sa judece, saexamineze un lucru :

0 # A face pe mijloci2. vb. refl. 0 # A se pune subt, a se a$eza deJudecatii, aprobaril cniVa

peste alta Taxa prea mare $i nelegalh [s u p r a-2 + fr. (s u r) t a x e].

torul ca sa -$i vInda (o femeie) trupul, a prostitua.

pra-2+uman].

SUPRAUM.I.LN adj. = SUPRAOMENESC [s 11-

desubt 0 # A se ascunde, a se piti: mergind acolo

*SUPRAVEGHIA (-ahrez) vb. tr. A priveghia

cu multa bagare de seams $i cu autoritate: pur-

nude era Nicolal-Voda... s'au supus acolo aproape gi au aseeptat pina s'au deschis poarta (LET.); (Remelt) s'au supus supt
oetatea Beligradului de se aparau de Turd (NEC.); ne-am
supus nnor santuri de vii parasite (GR. -N.) 0 A se plcca

tarea unui scoter [supra-2 +veghia, dupa fr.

surveillerb

*SUPRAVEGHIERE sf. Faptul de a sup r a-

veghia.

SUPRAVEGHIETORz - TO3R.E adj. verb. SUsm. f. Care e pus sa supraveghieze.

*SUPRAVENT (-yin) vb. intr. A veni pe fleas-

PRAVEGHI4 gi

teptate; a se Intimpla, a se isca [s u p r a-2 +

v e n i].
*SUPRAVIETUI (-uese) vb. intr. A mai trai,

a ranilnea in viata dupd ce moare altul 0 r

A trai dupa ce a pierdut ceva scamp: - onoarei

sale, a trill Inca dupa ce si-a pierdut cinstea [s u -

pra-2+vietui].

*SUPRAVIETUIRE sf, 0 Faptul de a s u p r a vi e t u i 9 0 Continuarea existentei dupa

moarte 3 Dreptul de a succede unui om In

slujba sau demnitatea sa, dupa rnoartea acestuia.

STJPRAVIETTJITOR adj. verb. SUPRAVIETU;

Si sm. Care ranitne In viata dupa ce moare altul.

SUPRE prep. = SPRE.
*SUPREFECT... Nur SUB-PREFECT...

*SUPREM adj..) Care e mai presus de toate:

Plinta ma, JudecStorul
DumneCare este la sfIrsitul vietii: momentul
ceasul mortif, ceasul din urma Voln-

autoritatea ...a

zeu

ceasul

tele e ale unui muribund, vointa din urma a unui om

la ceasul mortii, ceea ce hotaras,te el cu limbs de

moarte.
Onorurt e, funeralii, ceremoniile de
InmormIntare In gradul
in gradul eel mai
5

Malt, cit se poate de mult [fr.].

*SUPREMATIE sf. Superioritate mai presus

de toti ceilalti:- suprematia Patriarhului asuprn mitropolieilor si episcopilor fr.].

subt stapInirea, subt puterea cuiva, a se inchina:

voi gtiti ott m'am supus celut mai mare gi mai tare Imparat
de pe fata pamIntului (IsP.) 0 A face fail Impotri-

vire ceea ce i se porunceste, a asculta de poruncile

cuiva A consimti sa i se fact: a se ow unei ope-

rattan' chirurgicale [lat. supponhre].

SUPUNERE sf. Faptul de a (se) sup un e;
ascultare; plecaciune 99 C NESUPRNERE.
SUPVS 1, adj. p. SUPINE. p t Pus subt, a$ezat dedesubt t Ascuns: prinzInd pre Dinnitrasco
Buhus Sicercindu-1, all atilt pistol mio in mtnieti (a.-cosr.)
9 0 Plecat subt stapinirea, adus subt ascultarea
cuiva: (cetatile) din temelie sferlimIndu-le gi rislpindu-le,
pentru ea e Hind lot, ale se violenea gi ucidea pre Romani
(LET.)

Ascultator, care face far& sa se impo-

triveasch ceea ce i se porunceste: to sfatuesc... sA fii

blajinA gi harniod (CRG.) II 0
Biruit, Invins,
de nevoi Expus sa sufere ceva:
mortii 0 Dator a suporta: darner.

rapus:

2. sm. Aeela care este subt autoritatea unui su-

veran, unui guvern: la dinsul este obiceiul ca toll au-

pu5ii Impartitiei slt-1 trimitA cite tin flu, sa-1 slujeascli

zees ani sr.);
roman;
strain.

3. sn. mai adesea SUPHSURI pl. p Boale provenite

din farmece: Bine spalatu-o... De adusuri, De ..urt

(P. Pay.).

SUPUSENIE sf. 0 0 Calitatea de s u p 11 s

al unui suveran. al unei tars 0 Supunere: para.
vedeam slujbasii strelni, vorbind platestlor... factndu-1
lure

ei credinta

sa

(LUNG.).

SUPUTME Si. col. supos. Totalitatea supu-

$ilor:

tremura numai eft auzea pomenindu-i-se numele

(FLOR.).

*SUPRESIUNE sf. Suprimare [fr.].

SUPRIM4 (-im vb. tr. A nu lasa sa apart,
a impiedeca vinzarea: un ziar A face sa
dispara, a distruge o A thia, a trece sub tacere:

SUR adj. 0 Cu parul sau Ilna amestecat(a)

patru telegari ~1 (LET.); oeie ...A 0 Carunt: Matei

,...unpost[fr.supprimer].

(LUNG.)

sfIrsitul until articol, unui discurs A desfiinta:

*SUPRIMARE sf. Faptul de a sup rim a.

SUPSIOARA = SIISTIOARA.
SUPT1 Plr SUB.

alb cu negru: cautati cum mai in grabA sA ne repeziel...

Hurezan e un mogneag mArunt, slAbAnog gi

(Ewa.) [bg. s u r u, srb. s u r].

puse,

SUPT2 1. adj. p. SHOE 0 Sleit, istovit:

(eosin) erau slabi, tigariti, nespalaet gi nepleptanati, supti
de necazuri is
3 Uscat, scofilcit: Cu parul 51 en
mustatile carunte, ou obrajii suPti... pare de eaptezee1 de
ant (13R.-VN.)
2. sbst.
Faptul de a suge F F nano ..mini,
darul betiei: acesta-i... vestitul Setila, fiul secetei... Impodobit cu darul
(CRG ) Oat. SUCt.11
SUPT... PP- Win

t SUPUITORIU sm., SUPUITOARE sf. Pezevenchiu, pezevenche: o seams de pravile scriu sa se tale
eapul supuitoriului (pRV.-MEL) ; de se va atla el se va marturisi
oalugarita ea taste supuitoare, Inteacela ceas BA He strilna
el gonitd de la bestrica lul Hs. (rov.-me.) [S 11 p U n e].

SUPTJNE (-pun, F-puiu; p1. -cusei; part. -pus)

1, vb. tr.
# A pune subt, a aseza dedesubt: toate

supus-al suptu picioarele lui, olle gi boil toti, gi Inca vita

t A ascunde: (pasarile) alta on-

ca toll mosnegit

o Cenu*i.u: shut cea rece gi ploloasa de varit

acoperise toate de-o ceata
31 tulbure (ON.) 0 (.0
stravechiti: Rtul vechiu ne povestegte... despre vremi a-

SURAIA sf. Ban. I Nume dat unei vaci s u re

(LIMO .

SUR AN sm. r Nume dat unui bou sau unui

cal s u r.
SURATA. (p1.-te) sf. O Sora de truce (ree MICE
) 11 Titlu cu care se adreseaza una alteia
fetele

Si

femeile de la tarn: untie to grAbegti, surata...?

(woo) Tovarasa, soata, camaradh.; prietina:

mA voiu pogorl presto munti gi voiu plInge presto feciortile

mete eu gi suratele mete met-) ; e prelunga la chip... Si se

streooarS printre surate ea tin prichindel

[s o r a,

(OLVR.)

cu sufixul participial -a t a, dupa vsl. p ose-

strima< sestra sore "].

SURATICA (p1.-143w) sf. dim. SURATA: nu lua

mAgar,

ea magarui trebue sa-1 duel de nas (no.-o.)

SURA.TTE sf. 0., (de crude), legatura Intro

cloud surate: adeVarata amicitie... mai puternica uneori
ca... Meta de truce gi suratia de truce (.11P.) Tovara-

punea In voroavd ei alta avea In intuit sit lack (CANT.); chid

to tunzi, strings-el parul 31-1 supune undeva (GM) .0

sie, prietenie, camaraderie (Intre doua. femei).

SURCEA; suReicA (p1. -dole) sf. O Archie mai
mare ce sare dintr'un trunchiu sau dintr'un lemn,

Vodit...eu taste oastea sa s'au pornit si an supus oastea supt

ea surcelele (coo.); O : Pe undo tai to lemne, en adun sur-

cIrnpilor

(pS.-SCH.)

# A a$eza la pindh intr'un be ascuns. a piti: Ion A aduce subt stapinirea, sub
puterea, subt ascultarea sa: Petru- Vodd... dace an
Tighinea (GR.-UR4

Intrat la SAeui... orasele le-au jaeuit gi pre toti 1-au =pus

gi 1 -au plecat gte (GR.-UR.); Slnan-Pasa... pentru sA -i He
mai twine a supunere Ardealnl, lease total{ Tara-munteneasca
(A..COST.)

A birui, a Invinge, a rapune: de-o

supunea framintarea.., se trintea en 1ata la pamtnt gi Anita

florlle (DLvii,) ; de supus nu-1 supune nevola, ort-ott de slim

clnd se tale cu toporul: banii nu se culeg de la trunchiu

cele, se zice cuiva ca., deli lucreazh pe ascuns, tot

stim ce face $i putem sa ne pazim (t.-poo.); In postul
Craciunulu1, cum Incepe,

sa string'

cite

Burdett

In fle-care zi, der sit fad singurS focul In testa dimineata (VoR.) ; 0: melee nu sere departs de trunchin
sau snrcoaua nu sore departs de butuc (ZNN.), copiii moste-

nese calitatile si defectele parintilor; 0: eu II trimit la aureole si el mi-aduce viorele

1236

www.dacoromanica.ro

(PANN),

se zice despre

un prost, pe ajutorul cdruia nu to poti bizui

pl. Mold. X = ningcrunix [refdcut din p1. s u rcele< Sarni].
SURCEL (pl.-Me) sn. 0 Betisor: cauta doug olo
of Incepe a bate Inteo seindurit (R: coo.) = suncEA Y

= RTIDULBT C) [lat. surcellus].

SURCELI (- eleso) vb. tr. A face surcel e:

O SURDUC sbst. Mold. Bucov.

foarte pietroasa. issr

$i

surduk, ung.

szurdok).

SURDUCA (pl.
sf. Trans. Ban.

Minge.

SURDUM4S

pm- S17RDOMA$.

SURT (pl.

SURCELTJTA (p1.-te) sf. dim. SIIRCEA: turnica

de pftdure... lei face cuibul... din diferite betipare, crengurele, sureeluto (MAR.).

C
A

tht

-eturi) sn. Copie (de

t
D

pe o scrisoare, de

SURCHIDE4LA. (p1.-en) sf. O g Faptul de

(V) Aptare, Intetire
F Bataie: le date 0 51 for de to sank% mitselele

pe un act) 7 trimisese

a surchidi (arsicele) 11

Nicolai-Voda in Pear%

(ISP.).

-eul aces cart' ce-i

trimisese hanul (Let.)

SURCHIDI (-men) vb. tr. 0 g A arunca ar-

71,

[IC.1.

*SUREXCITA.

$icul rotindu-se: daoti mule beiul" chid surchideste biiatul elstigater, 11 to 51 jocul Inceteaza osR) 0 (F

(-it, -itez vb. tr. A

A Intarita, a inteti, a atita; a chinui: duhurile rele

cauza o surexcita-

re; a supara foe

ce Oat surchidite prin %Writs descintece, vrtij1 sl uratil

ORS

[fr.].

(PAto.); de geaba 1-a strunit 61 1-a mustrat of I-a fnchis 51 1-a

surchidit tvtAH i

SURCICA Pr SIIRCEA.
SURD 1. adj. Care nu aude de lee sau foarte

SUREXCIT4A.BIL adj. Care peate fi surexcitat.

clinare spre surexcitare [fr.].

SUREXCITABILITATE S/. In-

putin: judectitorinl sa Indeamna a mai micsora certarea...

ofnd eel vinovat caste
sau mut (PRV.-MB.); Dar judetul, ca 51
dInsit,
si el s'a nimerit $i din cite se vorbirft, el nimic n'a
auzit (SPER.); Pr-BABA 0 11 Care nu vrea sa audd,
nelnduplecat : a rimas re la rugdmintea mea 1 In-

I
Z

*SUREXCITANT adj. Se nice despre, o substanta care produce surexcitarea [fr.].

*SUREXCITARE, SIIREXCITATAINE, SIIREXCI-

nabusit, care n'are sunet 'impede: o voce .4; un

it.; vuet se, se lncovoaie duel dealuri (oLve.)

2. Sm. Gel lipsit de 8.11Z: el 5tia cd de geaba bate toba
la urechile rehlul (ISP.); a e+ de geaba fi Intl de isle
(ZNN.); O : ul n'aude, dar be potriveste (PANN), se nice desgomot

SURDA adv. In zadar, de geaba: Surda ostenesti

ALFABETIIL SIIRDO-MIITILOR

-ce

on spinarea aduceam lemne de la 'Allure 41 le surceleam In

arid (ort-g.) 11 C.) A stringe surcele (R.-COD.).

spre eel ce raspunde cu totul altceva la o Intrebare, fie ca n'a auzit bine, fie ca se preface a nu
fi auzit; - BATE 1 '0 [lat. s u r du s].

J.S. Coasts ripoasa

[to. surduk > srb. SURSUR
TABELA ixru.

TATIE St. 0 Augmentarea energiei ordinare a unui

organ, a tesutului corpului 0 Emotie, iritatiune

morals care turbura mai mutt sau mai putin mintea [fr.].
t SURGHIUN, stritaim 1. sm., suRGairmuli (pl.

-ne) sf. ID Exilat, exilata: i-au dus la cetate, la Varna,

tu, baba, cu-ale tale albeit (PANN) ; nimeni nu ne credos...

presto Dundre, surguni (NEC.) ; pe urma, le Moult pe juplnesele for surgune la Focseni (NEC.) 0 adv. In exil:

sau d'a

la cetate la Cavala (4.-cosr.); acest domnesc cocon... fusepus In

le ziceam ea not eram Valahi (I.-GH.); mai adtsea de

: dard Intrebitrile gi rugacinnile mete le fliceam
In see, cad fmi rticeam gura de (Iar.); alerga ea eft o
tineau puterile, dar d'a
alerga (DLVR.) [s u r d].

*SURDA (p1.-de) sf.

},

Specie de becatAnd, cu

capul negru, cu Pete ruginii, spinarea neagra, cu

dungi galbene, coada neagra $i roscatd; numitd.
$i becatind-mica" (Gallinazo gallinula) [fr.

(becassine) sourde].

*SURDTNA (p1.-ne) sf. 0

tinat Si. micsoreze intensi-

Ori-ce aparat des-

ettruta lui mo5 Luca, ne duceam surgun dracului Demand!

(um.).

2. sbst. Exil : aici 51-a plIns amaraciunile surghiunului

gingasul poet al Romei (VLAH.); doi frati at lui mai marl,

Iancu si Neculai. traisera mutt tamp In surghiun (o.-rf.4F.)

[tc. silrgun].

1-au surgunit Imparatia la un eras ce se Mama Cavala (MUST.);

Zaltukin asvIrlea pe boleti ou bend Da -sears Si surghiunea

in spec. ac-

mitropolitii

cesoriu de

(I.-GH.).

t SURGHIUNIE, SURGUNIE sf. Exil: Mihai-Voda,

brad, In
forma de
pieptene,
care se a-

dupd ce t s'au plinit un an, I-au scos din surgunie 0i sedea

In Tarigrad, In case lui (NEC.); dar surghiuniile, razboiul,
Muscalii si clte 51 mai cite ealamititi an amtnat luerul pind
la 1833

Fig. 4702. Surdine.

nei viori, unui violoncel, etc. ( ,1302) 0 In

loc. adv. Pe td.cute, far. sgomot; In taina: Bubico
SO nits Ia mine Si mirlie 'n

(CAR.) [fr.].

SURDOMIN, SIIRDOMA$ sm.

sr P Boald a
copiilor, caracterizata prin fierbinteald, varsaturi,
I

urdinare $i uscarea mucoa-

sei nasale; numitti $i moleti" 0 4 Larva mora-

rului ( Tenel) io molitor) nu-

erAccet'N

mita $i vierme-de-faina". Fig. 4703. Surdorna,.

molete" sau sfoiag"; e
un vierme solzos, de coloare gdIbuie sau cafenie,
lunguiet, $i cu solzii In forma cle inele ( 4103)

*SURDO-MUT, -TA (pl.-to) adj. si sm. f. Cel

care, Hind surd din nastere, nu poate toata viata
sa articuleze o vorbd; ei se folosesc, pentru a fi
Intele$i, de un alfabet special format din degetele
miinii (our TAB. lacm) [format dupe fr. soundm u e t].

(0000.); era dat Mara din eparhia Jul si dus surghiun In

fundul Rusiei (I.-GH.i; numai eu au Zaharia. ghemuiti In

a trimite (in) surghiu n: pe Constantin Duea-Vodd...

strument
de muzicd;

[srb.srdomasi].

lanturi si trdmis surghiun la cetatea Conte din Anadol

t SURGHIUNI, straoun (- unesc) vb. tr. A exila,

tatea surietelor unui in-

plied pe
coardele u-

Pre Constantin Duca-Veda I-au trimis Thrall surgun teems

(I.-GH.)

[s u r g (h i) u n].

SURGUCIU (p/.-noiuri) sn. C)

dobita cu pietre scumpe ce puneau

Egrets Impo-

Domnii la caciuld.,

gugiuman sau is-

lie ( 4704):Incaleca singur Domnul,

ea un mire impodo-

bit, 51 cu 0. in cap
(NEC.);

Mihnea...

(purta) un gugiuman

de samur an se.

de

41
iv

"Ike
k +1$264.

Pietro scumpe (oDoe.);

sestet solii Sults-

Fig. 4704. Surguciuri.

nului, aducfnd pentru Mikal-Vodi... un -.. luerat on o mare mdiestrie, Impodobit Cu brillante, rubine Sf miirgAritare (sALc.); silent de

samur, pus cam Intel, parte, era impodobit on un , alb

(NEGR.) m Plants ierboasa, cu numeroase flori

fvumoase, de coloare albastrii, uneori trandafirii,
albe sau pestrite, asezate In ciorchini; originara
din Orient, se cultiva la not ca plants momenta-

1237

www.dacoromanica.ro

SUR-la; nurnita si , flori-dorrinesti", nemt.isori-de-gra-

dina"toporasi" sau tita-caprei" (Delphinium

SUR Ajacis) 4705 [tc. s or g u 6].
t SURGUN...

SURGRIGN...
SURGUNLTC sbst. Exil: maoar ell Grigori-Vocla era la
tiara avea
multi prletini si... an luat domnia (LET.)
we-

*SURNATUR4L adj. (NEGR.) = SUPRANATIIR4L

*SUROGAT (p1.-ate) sn. Produs sau preparat
care, avind aproape aceleasi proprietati cu altul,
mai rar sau mai stump, i se poate substitui: no

Catli

veohe si suritft de limp

[fr.].

sfG

vtnat oft a vinat St nimicA n'a aflat,

Numai clt no cerbusor, Suricel 51 sprin-

de cafea [germ. < it.].

SURORE.1.1. (p1.-reie) sf. dim.

tintor (MAR.).

SURILA. SM. W Nume dat

surutka zar"1.

SURLA (sun)), t SIIRIIPA (-nip) 1. vb. tr. 0 A do-

spate (RET.).

SURIO4RA (pl.-re) sf.

bori, a darama, a nttrui, a prabusi, a pravali: rupt-a

Fig. 4705. Surguciu.

declt el (VLA1-1.1.

SURTU adj. Cam s u:r, care bate 'n sur: Rao-

narenli se Imbraci... cu nista mInecari de Dina sau de postav

negru, vtnat, lnohia can
(PAC.); Am o vacii curie, Vine

din pustle (GOR.), ghicitoare despre negura"; barbs

sa curie Si stub:Jae' ti acoperea lumittate de obraz (GN.).

*SURIDE ( -rid; pf. - nisel; part. -es) vb. intr. 0

A nimbi ,F) A-i fi favorabil: norocul 11 onride A aparea subt o Infatisare placuta.:
nrimivara ne suridea e A-i placea mult, a-1
atrage: acest project Imi surIde [fr. s o u r i r e, refacut dupa, r I d e].
SURTS sbst. Faptul de a surld e;
zimbet.

SURLA (p1. -le) sf.

0 j Vechiu instru-

zatura mare, conic& (

4703): Constantin

ment muzical, In forma de fluier, cu

multe gauri. terminat priuteo deschi-

coped to furls lui, snrupat-a pftduri Intregi. tar Flit-frumos

Acest noroo
si en bilndra-lumli rldean on hohot (RET.);
Insit care 1-am aunt Poste sit mil surpe numa 'ntr'un minut
(PANS) ; Mateias, crainl ungnresc, biztlindn-se puterii sale si
mestergugului s$a. cn care pre multi den vecinii sat 1-au
surpat si i -an supus (GR.-UR.); numat dupft caderea sa din
domnie, Alexandra Ghica a Weiss cane -1 surpase (1.-GH.);
WO mA vraimasean si voiau sA-mi surpe dreptarile (se.)

0 A prapadi, a nimici, a distruge: ban11 riiscolesc In

fume ImparAtiiie el marl cetAti surpit (M.cost.); plait slung la

crIngul piimintului, sit-1 InvIrt odati, sii sump lnmea (RET.);

(D: nimici on s'a siege din toll stela cult Imblit an nedreptate it cants sa surpe pe altil (So.).

2. vb. refl. 0 A se narui, a se prabusi, a se pra-

van : Darit Domnul stint va da $i dealul s'o surnpa Si Paduns s'o nice (IK.-BRS.); oare de ce-i asa turbnre ape asta,
plouat-a mai be deal on surupatu-s'a vr'un mnnte P (RET.);
Am douil calugarite: ale mere, malnl se Burp& (TEOD.i,

ohi-

eitoare despre foarfeci"- Zidul ridioa Dar orl-ce lucre,

A se prabusi de pe tron,

Noaptea se spa (ALECS.-P.)

Duca-Vodit an mers Dina la Udrlu, tot domneste,

din oonao to conac. tot ou curie el on dobe, Inca

a iesi din domnie: and a venit Cuzea

Alexandru (Gillett)

sl en trImbloeri lesesti (N.-cost.); clad an venit

de be oaste la Iasi, flicutu-1-an mare cinste Si

s'a fAcut

se surprise
Mar la Floresti (GR.-N.) 11

0 A se prapadi, a se nimici, a pieri: 51 to vein brAnt

acolo... ca sA nu to surpi to st teciori1 tai (Bast.)

alaiu... cu dobe, on surle, ea nnui batman...

(pp A se bosorogi, a capata o hernie [lat.

rupare< rupes stInea."].

vestit (NEC.); pIrcAlabnl care era In capul Afoldo-

A*

ub-

SURPACIOS adj. Care se poate s u r p a

venilor porunci sA batik din tobe, sit suns din

buciume ?I din curie (ISP.1 Ritul por-

lesne; prapastios: ad on e pica bine de tine, ea e prtmet-

cului(numit astfel dupa forma-iconicii):

porcil on surla ar striae pawner' (ION.); pr. ext.

(k) port: dar mince -1-ar brines sa-1 mitnInce,
oA mult mil mai Innitclus on Mitsui! (um.)
Lemne de constructie sau de foc Fig.

dios locul el

(pcm.).

SURRAT, t SIIRIIPAT adj. 0 p. sURP. C) Prapastios, ripos T) Care sufere de hernie, vata-

4706

asezate In picioare, In forma de con (

4707) Coliba, de forma conics., fawta din
part razimati la virf unul de altul; uneori e Inconjurata cu stuf si serveste ca adapost pentru cei
ce plizese vitele

sPRA.

SURORI it BORA.
0 SUR9TCA sf. Ban. (Nov.) X Zeama lunga [srb.

unui bou s u r (LIU3.): mergea In

nrma lui Surilit 51 Bourean, cu
bite 'n mink cu traista 'n
dim. sQRA: copilul a avnt o
!ruminate, mull mai trumoasA

(MAR.).

SURMACIU = ORM:WM.

seala peste masura a corpului sau mai ales a creierului f fr.].

SURI (-relic vb. tr. A face s u r;

SURICEL adj. dim. SUR; $1-a

alto obiecte sunittoare

*SUFLMEN.O. (-enez) vb. tr. si refl. A (-si) obosi

peste masura corpul sau creierii [fr.].
*SUFLMENAJ sbst. Faptul de a se surmena; obo-

77:V

[te.sUrgunlik].

a colora sur lina (Poo.): 0

dim. spRLIk 0: unli lector

SURIATTA (pl. -te) sf.
entia In bucinme, chid In surlite, !Inters, bat tobe, pine si

j, 470S): an venit oameni de le-au

mat, bosorogit.
SURPATURA, t SURIJPATURA (1a.-turt) sf. 0
Daramatura, naruitura (de pamint, de zid, etc.):
se mat zitrea In fund o groan& adhicil si

mare,

astupatA p'alo-

vetdeata
cures on surpitturi de zid tonne.); In fate
biltuoila se ispravea deodatit printr'e surpittnrit de pitmInt
adinca (0510.1; an drumeac tumid urcit serpnind printre
snraturl si vtrtoape mIncate de suvoaie (VLAH.)
Hernie, vatamatura, bosorogeala.: el se lerea de rii-

I0

dicaturi, pentru ca. se temea de surpitturii (can.); la surnpAturA

se leagft cn mate de &flan pisate (pito.) S laBA-SURPATVRII m FECIORNA Qs [s u r p a].

"SURPRINDE ( -prind ; pf. ininsei; part. -prima)

vb. tr. 0 A prinde fart; veste, a da pe neasteptate
peste cineva facind un lucru pe care socotea ca.
nu-1 vede nimeni: a surprins pe hot1 pe clad scotoceau

-4,1'd

prin dulapuri 0 A cuceri prin arme pe neasteptate: nn ores 0 A apuca pe neasteptate, a sosi

J.43.

Para. veste: ne-a surprins noaptea pe drum C) A des-

Fig. 4707. Sur/A.

coperi prin dibacie, prin viclesug sau din Intim-

Fig. 4708. SurIA.

clarImat snrIele 81 an adus si pe cat balenari In sat (R.-COD.)

f Adapost de aceeasi forma, in mijlocul

caruia e facut un cotton, unde se fierbe urda (DAM.)
[comp. srb. sur 1 a fluier; rlt", bg. zur la
nit" < to. z u r n a un fel de fluier" 1.
SURLA, # SURLaR(IU) stn. .1 Cel ce Chita din

sur 1 a: Rebid mass mare st veselindn-se on toll boier11,

sl Mend imrlarii si tembiceril (N.-COST.); buciumasii, fluterelit it surlasii ritsunau alain mare (DLVR.).

plare: o mina A mira foarte, a uimi: tmnicarea for m'a mining A Insela, a amagi: buna
credintA a cuiva A dobindi prin viclesug, prin
Inselaciune: mi-a surprins IscAlitura, fagadniala [fr.

surprendre, refacut dupa. prinde].

*SURPRINDERE sf. 0 Faptul de a sur -

prin d e; prindere fara veste; amagire, Inselaciune, viclesug 0 Mirare, uimire provocata. de
ceva neasteptat Placere sau dar ce se face
cuiva pe neasteptate.

1238

www.dacoromanica.ro

*SURPRINZA.TOR adj. verb. SURPRINDE.

Care surprinde, care provoaca surprindere; neastep.at Uimitor.

SURPRIZA (p/.-zel Sf. = SURPRINDERE: nn

z1mbet de gg rnmeneste putin tata ei distrastt (VLAH., ;

spot
mA is de mina ai mA duce In odaia mea, uncle ma astepta cea
mai newitentata sg (BR.-VN.)

[fr. surprise].

O S'URPTJ (p/.-,,sari) sn. Loc surpat, cu multe

surpaturi de pamint: In los, Delon' multe on ...art, on

pirllia5e, on copaci razieti

(LUNG.) [s

SURTUC (p/.-uce) sn.

orasan: el Durta

(1)

u r p a].

Veston, haina de

verde, Cu guler row (1.-om.); poetul era

singur, Intr'un
lung poste o4masa de noapte (VLAH.) ; ~III
lui De lingA acestea era mai mull urzeelli dee!! bataturi (Emiti.)

[rus. sjurtuku< fr. surtoutj.

SURTUCAR sm. Porecla data de tarani celor

de la oras, imbracati In strafe nerntesti: prietenii el

eel mai de seams 51 eel mai credinoiNi erau.....11 de la primArie (SAD.); ./1 de prin sate, tArani, oar! 51-a5teaPta in (A-

=re rindul

(IRO.)

[surtuc].

SURTUCEL (p1. -ale) sn. (I) dim. SURTVC: ne-

avind De el haine mai oaide dealt... un sg oare-1 'moues In

spate

(ON.).

SURUGLPSC adj. De surugiu: ...eruzimea

anruglasell Ware mArgini nisi hotar

(NEGR.) ;

MInriturlisn-

unele %mei se raped sa la frunzele de tem de sub picioarele

SURSURZI ( -zest) 1. vb. intr. A asurzi, a pierde au- SUS

PePii, odd slut bune pentru

(IL-COD.).

zul (in totul sau in parte): am strigat nevoii sli-mi

alute, dar... ea stuzise pe ziva de azi (FUat).

2. vb. tr. A face sh-si piardii auzul: Niel masele (31-1

chiora5t1, Nioi nrechile sit le surzeiti (dintr'un descintec)
(oe.-N.)

c 6 r e].

[lat. vulg. s ur dire = clas. sur de s-

SURZILA sm. F Porecla data unui om s u r d

sau care n'aude bine.
SURZTME sf. = SURZENIE [s u r d].

SUS 1. adv. In partea deasupra sau cea mai

ridicath: a se urea, a se cowls

s.,.; a trage, a ridica sg;

Sus la munte ulnae, plonk La Cratova plot. rani (ALEcs.);
tg bat dobele, Jos oad negurile (Goa.), ghicitoare despre
sits "; buts, los buts, la miiloo coach de wipe (ISP.),
ghicitoare despre ,trestie"; tine Bare cam
hided
cade Jos (CNN) 0 /n Vradllh, In cer: pasarile aboard
Dumnezeu e
51 vede Mate Intr'un rang Walt;
persoane .d puse 0
51 tare, cu glas hothrit, In auzul tuturor, CU semetie: damele ambasedel rusesti...
criticau
51 tare politioa prudenta al rezervatit a contain'
Neseirode (1.-GH.); so- TARE :40 Precedat de o prep.:

:,

A) a e

vizitinl... pocnea .0 din Wein' on Molar! multe (DEM.).

a) din partea deasupra, mai ridicath, asezatti in local superior: tie dd in los; stratul de
etana
de ; Tara-de-sus; : a se vita de la Meas. Cu o pri-

pasta, inhamata cu postalioni, sau o trasura de

cer, dumnezeesc: binecuvIntarea de git sw- CEL-DE-SUS;

rugiesti.

SURUGIESTE adv. Ca un surugiu: wean,

SURUGIU SM. 0 Vizitiu ce mina o trasura de

boier de Cara (i2 4709,

vire trutash, cu un aer semet, dispretuitor; b) din

an tAlat
Pe
(LET.); doi an-

eel de

4711): Pentra ca-1 statue call,

c) de la autorithtile superioare: a venit un ordin de ..s

d) de la clasele sociale superioare: rant porne5te de ;

nu se gIndesc totdeauna la nevolle popornlui;

e) ascendent: se Impart rudele In rude de
din Jos 51 de
alAturea (LEG.-CAR.);
B) d 1 n
fclin)spre partea mai

rug!! flacitMade!, cu

mintene nn-

ridicath, mai Inalta, mai apropiath de obirsia

unui rlu: din de Mumule5t1 yin VIntitoril-Neamtuini

mai "(Altana,
on cliciula

de buzisoare Are negro mustacioare os.-eas.);

le-an *it Inainte din ig de Vaalui (GR..UR.) ; Pe din

(CRO.);

C) I In ds,

a) In partea mai ridicata, la Inaltime: 51 ma aparindu-se Moscalii, s'au tras In ,. treclnd podul paste Jiiia
a sari In sg; in ai to Jos, Incoace $i Incolo,
(LET.);

motatA de oa-

le n'o ureohe,

cu mined' albe, largi Si

=Hecate, 11

In toate directiunile: sluglle ce vor Imbla 51 in

gfos gitInd trdbe Ca acele role... pre aceia sa-1 cede

b) Inainte, mai mult: de la 21 de ani 1n

e1 In

(PRV.-LP.);

mu' e major;
gase5t1 acolo Judith human de Is doutizeci de lei In

milieu din ealarie (noon.);

Snruginl
ehlue5te, call
aboard ca do!

D)

pe

,;

ridicat; pe deasupra; prin vazduh: un clod

vulturi aboard Pe ig c'un repede avInt (ALEC5.); (E): a

umbla on nasal pe s+, a se arata semet, arogant, fudul;
a educe pe cineva pe
a-1 educe cu sila, vrind nede

Fig. 4709. Surugii.

zrae1 Prin o
pulbere de raze, prin nu nour

vrind Mei
a) Intro parte mai ridicata, mai
Malta: memos mai
$ade In etajul deasupra sau
ceva mai departe In aceeasi stradtt; b) mai 'nainte,

de scintel (ALECS.); trifle. dum-

nezeii ei tot! sfintli parintl ii

SOrttgfi].

W alt loc care precede: acestea toate ce acne mai an

lost In zilele cote vecbi, lard scum s'au Dttrasit acele obicalure (PRV.-MB.); c) mai malt, peste: de va IL mai
de 14
ani... se va bate pren tlrg si-1 vor trimite la cult (PRV.-MB.)
0 Mai pre ..., w PRESOS In legatura cu un sub-

o SURUPINA. (pt. - ne)

inte 11 c JOS.

trecnra prin gurti, ca la nu

(D.-ZAMF.); 51 pentru calui SChiOp

gasegba
(PANN) 0 *
SURUGWL = VIZITWL [to.
Se

stantiv: sus-zisul, sus-numital, eel pomenit maina-

SURUMAN =SARMAN.

g.

Ban. Olten.,suRupTsmEOlten.
(emus.) sr.
C) Coasts re-

inter). sus] strigat de

comanda, de incurajare:
baieli I

pede de munte, rip6 If C)

inimilel

\t

SVSUL sbst. Partea de

Fig. 4710. Surugii

sus:nitata-te-aivre-odatitprintenn
ochian de inginerP sit veal cum

(dups. Raffet, a. 1837).

IntrInsul toate se antra intoarse

cn susul in Jos (I.-GH.): el 15i Incorda arcul... 51 plea to susul pfraului (W) [lat. vulg. susum

= alas. sursum].

SUSAIU1 sbst. 4 C) Gen

de plan te din fam. compozee-

lor, cu flori galbene dispuse

capitule la virful tulpise frunzele sau tulpina, se

In

nilor $i ramurilor; rupindu-

Fig. 4711. Surugii conducind o caruld de po5td.

Loc surpat, surpiltura [s u r up a].

SURZNIEE sf. Starea celui surd, surzime:

scurge din ale un suc alb Ca

laptele; numite si iarbaFig. 4712. Susaiu.
iepurelui" sau tilharea"
(Sonchus oleraceus E 471.1; S. arvensis, S. asper,
S. palustris): lei aduna o mind de 51 o ponies ore ban
(D.-ZAMF.); PT.
Abia scaPai, Prin urssloi, Tot on besioi

1239

www.dacoromanica.ro

S US

0 SIISAIII-PADIJRUT, SIISAIII-DE-PAD DRE,

(IK..BRS.)

ierboasii cu flori galbene, dispuse cite 5 In

S UT plants
mlci capitule numeroase;

nutnita Si ,
tic", crestatea" sau til-

penda. punerea In executiune [fr.].

hambar pentru bucate

ndduilte Saud in emit noptii prat neagra 'ntunecime

clad vrean si-gi rdzbune pe

oineva... solomonara fel des-, \

baciul obits, china meren si-et adoarmA oils st,

inset, Meet, one adormirk 10-atunci ...I oodrilor se sand
(ON.) h Astra. (a calului): snspin: oaluiut oe
(ALECS.) ;

'

chic! susdiele, ca bncatele oa -'

monitor ...ad moored to so-

szuszak;

[comp. ung.
ser $i sist-

utc].
SUSAN, sbst. () 4, Se-

snfere de aceastd boald i se da BA mAnInce eft de mutt bostan

(rico.); Mime (cattle' vindecd ...pre oat de

p i n aj.

de 30-60 cm. Inaltime

a trela oast Tot snspind-o preoteasd C'a bdtut -o preotul SA -si

Fig. 4713. Susaiu-paduret.

tiva In Egipt. Turcia asiatica $i Persia; din aceste seminte se extrage

un uleiu comestibil ca si
untdelemnul; din ele se
mai preparil $i tahinul,
Intrebuintat la fabricarea halvalei X Pasta
virtoasti, fabricata din zabar sau miere, sare de
Willie $i seminte de susan [tc. s u s a m].
SUSAN, adj. $i sm.

.or

caw& ceva, a dori ceva din adincul sufletului

[lat.suspirare].

SUSPINAT9R sm. Cel ce suspina (WO

4,1F

(GN.).

SUSTRINGE ( -Crag; pf. -trisei; part. -tree) 1. vb.

tr. 0 A fura, a gterpeli, a sterge: ml act dlntr'un

dosar 0 A scoate, a scapa:
pe on vinovat de be
pedeapsd.
2. vb. re fl. 0 A se scapa, a se libera, a se prezerva: a se de la pedeapsd C) ochilor, vederii, a se
departa. a se face nevazut [fr. s o u s t r a i r e,
modificat dupa t r a g e].
*SUSTIIT9R, SUSTINATQR sm. Cel ce s u S i n e: al temmei.

Originar din partea de

*SUSTINE (-tin, -tin) 1. vb. tr. 0 A Linea dede-

roe. seas. se....

0 Care poste primi oat ecare calitate, care se poate modifica: on -ce lucrare
(1.-011.)

sauna lbovnicul (IK.-BRS.) ; lard Duca-Vodli, deo& an auzit

asa, an Inceput a suspinare qi a plingere on amar (NEC.) 111 OQ

cineva (In spec. dupa o femeie iubita.), curtezan,

adorator: nits one no are in 1=-1 atltia
ca Masa

sus a unui print, a unui

sat 7 c JOSEall, JOSAN.
*SUSCEPTIBIL adj.
de perfectibilitate

s-

a Oita: dap& ce -ti Inarti shut bond tmul de la sant, porni,

lasIndu-le suspinInd si cu lacrimile in ochi asp.); De la not

(Sesamunt indicuin)
4714 , originare din India de rasarit $i care se cul-

este

(MAR.) [s U

SUSPIN4 (-in) vb. intr. 0 A scoate un oftat,

mintele uleioase. come-

stibile, ale unei plante

coo -

team cite -nn

adinc din piepturile noastre (CM); nu mai
vedeai fete vesele, nu mai vedeal buourie, ci numal lacrimi,
plInsuri et see (se.) ; F : Ce freamat de ...girt, de clam'

0 SUSAIU- (p1.-itie, -eie

sn. Trans. (PSC.) Ladoiu,

(GNM.)

-inurt) MI. 0 Oftat:

SUSPTN (p1.-ine,

4713 [comp. srb.

sisaljkasfIrcdetita"].

seta's for

ca cititorul trebue sa. completeze intelesul frazei,

s& duel mai departe gIndirea autorului [fr.].

"SUSPENSIV adj. n Care opre$te, care sus*SUSPICWNE sf Prepus, banuiala [fr.].

harea" (Lactuea muralis)

(...) ce se pun, In scris sau la tipar, spre a arata

0 Care se simte

atins de un lucru de nimic, care se ofenseazii lesne:

are o tire Marta 11 [Cr.].

SUSCEPTIBILITATE sf. 0 Capacitate de a

primi oare-cari modifictiri: ...11 de masmetizare a otelulu' Aptitudine a corpului de a suferi mai
mull sau mai putin influenta agentilor exteriori

sau interiori Crestere bolnavicloasa a sensibilitatii fizice sau morale Dispozilia unui om
de a se ofensa lesne: minimills gi ausaeptibilltAtile Int de
so otensat (VLAII ) [fr.].

SUSCIT4 (-it) vb. tr. 0 A face s& se nasca, sit

se iveascs la un moment dot 0 A stirni, a provoca; a Intarlta [fr.].

'SUSPECT adj. 0 Care e banuit sau merit&

a fi banuit 0 De care trebue sa to feresti 7

Care da de banuit: i s'a pltrut od vede In ochii usierulni

de hot care pindeste (VLA9.1 [fr.].
o &tuatara

"SUSPECT4 ( -tea) vb. tr. A considera ca suspect, a avea banuiala [fr.].

*SUSPENDA (-pencil vb. tr. () A atirna: o

() (F) A Inceta pentru cltva timp, a

seIntrerupe: parlamentul 01-a suspendat lucrdrile;
dints pentru neva minute 0 V
Drone, a inceta
platile. a nu mai putea satisface pe creditori(vorb.
de o banca sau de o casii de comert) 0 A interzice pentru cltva timp exercitarea unei functiuni,
lamed de tavan 1

aparitia unui ziar, etc.:

ye on judectitor; gavernul a
suspendat ziarul X care publtoa stir' tendentioase [fr.].

SUSPENSIVNE, strsPrarsiE sf. 0 Faptul de

a suspenda, atirnare O Starea unui lucru atirnat 3 Starea unui corp care se mentine lard a
cadea in sinul unei mase lichide sau gazoase:
spa este turbure clod tontine in ee nista fin, materli argiloase, etc. Suport atirnat de un tavan si In

a
pentru cItva timp a unui functionar public din
Care se pune o lamps sau flori Incetare pentru
sedintei 0 Scoaterea
cltva tirnp, intrerupere:

exercitiul slujbei sale O Puncte de

punctele

subt ca sa nu cads:

o sclera

CD

A nu lasa sa

cads: sustine-mli 0 A propti, a pune o proptea

.0 A sprijini: stlipli imstin bolts Cl) A intretine
viata, a da putere: un pahar de yin vechin sustine

A da cele trebuincioase pentru traiu, a ajuta:

sustine pe batrInti lul pArinti A Inabriltata: nit-

dejclea izb1ndei finale 1-a sustinut 15 A face cinste,

a mentine, a nu !Asa s& se mic$oreze: a -ti

rangnl,

reputatia Cl) A Linea piept, a rezista: on atac

A apara:
0 canzA, o pdrere 0 A lua partea
cuiva: se parttzani
A afirma cu tails: sustin

ad n'are dreptate.

2. vb. re fl. 0 A se Linea In picioare, a nu cadea:

pasdrea se sustine in aer 0 A se prelungi, a se mentine: timpul trumog se Sistine 0 A nu fi in descre-

$tere, a nu da lnapoi: ameliorarea constatatd la bolnav

se sustine 110 A avea mereu acela$i succes: aceasta comedie se sustine la teatru Cl) A gasi aparatori: smut&
propunere poste ad se sustie 0 A se ajuta, a se spri-

jini unul pe altul [lat. sus tiner e (refacut dupil

tine a), cu Int.elesurile fr. souteni r].
SUSTINUT adj. 0 p. susTINE 0 I Co !naltat $i nobil (vorb. de still: ti povesteete pe larg... dar
intenn stil nobil $1 , Mate alto le-a IntImpinat (CAR.).

SUSUOARA Po- suaTioan.A.

*SVSUR sbst. Murmur lin, soapta.:

ni acestor iz-

voare o Wee sd se mite gales la el el -i plAcea at le auzd curge-

lea for cea serpulti

(ISP.) ; numai plopit olntau din bronze

on cintec ce sewina aidoma cu un
dulce de Inceput de
noptatic se bland de pre feta plimInploale (8.-ALDJ ; nn
tutu' (ODOR.) [s u s u r a].

SUSURA (-nr) vb. tr. A murmura lin, a sopti:

stresintle, Infiorate de aceste tresdriri, scutnrau margele care

susurau el luceau In mil de ouroubee (SAD.) [fr.].

*SVBA (p/.-se) sf. = rdivrcA [fr. souch

e].

SVTA (pl.-te) 1. num. 0 De zece on zece: s'a

Implinit de stunt o

de ani; dintre animals, mdgarul,

glace qi lebada, cloara qi payagalnl, orapul qi !Attica, pot trai

pind la o de ani, elefantul plait la cloud cute, far nnele

broaete testoase plod la trei ante de ani; mi-a imprumutat
banii on
la

dobindd de zoos la

a clitigat In aceastd afacere

In mod nedeterminat, un mare numar:

1240

www.dacoromanica.ro

ti -am mai spus-o de o

pen, Sarind pe no! o

de ori; Allah! Allah! Turcii 'as(ALECS.).

2. sf. C) Numarul de o suta: le-am platit treizeci de

lei suta ; nu le vinde on maruntisul, ci numai cu suta; (:
undo a mere mia, miser= $1 suta, se zice cind cineva

nu se mai poate da lnapoi de a cheltui ceva,

pentru a termina un lucru care 1-a costat foarte

mult; 0 sutele marita slutele, zestrea bogata face
pe fetele urite O. se poata marita C) In mod
nedeterminat, un mare numar: s'au string acolo Cu

sutele; en sntele de mil de case mute ai le Impartea locurl

(m.-cosr.) Al o sutalea, a o suta: am ajuns la nu-

maruj

am citit pint{ la pagina o

[VS1. S 11 t 0].

STJTALEA, SOTELEA num. ord.: m. al o

f. a o

suta, care ocupa locul, rangul aratat prin numarul

o s u t a; M. al doua (trei, etc.) sutelea, /. a doua (trei,
etc.) sutea.

SUTANA. (p1.-ne) sf. CD Hainalunga piny la calcite, tneheiata cu nastuti

de sus pina jos, pe care o poarta preotii

*SUZERAN adj. gi sin. Care poseda un feud,

sau un tinut, de care depind $i altele, socotite ca
vasale [fr.].
'SUZERANITATE sf. Calitatea de suzeran

bolnav Mud, vru sa moara (emet.); Chemati

soutache].

[fr.].
SV...

t SV4DA

Gaitan [fr.

SUTELEA er svTALEA.

Fig.

*SUTERAN, SUBTERAN 1. adj. 0

4715.

Sutana.

Care este sub pamint C) Care creste, care traeste sub pamint.
2. sumakeiNA, al:Jima/pa (p1.-ne) sf. Cavilate
de oare-care Intindere ce exist& sub pamint [fr.

souterraine].
SUTIME sf. A o

s u t a parte din ceva.

SUTISOARA (pl.-re) sf. dim. svTA: 11 !lieu sa

strings, bletnl, Irmilicl or'o

(SPER.); Toderas, dupli ce
=OM sutisoarele. se duse la bona si-el cumpara haine dottoresti (err.).

*SUTURA (731.-turi) sf. 0 ED Imbucarea a doll&

oase ale craniului care se /Tubina prin marginile

for zimtate 0 .P Cusatura buzelor unei rani

[fr.].
SUVAC tor SULAC2.
= SEVAIU: el era InvesmIntat en
*SUIT4IU SbSt.

anterin de 3.3 alb (F)L.1; cn auritul vSl de beteala, rasfirat

pe un Wills de ", alb (coots.).

SUVICA (p1.-ai, -ea) sf. 0

Unealta, In
forma de luntricica, lntrebuintata la razboiul de
tesut, cu ajutorul careia se vira batatura printre
firele urzelii (i.] 4716): stlan a Invirti si bora, dar si

suvelea, de yule satul de vatale din

toate partite (can.); =fern' de burun-

LT

gin din tura st suveica stativelor,

(ON.); hlArita-m'as, marita, Cu =mica Fig. 4716. Suveica.

no stin dal oa..mas.); (E) ea o , lu- T. Teava. L. Lem te: ca o aluneca pinta pe sub bolt' nu ;, hudulet, surcel.
de mesteaciini (VLAH.) Iglita
cu care se Impletesc ochiurile navodului (DAM.) [bg.

sovalka, srb. sovelo, sovilja].

SUVEICVTA (p1.-te) sf. C) MI dim. suniaA:

De s'ar tese pInza 'n baltit, Fara AA, tarn spatli, Firit lean

de , Ar tees s'a mea mindruta ps..ess.) ; Snot{-mi-te,

Dace sti1 ci-m1 esti draguta (VLAH.) 0 Iglita de Impletit ochiurile navodului: oehiurlle lui se impleteso
de lemn, scobita la amIndoul capetele (ur.).

SUVELNITA (pl.-te) sf.

ZV...
SFINDA.

*SV.4.NTIH = SFANT: de Erica lianscanilor a pitulat

~11 sub lea In cenusli tenor.
SVAPAIAILA, ZV- (p1. -fell) sl. NeastImpar, sta-

rea celuisvapaiat: ourge 11n, cuprinsa pares de piroteala, dun& atita

03 (LUNG.).

SVAPAIAT, ZV- adj. Neastimparat, impetuos,

furtunos, svinturat, sburdalnic: fn tirea Int apriga
Si svapaiatli... are ceva din pope Farces (VLAH.); oa intro
oglinda prafuita, s'a oglindit Neapole $1 fetele lui zglobii si

svaphiate (DLVR.) [vapaie].

SVARDAICA sf. 31, 0 pr vARDARE 0 =

(1HIONOAIE-PES TRITA [vardaica].
*SVASTICA sf. Ornament In forma de cruce gamata ( 4717) care
trece drept o straveche emblems religioasa; se gaseste sapata pe obiectele de bronz $i pe olariile din epoca de
bronz [fr.].
SVAT = SFAT.

*SVELT adj. @ 4 p Care se Inalta. gratios (vorb. de lucrari de arhitectura $i de sculpture): oa din vraji-

Fig. 4717.
Svastica.

rea unor basme, rasare, ulm1tor de Irumoasa, en turlele ei

".e, sprite... Writhe bisericii a Curt"-de-Arge$ (VLAH.)

0 (Cu talia) subtire, tras ca prin inel [fr.].

t SVESTANIE = SFESTANIE.
SVBS(T)NIC = SFD$NIC.

O SVIDUI, ZVI:DM (-neso, -nin) vb. tr. $i refl. Often.

Ban. Trans. A (se) vindeca: se svidui de rife (RV.-CRG.);
dace se spalit on mull, se svidue (GRM.) [srb. izvidati].
SVINEATA. pr SINEATA.

undo se tesea filaliul, stau parasite ai

neatinse (NEGR.); luntrea, tun= ca
luneca lute pe eararile de stub
o

on o

pe sub pintece, la coada $i la picioare [s u (b)

O SUVULCA = SIIFULCA.

.41 ce1 mai ageri 81 strait de noapte rinduiti

sta.

SUVINTREAT, strvINTRIT sbst. tl Faptul de a

suvintri (PSC.) (FR.-CDR.)
SUVINTRI (-tresc vb. tr. (PSC.) i;a, A tunde oile

tretul (1.-coo.) flat. sub-volvOre].

SUT.A$1 sm. X Mai-rnarele peste

o s u t a de soldati; capitan: slugs unui

SUT.42 (p1.-uri)

poseda autoritatea supren)a, care o exercita faa

control '1 Principe (sa), Domnitor, monarh [fr.].
'SUVERANITATE st. 0 Autoritate suprema,
deplina stap Mire 0 Totalitatea drepturil, r unui
suveran Insusirea, autoritatea unui suveran,
until monarh [fr.].

SUVOALBE, suvoLin (-von) vb. tr. Often. A coplesi, a cotropi, a supune, a invinge: ma suvoalbe Lo-

SUTAR (p1.-are) sn. (0 Hirtie

de o suta de lei: m'a =skit un

(VLAH.).

niciodata: un remediu
2. sm., suvERANA (p1.-no sf. 0 Persoana care

vintre].

catolici; antereu ( 4715) [fr.

soutane].

SUI-

can sint investiti cu ea: putere tea, puterea cea mai

malts; Damn
print
Domn stapinitor nlj
pontlfice, papa! 0 Care apartine lui Dumnezeu, S V i
care email& de la Dumnezeu: justitia 11 0 Oa
Curte
tribunal care judeca fare drept de ape!
O Care e de o eficacitate sigura, care nu da gres

SVIREAP = SIREAP.
t SVI$TANIE = SFESTANIE.

SVIC I interj. Arata o fuga precipitata, o mis-

care repede ca sageata: feelorul de Imparat... gazeSie

chelle odailor Imparatesti, pe urma, 1 on ele la use ou prieine si deschide (11.-COD.); porumbelul naval' asupra raiului,
si intro Inauntru de se pose ye pomul din mijlocul gra-

d inii use.) [MM.].

SITICNE4LA, ZVICNEALA (pl. -elf), svIcaurpRA

(p1.-tor') sf. Faptul de a s v /en i; bataie (a

inimii, a timplelor), tIctiala: Incepe a lovi cu piclonul

In use, lovitura dna lovitnra, fn ritmul svienelilor din
timple (BR.-VN.); stmt.= In svIoniturile vinelor o pornire ne-

strvvicA (D.

'SUVENIR (p1.-ire) sn., SIIVENIRE sf. 0 Amin-

bunateci (LUNG.)

lzbitura: 0 svIcnitura puternica lovi

tire : met, p'aste mine on mtndre =venire, Privesc cum ori-

crengile de geamuri (GRL).

zonul se ample de taclii (Aut.); suventrea ei ar sill imaginatla

mea sa galopeze Yard vole (NEGR.) 0 F C) Min dar spre

bate (vorb. de inima sau de 'Ample), a ticli: tiara feta

aducere aminte [fr. s o u v e n i r].

SUVER4N j. adj. () Suprem, desavir.sit:

^
(I) Se zice despre autoritatea suprema $i de aceia

fericlre ...11 C) Extrem, extraordinar: un disPret

SVICNI, zvhan (-nese) vb. intr. @ A palpita, a

...tInInd string p'al can plop!, oe svicnea en Infoeare, marama cea magi* (com); lei plena oohli atm plants alba a
sinuln1, sub care svIenea erolo singele (o.- zAMF.); Nioulaita

std pe Pr1sPa easel, tinIndu-si Intro palms timplele care-1

1241

www.dacoromanica.ro

(13R.4(1.) A mists convulsiv o parte a

S V I- svIoneso
trupului: don mototol la DamInt, bolborosind si zvlcnind

enl noptil In calcuqul Int, s'a neat (sLv.) (0 A

se sbate, a se sbuciuma, a se agita: lumea 000identala

fulgeratoare, a o sbughia: zvlcneste In salt larg tire-

[svIrgoli < bg. vilrgaljam0; forma

svIrcoli a fost modificata dupe t Y r col;

SVO

din Didoare (DLVR.) 0 A sari de undeva cu o iuteala

chiatal (Hideo tufa, la patru past de mine (SAD.) [S V I c!].

se svircoleste de secule fare antoritate si libertate (I.-GH.)

comp. si bg. v u rkolest rotund"].

SVICNITVRA, zvIctarvRA pp- sy/arEALA.

SV/NT4, ZVINT4 (-Int, it -bites) 1. vb. tr. A

SVI.FICOLITURA, ZVTRCOLITBRA (p1. -tort) sf.

usca la vint, la soare, a sbici: am sv1ntat reale la

'mare Pr. ext. A goli pina la ultima picatura,

Faptul de a se svIrcol 1: ea it vazat svIroolituri...

a deserta, a secs: Trot site dentin a stat, Trei butt de yin

vat de somnul care ma turd, die trite zvirooliturd o duo

o evintat (FR.-CDR.); strInglitorli dajd)ilor avIntan oe brume Se

mat Sallee De in sate (vIAH.) ; astea qi atltea altele... saints

Dina la rfisarltul soarelut (LIR.)

SVIADAICA, ZWILDtticA = SVARDWCA.

gata: bratele oele vInjoase ale oastel lui Stefan... zentara

svtrli dalta din tindd In gura podulni, ca to apnea darer' In

de la mosnegli acela: unul on se da, altul nu se lAsa (Rgr.);

buzunaral oritsanilor Lar.); plInse nabnet, ptna ce svInta

lzvornl laCrithiliOr (DLVR.) OO A prapadi, a da

DS trufasii de Ungurl asp.); arunoati pe drumurl de Mat-evils oumplite ale Tnrcilor $1 Polonilor, oe sentan tars pe
'ntrecutele (VLAH.);
uncle loveau (ISP.)

(tepele) azerlean din coplte, de stints

11 0 F A prapadi In bataie, a

snopi: 1-am svtntat In bites (PAMF.); sA to fereasca Damnezen de bates mniereasoa, mind se IndIrjeso ele: dan, mine,
materna, ores, de svIntan osP.); pleoat1 pe oat, sulitele

Inainte oa la Willie... bateau de sv1ntan, cad Barzot era

Dolitain nacealnic (1.-OH.).

g. vb. refl. 0 A se usca la vint, la soare, a se

sbici: camesile se saints la soare (PAMF.); (casoavalul) sA

se pule pe Delta la umbra, oa sA se zvinteze, pin' oe se va usca

(DRAGH.)

0 Pr. ext. A seta, a nu mai raminea

niinic: plinse(ra) George 61 oitlugarul, end mud oapra,

de nu li se svInta laorlmile de la oohi multi vreme ()SP.)

SVYSILI, ZVIRLT (-tri) vb. tr. si refl. = ASVI11.14:

seal tasul din mina si funs din brin tit col (um); sA on
orestetal catmint (OaR.).

SVIRLITVRA, zvIRLITIXA (p1. -turf) sf. = AS-

virturpRA : de-acolo 51 Dina la poala padariLmoelei nu era

dealt o zerlitura de bat (ORIG.) ; m'a dat sa Invat psalt1chie,

la an psalt... paste beta, Ia vre-o done zvIrlltu.1 de plats

departs de sate nostrn (ego.).

SVIRLVGA (p1.-gi) S/. t Peste ce searntmil cu

tiparul, cu solzii mici si lipiciosi, cu cite un os mic,
Intepator, de o parte si de al to a ochilor, ascunsi sub
piele ca nista ghiare de pisica, si cu care se apara,

chid e atacat; e de coloare galbena -cenu.sie, cu

pete mici, rnai Inchise,
pe spinare; nunnit si

[lat. *exventare< ventus].

vIrluga", cirri", cuUtoaie", fita", nisi-

in soare, sbicit: vamesil de la hotar... dan pests o untie

on tlri svintatl, ce-1 lnasem la drum (ALECS.) 20 Se-

nia) (

SVINTAT 1. adj. p. SVINT4. 0 Uscat la vint,

cat.
L. sbst. Faptul de a svInta: se scot in allele senine

parita." etc. (Cobitistae-

Fig. 4718. Svirluga.

4718): $1 'n tot Want de durere, ca !wirings

se 'ndoia (spER.); Ca ma duo sara la baits, SA prind paste 81-o

Desarit sa ne-ajunga (SEZ.) [comp. vhmori].

SV/NTIJR4T, zVINTuRAT adj. si SM. Aventu-

O SVIRNAICA, ZV/IDIA1cA sf. Ban. = SBIRMITOARE: Mien din Banat... fat ablrnlitoarea, numitA de

51 slat venial, far col 'nalt1 Qi deerati el zvhatarati (SPER.);

Alexandra duces viatA zvIntarata de boier t1nar (SAD.) [lat.

Nuia, smicea.
O SVOANA, zvoorrA (p1.-ne) sf. Mold. 0 Sgomot
de glasuri, galagie: olnd intraram la Motca In codrn,

of cu soare albiturile qi scorturile la

(PAMF.).

rier; svapaiat : Cal oe slat de stat mat mid Sint ouminti

vulg. *exventulatus = clas. ventilatus].

SVINTURATEC, zvIIITURATEC adj. Svapaiat,

sburdalnic; aventuros, nesocotit: nu de geaba aveam
o fire sv1nturateca (UR.)

[s v I n t u r a t].

SVIR(R)I sau zVIR(R) I interj. Imita sgomotul

unei aruncaturi, unei miscari repezi: Piparus nu-1
OA ragaz, 11 lull de toartA 61, svIrr I Inditrat on el, dinoAtrAn a

el, fara sA mai aqtepte. Emir I on piatra 'n cape

Ini (PAMF.); en dan on secerea, svIrrr I ql lovesc hipurele
(R.-COD.); far el, zvtrr I on o sourtatura fn 'Irma noastrit scees,

venit (RE T.);

[onom.].

SVIRCOLAC, zv/accor4a = vincoLoc.

SVIRCOLEALA (p1.-en) sf. = SVIRCOLITVRA.

SVIRCOLT, zylitcoLT, Bucov. Trans. svtaxiiora
(- oleso) vb. refl. 0 A se suci, a se sgirci. a se Intortochia (sbatlndu-se de durere, etc.): so mai svlrooli Co
se mai svIrooli dihania 61 rAmase moartA bnmbenA ay.); 61
vlermele se svtrooleste 51 el, clad 11 mild (st.v.); 01 zvIroolinda-se ea BerPele, se anima In iaz (CRC.); vazIndu-i oum se

d!ne11 svtrnalca (MAR.).

0 SV0.4.CA, ZVO4CA (p1.-ce) sf. Trans. (FR.-CDR.) vac.)

zvoana de glasnr1 din trisura se potoli oa prIntenn tarmac,

(SAD.); face In sfirsit o svoana atlt de mare, theft on totil
scrim din paturt ( ALECS.) Svon (ce circula): tot
In aces vreme, $1 la Imparitle, graved% zvoani s'a Mont

(cm) [S v 0 n i].
SVOCOTI (-obese) vb. intr. A svicni.
SVON,, ZVON (p/.-onuri) sn. 0 Sgomot de glasuri, galagie: Era no svon do glasuri ne'ntalese (VLAH.) ;

pr. ext.: Nu ma poem apropia 11n moat Ia boi a da De svonal albinelor (IK.-BRS.) SgOMOt.: punka pe drum, wintre salon, pita ce zvonnl rotb)or se stinse (SAD.) 0 *tire,

veste ce ajunge la cunostinta oamenilor si circula

de in unul la altul: amnia ~til ea ministrul X si -a

inaintat demists; ei deters svon ca se va aparge satnl usP.)

[vsl. z V o n fi suner].

0 SVON2, ZVON (pl. -oane) sn. Ban. Clopot de bi-

serica [srb. z v o n o].

SVONT1, ZVONI (-onesc) vb.

refl. A se raspindi

zvlrooleso 61 se sglrceso In dureri de moarte, a ohemat de grabA

svonu 1, a circula vestea: se zvon1se ca vine din nrma

De tin ealugar DaDistaa (CAR.); se svIrgolira et oft se mai Evil.-

oaste ruseasca (vLAH.).

golira, far de la o vreme mosneagulni... IncepurA a-i slAbi onterile (RES.) ; call sezvlrgolean aurae In dureri los (sea ; (coatlul) se svIrgoleste, tipA, nu suge si nu doarme (MAR.) ;PT. anal. :

toata calla e ouprinsA... de ilacari marl care se zvIrooleso si

little ca nista steaguri (aa.-v1/.) A se Invirti In-

coace si Incolo de neastimpar: el prune sA so SIVirCOleasci de neastImpar (OH.); dupa ce s'a seroolit pina la mie-

SVONT2, ZVONI (-onesc) vb. intr. Ban. A suna clopotul: zvonisorul en care isvoneste el to altar... In decursal

st. liturghlf (MAR.) [srb. zvoniti].

O SVONTI, zv-- (731.-ite), SVONISQR, EV- (pl. -oars)

sn. dim. SV0112. Ban. Clopotel: steagul are In cap un

svonit si 0 ohita de bosioc(Nov.); zvon1soral on care zvoneste
el In altar... In deoursul st. liturghti (MAR.).
jr

DIN CAZAN(A LUZ VARLAII (IAQ(, 1642).

1242

www.dacoromanica.ro

11

1.11

Sec. XV

Sec. XVII

.111

11-1

Sec XVI

Sec. XVII

111

111.

Sec. XVIII

Sec. XVI

1.11

Sec. XVII

Sec. XVIII

SEZ/TOARE LA ARA

srn. A dourizeci $i una liter6. a alfabetului, a

saisprezecea din seria consonantelor.

$A,, *ma (pl. gei) sf. O Un fel de scaun ce se

pune pe spinarea calului $i pe care *ade caltiretul

(f

4719, 4720): a pnne gana pe cal; a lua sane de pe cal; a

string() gana on binge; Are

ooarne gi nn-i bon, Are

sa Si nn-i cal (GOR.), ghi-

111E111111111111111111P

citoare despre melt";

lie-care Dune bucuros cane
pe tape veoinulni (SLY.) ; Dir

it

duce (pehlrtie, pelemn, etc.) trecind cu o pensul6

cuvApsea peste ea OD 4721) [germ. Schablone].
*ABILACA (p1.-ce) sf. = Clollr4R (0 4722) [fr.

chabraque < germ.].

''AC.AL sm.

,Un fel de cline albatec ce urlii

noaptea prelung $i
trist; trileste In Orient
(Canis aureus) 0
4723): 444.. looneso ou

VP.

el

Fig. 4729. *abraca.

Fig. 4719. *a.

Fig. 472o. *a de iemn.
0. Oblinc.-C.C. Ciochine.
P. Perna, poclada, ibinea. O.O. Oblincuri.-P. P. Pofile.
F. Falcele.T. T. TragMori.
T. Tarnila.
S. S. Scari.

IAPA-C) 0 Partea unei biciclete pe care sade

ciclistul (my- El 468) If C) Os de la spinarea gainii:
spatele gain!i se mimes sea gi se dan la mita Tigannlui
(VOR.) 0 SALE, Mold. aLE p1. a) Partea de pe spi-

narea calului unde se asaz6. saua: b) P partea de

jos a $irii spinarigla om) unde slat rinichii: to 0

scurtaturii de o nnla verde $i-o cam oroeste tarigor pe gale

(PANN) ;

ma dor galele ; a-gi Indol galele

a-si pleca capul

Inainte: Malaspina tai maw mice pini la 'Ambit (GN.) [lat.

s 611 a].

pA2 sm. co Numele slovei Ill, in din alfabetul

cirilic, corespunzAtoare lui gi (VS1.1.
o $ABACA (pl.-co) sf. Mold. (DGAurele de brode-

rie (la camlisi) [comp. it. sciabika re],eal.

$AVANA, $ARVANA sf

Un fel de hainit pe care o purtau o-

[fr. chacal< tc.].

(BOL.)

t*ADIRVAN (p1.-ane) sn. Fintinii Vsnitoare:

toata onrtea este o grading loarte Immo! Intoomitil avInd la

mijloo 1111 hay= Cu ow (C.-RAD.) [ tc.].
O SAFER sm. Mold. Mijlocitor, samsar necinstit:
m'ai Ingelat on mincinni, pin' oe m'ai pus la mina, .0 bi-

tin ce SOH (ALECS.)

O$AGA (pl. sae sf. Mold. Bucov. Trans. Glumk:

mai sobimba din (And In chid olte o ar on tovaragli sill din

sat (GN.); an ospatat on totlil mpreuna tot In gaga gi poroganii (se.) ; Foaie verde de pe oraca, En on mindra rid In .0
(IK.13R13.) ; s'avem iertare, cucoane, n'om putea, it doer acolo -i
grentate nu .0 (CRC.) [bg.s e g a].
$AGALNIC, $AGALNIC, SEGALNIC, SAGACIII adj.
Mold. Trans. Glumel.: v'am spas ea era 54111,11e mos
Nichilor (cao,); An venit... Cititorli oei din zodii gi sagalnical Pepele (EMIN.) ; letele se adunase... ca sa-i malts_
vorbele segalnice (sLv.): an Inoeput a pricepere boierimea
oil blihai-Voda nu este cum se arata, blind gi sagacin on
(NEC.) [* a g a].
O $A.GUT re- $IIGIII.

dinioaril. aprozii $i copili din casa. ai

tots

Domnului: apoi urnian oopiii din case...

Imbraoati on gavanele wooe.); eran tot realorl de boleri gi portal for era... garvanale
on cabanite (NEC.) [tc. s e b

Fig. 4723. *acali.

tnrmele In apropiere de sate gi mAnincA legnrile

*A.T11. sm. Titlul suveranului Persiei ( 4724).

2. (p1. -hurt) sn. p Joc intre doua persoane pe o

ABLON (p1.-oane) sn. 0 Model,

4721.
tipar: a lucre dna acelasi .0 0 Li- Fig.
*ablon.
terA tfilat6. Intr'o placa sublire de
metal zinc, tinichea, etc.) $i care se poate repro-

patratd irnp/irtita In 64 de despartituri,

jumatate albe, jurnatate negre; fie-care jucAtor
tabli[11

dispune de cite 16 figuri (1 rege", i regina",

2 turnuri", 2 cal", 2 nebune $i 8 pioni")
de care le misci pe rind, dupa anumite regule

1243

www.dacoromanica.ro

AN

([ 4725): Joe de
partIcla de ; Sees, nnul din 01, descoperi Rani "mini gl-1 strata regelni tem.) 11 0 TAblita

banarie in estates Sncevel...

(Must) [pol. szalawa].

sr $A1 .
*ALGAU, 8AUGATJ. 13AVGAIT sm. Mold. Trans. 5Z

vi figurile cu care se joacb.

Fj.AL.E

sah: Cade 'n ..al de pe maga gi

rastoarna pe covor Doi nebuni

paste un rege si un turn

regina (ALEC8.1

paste

0 Termen

Intrebuintat In jocul de sah

gi Wes salai de arama

Cel ce tale sare la oCn/t [ung. s 6 v a g 6].

O $AL1TRU sbst. Olten. Trans. (ViRC.) (BUD.) = sI[srb. Astlitra].

$ALTTA (pt. -te) sf. dim. sar.A. Sang: an treout
printfo mica asternuta cn rogolini de cote minnnate pe Jos
L4TRA

(LET.).

t ALTU (pi.-iuri) sn. Bucov. 0 Stofa Cu urzeala

de bumbac si batatura de Etna, cu dungi de matase si fl ori [tc. A a 1 y].

*ALUPA (p1.-pe)
sf. n 0 Mic vas (lath
punte) cu pinze, cu
visle sau cu motor,
Intrebuintat In por-

L
I

--

turi sau pentru ser-

viciile vapoarelor (Mt

Fig. 4724. *all.

Fig. 4725. ah

4728, 2): se apnea cn mina dreaptd de ittmis, unei

exprimind ell regale sau regina sint In primejdie

de a Ii
la rege;
(si) mat, locutiune aratInd

ealnpe (DLVR.) 0 Barca

cea mai mare a unui

macher].

IS Poste Piept on doud o4g rogil (volt.).

ALVARAGIU sm. C) (f) q341

ca partida de sah e pierdut6. (germ. S c h a c h].

.A.HAR-MAHAR sbst. F A nmbla on
a
umbla cu soalda, cu Inselaciuni [pol. s z a c h e r# AHMARA. sj.,$AHMARAND sbst.

Iah-meramj.

Brocat [tc.

AI4C, sEroo, sitic sbst. Mold. Bucov.

Un fel de

postav lucrat de calugarite, din 11nb tigaie, si care

serveste mai ales pentru haine monacale: toate aceste

crofts ,vecin1c din acelagi soil( de salad manastiresc

(GN.);

In lungi rase de setae pages maicutele ore biserica (vuoi.);

rasa ti e de slap (EMIN.); era... Imbracat intr'nn halat lung
de Iliac

(GRID.)

[to. I a i a k].

.AICA, Mold. wicA (pl. WM, geld) sf. a.Salupa,

vas mic cu pinze cu care se fAceau odinioara trans-

porturi pe Dunare si pe Muffle navigabile: a doua

Zi o gaicit desbarca la Rnsoluo Inca co famine de ozilati (I.-on.);

inaltele oatarturi ale glithilor oe se vedeau albind in departare

on pinzele for umilate (000s.); Serban-Voda... Mouse olteva
vase, seine, Is Argeg, on zaherea, de stan gate sit se scoboare
pe DUllare (NEC.)

[bg. < tc.].

*AISPREZECE adj. num. card. Zece plus Sase

[vase +spre(= peste)+zece].

AISPREZECELEA num. ord.: m.

f. a

gaisprezecea, care ocupti locul, rangul, sirul indicat

prin numarul saisprezec e.

Un fel de postav: Pantalon de .-

41'U sbst.

to-

oat. Cotul anal galbeni luat (.Asc) [comp. $AI4C].

Fig. 4728. alupe.

vapor de razboiu (E 4728, 1) [fr. chaloup e].

ALVT (p1.-to) sn. dim. $AL: Willett se loofa ernCel ce face sau

vinde salvari 110Cel ce poarta salvari; F iron.

'hire: 11 ciocaniram 61-1 Inaram print citeva mil de salvaragil (Jup.).

ALVARI sm. pl. (DNI.dragi foarte

largi si numai de la genunchi In jos

strInsi pe picior (cum poarta Toren,
tiiranii din unele pArti ale Munteniei
vl odinioara boierii nostril (0 4729):
cn d.

rosii si oreti, gditdnatl gl stringi Pe

(DLVR.) [tc I a 1 v a r].

t ALVIR Sin. Mold. Bucov. Inse16.-

finierul piciornlul

tor, sarlatan, pungas: de propusnl babel

anziseril trei ~I gi se sfatniseri... sd insole

pe biata baba (se.) [rut. Ialjvir].

$ AM sbst. p Stofil groasA. de bumbac amestecat cu ata: so parts... roohle de
(Vos.); o ticble de
(STAM.) [te.
Fig. 4729.
A a m .,Damasc"].
# A.1VIALAGE4 sf.
Alagea de al ad.
Damasc, tesuta din bumbac si mlitase: trabrlicat
Cu on anterin de

do.,

e a s y] .

rapt In spate

(FIL.)

[to. i a m a 1 8.-

* AIVIANISM sbst. Religiunea grosolanit a popoarelor din Siberia orientala, In care demonii skit

AIZCILEA adj. num. ord.: in. al, 1. a seizecea, care ocupti locul, rangul, sirul

izgoniti de preoti, numiti samani", prin vraji vi

prin dansuri nebune.sti [fr.].
"AMBELAN sm. Nobil, ofiter atasat cu serviciul pe lingtt camera unui principe [fr. cham-

11n6 fintt fabricat6. In Orient C)

fabricat In Champagne (Frantal sau aiurea,

1110AIZCI adj. num. card. De case on zece

[Ise +zeci].

indicat prin numarul saizec i.

AL (p1.-iurt) sn. 0 t Stoll'. de

* A.MPANIE sf. 2 Vin spumos, foarte renumit,

dupA procedeul din Champagne [fr.].

$A.M$T,TRCA sf. Mod special de a juca preferansul: vrea ad Mod o Invirtim (D.0 ZAMF.)

Facie lungai si lat6. din aceasta stofa

pentru legat la cap sau pentru in-

cins : tats- men... se leagit In grabil on ...s1

la cap... gi Incaleca caul (1.-011.); era attit
o'un antereu de cutnie... mind paste milloc
tin n, lat tames (ON.)
Boccea mare

o u e r, probabil printr'un intermediarfir.russaesnc]s.

AN (p1.-nuri) sn. 1 0 Calapod pe care cizmarul Intinde pielea carinabilor: se Droslayea Pe Pulgi"

de purtat pe umeri ( . 4726) [tc.].

./.1.LA (p1. gall) sf. Mold. Bucov.

GALA: Ira more win o .... lunge tea dat Intic, odaie mare (VCR.).

ALAI

SM. )81$1.

AL.41.1' sm.

dim. sAaut.

bellanl.

(IcnRtre

oalnpurl

0 Calapod
ce se pune In pantofi spre a-i tinea
4eao.r1(

Fig. 4726.
al.

intinsi (pir MI 734)

[ung. s a m]

*ANAL,

uga Peste de apt

dulce, de coloare

$ENAL

(p1. -ale) sn. Trecit-

toare Ingusta la in-

cenusie-verzuie,

cu carnea foarte

trarea unui port

perca sandra) (

n a 1].

(04730) [fr. c h e-

gustoas6. ( Lucio-

o $ANCALET,

4727)[ung.s till o].

#

ALi.kt.Ta SM.

(0 Mic ban de a-

nima.: tn de WO gregala albite, dal on

zen de lartli irregala ta, It1 lam

$ANCAL4.11,

Fig. 4727. alau.

Wit Dumneo mle de MOO (VARL.); era

Fig. 4730. anal.

$AIICA-

Losladj. Trans. Glumet, poznas (Foo.) (m.) (PAC.).

$ANCALTE sf. Trans. (DENS.) GlumA. [comp.

$AlicALgT].

1244

www.dacoromanica.ro

Do

ANDRAM4 (pl.-male) sf. 0 Streasina lnain-

tata In afara, care serveste de adapost: m'asez si en

pe un colt de lavita sub ..na din poarta miinastirii

(VLAH.)

Constructie primitive de scinduri, maghernita,

baraca, ghereta; Sopron: Ia tie-care poarte. era cite o ....,

an lel de ghereta, in care se' adapost:a cite no servitor
11 0

(1.-GH.)

Pr. ext. iron. Cladire veche, gata sa se

darlme: ne mai avind dealt ..slo Ingropate la Credit gi

pensia (CAR.) ; tot fain' de liehele Si de motluzi din lele Fa-

narulni

ivuo-Li 0 (E) F Cazatura (de om) [tc.

LEA num. ord.: m. al "+, f. a saptesprezecea, Mold. a SAN septesprezecea, care ocupa locul, rangul, sirul aratat

prin numarul sant esprezece.

de sapte on zece.

APTEZECILEA, Mold.

REPTEZRC,ILEA num. ord.: m.

at .-.. /. a saptezecea, Mold. a

.E.I.NSA (pl.-se) sl. Noroc, parte, sorti: n'am

twat
la lee; n'are
de reusita, n'are sorti de iz-

care cup& locul,

rangul, sirul aratat prin numarul saptezeci.
AR (p1.-rnri) sn. A

* ANSONTA. (p1.-to) sf. 0 Cinticel, cantoneth

I, Pr. ext. Cintarega la un santan: sa iegi d'aci

Ling. S a r j].

sondurma].
*

bind& [fr. chanc e].

on soacata 51 on sansoneta (AS.)

nette].

[fr. chanson-

* ANT.A.J (p/.-aie) sn. Stoarcere de bani de la

cineva prin amenintarea de a da pe fats o fapta
nepermisa, savirsita de acesta sau prin alte mij-

loace necinstite: In ziaristica, 111 a lust leant controlulni si supravegherii morale

(VLA11.1

[fr. c h a n t a g e].

* ANTAJIST sm. Cel ce recurge In Santa j,

spre a stoarce bani cuiva.

*ANTAN (pl.- anurt) sn. Cafenea In care, pe o
scene improvizata, cintareti sau cintarete, dansatori sau dansatoare, distreaza publicul Si umbla
apoi prin sale, facind theta [fr. (c a f ) chant a n t].
* ANTZA. (pl. -ze) sf. Cintareata de varie-

teu [fr. chanteuse].

* ANTIVR (p1. -lore) sn. 0 Depozit de piatra,

caramizi, var, nisip, lemnarii, etc. necesare pentru o construe-tie; bina I 2,

(naval), 100111 unde

se construesc corabii: de depart s'aud boollnind In ..re

eiocanele de her

(VLAH.)

[fr. chantier].

ANT, (pl.-turi) sn. 0 Sapatura facuta de jur

Imprejurul unui loc spre a-1 Imprejmui, spre a
spars o cetate, o
intitrire, etc. (ni
4731): maw voila...
a
0 SApature lungueata

(M.-COST.)

Crestatura In piatra de moos&

Jghiabul teascului [comp.

O ARAB.4.NA (pl. -ane) sf.

Mold. Caruta, haraba : bout din

brazda se sparie... it-mi rape ca'Mill Ia (GR.-N.1 [ruts a r a-

ban<fr. char a bane].

AR4DA (p1.-de) sf. Un

fel de ghicitoare In care un
cuvint se descompune In
diferite parti care au fie-care
cite un Inteles deosebit. Ex.:

Fig. 4733.
apte-degete.

carat -ndit [fr. charade].

O ARA.MP9111' sm. Mold. Bucov., aliaAmPAu Ban.

sbst. Stilp, par mare, tarn* gros ce se bate In apa,

scIndura ascutita la vIrf Intrebuintata, Ia garduri,

etc.: ma oredeam atunci Wily, Cu eapnl bun de Want 5arampoi (GM.) ; toti sarampoi1 de prin preiurtil curia! BRIM ama

cite un cap de voinie In viry (sB.)

[ung.saramp6].

O *ARAN, SER4N sm. Mold. Ban.). = CRAP [srb.

ruts a r a n].

$ARBA Pe- SRL

ARG 1. adj. Mold. Cu parul galben spalacit

(vorb. de cai): Am o lap& ,wit, Tot oimpul alearga (GOR 1;

ghicitoare despre coasa".

2. sm. Cal sarg:

....tit men sprinten et spornio la mere

*pARJ4 (-iez) vb. tr. A4 A ataca cu vioiciune, a

executa o sarja de cavalerie [fr. charge r].
Incarcatura unei
*S4RJA (P1.-ie) sf. O g
pusti 00 Navala, atac al unei trupe: 0 dB

pros
prejurn1 taboret sale

Imitate: sapii un

saptezecea,

alerga scum pe eimpia alba (ON.) [ung. s a r g a].

arnncase ",n1

facuta pentru
scurgerea apelor
sau pentru altetre-

AR

APTEZECI, Mold. SEPTEzucit num. Numar egal cu

cavalerie; in timpul WWII din sat, eavaleria otomana le di

(BOL.) 9 A

Semnal dat cu toba sau din goarna

de a se Incepe atacul: a suna sada [fr. char g e].

Fig. 03z. arittiri de tran5ee.

adios Dina ee Minna sub onletunil scroaiei asp.) If 0 Mtncatura lungs In pamint facuta de scurgerea apei 9

0 pl. A Crestaturi In pietrele de moara. O $

Dunga adinca ce se face de legator la cotoru] unor registre mar!; numita $i varga" [poi. szanc

<germ.Schanze].

(p1.-me) sf. F O Javra., cline prost care

latra. Inteuna: cite o slid* de-1 curer plotoagele... less
de sub mil (LUNG.) 0 Om obraznic, flecar, su-

Orator [probabil fr. Charle s, npr.].

ARLATAN sm. Inselator, eel ce abuzeazit de

credulitatea publicului spre a-i stoarce bani: a-

caste earti Incapind pe mina fluor sarlatani ignorant!, at

sit anal vorbindu-se ca lac minuni ca stintii (cao.); s'a Mat

it

0 $ANTz = DES4NT.
ANTUT er *ENTIJI.
A.1ST'FULT, SimiTtriXT (p/.-ete) an. dim. aaNT:

dus de nas si tras pe stoat% de toti

(GOL.).

latania draculnil (gg.-vN.); A to sbIrnaltura e sarlatanerie

averea ea o balta, cum ii lad un Jilintulet toata se Bourg

.1.kPCA.

(p1. semi) sf. zsi Acope-

ARLATANIE, tSARLATANERIEsf. Inselatorie,

pungasie, fapta de $ a r 1 a t a n: veil dumneata ear-

felul de a proceda al sarlatanilor: Kohut, vere, balm

In timpul ..11111 (ALECS.) [fr.].
*ARP AR= 8EEPAE.
.EI.RPE, Mold. $VRPE (pl. pro) SM. 0 me Rep-

Fig. 4732.
apca.

APTE, Mold. nPTE 1, num. card. Numar far&

sot, superior cu o unitate lui case; w PaLmAl
Planta Cu tulpina tirl2. $APTE-ARGETE sbst.

toare si cu radacini adventive in partea inferioara; face flori purpurii $i create prin locuri
mlastinoase (Potentilla palustris) (I 4733) [lat.

saptem].

$APTELEA, Mold. $UPTELE(A) num. ord.: m.

f. a saptea, Mold. a septea, care ocupa locul, ran-

gals sirul aratat prin numarul * ap t e.

*APTESPREZECE, Mold. SEPTESPREEECE num.
Numar egal cu sapte plus zece [s apt e + s p r e

( = peste) + z e c e].

politic,

"ARLATANTSM sbst. Apucaturi de sarlatan,

stay, de piele, etc., prevazut mai

adesea cu un cozoroc (E) 4732)

at

(VLAH.) ;

(DON.).

remInt al capului de pinza, de po-

(ayes) In cap o de Whitt impact& oozeroe de piele(A

co.); In loo de a se pane Ia
maid. 1st is gapea lit plena ((.-OH.) [PUS.].

panglicar [fr. charlatan].

.1.1PTESPREZECILEA, Mold. $VPTESPREZECI-

um, mai adesea veninoasa, cu corpul cilindric

$i foarte lung, care se Waste pe parnInt: ear-

pele, Dina nu-1 caloi pe coach, nu se 'ntoarce sa to muete

(PAM);

create pul de same, ea sa to mute; a tips ea din

Pia de ,, a se svIreoli ea in Burt de

a Aipa, a se svIrcoli de du-

rere, de spaima; pang a intrat

gam% (Sau in bortli) de

In

a dispa.-

rut deodata fare nici o urma; a-1

race prin sin, a se Infiora,
a-1 cuprinde fiori; a-I muses ..le de
trace un

Fig. 4734.

arpele-de-casit.

inima, a se Incumete, a se lasa a

fi ademenit: sa no care oumva ea to muste gunge de

inima sa to duel acolo, ea e stinger, de tine nsr.i;
ow- SOPIRLA C) )agie

1245

www.dacoromanica.ro

Sarpe ce traeste

cuinta proasta *i murdara [comp. vsl. Aat 1r a,

bg. S'atfirli].
t $ATRANGE, ermarzoi sf.p1.0g Jocul de sah:

lInga case, prin gunoi*te sau pe lingo balti *i

VAR - pe
poate fi cileodatit lung de peste 1 in.; nu e periculos,
cad. mu*catura lui nu e veninoasa; se hriiCO
ne$te cu insecte, pe care le prinde cu limba lui
despicata; dar se nutre*te mai ales cu broa*te,
*oareci *i oua de pasari ( Tropidanotus natrix)

Bran table pentrn locul de estrange ei pentru tinter

(FIL.)

Pr. ext. Patratel; in , cadrilat: brin... semdnat cu

matostaturi in estrange _mood.); ii on cite ease, gapte Wring!

(LUNG.) Re. atr an gi.

ATRAFt, BETRAR SM. 10 # rdateie ~, limit dem-

4734): $yerpele de mail e blind et nu mu.eoil; el triieste In peretit easel; BS nu-1 omori, Mud 11 veal, di nu e
bine (GOR.); Si nu omori gerDela de cast, el omori norocul
(

sau .--cu-cLoPoni or CRO-

nitar care avea sub Ingrilirea lui corturile domne*ti *i ocupa rangul titre marele pitar *i marele
arma* C) Rang de mare boier, scazut cu timpul la acela de boierina*: cattanele la oar! be era

TAL ),:gi,SARPELE-CIIOCKEL4RI COBRA

san de

(00R.) (:) 140 ..-SIINATQR

iertat BA se nrce en glndul era, mult, mutt, acele de gatrar

Um rau, perlid e

de satrar.
Fig. 4735.

MAUA = $A1.

puss.
AU.A
$AUGAU Ilex SALGA.U.

arpele.

LIMA (i); QCHITIL-BARPE-

LIR ser ocaru 1 O 0 * $ARPELE, constelatiune

in emisfera boreala, numita *i calea-ratacitilor"
(
4735) [lat. vulg. serp e s, - e m= clas. s e rp en s,-e n t e m].
MART. (p1.-teri) sn. Cuviinta, datina, obi-

CHI.4.IJ (pl. $chel) sm. Bulgar Imlat. S1 a -

vus>S clay u].

$CHI04.PA. (pl. -pe) sf. Masura de lungime egala. cu distanta de la vIrful degetului mare pin& la vIrful de-

ceiu, regulti.; rInduialti: voiram sit Ilisiim Item aici, a111311

CUM este ..n1 (ao"..); va sil-1 spniu gi en dila cum este ~n1

getului aratator, cind slnt tinute bine deplirtate unul de altul

gi datina Int (coos.); nu-1 Dim bncatele oind slut Biotite dub.
tot ...III tor, dar incit-mi-te scum, oind slut atumate (ISP.);
teats Incrurile to aceastA mai eras cut
Rind,
(Isp.)

(11) 4738): acegti oameni eras numai

de o = de inaltd (Isp.); Mai lent, eras
Cind to pierdeam prinnumal de o
tre 1)11)11$1 (VLAH.); oind a dat cu toporul numal odatA, a intrat de-o in coPao (vas.); $! turnind prin yahare, skrean strop!! de vin de o In sus (cso.);

..

ordine: I le-a povestit Coate ye

Kir Ianniea lui Negoita

mai era gi lumea
seta! (D.-ZAMF.); nici o vorbA de a Jul nu era !Ara
(ow.);
tot vorbe oars de Carl mai on
81 mat 011 has (CAR.) [le.].

Rost, noima: ce !Ara de

ART P sau tjART-PART I inter). Imita plesnirea

pe obraz Cu palms: undo at stat plod scums, nemerniARVAN4 me- $ABANA.

CIII9P 1. adj. 0 Care are numai un picior,

sprijine*te de un bat: dean orb gi Ware, mai bine =

41.SE, Mold. egsE num. card. De don& on trei

[lat. s 6 x].
ASELEA, Mold. MELBA num. ord.: tn. al ..,
f. a gasea, Mold a gems, care ocupa locul, rangul,
*irul aratat prin numarul * a s e.

gi pe los (PANN); Ufa ii muse cA e

tut 'Actor
se vede vlind, oit

schioapa de

tvos.i ; stand unmet lace un cimirlan

putea (Cso.) Defectuos (din punctul de vedere al ritmului): versuri sohioape.

2. SM., $CH1OAPA (p1.-pe) sf. Om *chiop, femeie
*chioapa: decd plecind oineva Inootrova gi Intllnegte pe
: ride orbul
vre -nn , apoi nu-1 va merge bine (GOR.);
00

.i.kSESPREZECE... = SAISPREZECE...
ealzver...

qsasyu (pl.- siurl) sn. C)

Cadru de otel care suporta
motorul *i diferitele organe
ale unui automobil; pr. ext

[lat. vulg. e xclo pp u s].

de

CE110P.O. (-pez) 1. vb. intr. 0 A deveni *chiop:

yreotal... de va orbi san va Schleps... BA se lase de dumnemeans leturghie (PR:00V.); Impftratul 1-a 'ntrebat: Own de-1
oinnt ei de-a gohiopat (SPER.) A SChiOpata: Asti Etta

toata partea mecanica a unui

automobil all Cutie bine
Inchisa ca sa nu patrund6.1u-

bine 1i:tacit, Numai pare cit cam gchioapA

mina IntrInsa *i In care se

pun placile fotografice ce ur- Fig. 4736. asiu.

meaza a fi impresionate
del} Rama de copiat (S 4736) [fr. c h 6. s s i s].
0 A adv. Bucov. Indata, pe loc: ursnl 11 alma
[a $ a * i].

6A6Tu, e swim adj. 0 adv. Cu privirea !nun-

ci*ata, chiort$: i se pares milli Int eaten straenic de stet-

Incitori (CAR.); negustorul se UM 9114111 la latA, Se Ilia 994111

la billet (CAR.) ['LC. a 11].

t ATIR Per

chioapS..

caloli bine itnnoiul gi se Anne deasupra Int o pAturd de pamint negru de o de grossa oos.) [ C h i o p].

care are un singur picior sanatos sau e bolnav de

amtndoua picioarele si umbla aplecIndu-se on se

tierbintl paste nrechile degerate (CAR.) [0110m.].

(9B.)

Fig. 4738.

se

cube P sblarA jupinul... et gart I part! o pereche de palms

51-1 crompoteete

O Tigan de *atr6., Tigan nomad

ATFIAR.VL, BETRARBL SM. dim. sATRAR. Nue

rang de boierie.
t ATRARTE, $ETRARIE sf. Demnitatea, rangul

LUZ = MAIDIA-PADVRII ;
IABBA-SARPELIII PIP DMA
; LIMBA-BARPELIII oar

(CAR.)

11111ESE (1.-GH.)

[I a t r a].

Demon Ceva incolacit Ca un $arpe: gerpi de

toe 8 FLOAREA-BARYE-

SATTR2.

.1.1.TRA. (pl. eetre) sf. $ Cort: Dumbrava vornicul

descalica In !eta ea-

(IK.EIRS.); 010001111,
(JIP.).

on

circlet is piciorul sting, pleack los cam gehiopind

2. vb. tr. A face *chiop, a cotonogi: copula dumb-

tale mi-a gohiopat o giscA (RET.) [lat.

p a r e].

vulg. *e xclo p-

CTI1OPAT.A. (gchioapat, echiopiitez) vb. intr. 0

A umbla ca un *chiop: Ochiopiiteull mititica, CA a caloat-o pisica (PANN); la chive past inatntea Ini, oolitic! eontic I merge echiopatInd Tache pantotarul (13R.-VN.); Din zi In
zi mai tare to vAd al gchiopatezi (ALX.) 0
A fi de-

fectuos ; a nu functions bine, normal, regulat [lat.

vulg. "excloppltare].

CHIOPATVRA (p1. -tor!) sf. Faptul de a

*chiopata: echlopitura ollor e bucnria 1111)110r (PANN).

*CHIOPSC adj. Degchiop :DumnezensAto

trei il011111(101 (ODOB.)

O Cort al Tiga-

fereascA De biltala cea orbeascA gi pioioranga echloPeasca

4737): neete care

nilor nomazi ([]

'rim are eatra Int

!am% din mai multe

bnciti de tolurl Aumate

(ALECS.) ;

de

Tigan nomad

Tigan

(PANN).

("-"Z

4=-

di)

.--_---

Fig. 4737.

-4C0

* etre de laieti.

Pr. ext. Baracy de sclnduri (a unui negustor), maghemita,

III

sandrama: eetrele yreonyetilor... eras inohise In sins aceea

(Ooos.); Bine-1 etA mindrel gated Cu vegminte de la
(IK.eee.) 0 nfaram. Pridvor, tlrna% 11 O F Lo-

011/P.1). (-11))

vb. tr. Ban. = scum.

CO.O.LA. (pl. seen, d scoale)sf. 0 A*ezam1nt pu-

blicsauprivat unde se Invatb carte, fie ca e vorba de

primele elemente ale scrisului *i cititului, fie ca se
capata cuno*tinte mai Inalte In domeniul *tante lor,
literelor sau artelor ( 4739): ow Drlmarii; secnndarA;

.de bete -arts; = de agricultnrit ;

politehntott;

de

= normala; militarit; = de gtiinte de Stet

Localul, cladirea in care e instalata *coals

meserii;

Pr. ext.f Toti elevii unei scan Tot ce in-

vata pe om 0-1 face mai priceput : ecoala haul. gnats

1246

www.dacoromanica.ro

a ft la o bunk a fi pe
ling& cineva priceput, de la care poate sy Invet.e
xnulte Sect& sau doctrine a vre-unui filosof
onferintelor; sooala expertente1;

se all& In fruntea unei administratii, unei armate,

sau Invatat vestit : *coals lui Piston; semis lui Hipo-

rat Caracter comun al unor opere de artil.,

functionarul care dirijeaza serviciile unei g6r1 1

0 Buciitarul care, Intr'un restaurant, Intr'o case

clasica; ;costa romanticil; gcoala flamanda, gcoala Malian!,

*coals trauma, ,ir de pictori celebri cari au lucrat

* e f; chpetenie; directiune: i s'a fern seta partidulni.

de literatura sau de stiint.o., totalitatea principiilor

adoptate de literati, de invatati, de pictori: acoala

etc.: ~n1 armatet; eem partidulni liberal;

de birou;
de orchestra, cel ce dirijeazii o orchestra; - de gard,

mare, are alti buc&tari sub ordinele lui [fr. c h e f].

*EFTE sf. Starea, ca]itatea, demnitatea de

O EG.E.I.LNIC re- SAGALNIC.

EGUI = smug.

$Er40 is

_eag..

e't e

e"

saittc.

ETC sm. Capetenie de trib la Arabi ( 4740):

Murat at III-lea trate inconiurat de talmicitori de vise, de

astrologi, de
de poet! (maw.) ; getout de la Stints Sofia
Imparti before pe la ostasi on
vorbe soosse din Coran (RET.)
Ear.].

oeiP"
Fig. 4739.

coalit in Bucuregtila z833 (dupe L'Illustration).

dup& gustul predominant In epoca for in Flandra,

In Italia, In Franta 0 Dk $00010 soidatnini, totali-

tatea cunostintelor pe care trebue s& le capete

un soldat; chrticica In care se cuprind aceste cu-

nostinte rung. isk eta< lat. schol a].

COLA.R, sm., scoLARJTA (pl.-te) sf. * Cel ce,

aceea care urmeaz& la o $ coal a primary sau

secundara: sloes dintlin soolarita a lost tnetsi Smitrandi-

$COL,1,,R2 adj. = scoLAR.

COLARSC adj. * De scoala, de $ cola r.

COLAR$TE adv. E Ca un cola r, In

felul sCOlarilOr: comparatitle Int, In

nefiregti $1

odutate (tams.).

genera... slut

$COLA.RT sbst., scoi,ARIDIE sf. col. scot41.

Toti scolarii, multime de scolari.

IF

$COLART (-arose) vb. intr. i A duce vista

de scoter (Impreuna cu altii).
$$COLA.RT.ME Pr

COLARITA

$COLARBT.
so- tiC014R.

0 COLVR(IU)srrt., scoLrarrA (pt.-10) sf. Tr.-Carp.

saoLta, $COLARTTA: un gcoleriu care gedea la Mitsui

ISB.I.

ar Sal.
EDE4 (sed, sea) vb. intr. A sta jos (pe pamint, pe un scaun, pe pat, etc.) : la masa, pe scan,

Pe pat, la gura sobii; Gheozghie Stefan-Voda, clad era logofat mare, an lost wend odatit In divan on tolagni In VIA
(NEC.); ow

grecegte, a 5edea cu picioarele Incrucisate;

cuinta: uncle goat P gad In calm Victoriet A petrece,

a raminea mai mult timp undeva, a sta: a gezut

doi ant la Parts; Stem ye la mine o'Iti este gi Doamna la

Brittle 51 -I gedea chive vreme acolo (NEC.)

A sta lint-

*tit, a eta locului, a se astImp&ra: gade pared e

plonat gear biztisor I astimp&r6.-te A sta neocupat, far& lucru, a nu face nimic: stain Is vatrd $1
otopIrttni 51 not, ba nut, ba alts oa sit nu sedem de geaba
(VLAN.) j Dina acuma n'a lucrat nimio $1 acuma gads (zNN.);
nu sedea. cit-ti gads norocul (ZNN.) 0 A sta nemarita-

t& A i se potrivi, a-1 prinde (bine sau rau):

nu-mi gade (bine) palaria este; nn-mi gedea toomat ran In

uniforms mea de dorobant on opinolle... la pioloare (GN.)

A se cadea, a se cuveni: nu gade frame ad vor-

bead age; gads rdu sa-ldoienesti In Seta tutnror ; gads rngins, e rusine, e luau rusinos: gIndegte-te ea gade ?twine
sit atle harass of !ad eamata (D.-ZAMF.) [lat. s 6 d d r e].

EDRE St. C) Faptul de a sede all Pe-

trecere cltva timp Intr'un loc: alma 0

de doi ant

Is Paris Locuintii: on ~a In Bucuregti.

*EDTNTA (p/.-te) sf. O Timpul cIt 0 adunare

constituita delibereaza f&r6. intrerupere Intrunirea membrilor unei adunliri : mtine nu as tine e- 1
Timpul cit o persoana pozeazil Inaintea unui
pictor: mi -a Mout portratul In dna gedinte [ e d e a,

format dupti fr. s bane e].

$EF sm. 0 Capetenie, cap, conducator; ce cel

eic-ul-islam.

*ICA ar SaICA.
'ETC-UL-ISLAM SM. .5eful religiunii musulmane (-.1 4741) [to. < ar.].
*EIX, Emix-UL -181411 = SETO, SEIC-17L-ISL4.M.
$EL.4R sm. tn Cel ce face sau vinde *ei [$ a].
EL.ARTE sf. tS Meseria de $ e 1 a r Pra-

v&lia, atelierul selarului 0 Miirfurile ce vinde

selarul (sei, hamuri, etc.).
LE ser $A.
O
* ENAL ar SAN4L.
t *ENTUT, SANTUI (-nese) vb. tr. A Inconjura cu

$an(.uri.
PENTur-VT ar SANTUIZT.
EIETJAS.
*E04

EP C 4R sm.

too

Cel ce face sau vinde

ii

e p c I.

Is limbs (GRIG.).
O EPELEi.k.G = CEPELF4G: era
0 $EPELE4.17 ser ciapFLT:6G.
PTE PP' SAME.
O
$EPT1:ME sf. A $ ap t ea parte dintr'un tot.

$ER.i.LN 0.- SARAN.

ERB SM., $4R,BA (pl. garbs, serbe)Sf. Or

: mai bine (sit)gezi strImb gi sit vorbesti drept A

se aseza: poftim, sedeti 1 A locui, a-si avea lo-

Fig. 4741.

Fig. 4740. eic.

ta pop!! (cao.).

(BIBL.)

ga 0 Rob, roabli In evul mediu, In Occi-

dent, $i la noi, pin& pe la jumatatea veacului trecut, acela care nu putea dispune fiber nici de persoana, nici de munca sa, nu avea dreptul sti st6.pineasca o bucata de plimint $i nu putea pfirasi
locul unde fusese asezat; acest fel de oameni purtau In Muntenia numele de nrumilni", In Mold.

vecini", In Tr.-Carp. iobagi" [lat. s6rvu s;

s 6 r v a].
t ERBEGT-BA*A sm. Boiernasul culla Jana-

riote care oferea Domnului serbetulsi Ingrijea de

dulceturi [tc.].
ERBEGIU stn. Ise Cel ce prepar& sau vinde ser-

bet [tc. Serbetgy].

ERBVT (p/.-eturi)sn. 2 Bautura racoritoare

preparata din apii de trandafir, zahlir $i miros de

odagaciu Un fel de dulceata preparata din

zeama de visine sau de foi de trandafir, Ingrosatii

ca 0 alifie: time toad sins de stellar are ems.); si %-

tele se declean De mina unei mama Sande, de le Moats

tierturi de tel de fel de duleeturi: rodosahar, gerbetari 0.-am)

[tD.].

ERBT (-beso) vb. tr. $i refl. A (se) face * e r b.

t ERBTE st. C) Roble Stare, conditiune de

e r b.
t 13ERBTRE sf. 0 Faptul de a $ erbi SI C) n

Servitute.
**ERTF, sm. Principe care se cobora din Ma-

1247

www.dacoromanica.ro

C104-

ER

hornet prin fiica sa Fatima Principe arab sau

rnaur: ...ill din Meca [fir. Sari I].
ERTF2 sm. Magistrat englez ale carui functiuni
EZ
sint anuale, obligatorii $i gratuite, 5i care. e pus In
capul unei administratii civile a unui comitat

[engl. sheriff].

0 ERL.4i.IU sm. Trans. * 0 Varietate de jale, cu

ERVETL (pl. -eie) sn. ggi dim. SERVBT: varghicitoare despre curcubeu".
qEs, 0 8As, 0 SET 1. adj. 0 Neted, oblu, MA.
ridicaturi (de teren);podi$, platou: o ramie oeasa; Pe
gat, peste mare utmost

llmanul set al SmIrdei, licura un too de pate tome.)

Pr. ext. Intins: nn lel de bank largit gi sesta... ne

flori albe (Salvia Aethiopis) = 141R.BA-SFIN-

primi si ne transport) la Cladova

O ERP.41VIA sf. Ban. col. $ARPE. Multime de

Intindere de teren fi3.na ridicaturi:

Timm MAN, [germ. Scharlei].

*erpi.

cafenie, cu fruntea $i gu$a albicioase, pintecele alb, cu pete inchise; trae$te In paduri $i se lirane$te mai ales cu reptile (Circaetus gallicus) (D. 4742).

lac neted: ...alearsa intent' Bullet in neagra adnnare Ce

era pe-o sestina larsa (BD0DEL.) [$ e s t].

ESTINA2 (p1.-ni) sf. Lemn tncovoiat $i lataret. ce se a*aza sub roata joagarului [comp. rus.

(pl. -are) sn. Cingatoare lath

Sestina par"].

ETRA.NGI sr $ATR.fiNGE.

ETRAR...
$ATRAR...
O ETRTJTA (p/.-te) sf. dim. s*TRA.

on sear& in local de pinda (MERA); peste

mijloc se timing. oei mai blitrIni cu gerpare de piele (rAc.) [2 a r p e].

Fig. 4742.
$ERPSC adj. De $ a r-p e:
erpar.
(avea) woe Gem mic1, serpesti, de o cilntAtura glaciala (vuuL) ; in tare gerpeasoli eran negte serpi ca negte grinzi (RET.); (F) : on limbs
for oea serpeasca ran cuvinteazil si muse& Invatatura si inminarea norodulni trice +; melt) gamest' (MAN.), specie de
meld mici $i cararati pe care-innaninca taranul;
BURNTE-.. ow- BUILBTE .

ERP$TE adv. Ca un $ a r p e; (rp: se aim

cciAus.), prive*te cu ochii crunt,i, hote$te.

$ERPIOR sm. rola. dim. SARPE: hranindu-1 et

bine, s'a !tout din ...al stela, In smut timp, ooscogemite

(VORA .

ERPIU adj. De $ a r p e, $erpesc: (min sal gerpii

11 crunti

(ALECS.).

SERPTNTA s/.

GBINTURA

MRSA-DE-$o 4NLEINA [$ a r p e].

4.

0 =

$ERPO.A.ICA (p1.-oe), 0 SERPOttlE sf. 0 )40

Partea femeiasea. a *arpelui: o gerposica a Mat acolo

12 pal (VAS.) 0
Femeie rea, perfidA: 41 wad
aceasta serpottica de vilduva... va rids picloarele Cu lacrimi,
am sa-1 despretueso inbirea gi am as to ahem sa lib martnr
la nmilirea ei (ON.); due& sfatnl aoesta a gi nrmat serposies de male& (se.)

ERPOIU Sm..

Ps- SES.

sm. (Cal) de $ a, calul

Inhamat cu a14ii la o trasura, pe care callire$te

ERP.ARITA (p1.-te) sf. a 0

AmAREALA = mama-PAnvan, [$ a r p e].

balanr

sea noted, verde,

O EST (pl. -turi) sn. Ban. Ses [lat. *s b s slt u m].

*STIN.A.,, SESTINA sf. 0 /ten. Tr.-Carp. Ses,

de piele, chimir: Miran scotea din .....

un fluieras pa care (Ante cite o doina
(CLV.); pone fluierul in
gi plead de

1111

[lat. 's assu s].

ESTIVIE sf. A $asea parte dintr'un tot.

rasare In miilocal apei (v1.01.)

SE so- $ASE.
O

$ERRAR 1. sm. l = TIPAR

T 0 Is Specie de vultur de coloare

(BOL).

2. (1)1.-sari, 0 -or') sn. Loc a,ezat, neted, oblu,

[2 a r p e].

*EU.1N$, $AUA$ adj. ft

surugiul: anal dehamit salmon' si porni pe tagit ail cants

aintor (1.-co.); spun haturile In mina sting& si m'aruna pe
gams dintr'o saritura
(ALECS.).

EUI.+TTA (p1. -to)

sf. dim. $A.

EVALET pl. -eta)

S71. (' Sup ort de Lemn

pe care pictorii 1$i a$aza tablourile, chid

lucreath ( 4743) [fr.

chevalet].

EVIOT (p/.-turi)
Stofa de !Ina [fr.

sn.

chaviote].

EVFlor? sbst. Piele de cajorioara.: ghete de

Fig. 4743. .evalete.

[fr. c h e v r ea u].
EZAT9R, 0 SAZATOR 1. adj. verb. $EDE.a.

Care *ade, care locue$te: povestit de rata, gezator In

Buoturesti, mahalaus Udricani (Isp.); trimlse atunci s& string&
in ourtea palatului pntina ostlre ce se gala aeottoare is Argos
(ODOR.).

2. sEzAToARE, 0 $AZATOARE sf. Adunare la lard,

mai ales In serile de iamb., unde se lucreaza. $ezind

$i se Retrece cu pove$ti, cu Blume, Cu ghicitori,

etc. (La 4744): ash ne duceam bilietii si fetele unit la Mtn

augm. $4.RPE: onprins de duTeri sitsletZate, Incertu sit se incolaceascil (CLV.).

ERPUT (-nese) vb. intr. A avea un curs Intortochiat, o directiune Incolacita, In zigzag (ca
tncolaciturile *arp e l u i): in stings, Prutul serpneste

In desisuri de trestle gi de lozii (VLAH.) ; din vale, serpueste

albs si neteda calea !Emma (sLv.); nn rtulet oe sereneste
sub o coasta, despartea amIndoult taberile tome.); Inaintam
mereu pe un drum cotit, care serpnia printre samaraWig (oe.) A brazda In zigzag: oorial se gooaortae de nori Intnneoati printre cart sereuian mil de inlgere

y A da o sensatie de raceala Ca $i cum

ar fi atins de un *arpe sau de un sloiu de ghiata.:
IALECS.)

Weal ii sereuia prin vine, dar pare& nu se simtea in stare

sa se scoale gi sit theme (13.-ZAMF.); un frig de ghiata ii
gerpnia prin sira spinarii (DLVR.).
ERPUTT adj. p. gERPIII. Intortochiat, SacoMelt: Heine e ale drumurilor (ODOR.).

ERPUITOR adj. verb. t3ERPUI. Care $erpue$te:

cobori scarile pe cararea cea terpuitoare (ON.); nn drum
eer

apnea data printre pornmburi dose

ERPUITVRA. (p1.-turi) sf. Carare, potecli

Intortochiata, $erpuit a: iata cum se Me aerpulturile cele mai frnmonse si mai roditoare pe lanuri

$ERP1JLT,

Fig. 4744.

ezatoare.

111(0.1.

(ION.).

f3MBPII$QR SM. XIS. dim. BaRPE.

O ERTE.F.ITA (pl. -eta) sf. Often. p Caplitul de

jos al $irii spinftrii, noada (CIAUEL) (CONY.).

**ERVT (p1. -eta) sn.

Bucata dreptunghiu'aril de pInza care serve*te persoanei care std la

masa ca sa-si $tearga gura [fr. serviett e].

on itterul, ca as ne balm de net, ceea ce la tara se ohiamil

sitzatoare (cute.); tetele cresonsera marl si imbla, dupit obi oeiul lor, pe in sezatori on taros de torcea tee.); Cltn-i
lnmea pe sub scare Nn-i bine ca 'n sestatoare (IK.-BRS.).

EZVT

1. part. tr. $EDE4.

;. (p/.-nturi) sn. 0 6:) Partea dinapoi a trupului
pe care se *ade: oopllul mle sl nn se Put* Is cad

olnd se va face mare, va lntoaroe dotal Is eel oe 1-a pupat

(00R.)

Partea scaunului, btuicii, etc. pe care

1248

www.dacoromanica.ro

(CANT.); Impartind oastea pe la hatmani ei siouindu-si, an

Mat drept pe area eat. (CANT.) [p01. S z y k O w a 6].

se 5ade: "mt, o solndura mai late Inainte ca Inapoi, e

mama pe pats pioioare raschirate (PAc.).
FAEI, $VAB sm. c Insect& lath, moale, de

coloare neagra-calenie, care ziva sta. ascunsa In

crapaturile si gaurile peretilor sau usilor,
niai ales In apropierea

bolor si mostenitor Imparitiel sale Pre Gemod (N .-cost.) [lat. vulg. *s I b I = alas.
s I b I].

sa alerge Incolo si In-

sine: chid in de toamna, intro ace) an a domniei lui, se alma

de lieu nunta WO (NEC.) [4 i e + a i].

01-au ales Adrian imparatul

*TEI. stEsi pron. refl. dat. Lui Insusi, pentru

vetrelor si cuptoarelor, iar seara Incepe

IF (pl.-furl 871. 4= GALION [germ. S chif f].

SWAN (p/.-ane) sn. a = =MIR
*WON (pl.- onuri) sn.
Tesatura de bumbac

coace cautind unde

ar afla ceva demlncare; numita. si gin-

din care se fac albituri [fr. chiff o n].

dac-de-bucatarie",
gindac- de- cash.",

IFODT41.

glndac-negru", Ii-

Fig. 4745 $fabi.

barca", etc. (Periplaneta orientalis) ( 4745) Insecta care traeste tot prin bucatarie, dar mai mica si de coloare

galbuie-rosatich.: numita. si prus", rus", coltan", corhan(a ", tarhan" (Blatta germanica)

(-onez) vb. tr. sf refl. A (se) mototoli

[fr. chiffonner].

*IFONIER (m._ere)sn.
4747)

[fr.

e r].

0 *ILBQC

sbst. Trans.

sf. German(a), originar(a) din Suabia, care traeste

arnestecat(a) cu Romanii, in Banat si Transilvania: In ttrg vad ei o svaboaica cu 0 vacs de funie co
o Muses s'o vInda (CAT.) [germ. Schwabe].

ns nu eta pe loc,

$FABB, $VAB sm., 5FABoAicA, svAscleacA (p1. -ce)

&wit ce

i-o lost pus ul In git... numai oe vine porunca dumneasca

De oum ca s'o rib:1feet spinzuratoarea (vs5
0 F.e1,1.FIA (pl. fifer') sf. Mold. Bucov. = SFOARA':
el avea un Oahu; legat de dtnsul c'o (vas.); 011n adevar,

trilgInd stars lui Inollciti de aceea a zmenlui, masts In

curind rides In mtnile noastre (1.-on.);Imparatul a yoruncit
ai lard o m de mAtasii 41 si lege ye Tigan de Goads calului (SBA.

FART (73/.-turi) sn. 2 Cafes neagra preparata prin infuziune (termen de cafenea) [germ.
Schwarz (e r Kaffeel].
$FARUfT adj. Mold. Legat cu goal: nu-mi
sedea toomal ran In nniforma mea de dorobant cu entwine
pfiruite la %steam (ON.) [S f a r a.].

$FTCHIU... wr- SFICRIU.

I 1. adv. c De asemenea: o ptin si eu; e al slut

pi prost; 01 unul 51 altul ; oum e Turonl, si Distolul C) Se

pune Inaintea unui verb, spre a arata ca lucrarea

e Mena, ispravita In aeel moment: a si sosit; (dud
ma vazu, o al sterile pe poarta; n'ai apucat a porni bine at ai
pi alums (ALECK.) Chiar: decd n'au merit, traeso si

In ziva de astazi (MESA) 0 Ba chiar: nu numai ca am

citit poezia, o pi stiu pe de rust Inca: a pi mai Invatat dealt Irate-sin; 51 mai el, inteo masura mutt mai

mare, cu mutt mai bun, mai rau, mai bine, mai

tare, etc.: scorpia ospiti pe Fat-frumos si mai 01 dealt

gbionoaia ()8P.1; straluceau toate pi mai ei dealt zarea soarelui in zi de vary (MENA); ai si dal de alts stea care straluceate pared pi mai al (D.-ZAMF.) 1 .r CA , CIT 1 ,
CUM C), PRECVM 0.

.3. conj. de coordinatdune care serveste sit lege

cuvintele sau propozitiunile de aceeasinatura: trate); pi sore; a mIncat et a bruit [lat. S I C].

$IA.0 ow- WAG.

IE14::)I sm. pl. 4 - ifICARTNBLE-RIIGINITE [tc.

heboj].

*WC' sbst. Eleganta, distinctiune: e Imbricat

[fr.
Haz, nostimada: slum Wine de

on

c h i c].
WC sbst. Lamele, foite de aur sau de argint;

fluturi: La aceasta cash Naha pi hummed, en var virnica,

eieuita, Cu our boltitil (rAMF.) [1111g. sik, srb. sik].
Cu

$ICANAL (-awn) vb. tr. A canta pricina; a Intre-

buinta tertipuri, circote [fr. chicane r].

*ICANA (p1.-ne) sf. 0 Pricina, cearth Earn mo-

tiv, pentru un lucru de nimic: ad rabzi toate eicanele,

Mate arogantele et Mate lipsurile de educatiune ale unul pet

(CAR.) 0 Tertip judecatoresc, circota [fr.].

*$ICANATOR adj. si sm. Care sicaneaza, caruia-i place sh sicaneze [s i c a n a].

0 $IC0.11.LA (p1.-Ie) sf. Trans. = tscota.A.

*MUT,. (-nen) vb. tr. A polei cu foite de aur: Ca

var visuita, Cu 010 $1011itii, en aur boltitti (PANE.); chichitele varnite 0t yllulele emits stilt (CANT.) [4 i Ca].

I Wig.

(-neso) vb. tr. i refl. 3, A (se) aseza In

ordine de bataie: on tobe 01 on Burls alainrile eieutnd
L.A. Candrea.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

Scrin

chit fonni-

[germ. Schwabe].

, $FAC sbst. Mold. Lat de funie; arcan:

FA-

WE pron. refl. dat. Lui (insusi), pentru sine: I N

ik

Santinelh: Ma-

Far' numai olnd

std

(1K.Em8.)

ft

[germ. S chit d-

wache].

Fig. 4746.

WED (pl.

Fig. 4747.
ifonier.

sn. Placa

ce se bate la o use pe locul unde e

practicata gaura pentru cheie (] 47 i(i) [germ.
Schild].
*WLING sm. * 0 Muneda de argint engleza
In valoade metal

re de 1,25
lei aur; 20
de -4 = 1
livra ster-

ling (*

4748) 0
Unitate
de monedh In Au-

stria dela
1925

In-

Fig. 4748.
iling englezesc.

Fig. 4749.
iling austriac.

coace) In
valoare de aproape 74 de centime aur (

[engl. shilling; germ. Schilling].

1.111.PANZETJ

sm.

4749)

e,

7..t

Maimuta din fam. antropo-

morfelor, mai mica decit go-

rile si orangutanul, cu care

e confundata uneori; are o
expresie mai putin feroce
decit gorila, iar creierul ei
seaman& cel mai mutt cu al
omului; traeste pe coastaoccidentala a Africei si nu se
poate aclimata In Europa,
unde traeste un an sau doh,

caci devine trista, slabeste si

moare ftizicii; In Ora lui de
origine, suporta usor captivitatea si da dovezi de o inteligenta extraordinara (Simia troglodytes) 0-1 4750)

[fr. chimpanz-el.
SIN (PE

= PEWIT.
sf. 0 fro Placa groasa de fier
ce captuseste pe dinTNA (p1.-ne)

afar& obezile rotii, tAlpile saniei, etc.: (afintul

100 fereoase et amiss trnpul ou sine de fier (Dos.)

04041 Bars de fier pe

care se Invirtesc rotile

.t

411

I7aPa+sc`

vagoanelor de drum de

fier, de tramvaiu, etc.

( 4751) [poi. s z y-

Fig. 475x. Sine.

na< germ. Schiene].

$IN.Art (p1. -are) sn. .1 Fie-care din cuiele de

fier cu care se Intepenesc sinele de obezile rotii:

1249

www.dacoromanica.ro

79

IN_ Moe, cote,

[ i
111

n &].

dinainte trebuesc nista e

la roata

$IPOITL (p1. -ale) sn.

dim. SIPOT (D.
0 *IPUOR (pl. -oars) sn. 0 dim. SIP': da Beaman-

(PLOR-)

*INDRTLA, Mold. Bucov. Trans. SINDILA, $INDILA

(p1. -le, -it , Ban. spwRA (pl. -are) sf. ScIndurica sub-

tenet jos, II deschide $1 scoate un

elegant (CAM); 1111-1 put
Intr'nn n,
aghiasmd $1 sA -lporti in buzunar woe.); slut

tire de brad care serveste la invelitul caselor: pe

pats elpueoare: sten on pure 'n jos gi nu se versa (Gm),

de sindr1111 (Dom); chit de fereastra sparta a final case vestal,

cruri asezate pe aceeasi linie sau unele In urma al-

deasnpra coperleurilor de eindrila .'tsar, marl si rotunda, turtele verzi ale biserlellor (VLAH.); ploala raptlie pe acoperieele

a caret stregina de eindila era putrecla IEMIN.); easel slut

In mare parte acoperite ou sindila 11120.); Franz& verde de
pe eindrA, Ceuta-0, voinice, alts mIndra (Nov.) [ung. z s i n-

dely< germ. Schindel; srb. Sindra].

INDRILAR, Bucov. Mold. Trans. SINDIT4E,

SIN -

DII4R SM. e C) Cel ce face $ in dril e: am m lademini temi] el uneltele on care ma dedan la megteeugul sin-

drilaruln1 (url.) 0 Cel ce inveleste casele cu sindrile.

INDRILT, Mold. Tr.-Carp. $DIDILI,SINDILI (-ilesc)

vb. tr. A inveli o cask co $indril e: brumuit,i I-a.

eindill, Tot en sindile de fag, Pin' la not, bildtta 'n prag

(IK.-0118.); pane geam la casA... sindilegte-o g1 gateete-o ou
inimil (JIp.); s'au apuoat de au tocmit ei an dyes $1 an gindint Mitropolla cea veche (NEC.); Am o mita potcovita,

ghicitoare despre ,luna".

INDRILVTA, Tr.-Carp. sirmiurA (pl. -le) sf.

Pads pe oasa findrilltA (00R.),

dim. SINDRILA: Bradul cAtrA talu grAte: CA el en slut

lemn de treabA... CA ye mine ma topless Si eindilite mese
(I8.-e8s.).

SINEAG, WNW, SINIC sbst. 0 Ban. Trans.

0
Masura de capacitate de vre-o 10 oca, vadra; ba-

nita: $1 frAmintA la oleo', Tot colacul de-un sineag, 5i-o

prescurA de-o masura (car.) 0 0/ten, Mtrsura pentru

Mina, la moara, mai mare decit merticul (vino.)

[srb. Sint k].

0 $INOR, ONCE (p1.-oare)sn. Tr.-Carp. Olten.$iret,

snur, gaitan: Aduceti-mi vrSjitor, Pe la brlu on oingatori

$1 pe oioareci on sinor

(IK. -BRS.) ; apol

haine scumpe nu purta:

(domed albi on Oman vinete (RET.) [ung.

germ. Schnu r; comp.

Sin6r<

sum].

INWLA (p/.-le) sf. 7.k

Gen de mamifere rozatoare,

de coloare cenusie, care sea-

Fig. 4752

It1111.

INT.31 (-new) vb. tr. rt, A lega, a prinde, a

captusi cu $ i n e: roue, mane sansei.
px4:341E, SIQW P.- $IVQIII.

StIclii, carafa; flacon:

prind... in lung Ini Mal mai multi carabluil $1-1 pun Inteun
$1p mare on spirt (MAR.) ; gltul eipulul Incept' sit olantaneasca
tare pe buzele paharnlui (CAR.); doer' n'am bind eu de geaba
un Pip de vin, de eel on don 'n pod ( ALECS.); linietea mormIntulut a mai de preferat dealt esti regulA, uncle titvele noastre ilgureazA oa eipurlie in magazinul unfit sprier (NEOR.)

[ung. s i p

*IP% sm., SPCA, (p1. -cu) sf )4a Varietate de nis etru de coloare galbena.-cafenie pe spi-

flare, alba-galbuie
pe pintece; ajunge

pin& la 2 m. lun-

gime $i la o greut ate

tora, rind: venise primavara el on ea Impreuna yentas ~art

minim b vizduhului, oboerA, cintind ale for doMe, lungi ~a de cocori
(coos.); un lung de caleete, ou dame elegante... se lndruman pe vales ce duce be Cea)llan (NEON.) ; an
de munt1;
a se tines
a urma unul dupa altul: CODiii se tineau
de cocoare Ni roinri de rIndunele (G14.1; rain

0 X Rind de soldati asezati in

linie. unul ling& altul sau unul in urma altuia:
dupA el

(DLVR.)

Inainteaza meren, spArgind TT dupA

ostaeli
Imyrastiind spairna $1 neorindniala In oastea pagina (VLAH.)
Urmare,
serie,
succesiune:
N'ai
uots
In
el
on
rage,
O

ai nets un

TT

de mg! (core.); un

de ant; un

de Intim-

plari ciudate; in ~, de-a rindul: trei ant In ; clod

stranuti de trei on in

eT,

e... semn de mare chef

(GON.)

CD Mai multe locruri (in spec. pietre scumpe, mar-

garitare, margele, etc.) insirate sau prinse unele

ling& allele, sireag: nn ss. de margaritare, de mArgele 1

Rang, rind: n'au vrut sA-1 primeascA In urile for 11

0 Linie scrisa sau tiparita, rind To Legaturii logica: i s'a paint ca on prea tines.. la vorbA

(1.-G11.)

[comp.

i r u largime", n a Sira de-a latul' ;

bg.

srb. s i r om care se Intinde In toate directiunile ; in grup, gramada."].

PTEA (PL-re) sf. 0 / Clare mare, cu
baza dreptunghiulara., format% din
snopi (de grin, etc.) sau numai de paie,
dupe ce s'a treierat; gireada: ardeau
capitele de fin, lane $1 Orel de grlu (1.-on.);
tIlharii... dedese too be Ora de pale ce sbnra cn
thwart spulberate de viut (coos.); ceilalti care
venue s'o ceara in oils/U.0Mo se asoundeau pain
pivniti, pre dupA case, pre (tuna cite o ~depale
osr.); Am un boa: manIncli o .4, de pale Ni on

gul de smuls paie" 0 0 sire spInaril,

sirul de oscioare. numite vertebro, care
pornesc de la mai& $i se 'ntind de-a lungulspinarii pink la osul numit sacrum",

[fr. chinchilla].

1.11 (pi.-irnri, -re) sn. CD Mai multe fiinte sau lu-

se sates (CON.), ghicitoare despre cirli-

man& cu veverita; Wiese

In regiunile muntoase din
Peru $i Chili tar blana for
este foarte cantata (Chinchilla lanigera) (A. 4752)

O IP', SIP (p1. -purl) sn.

ghicitoare despre titele vacii".

'''14041411033$&4_,.

printre boierii rInduiti In Indoit aireag (coon.);

de 80 de kgr.; numit $i vizii-galbena" (Acipenser

slurio)
4753 [rus. i p A].
prpcA2 (p1. -cl) 51. ScIndurii lunga $i ingusta,
intrebuintat% de jur Imprejurul peretilor spre a

ascunde capetele du$umelelor, spre a astupa era-

paturile dintre scinduri, etc. [srb. bg. Sipk a].

WPOT, SIPOT (p1. -ole) sn. 0 40, Izvor a ca.-

rui apa. iesind dintr'un mat, curge pe o ulnck sau

pe un jghiab: cave mai oft cold no pirliae, a carat oblreie

vines dintr'un 51pot de apa ce lesea din coasta unfit delulet
e o ifntlnA on
lisp.); la zavoiul din margins
nn elpot de spa reoe oa ghlata (BR.-VN.); se adnna din sipotele es
Mveriso de sub dealer) niste bAltale adlnoi (CAR.) ; eipotele Pe-

nese el-si asvirlA mint apelor reel, ca niste arcuri de sticlA

strAvezie (DLVR.) O Ulucul teascului de struguri

spinArii.

un etrag lung de oorbi se IWO de departs (sAO.); vedeai ivindu-se, ca nista sent uriasi, siraguri nesflreite
de trasuri (GPM) X

Rind de soldati asezati

In linie unul ling& altul sau unul in urma altuia;

ceat& de ostasi: 0 seanati de natant)... an Inceput hart-111,

Intrind bell, on sAbitle smulte, pins In siragurile angureeti
(m..00sr.); un eirag de ianiceri, en sabiile In dinti, calari ye
cal artipeeti, epucarS drumul win strImtorl (ISP.); E moat

El a cAzut la Plevna In cal dintliu eirag (cow) C) =

primeste din partea nunei tale acest eirag de mar(ALECS.); la git poarti etraguri de margele oolorate (VLAH.); Printre degetele-i slabs,
Manilla cad somnoros, Din eiragul de matanii, Boabele de
SIR

garner, mint sine cununiei tale

Meares (VLAH.) 0

Fig. 4753. i1).

[comp. bg. Sep o ta murmur"].

coloana vertebral& ( in 4754) [comp. SIR].

.4%,
kIIRE4G, SIRAG (pl.-sari) sn. 0 =
SIR (D: 1112 comisar de politie ne-a dos in el- Fi ira
4754'
rang pe Pedul-Mogoeoelel (CAR.); Mihnea... trecu

Pr. ext. Crumb., legatura de

smoehine insirate: Ina duce In camera de merfnde, undo

!Mclean grAmAdite pe polite, anti' cu rahat, stragari de smochine

(ON.)

[comp. ung. sere g, srb. Sere g, pol.

szereg].

IRECLIC ow- $1RETLIO.

pllsllgGLA (p1. -te) Trans., MECUM Ban. sf . La-

doiu ; targa.: InhAmA dot cal la o sanie mare en

ca de
adzes nutret ei plea Inteo doers (RET.) [ung. s a r ag 1 y a].

pllstTI adj. $i sm. Istet, viclean: era, oum

as

la chip, dar la suflet de buns oredintA ION.); (el era)

degtept la afaceri, lira as fie
econom, Brit sA fie Belau,
serios !Ara as fie ursuz (BR:V
e
ca velem. F a ca
nice,

re.

oaia (Cu jug), nu e destept de loc, e prost 'de da In

gropi; vrei sA Mot pe ..411P (VLAH.) ; (leen on un prost la

Di(Itig, Mai blue on 110 TT la pagubS (2NN.); proslul SR ennoaete dupA verb& el ...III dupA ochi

1250

www.dacoromanica.ro

(2NN.)

[tc.

Sirret].

1.RT2 (pl.- eturi) sn. (1) Pang lica de bumbac,

de 'Ina, de matase, cu care se stringe o haina, o
incaltaminte, etc.; snur, gaitan: carnaxi ca ml -o
ylesnit "quite de la rochie (ALECS.); El... Isi incheie haina
plina de uri (EMIN.); ~tut de ghete [te. e r i
ofuic,

(BR.-VN.) 0

tari anti insuoire dealt o

# $I$ANEA, SisiNE/N, SUSANEA, # $ISHANEA (pl.

vikratit tortareata 81 odaia lui no arsenal: trel, patru sisanele

Incarnate ulna la mt... acopereau paretii (1.-ca.); Ink drumul cStre Cotroceni, urmat de un arnaut armat de o sisinea
(Asr.); legendarii paznicl earl trageau cu susanele de pe meterezele cettitll Neamtulul (vLAH.); mai tines on mina dreaptS
ei susaneaua cea de o pralina (ALECS.) ; Amindoi cu 4fsbanele,
Greet, dar bine imbrdcati, Ctt n'aveau deosebire din ostasil

Fapta sireata, siretlic, viclesug: on olt

nu e numai o fling care on ... mutt'

0M111

un loc la osplitul vietli

(BOLA ;

sA-gl cueereasca

(BR.-VN.).

*IRETENIE', SIRITENTE sf. C) Sir de Intimplan', succesiunea evenimentelor, firul povestei:

Ceilalti (LET.)

eercetind noul Imparat fn dreayta et In stings., de cum s'a In-

marunt rut. s i u k a].

O ICA., sf. Trans. (Bm.) Vrajitoare [comp. srb.

[$ i r, influentat de sire V].

$IRETLIC, Mold. C) quIrciew, siREcielc (p/.-mtni)

sn. Fapta sireatii, viclesug, siretenie: banul, fund om
cu munte toarte ascutita, pStrunse numai inter, clip( siretlicul fanarlotulut (AL.); Polonii fi sSpau cu stiutele for siretlicuri, si Movilestil asliderea (VLAH.) ; grin Orients lace ce
vroeste cu el woe.); astfel, prin(te) un sirectio temeiese,
turd tamaduite doud nebunil (GN.) [te.

$irretlik].

$IRETEL (p/.-eie) sn. dim. $IRET2.

IRETTE s f . = KREnNrE, : pares cli nu veils (bolt

perdele albe 41 de dupd lie -care se ivea zimbind cu o speriata

ii copilareasca m (EMIR.) ; Inceye sit Wit de siretia el (MESA)

i r e t2].
IRTGLA = $1REGLA.
O 1-RTNCA (p1. -ce, -Ci) sf. 0 Mara m. (1) Naframa,
basma de cap: on .. rosie lega-le-om (BRL.) 9 O Mold. /
Fa$ie lungs. Si Ingusta de parnint, numita $i su($

rinca." (PAMF.) (VAS.) sau siringa." (BUD.)

k a].

$IRITENIE

$IRLOIT.J,

[rut. $yryn -

Pr- $1RETENIE2.

smau sr $1EQIII.

(PAC.) 0 Un fel
de scaun sau suport pe trei picioare pe care se asaztt
o albie, etc. Scaun de macelar [germ. Schr age n].
IROF (19/.-ontri) sn. Trans.
= suRi;n3 [ung.
s r 6 f].
(- oesc), MITI ( -uesc) vb. intr. A curge In

O IRO.A.DA (pl.-de) s f. Trans. (BUD.)

$ iroaie: !mites calaretulni 0120111 de sudoare (uses.);

sudoarea-1 struts ye !mite (S.-ALD.); pe obrazul coanet Savasta siruirli dozed rindurl de 'scrim' (GRL.) ; LacrAmi de pocaintli din chit ei siruind (PANN) [comp. $i ung.

sirni a versa lacrirni "].

IROIU, 0 =nun, 0 szittom (pl.- oaie),

$ SIR-

(pl.-ale sn. 0 Curs de apa ce se umfla de ploi

$i its naval( cu furie, puhoiu, torent: Dare-ar DumLAD

nezeu o ploale 85 se tacit tot Omits

OK.-BRS.);

[tc.$e$hane].

ICA.1 sf. Mold. Tocatura de pale, pale tocate

timplat plerderea Int, rata siretenia yrioinii din fir Willi in

eta ()SP.); act !mean batrina o tuna siretenie de vorbS
(D.-ZAMF.)

LA

4755): mitoca-

-nele) St. elPit$cd lunga arniluteasca: case era o ade-

tarti margin'

un om este mai slab, cu alit este slat alt alerge la AA,

I R_

nul scosese ,..111 de la baston (CAR.) RC. s i $1.

care serveste ca arm& de apSrare (

sf. 0 Fire $ irPata: (era) bat-

jocoritor,

varga de fier foarte ascutita, prinsa de miner, $i

neamurile bar-

iiika hirc5.1.

O I$CARTE sf. Trans. Vrajitorie [$ i 5 c a'].

0 $TCAV adj. 0 /ten. Trans. Peltic, cepeleag [comp.

srb. $u$kati a vorbi peltic"].

$ICAITT (- Svesc) vb. intr. 0 Iten.Trans. A vorbi

peltic, a rosti defectuos anumite sunete (s, a, 1 In

loc de ts, i, r, etc.) [$ isca v].
0 $I*C9ILT sm. Trans. (BuD.) Vrajitor ls i c

$I$INEA re sISANEA.

0 *ILETE, $U$L rrE, WS= sm. Olten. = coptgLA 0 : estate san Mina este !nude' oarnini dinapoi
(ION.).

*TVP.Art, SUSTAR (p1.-are) sn. 4l Galeatil

In care se mulg vacile C.] 4756):
Means tress sistarul de sub ugerul
vacii (VLAH.): care cum umplea 51starnl,
se 'ndrepta creel sure anal (LUNG.) [vsl.

I est ar < lat. sextarius].

I*TARPL, $IISTARL (pt.

-ale) 5n. R, dim. gnsTAR (ausTAR):
Mindra 'nett& oft o saki, Bodin sustarel de-o vaca otc-eas4.

0 I*TAV adj. fi Chircit,

Fig. 4756.
voltate bine 0 Slab, ofilit,
itar.
anemic (R.-COD.).
*I*TA14 (-avese) vb. re 0 4, A se chirci, a se
pipernicit (despre roade nedes-

pipernici (vorb. de roade), a nu se desvolta normal 0 A se ingalbeni la fats, a se anemia (R.- COD.)

(s ista v].

I*TO4A.CA (p1.-ce) sf. Vagauna: pe 0 . lateral-

nick zdpada Ingrilmadita Inchipuise no pod (UR.); Mit suit

Pe matca pietroasS a unel sistoace (UR.).
ITO.I.LRE, 0 SI$TOARE, SITOARE, $11$TOARE

Fasia mai groasa de la marginea unei tesaturi; se Intrebuinteaza ca betelie, fasa, etc.
s Fie-care din cei sapte drugi de lemn, prin5i
O

la capete In tircoale, ce alcStuesc laolalta prisnelul

Siroaie, theft 1)1 vSi el dealuri, total pre pAmint era innecat
(coos.); paretii eran negri de siroaiele de ploale

O IT0.4RE sir $1STOARE.

$I A, SITA (p1.-te s f. Un fel de sindrila, lungs

bare au inundat Romania oa un repede siroiu

(NEGR.)

Ploaie ce curge in abundenta: 'neon cern' a turna

(EMIR.);

ca apa de ploale oe suroaie de apti versa

moo; pr. anal.: curgeau sudorile de ye tinl

r a i e].

rEt.u.;

$ITUI (-uesc) vb. tr. A acoperi (o case) cu

influentat de p I-

$ i t 5: curtile le Ingradiram, can't) se (antra (DLVR.).

*nr9rU, suvorcr, Mold. Trans.srom (pi.-oale) sn.

0 44, = SIRQIII 0 : alearga tipInd de-a tumult santnlui, preMout In girth., pe care plutesc Impriistiate copal, baste pi pe-

SIROI.

rEtuLT (p1. -ate) sn. dim. $1R: MSrioa,

(VLAH.) ; incepem a Infra to muntii Cadres, pe un drum prestirat Cu bolovani oa albla mai sivoiu
de munte (ALECS.) ; In amindoud partite shit rip' mincate de
sivolul navalnie, ce curge pe ad rind plena (LUNG.); de co

rine hate de s1V0111

de ride, t1-aratli dont{ "..e de margarltar (oLvit.).

O TSA (p1.-se) sf. = SITA: invillisul e de sindile si, la distante mai marl, uncle e de (Ilse (PAC.).

IS.A.R sm. Trans. Cel ce face $ i s e,

mergea, de ce Wires lui crestea, Intoomai oa suvoiul oe mereu

sporeste in Marne 51 ptraiele ce se versa to el (ow); alai

sindrilar: Awl slut 7-10 sl lactose plea la 30.000

ease pe an (PAC.).

ISHANE4i.

'IST

soarbe Trotusul... siolul sbuciumat al Tazldului

$1.9ANE4

(p1.-rari) sn. dp,d Roca care f

se poate despica in paturi subtiri, $i

al earei tip este ardezia [fr. schist e] .
*ISTOS adj. ,),14 O Compus din
fist I 0 Care seamana cu sistul [fr.

schisteux].

(p1. -sun!) sn. Or' Baston gaurit

pins la un metru $i jumatate, cu care se acopere

casa la tars: la munte, Coate oasele sint de lemn, Invelite

en blane sau en WI (ION.); ease mina, Invelita ou sitS tunegrail de !um (LUNG.); acolo eran... melite ei sculurl de in Si
de borangic, agatate de allele Invelitorli (Dom).

imparatului siroaie (Asp.); desohideti-vii nreohile si

preglititi-va basmatele, odd o sit varsati stroaie de
'aortal' (ALECS.); Intepenise ou limba noes& afera...
Si en don& siroale de singe de la nes pina la poalele
(DLVR.) [ i (v) o i i i ,

morii.

(VLAH.) ;

acestea erau sloaiele, pergheturi de spit, Inconjurate de ghiatS

%er

(S.-ALD.); :

nn suvoin de singe oald It navali In crater

S O Val de oameni, multime nenumarata ce se napusteste asupra unui loc, povoiu: dar
(8.-m.o.)

s'an pornit de la o vreme suvoaiele de barber'

r ig. 4755.

s f 6, influentat de povoi u].

i.

pe dinauntru, In care intra, ca Intr'o teaca, o

0 $LA.DIIN ear nAmpr.

LAHTA mr six4HTA.

1251

www.dacoromanica.ro

(VLAH.)

[ung.

L E- 0 SLEAH wer BLEA17 1.2.

LEAHTA, SLA5BTA pl.-te) sf. 0 # Nobilimea
$0A polona sau ruseasca: lost-au on Jicmont Crain mult8

gleabta lesasca (a..cosr.); el an scos Cralul elahta ruseasca.

el de is Premisla... si de la Podolia (elt.-wt.); In Miran venea
dniumul oastet, trdsuri, bagel, pedestrael, sleahttl pospoliti
(Num.); are o lima de rAtulalit on eleakta cea Inglratatit a

orainlui Po Ionia' (GRID.) iron. Click ceata, gloats,

adunatura. iron. Tagma, partid. grupare [pol.

szlachta].

LEAHTICIU, SLEMTICIII sm. Nobil polon:

Ispravnic an pus Laski pre Joan Peasovski, om al Ban. Leav,

sleahticiu (N.-cosT ); pre no elebtlolu 1-au detunat subt cort
51 lfi oat a lui (GReUR.)
rut.

aljachty 6].

[poi. szlachcic,

*LEANCA sf. Ban. Trans. k

Schlacke.

savRA [germ.

SMAH, $MAC, $MEAC, SMAH, SMAG sbst. Gus-

tul buratelor sau

bauturilor; miros
cararteristic, ne-1E
placut, pe care-1 V/

di;g1

capatti o bauturk

(vin, rachiu,

etc.) pusa Inteun

vas necurat,at bi-

ne: care buoate avea

un miros $1 un $mah
bun si toarte scums

"94

(ml.); yin to gulag

(R.-COD.); mf-ai sir- -

"

oat =Want, picito-

Fig. 4757. lepuri.

sule I (DLVR.) [germ.

Geschmack;

t *LEAPCA pl.- epoi), e $LEApA (p1. -ape) sf. .O. comp. pol. rut. s m a k].

Tricorn: lace ghizdanul, ouooane, gleam cea nonA si eravaea (ALECS.): iii trInteete In cap o Sleapti, on pane... si o

pleacit sit tacit visit& tidal& locotenentului de Domn (1.-GH.)

[rus. aljapka, aljapa].

*LE/NIP, Mold. Bucov. $LEAH, # $LEAV sbst. 0

Drum batatorit de care $i de oameni, ce servea,

Inainte de facerea soselelor, drept cingura tale rle
comunicgiune mai importanta, drumul mare: ante

vry

"MAL (p1.-ale) sn.

Caracter tipografic de

o forma. foarte Ingusta (ow- TAB. XII) [germ.].

IVICHER adj. si sm. F Pi$icher, $iret: trebue e8 fil
ca sit to procopsesti In tars noastrA (vLAN.);
mai
deelt citrturarii eel vechi, Astla mai noif von sa tie
i on ace's, InsA vor e8 lie el on gloatele (ISP.) [germ.

Schmei chler lingu$itor",

refacut

Schmecker].

dupti

MECHERTE, Mold. mom= sf. F Pisi-

de tritsnrl mergean lin pe glean, una dna alta (1.-011.); carol din glean olnd lose, IndatA se Minima moo ; trolenele

cherlic, $iretlic: a desooperit emecheria ei a gAsit In sac

de omAt se strIngean la nn loc el erau virtoase Ca piatra, theft

puteai umbla pe deasupra for ca pe eleah (GRID.) ; 01 cum 'Wm
In sleah, pArerea noastrA de bine (CRO.): in Spec. drumul

mucenie Dimitrie, izvorltorul de mit. (can.) [$ mecher].

u oetilor, drumul obicinuit pe care trece o

Wire: pe la Boboteazii, (Turd() au intrat to vales BIrlade

dului, In drumul de glean oe duces is Iasi tvi..ANJ ; era Olenhul outilor lui prin Tara-leseasoit (CANT.); mergInd pre ctmpi

pustil on oltiva slujitori, an dat paste niete Mae ce tineau

eleahnl Tnroilor din niete stInci de plata (MUST.) ; are' dun,
este sleavul Tatarilor, clod pradil de la Crlm (NEC.); ImpAratlf turcepti gi vezirli lor, pe uncle merg on oeti, lac movile
In gleavul oetilor (M.-COST.)1" 0 Olten. Urma rotilor caru-

lui,fliga.5(mc.0 a F Pe

A..,

neted, curat, fare In-

conjur: spnneape ()lean, romftneste, tot ce stia (ISP.); 1-a In-

trebat intro zl, pe glean, &Lott nu vrea sit se Insoare (BR.-VH.);

10 spun curet, pe ()With. ca-m1 esti drAgutit si eft mA usuo

de dornl tan (ALECS.) [rut. alja h: comp. pol.s z 1 a k].

*LEAU2 (pl.-eauri), Mold. Bucov. SLEAH (p1. -hurt)

sn. Curea sau funie lung& cu care se Wham& la

carut4 sau la trasura caii (cind stilt doi) we- .

PastramA de oaie (CAR.); ne-alt lust on smichirie pe marele

0 *MOINLA sr smoALA.

NAPAN sin. Punga$. potlogar [fr. c h e n a-

p a n].
0 $NE1NP, sm. Trans. Ban.

Schnepfe].

= SITAR, 0 [germ.

O NE4P2 (p1.-puri) sn. Olten. meas.) Codru de

mamaliga sau de Wine; bucata de sapun.

*NEAPAN
JNEAPAN.
'SNIT (p/.-ituri) sn. Jumatate dintr'o halba de
here (termen de berarie [germ. Schnit t].
**NITEL (p1. -ale) sn. X Came de vitel, de miel
sau de pore, prajitil. In unt sau In grasime fierbinte, mai adesea dupe ce s'a muiat In Mina sau
posmagi [germ. Schnitze 1].
NUR (p1.-ururi) sn. $iret, &tan: der, cind se
PleacA sit -si deslege 411 de is ghete, simte-un lion prin spate
(VLAH.) ; se lipi on obrazul de pieptn1 lui, de ,.uri si alAmuri,

de postavul tunicii (D.-ZAMF.) [germ. S c h n u r; comp.

rus. anurh].

2507, B): nn argat tale gleaurile cailor (a.- ALD.); opt telegari, inhltmati ungnreste, d'a-lungul, en eleauri de curea,
subtirl si Intinse, purtan trdsura mai neor ea vIntul (000s.)

pi

0 *LEDVN, SLADGN sm. Trans. * = GoRVN [germ.

cu gaitane: lose Chive 'mpodobita. Cu is tot enuruitA (BIB.)

[pol. s z 1 a, ruts lyj a].

Schlehdorn].

LEFUT, sum (p1. -nose) vb. tr. 0 41 A netezi

peretele tencuit 0 "Pc. A lustrui, a face lucios
prin pilire, prin frecare (cu smirghel, cu glaspapir,
cu spumy de mare, etc.) lemnul dat la rindea, sticla, pietrele pretioase, metalele I A ciopli,

a lustrui [germ. schleife n].

pLEHTICIE sf. Nobleta, calitate de nobil :

n u r prin
Toile gaurite ale unui registru, ale unui dosar:
*NURVT (-uese) vb. tr.OA trece un

registru enurnit ei paratat A Impodobi cu $ireturi,

[comp. si rus. inurov at 1].

*04CAT sm., soAcATA (p1.-te)st. 0 Olten. Trans.

aPk $obolan F Porecla data Neamtulni: goa-

citta de baron si-o Intins botul ca sit ma Anita (ALECS.); sit

lest d'aci ou ()meats (BAS.); de o'er ti ea, n'am eves cu

ce sit ne ducem, mci InAuntru, pe is goacitti si pe la clue

etie undo esp.) [srb.s 0 k ac Sirb catolic"].

el

$0./NLDA. sf. Inselatorie, in spec.

testa, of mat virtos Artiste pre om (LET.) Dleahtleillj.

In /oc. (a nmbla) on soalda : onsets el, mai

on marghlolii, mai on soalda, mat on preMeatorii, sit insole pe Fitt-trumos (ism);

glebtioia si blagorodnfoia, olnd nu este on tapte bone, nu eins-

t *LIITICIU w $LEARTICIII.

LEP (p/.-euri sn. z1,, Vas plutitor, fara catarturi, In care se Incarca cherestea sau alte marfuri
ce urmeaza a fi transportate pe ape, $i care Inainteaza tras de un remorcher ( 4757): ce IIng8 mat
se mi8c8 Incet "aid marl, !ultimate on lemne (VLAH.) ; lIngit

mal erau ancorate... cortibit on savurit, nil on bucate,

(8.-ALD.) [germ. Schlepp (kalin)].

*LTBOVITA (pl. -te) 5/. 2 Rachiu tare de
prune [pol.
c a].
LIC Pr isuc.
eta.

LEPUI sr SLEFIII.

*LTGOVIT sbst. 2
Para o buts de

SLIBOVITA: mere,- de cum-

at o puns pe Anita (RET.).

(7)1.-1tUri) sn. N, Scobituril

SLIT
facuta de Umplar Intro bucata de lemn, In care trebue sa intre
cepul unei alte bucliti de lemn, cind vrea sti le
turbine; numita. $i tine" (P..
1061) [germ

Schlitz].

tineril, be legi nmblatl on soalda, is

serfs cu soalda el la stint', tot on soalda
voi

(DLVR.) .

OALDIPIA, (SOLDINA St. 0

Planta grass, cu frunzele mici, ovale,

cu Dori galbene, dispuse In corim-

be; are de obiceiu un gust acru;

cre$te pe locuri nisipoase $i pietroase, prin vii $i pe ziduri vechi;
numita si iarba-deloaldina",
buruiana.- de - trinji", oloisli",
"erparitti", etc. (Sedum acre)
(1 4758) CD F (p) Durere de

Fig. 4758.

$olduri [$ 0 1 d].
oaldina.
0*OINNCA., sonA (p1. -ce, -0i)
sf. Trans. X = MICA: Sii-f iee unturile, SI sA -1 scoatA
eoancele (RET.) [ung. so nk a].

0ANGIIER sm., Sotaiouna sf. F Porecla

1252

www.dacoromanica.ro

data Ungurului, Unguroaicei Cumuli $l Ungurea-

nului, Ungurencei): ti -aduoi aminte, Anicuto, ura lui

IrapotrIva soanghinli P (13R.-VN.) f comp. BOANGEEN, BOANCMINAL

01kPTA, # SQPTA (131.-te) sf. Ceea ce se spune

pe soptite, murmur; (F) freamat: ei fugean Inainte sper1indn-se de on -oe sgomot, de on

'leapt/ (Ooos.); Duios

sufletu-mi to cere $1 on dniol, on mum goapte, Te Chem vealnlc, zi $1 noapte (ALEC54 ; $1 asoultA, due din lame, a ei dulei
si timizi eoapte (EM)NA ; E nn murmur lung de soapte, de mirare, de suspine (VLAII.) IS o p t

$0.FIRECE, SOARICE, 0 SOAREC, SOARIC sm. 0

Ink Animal din fam. rozatoarelor, de coloare cenusie, cu botul ascutit, coada lunga, subtire $i solzoasa; are picioarele subtiri $i lungi, cu care poate

repede, ascunzindu-se, Indata ce a auzit

fugi

vre-un sgomot, In gaura ce duce la locuirita lui;

e foarte stricator, pentru ca roade on -ce, hIrtii,
rule, haine, etc.; e numit uneori soarece-de-casa.".

spre deosebire de alte specii lnrudite, ca soarecele-de-cImp, sobolanul, chitcanul sau guzganul,

sarirea Intr'un picior St lmpingerea cu el a unei SOApietricele In interiorul unui dreptunghiu Impartit T
In mai multe clase, $i care e de
0F1
senat pe pam Int (a 4761) : (min)
Sloan, se sbegniau, sareau Inteun pielor
111

(DLVR.)

[comp. fr. c h a u

d r on caldare"].

O OFEIU (p1.-tile) sn. Ban. Trans.

O HIrdau, ciubar: nu fi In tot

cam, In tot blidni lingua, In toatA 1Ip-

Una vadrA (NOV.); stApInul oases o In-

tim/Ana (pe paparuda) la poartA an tin

plin Cu apii, pe mire 1-o toarna In cap

(mm.) [germ. S chaff].

*OF'UR sm. 9.te Cel ce con

duce un automobil ( ij 4762) [fr.

chauffeur].

0 OFR.A.0 Bucov. sOFRAG Ban.

sm. I= PITIILICE (comp. srb.

Fig. 4762.

odron

'Syr aka cotoranal.

clotanul, chitoranul, etc. (Mus musculus) (04759):

clue ar fi zis vre-odatft ca el searecele poate izblvl pre len de la
moarte P (UCH.); clod shit goa-

real multi, are el tie belting

to acel an (DOR.); tin soario de

la tea pre altul tirgovat, Ca

pe-un vecin pride; II Warn/

le. Mat (DON.); 1-11131 8008 MA-

riucli un *earn din sin (ono );

Intr'int hambar gol, gi eoa-

Fig. 4759. oarece.

rinele sA caza, oapul o aft-si nard. (ZNN.I ; 0 : a trat, a

ea inbi oa pisioa en $oarecele, a nu se putea suferi unul

pe altul, a se dusmani, a se certa Intr'una: ca goa-

Fig. 4762. ofeur.

recii on pisica se lubesc (Goo ; 1-au mas soarecil In pIntece,

e tare flamInd: aiunge la un ban 41-1 era o Mame, de zi-

0,

coal el 1-au mae soarecii In phitece (R.-COD.) ; IPM" MO4RA

ORBI f 0, PISICA 0 0 4 COADA-604RECSLIII
IIRECTLEA-$0ARECELIIII = VULTUPer COADA @ ;
RICA; IIRECHEA-SOARECELIII= = QUIII-PASARGICII1;
NU -MA -VITA C); tiRVarEaIIRECHEA-$041RECELUI3

INcHmioaRE 0 4 soiu de CaaoaREcaLut,

stravecior mic, cu coada In spiral& ef C )40 SOARECEDE-MARE', petite de mare, foarte osos, ce seaman&
cu mihaltul, dar a carui came nu e de loc gustoasa;
numit $i petite-jidovesc" (Motella tricirihata):

$0ARECE-DE-MARE2 = LIMBA-DE-MARE fpperestran coada-de-soareoe, ferestrau Intrebuintat pen-

tru Mat gauri (pir

o < s neexplicat].

2077) [lat. s o r I c e m, cu

OBQL am. Ban. 74 = SOBOL$N [s o b o 1].

OBOL.O.N sm. 74 Animal din fam. rozatoare-

lor, Inrudit cu soarecele, dar mult mai mare, putind ajunge eft o pisica; e foarte respingator la vedere $i asa de stricator,
mai ales pe linga ham-

barele de grine, Welt

trece drept eel mai ma- :
re dusman al omului; ,
poarte din loc In loc
germenii unor boale
rn flira mild; numit

$i

mea nucilor, cu frunzele linea-

re, foarte Inguste; face flori

violete, cu linii purpurii; ori-

ginal% din Asia, e cultivate de

mult la noi. fiind Intrebuintata

In medicine, fn bucatazie $i

Fig. 4763. ofran.

In industrie, la colorat (Crocus

satit)us) ( 4763): Esti la aisle se. curcanul, Galben de
gran, ea

(woo ; oe stie Tisanni oe e

1 se zice

despre cineva care, deprins culucruri proaste, nu

tie s& prqueasca ce e bun 11 = BRINDVSA

= soFRANAs ,-.-GaLBEN = BRINDVSA C)

0 ...-VARGAT
= BRINDVSA [sl. s a fra n].

OFFtRA.N, sm. Ban.

3e

conALBITA [comp. soFRAc].

111

11

416

$0FRAN.4$ sm. y Planta

din fam. compozeelor, cu flori

galbene-portocalii, Intrebuinta-

te pentru a vopsi In galben $i

pentru a falsifica sofranul; originara din Egipt, e cultivata

$i sofran" sau so(0 4764) [sofrani.

numita.

franel" (Carthamus tinctorius)

OFRANLsm. 4 0 Plan-

Fig. 4763. obolan.

guzgan" sau clotan"

(Mus rattus; Mus decumanus) ID 4760): clack.. nu

yeti Tngi pe sub pamInt ca sell, aici yeti rambles cu totil
(VI-Ae.)

bulboasa, cu bulbul de mari-

la noi ca planta tinctoriala;

molip sito are $i rele, cum

este ciuma on trichina,

din care pricina. e mo-

OFRAN1 sbst. 4 0 Planta

[Ban. sobol< sobol;Cu, lnlocde B.

sub influenta lui $ oar e c e].

$OCATSC adj. iron. Nemtesc: terminatitnlea,
dreptul Int Dnmnezeu, e cam socAteascl coDoe.i ($ 0 a CS. tC) ].
$OCA.TM sf. iron. Calitatea de Neamt: Insusirea de a fi nemtesc: podia
o a c a t C)]
(ODOR.)

(:) $OCI,T, EMOTE sm. Ban.

a vorbirll sale romtinosti

mk =

$04CATC).

0 OD adj. Trans. Ban. Ciudat, poznas: ImpAratului

MBA om bAtrIn 51 Intelept, nu 1 se impAru de scent& treat)/

Incrn on 01, oli nu sA prea luteqoadli (MERA); era clam
iegeau nici chiar In zina de Pauti (CAT.).

0 *ODENIE we- sozgenE.

$0DRON sbst. O .loc de copii care consistii In

t& bulboasa, cu bulbul putin

Vida, de marimea alunelor, cu
flori albastre-liliachii (Crocus
banaticus): adtmase ele o mnitime

de roze, de sofranei... de pre Paitafea Fig. 4764. ofrAna.

oea 8111altIlita (ODOB.) = 80FRANA$ 0
PRIPDVSA 0 No f r a n].

OFRANTU adj. Galben ca $ of r an ti 1.

0 $QFRU sbst. Ban. 0 /ten. $ o p r u, Sopron.

O ,t::oGiOR sm. Ban. Trans. Maram. Cumnat: Insura-

m'ae Mauro $1 urItA en roi-as Ma, Dar nici frumoasA nu -ml

/m1 face (IK.-BR8.) [ung. s 6 g o r].
place, CA prea multi

O 1:;:0GORITA. (p1.-te) sf. Maram. (BRL.) Cumnata

[$ o g o r].

0 $QH/).N, KHAN adv. Trans. Maram. Niciodata:

Mama, prietenele male... Bear clt s'or soponi, Ca mine

n'or ti (BRL.) [ung. s o h a].

0 $013.ANIT adv. Maram. = MUM: De ne-om cum-

anti 'ntr'o zi, $ohAnit nu ne-om tubi (BRL.).

1253

www.dacoromanica.ro

OLM sm. 0
Pasare rapitoare, cenusie pe
0 I spinare,
cu pete triunghiulare de o coloare mai
1.

ON inchisa, Melte negre $i niste mustati lungi, negre;

pliitecele e galben, impestritat cu pete transversale, de coloare inchisa; ciocul, Incovoiat, e albastru, cu virful negru; e o pasare puterniea, cu-

rajoasa $i sprintena; se hraneste cu pasari pe

rare le prinde In sbor si asupra
carora se napustcste ca o sageatb.; dresat& de oameni speciali,

Soimul vesel neoheza, Sborul ante -$i repezea

[ung. s 6 1 y o m].

0IM4Ni. sm. 0 1 augm. swat. $oim mare

de mote

(ALECS.).

meliedintei Care (Ate

sit chiteasa, R1ndunioa s'o loveasa (ALECS.4..); (in captor)

a plesnit... vr'o *A de pita (DLVR.).

3. sOIRIANELE sf. pl. ar (p) Una din numeroasele

denumiri ale Ielelor: $oimanele ea nmblit Ca vaelil turbate...

~,

ca FAt-frnmos Al ghebos (ottoo.).

r-

/-

4766): un Tigan

1ss

DIINELELOR = ERETE0 Cal ager, viteaz,

Un

adv. Care umbla ca $i cind az fi soldit :

este mai mic decit celaialt, fie

din nastere, fie
in urma unei
fracturi (

WM-DE-VARA, $QIMUL-CIOCIALITLOR, SQIMUL-RIN-

2. adj. Sdravan, voinic:

OLD

OLDTT adj. p. soLDIArt. Se

zice despre un cal, cind un sold

de pe stincit Cum se 'nits, se izbeste

Peste corbul ce areete In papastia a- Fig. 4765. oim.
taxia (ALECS.) ; Q : dealt o saptilminit
le
vrabie (sau dealt an an Mara) mai bine o zi

Vite82: dragli mel

(:)LDINA w SOALDINA.

mearga testa seams

blari si la vinatnri Cu

(ALECS: P.)

locnl nevestelor se detateaza pe rind cite una... si, intorcindu-se In loc, se raloette se soldeete, lei fringe gelele.. ,1 chi
ochii paste cap (ALECS.) ($ 0 1 d].

calm biata vita $1 abia se mai mica

de id pita cols (eLv.); : vai de biata motie, dac'o fi IAA

odinioara Turciei, intra si un numar de soimi, dovada ca se gaseau din belsug In Carpati; acum
Ins& devin din ce in ce mai rari
(Falco laniarius, F. peregrinus)
4765 : Antioh-voati... la PreuM(

pile de foe:

dul, a deveni $oldiu (sorb. de un cal); : din mii-

acest cal umblit

era odata intrebuintata la vinat; In tributul ce -1 plateam

0.1 $1 on agar'
Pnrurea imbla (N.-cosr.); SA veal ...will

O $9LDEA sm. 0 /ten. Pored& data unui orn

$chiop, care umbla soldis [5 o 1 d].

OLDI (-dose) vb. tr. si refl. fp A(-$i) fringe sol-

Cu forma ca o tura, Din mina in vat calm

(BOL.).

CgMANT (- ante) vb. tr. Olten. A bate sdravan

[$oiman].

OIMEi.R sm. Cel ce cre$te soimi si -i dreseaza

pentru vinat: din ziva aoeea, am lost ~n1 curtlt otomane

(UR.).

VOLMTE adv. Casoimii: Cu ochii de singe,

cu barba vtivoiti, El sboaa (cote.).

$0IMOAIE sf. 3r Fe011t110.41.ICA (p1.-ce),
mela sounului: prinsesem de vii data qoimottice fru!nesse (Ue.) [$ o 1 111].

0IMULT, $01MULEAN, SOIMII$QR, $0IMPT sm.

dim. Wild: fins, In viride briidulel, S'a oprit on toimulel,

avea o lap& $chloa-;

pi III .4 tSEV.) ;
iT)

Sandrama

pornita Intel, parte,

A, ca nn om aft-

mat, care eta strimb

din tele

(SAD.).

OLDIUadj-

Fig. 4765. Cal oldit.

Igt $oldit [s o Id].

OLDICAI (-am) vb. intr. Wien. A merge soldis

[s o 1 d + ($ o n t) I c].

OLDUROS adj. Cu soldurimari (coNv.).

O $OLINIINDRITA, $OLOMINDRITA tp1.-se sf.

Trans. sO. =SALAIIIANDRA: e bine a last sl-Il treaca pests
mina tolimindrila, cB to inveti sa caul frumos (Pac.); cind
1es qolomindritele, o sAptarninit va plena (ow.).

OLOMONAR

we-

SOLOMOMAR.

OLTT..1Z smj our PIRG .R: an haul butea cea de

vin toad, on sotliiJ lut cu tine an lost, 5i an plata .-.411
T

[poi. szoltys,ung.soltesz
< germ. Schultheiss].
butea de vin

(NEC.)

01/1.TC sm. 7.t 0 = CAnLIM-PAMINTULIII: nevitstuica $1 tapir's $1-ul mew Ban. = CIRTITA 0 11

Trans. (vic.) $oricel 0 Mold.

CIRTITA

.0 (pj

somma =

0: 5omticul e o hubs oars se face mai ales la laa

femellor on copii (sEz.).

OP(IILDOC w

$OMOLDQC.
$IIMITIAG (p1. -age),

$OMOIQG, SU-

MUIQG (p/.-oage sn. 0 mina de fin sau de paie,

cu care se freaca caii naclu$i)i, se span. scindurile,

El se nit& drept In (mare, Tot mitelnd din aripioare (ALECS. -P.);

prindeam eolmnleal In (nab (OR.); le porunci sit se repo-

vasele, etc.: pnnindu-ijn mini un somoiag mins (LUNG.);

le-a poruncit la fie-oare sa tie in mina, In sus, cite nn en-

zeasa qoimugorii on Magda si sa la In guys aid vie 61 apA

moartit (se.); $oimule, soimut near, Fa -te road sus In

muiag de pate sprint)

sber : Ce se vede la hotare. De s'aude agomot mare p

(ALECS..R.11

Cal ager, p1M de foe, viteaz: pe drum se intlin1

on George care venea, mare, ea on
none, on (mama de fire de our

((SP.);
(MERA).

cap

(BR.-VN.)

[comp-. ung. c s o In 6].

0MOLDOC, $011AILDQC, $OMOLTQC, SOMULTQC

si avea tin qoimulean,

(pl. -oace) Mt. 0 = SOMOIAG: de spaima, s'a apncat on

mina de yarn' din !runts $1 a smuts on qomultoo (VOR.)
Cocolos, lucru facut ghem, ghemotoc: ascii di
de qomultocul de buoi, credo ca se va 'nitrite diva o om bitrIn (MAR.); ti di pate Inainte q1-1 real bast% un $omoltoo

OLD (p1.-euri) t. sn. O g)Partea corpului ome-

nesc unde se Incheie trunchiul cu coapsa: Peste

.wart Ili Iasi ',Aria ea o mantle sit oadA (VLAH.); ma de fur nioi parts -i alergau pe sub piele din Mean pinA 'n
(VLAH.);

pus dupe git si batind soldul (drept

sau sting): on D11$011 de-a .4.11 (VAS.); Dune turbines
la

Pr. ext. Smoc de par:

si alare pe on $01-

lea,

=lean sireap de minim foe

(VOR.)

uitam sa va spun ca se nitscuse maitelul on nn somolog de

par d'asupra capulul (CAR.); tomoiogn1 de par minis din

In suet

[somoiag +ghemotoc].

(FLOR.)

*ONCA

de-a ~111,

331"

soaNcA.

0 ONDOROT (-peso) vb. tr. 0 /ten. cc(aus) A bodo-

lel Is male in spate $1... se tot duce Inainte la Dum(CRO.); donna, on cavil' gol, inane on o funie $1 cn
tralata in vv... colinda toate bisericile (NEGR.) ; F : a eta on

gani, a bombani.

briu, a sta trindav 0 h Portiunea dinapoi a

bataie, facindu-1 sa schiopeze.

0 ONT adj. Mold. Schiop; care nu poste umbla

la

nezeu

0 ONE4LA (p1. -ell) sf. 0 /ten. Faptul de a soni;

manila In ~art, a nu face nimic, a sta cu mlinile in

$chiopittare.
ONT (- ones() vb. tr. 0 /ten. A stilci pe cineva in

corpului calului, situata la partea extern& si superioara a crupei (Bw* E 728); partea corespunzatoare soldului omenesc de la corpul animalelor:

de lot (sEz.) [ung. santa +cion t].

areal... hlrlia... Writ catanele care avean Indassneala sA-1

stings on patnl puska In ~art sau In calcite (MERA)11
3

11, Coapsa (de pore): It da nn

de pore (acr.).

2. adj. if = soLDIII [comp. pol szoldra<

germ. Schutter].
OLDAN sm. ,,k Iepura$ care n'a implinit Inca

tin an: am nolo on sable moo euroani ql on pusca opt

(ALECS.); tar cind d'odatit s'aratA .411 ou nrechile tante1ntenn fulger el to pusca la atare $1 trage mom> [ung.
S

ONTTC (mai adesea repelat $ONTIC I SONT/C1)

1

inter). F Imita mersul unui schiop: la oitiva pat'

Inaintea In', tonal)! oolitic 1 merge schioptaind Tache pantofarul (BR,VN.); tocmai la ispravit, South)! ',mac I veni $1 un
ctnarel (phi%) (MYR.); a plecat balatnl, ?antic! eontic I Ille-

gal la deal litre asfinat (CAR.) [ung. s a n t i k a].

ONTYCAT (-aesc) vb. intr. A schiopata: Il VaElll
p0

strlgoin care sonticitia de Is cap pita la pioloarele fetel

oe zacea Intinsa

(DLVR.) ;

bucurie, ass sontiaind

1 d 13].

attinci malmuloinl a sArit in sus de

(R.-000.)

[sonticI].

ONTOROG adj. Olog: bietal taloa, A. cm era el,

1254

www.dacoromanica.ro

dar vorbea omulut drept up.); coscogea Maul sdravan,

In

floarea vIrstei tale, sa to bucuri la o biata sontoroaga de

batrina Ca mine! (CAR.) [comp. ung. dial. cs on t o -

r a g].
ONT adj. $i sm. 0 = SONT Pored& data
Neamtului: toatA ziva o naciliesc fel de fel de . (ALECS.).

O ONTT (-ten) vb. tr. Mold. A ologi, a schilodi, a

face pe cineva sa schiopeze (lovindu-1 peste picioare) ($EZ.).

ONTII;7R sm. dim, son . Nemti,or: .0u1

era numal in mundirapul lot eel alb pi tremnra ( ALECS.).

OP (p1. -purl) sn. Trans. = WRIT 0 /ten.

Umbrar de frunze: seara, eram la gardit subt un .0 de
frunza (oeN.)
OPACAT, SOPAT (-itesc), SOPOT (-oesc) vb. intr.
A sopti, a vorbi Incet: sopacilian una cittre alta la ureche
femeile (LUNG.) ;

nude mai pui ca vecinii si vecinii vecinilor

Incepusera a pop /.i (Dum.) ; Castled Otopeanu goodie prin toate

colturile en chmiltarii (o.-zamF.); oamenii easel Incepurit sit

gopoeascit 51 stt-gi des coat() (ISP.).

OPAIALA (p1.-ieu) s/. Faptul de a $ op a i;

$oapta: apoi VOCIM li scade din ce in ce, Dina la un tel

de .0 tainica (DLVR.).

OPATT, song sbst. Faptul de a sop a i;

pe .0e(le), $optind, pe $optite: Incepu a-1 vorbi pe so-

pAltele (o.-zANIF.); si tot pe sopoitele souse unchlasului ol a

Mout azima osr.).

013ICAT = SOPACAL
OPTFICA_TALA (p/.-Aieli) sf. Mold. A umbla ou

popirclieli, a umbla cu morturi, cu minciuni: nu mai

imblati amn an sopircliell a mai spune minciuni

OPTEILIA (p1. -le) sf. )

Reptile de 13-16
cm. lungime, cu corpul lung, aproape cilindric, ter-

minat printr'o coada ceva mai lunga dealt trupul

$i mai subtire spre yid; are 4 picioare scurte $i
indreptate in laturi, care nu pot ridica corpul de la
parnint; pielea ei, de coloare cenusie sau verzuie,
e incretita des, Inclt pare acoperita cu solzi; locueste prin tufi$uri, pe la marginea padurilor, mai

ales unde terenul a uscat si bat mai tare razele

soarelui; iarna sau chid e vremea rea, sta ascunsti

In panant (Lacerta

viridis) (a 4767):

clod vezi pe ling& tine

n'o ucide, ca ea

to vesteste ca vine ear-

rald Cete tint/. lung la

mine, par /.sand nisipul
(GOR.), ghi-

frunzelor
(Veronica
chamaedrys) (
4769); o altti
varietate a
acestei Plante, cu flori
mari, albastre (Vero-

nica teucrium)
.1 0

4770)
WPM-

LAITA-ALBA

= AMAREALA C)

Fig. 4769.
.

Fig. 4770.
opirlija.
SOPIRLITA - ALBA = SOP/RLAITA-ALGA r$ 0 -

C) = LARBASARPELLIT3

pirl

soPAt...
$OPOT...
:;:gpo'r (pl. -ote) sn. Soapta, murmur, susur:

teatELi ~111 izvoarelor ascunse (VLAH.); hnetn1 satului a in-

cetat, litmnrindu-se... ielania ptduril pi .0n1 apel

[comp. bg. ep ota, rut. Sop o t].

0 $OPOTT (-otesc) vb. tr. 0 intr. = SOPTI:

[comp. bg. up o t j a, rut.

opotity ].

OPRON (p/.-oane)sn.
Adapost de scinduri sau de
nuiele impletite, intr'o curte, in care sta trasura, carul,
plugul $i unde se pastreaza
diferite unelte de-ale gospodariei, nutret, etc.; $ura (

Schoppen].

Fig. 4767. opirll.

cito are despre fructul mace$ului";

(LUNG.)

PIraiele
umIlate CUM Into gopotind (ALECS.); rful Tlrgnlui gopotea to
mates gi morale vulan (Dom.) ;
s'ascultpe gludurl donut._
San duiosul pllns al apei, sopotind noaptea De slat (VLAH.)

l"
C

Fig. 4771. ..opron.

fag, se indite un . Intro doi noel bdtrinl (SAD.); Rada,

la s'alerg1 de grab/., CA 'n vitelul sage (cope.) [germ.

cald (ALECS.) ; Ce are

51 nu-1

dispuse In ciorchini la subtioara

4771): goproanele but pi lazile din

pimnita gemeau de settle (1.-GH.);
tragean plasm' sub .0 (VLAH.) ; din

pale (GOR.) ; 0 .0 de sma-

tits
0 nu-1 mita, $1-i verde

lete si tufi$uri (Veronica Bacholeni)

0 Planta ierboasa, cu fructele ovale, dintate, cu flori marl, albastre
ca cerul si cu vini$oare mai Inchise,

(EEL);

Isi mai Mean prastia umblind en popiroAieli (FLOR).

$0FIRLTCA. sf. A = $OPIRLAITA-ALBA.

OPIRLITA (pl.-te) St. * 0 Plants cu flori
azurii, rar albe sau trandafirii, dispuse in ciorchini;
cre$te pe coastele muntilor pietrosi, prin cringu-

eine e Emmet

1:31PRU (p1. yoapre) sn. = $OPRQN: ultIndn-se la

, sa

de game se tame pi de

, cel ce a suferit o paguba sau

s'a pacalit odata, se fere$te $i de eel
mai mic lucru, chiar inofensiv 0 3e

grAmada de bnlumaoi de sub

o
se gindeasoit on dnrere
ca zabrelele on slut isprivite (BR,VN.); tot in rind on acestea
venean grajdnrile, ambarele pi eoaprele on toate taolmurile de

VLIIITL-$01n.RLELOR = goBEcAB 0 [Pare

drum (ODOS.).

a fi un derivat dintr'o forma disparuta *s o p a (comp. alb. a p it +

Du-te dare pi to onloil In fundul .nin1 (MAR.).

suf. -Tr 1 al.

O OPRTJT (pl. -ate) sn. Tr.-Carp. dim. $QPRU:

(:)PT.24. Pr So4PTA.

OPYRL.A.ITA (p1.-te) sf. 0 (13)

Anghinit difterica: boats de sopirlaitA este

OPTE4LA (p1.-en) sf. Faptul de a $ op t i;

$oapta, murmur: stirea... produolnd In toata adunarea

acea mai primejdioaslt pentru vital, de care sA

tamAdueso on zamd de buruiana ce e& numeste

sopIrlalta, tiara. In ape, sau on sopIrla verde,

care sit se omoare in and 51 scurglndu -se singele acolo, eft 11 sa dee Si bee (DRAGH.)

* Planta ierboasa, cu flori albastre,

dispuse tntr'o ciorchina terminals;
cre$te prin livezi, flnete si pa$uni
uscate, pe marginea padurilor si pe
coline nisipoase (Veronica orchidea)
T 5 = BUSITIQC-SALBATIO' $0IIRLAITA (-ALBA), planta cu flori mar],
albe, ce cre$te prin pa$unile mla$ti- Fig. 4768.
noase $i pe marginea plraielor din re- opirlailtigiunile muntoase; numita $i $opir- alba.
lith (-alba)", $opirlica." sau piescaita" (Parnassia palustris) (El 4768) [$ op Irla].
$OPIRLAR sm. = soREciiR0 [$ op irl 6].
0:3FliRL.ARITA. = 110P/RLAITA 0.

o murmurare semnifloativa de m1rare pi desaprobare

(can.); F cu singed). on momele, cu vorbe ademenitOare,
lingusitoare: nun, en goptele on momele, to bagit In
circiumit (JIP.); SS lua pe linga clinsul on soptele, ou momele, violenIndn-I ca sa-i afle puteroa esp.); so- 0 MONEALA0.
o

OPTT (-teso) vb. tr. si intr. A vorbi In taina,

Inset, melt abia sa poata fi auzit, a MUNDUra;

cuiva la nreche; aceasta se va face chid va da stapinulputere

slugli-pi pre mums, ce sit sloe i va popti la nreche (psv..pse.);
tinura slat In ascnns... poptind numai ca 'n bIsericil de tare
(RErj; 0 mit mar en, cum de vremea Si mai treacd se indurit, Cind en stan poptind on drags, Mink 'n mini, Burs 'n
guilt (EMIR.); (O: olunoie... poptind tainio In mersul Ion
neincetat (cum); izvornl, Nimes singer, igi poptepte ointectil
vegnic (IRG.) [comp. bg. e p t a ).

OPTTT shst. Faptul de a $ op t i; soapta: alai,

In n1 izvoarelor pi In freamittul codrilor, a rasunat pentrn

India oars frumoasa noastri dotal (VLAH.).

1255

www.dacoromanica.ro

ON-

OP

adj. verb. $OPTI $1 sm. Care sopYDP_ teste:OPTITQR

Held' acum fugind la vale Printre 11 brazi (com).

0t

OREC4R sm. le Pasiire rapitoare, cu ciocul scurt $i Incovoiat; sboara

la in5ljimi marl $i se a$azI. cu
deosebire In padurile de pellngd ogoare $i livezi; sta ceasuri
Intregi nemiscata, pindindu-$i
hrana, care consta mai ales

nationals; pe
vremurile acelea si pink
mai incoace, nu ezistau
In taril nici sosele nici
poduri paste girle (1.-GK)
$ C) Soseana (K1sselef1),

k'1(41

$ORECAR(-ALB) = DLI17-1/NAT
$ORECAR-DE-B ALTA = QUIT- Fig. 4772. orecar.
DE- TRRSTIE 11[ C) SORECAR-DE-IA.RNA, $ORECAR-INCALTAT

QLIII-INCALTAT.

ORECA4 sm. Oag. 74: dim. soAREc. $oricel.

ORECL = $oman.
OFIECSC

Pr-

soRimsc.

eqr

pavata $i marginita, de o parte $i de alta, de co-

paci frumo*i [fr. chausse e].

$0*ELE sf. pl.

$ORICIII2.
amt.

dim. $oAREo(E).

sorticur.

resat Incepu a se raga motanului a-1 forte tssz.);

time de soricarit El a vinat (DON.).

Mul-

OrtICE4SA er soRiciotacA.
ORICL sm. 0 74 dim. $0ARECE * =

connocA C # COADA-$ORIURUMQI oar CO4DA

QCRII-SORICRLIILIII
R muu 1 @ c) pl. A Un fel de umflaturi dureroase ce se fac la gitul calului pl. i Un fel
de ctrcei (umflaturi) de marimea soarecilor, ce se
fac primavara pe subt pintecele vitelului (SEZ.).
SORECVN adj. Ce tine de $ o a 4,

OSELT..IT (-nese) vb. tr. A transforma In

o 0 .A.T er sosoi.

oRicARIE, SORICARIME, $ORICIME, $ORECIME

sf., SORICARIT sbst. col. fp:4RE0E. Multime de *oared: la lumina betisorulul, a venit soricarime..., ca pin' a
doua zi total a lost gate (VOR.) ; Are oniburi din vechime,
Numeroasa gorecime (ALX.) ; $oricimea vdzindu -se Uri mi-

BATRIms

marginea Bucurestilor, constInd dintr'o $osea bine

Qoselutei... peon soldatilor thaw= scurt

Soric el: en aceste glndirl, sorecutn1 alergit sub cApcanit si

mirosi slanina (cum); Muscalnl puns sabia de-a curmesistil
sf goricutn1 trece tvoa.); sorioutul, ce lieu, ce drese, se Inrisil In case harapulni (SEZ.).

$ORIC

osea.

o-

$OSELVTA (pi. -ate) sf. dim. tioSEA: De nisipul

ORECIE oar SORICIOAICA.

SoRicin sm.

Fi g :4774.

loc de plimbare la

s e 1 e: aramurr josininte.

$ORECfME our $ORICIME.

ORECTU

4774): /

deteanA,

p Mar" sau uliul-sopirlelor""

4772) 0

localitati

vianalit, Immanent, fu:

din $ o are ci; nurnita $i so-

(Buteo vuloarts) (

$ORTULT (p1. -eta) sn. fa) dim. eon.

* OSE4 (p1. -sale) sf. 0 Drum mare, nivelat $i
batut, acoperit cu pietris, care serveste de tale de
comunicatiune Intre

Mr MOBTEALA

(S.-ALD.).
.

9 Err (p1. -ate) sn. Freamat, murmur: Da vinat

el n'a vinat, Ori-$i -oIt

De ~n1 frunzelor

00.3i

(MAR.)

abuolumat... De vuetul vailor,

[0 0

0 M.

(-Oen), SOSAI (- lease), SUM (-nese) vb.

intr. A murmura, a sopti; a fosni: ele se mimes

SUM... pentru ca sosilesc noaptea intr'un chip Infiorittor

(MAR.) ; BD trecn vreme de o clipealk pink auzi gusuind prin
iarba sopfrla (MERA) [0n0M.1.

pOpOTT,

SOSAV, giUSUIT

sbst. Faptul de a * o-

* o i; soapta: n'avea sA swath, capul In lume SultAnica...

ca incepeau susuitul Ni ponoasele (Do.va.).

00ITOR, $O$AITQR,

$U$IIITQR

adj. verb.

qosoi. Care sopeste, soptitor: nn freamat des, sosoitort

de Frunze, spume c'o sit
vremueascii

(LUNG.).

*$00N S711. 1 In-

cAttaminte de iarna,
din postav $i cauciuc

(0 4775): In plc ioare Brie

nnor fosti

rilmasitele
(VLAH.) ;

tot age de serios

sta, clod 1-a indopat

hirtie, de nn putea

on

Fig. 4775 oson.

r e C l, al soarecilor: data neamul rindunesc Avind o

mare ark Pe neamul soricesc (DON.); Si II DOM a vent
Cu neamul prices a se 'mprieten1 (ALX.) ; trecurS prin tare

destunde

brosteasca $1 prin Cara soreceasca Q1 tot astlel Murk ca 'n

de foul venit: gosotesc, vorbesc, nAscocesc, alcStueso

tare serpeascit (RET.).

Cinteo incepea Cintec de-mi clots... Codrul rasnna, Prunsse.

SORECIOAICA, soRicusA, $ORICfcA, SORE= sl. = SARICICA: Dar ce fact Cu sorecioaica P

II intreba circiumarul.
Imi trebue pentrn leao, 1-a rdspuns
hotul (RV.-C120.); el, !Sift sit ;tie, murea otravit an sorecie:
nimerise toomai stints ce 1 se pregStlse din vreme (RV.-CRG.).
*ORTCItri, $ORIC, 0 SORLIC(III), 136n. SOW

$0130(.011 (PAMF.).

(p1. -ice) sn. Pielea virtoasa ce acopere slanina: inmul focurilor In earl 11 pirpitlean pink la gorlcin acoperea
term mahalalei (DLVR.) ; i se opri preotalui un soriclu In aft
(.Ac.); puroelul era frumos $1 rumen de-ti pocnea sorionl
In dint' (sLv.); Intel) zi o prinde pe dime cil mince un tonic
de !Manta ivoa.1; deck se moats mien e semn de vreme

(BR.-VN.)

mai

[fr. chausson].

$00TI (-oteso) vb. intr.

WWI: nu e vorbk dealt

(NEGR.) ;

O O;OTIE sf. Poznk boroboatb.: Indent-1 vent In

mints lui Yitt-trumos cit tirlasul-zmeilor trebue sit-1 fi IScut
sot's (CRG.) ; dezertorul ista urea BIL-1111 lack VIS-0 (5.-ALD.);
mutt m& tem sit nu-mi tack vr'o
clironomll bolerlulul
(ALECS.); nu era zi lSsatS de Dumnezen ca ele sit on chiooteasca la spatele lui, sit nu-1 lack fel de fel de tali wit>

[comp. rut. s u t (k a) glumii, batjocural.

*OTI$ sbst. Un fel de dans de origine scotianti
[germ. Schottisch].
$0V.A.T, # SWAT (-ken, -Am) vb. intr. 0 A se
clatina pe picioare: merge Ivan sovillnd, clod la o mar-

[comp. soR = probabil lat. s u b e r

pluta"].
$ORICTU, adj.
Cenusiu, de

gin de drum, clod la alta, Mr& as stie undo se duce (cam);

DImitriu inainteark tovSind, galben, sperios (VLAH.) ; on pasnl Inca soviiind, se Indrepti catre easels domnesti (0008.) 7

calului) [$ oarec e].

:;:RLITA (p1.-te) sf. 3r 0 =

mularea i se cede sit imble duple barbat, lark sk nn poet& offal

on alto tocrnele, ce vor fi avut Intealt chip (PRV.-MB.); atunoi

Iulika].

ount (cae.) A sta la Indoialk, a fi nedumerit, a

moale

(ORM.)

coloarea $oarecelui (vorb. de pSrul

0 A ante pretexte, a se codi de a face ceva:

GATE 0 0 = zAt3AN [comp. rut.

ceialalti, ne mai avfnd inootro soya', diets Nimes bunk M-

01:10F = ijIRchr.
ORT (pl. -turf) sn.
0 Bucatit de pInzil, de stole' sau de

nu se putea hothrl intr'un fel sau altul.

OVAI4LA, 4 strvAi4LA (pl. -ten) sf. Faptul de

piele pe care femeile $i lucratorii

o poartli. dinainte, de la piept In
jos, ca sa nu-si murdkreascii imbractimintea Bucata de stn- Fig. 4773. orI.
fA sau de pinza, Infrumusetata cu
diferite cusaturi, pe care o poarta femeile ca podoaba, de la briu in jos (Tr.-Carp. surt", Mo/d.

pestelca") (

4773): fate... Ink

vr'o dot pumni
de mSlalu si presSrS pe drum, pink In padnre (ISP.) [germ.

S churz; comp. pot. szorc].

a $ova i; pretext: cind nu va vrea mniarea sit bible

dunk bSrbat, oe ye amble Cu sovalale, unit alta va 081, sit

Mita

So

SCAPA (PRV.PAB.).

OVAILN/C adj. Care se codeste, sovaitor,

codelnic.; nedumerit [$ ovaial

$OVAIT adj. 0 p. sovAI 7 0 intortochiat.

povArroR, .t. $IIVAITQR adj. verb. SovAT. Care

*ovaeste, care se codeste.

OVAITVRA, # SuvArrimil (p1.-tart) sf. Mers
$ovai t; cotiturit; Intortochietura: atuncea a Wit
an lepure spariat $1 a rupt-o la fut... tot !Acta lovilituri (80.)

1256

www.dacoromanica.ro

BOVAR, striTAR sbst. 0 = PAPIIRA : alcittni

in pripa o coverga... on acoperigul de govar verde (sLv.); mai
Incolo era o coliba Invent:a on govar (oom.) = BUZ-

DUGAN CI sovAR-DE-hgnm,

plant& de nutret din fam. gra-

on coarnele sale... an

O TE4k1VIP (p1. -pars) sn. Trans. Ban. Wm 0 Pflug,

maiu, pociumb (Fs.-cos.)(.nc.) O Press pentru b &-

tut monete (ubs.) O Piva In care se macina pia-

tra (FR.-CDR.) [germ. S t amp f e].

0 *TEAND (pl.-dart sn. 0 Putinica cu capac,
In care se pune unt, smIntIna, brInza framintata,
etc. (D 4777): an on smInttnA
de cant In el gi pntin zarzavat Intr'nn colt (LUNG.) [germ. S t a n-

ces [fr. chauvinisme].

BOVINIST sin. Cel ce afecgerat [fr. c ha u vi n].

0 $OVILC 1 (mai adesea repe-

teaza un patriotism fanatic, exa-

d e r].
$TEAP sm. Ghimpe, tepusa,

maracine in care se poate Intepa cineva: Tugulea... se dant

tat, $OVILC I $OVILC I) inter). Mold.

Imita mersul unui schiop: nn

oiocIrlan schlep-. govtlo 1 govIla I ;myna I se Intatigaza Inaintea sfintei Du-

Dina ce-i scoase 111 asp.); load( gi

bietal pops on barba prin noroale si
Drin Qtepi, de-i plingeal de mita

Fig. 4776.
hip gohiop... govIlol govilo L.. gi ma- I.ovar-de-munte.
ninca taps Matt gi De nitnz (EEL) [Comp. SOVAT]

mined (am); tam Intenn tIrziu gi on

(R.-coo.)

0 $OVILCII (-tem) vb. intr. A schiopata: a dat-o

De same. otocirlanului (gchiop), care Indata a gi pornit govlldlind (CRC.) [S Oylic 1].
O OVIRCIT (-ten) vb. intr. A se codi, a soya', a
cauta pretexte: vlatnd oergetorul oft nu-i nici on chip
sA mai govircleasca, a pornit la dram (vas.).

O OVOIT adj. = sOVAIT: parade se Intindea ea an

(NEGR.).

$0D sf. Ciudatenie;

pozna: sa vedem ce va lest din aceasta gozenie (mEna);

lei vor !I pus de glad sit mai fact vre-o pante, de care sa

S t a b].

Isrb.

St a p < germ.

ig. 4777. teand.

Fig.

0 $TEART, $TERT (p/.-turi) sn. 0 Trans. Ban. Mold.

Opait : sears, dupe ce a aprins baba etertal, se pun et la povegti (MERA)
Fitil(RV.-CRG.) Trans. N' Lampa (le

miner (FR.-CDR.) G4 Bat, crapat cu care se arriesteca In caldare zarul pus la fiert, pentru a-i social e
urda (BRL.) (WC.) (PSC.).
sf. Trans. (FR.-CDR.) (nc.) Piva.
O

0 TEMPAR sm. Trans. 2 Cel ce macina (In

t e am p) piatra scoasa din mina (FR.-CDR.).
O TEOLNA PO" aTioaLNA.
TEEtC (p1. -curl sn. Gunoiu; aschiuta: (Ion -

rldft o taloa% de vreme (MESA) N 0 d].

VodA) vedea ral Sn ochiul Turoilor, tar8 birna In oohli sal

*BPALB:1 = SPALIER.
BPA.LT (pl.-turi, -te) sn. $ Zatul cules sub
forma de coloana lungs pe un gallon si pe copia ca-

cArares Infloritit care duce la find* in

0 $P4GA Mr SP..NGA.

ruia se lac corecturile tipografice, lnainte de a se

pune In pagini: toad prostia omeneasca nite ass o yid

pe

(VLAH.)

[germ. S pal t e].

0 $PAN sm. Tr.-Carp. Vice-comitele unui comitat

(In Ongaria4 : Nn-mi dau mintea, ca o am, De binele anal
(BRL.);

II Imble swami sit-I fie

0 pP4IRGA2

(BRL.)

dealnri (sau peste nori) aruncat (000.); ghicitoare despre

curcubeu"

Pr. SPARGA.

(CRC.).

'$PATB:t... ar SPAM-

' PIS (pl.-fetid) sn. # Pate. neagra (:) ce iese

ele In cursul tiparului [germ. Spies s].
"PIT (p1.-ituri) sn. $ Linie simpla sau inflorata, ornament, etc. ce se pune la sfirsitul unui articol sau capitol [germ. Spitz e].
* PRE (p/.-ituri) sn. I Pahar de via amestecat
cu sifon [germ. Sp rit z e r].
'BRAPNBLE sf. pl. Om Obuze Incarcate cu
uneori !litre cuvinte, prin ridicarea albiturii dintre

gloante: Flerbea vladuhul oa on lad, De boambe, de ow

sbnran pinind, tiuind, ca nigte paslirl neva(ALECS.1;

[fr. shr a p n ell< eng1.].

TAB (p1.-aburi) sn.

Rat-Major

comae lime, argil on coeds sande, Atalanta on

ti privit (ALX.) [rus. < germ.].

(t) Basma de pInza cu care se

leaga fenieile maritate la cap, marama (ow

!emelt() 151 Infligurit canal on no

3055):
(NEOR.) N't erg el.

$TERG.A.RL (p/.-ele) sn. dim. $TERGAR: Star(00R.), ghicitoare despre

garel vargat Pe oulme-aruncat

curcubeu".

TERGA.TOR 1. adj.verb. $TERGE. Care sterge.

de pate Intro all-

2. sm. Cel ce sterge: (fusese)

O PN'FILL so- SPENT.

O PERLA B.- spgRIA.

g ide (s.-At.o.)

gi In catrinta
merge-0 sprintena Romand (ALCM); Stergar vargat Peste

[ung. spa r g a].

O PA.11.1,T ( -leso) vb. intr. A o tuli, a o Iua la fug(,

a 0 $terge: vitzlnd en o vreme oa alas, am Oparlit-o la balls,

au glad via asupra mamei

no vedea (c-cosr.) [lat.starcus].

STEREGOALE.
$TEREGOAIE
TERGAR (p1. -are) sn. 0 Peschir, prosop: Pe

In deoursul vremil (HERA)

[ung. i span].
0 $PANGA = SPANGA.
O P.4-FIGA, sf. Tr.-Carp. Sfoara.: Fie-i female gparga
$1 nanagli temntta

TE

Stall.
$TEAJAR = sTEmER.

fanatic, exagerat, Impins la ex-

ulna

10V--

rapt pragul cal dedesubt mat) [srb. St a lo g< germ.

verzi, uneori batind in violet;

numita. si fin(-de-livezi)" sau
firuta" (Poa trivialis) 4776) -49:
[comp. rut. Suva r, srb. e v a r].
* OVINISM sbst. Patriotism

0 *OZNIE, 110z01:13,

.,, care se moaie. Hind de coailt de Wu, land e

omit (SEZ.) [germ. Steif (leder)].
0*TALQG (p/.-oase) sn. Ban. Grajd: taunt'', trese tem de

clod_ prin o ug8 scunda a nnni

mineelor, cu paiul subtire, putin

comprimat si aspru, cu mici flori

gerpe Do

pe dinAuntrul calcliului (la Inctiltaminte): (grant')

Cerbii en
vrednio a

CiOari that& din IRO (CAR.).

a. $TErtakroaRE sl. 0Maram.

(BRL.)

$TERGAR C)

Cirpit de sters: de prat.

TBRGE (eters; pl. gtersei; part. gters) 1. vb. tr.
0 A scoate sudoarea, apa, praful, etc., trecind
pe deasupra cu un stergar, cu o batiste., cu o cIrpa,
cu buretele, etc.: a -si mlinile, Obrazul, truntea, nasal,
ochlt, lacrimile; o muiare den estate... Incept' a ads Maimrele lui on lacrame gi on Waal capnlai ei gtergea (COR.) ; vasale;
tabla on cape, cn buretele;
praful de pe masa;
Utile de prat; vino de ma Upsete gi mA gterge de maga,

gi land te-i !Moans, at vote da azima mad& asp.)

O A scoate, a face sa. dispara coloarea, scrisul,

etc., a nu lasa nici o urma, a rade: a-si rosn1 de

pe buze ; , varul de pe pereti;

o pad de (Amnia on gums;
pats infamies; du-te gi spun satenilor dumitale...
ea De nude te-a souipat boierul, te-a sarntat Domnitorul tarsi

gi ti-a eters ruginea (CRO.) A trece cu condeiul

peste ceva scris sau tiparit:

on cuvInt, o irasik ;

an name de pe lista A curate prin frecare: taolnuirne, argintaria A face se. dispara, a nimici,

[germ. Steier (mark), ung. stajer].

a prapadi: acest schit a vroit 1nsa Dumnezeu ea -1 gtearga

de pe fats pamIntnlui (GRID.(; sa nu onmva to 'mpingd pacatul sa fact nna oa seta ca to stars de pe tata plimIntulni
(Aum) 0 (e) A face se. se uite: oe acela taste milos Qi
gterge pacatele for (cos.); vorbele tut n'an paint Ifterge im-

t*TAFETAR sm. = STAMA : valturni se va

duce oa
ea elle cc este pe la tratli tai (Iar.).
T.AIF (p1. -furl) sn. 1 Intaritura ce se pune

dtndn-se cu feudal cum sa stoma slaninele spinsurate in

t TAER sbst. Un dans de salon, original' din

Stiria, la mods In secolul trecut: se. -mi gasegt1 vr'un

Neamt incline bun, mai ales yearn gi minavet (STAN.)
$TAFBTA. we- BTAFETA.

Presiunea mita ce mi-a Mont A trage: se via... In

odaie la Ivan gi-i stern o palm& min soma (cso.) F
A sterpeli, a fura: agtepta... fitra sa inohiza ochii, tm-

1257

www.dacoromanica.ro

.1"E_podul easel

(DLVR,);

Nu gtiu Cu! pierise-o pneca $1 ziceau

O'ISM fters-o en (OPER.)

I

0 F A o A., a o tuli, a 0

lua pe-aici Incolo, a fugi: Incaleca si o ;terse, InIndu-ei

avea cunostinta de ceva: de undo et and Valah11 an Inoeput a se chema age, nici stirs, nici alma (-Er.); se spire Main-

tea tatalul situ di no ;tie la oufletul situ nimic (Isp.); chid

rinses bun de la baba (DLVR.) ; iucati-1 o figura, douit, ulna

nits de oostnm. el ye urroft o etergem (CAR.).

scapi mamaliga din mina, Wit

scoate (cu $tergarul, cu

Batista, etc. sudoarea, apa, etc. de pe o parte a

Wm.); 11: de-ar ;ti omul

de sudoare; a se 0. pe mlini, la ochi ;

ce-ar pati, dinainte s'ar pilzi ;

no ;tie ce vrea. se zice des-

2. vb. reit. 0A-$i uses,

corpului: a se

sit stiff,

pre omul nehotarIt; sue

multe, e foarte iscusit, e
plin de fineta; stil clue,

a se A. de singe pe obraz ; : clt to -ai gterge la ochi, intr'o

clipa: cit to -at gterge la ochi, coats sosi In feta multimil

(DLVR.) ;

se glndi la hip el, eft to -ai sterge la ochi, input fn acs

or BOT a , 131;IZAC) A se scoate de undeva, a se rade ceva scris, desenat, zugravit, etc.:

stet

(181..);

care e vorba, dar pe

urma: casele tug,

se sterg ca nista nAluci in nrma noastrA (VLAH.); A lumii te-

care-1 cunoaste persoana

careia ne adresam: m'am

intlbeit Cu omul pe care-1

melte se migca, se clateete, Vechile-i institutil se gterg, s'an

ruginft (Am) [lat. e x tArgr e].

TRGURA (p1.-ur1) sf. Trans. Peschir, pro-

sop, stergar: In padure nAscui, In padure crescui, Acasa

de m'an adus, $tergura cases Mau pus (GDR.), ghicitoare
despre mAtura" [$ t er ge; comp. MINASTERGURA].

TERPELT (-elesc) vb. tr. F C) A atinge u$or

In treacat: meat muncltor numai eterpeleste pAmintul
(cost.); paharul sterpeli nasnl d-Ini set, Invinetindu-1
(D.-ZAMF.)

A o $terge, a o tuli, a se furi$a de

undeva, a pleca In fugA: am gterpelit-o d'acasA numai

on begica cea de poro (CRG.) A fura: afla de caii int

Sieti -Petre ei-ei pose in end sit-1 eterpeleasch (MAR.); GOYA
co a steryelit paluenl, a lust -o la papuc (VAS.); Incepu a
sterpeli

ba o gitina, ba o rata, ba out de prin culbare

(SAD.).

mai
*TEEM 4. adj. 0 p. STERGE: un cuvint
multe nume e de ye lista 0 Fara lustru: coloare

etearsit; gepci cn cozoroacele de lac crapate gi "43 de Instru

(D.- ZAMP.)

Ros prin frecare: moneda stearslt; :

rubli stearsa wr RVBLA 0 C) (V) DispArut din minte:

amintiri
vll or NESTERS.
2.

Faptul de a $terge: ~ui pratutui.

TERSATI.JRA (ph. -Curt) sf. Ceea ce s'a $ters,

s'a ras de undeva: avea un vraf de ittrtil De mash, aline

de etersaturi (1.-C314.) [$ t e r s].
TERT Pr $TEART.

TEVIE sf. 3 0 Plants jerboas& din lam. umbeliferelor, cu frunze lucitoare, cu flori albe sau
trandafirii; cre$te prin livezile $i pa$unile umede,
prin padurile $i vaile umbroase din regiu-

nea muntoasa; numita $i Stevie -demunte" sau faptul-mare"

(Astrantia mayor) (E 4778)

4:

%,-.3_
71.- '7 .1

se zice cind nu

WO! soana sau lucrul despre

a A se pierde, a nu se mai vedea, a

dispare, a nu mai ramlnea nici

013;

voim sb. numim per-

eteargit-sit den oartea color vii et cucei dlrepti sit nu s eerie

(BIBL.)

ai un neam flitmlnd

Fig. 4780. *tevie-bunk.

stii; etli ce ti-am sons la

placate; stiu eu ce gtiu, am

eu motivele mole, se zice cind cineva nu vrea

sA se explice lamurit : treaba se 'ngroaeit, boleti d- voastrA I

ascultati -mA ye mine, ca stiu en oe etill (ALECS.); S0 date

mat cit cold, uttindu -se la mesons gi rinilnd : se vede cA
etia ea ce gtia (ALECS.) ; Par $0FRAN, O ; nu ;tin, n'am vliznt,

se zice de acela care se fere$te de a da mArturie

despre cele vazute sau auzite; to viii unit, eu stiu mai

multe, vei fi avind to motivele tale sau punctul tau
de vedere, dar am $i eu motive mai puternice ; et
;tin bine ca... chiar daco. s'ar Intimpla: se en,' bine
ca inS duo la ;tan/lathe, Wine si sate on el nu mai manino

(CAR.); nu mA mai duo la ycoalS, milear sA etiu bine cA m'or

omorf (can.);
vb. intr.: etia gi Vasilie-Vodit de toate

ce se luoreazit In Iagi (m..cozr.); on Mate ca eras viteti, etiau

de fried (RET.); tatal situ nu mai voia sit ;tie de hot, de care ce
1-a ajutat Dumnezeu sA vazit morale ay.); a-1 de gtire,

a se interesa de el, a-i pAsa de el: nimeni, nimeni

nu vine sA ma vada, nimeni nn-mi etie de stirs (VLAH.); adevitratul stint Nicolai sevede cA a stint de ;tires mea, oA unmet

iaca ce intrit afurisitul de billet In ecoalit mac) 0 A cunoa$te: gtiu ye unul care nu se tame de tine ; cine nu to ;tie
to vinde, tar eine to ;tie to cumpara (ZNN.) ; ;tie ei o poiana
datoria ; one
In pAdure, chiar aici p'aproape (CRG.); 1mi
duet el mere, cit oda glasul lui (con.); Poarta... puns Domn
pre care nu-I ;tie tare (NEC.) Urmat de un predicativ: nu to ()tiara bolnav, altfel veneam sit to OA; 11 etiu
vinovat de multe abateri de la datorle ; fl ;tie deprins cu frigul C) Nu OM otne, nu stiu care, nu stiu ce, nu etiu undo,

nu stirs cum, etc., arata persoana, lucrul, locul, mo-

dul, etc. care nu se poate defini mai de aproape:

0 Planta jerboas& din lam.

mil duo in lume ;t nu votu ran:dues yentru IIn ;tin oe

()81..);

In times ei f apturit E-un nu ;tie cum si-un nu stirs ce

(EMIR.);

Pr NIISCINE, NIISCE, NIISCBM 0 Dumnezen

etle, numai nnu 1 Dumnezen ;tie, se zice cind vrea ci-

neva sit dea o idee mare despre ceva: 5i cute a tras,

Dina s'a vitzut la case Ini, numai unul Dumnezeu ?tie (cao.);

in spec. cind e vorba sit se arate neputinta In care

se afla eel ce vorbe$te de a-si lamuri un lucru, de
a da o explicatie satisfacatoare: Dumnezeu title oe

face el on atItia bani ; unmet Dumnezen stie dacit va scapa on

zile A poseda o stiinta, o arta, o meserie : Velicico...

au lost stand oh omul care nu ?tie carte este un dobitoc, adecit
undo nu gtia carte Cantemir-Voilit (MUST.) ; sarmane omule,

Fig. 4778. Stevie.

dacit nu slit boaba de carte, cum ai sit ma 1ntelegi P (cse.);

Despot... au Post stlind multe limb: frInceete, nemMete,
greceete el littinegte (cs.-us.); AstAzi chiar si oopiii ;tin 10-

Fig. 4779. tevie.

cunile toate

poligonaceelor, cu flori verzui ce formeaz& o pa-

nicul& la virful tulpinii;numita. $i stevia-stIneior" sau urzica-ratei"; cre$te prin pasunile de

pe ling& stlnele de oi, In regiunea muntoasA (Rumex alpinus) ( 4779) = mAcspuL-c4LuLui
0 = DRAGAVEI 0 gmgviE-KINA, tau= - DEGRAM:NA, plant& jerboas& din lam. poligonaceelor,

cu flori verzui; original% din Austria, e cultivata

la not ca plant& culinara; are proprietati astringents Si depurative (Rumex patientia) ( 4780)
e STEVIE (-DE-BALTA), Walla Cu flori verzui sau

dispuse In verticile multiflore; cre$te prin

locuri mlastinoase, pe marginea lacurilor $i a

rlurilor (.Rumex palustris) [vsl. t a v ij e].
TI (situ; p f. stint ; part. sties) 1. vb. tr. i intr. 0 A

(ALX.) ;

sit Berle,

sit elite, sit joace; adesea

urmat de verbul la infinitiv, cu sau far& prep. a:

not stim a invirti sapa, coasa et secerea, dar dumneavoastra...

gthi a face din alb negrn el din negru alb (can.) ; MArita-m'as,

mitrita, Cu suveica nn etlu da, Cu badea nu etiu Jima, Pita

n'o situ framInta os.-Bes.); abs.: col (se toate stie, dar ntoi
nna bine etie, ca col oe nimic tie (GOL.);
tine stie

carte are patru ochi; ;tie el el eft an uitat altli

0 A avea In memorie:

(PAW.)

lectia, o poezie, rolul; ye

de rost ; Si el data nn eintec $1-1 ;tin de-atunci et on (COBB.)

0 A putea, a fi In stare, a se pricepe: voiu 5ti 55 mA

spar; vile sit snfere in Were; stlu sit pastrez o Mina; scum,
cum amarul vole eti iegi de-aci P (sEr.); ar trebui sA se Inderane sit silo, ca sA ;tie ei ei sauna color co i-ar Intreba
(ISP.)

A fi pus In cunostinta de ceva, a afla,

a fi informat, a prinde de veste: 85 stu ca feta lul se

1258

www.dacoromanica.ro

'nutria In ourind; eela oe va etunpara luern de furat gi dace

va sti, 11 Va lateen') Inapol... acesta nn va ayes certare
(PRV.-LP.); zicea ca de ar gti haina de pre dinsul gindul OIL
o ar baga to !GC (GR.-UR.) @ Se Intrebuinteaza In di-

verse locutiuni care arata indoiala, in spec. cu

privire la ce ar putea ss se intimple: mai stii picaearn legit Inainte an iepure (mm.);stin si eu P
nine stie P mat gni! $tii colea me- CQLEA.

sau motul-curcanului" (Amarantus blitum) ( STI4781 varietatea aceasta de stir e comestibilk, $i

la tarn se face din el born, placinte mici cu brInza ySTI
de vaca, etc.: de-as fl 1mparat, ag
trage 500 is talpe oArut ar mai Indrinni
sit mai samene ot pe fata pamIntului nd

tul 1 poate

'dt$

.9%

re ..(e"

a. vb. refl. A fi stiut: nu se We nine a Intemeiat

sine bisericii 0 A se cunoaste pe sine, a sti In ce
stare se afla el insusi: se Ole on mini is inima (PANN) ;
dace to voin prinde on oevasi, nu-ti va merge blue, pentru ca
on age -s dedatS, de clod ma gtiu p'aici (MERA) ; nu se stia

la sufletul ei en Wel o prihana (ISP.) ; nu ma stin vinevat

A fi cunoscut cu cineva: 1-au trimis la Tighinea...

Ca sit stew is sultanul si la mlnacl sit ageze acest lucre, gtifndu -1 ea se stie cu dhoti (oec.) [lat. s c i r e].

TIFT (p1. -turf) sn. 0 Tina, cuisor 0 Cuisor de lemn ce se bate In talpile si tocurile !nal-

tamintei [germ. Stif t].

0 TTGLITA. (pl.-0) sf. Ban. Trans. 1. = STI-

CLETE.

(p1. -to) sf. Cunostinta, stire: cot

fare ni ol o v ea un orb se s000teste, si de are ochi moo ;

aceasta s'a Mout Cu stiinta mea; Doamne, nu stirs clack
of
ori ba, dar eu gunge is poarta rainlui de multi% vre-

me (CRG.) TT

NESTI1NTA: negtiinta la om ea o noaPte

a mint!! (Goi..) Totalitatea cunostintelor pe care

le posed& oamenii despre o materie: ?Uinta astronomlel; stiintele matematice; Faoultatea de gtiinte C)

Cunostinte ce se dobindesc prin studiu sau medi-

tatiune; Pr EXACT , FIZIC 1 C) NATURAL 1 ,

OCVLT C) [lat. scienti a; sensurile 0 si dup&

oto-

Fig. 4780. Stir.

Fig. 4782. Stir -rou.
(ALECS.) ; Ow' APROAPE 1 Cr$T1R-RQ$17, plant& cu

tulpina paroasa si cu frunzele rosii ca singele; face

flori purpurii, asezate In ghemusoare la subtioara

frunzelor superioare sau in spice lung si subtiri,

formind o panicula ramificata; originar& din India

orientala, e cultivata ca plant& ornamental&

(Amarantus sanguineus) ( 4782) [bg. srb.].

TTRA adj. f. Steam& (despre animale si
tdespre femeil: cum observi ei oa ontare lance sae vaca
laded gf Intrebuinteaza fel de fel de milloain

Atirh, Atirica, srb. Itirka].

dificat dupa stiint a].

* TIINTIFICTE adv. In mod stiin -

multi dinti:

* TIINTIFIC adj. Privitor la stiinte, ce tine

de stiinte: cercetari e [fr. scientif iqu e, mo-

t i f ic.
'1"1.M sm. 0
Firele de Una Incilcite ramase
iesit din plocade se
dup& ce s'a daracit si periat:
toarce si se face iaragi teals de purtat

(MAR.)

[comp. alb. I t j err n, gr. atiitiog; comp. si bg.

fr. science].

TIRB 4. adj. C) C&ruia-i lipsesc unul sau mai

de an dinte, de mai multi dinti; un prichindel de Mat, m, de dol dinti din fats, Isi Um loo prin
multime (S.-ALD.) ; Pentr' o tie de loo de gura, Nu tau feta

stirbil 'o gura (IK.-BRS.) ; stirba-baba-cloanta ser CLOANTAC)

C) Cu tai$ul tocit: ferestrau

=tit, topor
2. sm., aTIRBA (p1. -be) sf. Om $tirb, femeie stirba:

@ CO

Toata fats Sare balta, Nnmai Stirba Sooate limbs OK.-BRS.)

0 $TIOALNA, ancaNA, $TEQLNA (p1.-ae)sf. Mold.

O A rupe Intr'unul sau mai multe locuri cite o

bucata dintr'un obiect taios: ouiitni, toporui 7
A micsora, a imputina, a raslui, a ciunti:

F P&rul capului: sirinse-ti

(LUNG.)

age!, oft-ti

di in oohi

(RV: CRC.) [srb. i it i m).

0 $TTMA. cur manna .

Bucov. Trans. 0 = BIILBOACA: dna aceea svirleam pietrele pe rind In stioalna undo mil scaldam (elm); !omen se
duce si dA drnmul ulcionlui Intee stioalna si hai Inainte I
(VAS.) ; se nitit tot In spa, sit nu (mice came Intro steolnit

[vsl. trab a].

TIRIEST (-ben) 1.

vb. tr. C) A face stir])

Bogdan-Voda... nn In betii gi ospete petrecea... ea sit nu

stirbeasca Cara ce-i riimasese de la tats -eau (OR:UR.) ; N'a-

(RET.) Ban, b&Itoaca provenit& din ploaie:

vea etnd cogent sit gi-1 Ingradeasea, Miele de Morn ea an to

stirbeascit (PARR); ori-ce inolinare care stirbeste vitejia In

dorul care conduce In interiorul minei alt.) [germ.

lupta vietii e o slabiciune care to face ea ram!! In urma

WAS A strica, a desfiinta, a abroga: $i din
Iar loges n'o
bittrIni e obiceiu In oinstea sfintilor sit bet

copal negustorilor de nimica Until se Intratesc cu port!!...

In stioalnele murdare (IRO.) 0 Trans. Ban. 7k Cori-

Stollen; rut. itolnja].

0 TI9B (p/.-oburi) sn. g0 Vas de lemn In care

se varsa Muffle: dna ce a dns-o (pupliza) In casts, a
al a udat-o (VAS.) [rut. It o v b,
bitgat-o Intr'un

'Stub trunchiu scorburos"].

TIOBYLC 1 interj. Imita sgomotul produs de

cufundarea brusca a unui corp in apa, bYldiblcl
Racii tots stiobIle I In baltii .sEV.).

TIOBT..LCAT (-lien) vb. intr. A (se) baltaci In

aria; a (se) cufunda cu sgomot In apa [s t i o b I cl].

TII:;0LNA. pa- STIOALNA.

TIOMP sbst. 0 /ten. Ban. Tarus, pociumb, par

Mint in pamint [comp. germ. Stump f].

2. vb. refl. 0 A ramInea stirb A se rupe

una sau mai multe bucati dintr'un tais: lea gtirbit
eutitul, toporul, ferestraul C) (e) A se micsora, a se

imputina, a se ciunti.

O T1.11l3TC (pl.-ice) sn. Trans. cm.) (Pac.) xlv Bat

lung cu care pescarul scociorliste pestii printre

pietre, spre a-i face s iass din ascunzatori
[comp. $TIIILDIC].

TIRETNA (p1. -toe) sf. Locul unde lipse$te o

bucata de obada, sau unde s'a rupt una sau mai

multe din maselele unei roti de moara; 0: vine
roata la , vine $i timpul meu, va veni vremea
and Imi vei cere ajutor cind vei avea nevoie de

mine [vsl. itrilb in a].

t pTiopT (- opesc) vb. tr. = STINT.

O $TIOPILC I (mai adesea repel at $TIOPILC I $TIOPILC

stirbese parintii (COSS.).

interj. Imita mersul unui schiop: nu still cum

II nimereso In gold, si de atunci Luca, stioplle I stiopIle

TIRBIT adj. p. STIRBI PW NESTIRBIT.

TIRBITUR.A. (pl. -turf) sf. Locul unde lipseste un dinte, unde s'a rupt o bucata din ceva, M-

ea eel mai scut is nu Meier (MERA) [Comp. SOVILO1].

end un gol: aoeste dan Intlin print:eau fel de

TIR sm. 0 Planta cu tulpina vIrtoasa, acoperita cu peri scurti; florile shit verzi $i reunite
Intr'un mare spic compus; numita si stir-verde",
stir-salbatic" sau stir-porcesc" (Amarantus
retroflexus) Mica plantit ierboask cu tulpina

[stirbi].

0 $T1PNDIU pp- STIPCNDIII.

ramificath, Intinsa pe pamInt sau ascendents;

face flori verzi, dispuse In ghemulete rotunde, reunite Intr'un spic; numit& $i stir-bun", stir-mic"

de zid

(ORIG.) 0 = suRBINA Micprare, Imputinare, ciuntire, ciuntiturtu nu admitea nici o a

drepturilor sale 0 (E) Om stirb, femeie stirb&

TIFICA (p1.-01) sf. 0 = musrurroa v4

= sTEART 0 0 /ten.

Un fel de cociorv& cu

care se amesteca varul Intr'o varnitA (co

O 0/ten. Prajina legat& la un cap&t cu carpe, cu

care se spal& tevile cazanului de spirt (mug.).

1259

www.dacoromanica.ro

T I- $TIZRE sf. Faptul de a $ti Cuno$tintli,

U 1113

stiinta: Cu ...a, Mt ...a mea; s'aveti In c'am gash sA

va casatoreso pe amindona (ODOB.); a on sti de a oniva, a
nu mai $ti nimic despre cineva, a nu mai sti ce a

devenit: pntinl an limas pe aid si nu le mai stim de

din oiti an lost on not (vLcri.) ; in a Ini Dumnezeu (sau
a Domnului), In voia lui Dumnezeu, Incotro -1 va Indrepta Dumnezeu: 11 dase dramul pe eat, ItisIndu-1
In ...a lui Dumnezeu

cusp.);

mum pornitl In a Doman-

tut, sit se staring. de ziuA tam); i-a avut Dumnezeu de ~,

i-a ;tint Dumnezeu de ,.. (clans.), a avut Dumnezeu

grij& de el, a avut noroc In viata Veste: crainl

(GR.-UR.); aimarni aminte n'an lost BA le dea

(MUST.) ; n'am nisi o ... despre
Mimi; am primlt stirs bane, role de la el.

!Ara came 01 lard iv an vault asupra tut

TIFtf (-tress) vb. refl. Mold. F A i se inaspri

laringele (de pe urma tusei, racelei, etc.): mi fea

stirlt gnu! [ t i r].

TIRICT (- fome) vb. tr. Ban. Trans. C) A cerceta,

a intreba pe unul $i pe altul, a iscodi 0 A comunica, a da de *tire.

TIRIGOAIE sr STEREGOAIE.

O 1TIROS adj. Acricios. aspru ca stirul [.$ t i r].

TIUBCIU, imawcru sbst. Un fel de ceruz&
Intrebuintata la prepararea sulimanului [tc. i s-

tabek].

TIUBEI41.$, 0 STIETBErw (pl.-0e) s/.

dim.

STIUBEIII: Am dotal stiubeiese, Ziva -s yllne, noaptea-s

ghicitoare despre ciobote".

TIUBEIU (p1.-eie) sn. p 0 /ten. Ban. Trans.
Trunchiu gaunos, a$ezat paste un izvor, ca ghizdurile unui put, astlel ca apa sa curga printr'o
deschizatura practicat& In mijlocul trunchiului.
goals

(GOR.),

(LAUD.) (U(sj.) (DENS.) ((J

4783): 01-as alma din (emu In tetra,

$f -ae boa anti din (Nov.) OO 0 /ten.

BUDUBQIU C) Mold. Bucov.

fintinii, si nu 1-am mai vAzut (ROT.).

TIULDTC- sn. (RV.-CRG.) s3ia =

betels din loo (VOR.) ; on mierea 01 seam de la douA otinbeie, sAteanul 151 plateete toate darn sale (ION.) [comp.

rut. ! tub ,bu$tean scorburos"; ow- i STE)13].

TITIC, *Iwo (p1.-ncari sn. 0 /ten.Trans. Bucata.:

Impttratn1 a stet In loc 01 a lust on SU= de pAmint pi 1-a malt, 1-a InvIrtit, al a dat oala gala (GR.-N.) [germ. S t c k].
TIVCA (pl. -ci) sf. pap. Pe$te de apa dulce,

STITILBIC.

cufunda, a (se) da afund: se 5ttuldica In lundul lIntlnit

(ROT.)

[ *tiuldic!].

smuLerE sm. / Ciocalaul porumbului, pin& n'a fost curatat de boabe, druga: s'an
asezat lingA el cu copil si on neveste si ourtitA lotto de pe Stutell (LUNG.); tot bombAnea mere; octirind pe un om ce-$1

cocoa nu stulete de porumb In spuzA

(D.-ZAMF.).

*TIT..TT adj. p. ST'. Cunoscut: e un hum

i NE$T1VT.
TIUTOR adj. verb. $T1

lumen

- de batti

$i sm. Care *tie: Domnnl Chr. taste stiutorin gludurilor gi inimtlor omene5t1
(VARL.) : atintorule de inimi, Ia aminte spre cal ran (VLAH.) ;
Mr$

ATOTSTIIITOR R

NESTIITTOR.

TIUTTIRA (p1. -curt) St. Cunoa$tere, cuno$tin-

ta.: Domnnl Dumnedzeu lasli a create... in millocul raiului...

pomul stinturiel binelui gi Mutat (PAL.)
0 :NESTIUT0RA
[8

t i u t].

= sToRA.
t $TRAF, sTRE4F(p1.-turi)sn. Amends, gloaba :shoe

ca strica vltele... $1 &tea le prinde, plAtim Oral (oo.-N.);

o (moan& care Watts straf la Viena, pentru ca-si batea servitoarea ().-OH.); avem streafurt destule pentru vita on daca
tat ceva de foe din Declare see. -N.) [rus. S t r a f & < germ.

noao

(CDR.)

si 1-au legat pre

Funie de spinzurat:

(DLvR.)

,0

[ung. istrang< germ. Strang].

13 Cravat&

TRENGA.R sm. Baiat destrabalat, care bate

podurile Ears tact un cost, facind tot felul de pozne;

derbedeu: cu no gest de
1s1 tarteste ye coati pAltirla
spartll 'n fund (VLAH.); avea o cautliturit $1 no lumblet de
(ON.); Teodoros era ceea ce Francezti numess ,,un gamin",
tar pe romAneite un
[* trean g; Intelesul

actual s'a desvoltat din cal primitiv de (om) bun

de $treang, bun de spInzurat"].

TRENGARESC adj. De strenga r: se ti-

nes ye cal on mare Indeminare, calarind pe o rind, In mod v..

(13.-ZAMF.);

mac,

--4:7414

prlvirea, gesturile, toatit flints et ayes no aer

TRENGARV$TE adv. Ca un $ trengar:

nisi nn IntreabA care-i e lucrul 51 nrcti cv scars is cos (LUNG.);

zorelele... se eaten pink sf de nlusil stresinelor (o.-zate.).

Fig. 4784. *tiucd.

e despicatii 'Ana subt ochi; falcile tart, osoase,

si cerul gurii sint garnisite cu o perie de dinti,
marl $i mid, recurbat.i Inauntru, In nu-

mar de peste 700; e

de coloare negricioa-

TRENGARI ( -Areso vb. intr. A umbla haimana ca un $trenga r; a avea purtari, apuca-

turi de $trengar: tai trimeteau copili la dascAlul Chiosea,

ca sA no strengAreascA pe ulitA

(1.-GH.).

TRENGARTE sf. Faptii, apucatura de

$trengar: Don Fabrlzio trebuia sA se lase de gtrengArll (D.-ZAMF.).

sa-verzuie pe spate,
$i argintie -afumata.

.I.RENGARTT.11 (pl.-le) sf. Fats cu apucaturi

de $ trengar: a) etrengarito, de Rates mi -at lost

pe pintece; e unul

din pe$tii cei mai la-

.: In fundul

TIULDIC4 (-ic vb. Ir. si refl. Trans. A (se)

Intio Una murgul rupse

$tiubeiu.

butuc gaunos ( In spec. de teiu);

uleiu, cosnita: In zina de St. Mali, sA mist' toate ?tin-

dumneata 1 (0.-ZAMF.).

Fig. 4785.

tiuc5.-de-mare.

cre$te foarte
repede $i ajunge pin& la o greutate de 15-20 de
kgr. (Esox Lucius) ( 4784) STIVCA-DE-EIARE, pe$te de 50-80 cm., cu spinarea verzuie $i
pintecele alb; traeste in marea Neagra. $i In Mediterana; numit i tipar-de-mare" sau zargan"
(Belone belone) ( 4785) [bg. srb. s t u k a].
commit,

0 $TIULDTC lt interj. Trans. = BILDrittc I end a

vAzut ca Intindem pustile atilt el sA -1 pusctim,

($)_.) $leau, funie legata de hluba $i de care

trage calul inhamat la o caruta, (ow- ) 2507. B, 4 :

()RO.)

IA; gura-i large

(CONV.) = Ban-

ti se intitteseazi... spInzurAtoarea: no grindelu de stein? std

Prins In aid de amindouti laturile, tar In mliloc este o verig& ruginitti de care se aninti
(NEGR.) ; se suie 'n
cIntlnd, parc'ar merge la bal (GN.) ; pentru o pars, 151 pane
de git (PANN) ; ia spune-mi cum I I ohlamA pe ace' hot de

Mold.
4 Stup primitiv 0dintr'un
Fig. 4783

cu corpul lung
$i rotunjit, Capul mare, prelung, turtit, terrinat In forma
ciocului de ra-

TIULIEITNA (pt.-no) sf. Trans.

BoARA [stioalna + dulbina].

TREANG (pl.-sari sn. Funie, frInghie:

Collin la vr'un mites gi sA string on ..

plin de galben1 (CRO.); el a scos din
InfundAturi de stinci... ye Mooanli on

A ras-

scoate pe$tele din ascunzatori.

el on dont{

.nusit (VAS.) ; peste citiva ant pot s'alung

Bucov.

(CONY.) Wito

coli printre pietre cu $tiulbicu 1, spre a

roatele uneori slut legate on ~mg N8..);

a pus coruna
'n tindli dna nsti, Intr'un , on ce-

atiaiula olt no

(CONY.) POO = STIRBiC.

.C) TrULBICA ( -tc) vb. tr. Trans.

Strafe].

Butuc gros $i scobit in care se

pastreaza malaiul, cenu$a $i diverse alte lucruri marunte: Am
no . an mac, Sada cu gum 'n Jos $1
nu Se varsi coca.), ghicitoare des-

pre cowl casei'

TITJCULTT A (p1.-te) sl setio dim. sTrucA.

0 $TIULBIC, STIIILIKIC (p1.-ce, -curt) sn. Trans.

13TRIMF, $TRIMP sm. Trans. 1 Ciorap: strimpli

se impleteso on scale din MA tigaie (rots.) [germ. pl.

StrOmpfe].

$TULETE PP'

$TIOLETE.

"tj13A(p1.-be sf. (I) 0 /ten, Ban. Manta tars-

neasca, lungs pin& la glesne, facuta din dimie albs

sau colorata. $i Impodobita uneori cu gaitane (1.111
4786): 1st Intoarce subs dupit cum sulla vintul

1260

www.dacoromanica.ro

(ZNN.);

6:

e mai aproape camasa declt subs (ZNN.), ne pass mai mult

guegte (ON.);

decit al altora Manta lung& $i large, captusita cu blank ce poarta ora$enii

nu ti-i Hasa cnvIntul

de not decit de altii, interesul nostru e mai aproape

iarna, bunda.: provintialul Imb lit Inootesma.nat Intel) grozava .0 de nrs (NEOR.) ; el, nu

plait In pitmInt... urea scarile

(D.-ZAMF.)

u b a, ung. s u b a].
(p1.-or) st. Trans. (I)
S u b a scull& purtata de femei: Dar
[srb.

O $UBVICA

mindra on mimics E oabla oa secerea (Is.-ens.)

[comp. $i rut. $ub e j k a].

govati].

Jut a qt cite si mai cite

(BR.-VN.);

a Biota

a lui Moroi, care nu trate dealt yentru

nmilinlL si deceptie
e

-a

(DLVR.) ; (E) :

[vsl. egUi 4 s e

O .V114N PP- $9HAN.

0 *UH.A.RTE sf. Mold. .0 Guturaiu: nine voegte au

scene de , sitrutti ye cineva In spate, MA ea gtte, al soapit

coon.) [comp. rut. $ uhlj a friguril.

s

qiii4 (-lez) vb. refl. A se subtia la trup, a deveni

u i u: de train ran... to -ai Mit, to -ai subtirat, to -ai

quiet (JIP.).

*VIER (p1.-Eire) sn. Faptul de a $uier a;

rezultatul aces tei actiuni:

si sa-i theme astfel is el
noptii vInt Cu

viscoleste

gtia (111 1/12114310 ul $0111110t

(1.-no.);
(ALECS.)

Ei dorm adinc

Qt-al

Fluierat, flu-

ieraturo.: Numai on nn pot dormi... De poonitul biciulni,

De ul voinicilor, De ofntatul fetelor (NOV.); On vilmasag ?! -un huet de ugi desohise, suiere de trennri gi urlete de
rot! InvIrtitoare (VLAH.).

Fig. 4786.
uba.

$UIER4 (-ier) vb. intr. i tr. O A face un sgo-

tara, de abia Inighebata,

Inca In alcatuirile ei din ianntru(eLAn.) Lipsit

de soliditate, fragil, care stn sa cada: viforul... se da

tumba din deal In deal, gala sit turteasca oolibele e (DEM.); sa

tread., fi era frica o'o fi salcia .01 gi s'o rape en ea (R.-COD.).

E.113FtEZVNIE sf. Starea a tot ce e $ubred,

fragilitate: ti rasfirea In mints subrezenia, smerenia gi dragalasenia nevestei lui (LUNG.) ; cazuri IntImplate chiar atunci...
dovedeau subrezenia garantiel inamovlb111tlgi (BR.-VN.).
1.713ULTTA (p/.-te) s f. ico dim. svBA.

o $UBVTA (p/.-te) st. (Do dim. MA Ban.

Surnan scurt: subuta... e o haina din Una alba, Cu mined,
care ajunge numai pink la genunchi gi se poarta pests yieptar
tune.).

(SB.)

0 $U11 Pr. sue.

'1)13RED adj. 0 PlapInd, care nu

e destul de robust, destul de rezistent,
a carui sanatate e mereu amenintata,
care se poate Imbolnavi dintr'un moment Intr'altul: as H lost multumit sa
poata dorm! prietonul men, oare era mai m
gi mai trudit cleat mine (VLAH.) ; 1-au biruit
necazurile:... boala nevesti-si gi sitnatatea

En on mindra !gigues, Ea gIndeste o'o iubeso SUB-

0K..BRs.); en n'oin Stipa, of de lama cam* am sit to lain, de

UC Ban., $IIH, SUP Trans. sm. Masura de lun-

gime egala eu a sasea parte dintr'un stinjen: un

bat de un quo de lung (MAR.) ; Inima gorunului... De noun

gull de lungs time;

f 571. (pl. Wiwi): trimite Dumnezen la dinsul ea -i facit un lant gros tare, gi de 94 de suhuri

sa-i lie amnarele (von.) [germ. S c h u h].

"E.TCAD.I.L adj. F Mold. Mare de tot, enorm,

colosal: serdareasa are nigte nolii gi o gurita numai atltics (ALECS.); flindca decoratia ce-ti hirazesc este mai 00,
ti-o anin de nas ( ALECS.) [to. Aol kadar atit tit

asta"].

o $UCHIA.T sr Dm:alum
SUER... =

$17ET (p1. -ate) sn. Murmur, susur, frearnat:

mot ca acela pe care-1 produce aerul suflat puternic cu buzele abia intredeschise, sau ca vintul
ce sufla vijelios: visoolul pliers amarnic grin geamnrile
1111 se pares di vintul, oare scum
;niers In ferestre, patrundea 'Ana in anima men, urlInd a

cfrpite on hIrtie (VLAH.) ;

'Justin

(BR.-VN.)

A produce un sunet, sau un

tipat ascutit (vorb. in spec. de sarpe, de gl$te, etc.),

a fish: sarpele ?uteri 0 A viii), a tiui (vorb. de

sageti, de gloante, etc. : Cad saget)le ca valurl, care
0111014, se T.07111211. (EMMA ; Suieran

gloantele ye la nreche

(ON.)

0 A fluiera: man In urmit-i pe voinicul plates enierind o

doinit (ALECS,) ; nu e bine ca 3 fatil ea sIIIere, cant atunci ar
tillage Mains Domnului (GDR.); se IntlInira on cote de estasi ce mergeau suierfnd din blunt clitre Olt (noon.) [lat.

sib Tlar e, influentat In fonetism de fluter a].

EllER4T sbst. 0 Faptul de a $uiera

O bunetul prelung ce se scoate suierind; fluierat:

nu se auzi decit nn 0. surd gi prelnngit

(NUM.).

'IMERATQR adj. verb. stoma*. Care plea:

rastalarea lui egalit si suieratoare Imi dovedea ca adormise

Irumos (BR.-VN.).

*UIERATVRA (p/.-tuer) sf. 0 Sunetul de durata scurta ce scoate cineva suierind; fluieratura

Sgomotul produs de \Tint cind $uiera, de

gloantele ce tine, etc., vijlit: 0 de vial ne aIIZ11... ma

Men s. cred un moment nit slot In miilocul tine! stepe (ON.);
fi vet trimite o ghiulea, cantInd ca proiectilul sa-i treacit
destul de aproape, molt sa-i soda quferatura (1.-OH.).

UIT

adj. = SW(: and to -t duce amok n'ai sit

cftva limp nu mai anzii nimic, afar* de .til Janie al rfulni

mai gasesti nevasta, ci o dihanie In patru picioare, ;Watt! gi

alunecInd is vale

Irumoasil.

(DLVR.) ;

In tacerea acestei nopti de wird., frea-

matul ylopilor, .0u1 Jiulut par glasnri omenesti (VLAH.) ;

domol, ca o plIngere treprin viniul bradului trecn no
murata (SAD.) [onom. + suf. -e t].

rj*UF pp- ouc.

VJFLA

(p1.-le)

sf. Trans. = scABA [germ.

dial. Schufel = Schaufel].

o $T-TGI.IR adj. Trans. Svelt [ung. s u g a r].

o $UGARVL 1. adj. Trans. dim. SUGAR.
L. sbst. * Planta din ham. labiatelor, cu tulpina

culcata la pamInt $i ramificata; face flori albegolbui, dispuse In verticile ingramadite la virful
tulpinei $i al ramurilor; creste prin locurile stincoase din muntii calcaro$i ( Teucrium montanum).

t $UGUBAT adj. 0 t Uciga$, omoritor: slits

eft esti de amagitoare, mincinoasit qt sugubeata, cum to Dumnezeu rabdit I, (CANT.)

Rau; boclucm; primejdios:

De oe sal ass la mine, Curet Dania esti un cfne, Tare mai

(R.-COD.).

*VITA (p1.-le) sf. 7.t Mamifer rozator inrudit

cu marmota (Spermophilus citillus) [comp. bg.
suekil].
;.111.5] adj. Subtiratic, suMire $i 'halt la trup,

svelt: cerbul, In tugs sa minunata, se avIntft ca In sbor...

ca trupnl qi elegant (oom.); Am o mare suie, Pe harag
se sub)

(GOR.),

ghicitoare despre fasole.

Smintit, ticnit: m'at heat

o $I,TIU, adj. F Mold.

de rlsul unni 0 ca Ivan, nenorocita de mine I (coo.) ; eu yaroli-s

Buie de cap, nn-mi mai vin In fire (VLAH.).

1..TIU8 adj. Ban. av Astmatic, care rasufla greu

[ung. s u 1 y greutatel.

'I..TLARsbst. 0 Ata de insailat 11 0 Insailatura.

o T,TLER adj. F Mold. lb Cel ce Insala la jocul

de carui [rus. $ulera].

o ULEFtTE sf. F Mold. 4 In$elatorie, punga-

$ie la jocul de carui: ?tin di la bane se tncap mutt. en-

oasei

leril (NEBR.) ; lncepu a Ina seams yontatorilor sal si -i vizu

eh umblan cu hunt gi co .0 (NEGR.) [$ u 1 e r].
't..TLINLENDRITA, SIILIDWIDDITA, $IILIIMIN-

dile copacilor, rontaind alum (coos.) [vsl. C1.1.1egll-

sulimendrita vine dinapre pAdure (LUNG.); sulumlndrita este

esti , Dal la om chiar Mr& bat soy.); cea mai Unita,

Hind mai sugubata dealt cote doua, trintegte baba In mil local
Q1 o framInta on picioarele (coo.); la virsta noastrit,
cataroile shit foarte sugubete (ALECS.) 0 Pozna5: yeveritele sugubete, on wads vilvoin, care car sglobii pe era-

b f c T ucigar ].
$UGUBINA Pr-

DRITA (p/.-/e) sf. sop. = SALAMANDRA: hameleonnl

ass de cu duloe mIncarea sulimendritii vlizInd (CANT.); o
un fel de soplat foarte frumos Impestritata

t *viva

DESOODBINA.

SAOLTI (-nese) vb. intr. Mold. Bucov. Trans.

A glumi: vrei ea quguesti, dar nn-i vreme de sagil (NEBR.) ;
mai omule, vorbegti Wading. or( vrei ag suguesti P (CRO.) ; tali
Mean hi sarean In care, pentru ca sa sugueasoll on ea

(ALECS.) ;

trecean zilele, saptamlnile qi anii, cant vremea trace, on qu-

(00R.).

= sphiA.
0 $VMAN adj. Trans. Maram. Ametit de bautura,

cherchelit poste oil le -am gi mai batut, chid cram cam .0,
(REF); mai mare este mesterul Parmesterul eel vestit
tenie, sari, cum se landll el clod a

clod ma cam Imblitam

META

[vsl. c u min A].

1261

www.dacoromanica.ro

SUM

inviik.R(m) sm. Ban. 0/ten. 4 Padurar: acolo

SUM- nimeri
ran, clici venind cu anima In circa, o aflA sumarinl

dupe recoltA build (1.-oH.); as train, domnnle cdpltanl sisal

ITIVIENT ( -enese vb. refl. Trans. Maram. A se

siret, diverse tertipuri, spre a-si ajunge scopul:

SVA care pAzea 'Mures (CAT.) [srb. Suma r].

amisti de bautura, a se cam imbata, a se chercheli:

ToderIca... gustlud din ale vinuri
stumps, s'a sumenit sl s'a culoat si Indata a adormit ca mort (Rim) IS 11 -

rent judecitorlilor. dear am

deprins en sit
Iutorc snruburi
Fig. 4789. Su rupuri.
circiogaresti
(ALECS.); a/mind bietul pod cA s'a pus In Ord on nebunii,
Incepe s'o intoarcA la surub (ego b) a trage pe sfoara,
a insela: atia-1 ea mi-a Inters surubul, puschiul eel de Pe-

Coapsa sau spats de pore

sarata si uneori alumath

4787) [germ. dial.

k a. sunk a, srb. u n-

`--"...1-7,1

Fig. 4787. uncit.

k a].
'IJPURT (-uresc vb. refl. Mold. A se furisa, a

se strecura: lea din cash, on chip oh ma due la scaldat,

mA supuresc pe nude pot, 51 clnd colo ma trezesc In ciresul
!omen (CRG.).

sf. 0 Cladtre In batatura tara.raIrtA (pi

nului, unde se adapostesc vitele si se pastreaza
diferite unelte (

4788): rases() !fleet, and cum sufla

sit ne trageti butucul (Cm) C) F A face un

$i a le trage, tot rasucindu-le (TAMP.): era nevoitd biata

mamA ad ne fact% musai cite un surub (ego.) [germ. dial.

Schrube;comp.sirus.S 6urupil].

*URUPARIE, Mold. SURUBARIE sf. 0 11-?0, Totalitatea surupurilor dintr'o marina, etc. 0 (x)
F Manopere: cite gurublirii of farmece n'au Mont ca aft

*URUPLNITA,

solo... cind be rilzbeStei)

\'t

Am o vend moarth 'n

I)

ti gado untul balta

4790) 1 0 Tragator de dopuri la sticle

astupate, rat, tirbuson 0 Partea teascului de
rile

11""TRW\ h ISM

duo singure de se addpostesc sub

(.-oH );

yin in care se Invirtesc surupurile [s u r u p].

*U*ANE.A. sr EMANEA.

it

(p1. -la) sf.

toare despre fin-

Facie

deschidea o prisaca prin care

trecea cu larmA o suganith de

0 gura foarte
mare (cit o poarta
o

Fig. 4788.
(D.-ZAMF.)

itra.

0 Sopron: pe chid

hied numa ca lase arm* zIna palatulni

(MERA) [germ. dial. Schfi r].

$URTNCA, suamiA sr sumcA.
O '1.111LICAR sm. Ban. 3 = GALE

O $URLIG.41E sf.

0 /ten.

vINTuRCL [$ u T-

$QRLITA.

*UROIU... Fir $IRVIII...

pina, a ofta din greu [comp. srb. Suakat i].

our MIXTE.
0 $U$LETE, SusixT sm.
0 'T...TNIC (p1.-ce) sf. Mold. Trans. (sEzi (cow.) =
LozNITA [rut. suanyk, suaniOa, srb. suSn j a k].
I.TWRCA (p1.-ci) sf. Mold. Trans.
= PaNtra [ung. s u s o r k a].
.F.TT.4.R re- $ISTAR.

0 $URT (p1. -tai sn., sigt.TA (p1.-te) sf. Trans. (1) =

SORT: Pentru badea, bAditu, Bucuros mi-as da surtu, Si
pieptarul mil-al da, Numai de 1-as bate ck.-egs.); fetita-ei

O UUG.AIE st.

curia de dinapoi e totdeauna mai stigma oa surfs de

dinainte (PAC.): Dinainte lungA 'n surta, DinddrAt lung!
'n cretintit (11( 1355.).

I.TriTTB... we. $URVP...

0 $URUBI (-nbesc vb. tr. 0 A Insurupa 0 (P)

A suci si a invirti ca un u r u b, a insela, a trage
pe sfoara: acum tot to o purubesti $1-o Intorci, cum In vine
tie la socoteald (ceo.); ardeinl dracului de contabil bine to
mai surubeste (05..44.).

$URUP = $IROI: se lupta si habar n'are ca -i Burnie

singele ye sub tunics (VLAH.).
'[..TRUT2 ( -nest) vb. tr. Mold. A sgiria pielea en un-

ghiile san on alt core ascutit teEz.) [ung. s u r 0 11-11].

*URT.,JP (pl. -upuri , Mold. SURVB pi.-uburi, d
-nbe sn.
t Flucata de lemn sau de her cilin-

dried, cu suprafata sapath In spirals si care se introduce, Invtrtindu -se cu surupelnita, In lemn, in
fier sau In altceva solid (] 4789): Invirtind nista enrupuri... ce avea acest foisor, Incepu a pluti In vint ((SP.);
olrpeam sac', dregeam enrupurile masinelor pi oftam mereu

3$

(SEZ.) (rsc.)

= vlarrunn [comp. suR-

LI

T... Mr soso1.

*UT adj.

umpin eurtul de emus& $1 tot cresiird pe sale pin& 'n pAdure

(ROT.);

Fig. 4790. urupelnita.

0 Ban.

X Fasie lung& de slanind sau de came [comp. bg. suSenica pastrama."].

O *UCAT ( -sere) vb. intr. si refl. Ban. A susplat' spre Jaz (SAO.)

de curs): face o gurd

oft o (ALECS.) ; Zeitics ascii o aura. cit o

WA A) +gaie].

SVSENITA

pp Mold.

(de piele, de lac, etc.): se

Una" ; 0: o gurii cit

tragean ei carele In

"'

ghici-

r u p].

Mold. suraisvizinA (pl.-te)

0 Unealta cu care se insurupeaza surupu-

sf. t

Fritimilp)

vintul Ban ploala, se'

sau

nri (in cap), a sputa invite de par din capul cuiva

(vLAH.) ; vitals de acest

$TJRLITA =

F Tertip: umblati cu surubele,

pales P (ALECS.) ID

ne !Utile allele P (SAD.) [S u

Puternio vitele sub

'n gurit (GOR.);

.-7.1

tot freest de pa-

E.TMOIAG, surairiAa No- SOMOlaa.

'f;.ThrCA (p1. -cal sf. X
(

Tiganul... se Wee ou gindul Ce lump sA 'litearca, ce negustorie (spot);

de clod m'am

m ft n].

Schunke, ung. s on-

en, Intorclndu-ma ye alone ea un surub (olt); (2) a Intoarce .sss (sau lune), a) a Intrebuinta un mijloc

$irrm;

CIVT.

(-nese , $IITIILI (-Wen) vb. tr. A ade-

meni cu lingu.siri, a miglisi: de vor trage spre dInsii

oameni de la ease cuiva si-i vor eutili on ineelliciune pi on

hitlenie (PRV.-M13.); am auzit pi prin alti oameni ea... 1-a
sutulit yrimarul d'acolo,... pi 1-a dus la tribunal de i-a Mout
o hirtie (135.-VN.)

.E.TITAT... Bar sovAl...

*UVAR sr sOVAR.

.I.TVI'VA (pl.-to) sf. OO Facie Ingusta: Intiocel

lac nude an ucis pre tatii-siin... 11 tale euvite san si Intr'alt
chip... ilia nice Inteun chip nn se cads sii-1 Ingroape In ',aInglis% de apft neambit (PRV.-MB.); Trotusul... e unmet o
grit, strecurindu-se pe prund ORG.) ; Dimbov1ta lei mind li-

nista apa turbure, galbend sl p'alocnrea pAtatA on envite de

singe Inchegat (DLVR.); slobozi pe nas don& suvite de film

(SAD.) 0 Vita de par: invite blinde-i sad pa frunte

(VLAH.) ; era un om voinic, 'nail... din crestetul canna o sinSurd

de Or atirna In ios (Doos.).

*UVOIU Plr

SIVQIII.

*VAB1.2... sr $FAB1.2...

1262

www.dacoromanica.ro