Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De-a lungul timpului, influena budismului a fcut ca unele Arte mariale orientale
s devin Ci mariale, adic metode pentru iluminare, respectiv pentru
atingerea unei stri mintale speciale, considerat de buditi a fi scopul suprem al
vieii. Cile mariale orientale educ practicantul punndu-l s lupte nu cu alii, ci
cu el nsui, respectiv cu lenea i fudulia sa.
n calitate de educaie fizic pentru toi, Artele mariale orientale ofer majoritii
tinerilor i adulilor care doresc sau ar trebui s fac sport, satisfacia unei activiti
corporale atractive. Ele dau practicanilor posibilitatea de autocunoatere,
demnitate, autocontrol, armonizare cu Natura i societatea, capacitatea de
autoaprare, o senzaie de competen i ncrederea n propriile fore. Alte avantaje
sociale sunt: posibilitatea practicii intersexuale (comparativ cu segregarea sexual
din sporturile oficiale); mbuntirea sntii sau a posturii i a aspectului
personal; posibilitatea exprimrii personale fr riscuri sau incomodarea altor
persoane. Aceast latur formativ suplimentar fa de sportul european are o
valoare uman i educativ excepional. Artele mariale tradiionale constituie o
alternativ valoroas la preocuprile meschine, chiar nesntoase, ale sporturilor
obinuite, demonstrate de soarta multor sportivi de performan la vrste medii sau
avansate.
Artele mariale tradiionale au un scop diferit de cel al sporturilor obinuite, de
origine vestic. Ele nu urmresc performana tehnic, ci dezvoltarea concentrrii i
ateniei, stpnirea emoiilor - ndeosebi teama i frica.
Factorul pedagogic esenial al educaiei cu Arte mariale este frica de btaie,
chiar de moarte. n fond, omul este motivat numai de fric i pofte
(instinctuale), sub o mie i una de forme. i pedagogia, i manipularea, se
bazeaz pe aceast caracteristic a minii umane.Dar alte metode educative i
materii de nvmnt uzuale (istoria, chimia etc.) nu folosesc acest important
mijloc de influenarea elevilor.
Eficiena tehnicii de lupt apare ca rezultat involuntar al nsuirii concentrrii
mintale perfecte i unei comportri corporale deosebite. Disciplina unei arte
mariale este att de solicitant i puternic nct duce la transformarea mintal i
corporal a elevului. Cel mai important aspect este dobndirea capacitii de a fi
calm n orice situaie..
material, direct, imediat i injust, ndreptat mpotriva sa, a altuia sau mpotriva
unui interes obtesc, i care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui
atacat ori interesul obtesc.
(2) Este de asemenea n legitim aprare i acela care din cauza tulburrii sau
temerii a depit limitele unei aprri proporionale cu gravitatea pericolului i
cu mprejurrile n care s-a produs atacul.)
Aadar exist situaia n care persoana aflat n situaia de a se apra
mpotriva unei agresiuni fizice, dei are dreptul s o fac trebuie s in cont
de faptul c aprarea sa trebuie s fie proporional cu gravitatea pericolului
i cu mprejurrile n care s-a produs agresiunea. Dac aceste condiii nu sunt
respectate exist riscul ca, n faa legii, tocmai victima care se apr s fie
perceput ca agresor.
Paradoxal sau nu, acest lucru se poate ntmpla.
Soluia problemei este antrenamentul de autoaprare, adic o metod de
pregti o reacie care asigur persoanei agresate un rspuns eficient fr a
exista riscul de a se transforma din victim n agresor.
Se impune s clarificm un lucru: antrenamentul sportiv i cel de
autoaprare sunt lucruri TOTAL diferite.
Competiia din sporturile de contact (sau provenite din arte mariale) au un
cadru organizat de desfurare a activitii, au un regulament care stabilete
limitele n care activtatea se poate desfura n condiii de siguran pentru
toi participanii, confruntrile sportive se desfoar n cadrul unor
categorii de greutate, sportivii trec prin etape riguroase de pregtire fizic,
tehnic, tactic i psihologic pentru meci/concurs, tehnicile periculoase
pentru sportivi sunt excluse (tehnici interzise). Mai mult, exist un cod de
conduit care face ca ntreaga confruntare sportiv s se desfoare ntr-un
mediu securizat emoional (n ciuda ncrcturii emoionale deosebite),
iar miza este ctigarea unui meci sau a unei competiii.
Situaia de autoaprare are alte coordonate: agresiunea se produce n afara
unui cadru cunoscut sau anticipat (se poate realiza chiar prin surprindere) i
nu respect reguli de angajare a luptei (agresorul atac n termenii si i nu
ine cont de vreun regulament de lupt), nu exist categorii de greutate,
agresorul urmrete controlul sau chiar vtmarea victimei, n manifestarea
agresiunii se pot folosi arme/obiecte-arm, mediul n care se produce atacul
este (n mod evident) unul nesecurizat emoional iar miza luptei este
supravieuirea i evitarea vtmrii propriei persoane.
n
perioada Jidai
Edo (Perioada
Edo,
1600-1868),
drept bujutsu suhada (lupt mbrcat n hainele obinuite ale perioadei,
kimono i hakama).
Dei aceste arte sunt cel mai frecvent menionate sub denumirea general de
jujutsu, au fost folosite diferite denumiri pentru aceste tipuri de tehnici i
tactici, variind de la un ryu la altul. Astfel, nume precum:
hade;
hakuda;
jujutsu, kempo n Sekiguchi-ryu, Araki-ryu i Seigo-ryu;
Control
Incerca sa ai mereu un control bun in tehnicile pe care le
faci. Control insemna ca nu dai posibilitatea adversarului
sa atace din nou, ca iti controlezi tehnica intr-un mod in
care atacatorul nu mai poate influenta rezultatul.
Atitudine
Atitudinea fata de atacator este foarte importanta. Aceasta
atitudine nu trebuie sa fie de superioritate sau
provocatoare. Astfel de atitudini pot duce la o
subestimare a adversarului iar atacul acestuia poate
deveni dificil pentru cel care se apara iar propriile tehnici
nu vor fi de ajuns.
Nu uita:
Sunt echilibrat Atacator dezechilibrat
Controlez bine tehnica Atacatorul are control slab
asupra tehnicii
PREGATIREA TACTIC N JU-JUTSU
Folosind in timpul luptei o gama variata de procedee tehnice, valorificandu-si
viteza, forta sau rezistenta in functie de solicitarile intrecerii, cu conditia ca toate
acestea sa fie bine insusite, perfectionate sau dezvoltate, luptatorul isi va pune
adversarul in imposibilitatea de a se apara sau de a contraataca, obtinand, in final,
victoria.
etc.);
prizele efectuate de adversar;
pozitia proprie sau a adversarului
Chiar daca conditiile de mai sus sunt favorizante pentru efectuarea atacului cu un
anumit procedeu, luptatorul il va folosi numai daca acest procedeu este insusit
corect si perfectionat in antrenament, in conditii de RANDORI. In caz contrar risca
sa fie contraatacat cu usurinta.
Nici procedeele perfect invatate, perfectionate si automatizate nu vor fi folosite
fara o pregatire tactica prealabila, prin aceasta intelegandu-se crearea (prin diferite
prize, deplasari si dezechilibrari) a celor mai favorabile situatii de declansare a
atacului. Iata cateva din cele mai indicate momente de declansare a unui atac :
imediat dupa inceperea luptei prin surprinderea adversarului;
in momentul cand adversarul fixeaza o anumita priza;
la schimbarea prizelor;
dupa un atac nereusit al adversarului;
dupa un atac fals la care adversarul reactioneaza etc.
Majoritatea luptatorilor isi perfectioneaza un numar de 2-3 procedee din picioare si
2-3 procedee la sol, constituindu-se in tehnica preferata (TOKUI WAZA). Tactica
SHIAI (tactica unei lupte) cuprinde ansamblul de masuri pe care si le ia luptatorul
atat inainte, cat si in timpul desfasurarii luptei, pentru a-si asigura superioritatea
asupra adversarului. Preconizarea mijloacelor tactice din timpul angajarii, precum
si a formei de angajare sunt determinate de gradul de cunoastere a adversarului.
Se vor folosi procedee impotriva carora se stie ca adversarul se apara mai greu si se
va impune un ritm de lupta neconvenabil acestuia. Desigur, aceste cunostinte
despre adversar trebuiesc verificate in primele minute ale luptei, acesta putandu-si,
la randul lui, schimba maniera, de abordare a combatului.
In cazul in care adversarul este necunoscut, tactica luptei se va baza pe
valorificarea la maximum a atuurilor luptatorului. Recunoasterea adversarului se
va face direct in lupta urmarind din primele momente sa descoperim tehnicile
preferate ale acestuia, calitatile fizice pe care isi bazeaza lupta, intentiile lui tactice,
cautand totodata sa mascam propria noastra tactica. Declansarea unui atac se va
face, in aceeasi situatie, numai printr-o pregatire minutioasa care sa-i confere un
grad crescut de siguranta.
Pentru perfectionarea tacticii luptei, in cadrul antrenamentelor se folosesc diferite
forme de RANDORI cu tema. Prin particularitatile lui, partenerul ales la
poate mai accentuat dect n cazul altor fenomene psiho-sociale, datorit marii
complexiti a acestei realiti.
Agresiunea poate fi definit ca o conduit care intenioneaz s fac ru, s
produc altuia durere, suferin sau moarte. Elementul crucial al definiiei este
intenia: persoana trebuie s intenioneze s fac ru, pentru ca actul su s fie
considerat agresiv (Golu, 2000).
Se poate astfel considera agresivitatea ca fiind orice form de conduit orientat
cu intenie ctre obiecte, persoane sau ctre sine, n vederea producerii unor
prejudicii, a unor rniri, distrugeri i daune (Mitrofan, 2000).
Agresivitatea este definit ca un comportament distructiv, orientat n scopul
producerii rului asupra unor persoane, grupuri sau obiecte sociale (Cristea,
2007).
n descifrarea acestui fenomen, psihologia social a investigat o serie de probleme
de ordin teoretic, cum ar fi:
1. Identificarea cauzelor fundamentale (genetice i de alt natur) ale
agresivitii umane;
2. Relevarea factorilor psihoindividuali, psihosociali i socioculturali care
favorizeaz sau condiioneaz manifestarea agresivitii n diferitele sale
forme;
3. Analiza raporturilor psihosociale specifice dintre victim i agresor;
4. Efectele psihice i sociale ale agresiunilor asupra victimelor, agresorilor
i mediului social;
5. Modalitile de contracarare a agresivitii i a efectelor acesteia.
n studiul agresivitii au fost elaborate o serie de teorii care ncearc s explice
originea i mecanismele agresivitii umane, iar acestea pot fi grupate n jurul
urmtoarelor idei principale:
1. Agresivitatea are un caracter nnscut (instinctul de agresiune),
determinat biologic (zestre genetic, influene hormonale, etc.) sau ca
urmare a unor dezechilibre ale pulsiunilor;
2. Agresivitatea este condiionat social, modelele comportamentului
agresiv fiind nvate social i prevalnd asupra determinrilor susamintite;
3. Agresivitatea este un rezultat al unui act decizional n care au fost puse n
balan costurile i beneficiile.
II. Formele de manifestare a agresivitii
n ncercarea de a diferenia comportamentele agresive din punctul de vedere al
modului de manifestare, al elementelor de mediere, al suportului motivaional-