ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE FINANE, ASIGURRI, BNCI I BURSE DE

VALORI

CONVERTIBILITATEA MONETAR I EVOLUIA ACESTEIA

Autori: Chiatca Stefan Flavius

Ciobanu Emanuel
Seria: A
Grupa:1503

Bucureti, an universitar 2016

CUPRINS

I.
II.

CONVERTIBILITATEA-NOIUNI GENERALE
EVOLUIA CONVERTIBILITII

III.

RESTABILIREA CONVERTIBILITII

IV.

CLASIFICAREA CONVERTIBILITII

V.

STATUTUL DE MONED CONVERTIBIL

I. CONVERTIBILITATEA-NOIUNI GENERALE

Convertibilitatea reprezint : dreptul de a schimba moneda nationala cu o

alta moneda straina, fara nici o restrictie din punct de vedere al sumei schimbate si
al calitatii celui care efectueaza operatiunea , prin vanzare-cumparare pe piata.
(www.wikipedia.com/currecy).
Moneda reprezinta o piesa formata din metal (ex:aur,argint,cupru) ce se
prezinta in general sub forma unui disc plat ce serveste ca mijloc de circulatie,
tezaurizare si de plata. In ciuda banilor, nu este neaparat un termen general, ci se
refera la un anume tip de bani , mai precis piesele din metal cu o valoare proprie
deplina sau inferioara valorii nominale.
Statutul FMI ( Fondul Monetar International) grupeaza monedele astfel:
- Convertibile
- Neconvertibile
- Liber utilizabile
Pentru includerea intr-una din aceste trei grupe , trebuiesc respectate anumite
obligatii de tara emitenta:

Sa se evite restrictiile asupra platilor si transferurilor internationale;

Sa se evite practicile valutare discriminatorii;
Colaborarea in domeniul politicilor monetare
Schimbarea soldurilor in moneda nationala, a tarilor care cer preschimbarea
de valuta

II.EVOLUIA CONVERTIBILITII
Deoarece a fost la inceput un mecanism intern al economiei, prin
care cantitatea de moneda de hartie cu moneda-marfa , aurul , se
echilibra , convertibilitatea a devenit o veriga in prezent prin care se
poate patrunde cu moneda nationala in circuitul international,
parcurgand o serie de transformari continue , capatand astfel in fiecare
faza cate o trasatura specifica.
Convertibilitatea n condiiile etalonului aur-moned
Convertibilitatea a aparut prin etalonul aur-moneda , in operatiunile bancare. In
aceasta etapa, convertibilitatea a fost de tip individualist , adica ea reprezenta
mijlocul prin care un anumit detinator de bancnote putea sa verifice in permanenta
caracterul reprezentativ al bancnotei prin dovada concreta a bancii.
In aceasta etapa convertibilitatea nu avea numai scopul de a dovedi
populatiei ca bancnota este neaparat echivalenta cu aurul, doar ca aurul putea fii
obtinut oricand cu ajutorul bancnotelor, sau de a obtine anumite intrumente de
plata.
Una dintre functiile convertibilitatii este de a mentine un echilibru intre masa
banilor pusi in circulatie si nevoile de bani ale economiei.
Cand masa banilor depaseau aceste nevoi, bancnota incepea sa se deprecieze,
rezultand astfel o paguba pentru detinatorii acestor bancnote. Ca acestia sa evite
aceasta paguba, ei le converteau in aur, acesta fiind sigura marfa care avea un pret
fix.
4

A doua functie importanta era formarea cursurilor valutare, unde debitorul

avea puterea de a alege cum doreste sa plateasca, in aur sau in valute, nu doar prin
cele impuse de creditor. Totusi plata in aur era putin mai grea, deoarece necesita
costuri suplimentare, pentru ambalare,asigurare si transport . Aceasta limita
superioara fluctuatiei cursului valutar, era determinata de convertibilitate, si a fost
numit punctul de aur superior, de la care plata nu mai avea sens s se fac
n valut, ci se efectua prin ieirea de aur din ar. Mecanismul spontan al
punctelor de aur a asigurat o stabilitate relativ a cursurilor valutare pn n
anul 1914, adic pnp la declanarea primului rzboi mondial. - Moned,

Bnci i Politici monetare Nicolae Dardac, Teodora Barbu. Edit.

Didactic i Pedagogic, R.A. Bucureti, 2005.
In Romania, convertibilitatea nu a fost suspendata de drept la
inceputul primului razboi mondial, cu toate emisiunile Bancii Nationale
Romane care au fost efectuate pentru finantarea nevoilor de razboi ale
statului. Dupa ce s-a declarat mobilizare generala, dupa doua zile, un
cetatean a fost la banca si a solicitat preschimbarea unei bancnote in aur,
dar banca l-a refuzat. Acesta adresandu-se tribunalului, pe cand
Ministerul Justitiei a respins aceasta actiune. Acest ordin a dat nastere
primei masuri ale guvernului in sensul suspendarii convertibilitatii, in
anul 1917.

Convertibilitatea n condiiile etalonului aur-lingouri

Dupa primul razboi mondial , a mai aparut inca o forma de etalon, numindu-se
etalonul aur-lingouri. In acest caz , aurul nu mai circula efectiv , era tinut in
tezaurul emitentului de bancnote, sub forma unor lingouri. Bancnotele puteau fii
schimbate in aur, sub forma numai de lingouri , ceea ce limita in practica dreptul de
convertibilitate.
Aceasta a fost practicata in Anglia si Franta in 1928-1936, iar in Romania aceasta
conditie a fost inscrisa in anul 1929.

Convertibilitatea n condiiile etalonului aur-devize

O alta forma de etalon-aur aparuta dupa primul razboi mondial, a fost
etalonul aur-devize. Acesta a fost folosit pe o scara mai larga , in perioada
interbelica si dupa cel de-al doilea razboi mondial. In structura circulatiei se aflau
niste semne banesti precum : bancnota si bani confectionati din metale ieftine. Se
puteau converti fie in valute , fie in aur. Ca o concluzie , etalonul aur-devize
presupune existenta cel putin unei monede ce poate fi convertita in aur, si care la
randul ei sa fie convertita cu celelalte monede.

III. RESTABILIREA CONVERTIBILITII N PRACTIC

6

Dupa cum putem vedea, restabilirea convertibilitatii a trecut printr-o serie de

limitari , dupa cel de-al doilea razboi mondial , atat pe plan national cat si pe cel
geografic. In aceasta perioada a fost o imbunatatire a conditiilor necesare pentru
trecerea la convertibilitate.
Prima moned care a ncercat s treac fr succes la convertibilitate a fost lira
sterlin la 15 iulie 1947, ns perioada de convertibilitate a durat foarte puin pn
la 21 august 1947, operaiile au fost suspendate. Principala cauz a insuccesului a
constat n faptul c Marea Britanie nu a ndeplinit condiiile economice i
financiare cerute pentru restabilirea deplin a convertibilitii n tranzaciile
curente. https://en.wikipedia.org/wiki/Currency.
n 1971 numai o treime din statele membre FMI aveau moned convertibil.
Dintre principalele state capitaliste, numai patru practicau o convertibilitate
general, adic atit pentru rezideni, ct i pentru nerezideni, precum i pentru
orice fel de pli curente i de capital: SUA, Canada, Elveia i RF Germania. Alte
ri limitau dreptul de convertibilitate la deintorii nerezideni sau sau
convertibilitatea avea un caracter extern i era valabil numai pentru plile
curente.
n ceea ce privete convertibilitatea oficial, ntre autoritile monetare,
aceasta are ca scop reglarea multilateral a soldurilor balanei de pli, deci
echilibrarea financiar a balanei. - Moneda

i Problemele Ei

Contemporane, vol. II. Victor Jinga. Edit. Dacia Cluj-Napoca, 1991.

IV.CLASIFICAREA CONVERTIBILITII

Convertibilitatea de-a lungul evolutiei , a avut doua forme principale :

-convertibilitatea metalica
-convertibilitatea in valuta
Convertibilitatea s-a desfasurat in perioada etalonului aur-moneda si consta in
schimbarea bancnotelor intr-o cantitate de aur , prezentate la banca.
Convertibilitatea intern reprezinta insusirea legala prin care o moneda poate
fii preschimbata cu o alta moneda, pe un alt teritoriu fata de cel al tarii de origine.

V.STATUTUL DE MONED CONVERTIBIL

Pentru ca moneda sa primeasca statutul de moneda convertibila ,

este necesar indeplinirea unor conditii :
-economice

-organizatorice

-financiare

Aceste conditii trebuiesc indeplinite de catre tarile care se angajeaza in

procesul convertibilitatii interne, dupa urmatoarele aspecte :
-potential economic ridicat;
8

-echilibrarea balantei de plati;

-rezerve internationale de lichiditate;
-stabilirea unui curs real al monedei nationale;
-flexibilitatea sistemelor economice, in scopul adaptarii productiei interne in
fucntie de cerintele pietei mondiale;
-limitarea inflatiei si asigurarea stabilitatii monetare.
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=capitolul
%201
O alta conditie pentru acceptarea convertibilitatii este existenta unei rezerve de
aur si devize, garantia in aur reprezentand o garantie pentru solicitantii de
preschimbare a monedei nationale de catre rezidenti.
Asemenea msuri au condus la accentuarea fenomenului dolarizrii care
nregistra, n 1994, 37% n Bulgaria, 35% n Romnia i 25% n Albania. n
Ungaria, Republica Ceh i Slovacia acest fenomen a avut dimensioni mai reduse.
n rile Baltice i Rusia, dolarizarea s-a manifestat paterni datorit procesului
inflaionist.
n anul 1996, un numr de 129 de ri acceptaser s respecte obligaiile prevzute
n statutul FMI, avnd moned convertibil. rile cu moned neconvertibil sunt
cele care nu ndeplinesc sau nu doresc s accepte condiiile trecerii la
convertibilitate impuse de FMI. Prin decizia FMI monedele liber utilizzabile au
fost: marca german, francul francez, yenul japonez, lira sterlin, dolarul SUA, n
prezent moneda EURO deine caracteristicile monedei liber utilizzabile. http://www.slideshare.net/ninaburlack/capitolul202 .

BIBLIOGRAFIE
1. Moned, Bnci i Politici monetare Nicolae Dardac, Teodora
Barbu. Edit. Didactic i Pedagogic, R.A. Bucureti, 2005.
9

2. Moneda si Problemele ei Contemporane, vol.II. Victor Jinga.

Edit. Dacia Cluj-Napoca, 1991.
3. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?
id=capitolul%201
4. http://www.slideshare.net/ninaburlack/capitolul202
5. https://en.wikipedia.org/wiki/Currency

10