1.1.

HARTA ADMINISTRATIV A COLECTIVITII N ANSAMBLUL DIN CARE

FACE PARTE

Administraia public local

n judeul Sibiu se gasesc 188
localiti. Dintre acestea, dou
sunt municipii, Sibiu i Media, 9
sunt declarate orae, iar 53 sunt
comune. Reedina de jude
este municipiul Sibiu.
Evidena autoritilor publice
locale, a consilierilor judeeni i
locali precum i programul de
audiene al acestora
Mai jos putei afla date generale
despre fiecare ora i comun
parte, localitile subordonate i
codul potal.

Municipii
Sibiu
Media

Orae

de

Agnita
Avrig
Cisndie
Copa Mic
Dumbrveni
Miercurea Sibiului
Ocna Sibiului
Slite
Tlmaciu

Comune
Alma
Alna
Apoldu de
Jos
Arpau de
Jos
Ael
Axente
Sever
Bazna
Biertan
Brghi
Bljel
Boia
Brateiu
Brdeni
Bruiu
Chirpr
Cra
Crioara
Cristian

Drlos
Gura Rului
Hoghilag
Iacobeni
Jina
Laslea
Loamne
Ludo
Marpod
Merghindeal
Micsasa
Mihileni
Mona
Nocrich
Orlat
Puca
Poiana
Sibiului
Poplaca

Porumbacu de
Jos
Racovia
Rinari
Ru Sadului
Roia
Sadu
Slimnic
eica Mare
eica Mic
elimbr
ura Mare
ura Mic
Tilica
Trnava
Turnu Rou
Valea Viilor
Vurpr

1.2. PREZENTARE GEOGRAFIC

Judeul Sibiu este poziionat n centrul rii, n

depresiunea
intracarpatic a Transilvaniei i are ca vecini la nord judeul
Mures , la est - judeul Braov , la sud - judeele
Arge i
Vlcea i la vest - judeul Alba.
Relieful judeului este urmtorul :
n sudul judeului relieful este muntos
munii Fgra (cu vf. Negoiu cu altitudinea
de
2535 m) i munii Cindrel (cu vf.Cindrelul de 2245
m) i
munii Lotrului (cu vrful tefleti de 2244 m)
n restul judeului predomin un relief depresionar i de podi : depresiunea
Fgraului,depresiunea Sibiului i coridorul vii Secaului n partea Sudic, podiul

Trnavelor cu altitudinea de 500-700 m n partea nordic , podiul Hrtibaciului n

partea estic.
Suprafata totala a judetului Sibiu este de 5432 Km2.
Din punct de vedere al impartirii regionale, judetul Sibiu se afla in zona Centru, alaturi de
judetele: Alba, Brasov, Covasna, Harghita si Mures.
Structura suprafetelor : 543.248 ha din care:

plantatii viticole 2.759 ha;

plantatii pomicole 4.892 ha;

pasuni 106.716 ha;

fanete 75.728 ha;

suprafata arabila 115.742 ha .

Principalele culturi agricole sunt: cereale ( grau, secara, orz, orzoaica), porumb, cartofi,
sfecla de zahar,plante uleioase, legume.
FONDUL DE LOCUINTE DIN JUDETUL SIBIU
Camere de
Locuinte
locuit
(numar)
(numar)
159.832
394.313

Suprafata locuibila
(mii m)
6.714

CANALIZARE PUBLICA SI SPATII VERZI

Localitati cu instalatii de
canalizare publica (numar)

Total
15

Municipii si
orase
10

Lungimea totala
simpla a
conductelor de
canalizare
publica (km)

Suprafata
spatiilor
verzi in
municipii si
orase (ha)

466

413

Cadrul natural
Asezat in centrul tarii , judetul Sibiu se intinde pe o suprafata de 5432 km2, ceea ce
reprezinta 2,3 % din teritoriul tarii, intre 45o28 - 46o17 latitudine nordica si 23o35 24o57 longitudine estica .

Relieful judetului este

etajat
intre 2535 m (Varful
Negoiu) si 28 m (lunca
Tarnavei Mari) si se
caracterizeaza prin
varietate si o mare
complexitate a conditiilor
naturale.
Din intreaga sa suprafata
aproximativ 30% este
ocupata de munti ce
depasesc pe alocuri
2000m (varful Negoiu2535m, varful Suru2283m, varful Cindrel2244m); 50% corespunde tinutului de podis , o regiune de dealuri si coline valurite, cu
inaltimi intre 490 m si 749 m (podisul Tarnavelor, al Hartibaciului si al Secaselor),
compartimentate de vai adanci si largi; restul reprezentand aria depresionara de contact,
desfasurata aproape continuu intre cele doua trepte de relief.

Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica se imparte in doua bazine principale: Olt cu 3337 km2 si Mures cu
2095 km2. Lungimea cursurilor de apa , totalizand 2043 km , se distribuie cu 1326 km in
bazinul Olt si 717 km in bazinul Mures . In zona montana se gaseste lacul Balea, lac de
origine glaciara , cu o suprafata de 4.7 ha si un volum de 0.2 mil.m3.
Resursele de apa teoretice si tehnic utilizate
Judetul Sibiu dispune de o bogata retea de ape care asigura necesitatile de alimentare
cu apa potabila si industrial
Reteaua hidrografica se imparte in doua bazine principale: Olt cu 3366 km 2 si o lungime
a cursurilor de apa de 1331 km si Mures cu 2095 km 2 avand lungimea cursurilor de apa
de 606 km.
Resursa teoretica, specifica in regim natural, este de cca 2028.400 mii mc pentru
BH Olt si 302.746 mii mc.pentru BH Mures luand in consideratie aportul raurilor din
cele 2 bazine hidrogafice. Raportat la numarul de locuitori si an, resursa este de
5259 m 3 /locuitor .
Scurgerea de suprafata exprimata sub forma de debit specific prezinta valori mai
ridicate in zona BH Olt intre 2-22 l/s km 2 si valori mai scazute in zona BH Mures
intre 2-5 l/s km 2 .
Resursele de apa subterana existente sunt constituite din depozitele de apa existente in
straturi acvifere, cuprinse intre 1,2 si 10 m.c., cu debite variind intre 0,2-8 l/sec.
Clima
Datorita locatiei si reliefului, judetul Sibiu are un climat continental moderat
caracterizat prin ierni moderate ferite de viscol puternic si veri racoroase. Temperatura

medie anuala este de 22 C, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu
precipitatii neuniforme si cu predominarea vanturilor locale: brizele, Vantul mare,
vanturile de vest si sud-vest.
Elementele principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic zona municipiului
sunt urmatoarele:
Temperatura medie multianuala: 8,8 C
Temperatura maxima absoluta: 37,4 C
Temperatura minima absoluta: -31 C
Cantitatea de precipitatii medie anuala este de 662 mm cu valori minime in februarie si
maxime in iunie, iar numarul zilelor de inghet este de circa 120 pe an, iar umiditatea
relativa a aerului multianuala este de 75%.
1.3. CELE MAI IMPORTANTE ASPECTE IN DEZVOLTAREA ECONOMICA I SOCIALA

Economie
Oraul dispune de o reea de centre comerciale i piee, care permit oricrui cetean o
aprovizionare facil.
Regiunea ofer un mediu de afaceri favorabil, sprijinit de politica activ de dezvoltare a
autoritilor publice locale i regionale.
Principalele domenii economice care au ntlnit un teren bun de dezvoltare n Sibiu sunt
producia de componente pentru industria automobilelor, domeniul logisticii i
ambalajelor,
industria alimentar, a confeciilor textile, comerul i producia meteugreasc, iar n
ultimii ani au nceput s se dezvolte industria electronic, tehnologia informatic i
turismul.
Fora de munc pe care o ofer Sibiul este de cea mai bun calitate, aici existnd
numeroase instituii de nvmnt universitar i preuniversitar, de stat i private.
La acest capitol trebuie menionate i numeroasele firme private care ofer un segment
larg de posibiliti de pregtire, de la cursuri de reorientare profesional la cursuri de
specializare i perfecionare n cele mai diferite domenii.
Datorit boom-ului economic cunoscut de Sibiu n ultima perioad, omajul n Sibiu este
printre cele mai sczute din Romnia, cu mult sub media pe ar. Ultimele statistici arat
c
ponderea omerilor n rndul sibienilor cu vrste cuprinse ntre 18 i 62 de ani este de
0,8 %.
Prin oportunitile pe care le ofer, Sibiul s-a transformat ntr-un adevrat magnet pentru
fora
de munc calificat din apropierea oraului. Principala surs a creterii bugetului local
este
creterea masei de impozitare datorat noilor investiii atrase n Sibiu i mai ales a celor
din
Zona de Vest.

ncepnd din anul 2000 i pan n 2007, bugetul local a cunoscut creteri semnificative
de
la an la an, cea mai mare fiind nregistrat n anul 2003 fa de anul 2002, cnd s-a
nregistrat
o cretere de 61%.
Prin dezvoltarea proiectului Zona Industrial Vest, Sibiul a fost readus n competiia
oraelor cu o mare dinamic a dezvoltrii economice. Totalul firmelor care au dorit s
investeasc n Sibiu i care i dezvolta afacerea n Zona Industrial Vest este de 31,
acoperind diverse ramuri ale industriei.
Interesul artat pentru aceast zon s-a datorat n principal lucrrilor mari de
infrastructur
derulate la nivelul municipiului n ultimii ani, al proiectelor demarate pentru
mbuntairea

Turism
n anul 2007 Sibiul a fost Capital European a Culturii mpreun cu oraul Luxemburg.
Sibiul i mprejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din Romnia. Centrul
istoric este unul dintre cele mai bine pstrate locaii istorice din ar. Multe din zidurile i
sistemele de fortificaii sunt meninute ntr-o stare foarte bun. Centrul istoric este n
proces de a fi nscris n lista patrimoniului UNESCO.n Sibiu se gsesc muzee care cuprind
colecii de art, pictur, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria
tehnologiei i tiine naturale.
Oraul se afl aproape de Munii Fgraului o destinaie important pentru drumeii
i de staiunea Pltini o destinaie pentru sporturile de iarn. n zon sunt multe
biserici fortificate construite de colonitii sai.

1.4 ASPECTE NOTABILE

Sibiu Ora internaional

La scar internaional, Sibiul a tiut s-i creeze legturi strnse cu diverse colectiviti din
continente diferite. Sibiul, ora multicultural, este nfrit cu Takayama (Japonia), Deventer
(Olanda), Marburg (Germania), Landshut (Germania), Rennes (Frana), Klagenfurt (Austria),
Columbia (SUA), Valencia / Carabobo (Venezuela), Wirall (Marea Britanie), Bauru (Brazilia),
Malines (Belgia) i Thorign-Fouillard (Frana).

Sibiu Ora al cunoaterii

Spaiu de confluene istorice, culturale i arhitecturale

Oraul istoric Sibiu, aa cum a ajuns n vremurile noastre, se caracterizeaz printr-o
substan originar istoric de opt secole, fiind, din acest punct de vedere, un cmp de
cercetare deosebit de valoros pentru istorici, arhiteci i istorici de art. i astzi, muli
vizitatori sunt impresionai de strzile strmte, pieele i piaetele oraului istoric, cu
nenumrate coluri pitoreti, de casele modeste ale meseriailor, de locuinele fastuoase
ale
comercianilor sau de palatele patricienilor, dar i de impuntoarele biserici, de casele de
breasl sau de resturile fortificaiilor.

Instituii de cultur din Sibiu

TEATRUL NAIONAL RADU STANCA SIBIU
Istoria coerent a teatrului sibian ncepe din anul 1788, cnd Martin Hochmeister a
ridicat
un edificiu destinat spectacolelor - prin transformarea Turnului Gros din centura de
aprare a
oraului n cldire pentru teatru. Aici au nceput s se joace Shakespeare i Moliere cu o
consecven de invidiat, piese ale iluminitilor, ale romanticilor germani, toate fiind
consemnate n cronicile unui sptmnal teatral. Dup 1800 ncep s apar, pe lng
repertoriul obinuit, spectacole de teatru i muzic inspirate din viaa cetii.
TEATRUL DE BALET SIBIU
Teatrul de Balet de la Sibiu s-a nfiinat n august 2008. Iniiatorul i directorul teatrului
este Ovidiu Dragoman, fost balerin de talie internaional. n prezent, trupa de balet
cuprinde 20 de balerini cu media de vrsta de 21 de ani, ce provin din coli, ri,
continente i culturi diferite, iar coregrafii i maetrii de balet sunt toi personaliti de
talie internaional.De la nfiinare, teatrul a efectuat numeroase turnee n afara rii,
cum ar fi n Frana, la Lucon, n Japonia, la Tokio i Hitachi, n Cehia , la Olomuoch.
FILARMONICA DE STAT SIBIU
Din secolul al XV-lea documentele sibiene menioneaz stipendierea unor organiti, pn
n prima jumtate a sec. al XIX-lea, cnd debuteaz procesul de modernizare a vieii
artistice n acest centru. Personaliti publice locale, instituii laice, autoriti ecleziastice,
ordine religioase, muzicieni autohtoni sau stabilii aici au creat un climat propice afirmrii
artei sonore n formele consacrate de marile curente estetice din Evul Mediu, timpuriu i
trziu,pn n epoca modern: Renatere, Clasicism, Romantism. Muzicanii profesioniti
locali s-au organizat n anul 1598 ntr-o breasl proprie, dar ei au existat i au activat la
Sibiu cu mult nainte, fiind cunoscui sub denumirea de Turner pn n secolul al XIXlea.
TEATRUL PENTRU COPII I TINERET "GONG"
Teatrul pentru Copii i Tineret GONG a fost nfiinat la 1948 ca teatru de ppui n cadrul
Teatrului de Stat. La 1949 teatrul de ppui este recunoscut ca instituie de spectacole
profesionist sub denumirea de Teatrul de Ppui Licurici n cadrul Sindicatului Mixt al

Artitilor, Scriitorilor i Ziaritilor din Sibiu, fiind a doua instituie de acest gen din
Romnia dup Teatrul de Ppui ndric din Bucureti. La nceputul anului 1997,
Teatrul de Ppui Licurici devine Teatrul pentru Copii i Tineret Gong, ca urmare a lrgirii
sferei de adresare ctre publicul spectator, printr-o gam de spectacole de diferite
complexiti, problematice, pornind de la factorul educaional, pn la cel al
divertismentului i al instruirii de gndire i de percepere. Numrul spectacolelor n
premier, de la nfiinare i pn azi, a depit cifra de patru sute cincizeci.

TABELE