C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

Rolul cunoaterii i al motivatiei n

creativitate
Nivelul de colarizare
Nivelul de educaie
Volumul de informaii din domeniu
Motivaia
Rolul motivaiei
Motivaia intrinec i extrinec
Modelul Maslow al motivaiei n creativitate
Este admis ca o persoana care spera sa realizeaza ceva nou intr-un domeniu trebuie sa
aiba cunostinte temeinice in domeniul respectiv. Totodata, este recunoscut si faptul ca
prea multa experienta poate duce la rutina si la gandire stereotipa (convergenta), care
zadarnicesc creativitatea.

1. Nivelul de colarizare
Exista pareri, mai vechi sau mai noi, care sustin ca pregatirea prin studii superioare, ca o
conditie a creativitatii, este doar o prejudecata.
La baza acestei afirmatii stau destule exemple de creatori importanti care, fie nu au fost
scolarizati (in sensul ca nu au fost inclusi intr-un sistem institutionalizat de invatamant),
fie au avut o alta specializare decat in aceea in care au realizat creatii importante.
-

Personalitati creatoare nescolarizate: G.Stephenson, inventatorul locomotivei; J.London, prozator american; Th.Edison na facut decat cateva luni de scoala;

Creatori cu alta specializare: A.G.Bell, inventatorulul telefonului, a fost medic si profesor la o scoala de surdo-muti;
S.Morse a inventat aparatul electromagnetic al telegrafului si alfabetul care-i poarta numele, a fost pictor; J.Watt,
inventatorul motorului cu abur, a fost ceasornicar;

Creativitatea ete chetiune de ierburi i radacini a fost concluzia unui studiu

american din anii 30, referindu-se la faptul ca originalitatea si creativitatea simpla ar fi
ale oamenilor de la tara, nesinstruiti.
S-a formulat ideea ca instructia uniformizeaza si standardizeaza gandirea realizand
predispozitii pentru stereotipii in gandire si conformism. Totodata, prin instructie, este
activata intens gandirea convergenta, in defavoarea gandirii creative (divergente).
Legat de cele de mai sus, nu se neaga faptul ca au existat creatori fara studii sau fara a fi
specializati in domeniul in cauza, dar despre ei se pot emite observatiile urmatoare:
-

Fie aveau un minim de cunostinte in acel domeniu, fie nu era cazul, deoarece ei
au dat tartul acelui domeniu, care era lipsit de cunistinte in acel domeniu;
1

vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

Au folosit cunostinte din domeniul lor de activitate pentru noile descoperiri;

Descoperirile lor se leaga de multe ori de intamplari sau de hoppy-uri pe care le
practicau in afara profesiei;
Realizarile lor s-au intamplat in timpuri vechi, cand cunoasterea era incipienta in
multe domenii;
Numarul acestora este extrem de mic, in raport cu creatoarii care au dovedit
stapanirea cunostintelor din domeniu.

Conditiile prezentului sunt cu totul diferite de cele ale secolelor XVIII si XIX, iar a
extrapola in prezent concluzii legate de creatori din vechime este, totusi, o actiune
hazardata.
Cunoasterea in orice domeniu, in special tehnica sau stiinta, a ajuns astazi la cote foarte
ridicate. Este greu de crezut ca o persoana novice sa poata ajunge mare creator intr-un
domeniu de varf. In fizica atomica, biologia celulara, genetica, tehnica semiconductorilor
etc. este nevoie de un contact destul de prelungit cu domeniul pentru a se putea realiza
o lucrare stiintifica cu aspiratii macar de nivel mediu, pentru comunitatea epistemica.
Pentru o persoana straina domeniului, performanta creatoare este greu de dobandit in
cadrul acelui domeniu. A nu se omite faptul ca faza de elaborare a procesului creator
implica foarte multa munca, ce nu se poate realiza decat prin stapanirea domeniului.
Se justifica astfel, ideea ca in prezent, pentru a fi creativa, o persoana are nevoie de
studii aprofundate in acel domeniu (mai ales in tehnica si tehnologie). In domeniile
artistice sau sportive, creativitatea pretinde talent si foarte mult exercitiu.
Pentru ca activitatea unei persoane sa dovedeasca creativitate, ea trebuie sa fi ajuns
intr-o pozitie in care dispune de un anumit grad de libertate de exprimare.
-

Un inginer proiectant este mult mai liber sa arate creativitate decat un operator din linia de productie.

Rezultatele la invatatura depind, in sistemul actual (traditional) de invatamant, de

nivelul de inteligenta. Prin urmare, s-ar putea ca sansele cuiva de a se dovedi creativ sa
depinda de un coeficient de inteligenta destul de ridicat, care asigura accesul la unul din
tipul de posturi unde se poate manifesta creativitatea mult mai liber.

2. Nivelul de educaie
Persoanele cu o cultura generala bogata s-au dovedit mai creative decat celelalte. Un
interes aparte este dat de relatia dintre nivelul foarte ridicat al educatiei si creativitate,
altfel spus, eruditia stimuleaza creativitatea.
Intr-un studiu realizat in 1984, a fost analizata celebritatea in raport cu nivelul
educatiei. Studiul a fot realizat pe 300 de genii care au trait intre anii 1450 i 1850
(acelasi grup amintit si in cursurile precedente). Relatia dintre celebritatea acestor genii
2
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

i educatie ete de forma (intersectie), cu un nivel maxim pe studii superioare si

aprofundate. Mai putini ani de studiu au fost asociati cu niveluri mai scazute de
celebritate.
Prin acest studiu se confirma faptul ca studiile superioare sau aprofundate sunt
necesare pentru aspiratia spre un nivel ridicat de creativitate. In ziua de astazi, prin
studii de nivel ridicat, creatorul dobandeste competente sporite ale investigarii
domeniului, stabileste legaturi personale cu alti creatori si are posibilitatea sa cunoasca
legile actului creatiei, care il pot imuniza fata de efectele negative ale nivelului crescut de
competenta. Toate acestea ajuta intr-un mod indubitabil creativitatea.

3. Nivelul de cunoatere n domeniu

S-a observat ca un volum prea mic de informatii din domeniu nu poate ajuta
creativitatea. Oare, un nivel prea mare de cunostinte nu va actiona in acelasi sens
aupra creativitatii? E.DeBono punea ca: prea multa experienta intr-un domeniu poate
limita creativitatea, caci stim atat de bine cum ar trebui sa fie facute lucrurile, precum si
ceea ce nu poate fi facut, incat nu ne putem elibera ca a venim cu idei noi.
Atunci cum se explica faptul ca marii creatori, odata cu stapanirea temeinica a
domeniului, si-au sporit exponential activitatea creatoare? Th.Edison, S.Freud,
C.Brancusi, W.A.Mozart si toti marii titani ai creatiei, au perfectionat creatiile anterioare
si au sporit zestrea domeniului cu noi creatii.
Pentru a intelege aceata contradictie vom incepe cu prezentarea regulii celor 10 ani in
aparitia creatiilor importante in diverse domenii.
S-a descoperit de fiecare data ca persoanele creative au avut nevoie de o perioada mare
de timp intre primul contact cu domeniul respectiv si crearea primei lor opere
importante. Aceste rezultate arata ca posibilitatea de a realiza ceva creativ depinde de
cunoasterea profunda a domeniului ales. Atingerea nivelului superior de functionare in
domenii creative respecta regula celor 10 ani. Cariera creatorilor incepe cu zece ani
de tacere care duc la prima capodopera. Aceasta este urmata de o crestere rapida a
numarului de lucrari remarcabile, mai ales in urmatorii 15 ani ai carierei. Dupa care
urmeaza o productivitate stabila, iar dupa varsta de 50-60 de ani incepe declinul treptat.
-

Mozart a compus prima lui opera majora (Concertul pentru pian nr.9) in 1777, adica la mai mult de 10 ani de cariera. Cu
toate ca Mozart si-a inceput cariera foarte devreme, a trebuit sa treaca o perioada mare de timp pana sa se impuna.

Pissaro a inceput sa picteze la 9 ani, iar primele lui lucrari remarcabile le-a creat dupa varsta de 15 ani. Pictorul spunea:
Cand eram copil pictam ca un Rafael, dar mi-a trebuit o viata a pictez ca un copil.

Ce se-ntampla in cei 10 ani de asa-zisa necreativitate? Anii de tacere dinaintea primelor

creatii semnificative sunt ani de acumulare si multa exersare, in care viitorul creator isi
insuseste cunostinte si tehnici specifice domeniului, precum si stiluri de munca. El ia
contact cu mari creatori ai domeniului sau, le cunoaste creatia si le percepe
3
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

personalitatea creatoare. In toate domeniile creatiei, succesul a fost prefigurat de anii de

implicare profunda in activitate si de sprijinul ferm al mai multor persoane, incluzand
rudele (familie) si instructorii (mentorii).
Cunoasterea profunda a domeniului conduce de cele mai multe ori la consolidarea
gandirii logice, disciplinate, cu rezultate necreative. Cele mai multe persoane eueaza
atfel la malul creativitatii odata cu dobandirea de cunotinte depline ale domeniului.
Doar cunoasterea metodelor creatiei poate imuniza persoana de efectele nedorite ale
unei suprainformari de specialitate.
Contrar acetei ituatii, creatorul adevarat ete incalzit de flacara motivatiei intrinseci
data de placerea de a descoperi lucruri noi specifice domeniului, de a perfectiona cele
realizate. Pe masura ce creatorul devine mai priceput intr-un domeniu, el cauta
probleme din ce in ce mai grele cu care a e puna la incercare, iar in urma izbanzii a
simta exaltarea.
Asadar, cunoasterea ajuta creativitatea doar daca este combinata cu o motivatie
intrinseca inalta.

4. Motivaia
Termenul de motivaie provine din latinescul motivus care pune in miscare. Motivatia
se bazeaza pe trebuinte (nevoi) umane, care pot fi de tip inconstient (instincte, tendinte,
pulsiuni) sau constinet (dorinte, interese, convingerei, idealuri).
Motivatia nu apare ca derivat al unei singure nevoi, ci ca expresie a modului in care
acestea interactioneaza in sistem. Motivatia evoluiaza odata cu varsta, datorita aparitiei
de noi trebuinte.
Modalitatea de a actiona in anumite imprejurari sau situatii pentru satisfacerea unei
nevoi formeaza comportamentul persoanei. Comportamentele pe care omul le utilizeaza
pentru satisfacerea nevoilor nu sunt inascute, ci sunt invatate si variaza mult de la o
persoana la alta.
-

Copilul mic invata ca adoptand un anumit comportament va obtine ceea ce doreste. Daca prin plans va capata atentia
parintilor pentru indeplinirea unei nevoi, va repeta aceata trategie de fiecare data. Crecand, ii va largi gama de
mijloace de convingere i va pecula dragotea i grija parintilor, care, daca satisfac neconditionat solicitarilor copilului,
il pot transforma intr-un mic tiran.

Daca in calea satisfacerii unei nevoi exista un obstacol, apare o stare de incordare
numita frustrare. Raspunsurile la frustrare sunt diferite, cel mai frecvent fiind agresive.
Frustrarea este un fenomen inevitabil in viata psihica. Atunci cand este moderata, ea are
efecte benefice asupra dezvoltarii personalitatii. Astfel imposibilitatea indeplinirii iubirii
din cauza diferentelor de status poate determina o munca indarjita pentru a urca in
ierarhia sociala. Datorita caracterului inevitabil al frustrarii, personalitatile echilibrate

4
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

poseda toleranta la frustrare, suportand, in anumite limite, stari de tensiune intensa fara
a dezvolta comportamente patologice.

4.1. Rolul motivaiei

Motivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea personalitatii omului.
Rolul motivatiei poate fi concretizat prin urmatoarele afirmatii:
Este primul element cronologic al oricarei activitati, reprezentand cauza ei
interna;
Semnaleaza deficite fiziologice si psihologice (foamea scaderea procentului de
zahar, sentimentul de singuratate dorinta de afiliere);
Selecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare propriei satisfaceri si le
sustine energetic (nevoia de afirmare declansarea activitatii de invatare);
Contribuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea si
consolidarea unor abilitati sau a unor insusiri ale personalitatii (interesul pentru
muzica favorizeaza capacitatea de exersare a unor lucrari muzicale).
La randul ei, personalitatea matura functioneaza ca un filtru pentru anumite motive:
cele conforme orientarii ei generale sunt retinute, cele contrare sunt respinse.

4.2. Motivaia intrinsec i motivaia extrinsec

Psihologia moderna recunoaste doua tipuri de motivatie:
Intrinsec definita ca motivatia pentru angajarea intr-o activitate in primul rand
pentru stimulare intensa, de dragul acestei activitati sau pentru ca persoana considera
ca aceasta activitate este foarte interesanta si coincide cu interesele personale. Este
caracterizata de concentrarea asupra stimularii si a delectarii produse de munca insasi.
Persoanele motivate intrinsec muncesc din/cu placere si vad in munca posibilitatea de a
se exprima. Ei muncesc din propria constiinta, dintr-un sentiment al datoriei, fara a
urmari cu orice pret un avantaj. Sunt de orientare expresiva, altruista. Oamenii inalt
creativi sunt guvernati de motivatia intrinseca.
Extrinsec este definita ca motivatia pentru angajarea intr-o activitate, mai ales
pentru a ajunge la un scop exterior muncii insasi (obtinerea unei recompense,
castigarea uneui titlu, indeplinirea unei cerinte). Este caracterizata de concentrarea
asupra recompensei externe, a recunoasterii externe si a orientarii externe a muncii.
Motivatia extrinseca poate fi generata de doua tipuri de aspecte:
pozitive acele aspecte utilie omului care pot fi dobandite prin activitatea sa si
pentru obtinerea carora omul considera ca trebuie sa actioneze (salariu, premii, dorinta
de apreciere, dorinta de promovare, etc.)

5
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

negative acele aspecte neplacute pe care omul cauta sa le evite prin activitatea sa si
care sunt asociate in general cu performantele scazute (teama de invinuire, critica,
teama de esec sau teama de concediere, etc.)
Pentru oamenii motivati extrinsec, activitatea lor este un mijloc de a obtine ceva (de
obicei, un beneficiu) sau de evitare a unor situatii neplacute si de aceea se spune ca sunt
de orientare instrumentalista. Ei sunt pragmatici, preocupati de interesele personale,
egoisti.

4.3. Modelul Maslow al motivaiei n creativitate

Exista mai multe teorii motivationale pe baza de nevoi. Acestea incearca sa raspunda la
intrebari de tipul: Ce ii motiveaza pe oameni ? au De ce se comporta oamenii intr-un
anumit fel ?. Din aceata categorie de teorii fac parte: modelul lui Maslow de ierarhie a
nevoilor, modelul ERG al lui Alderfer, modelul motivatiei de realizare al lui McClelland,
teoria bifactoriala a lui Herzberg, etc.
Aceste teorii pornesc de la definirea nevoilor umane ca stari de necesitate ce se
manifesta prin aparitia unei tensiuni si a unei stari de dezechilibru in sistemul organic
sau de personalitate, dezechilibru ce se cere indepartat printr-o actiune de eliminare a
acestuia si de reinstaurare a echilibrului.
Pentru a reinstaura echilibrul, este identificat un scop care va satisface trebuinte si
selectata o directie de actionare/comportament care va conduce la indeplinirea acestui
scop. Asadar, comportamentul uman este motivat de trebuinte nesatisfacute.
S-a constatat faptul ca omul este o fiinta care doreste tot mai mult, iar ceea ce doreste
depinde de ceea ce are deja. Totodata, fiecare individ se naste cu anumite nevoi
instinctive ce influenteaza cresterea si dezvoltarea psihologica a persoanei.
Astfel, nevoile umane sunt aranjate pe mai multe niveluri, intr-o ierarhie, dupa un
model piramidal (fig.1). La baza piramidei stau nevoile cele mai puternice, care trebuie
statisfacute primele. Urcand spre nivelurile superioare, intensitatea acestora scade.
Initial, Maslow a conceput acest model piramidal al nevoilor umane cu cinci trepte, dar
mai tarziu a mai adaugat trei trepte. Cele cinci trepte ale piramidei nevoilor sunt:
Trebuine fiziologice hrana, odihna, venit, munca, etc. Acestea sunt satisfacute
prin obtinerea: locului de dormit, alimentelor, salariului minim, conditiilor
minime de munca, a pauzelor de lucru, a timpului de odihna;
Trebuine de securitate protectie, siguranta, etc. Acestea sunt satisfacute
prin: siguranta mesei zilnice, locuinta proprie, asigurare medicala, planul de
pensionare, conditii sigure de munca, siguranta serviciului, salariul decent,;
Trebuine de apartenen i de dragoste familie, prieteni, grup profesional,
hobby, etc. El simte nevoia de a darui si de a primi afectiune din partea celor mai

6
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

apropiati semeni. De cele mai multe ori sentimentul de singuratate este simtit la
batranete, cand cei mai apropiati incep sa nu mai fie.
Trebuine de apreciere i stim - aprecierea data de familie, de sefii ierarhici,
avansarea profesionala, marirea salariului, lauda, aparitia numelui in publicatii,
birou propriu, titlu si rang, premii, etc.;
Trebuine de realizare de sine autorealizare deplina, manifestarea deplina a
potentialului creator, aducerea performantei in ceea ce face, implinirea personala;

Primele trei nevoi (fiziologice, de securitate, de aparteneta) mai sunt cunoscute si sub
numele de trebuinte de deficienta - lipsa acestora avand repercursiuni asupra sanatatii
fizice si psihice; urmatoarele doua (aprecierea, realizarea de sine) formeaza trebuintele
de crestere satisfacerea lor duce la dezvoltarea si implinirea persoanei; ultimile trei
nevoi concretizeaza a doua ierarhie a trebuintelor acestea sunt:
Trebuine de cunoatere a sti, a cunoaste, a invata, a descoperi, etc. Aceste
trebuinte nu au neaparat legatura cu viata personala de zi cu zi sau cu profesia
individului;
Trebuine estetice ordine, puritate, frumos, etc. Sensibilitatea individului intrun domeniu a ajuns la cote inalte (ex: omul realizeaza cu multa placere, auditii
muzicale, avand si cunostinte temeinice despre lucrarea ascultata);
Trebuine de concordan intre cunostinte, afecivitate si actiune. Individul
simte nevoia de a exersa personal anumite actiuni ce-l aduc intr-o stare de
transpunere, exaltare (ex: individul persevereaza in a interpreta el insusi piese
muzicale, avand sensibilitatea necesara si un volum ridicat de cunostinte).
Cu cat o nevoie este mai inalta cu atat este mai specific umana, dar are intensitate tot mai
slaba, fiind usor de inhibat. Pana cand nu sunt satisfacute nevoile asezate la nivelurile
inferioare, cele superioare nu apar ca motivatie. Individul nu realizeaza aceste lucruri la
presiunea mediului, ci din dorinta proprie de a se implini. Satisfacerea unei nevoi de la
un anumit nivel, duce la aparitia insatisfactiei legate de nevoia de la nivelul urmator.
Daca intre timp satisfacerea unei trebuinte de la un nivel inferior este in pericol, aceasta
devine din nou dominanta si ocupa un loc important (se prioritizeaza) in sistemul
motivational al individului.
7
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

Blocaje ale creativitatii

Repere psihologice
Blocaje congnitive
Blocaje de personalitate
Blocaje ambientale
Blocaje socio-culturale
Prima si cea mai importanta victorie este asupra sinelui. Este cel mai urat si rusinos lucru
sa fii dominat de propria natura. PLATON

1. Repere psihologice
Daca ne referim la oamenii creativi si la cei necreativi, se pare ca se intampla un
fenomen ingrijorator: numarul oamenilor necreativi devine tot mai mare in raport cu a
celor creativi. Aceasta concluzie a rezultat in urma unor studii facute, pe 2650 de
studentii din domeniul tehnic din mai multe tari.
O evolutie interesanta in timp o are inteligenta. In unele tari (Belgia, Israel), toti barbatii
sunt supusi unui test de inteligenta inaintea inceperii stagiului militar. In timp, s-a
constatat o crestere a coeficientului de inteligenta de la o generatie la alta. Acelasi lucru
s-a constatat ulterior si in alte tari europene, in Australia, SUA sau Canada. Se poate face,
de asemenea, o paralela intre cresterea performantelor sportive si a celor intelectuale.
Cum se face insa ca nivelul creativitatii este in descrestere daca nivelul intelectual este
pe panta opusa? Binenteles, se pot aduce si justificari pertinente: studentii ajung la
facultate cu un bagaj din ce in ce mai mic de cunostinte; disciplinele universitare au
comprimat volumul de cunostinte prin trecerea invatamantului de 5 ani la 4 ani (in
domeniul tehnic); motivatia din ce in ce mai slaba a studentilor (majoritatea dintre ei
neavand perspective de a lucra in domeniul pentru care s-au pregatit); instalarea starii
de teama in privinta schimbarii domiciliului pe perioade mai lungi de timp, etc.
Avand in vedere diminuarea alarmanta a creativitatii, se poate spune ca stapanirea
factorilor care franeaza creativitatea este la fel de importanta ca si cunosterea si
potentarea factorilor care stimuleaza creativitatea.
Se precizeaza ca si factorii stimulativi, prin absenta lor sunt frenatori pentru
creativitate: lipsa imaginatiei, inteligenta sub limita normalului, lipsa aptitudinilor
speciale, etc.
Blocajele creativitatii pot fi: interne (cognitive, de personalitate) si externe (ambientale,
socio-culturale.
8
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

2. Blocaje cognitive
2.1. Blocaje perceptuale
Dificultatea de a izola problema n context i de a o formula
Problema care apare aici ar putea fi mascata de false probleme, iar formularea ei ar
putea sa fie afectata de informatii cheie inadecvate.
-

Th.Edison nu obtinea nici un profit de la prima sa centrala electrica. Eforturile sale erau axate pe diminuarea costurilor de
productie. Sistemul sau functiona pe curent continuu de joasa tensiune, deci adevarata problema consta in pierderile mari
de energie pe reteaua de distributie. Problema avea sa se rezolve prin trecerea la un sistem de curent alternativ de inalta
tensiune.

Tendina de a ngusta prea mult aria problemei

Creatorul nu trebuie sa puna prea multe restrictii in rezolvarea problemei. In general, cu
cat o problema este mai larg definita, cu atat raspunsurile pot fi mai flexibile.
Incapacitatea de a vedea problema din mai multe unghiuri
De multe ori este bine sa se-nchipuie problema ca pe o minge mare aflata aproape in
fata ochilor. Pentru a o evalua, trebuie sa existe o indepartare si schimbarea pozitiei
pentru a vedea mingea pe toate partile. In final, e vor emite idei pentru toate
perspectivele. Acest lucru determina flexibilitatea ideatiei.
Problema perceput este defapt rezolvarea altei probleme mai generale
Saturaia
Multi stimuli foarte familiari nu mai sunt inregistrati si actualizati. Se poate ilustra
saturatia incercand sa desenezi un obiect familiar, dar ale carui detalii vizuale nu au fost
considerate importante si nu au mai fost inregistrate. De multe ori se produce saturatia
prin obisnuinta cu mediul inconjurator.
Incapacitatea de a distinge cauza i efectul
-

In cazul experimentelor lui L.Galvani legate de electrochimismul celular, contractia muschilor broastei a fost efectul, dar
cauza parea a fi doua sarme umede din fier si cupru legate impreunea.

Neutralizarea tuturor simurilor de observaie

Simturile sunt conectate intr-o maniera directa. Vederea si auzul, gustul si mirosul sunt
de obicei asociate si se potenteaza reciproc. Individul isi formeaza deprinderi verbale
sau logice si se dezobisnuieste treptat sa se bazeze pe mirosuri, gusturi sau sunete
diverse, ceea ce il impiedica sa foloseasca toate informatiile venite pe cale senzoriala.
-

Sunetul neasteptat al unei batai la usa camerei sale, i-a starnit lui L.Beethoven o emotie puternica: Cine o fi vizitatorul
sau? Cat de importanta este aceasta vizita? Va insemna o schimbare de destin? Asa a aparut tema din Simfonia a V-a.

9
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

2.2. Blocaje informaionale i expresive

Blocajele informationale conduc la o alegere ineficienta a tacticilor cunosterii sau la
stocarea neproductiva a informatiei. Blocajele expresive inhiba capacitatea de a
comunica ideile, catre altii si catre sine.
Setul specialistului se refera la: suprainformarea de specialitate, dar cu utilizarea
necreativa a informatiilor (expertul stie tot ce se poate si tot ce nu se poate in domeniul
respectiv), insificienta cunoastere printr-o cultura generala precara, prea putine
informatii noi din domeniu sau prea putine deprinderi castigate prin exercitiu.
Necunoaterea tehnologiei creaiei lipsa informatiilor legate de tehnici creative,
procesul creativ, factori stimulatori sau inhibatori, tehnici de descriere a inventiilor si
inovatiilor.
Lipsa abilitilor de limbaj se reflecta in calitatea si nivelul creatiei. Fiecare
domeniu de creatie are un anumit limbaj adecvat exprimarii ideilor: limbaj verbal in
literatura, limbaj matematic in stiinta, limbaj vizual in arhitectura, arte plastica sau
tehnica, etc.
Rezolvarea unor probleme printr-un limbaj neadecvat face ca mesajul sa nu
ajunga la tinta, adica sa nu fie receptat de cei in masura sa judece actul creatiei sau sa nu
sensibilizeze pe cei carora le este destinat produsul creatiei (cum ar fi sa se exprime
intr-un limbaj verbal schita motorului unui avion cu reactie?).

2.3. Blocaje ale caracteristicilor gndirii

Conformismul intelectual este tipic persoanelor care se supun din oportunism
parerilor altora sau persoanelor cu deprinderi consolidate, cu stereotipii. Multi indivizi
simt ca trebuie sa respecte tiparul pe care altii inaintea lor l-au identificat sau pe care se
asteapta sa-l vada.
Imposibilitatea utilizrii gndirii divergente n rezolvarea problemelor
Gandirea creativa trebuie sa fie, in prima faza, de tip divergent. Pentru a rezolva original
o problema este nevoie de folosirea imaginatiei si de a gasi mai multe idei si raspunsuri
posibile.
Majoritatea oamenilor gandesc prin imitatie, folosindu-se de experiente trecute. Marii
creatori, nu gandesc reproductiv. Gandirea productiva poate genera o multime de
raspunsuri, de la cele evidente pana la cele mai complexe. Este foarte importanta dorinta
de a descoperi toate solutiile.
-

Intrebat care este diferenta dintre el si restul lumii, A.Einstein a raspuns ca, pus sa caute acul in carul cu fan, cineva s-ar
opri de indata ce acul a fost gasit, pe cand el ar cauta in continuare pana ar gasi toate acele ascunse.
Care este raspunsul la intrebarea: care ete emnul care apare dupa operatie?. Un tudent la inginerie ar rapunde
egal, familiarizat fiind cu inteleul matematic al intrebarii. Un tudent la medicina ar fi tentat a rapunda cicatrice,

10
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

deoarece acesta este sensul cel mai cunoscut pentru el al cuvantului operatie. Deci intrebarea are cel putin doua
raspunsuri la fel de valabile.

In rezolvarea unei probleme este util sa adunam pareri ale mai multor persoane, de
profesii diferite, cu perspective diferite asupra problemei.
Tendina evalurii fiecrei idei
Ori de cate ori suntem confruntati cu o problema, avem tendinta de a cauta solutia cea
mai clara, pe care o evaluam imediat si o validam. Probabil ca suntem multumiti ca
avem un raspuns.
O modalitate de a intelege bariera la care ne referim este de a privi mainile. Daca palma
manii stangi reprezinta faza de producere a ideilor, iar dreapta o simbolizeaza pe cea de
evaluare, mainile nu sunt despartite ca in realitate, ci stau strans impreunate, astfel
incat imediat dupa lansarea ideii, aceasta este evaluata in viteza si uneori reprimata cu
fraze de genul: chetia ata nu functioneaza.
O tehnica mai veche de rezolvare a problemelor sugereaza ca, daca a fost gasita o
singura solutie, atat ea cat si problema trebuie lasate la o parte o zi sau doua. Apoi
raspunsul este testat pentru a se vedea daca este realmente bun. De cele mai multe ori,
dupa o perioada de incubatie asupra subiectului, se pot identifica si alte solutii.
Autoimpunerea de restricii iluzorii, neprevzute n condiiile problemei
Unele persoane, din prea multa prudenta, autoimpun restrictii suplimentare care nu
sunt prevazute in conditiile problemei. Toate aceste restrictii diminuiaza semnificativ
aria de investigare si reduce cantitatea de idei emise. Este posibil ca tocmai cele mai
valoroase idei sa nu apara vreodata sau sa nu fie acceptate, tocmai pentru ca nu se
conformeaza restrictiilor iluzorii autoimpuse.
ncrederea prea mare acordat raiunii cu neglijarea imaginaiei
Individul analitic cauta sa stabileasca un tipar, algoritm sau metodologie, incearca sa
gaseasca unicul raspuns valabil. Iar odata fixat modelul, spiritul sau redus de aventura
nu-l indeamna sa caute si alte variante posibile.
Cerina de certitudine, intolerana la ambiguitate
Individul se fereste, in general, de incertitudine, de aceea va adopta varianta cea mai
sigura, care va fi probabil prima situatie expusa. Creatorul este nevoit sa lucreze cu idei
incomplete sau ambigue, spe deosebire de individul slab creativ care simte disconfort in
fata incertitudinii sau ipotezelor (mai mult sau mai putin verificabile imediat).

11
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

3. Blocaje de personalitate
3.1. Blocaje motivaionale
Este stiut faptul ca persoanele creative au o vointa formidabila de a lucra la operele lor,
care decurge din motivatie. In lipsa motivatiei, mai ales a celei intrinseci, sursa fortei
motoare a creativitatii dispare. Atat submotivarea cat si supramotivarea (extrinseca)
dauneaza creativitatii. Un optim motivational conta intr-o motivare buna de tip
intrinsec.

3.2. Blocaje de atitudini i mentaliti

Lipsa voinei i a dorinei de a duce lucrurile pn la capt
Din pacate foarte multi indivizi doar incep un lucru, dar nu mai gasesc puterea de
concentrare si energia pentru a continua si mai ales pentru a finaliza ceea ce au inceput.
Tentatiile i alti factori perturbatori la care individul nu opune rezitenta, ii blocheaza
calea realizarilor cu adevarat valoroase. Perseverenta si tenacitatea reprezinta trasaturi
de caracter care definesc atitudinea fata de munca.
Comoditatea
Aceasta nu face casa buna deloc cu sensibilitatea la probleme, care este unul dintre
factorii cei mai importanti ai creativitatii.
Gama restrns de preocupri i interese
Aceasta trasatura denota inchidere la experienta. Conduita individului inchis la
experienta se caracterizeaza prin rigiditate: neadaptare la imprejurari, lipsa dorintei de
a vedea si invata lucruri noi, rigiditatea convingerilor, opiniilor si comportamentelor.
Conformismul comportamental
A accepta totul asa cum este si cum ti se ofera pentru a fi in rand cu lumea, pentru a nu
te deosebi de ceilalti, pentru ca asta ofera un sentiment de confort si siguranta. De
aceea, actiunile conformistilor sunt dependente de actiunile altor persoane.
Complacerea n soluii mediocre este opusa perfectionismului (care dus la
extrem poate fi nociv creativitatii) si totodata extrem de daunatoare creativitatii. Este
proprie diletantismului si superficialismului.
Slaba ncredere n sine sau descurajarea
Indivizii cu un temperament melancolic au cel mai mult de suferit de pe urma acestui
motiv. Sentimentul de incompetenta sau ineficienta duc la aparitia unei stari depresive,
care este nefasta mai ales individului, deci si implicit a creativitatii. In general, fiecare
individ realizeaza mult mai putin decat posibilitatile pe care le are.
12
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

ncrederea prea mare n competenele altora

Nu vom ajunge la nivelul lor nici in x ani acest tip de mantalitate marcheaza
increderea prea mare in competenta altora si slaba incredere in realizarile creative
proprii, mai ales cand este perceput un decalaj important.

3.3. Blocaje emoionale

Teama asumrii riscului i teama de eec prin atribuirea unei prea mari
importante oricarei posibile greseli. Remediul real si eficient este evaluarea realista a
consecintelor.
Teama de ridicol este una dintre cele mai vechi fobii, aparand din primii ani de
viata si este totodata foarte greu de indepartat. Acest blocaj apare foarte des si atunci
cand sunt pusi sa colaboreze oameni cu niveluri ierarhice diferite.
Teama de dezaprobare social apare in general la persoanele cu functii de
conducere al caror post este determinat de aprobarea actiunilor lor de catre grupurile
pe care le reprezinta.
Teama de efi, subalterni, colegi
Manifestarea frustrrilor fuga, agresivitatea, transferul, compensarea,
resemnarea.

4. Blocaje ambientale
Lipsa cooperrii i ncrederii ntre colegi
eful autocratic care-i preuiete propriile idei i repinge pe ale celorlalti
Factori care distrag atenia reali (telefon, primirea de alte arcini urgente, etc.),
potentiali (gandul la limita de timp).
Lipsa sprijinului financiar i organizatoric
Critica i subminarea autoritii persoanei
Unii creatori sunt imuni la critica din jur. Altii accepta critica si-si perfectioneaza ideea,
dar acestia sunt foarte putini. Din pacate, cei mai multi cad victima criticii, crezand ei
insisi ca ideea lor este proasta. Fiind intampinati cu critica, multi indivizi ezita sa-si mai
prezinte ideile.
Subminarea autoritatii persoanei conduce la o serie de fenomene foarte nocive pentru
individ si apoi pentru creativitatea acestuia: tracasare, afectarea capacitatii de
organizare, lipsa increderii si cooperarii, descurajarea permanenta.
13
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 6

2014-2015

semestrul 1

5. Blocaje socio-culturale
Tabuuri presupuse interdictii ale unor acte, considerand ca ar putea produce
teama, jena, disconfort sau potentiale pericole asupra altor persoane.
Considerarea greit a unor atribute ale creativitii fantezia si visarea sunt
pierdere de timp, lene sau chiar nebunie; joaca cu ideile este valabila doar pentru copii;
meditatia este un simptom al unei persoane lenese; umorul nu are ce cauta in actul
creator, caci rezolvarea unei probleme este o chestiune foarte serioase; ratiunea si
logica sunt bune, dar sensibilitatea, intuitia si placerea unt rele (mai ale pentru
barbati, care sunt orgoliosi prin natura lor).
Tradiionalism i conservatorism delimiteaza doua tipuri de culturi: unele
orientate spre traditie (tari in care religia are un aport important in societate), altele
spre schimbare (de obicei tari cu populatie provenind din toate colturile lumii).
Conflictul de valori i lipsa cadrelor de referin cu referire la conditiile in care
un individ traieste intr-un tip de societate sau mediu nesatisfacator pentru el.
Lipsa recunoaterii oficiale a creaiei
Ideile originale bune nu se transforma automat in produse creative acceptate.
Creativitatea trebuie sa aiba utilitate sociala, de aceea produsul creatiei trebuie sa fie
recunoscut si adoptat de ceilalti.
Sunt domenii, cum ar fi cel al produselor de larg consum, la care grupul judecatorilor
este format din publicul larg, nu numai din promotori si critici. Pentru a fi recunoscuta
valoarea unei creatii, aceasta trebuie sa ajunga acolo unde poate fi validata, deci, de cele
mai multe ori, intr-un cadru oficial de recunoastere. De aceeia, in cursul istoriei, marile
genii si-au mutat resedinta acolo unde puteau crea si produsul creatiei le era
recunoscut.
-

Artistii Renasterii au trait la Florenta, Genova sau Venetia; Pissaro a plecat din Spania stabilindu-se in Franta; A.Einstein
s-a mutat din Germania in Elvetia, apoi s-a stabilit in SUA.

Rata creativitatii intr-un domeniu depinde de fondurile alocate, de modul cum se

reuseste recompensarea creatorilor, dar si de gradul de receptivitate al judecatorilor.
-

Companii mari ca: Motorola, Philips, Samsung, Sony, Toyota, BMW, pentru care inventiile tehnologice sunt esentiale,
cheltuiesc un volum mare de fornduri pentru a-i face pe ingineri sa gandeasca creativ. Aceasta este o strategie buna, dar
nu va reusi sa duca la o crestere a creativitatii decat daca judecatorii in acest caz conducerea departamentelor vor
reusi sa recunosca ideile noi si valoroase si vor avea mijloace de a le transpune in realitate si de a le include in domeniu.

Diamantele nu tralucec daca unt acoperite de tina. In acelai chip pentru

creativitate factorii stimulatori nu isi indeplinesc rolul in prezenta a numeroase
blocaje. Cheia succesului const n depirea barierelor creativitii. Utilizarea
acestei chei constituie un avantaj clar in cresterea nivelului creativ pentru orice individ.
14
vladac-uvab.webnode.ro