C.Teh.

note de curs 5

2014-2015

semestrul 1

FACTORII CREATIVITATII
Continuare curs 4

Factorii biologici: ereditatea; vrsta; sexul; sntatea

Factorii sociali i culturali:
Condiii socio-economice i culturale
Condiii educative

1. Factorii biologici
Destinul fiecarei fiinte este conditionat, intr-o mare masura, si de zestrea sa biologica.
Creativitatea, ca orice forma a manifestarii umane, nu se poate sustrage de la aceasta
conditionare.

1.1. Rolul ereditii

Intr-u demostrarea rolului ereditatii in creativitate se considera spre analiza cateva
argumente:
Existenta copiilor minune care datorita unui bagaj genetic favorizant au avut
aptitudini extraordinare de la varste fragede. Exista, de asemenea, cazuri de copii
precoce, care dupa o varsta au devenit foarte obisnuiti. Acest lucru este cauzat de
lipsa sustinuta de efort si antrenament sau apare suprimarea conditiilor
obiective care ar fi dus la progresul lor.
- N.Iorga citea pe Kogalniceanu inainte de a intra la scoala. Elev fiind, citea pe Goethe in original. A absolvit Universitatea
intr-un singur an.

J.W.Goethe invata simultan, la varsta de sapte ani, limba greaca, ebraica, dansul, scrima, inotul, plus limbile de circulatie
europeana la acea vreme.

Talente deosebite in cadrul aceleiasi familii, timp de mai multe generatii.

- In muzica: familia Strauss, Bach;
- In literatura: familia Dumas;
- In pictura: familia Tizian, Holbein;
- In stiinta: familia Darwin, Bermoulli, Bequerel.
In aceste cazuri, zestrea genetica este incontestabila. Nu trebuie minimizata nici
prezenta ambiantei familiare comune, stimulative pentru creatia intr-un domeniu.
Talentele sunt rolul interactiunii dintre zestrea ereditara si mediul cultural. Profesorul
D.Griffiths (fizician) spunea: se intampla ca intr-un jic de sah, unde atacul si apararea
ereditatii depind de atacul si apararea mediului ambiant si invers. Academicianul
.Milcu (medic, biolog, antropolog) observa ca nu putem fabrica genii sau talente, dar le

1
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 5

2014-2015

semestrul 1

putem conserva si dezvolta prin interventia unui mediu adecvat care, din fericire, poate
fi controlat de individ.
Se vorbeste din ce in ce mai frecvent astazi de talente multilaterale, respectiv de
persoane care exceleaza in mai multe domenii.
-

L.daVinci pictor, scriitor, naturalist, fixician, inginer;

J.W.von Goethe poet, naturalist, fizician;
L.Blaga istoric, poet, filozof;
H.Coanda inventator, fizician, sculptor, muzician;
F.Chopin compozitor, pictor, poet, actor

In urma unui studiu realizat pe un numar de 300 de genii (care au trait intre anii
1650-1850) s-a aratat faptul ca geniile sunt multilaterale in comparatie cu indivizii
obisnuiti. Majoritatea geniilor poseda aptitudini speciale remarcabile pentru 5-8
domenii de creatie. Dintre acestea, prin selectia operata de mediul ambiant, a fost
avantajat un singur domeniu in care persoana inalt creativa a avut contributii
extraordinare.

1.2. Influena vrstei

Creativitatea este dependenta si de factorul varsta. In aceasta problema se pun
urmatoarele intrebari firesti: La ce varsta incepe cratia autentica?; Care este varsta
optima pentru creatie intr-un anumit domeniu?; La ce varsta scade nivelul creativitatii?
Legat de prima ntrebare, se poate afirma ca la unele persoane, creativitatea s-a
manifestat de timpuriu, obtinandu-se performante extraordinare. Cum este posibil sa se
intample asa ceva, avand in vedere faptul ca autorii nu aveau experienta, specializarea si
informatia de care este nevoie pentru inalta creatie?
-

M.Eminescu a inceput sa scrie poezie la 16 ani;

N.Labi compunea poezii si povesti inca din copilarie, iar la 15 ani a publicat prima poezie;
N.Grigorescu picta biserici dela 13 ani;
B.Pascal a scris Tratat asupra sectiunilor conice la 16 ani, iar la 18 ani a inventat o masina mecanica de calcul;
L.Braille a inventat alfabetul pentru nevazatori la varsta de 15 ani;
I.Newton a descoperit legea gravitatiei universale la 24 ani, etc.

Explicatia se poate da cunoscand faptul ca la toate persoanele cu manifestari timpurii

ale creativitatii, talentul s-a manifestat cu precocitate. La aceste persoane a avut loc un
ritm accelerat de maturizare a aptitudinilor speciale si o capacitate deosebita de a
acumula informatii specifice domeniului. Nu trebuie pierdute din vedere alte doua
aspecte: mediul favorabil in care s-au format geniile creatoare si motivatia lor de a crea.
Platon spunea ca tinerii sunt mai aproape de idei, iar Corneille (dramaturg) scria ca
valoarea nu asteapta numarul anilor.

2
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 5

2014-2015

semestrul 1

Varsta tanara ofera anumite atuuri pentru crativitate: energie debordant, dorin de
afirmare, capacitate mare de efort, posibilitate ridicat de acumulare. La aceasta
varsta, mai apropiata de copilarie, exista aptitudinea de a se juca cu ideile, imaginatia
este neinhibata, iar gandirea este flexibila.
Din nefericire, foarte multi tineri nu au sonditiile sociale propice sau nu gasesc in ei
rezerve de motivatie pentru actul creatiei.
Legat de a doua ntrebare, care este varsta randamentului maxim pentru creativitate,
exista un consens in a acredita apropierea eficientei creative de varsta tanara, cu
diferente care tin de domeniul de creatie.
Studiile de pana acum au aratat ca intervalul de la 30 la 40 de ani reprezinta pentru
creativitate si pentru inteligenta, perioada de varf in evolutia lor, cu doua diferente:
pentru domeniile bazate pe talent special si/sau sensibilitate (poezie, pictura, chimie,
fizica, matematica, etc.), intervalul este 25-35 ani, iar pentru domeniile bazate pe
experienta (medicina, arhitectura, proza, filozofie, etc.) intervalul devine 35-45 ani.
Pentr a treia ntrebare raspunsul se concretizeaza prin considerentul ca la varste
inaintate creativitatea este in scadere, din cauza aparitiei mai multori factori, cum ar fi:
scaderea puterii fizice (reducerea puterii de munca); diminuarea capacitatii intelecuale
(dupa varsta de 20-22 de ani, mor zilnic 10000 de neuroni cu sute de mii de conexiuni);
alterarea starii de sanatate; reducerea dramatica a motivatiei (mai ales dupa obtinrea
succesului); scaderea acuitatii senzoriale; pregnanta gandirii convergente; cresterea
spiritului critic; consolidarea conformismului; accentuarea inflexibilitatii gandirii.
Cu toate acestea, nu inseamna ca in mod
inaintate. Exista suficiente exemple care
nivelul cultural al individului este mai
intelectuale este mai constanta, cu atat
ridicata si la varste inaintate.
-

fatal, performantele sunt imposibile la varste

ne indreptatesc sa credem acest fapt. Cu cat
inalt, iar preocuparea in directia activitatii
creste sansa de a se mentine o creativitate

G.Verdi compunea opera Falstaff la 80 de ani, iar la 85 compunea Requem;

J.W.Goethe scria partea a doua din Faust la 82 de ani;
M.Cervantes a scris Don Quijote de la Mancha intre 58 si 68 de ani;
Sofocle a scris poemul Oedip rege la 75 de ani;
Gr.Moisil a realizat lingvistica matematica la 70 de ani;
A.Stradivari a construit cele mai bune viori ale tuturor timpurilor la 93 de ani;
T.Arghezi a terminat capodopera Cantarea omului la 85 de ani, etc.

In domeniul stiintific, se constata o viata lunga a creativitatii. Acest fapt se datoreaza

mentinerii contactelor cu specialistii din acelasi domeniu, organizarea de activitati de
cercetare in grupuri eterogene sau scaderea solicitarilor in propriile familii.
La varste inaintate se constata un lucru interesant. Creatorii tind sa dea o larga
generalizare a unor concepte din opera lor, introducand o filozofie in domeniul lor de
3
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 5

2014-2015

semestrul 1

creatie sau se dedica altor domenii in care doresc sa introfuca legi generale. De ce sentampla acest fapt?
Este cunoscut ca, dupa o varsta, schimbarile de orice tip sunt percepute ca agresiuni
asupra propriei persoane. Este momentul in care se produc primele degradari organice,
iar individul doreste sa se pastreze asa cum era, iar orice schimbare in interiorul sau
exteriorul sau, pare nefasta. Schimbarile tot mai numeroase care se petrec, in orice
domeniu de activitate, tind sa creeze un oarecare disconfort psihic asupra creatorului in
varsta. Deranjanta este si viteza cu care se produc aceste schimbari, total diferita de
ritmul propriu de viata impus de varsta.
Astfel, creatorul incearca sa inteleaga totul la o scara mult mai larga, sa priveasca din
alta sfera, mai inalta, departe de furnicarul schimbarilor, din locul unde guverneaza
conceptele generale, imuabile. Creatorul doreste sa cuprinda cunoasterea intr-un tot
unitar, cu legi putine, dar generale, care nu se schimba.

1.3. Influena sexului

Creatia este o capacitate caracteristica individului, indiferent de sex. Totusi, analizand
numarul creatorilor barbati si cel de femei, diferenta este frapanta. In toate domeniile
de creatie, barbatii detin intaietate, chiar si in domenii ca: gastronomia, moda,
psihologia copilului. Faptul este cu atat mai izbitor cu cat la varste mici, pana la 9-10 ani,
creativitatea fetelor este mai ridicata decat a baietilor.
Diminuarea potentialului creativ al fetelor isi are o explicatie istorica, explicatie cu care
majoritatea psihologilor pare a fi in acord.
Totul a inceput de la impartirea responsabilitatilor pe sexe, data de particularitatile
acelor sexe: forta fizica pentru barbati si maternitatea pentru femei. Maternitatea si
cresterea copiilor sunt elemente care imping existenta femeii spre conformism, iar
conformismul este cel mai temut dusman al creativitatii. Barbatul a avut domeniul de
activitate in exteriorul caminului, fapt ce ia conferit mult mai multa libertate.
Pentru orice copil, ucenicia inegalitatii intre sexe incepe odata cu preadolescenta.
Prejudecata ca fetele trebuie sa fie altfel decat baietii le este inoculata zilnic fetelor,
ceea ce le modifica esential comportamentul. De multe ori parintii isi mustra copii de
sex feminin: Tu este fata, iar fetele sunt cuminti!, Ce sunt apucaturile astea
baietesti?, Jucariile astea sunt pentru baieti, fetele se joaca cu papusi. In general,
jucariile creative le sunt oferite baietilor si le sunt refuzate fetelor. Fetele se complac
intr-un loc pasiv, similar cu al persoanelor infirme. De obicei, impulsurile spre
descoperirea lumii firesti la copii si atat de necesare in creativitate le vor fi inabusite.
Un alt factor estrem de important ce a determinat diferente intre nivelul de creativitate
al barbatilor fata de cel al femeilor este religia. Aceasta a jucat un rol in acest sens, prin

4
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 5

2014-2015

semestrul 1

subordonarea totala a femeii barbatului (mai ales in Islam) sau prin acordare intaietatii
barbatului (Crestinism).
-

Abia in sec. Al VI-lea, la conciliul de la Macon, s-a stabilit ca si femeia are suflet, iar in conciliul de la Mets se interzicea
categoric preotilor de a gazdui orice femeie (chiar daca le era mama sau sora). Din totdeauna, in lumea crestina, inca de la
botez, fetelor le este permis accesul doar pana la usa altarului, iar in actele rituale barbatul este primul invitat.

Psihologia a demonstrat in nenumarate randuri ca inteligenta nu are sex, ci mai mult,

barbatul si femeia sunt parti complementare ale aceluiasi intreg si nici unul nu este
superior celuilalt.
Totusi, iesirea femeii din starea ei de astazi este dificila si complexa deoarece ea nu se
poate degreva de maternitate, de educatia propriilor copii. Nasterea unui copil
genereaza in intrerupere a activitatii profesionale, deci o stagnare de mai mult timp la o
varsta in care creativitatea si ascensiunea profesionala sunt optime. Acesta este un
motiv pentru care, in societatile dezvoltate economic, femeile aleg sa aiba primii copii
dupa varsta de 35 de ani.
Din punct de vedere potential, creativitatea celor doua sexe nu este cu nimic inferioara
unuia fata de celalalt.
Trebuie remarcat faptul ca exista femei cu preocupari cotate drept masculine,
considerate baietoase, care au reusit cu succes in domenii ale creatiei rezervate prin
excelenta barbatilor (stiinta, tehnica, arhitectura, sculptura, etc.). Explicatia poate fi
gasita in faptul ca trasaturile specifice creativitatii (sensibilitatea, deschiderea la
probleme) sunt potentate de independenta in gandire, care nu difera cu nimic la barbati
fata de femei. Sensibilitatea este o calitate specific feminina, pe cand deschiderea la
probleme este specifica barbatilor. Persoanele cu gandire divergenta trebuie sa
cumuleze ambele caracteristici. Nu este de mirare ca femeile creative au interese cotate
drept masculine, iar barbatii creativi au sensibilitate aparte considerata ca atribut
feminin.
-

Este cunoscut faptul ca emisferele creierului sunt specializate. Emisfera stanga controleaza vorbirea, scrierea si este
responsabila cu gandirea logico-secventiala si functiile analitice. Emisfera dreapta raspunde de functiile spatiale, intuitive
si este responsabila de gandirea divergenta. A tine minte chipul cuiva este o functie a emisferei drepte, iar a tine minte
numele acelei persoane este o functie a emisferei stangi.

La femei este mai specializat limbajul, unde vin informatiile cu caracter verbal. Asa se explica inclinatia femeilor spre
domeniile verbale ale creatiei. Barbatii primesc mereu informatii legate de sunete ambientale, ceea ce face ca procesarea
sunetelor limbajului sa se realizeaza prin retrimiterea informatiilor spre centrii majori ai limbajului, deci cu o intarziere
de 20-40 milisecunde. Asta face ca barbatii sa fie avantajati in domeniile unde comunicarea prin limbaj nu este prioritara
(matematica, fizica, tehnica, arhitectura, etc.), iar femeile sa exceleze in domenii sociale unde se cere in special
afectivitate, participare emotiva, abilitati verbale, etc..

Pentru reusita femeilor in creatie, este necesara si invingerea unor prejudecati existente
despre valoarea lor. Societatea de astazi, NC, resimte amprenta multor secole de
inegalitate voluntara si subiectiva. De aceia, inca se considera ca indiferent de ceea ce
fac femeile, trebuie sa faca de doua ori mai bine decat barbatii, ca sa fie considerate pe
jumatate la fel de bune ca ei.

5
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 5

2014-2015

semestrul 1

1.4. Sntatea
Sanatatea fizica este importanta in creativitate atat timp cat nu afecteaza acuitatea
senzoriala si procesele psihice implicate in respectivul domeniu de creatie. Sanatatea
mintala este cu atat mai importanta.
Un fenomen controversat este asa-zisa legatura dintre geniu si nebunie de la geniu la
nebunie nu este dacat un pas. Marii creatori s-au manifestat de multe ori printr-un
nonconformism comportamental care a fost catalogat de multe ori drept nebunie.
Totusi, procentul de psihotici printre genii este destul de mare, 12-13% si creste
proportional cu gradul de dotare.
De multe ori au existat situatii cand, din cauza conditiilor vitrege de viata sau a unui
ritm de munca epuizant, s-a subminat rezistenta psihica a creatorului, oferind conditii
pentru instalarea unei maladii psihice ireversibile. In domenii precum stiinta, geniul
trebuie sa faca fata unui exces de informatii pe care creierul este fortat sa le prelucraeze.
Daca acest efort este prelungit peste limitele de rezistenta a structurilor nervoase, se
poate produce un declic, iar personalitatea creatorului se altereaza. Schizofrenia este
una dintre bolile care pandesc geniile.
In urma studiilor realizate pe indivize supradotati, s-a constatat ca persoanele inalt
creative raman permanent in contact cu informatiile in exces care vin mereu din mediul
inconjurator. Aceste persoane acumuleaza mereu informatii si vibreaza la emotii, uneori
peste limitele rezistentei psihice.
Este posibil ca la un moment dat normalul si patologicul sa coexiste, dar aceasta nu
inseamna ca procesele psihopatologice sunt cele care genereaza creativitatea.
-

Exista in acest sens cazuri celebre in multe domenii: F.Goya, V.van Gogh in pictura; J.J.Rousseau, E.A.Poe, F.Dostoevski,
Ch.Baudelaire, M.Eminescu, Fr.Kafka in literatura; Mozart, Beethoven, G.Rossini, R,Wagner, B.Smetana in compozitie
muzicala; I.Newton, K.Godel, J.F.Nash in stiinta.

Totusi cele mai multe genii nu au fost niciodata psihotice. L.daVinci, B.Michelangelo,
J.W.Goethe, V.Hugo, G.Verdi sunt exemple de robustete psihica si longevitate creatoare.
Se poate afirma ca actul creator constituie, pentru omul de geniu, modalitatea prin care
isi poate canaliza constructiv si nobil imensa ardere si neliniste interioara, pentru a se
invinge pe sine si a oferi sens si distinctie intregii sale existente.

2. Factori sociali i culturali

Asigurarea mediului social care sa favorizeze dezvoltarea si manifestarea talentului
potential este extrem de importanta. In acest context, .Odobleja spunea: Este vina
societatii, a familiei, a pedagogiei si a scolii ca cei creativi nu evoluiaza spre destinul lor
natural si ca atat de des ajung niste epave ale societatii, in loc sa-i constituie stelele.

6
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 5

2014-2015

semestrul 1

Se remarca faptul ca factorii sociali si culturali evolueaza in stransa legatura cu factorii

psihologici si biologici, favorizandu-i pe acestia din urma.

2.1. Condiii socio-economice i culturale

Aceste conditii se refera la factorii de mediu social, economic sau cultural in care
individul creator este plasat. O persoana creativa, cu reale calitati, va sfarsi in anonimat
daca factorii sociali si culturali ii sunt ostili.
Se poate aprecia ca au rol stimulativ asupra creativitatii, urmatoarele conditii:
Conditiile sociale si economice medii considerand ca saracia, ca si bogatia
extrema constituie o frana in afirmarea creatorului; saracia nu ofera mijloace, iar
bogatia elimina motivatia;
Gradul inalt de aspiratie si cultura a grupului de apartenenta individul creator
va avea nivelul cultural cel putin egal cu al grupului si va simti propulsarea
motivatiei propriilor aspiratii;
Relatiile sociale democratice creatorul de sufoca intr-un mediu autoritar, prin
structura sa, el refuza subordonarea;
Acceptarea valorii individului, eliminarea criticii si intelegerea lui creatorul are
nevoie de un climat tolerant, deoarece de multe ori este distrat, cu gandurile
aiurea sau are o atitudine putin diplomatica cu ceilalti;
Posibilitatea individului de a avea incredere in viitorul sau creatorul va avea
motivatia de a crea doar daca are rezolvate trebuintele de securitate, inclusiv
cele pe termen lung.

2.2. Condiii educative

Asupra formarii ca personalitate creatoare a individului actioneaza doi factori extrem
de importanti: familia si scoala.
2.2.1. Familia
Avand in vedere numeroasele cazuri de esec ale parintilor in formarea personalitatii si
educatia propriilor copii, se poate afirma ca dintre toate profesiile existente azi in lume,
cea de parinte se practica cu doza cea mai mare de amatorism.
Familia este necesara pentru ca personalitatea copilului nu se naste, ci trebuie formata.
Iar formarea cere multa truda, migala, sacrificii, dar si multa dragoste. Cu toate acestea,
familia functioneaza intre urmatorii poli: tatal (principiul autoritatii), mama (principiul
afectivitatii), fratii si/sau surorile (principiul colaborarii/rivalitatii).
Daca la varsta prescolara copilul trebuie sa beneficieze de o ambianta riguros
structurata si un stil oarecum imperativ de conducere din partea familiei, in perioada
scolarizarii mici (calsele I-IV), raporturile se relaxeaza treptat, devenind de consiliere si
ajutor, pentru ca la varsta gimnaziala copilul sa preia o serie de responsabilitati. In final,
7
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 5

2014-2015

semestrul 1

incepand cu adolescenta si tineretea, misiunea familiei se eclipseaza treptat, relatia

devenind predominant de informare reciproca. Conditiile social-economice, este bine, sa
fie de valoare medie. Nivelul cultural al membrilor familiei este de dorit sa fie cel putin
mediu, deoarece climatul familiei are un rol important in dezvoltarea stilului creativ al
copilului.
Creativitatea este dependenta si de numarul membrilor din familie. Prezenta
competitiei intre frati s-a dovedit a fi stimulativa. Nici o familie cu mai mult de 3 copii nu
avantajeaza viitoarea creativitate deoarece influentele educative ale parintilor se
diminueaza considerabil.
Ordinea in care s-au nascut copiii are si ea o oarecare importanta. Primii nascuti tind sa
fie mai conservatori, in vreme ce fratii mai mici sunt mai liberi in gandire. Acestia se
identifica mai usor cu traditia comparativ cu fratii lor mai mici (care sunt mai deschisi
experimentelor), incercand sa-si definitiveze un rol nou in familie, diferit de ceilalti
copii. De obicei, primii nascuti primesc mai multa atentie, mai multa incurajare si
asistenta educativa din partea parintilor. Din acest motiv, copiii unici se simt mai
securizati si pot deveni mai creativi. Aici exista pericolul aparitiei individualismului si
sensatie de securitate artificiala. In cazul mezinului, mai ales daca apare la o distanta
mai mare de ceilalti, tinde sa fie mai protejat, pai popular chiar decat primul nascut si
este, de asemenea, un performant. Fratii de mijloc pot fi mai creativi (mai ales in
domeniul politic) deoarece beneficiaza de influente din ambele parti, au mai multe
prilejuri de a invata sa negocieze, sa faca compromisuri si sa reconcilieze diferentele.
Aceasta regula se rastoarna in cazul copiilor superprotejati de parinti sau dinpotriva,
crescuti intr-un climat excesiv de autoritar. Acestia vor avea teama de esec si vor deveni
mai anxiosi, mai conformisti si mai pasivi decat orice copil crescut in conditii normale.
Tipul de familie cu efectele cele mai favorabile asupra creativitatii este cel democratic,
care intretine o atmosfera oarecum toleranta, calda, dar nu sufocanta prin afectiune si
care se abtine sa-i regizeze fiecare pas copilului, lasandu-i o marja de initiativa. Familia
trebuie sa stimuleze initiativa, independenta intelectuala si de atitudine a copilului in
mod gradual.
Familia trebuie sa stimuleze libertatea de comunicare a copilului, dorinta de a pune
intrebari si in nici un caz sa nu ironizeze copilul. Pe fondul incurajarii permanente
copilul isi va dezvolta increderea in sine atat de necesara creatiei. In fata abaterilor si
esecurilor inerente copilariei, parintii trebuie sa manifeste o critica binevoitoare. De
asemenea, sistemul pedeapsa/recompensa trebuie sa fie corect si echilibrat, nuantat si
flexibil.
Este importanta exersarea in familie a capacitatii copilului de a-si asuma un risc
rezonabil.

8
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 5

2014-2015

semestrul 1

Cu acest complex de atitudini propice creativitatii, familia poate oferi scolii si societatii o
persoana creativa. Din cele precizate pana acum, se constat ca pentru a educa un copil,
entuziasmul si initiativa sunt necesare, dar nu suficiente.
2.2.2. coala
Exista doua tipuri de dotare superioara: una inteligenta si alta creativa. Ambele aduc
rezultate scolare meritorii, dar pe cai total diferite.
Problema actuala a scolii este ca profesorii, in general, agreeaza si promoveaza mai mult
elevii inteligenti si cuminti (conformisti) in fata celor foarte creativi si nonconformisti.
Elevii creativi sunt considerati un izvor nesecat de nazbatii, indisciplica si anarhie.
Categoria cea mai dezavantajata in scoala este categoria elevilor creativi, dar pe un fond
de inteligenta mai modesta. Randamentul scolar general constituie un indicator
defectuos in aprecierea creativitatii. Exista exemple de mari creatori care au fost
mediocrii sau submediocri la anumite discipline scolare.
-

Despre H.de Balzac se spunea: Acest bonom mic si gras este intr-o coma intelectuala permanenta. De mentionat faptul
ca acesta avea in IQ de 155;

Despre J.de La Fontaine: Este muncitor, dar groaznic de prost;

Th.Edison a fost considerat de profesori prea prost ca sa poata invata ceva vreodata;

Unul dintre profesorii de muzica ai lui L.van Beethoven il socotea pe acesta ca fiind fara ureche muzicala si fara potential
in acest domeniu.

W.Churchill a ramas repetent in clasa a VI-a de 3 ori;

S.Spilberg (regizor cu 3 premii Oscar) a picat de trei ori admiterea la Facultatea de Stiinte Cinematografice, fapt ce l-a
determinat sa nu mai incerce acolo.

Pentru dezvoltarea creativitatii, pedagogia scolara trebuie sa se indeparteze de acele

modele eronate, utilizate de zeci de ani, cum ar fi:
Cultul elevului (studentului) mediu este o educatie nediferentiata dupa
capacitati, care conduce la nivelarea varfurilor;
Reproducerea manualului cerinta redari cu fidelitate de catre elev (student) a
manualului sau notitelor de curs ale profesorului nu va conduce niciodata la
dezvoltarea creativitatii;
Metodele traditionale de invatamant prin desconsiderarea achizitiilor moderne
in materie de tehnologie didactica;
Cultul importantei notelor prin tratarea lor ca indicatori fara cusur pentru
toate virtutile probate de elevi;
Accentul pus pe memorare si pe inteligenta logico-matematica in defavoarea
imaginatiei si altor valori ale personalitatii.
In paralel cu demolarea acestor prejudecati trebuie realizata relaxarea raportului dintre
elev (student) si profesor. Elevul trebuie sa devina coautor la propriul sau progres
educativ. Trebuie sa fie capabil sa poata formula un raspuns sau concluzii personale
legate de cele invatate.
9
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 5

2014-2015

semestrul 1

Un orizont cultural bogat este o conditie de baza a dezvoltarii creativitatii si el se

asigura in buna parte prin scoala. Trebuie evitata o specializare prematura a tuturor, in
toate. Aceasta conduce la supraincarcarea programului de studiu, atat la scoala cat si
acasa.
Fiecare individ trebuie lasat sa-si urmeze talentul si sa practice, fara incetare, activitatea
pentru care are pricepere si chemare. Altfel spus, sa fie valorificate in mod superior cele
mai bune calitati ale individului si sa nu se incerce specializarea acestuia in toate
domeniile.
Profesorul are un rol major in formarea de viitori creatori. Atitudinea sa poate sa atraga
sau sa pierda iremediabil, veritabile talente in domeniul sau, care se pot manifesta
deplin peste ani. De asemenea, rolul cel mai important al profesorului este cu dubla
greutate: sa indice drumul spre un anumit obiectiv (aici rorul elevului fiind de a accepta
sau nu acest drum) si sa ofere bagajul de informatii si cunostinte atat de necesar intr-o
dezvoltare, pe baze solide, a creativitatii.
Factorii creativitatii evolueaza intr-o simbioza greu de disociat, cu multe virtuti
compensatorii. Ca urmare, nivelul creativitatii este rezultatul atat a fiecarui factor
separat, cat si a actiunii simultane dintre acestia. Unii factori prin proeminenta si
calitatea lor pot compensa slaba existenta a altor factori. De asemenea, se poate spune
ca pentru fiecare domeniu al creatiei exista o alta reteta de factori, intr-o anumita
ordine a importantei.

10
vladac-uvab.webnode.ro