TEM PROIECT IRD

Echipamente pentru valorificarea complex a deeurilor

menajere urbane cu coninut redus de pri combustibile

Student: Tamba Ioana-Cosmina

Facultatea: Ingineria Sistemelor Biotehnice
Specializare: ISBE
Grupa: 744

Universitatea Politehnica Bucureti

1.Introducere:
Pn nu de mult, problema energiei nu se punea cu dramatismul
situaiei de acum. Dimpotriv, exista ideea c niciodat aceast problem nu
va crea dificulti, cci se avea impresia c exploatarea petrolului, care se
generalizase n mai toate activitile umane, a crbunilor, a gazelor naturale,
va continua la infinit. A venit ns o vreme anul 1974 cnd oamenii de
tiin, economitii i n fine i politicienii, au fcut un calcul mai
amnunit i au ajuns la concluzia previzibil c rezervele mondiale de petrol
s-ar putea epuiza n cteva decenii dac se continu aceleai ritmuri de
consum. Vestea s-a rspndit fulgertor i a strnit panic. n primul rnd,
statele productoare de petrol i-au redus cantitile extrase i au scumpit
puternic preurile. ncepuse aa zis criz a petrolului de fapt criza energiei.
Ca mai toate crizele, pe plan mondial i criza energetic a nceput s
fie smn de conflicte interstatale. Suntem martori la tensiuni
internaionale, unele chiar sub form de rzboaie, intervenii brutale n viaa
unor state independente etc. a cror cauz, firete nedeclarat o
reprezint rezervele de petrol ale rilor atacate sub diferite pretexte
diplomatice dar care nu pot nela dect pe cei naivi. Nu exist domeniu sau
activitate care s nu aib nevoie de energie. Dup duul rece din 1974, s-a
pornit energic i la luarea de msuri.
n primul rnd s-a observat c, n aproape toate tehnologiile se fcea o
risip inadmisibil de energie. A nceput o reconsiderare fundamental a
acestor tehnologii n scopul atingerii acelorai eluri cu un consum energetic
mai redus. S-a constatat c, pe aceast cale se pot obine, n funcie de
domeniu, reduceri ale consumurilor energetice cuprinse, n general, ntre 1530%. Desigur aceast msur a fost necesar dar insuficient. S-a pus apoi,
pe tapet, problema energiilor regenerabile, cunoscute de mult vreme dar
neglijate tot de mult vreme.

2.Surse de energie regenerabile:

Sursele de energie regenerabile cum ar fi biomasa, energia solara,
hidrosi geotermala pot asigura servicii energetice importante bazate pe
utilizarea resurselor locale disponibile, studiile realizate pana in prezent
demonstrand ca potentialul acestor surse de energie este enorm, acestea
putand acoperi in principiu de cateva ori cererea de energie.

Acestea sunt:
Energia vntului (eolian)
Energia solar direct
Energia hidraulic a cursurilor de ap
Energia valurilor
Energia mareelor
Biomasa

Biogazul face parte din ultima categorie de mai sus. Din aceeai
categorie fac parte: biomasa lemnoas, resturile combustibile din agricultur,
produciile agricole de substane dulci, amidonoase sau celulozice care pot fi
transformate n bio -etanolnlocuitor de benzin, produciile agricole de
uleiuri vegetale care pot fi procesate n bio-diesel etc. Toate acestea poart
un nume generic de biocombustibili.
Biomasa
provine din reziduuri de la exploatari forestiere si
agricole,deseuri din prelucrarea lemnului si alte produse; biogazul este
rezultatul fermentarii inregim anaerob a dejectiilor animaliere sau de la
statiile de epurare orasenesti.
Biogazul este un amestec de gaze. Principalele gaze care l compun
sunt metanul i dioxidul de carbon, ambele n proporii variabile. n cantiti
foarte mici se mai gsesc n biogaz hidrogen sulfurat, azot, oxid de carbon,
oxigen. Valoarea energetic a biogazului este dat de coninutul de metan al
acestuia.
n Romnia, interesul pentru producerea biogazului a urmat un curs
ascendent n a doua jumtate a secolului XX. ncepnd cu 1958 la Centrul
Experimental de ngrsminte Bacteriene (C.E.I.B.) de la Bneasa, s-au
initiat cercetri de laborator pentru izolarea unor surse active de bacterii
metanogene si obtinerea de gaze combustibile pe cale biologic, din diferite
substraturi organice (dejectii de animale si gunoaie menajere).

3.Deseurile menajere -sunt reziduurile solide colectate de la locuinele

populaiei i sunt reprezentate prin: hrtie, plastic, material textil, ceramic,
metal, sticl, ambalaje, diverse substane chimice, baterii, anvelope, uleiuri i
nu n ultimul rnd resturi alimentare. Cantitile de deeuri casnice produse,
difer de la o tar la alta, n funcie de nivelul de dezvoltare, tradiie etc
Astfel, n 1990, un francez arunc zilnic un kg de gunoi, cantitate
comparabil cu cea produs de ctre ceilali vest-europeni, dar inferioar de
aproape dou ori celei produse de un american ori un canadian. Se constat
c n ultimele decenii creterea ponderii, n cadrul deeurilor menajere, a
hrtiei i a cartonului, a materialelor putrescibile etc.
4.Tratamentul deeurilor menajere:
Principala cale o constituie n acest sens reciclarea, pentru care sunt
folosite curent trei metode : compostajul, incinerarea, depozitarea. Ponderea
acestora este foarte variabil de la o ar la alta, de la o epoc la alta. De
exemplu, n Frana, incinerarea este folosit de 45% din populaie, fa de
8% care folosete compostajul i 45%, descrcarea controlat. n Italia,
compostajul nu privete dect 2-3% din gunoi, Marea Britanie, incinerarea
acestor deeuri vizeaz 40% din populaia urban. Fiecare procedeu de
tratare are avantajele i dezavantajele sale:
Compostajul: privete mai ales partea fermentabil (cca 50% din total)
a gunoaielor (deeuri alimentare, hrtie etc). Din punct de vedere tehnic
compostajul const n lsarea deeurilor mai multe luni n aer liber, s
fermenteze. Apoi, n uzine, are loc operaia de compostare, care d natere la
aa numitele humus-uri ori elemente chimice n cantitate slab, precum
magneziu, cupru, zinc etc.
Incinerarea: vizeaz partea combustibil a deeurilor menajere. Contrar
uzinelor de compostaj, care reclam spaii ntinse, incinerarea este o soluie
compact utilizat cu precdere n cazul marilor aglomeraii urbane.
Depozitarea: rmne procedeul cel mai frecvent n rile
dezvoltate.Depozitele brute, sunt n general interzise prin lege, ca atare
acestea sunt supuse unui control i unor reguli speciale de realizat.
Depozitarea controlat const n a nivela la intervale scurte de timp ( o zi
sau dou) i a separa straturile de gunoaie de cele de nisip ori pmnt.
Aceast tehnic evit mirosurile i risipirea, dar nu rezolv toate problemele
delicate.

5.Valorificarea deeurilor menajere:

Valorificarea materialelor din deeurile municipale implic:
prelucrarea intermediara precum sortarea, mrunirea i/sau compactarea;
transportarea;
valorificarea materialelor;
prelucrarea final.
Avantajele valorificrii sunt conservarea resurselor naturale i
reducerea spaiului de depozitare. Totusi colectarea, transportul, valorificarea
i prelucrarea finala a materialelor necesita energie suplimentara, iar cele mai
multe programe de reciclare sunt subventionate economic.Problemele
fundamentale in valorificarea materialelor sunt legate de:
identificarea materialelor reciclabile;
identificarea oportunitatilor de reutilizare si reciclare;
identificarea pietelor de desfacere pentru materialele valorificabile.
Un obiectiv principal in gestionarea deseurilor il reprezinta maximizarea
duratei de functionare a depozitelor si minimizarea cantitatilor de deseuri
depozitate. In acest scop trebuie identificate materialele care pot fi retrase
din fluxul de deseuri pentru indeplinirea acestui obiectiv. Programele de
valorificare i dezvoltare trebuie s ia in considerare pietele pentru
materialele valorificabile, infrastructura de colectare si costurile generale.
n cele mai multe cazuri, materialele valorificabile sunt de calitate inferioara
fata de cele initiale, astfel ca pretul pe piata trebuie sa fie atractiv pentru
potentialii cumparatori

5.1Valorificarea materialelor refolosibile colectate selectiv:

Materialele valorificabile colectate selectiv sunt supuse mai nti
valorificrii materiale. La valorificarea material nu se produce o modificare
fizica. Deeul separat, pe ct posibil pe sortimente pure, este supus unui
proces de prelucrare mecanic, pentru a fi transformat din nou ntr-un produs
din acelai material.
Fraciunile de deeu care pot fi valorificate material sunt :
-sticla;
-metalele feroase;
-metalele neferoase;
-materiale plastice;
-substane minerale.
Pentru obinerea materialelor din deseu (sticl, plastic, substane
minerale) cu o calitate adecvat valorificrii materiale (puritatea
sortimentelor), trebuie neaprat s se realizeze o colectare selectiv a acestor
deeuri. O separare ulterioar din gunoiul amestecat se poate face numai cu
eforturi mari i conduce n general la un rezultat nerentabil.
La valorificarea materiilor prime din fraciunea de deeu plastic se
produce mai intai transformarea chimic a materialului de baz petrochimic,
din care se pot obine ulterior noi produse din plastic. In acest caz,
materialele nu trebuie s fie sortate pe sortimente pure, iar micile impuriti
care se mai intalnesc nu sunt un motiv de excludere a materialului de la
utilizare. La valorificarea material a deeurilor, sarcina ntreprinderilor
publice i private de gospodrire a deeurilor ncepe cu colectarea i se
termin cu predarea deeurilor, prelucrate corespunztor sau mpachetate (n
funcie de tipul de deeu i destinaia utilizrii), ctre unitile de producie,
respectiv ntreprinderile industriale prelucrtoare.

Deeuri din ambalaje (cartonaje, tabla de oel, folii de plastic) n stadiu

comercializabil.

5.1.1.Valorificarea hrtiei i a cartonului:

Dup colectarea fraciunii HCC n containere depozit, n alte recipiente
sau sub form de baloturi, se realizeaz confecionarea formelor optime n
vederea transportului. Cu ajutorul unei prese pentru baloturi, materia prim
secundar este predat mai departe (de ex. baloturi 1.100 x 1.100 x 1.400
mm), unui ntreprinztor specializat de reciclare i transport sau direct la
ntreprinderea de valorificare a deeurilor.

5.1.2.Valorificarea sticlei:
Pe lng tehnicile colectrii i transportului, la reciclarea sticlei
mai exist puine cerine (n privina tehnicii metodologice) impuse
ntreprinderii de gospodrire a deeurilor. Astfel, la colectarea n containere
depozit, acestea sunt golite n vehicule de colectare, iar sticla este predat
direct industriei prelucrtoare. La colectarea n recipiente de 1,1 mc sau n
pubele mari de 240 l, acestea sunt golite de obicei de un vehicul cu ncrcare
spate si cu umplere corespunztoare.
Mai nou, se folosesc i autoncrctoare cu basculare peste cap
pentru sistemele de colectare a sticlei vechi n aceste recipiente. Aceste
vehicule sunt dotate cu recipiente de schimb, care pot fi containere cu mai
multe compartimente pentru diferitele culori ale sticlei. Containerele de
schimb pot fi ncrcate ntr-un alt camion i transportate direct la beneficiarul
lor. Astfel se renun la un proces de rencrcare ntr-un buncr, care duce
adesea la impurificarea sticlei vechi.
5.1.3.Valorificarea materialelor plastice:
La valorificarea materialelor plastice colectate selectiv, un procent insemnat
de deeuri provine din producia de ferestre, ui i mobile. La comercializare,
pe primul loc se situeaza foliile de ambalaje i resturi de polistiren.
Productorul de gunoi menajer (consumatorii) furnizeaz n domeniul
materialelor plastice mai ales ambalaje de la buturi, cu precdere PET-uri.
Recipientele de buturi din PET formeaz n Europa o mare parte a
gunoiului menajer. Din acest motiv, in diferite ri (de ex. Italia) a nceput
colectarea separat pe sortimente a recipientelor din PET.
n cursul valorificrii, ntreprinderile de management al deeurilor,
respectiv firmele de reciclare, au sarcina de a pregti ambalajele PET pentru
transportul ctre ntreprinderile prelucrtoare. In acest sens, sunt disponibile
instalaii pentru:
perforarea recipientelor din PET;
presarea PET-urilor n aa-numitele brikett-uri sau baloturi.
Baloturile pot fi transportate cu camioane, iar brikett-urile de PET presate,
se pot transporta analog materialelor n vrac.

Recipiente de buturi din PET, presat n baloturi, gata de transport.

5.2.Obinerea de substane refolosibile din deeurile mixte:

Materialele valorificabile din deeul mixt pot fi separate n cadrul
pretratrii deeului, nainte de ndeprtare. Tehnica mecanic de tratare, care
permite de ex. separarea metalelor sau a altor materiale valorificabile, poate
precede sau completa urmatoarele metode:
tratarea mecanico-biologic a deeului rezidual- la tratarea
deeului mixt n vederea stabilizrii acestuia (tratarea mecanico
biologic a deeului = TMB) pot fi separate n prealabil materiale
valorificabile.
tratarea biologic a deeului verde i a celui biologic- pungile de
plastic constituie impuritile din deeul biologic, iar foliile din plastic
cernute, care pot fi rar valorificate rentabil, trebuie indepartate prin
depozitare finala.
tratarea termic a deeurilor- la prelucrarea deeului rezidual,
nainte de pretratarea termic sau valorificare, metalele trebuie sa fie
separate.
5.2.1.Separarea fierului din deeurile mixte
Deeul mixt mrunit n prealabil este dus cu ajutorul unui transportor
mobil cu band sub un magnet, unde metalele feroase sunt atrase magnetic i
transferate ntr-un container.
5.2.2.Separarea materialelor plastice din deeurile mixte
La pretratarea biologico-mecanic a deeurilor, foliile de plastic sunt
suflate din deeul mixt, n vnturtoare. De asemenea, la pretratarea
anaerob a deeurilor, materialele plutitoare din plastic pot fi separate prin
procedeul umed.

5.2.3.Separarea sticlei din deeurile mixte

La tratarea anaerob a deeurilor, resturile de sticl din deeul mixt pot
fi extrase ca aa-numita fraciune a materialelor grele, dar o valorificare
rentabil a resturilor de sticl din deeul amestecat nu este nc posibil.
5.2.4.Valorificarea materialelor plastice mixte:
Materialele plastice mixte colectate separat pot fi utilizate ca materie
prim agent reductor la producia de fier brut. Prin folosirea plasticului,
pcura utilizata in prezent poate fi nlocuit n raport de 1:1. n cursul
valorificrii materiale, aglomeratele plastice mrunite pot fi utilizate la
obinerea de produse din beton sau nlocuitori ai lemnului (stlpi, palisade
pentru grdini, piloni pentru zidurile de protecie fonic).
Prin piroliz, sub influena cldurii i a aerului, materialul organic
poate fi descompus. La piroliza materialelor plastice, catenele lungi
moleculare sunt rupte i descompuse n fragmente moleculare mai mici, care
in final pot fi astfel transformate n gaz de sintez i metanol. ntr-un alt
procedeu de valorificare a materiilor prime (procedeul BASF), plasticul mixt
este redus la un produs intermediar i transformat apoi in olefin
(hidrocarbura).
6.Determinarea complet a componentelor deseurilor mixte:
La anumite procedee de tratare ale deeului mixt, sunt urmrite
concepte, n care separearea mecanic a fraciunilor de deeuri, ca procese
primare i de start, nu joac nici un rol.
6.1.Tratare mecanic integral:
Tratarea mecanic integral sau separarea intensiv reprezint un
procedeu de tratare a deeurilor cu ajutorul cruia gunoiul menajer i
deeurile amestecate din uniti de producie pot fi prelucrate i valorificate
n diferite sectoare ale industriei separat dup fraciuni.
Important este aici s se determine mecanic componentele deeului i
s fie separat de la inceput n componentele sale de baz. Deeul din

localiti poate fi separat n fractiuni principale prin metode tehnice

succesive, numite pai de prelucrare , care pot fi :

mrunire;
separare mecanica a metalelor neferoase;
uscare;
separare a altor fractiuni (electrostatic, prin curent turbionar, prin
cernere, vnturare etc.);
sortare dup granulaie.
Fraciunile materiale astfel obinute sunt uscate, afnate, depozitate i pot fi
dezodorizate i igienizate prin tratri speciale.
n primul pas de prelucrare, metalul feros se separ magnetic, iar
deeul ramas este trecut prin maini de mrunire i cernere i adus la o
granulaie unitar. n final, deeul este uscat i cernut n diferite granulaii,
dupa care prin vnturare se separ din nou deeul, n fraciuni cu greutate
specific diferit (fraciuni uoare i grele). Fraciunea grea, la rndul ei, se
separ n fraciuni de metal neferos, substane minerale, plastic sau organice.
In funcie de puritatea sortimentelor i de cerintele pieei, fraciunile
pot fi valorificate, existnd posibiliti de utilizare ca materii prime
secundare pentru producia de :
cartonaje i hrtii de calitate inferioar ;
plci decapate ntrite cu fibre;
produse din materiale plastice mixte;
oel (agent reductor pentru procesele din furnale);
produse din metale feroase;
materiale i pri minerale de construcie ;
composturi;
combustibili nlocuitori.
Necesarul de energie este mare pentru uscarea materialelor, dar poate fi
acoperit prin utilizarea combustibilului inlocuitor produs printr-un proces de
valorificare.
La procedeele Orfa, macinarea deeului amestecat se realizeaz pn
la o mrime a granulei de 0,8 pn la10,0 mm. Datorit anumitor proprieti
ale materiilor prime, se poate realiza o separare a materialului mcinat pe
fraciuni, care conin iniial mai multe materiale. Astfel, se obin de fraciuni
granulate avnd preponderent componente de :
metal feros;

metal neferos;
material plastic;
materiale inerte;
organice (granulat);
fibre de diferite mrimi (fraciune organisc fin) ;
praf.

Acestea sunt specificate la utilizarea in proceselor industriale avand un grad

de omogenitate si puritate mare, iar materialul este prelucrat ca o materie
prim.
7.Piroliza n valorificarea deeurilor:
La utilizarea pirolizei in procesul de valorificare a deeurilor, o parte a
materialului solid cu continut de carbon este transformat n gaz util. Aici se
ia n considerare mecanismul dat mai sus i, n procesul de gazeificare, se
introduce exact atta oxigen ct este necesar pentru formarea CO.

Material solid cu continut

in carbon
gaz

agent de gazeificare

material inert ( cocs de piroliza)

Pentru alegerea agentului i temperaturii de gazeificare, compoziia i

deci i coninutul de energie al gazului sunt importante. Ca ageni de
gazeificare se pot utiliza printre altele, oxigenul, aburul, aerul sau
hidrogenul. Gazul format poate fi utilizat energetic. O tehnologie eficient o
reprezint producerea curentului electric utilizand un motor pe gaz i un
generator, cldura rezultat putand fi de asemenea folosit.
Cocsul de piroliz poate fi valorificat pe diferite ci, fie n form
mrunit, ca adaos la materialele de construcii (de ex. la fabricarea iglei),
fie ca pri metalice ce pot fi cernute din cocsul de piroliz. Continuarea
tratrii cocsului de piroliz fr partea de metal este posibil, caz in care se
produce o separare a cocsulul n gaz de sintez cu un coninut mare de CO i

zgur vitroas sau cristalin. Aceste componente se pot utiliza la fel ca i

produsele din piroliz, adica sub forma de adaos inert la materialele de
construcii.
Cu ajutorul pirolizei se poate descompune deeul din materiale plastice
(care nu este separat pe sortimente pure), prin procedee chimice, n
substanele de baz, uleiuri i gaze. De asemenea, trebuie amintit si
procedeul PKA, la care cocsul de piroliz se introduce ntr-un reactor de
topire obinandu-se gaz de sintez i material solid granulat vitros. n
Aalen/Germania funcioneaz din 1998 o astfel de instalaie de piroliz
pentru prelucrarea a 24.000 t de gunoi menajer.
8.Procedee biologice de valorificare a substanelor din deeuri:
In cadrul conceptelor integrate de gospodrire a deeurilor, aceste
procedee pot reprezenta o component important. Prin reintroducerea
fractiunilor reziduale organice colectate separat, n circuitul substanelor, se
poate obine o uurare evident a deponiilor pentru deeul din localiti, iar
fraciunea termic valorificabil este optimizat n ceea ce privete compoziia
i puterea ei calorica.
Se pot valorifica biologic, n principal, deeuri organice din
gospodrii ca i resturi de plante de origini diverse. ntrucat in structura
material a acestor deeuri se constat diferene semnificative, procedeele i
tehnicile trebuie adaptate fiecarui tip de deseu. In mare, procedeele se mpart
n procedee aerobe (compostare) i procedee anaerobe (fermentare), dar
exista si combinaii ale acestor procedee de baz.
9.Condiiile biologice i biochimice n procesele / procedeele aerobe
Descompunerea biomasei de origine vegetal sau animal se realizeaz
n natur prin organiseme unicelulare (microorganisme), fr a fi necesar
nici-un aport energetic. Este vorba despre grupele principale
descompunatoare, respectiv ciupercile i bacteriile. Prin faptul c sunt mici
(bacterii ~ 1/1000 mm) raportul suprafaa/volum este foarte mare, si
deoarece transformarea materialelor de ctre microorganisme este
proporional cu suprafaa specific (i nu cu masa) rezult un randament de
descompunere foarte mare pe care-l realizeaza aceste organisme.
Un alt element de performan a microorganismelor este faptul c pot
descompune diferite substane i sunt adaptabile n scurt timp la condiii de
mediu schimbatoare. Deoarece bacteriile nu sunt supuse proceselor de
metabolism fixe, ci dispun de o mare adaptabilitate, au capacitatea s

descompun toate substanele organice naturale i o mare parte din compusii

organici artificiali.

Substanele care pot fi descompuse de microorganisme sunt specifice

majoritii tipurilor de deeu din localiti, respectiv:
deeuri din producia de alimente i din pregtirea mncrurilor ;
deeuri vegetale din grdini, parcuri etc ;
deeuri din hrtie, carton, textile din fibre naturale, celuloz ;
fecale, excremente;
deeuri din lemn;
deeuri de la abatoare.
Cele mai importante procese biologice i biomecanice de descompunere i
transformare, ce caracterizeaza procedeele aerob-microbiene de tratare a
deeurilor, sunt:

descompunerea celulozei i chitinei;

descompunerea xilanului;
descompunerea ligninei;
formarea humusului;
formarea metanului;
amonificare/nitrificare;
nitrificare/denitrificare.

10.Echipamente pentru valorificarea deseurilor menajere:

1.Toctoarele sunt echipamente folosite pentru mrunirea materialelor
nainte de prelucrare.n funcie de tipul de material, acestea sunt special
concepute pentru a ndeplini cerinele fiecrui beneficiar i a se obine
calitatea propus pentru fiecare aplicaie.
EURITEH ofer o gam complet de toctoare specifice pentru
diverse tipuri de aplicaii:
-toctoare primare pentru deeuri municipale, deeuri lemnoase,
rdcini, palei, grinzi de cale ferat, cabluri electrice, cauciucuri, saltele etc.
-toctoare secundare pentru producia de combustibil derivat din deeu
(RDF);
-toctoare tip moar cu ciocane pentru lemn i deeu lemnos;

Tocator mono-ax

1. Tocatorul TYRON:
capabil s prelucreze peste 100 t/h;
proiectat pentru uz universal;
formare minim de praf;
uzur i defectare redus;
emisii de zgomot reduse;
pericol minim de incendiu;
tocare optimizat a deeurilor chiar i pentru materiale dificile, prin
programul de tocare special adaptat cu curare automat a cuitelor
combinate;
mrimi diferite ale utilajelor conform cerinelor i capacitilor cerute:
TYRON 1500, 2000, 2500;
configurare universal a ciocanelor pentru tocarea deeurilor
menajere, saltelelor, deeurilor lemnoase sau verzi cu un singur tip de
toctor;
produse finite de la dimensiuni fine (circa < 150 mm) la brute (circa <
800 mm);
posibilitatea montajului unui agregat hidraulic separat;

2. Tocatorul HAMMERMILL:
Toctorul de tip hammermill poate fi folosit ca toctor primar, secundar sau
teriar. Hammermill-ul far sit de separare folosete aerul pentru separarea
particulelor mici de cele mari. Avantajele hammermill-ului produs de partenerul
nostru german, Haas Recycling sunt urmtoarele:
insensibilitate la corpuri strine datorit cuitelor batante;
uz universal pentru mrunirea deeurilor lemnoase, a resturilor verzi sau
a biomasei;
dimensiunea produsului final este ntre 30 i 100 mm (sau conform
cerinelor clientului, n funcie de configurarea cuitelor i de sistemul de
cernere);
destinat pentru lucrul cu volume mari;
dotat cu un motor CAT C-13;
poate fi instalat pe un trailer (viteza maxim permis fiind de 80 km/h);
dotat cu radiator "Cleanfix" pentru o curare optim chiar i n condi ii
extreme;

2.Separatoarele balistice sunt echipamente special construite care

deservesc industria reciclrii deeurilor provenite de la populaie i colectate de
ctre companiile de salubritate. Ulterior, deeurile sunt supuse procesului de
prelucrare primar, adic sortarea deeurilor pe categorii de materiale:
reciclabile, biodegradabile i resturi care se depun pe groapa de gunoi.
Separatoarele balistice sunt echipamentele perfecte pentru ambalajele
usoare i a reziduurilor menajere. O gam larg de modele constructive sunt
disponibile pentru a se potrivi tuturor cerinelor.

11.Incinerarea deseurilor
Incinerarea deseurilor este cea mai raspandita metoda,fiind metoda cea
mai directa si mai simpla.Majoritatea instalatiilor de tratare
mai
importante,sunt racordate la un sistem de recuperare a energiei. Recuperarea de
energie inseama producerea de energie din deseuri menajere. Recuperarea de
energie impune prezenta in vecinatatea instalatiei a unuia sau mai multor
consumatori, care vor fi alimentati cu energie direct din procesul de incinerare,
sau daca nu exista consumatori in apropiere este necesara instalarea unui sistem
de producere a electricitatii.
11.1.Incinerarea
Incinerare este un procedeu termic de eliminare a deseurilor solide prin
care se reduce volumul si masa deseurilor solide urbane. Utilizarea
incineratoarelor, combinata cu valorificarea energetica a deseurilor permite
reducerea cantitatii de deseuri si recuperarea energiei continuta in deseuri in
timp ce se controleaza cantitatea emisiilor de gaz provenite din procedeu.
Principalele elemente ale unui sistem de incinerare sunt:
-incineratorul;
-sistemul de recuperare a energiei;
-sistemul de epurare al gazului.
11.2.Pocedeul incinerarii
Principiile de baza ale unui incinerator sunt simple.Scopul este de a obtine
o combustie complete a deseurilor solide. Produsele care rezulta dintr-un
incinerator
sunt:
- Gazul;
- Zgura (cenusa);
- Vaporii;
- Efluentii lichizi.

Schema fluxului din figura de mai jos reprezinta modelul simplificat al

unui incinerator de deseuri solide. In acest model, deseurile solide sunt
descarcate intr-o fosa de depozitare. Alimentarea cuptorului se realizeaza cu
ajutorul unui gratar (cleste, carlig). In interiorul cuptorului, aerul este injectat
traversand patul de deseuri astfel incat se optimizeaza combustia.

Alegera tipului de incinerator este in mod obisnuit determinata numai de

natura deseurilor solide. Totusi, deoarece natura deseurilor poate varia in cursul
unui an, alegerea incineratorului se poate dovedii dificila.
Au fost experimentate mai multe tehnici pentru obtinerea unei incinerari bine
controlate, de aceea exista mai multe tipuri de incineratoare care permit o buna
combustie.

11.3.Tipuri de incineratoare
Incineratoarele se pot clasifica in urmatoarele categorii:
- Cuptoare rotative;
- Cuptoare in strat fluidizat;
- Cuptoare cu gratare mobile.
A.Cuptoare rotative.
Aceste sunt construite dintr-un tambur in care sunt introduse deseurile ce
ard inaintand spre iesire sub actiunea rotativa a cuptorului.Aceasta rotatie
permite un contact mai bun aer-combustibil prin bascularea neincetata a
deseurilor.
Acest tip de cuptoare este recomandat deseurilor cu putere calorifica
redusa si in general pentru debite mici. In acest caz apar probleme cu etansarea.
B.Cuptoare in strat fluidizat.
Se caracterizeaza printr-o ardere in suspensie.Acest tip de cuptoare consta
dintr-o incinta captusita cu caramida refractara, divizata in trei comprtimente
suprapuse. Compartimentul de baza serveste ca plin de aer cald insuflat, al
doile compartiment contine agregatele,nisipul si pietrisul care sunt tinute in
suspensie prin aerul insuflat, iar al treile compartiment foloseste ca si camera
de combustie.
Agregatele cu o temperature de aproximativ 800C si mentinute in
suspensie, intra in contact cu deseurile introduse prin partea superioara.
C.Cuptoare cu gratare mobile.
Tipul de incinerator cel mai raspandit este acela unde inaintarea deseurilor
se face pe un plan inclinat mobil compus din gratare, lanturi, tambururi si bare
care favorizeaza combustia prin amestecarea permanenta a deseurilor, lucru
care permite ca aerul sa intre in contact cu deseurile.

Intr-un astfel de sistem vom gasi intotdeauna:

-un dispozitiv de alimentare cu deseuri;
-un suport de combustie, care combina functia de avansare a
deseurilor cu cea de extractive a zgurii;
-un dispozitiv.
In toate instalatiile moderme vom gasi de asemenea o camera de combustie
care este cuplata la recuperatorul de caldura; in general acest recuperator face
corp comun cu camera de combustie.
12.Procedeul recuperarii energiei.
Incineratorul degaja o mare cantitate de caldura recuperabila sub forma de
vapori si de aceea se poate utilize cu diverse scopuri:
-incalzirea podelelor;
-producerea de apa calda;
-conversia in energie mecanica cu ajutorul unei turbine;
-conversia in energie electrica cu ajutorul unui turbo-alternator.
Producerea de electricitate pornind de la vapori, poate in anumite cazuri
sa asigure venituri substantiale, chiar mai mari decat veniturile obtinute din
vanzarea vaporilor pentru incalzire, dar in alte cazuri se intampla tocmai
invers.
Evident, totul depinde de piata energetica locala, fiecare caz fiind unic.
O alta aplicatie care prezinta interes este cea de cogenerare prin care se
produce electricitate la un anumit nivel de putere, pentru ca in final sa se vanda
vapori sub presiune. Aceasta aplicatie presupune utilizarea unei turbine cu
extragere de vapori; in acest fel se poate optimiza productia energetica in
functie de cel mai bun randament global al procesului.
Producerea de electricitate pornind de la incinerarea deseurilor reclama o
investitie initiala considerabila,din cauza presiunii nete ridicate care se cere.

In general se admite ca, pentru a obtine conditii optime si randamente

termodinamice bune pentru producerea de electricitate, vaporii trebuie sa aiba
60 bari si 375C.
Tinand cont de conditiile actuale de utilizare a vaporilor in turbine (turbine cu
condensare sau turbine cu extragere de vapori), de eficacitatea ansamblului
cuptor-cazan, precum si de puterea calorica inferioara a desurilor se poate
stabili o regula de estimare a nivelului productiei electrice in zilele noastre cu
ajutorul unui incinerator de deseuri solide. Aceasta regula stipuleaza ca,
pornind de la deseuri cu compozitie tipica si de la un cuptor cazan care are un
randament de 70% raportat la Pcl, este posibil sa se produca intre 500-700 kW
/t/h.
Aceasta estimare presupune utilizarea de echipamente cu capacitate integrala.
In plus de notat este faptul ca ea se bazeaza pe puterea calorifica tipica
deseurilor urbane nord-americane.
Figurile a, b, c reprezinta scheme fluxului tehnologic de recuperare a
energiei, cu ajutorul echipamentelor cazan-turbina.
a.Sistem de turbine cu vapori - acest sistem este cel mai utilizat in
producerea de electricitate:

b.Sistem de turbine cu gaz - necesita un combustibil lichid sau gazos,

provenit de la procedee biologice sau de la piroliza.

c.Sistem de motor cu combustie interna - utilizeaza pistoane alimentate cu

combustibil lichid sau gazos, provenit din procedee termice sau biologice ale
deseurilor solide:

a.Sistem de turbine cu vapori si boiler

b.Sistem de turbine cu gaz si boiler

Abur
Boiler

Turbina
cu gaz

Condensat de
la proces

Putere
electrica
Combustibil
gazos

c.Sistem de motor cu combustie interna si boiler

13.Conceptia incineratorului
Inca din etapa de conceptie trebuie luate masuri pentru ca incineratorul
sad ea un randament de cimbustie satisfacator. Pentru aceasta trebuie obtinuta o
combinatie acceptabila intre conditiile de temperatura, timpul de sttionare si
amestecul de gar in zona de combustie.
Caldura produsa in zona de combustie depinde de puterea calorifica a
deseurilor si a combustibilului de rezerva, de tipul incineratorului, de aportul de
aer, de mentinerea unui randament optim de combustie.
Temperaturile reale obtinute depind de piederile termice. Acestea se pot
produce:
- prin conductie (transferul de caldura prin peretele incineratorului);
- prin radiatie si convectie(pierderi la inaltime);

- pierderile de caldura prin convective pot avea loc si prin evacuarea

produsilor de combustie si la reincalzirea amestecului aer-combustibil, in
functie de cantitatea de aer in exces si de viteza cu care energia continuta in
combustibil este eliminata.
Cu cat viteza de combustie creste, creste si temperatura, totusi
temperatura maximala care se poate obtine intr-un sistem este limitata de
materialele utilizate pentru construirea incineratorului.
Pentru ca combustia sa fie eficienta, intr-o anumita masura si pentru ca
temperatura sistemului sa fie cea potrivita trebuie ca, combustibilul sa fie bine
amestecat in incinerator. Cunoscand natura variabila a deseurilor solide, este
practic imposibil sa se efectueze o incinerare cu o cantitate stoichiometrica de
aer.
Timpul de stationare este perioada necesara pentru o amestecare profunda
a aerului si a combustibilului, acesta constituind si un parametru crucial. De
asemenea volumul incineratorului trebuie sa fie sufficient de mare pentru a
permite gazului si combustibilului sa se amestece si sa arda complet.
Normele de conceptie recomandate pentru incineratoarele de deseuri
neconditionate raspund cerintelor actuale si trebuie aduse la current pe masura
ce tehnologia va evolua. Daca de exemplu intr-o instalatie data se poate obtine
aceeasi eficacitate de combustie la o temperature mai mica de 1000 grade
Celsius, se poate defini o noua temperature minimala pentru sistemul in
discutie.

Recuperator de caldura

14.Concluzii:
Valorificarea deseurilor prezinta numeroase avantaje, dar si cateva dezavantaje.
Avantajele valorificarii sunt:
Conservarea si protectia mediului;
Conservarea resurselor naturale;
Reducerea spatiului de depozitare (a gropilor de gunoi) ca
suprafata;
Reducerea poluarii deja existente si a panzelor freatice;
Folosirea un timp mai indelungat a gropilor;
Preturile produselor obtinute prin valorificare sunt mai mici;
Obtinerea unei imbunatatiri a estetici mediului inconjurator.

Dezavantaje:
Cresterea consumului de energie;
Costuri de transport mai ridicate pentru ca este necesara o colectare
selectiva si un transport selectiv;
Costuri ridicate pentru noile containere pentru colectarea selectiva;
Calitatea inferioara a produselor obtinute prin valorificare.

Bibliografie:
http://www.euriteh.ro/reciclare/echipamente-tratare-deseuri/
http://www.compostare.ro/tehnologie/utilaje/tocare/
http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Recuperarea-deseurilormenajer72666.php
https://www.scribd.com/document/75933620/Incinerarea-deseurilor
https://www.scribd.com/search?
page=1&content_type=tops&query=valorificarea%20deseurilor

Incinerator care produce energie din deseuri menajer