HORATIU POPA Recomandari privind calculul peretilor de sustinere a excavatiilor adanci si evaluarea riscului a r rs i} be i} A E € bP} .) w ic 6 QHoratiu POPA Recomandari privind calculul peretilor de sustinere a excavatiilor adanci gi evaluarea riscului asociat asupra mediului construitCopyright © 2000, Eatura Consprees 9 autorul LEDITURA CONSPRESS Const Nationa l Creer Slaps ain lnvaimanea Superior [Deters CF «Bibione Waionai Rowaied POPA, HoRATIY ecomanai prvi calcu partir de suena 2 xcamapior ae! pf ovunro ecu ancl supra radu ‘one Hom Pape" Sucret Cnspecs 2000 og. 'S8n tres7as00.0826 CONSPRESS Bt Lace Tae seco, ‘od eH Bacto ‘aso 32 a) 207, PREFATA Proiectle majore do investi in constuctl ce au loc cu precddere in zone Urbane in vecintatea unor clad existent, sun probleme din ce Tn ce mai spinoase inginetor constructor, dar 31 autortior, legate de afectarea mediuul antopic. ‘Atel de cr presuoun realzarea unor excavat adn’ pentru care este necesara prevederea unor incite de perti de sustinere. Problemele aparule cu ocazia unor Aste! de proieote au generat 0 preccupare inensa la nivel autortator in domenit 41 al Inginerlor proiectant. In acest context, modul de evaluare al iscul asociat excavafilr adnci asupra patrmonilui constut gi mediului antropic repreznts 0 problema msjord, Metodole clasice de proiectare nu permit uarea in considerare a acestul efect find necesaré utiizarea unor metode de analizé a interacuni ‘complexe dinte structura de sustinere- erenu de fundare - structunInvecinate Pe plan International exsta, de asemenea, 0 preocupare continua pring Hiscul asociatlucrdnilor de sustinere a excavator adne In zone urbane. Punerea in sigurantd a mediulii antopie devine o ceniié primordial, iar aceasta este legals tnpul —neceear _nalalri 9) fste Thera permitind accesul pretensiondriancorajelor cuce fa ent crane de consti ‘males duratel de execute @ Mcr3t + ancoraele pretensionate pot reduce de sustinere Gepiasarie peretolus\tasdnile + ancorajele se extind de mute on pe 0 terenulul In ‘spatele peretelui, In lungime considerabila In fara incntel functio de valoarea’ fortei' de prosjate de pereti de sustiner pretensionare Uneor' este necesara inaturaren fensuni din ancoraje. sau chiar a ancorajuii la sfargiul err de construire ‘exeulla ancorajelor poate conduce la slabreaterenulustabatut 234 Soluia cu contrabancheto Contrabanchetele din pamant pot fi ulzate pentru a ajuta stabiltatea unui perete de sustinere i pentru reducerea deplasérior acestuia. Utiizarea contrabanchetelor adiacente pereteui de sustinere are avantajul cd excavaia poate atinge adéncimi mai mar (chiar cota fina) in partea centrala, far a fl impieicate lucrie de spratuire.Camu 2 Par oe suster, Tun uid Jn combinatie cu contrabanchetele poste fl utiizatt solutia cu contatige. In Figura 220 sunt prezentate schematic etapele de execute a une astel de luca de swstinere, Contrabanchetele pot uilizate gin combinale cu rezemarea pecetelui de sustinere direct prin structure vealzatd in incnta excavatd, In Figura 2-21 este rezentaté schematic aceastd posbiltate. Contabanchata este indepdriata numal in ‘momentul in care structura poate preluasolctale date de peretee de susinere, “TTT TT | - U u Fgura 220, Uizareeconrabancheteer dn phmint in combina cusstomu de ‘eromare pin contigo ~ a | | NS | | | | i U u U J! encia “Smimcer“Ynen —iemeaess el Fura 2-21, Utlizarea contrabanchetelor cin pamént in combinafe cu ezemaree Preeti de infrastructure constrain icine excavats In Figura 2-22 este indicatd 0 fotografe a unei lucrfri in care uliizesza contrabanchete temporare de pémant pentru a asigurastabiltatea pereteui pana fa ‘motarea contatgelor din profile m 2% Capt 2 Parte susie Tn sutirin Figura 2-22. Perete de sustiners cu contrabanchete 23.6 Pere de austinere a excs ‘istomul do spain scheme statice in functia do Dupa criterul modului de preluare 2 solicitirilor la care sunt supusi pera de sustinere pentru excavat se caste tn: peri de sustinee in consol pret de sustinere rezema. 2.3.5.1. Perot! do sustinere in consold Stablitatea unui perete de sustnere in consola pe parcursul lucrarlor de ‘excavare este asiguatd prin incasrarea acastuia In teren In Figura 2.28 sunt lustrate etapole de execute a unui perete de susinere in Epa i ca Figura 2.23, Etapele de execute @ unui perete de sustinere in consoléopto 2. Pert de susinore wr uit Capt 2. Pert de suse, Tw uti 25:2 Peri de sustineerezemay 2.4 AVANTAJE $1 LIMITARI ALE DIFERITELOR TIPURI DE PERET! DE SUSTINERE Rezematea peretelui de sustnere pe masura reali excavate! reprezinté 0 / ‘atemativ care permite reducerea addncimi de incastrare a peretelu, precum 3) Actataa depletion cazonale ale publi, conpurty cd covpe seeacus © in Tabelul 2-2 sunt sintetzatetpurie de peri de sustnere cu evidentirea censold. Sistemele de rezemare de tip sprafuri sau ancoraje sunt descrise in ot avert Pel te ects paragraole 2.3.1 912.33, Pe masura avansini lcréior de excavare sunt ampasate sistemelo de Tabet! 2.2, Tpur de poretide sustinere~ avant sf litt ‘ezemare la cool 51 mervaiele rezutate In uma calculeor de provectare. in Figura “Tipul pereietui_—Avantaje cite — 226 sunt lusrateetapele do execute a une ate de luca Spriini simple» rapitaie uguinisin + numaipentw Waian std0 ipmixt execute ‘emperare + solute economic pentra + nu sigurd condi de | 3 un perete de sustinere capes se ; =| I ‘es carer oe ee hes | | | oa | paionee 2 pablange + rapist suguint + fomeazs pare eb cae “mm! gam? tums3 eames neat” Sedge potnunaccrran means Se cca Selene tome a frosts Sana eyes Sa” tcate — oo tate cont de : . ‘etangare Figura 2.24, Etapete de executie a unui perete de sustinere rezemat + potatoe edtncimi + utiizte in toate tinue de teren, chiar dure * fata peretelu poate ramane aparents * pot fintroduse gi prin presare penitu a se evita In ceea oo priveste sistem top-down" de executare (paragraful 2.3.2) ta Fgura 2.25 sunt ilustrateetapele de execute in procedeul de sus in os = — ‘efectele neplacute cauzate i | | Secure seu orre | ee | beton armat —_ridicate ‘greutatii (circa 20m) | | Ce nace TR i | ae seas | J u U + fata peretelui poate: fr, = ace Figura 2.28. Etapole de execute in procedeul de sus in os top-down) foe ON de cane 8 29= Cental 2 Pee se unin, Noun gute Cantos 2. Por suse. Tu gti Perel din «_stabitae si vezsienle + continulalea orontala ire “Paratiin ‘= nu presupune sisteme de» poate daveni nesconomie oul ‘ileate anouri este afc de sigur consola fezemare temporare ae pen excavai adanct + asigurd condi de * utlajele gi nstaiatile peretell (pra. ancora)» deplasaniepereteht etansare twhnologic, bazinele de noroi * spajude lucruliberindatoratelueraflor de excavate * pot atinge adaincimi bentonite i careasele de incinta excavata, fara otf nacceptabile ‘idlcate armatura niecest8 spat tarot Festichimouse de ucran ca» adncimea de infigere a * tlzat in toate tipurie de + nu poate urmar trasee rezemare a pereteui Petetelu ga) si teren complicate Caracteristicle sectionale ‘mai tine imbinari deca (grosine, mater, armare) pot |a perai an pot {deven! considerable pena +n anumite crcumstante asia Peace fata pecetelui poate ramane Poretirezemati + deplasailapareisi + comparatv cu peratiin parenta acd se curdté 9 se cu spraifuri sau ingropat sunt contolate prin consol sunt ma scum ancoraje ampiasarea teazemelor _presupun o tehnologie mal Indeparteaza eventualele tuberar + reprezinta cea mai Interdistanfe acanomiea sole de peret) din ploy * rapidtate in execute 3 tangenfi + stabitate gi rezistona Fiicate * tiizare in toate pure de pamant * ere otangi cu caractor ail armas) temporar pilofidinnorol + forarea ‘secundan autointaritor ioral - (armati este mai ugoara cant: + pret tang cu caracter lof armat!’—permarent Pilot din boton © stabtate gi rerstona Simple une & secanfl: ———» peraatangi cu caracter bilo armay/—Semanent Blof armath —-abitate gi rezstens ‘cate x0 a pilior scan nu asigura condi de tangare + utlizare doar in pant coezve + datorta distantelor inte Pilot nu reprezinta 6 sche permanent In ic un tp de feren decat daca inte piot se dispun elemente structurale Pore rozomai + ou asigura condi de stlzae sangre on Procedeului de us in jos + nu oferd 0 solute Permanenta de etangare _adincimi imitate de oleranta e verticals (penru asigurarea 2oneide intersects a ploior ‘secant — + ancient de ‘ra evra em sige roe de tr 2 pllotilor secanti) 2 + forareapiotor secundarh necesita instalai putemice + adéncimi imitate de tolerant pe vertical (de asigurare a zone de nlersectic complex (realizarea reazemelor fomporare) * Tn cazul ulizai gpraiuio, Spat de lueru in incinta cexcavata se aglomereaza si ‘par dificult fa continuarea ‘excava $i realizar struct Ingropate temporare « fiidiatea acestor, ‘cancimea de inigere 51 ‘ezistenta pot fi ciminuate ‘compatath eu peret in consol In cazul utara ancoraelr se asigura un Spatiy de luc ier in incita excavats partea supraterand a Tuotanle de excavare side Construct poate frealizai realizar a structuri sublerane oncomientcu stuctira sunt diffe si ma scumpe subterand atorta spatuiulredus de lueru ‘+ reazemole temporate sust + trebule lasate golur In Trcuite cu piangesle plangee pentru accesu stuctuni sublerane ‘eamenior 9 tailor in + asigurd o rezemare egidt_vederea excavari gi execute! ‘ pereelu cu o minimizareastuctun subterane eplasdnior acestuia ‘la desehideri mar este necesard asigurarea rezema vericale a plangestor infrastructun uap 3. Cac pert de unter a excavate aie! Capitolul 3. caccutut PERETILOR DE ‘SUSTINERE A EXCAVATIILOR ADANCI 3.1 EVALUAREA PRESIUNII PAMANTULUI ASUPRA LUCRARILOR DE SUSTINERE 341 Teorla Rankine S441 Presiunes activs Jn teoria Rankine, se face ipateza ca impingerea exercitaté de un masiv dolimtat de 0 suprafata plana, orzontala sau inelinaté, asupra unui perete vertical este paralelé cu suprafaja terenulu, Acest fapt revine ‘recarea dintreperete si teren(peretenetes)apo 3. Calais parte oe sua excavate se Se considera cond de cedare plasicé in masival de pémént. Penttu un ‘aémint necoeziv se obtine situatia dn Figura 3-1. Efortul vertical ramane constant, ‘aal cu 7, iar, pe masurd ce peretele se deplaseaza, efrtl orizontal, intial egal cu bresiunea in stare de repaus, po, scade pans la valoarea py Setindcondia de oper, respec condi de ongens a crc efor 's rept ntineoca. ecu bate, on un A bt coeiientl resin athe, ga «(«-2) 02 Fora rezutan pe untates de ungme a porte este palate, es in cazul unui pamant coeziy, cercul eforturior este cel din Figura 3-2. Figur 3-2 Toots Rankine pony prestinesscva, Plmsnt oes fez bank, 2 os node, 288i 09 Canto 2. Calcul pete ce susnre 2 excreta) ‘Adancimea la care presiunea actva se anuleaza se determin’ pundnd conta, =0 ya 68) We lar matimea teoretica pe care pamantuls-ar mentine nesprini la vertcalé se objine undnd condita Py = 0: 4, - en We Teoria Rankine poate fi apical i pentu 0 a torent ial ung 8 fat8 de orizontala. in acest caz.presiunea activa, paraelé cu supratata terenuiu, penru un pamant necoezi, este egal cu (Figura 3-3) x | | EA ns : | =| Figura 3-3. Teoria Rankine pentru prsiune activa. P8mént neccezh, tren Inctnet ‘ala de onzortalé 7k, os es) ie es) ‘ono oor Peon" Se obignuieste ca‘ oe incudd In expresia lui ks pe cos, astel ca Peart, (10) k, en 35Copito 2. Caeutu pera de sure a excavator adic) Pentru pamantul coeziv se aplicd aceleai formule ca mai sus 3.4.4.2 Prosiunea pasivé In Figura 34 este figurata schematic situaia unui element de sustinere vertical, meted, care se depiaseazA spre masivul nacoeziv. Efortul orizontal care ‘sctloneaza asupra unul element de pamént cesta, in imp ce efortul vertical ramane fanstant. La un moment dat, cereul eforturlor devine tangent la dreaptaintinsecd, Fresiunea lateral atingdnd in acest moment rezistenta pasiva & Figura 3-4. Teoria Rankine pentru rezstonfa pasiva Pimant necoeziv Recs put aco re pac so corned rails ae cx (oss) on Forfa rezultanta pe untatea de lungime a pereteli este sy Bela, et) |i cazu! unui pamant coeziv,cerculefotutlor este cel din Figura 35. Captou 5. Cass weet oe suster a exeavathor ating —_ i me ll Figura 35. Teoria Rankine pent rezistontapasiva, Pimnt coeziv Rezut Ppt ers) p, Late, +26t4 fk, 18) In cazul suprafetei incinate a terenuli cu un unghi p 51 toren necoeziy (presiuniparaele cv suprafaa terenulu, Figura 3-5) Fgura 24, eon Rankine pony recistra pai Tern necoez, tren incnat “ fata de onzontalé enh enopt 2. Cau partir de sutra» exec se) cos yea B cory coup ‘cos Yeo Bear (18) 3.42 Teotla Coulomb Teoria Coulomb considera echiibru prismulii de cedate ce apare in spetele ‘ementulu Ge Spry, tune! cénd deplasarea acoetuia este suficent de mare pentru produce starea limits activa sau pasiva Se fac urmatoarele poteze: + pamant izotvop gi omogen, supratatd de cedare plana, ~ _suprafaa terenuui pian (orzontalé eau inctinat), prism de cedar este considerat un cor ii, Inte perete 31 pamant.exprimaté ex ajutorl unghiul de In Figura 3-7 sunt prezentate forse implicate in echiibruprismuiul de cedare ‘ABC, delimtat de suprafata terenului (AC), ncinaté cu unghil f, de suprafata do ‘edare (BC), inctinata cu unghiul a fatd de orzontalé $i de suprafaa elementulu do sustinere (AB), Incinata cu unghiul fafa de orzontala, \egenc G~grouatesprismuts ABC, P~ prestnea pdr —reacunea trent Figura 3-7. Teoria Coulomb, Presiune activa ‘Seow! 3. Cou porte susie a ercetior ade Scrind condliia de echilbnu gi de maxim pent impingerea pamantuu, P rez sin'(@+4) en «|Site sink) | serosa ee Lak, oz k, -_—_____in'0+4)_ (21) “sox of n-th -f) *Yainl@—8)sin(6=) Pentru cazul partcular f = 5 = 0 si 0 = 80° (parte vertical noted, suprafats orzontalé a terenult), se obline aceeasi axresie @ presiuni active ca in teona Rankine, respect p= Lt tn'{ as oz {In acest caz, unghiul up pentru care impingerea pamantulu este mama este egal eu os 2 Calcul Impinger active dupa Coulomé conduce doar la determinares valor ‘impinges totale. Directa Impinger depinae de valoarea adoptaté pent frecarea inte perete i pamant, 8. Daca se admite c& Impingeres varazé Sniar cu addncimea, rezutd cd, in cazul absenfei unei suprasarcin, dagrama ce presiun este tunghilard (Fgura 34) Lao adancime z, presiunea activa, par exe egal cu sino a= ek, 29) 2»Xu Figure 3-8. Teoria Coulomb, Diagrama de presiuni active. ‘Atunci cd pamantul este coeziv. In echilbrl prismului de pémant ABC intervine fora de coeziune, C = BC (Figura 3-9) Figura 3-9, Teoria Coulomb, Presiune activa, pémént cooziv 34.22 Presiunes pasivé Schema de frfe in acest caz este prezentats in Figura 3-10, Capt 2. Cacuti pera de susiare Figura 3-10. Teoria Coulomb, Rezstonta pasiva ‘nmod analog cu presiunea activa, rezut oe sito) ae se oalo-3f- REED malate, o28) "er ean ; (salon B seven Seated) Pentru cazul particular = 5 = 0 510 = 90° (perete vertical neted, suprafats ‘tzontald a terenuul), se obtine acceasi expresie a rezistontei pasve ca In tora Rankine, respect = Lan (ase8) oan In acest caz, unghiul ue pentru care presiunea paméntlul este maxima este egal eu (229) a reece3. Cau pret de snore a excovatior ares Considerdnd © distibutle tiunghilard pe adincime, la 0 adéncme 2 tezistenta pasiva, px este egalé cu x, 208 Pe Ts ) Penttu pamant coeziv se procedeaza ca la presiunea activ pin introducerea ‘ore de covziune, C. 2.2 COMPORTAREA TERENULUIIN CONTACT GU PERETI DE SUSTINERE 3.2.4 Relatia presiune de contact ~doplasare latoralé ‘Aga cum rezulté din descrirea fazelor de execute a constructor subterane, Fereti continu; trebule s& reziste solistanior aduse de masa de pémdnt sezechlibrta prin excavare, Executarea excavailor inte pereti ndepartesza Fresiunie ‘aterale ne care terenul lo exorcitt asupra peretelui si datorié acestel ezechilrari peretele suferd deplaséri laterale, care, depinztind de rgiitatea "elatva perete- teen gi de condiile de rezemare a peretelu, se extind pe adéncimi ‘mai men decat zona excavatd. La randul lr, deplasaile peretelui modifica presiunle laterale de contact intre parete i teen, Ipoteza principalé care std la baza calculelor in domeniul elasto-plastic este cd chibrul mt se atinge fein freg masivu fe in lungul unei anumite suprafete de alunecare co mérgineste volumul in migcare. Echilbrul limita este caracerizat de faptu @ pe suprafata de alunecare este eatistacut relata li Coulomb: secup +e ean © caracteristicd esentiald a echilbruluiimité este cd deplasarile necesare Pentru stablirea acestuia sunt relativ imporante, De aceea, este evident ci ‘ingerea echilbrului imita in spatele unui perete de sprfin, deci valebiltatea Tetodel depinde de posibiitatea de deplasare a acestua din urma Considerand un perete executat In teren, inainte de excavare presiunie cerorcitete asupra lui de 0 parte gi de cealaté sunt egale gi de semn contrar $1 cotespund impingeri in stare de repaus, 0, pent un efort vertical, o., (Figura 31a) eK (2-328) an (9-32) unde: Ko cosficienta impingeri pada In stare de repaus; a ‘canto 2. Cats partis de susinre econo ane ygreuiatea volumicd a pamantull 2 addncimea punctuui considerat, murat de la supraftaterenuul Inaturrea presiunlor pe o faté a peretelui datorta excavari pamantuu! determina o dezechilibrare a presinior gi c depasare a peretalut cate incints Presiunea de contact (efortul orzontal) din spstele peretlui scade sub afort vertical constant ceea ce conduce, in ipoteza negli trecériiperete-teren, Ia cresterea eviatoruu! (2, ~2,) pand in momentul in exe se Indeplineste crterul de cedare, Onentarea suprafetsier se cedare este prezertats In Figura 2-14b, Peni us ‘necoeziv.n momentul cedar efotularzontal ae valoaea: oy eKxe 633) Incate K, = ig"(45~4/2) este cooficiontl impinge active upd atingerea impinge active, presiunea de contact se mentine la acoast valoareincferent de crsterea in continuare a deplasai lateral, Pe de alté parte, in acelasi timp, la > coté inferoara nivelui excavatia, deplasarea peretelul se face cate toren, In coreluzie, presiunea de contact va reste ‘até cu scaderea ofotulu vertical. Crosterea progresiva a devitoruti (de aceasta at oy > o,) duce do asomenea ‘a situajia de echifory limta (starea pasta). In ‘momentul cedar, dacé pamantul este necoezi,efoulorizontl devine: ok oa) In care K, = 1g(45~4/2) este cooficientlrezatenel pasive, Jn Figura 3-116 este indicata arentares supratetelor de cedare pent cazul sti pasive, , Figura 9-11. Efortunie terenului aeupra unui peete de sustinre. Supraete de cedare Relatia dint evolutia presiunii de contact teren - perete si deplasarea peretelu In fazelesuocesive de excavate este prezantaté in Figura 3-12, Trebuie remarcat ca acest echiibr, de tp Rankine, presupune c& integul ‘masiv delimitat do suprafata de lunecare se al In stare plastics. O ered ce poate f ‘a6ued soestei teori soto 08 aosasta prosupune presisnile de contact exerca a SeleneCpa 3. Cau poster co eutnar ascarid) normal, e2ea ce nu corespunde reali avand in vedere rugoztatea contactlu! Derete - teren. Al autor’ au determinat eiterle de echiibrs pentru cazul une! Dent 8, a presiuniorfafé de normal la suprafala peretlu. Teoria Boussinesa, Sonfinuatl de Caquot, a condus la stablires unor vaio pentru impingerea activa $1 ‘ezistenta pasivd in functle de 5 si dferte valor posible ale unghuiui de frecare tera ¢. Supratetele de alunecare nu mai sunt drepte In acest caz, iar experienta 2xatd 8 unghiul 6 ia valor infercare lui 4, admitandu-se in mod obignuit valoarea 3= 200% Figura 3-12, Rlatia intr presiunea de contact si deplasarea poretlui In iversele faze tehnologice ale excavate! si execute structurlsublerane are comporid montarea si punetea sub tensiune reazemelor intermediare (spratun sau ancorae),peretele poate avea deplasdi in ambele sensur, stile de ‘mpingere activa gi rezistentl pasiva ale terenulul putdnd tema pentru o aceeasi cot fata do supratata Pentru 0 cot constants a excavate, elatia dinte presiunle de contact pe le dous fee si deplasarile peretlu lao cotd constant sunt reprezentate in Figura 33, Capt 3. Coeau pear se eatar axes inc! Inuenta coeziuni straturior strabatute se manifest® print-o reducere a Presi active gia crestere a cell active atupiapereteu, Dacd se fine seama gi de © sarcna uniform distnbuia, 9, la suprafata teranulu (cate poate fi echivalats cu un strat supimentar de pamaint),atune relate de caleul pentu presiunea activa gi cea pasiva, devin p= Keia 9K, -20VK, (35a) Pp =Kyrerak, +2yK, (8-350) Ka, Ky ~ coeficenttimpingeri active, respect pasive, in general functi de Lunghi de frecareintemd al teenulu, ¢, de unghiul de fecare inte teren 3 perete, 8, de panta sprafeelteenului cu oizontala, fi 44-suprasarcina ia cotaz =| © eneaiunea terenulu Terenul ca med disper, tifazic (particle solde, apa si aerul din por este capabils8 Inmagazineze in decureuldefermari 9 cantateinsemnata de energie prin frecdri Ire particule, rearaniarea acastora, dsiparea presiuni apei din por etc, Raispunsultorenulu la deplasarie aternante ale peretelu prezint ast! fenomenut de hystorezis mecanic (Figura 3-14), Plafonarea presiunlor de contact inte teen $i perete are loc In general la atngerea rezisientei pasive sau impingerii actve, incerent de istoria deplasanlor pana in momeniu cedar, Figura 3-14. Hysterens mecanic CCedarea terenuiul prin atingerea impinges active necesita deplasat latrale ‘elatv mici ale poretelui de la teren spre exterior. In schimb, pentru mobilzarea rezistenei pasive este nevove de deplasari mult mai mar. In Tabell 3-1 sunt indieate ‘ot relative ale pereteul care provoacd cedarsa activa a pamsntuul in functie de natura 9istarea acestuia, ar In Tabelul 3-2 sur: prezentate valor ale raporul inte 4sCano 3. Clea parr de susner a excavator ens eplasarie care provoacs cedarea pasiva gi cele care provoacd cedarea activa In functie de natura g stares pamantulu(Athanasiu etal, 1983). Tabelu 21, Roth relative al peretelu care provoacd cederea active Deplasarea relava Tipu de pamant pace (rotnea), Nop daa 0.0005 afdnat 2.001 - 0.002 aos are ‘001-002 imoale 0.02 005 Tabelu 3-2. Reportul inte deplasirile car provoacs cedares pasivé cole care provoacs cedarea activa Tipul de pamant Rapa sli Nisip —ndesat 0 afdnat 5 eae 2 “ moale 2 {4 deplasarea pereteui care determind cedarea activ a terenul 4p deplasarea pereteui care determina cedarea pasiva aterenuli: L-Inatimea peretotu, SSR EN 1997-1:2006 indie, cu tity informaty (anexa C), migcanie necesare al unui perete de sustnere pentru mobiizarea presunilo limita ale pamdintli ~ Ampltucinea migcil necesare pentru dezvoltarea une str limits active Int lun pamant necoeziv, tn spatele unui perete de spr vertical care sustine un ‘masiv de pimdnt cu suprafaja orzontaa, depinde tipul de miscare si de enstatea pamantulu.Tabelul 33 inci oreinul de mame al raportului wh. Pe de alts parte, migcarea necesara pentru mobiizarea sti fits pasive @ paméntulu int-un pamant necoeziv in spatelo unui perete vertical sustinnd lun teren orzontal, este muit mal mare decdt pentru presiunea paral a starea limita activa. In Tabelul 34 este prezentat ordinul-de marime al ‘aportului vyh pentru presiunea pasivé totalé a pamantulu si, In paranteze, Pentru jumtate din valoarea mil. Este indicat ca valorie s@ fe multiplicate {6 un factor de la 1.5 pnd la 2.0 daca pamantul ge af sub nivel ape, Canto 3. teu pret de susie a excovatier aac) Tabelul 3-3. Report veh (SR EN 1997-1:2008) a ae Thdodeuaiwa | Amsatommd | shnackenpen eon : 5 aay i) 0.4 pana 1a 0.5 0.1 pana la 0.2 = eospuanas erat i6 oapuawcs cioeanas | onpmaina | | —_ we ene migarn peril perirva ebiza penne acti pr | aoa Tea 34 Report (SRE 187208 ar mo eit Thteainicaws | panaaitocpaa | sand apea awe < S : + aa 7am nee a 254.0) 102.0) | scsyeiaia 205 pnt ot san | | 8 (1,0) pana la 5 (0,5) pana la lee ae re migara per por. a mebiaasesutes pia a pment a_i indies gregCanto 3. Clete co susie a sxcavatrestnt 3.2.2 Parametnii contactululteren ~ sprijinire Relaja dintre presiunie de contact si deplasarile peretelui de spriin poate f schematzaté pentru scopu practice de caleu prin porn liniare care 88 reprazinte cit mal fel curba reals, Parametri care permit rasarea scheraizatd a corlatiel sunt urmator (Figura 3-15) Figura 3-15. Schematizarea rele Int presiunea de contact si deplasare lterala 2 peretlui de spin CCoefcientulmpingeri in stare de repaus, Ky -reprezintéraportul dire eforul ‘fzonta 51 cel vertical, ambele provenite gin greutatea proprie a terenulu. Acest coefciont depinde de natura pmantuli,itoria lui geologica storia inearearlr care 2 fost supus. Pentru materiale necoezive, Ke se poate calcula cu sufcienta ‘scuratefe cu urmatoarea expresic: K, 41-sing co) In cazulargielor normal consolidate, valoarea lui Ke depinde de plastictatea ‘agiei si de varsta sedimentului. Pentru argle supraconsolidate, K, depinde de Piastctatea agile i de raportul de supraconsoldare Modul! de rezctune in_dlrectio orzontall, E. - reprezinta raportul tne Presiunea orizontala aplcata pe teren 3! depiasarea corespunzatoare, diferit pent cazurie rezistenei pasive gi impinge active Rezistonta pasivé si implngorea adtvd - 8 definese conform relator 3-35, epinzind de caractristicle geotenice ale trenuiui gic si dec de tof factor care influenteaza acest paramet Capt 2. Gacut pratt’ cuter a are Deplasinie care proveacs cedarea activ sau pasivd, da, As se determind pe modele la scara redusé sau prin mésuron in sity. Avind in vedere ca cedarea _améntuli a0 anumit cota a excavate depinde gi de ali factor, secu gradul de Indesare, istoria incdrcari etc, masurstorle efectuate in cursul sxecutel sunt deosebit de importante pent: imbogatiea tazelor de date 3i experenfe in omen 3.3 METODE DE CALCUL LASTAREA DE ECHILIBRU LIMITA Metodele clasice de calcul ale peratior de sustinere fac apel la starea de echilbru limita care se formeaza In masivul de pamant. Asfl, se consideré cd la ‘fice coté in lungul peretelul deplasdrie laterale sunt sufcient de mari pentru a ‘mobilza integral reistenta la foriecare pamantulu' si, oa urmae, presiunile de ‘contact inte teren gi perete sunt fl impingerea activa, fe rezistonjapasiva 33.4 Galculul peretior autoportang, Un perete de spriin poate # autopocant la sfargiul execute! excavai, sau poate ‘rece prin faza de perete autoportant 2ana la montarea ormulul rnd de spratu sau ancorae, etodele clasice de calcul admit cd pereiele autoporiant eo rotest jn aren in Jumul unui punct, C, sub actunea Impingeri pémantulu, iar impingerea activé 5 rezistenja pasié sunt moblizate integral (Figure 36a.) ‘A. Gazul materialelor necoezive (Blum, 1921), In acest caz este admis lumatoarea schema simplifical de calcul (Figura 3-16c) + presiunile de deasupra punctulul de retaje, C, sunt Impingerea activa In spatele peretellsrezistenta pasiva in fata pereteu * contul de rota, C, so afl la cca 0.2), de baza peretlu ‘+ presiunile ce se dezvolta sub contrul de rtaje sunt inlocute cu o rezutants, R, care actioneaza in centrul de rotate, ‘Addncimea la care se realzeaxa ogalarea Impingeri acte cu rezistenta asiva est: wk, a=) ean ”Capt 3. Catu pret’ d susinee a oxcvater ani larga necesard D,, rezulé din ecilbrul de momente fata de punctul C: Di RD+a+D, -H)-PElK, -K, Jeo 38) Fa totale rezut: - D, =D, +4+020, 639) ‘Momentul maxim apare in sectunea de anulare a fore Aitoare gi are valoarea Mu =R(D+0+2-8)-2(k, -K,) 40) Figura 3-16. Starea de echilbral ima pentru teren necoaziv 8. Cazul matersielor pur coezive, Pentru a evita clstrbuta negatis 2 PrsiuniorIapartea superinara a excavatil, pentru impingerea activ se consdert o lstbute corespunzatoare unui material cu ffecare redusa ( = 20°) care s& tind ‘seama de eventualele efecte secundare care pot duce la cresterea impingeri (de ‘exemplu, umperea fisulor cu apa), in echilfora momentelor in jurul punctulul C (Figura 3-17) rez D4 ($e, ~)-28,D, -R,(D-)=0 ean) «in care zulu necesart D, #120, 42) ‘Moment maxim apare in sectunea 7 de anulare a fora taetoare: 43) Figura 3-17. Sterea ce echilbrl iit pent taren pur covziv 332. Caleulul perotiior ancorat Caleulul peretior ancorati cu considerarea star limit de efortun in teren se faco, in general, cu doua grupuri de metode, depinzand de lungimea fge pete e rigttatea terenuui de sub cota excavate axonal! ssl Figura 3-18. Deplasri ale peretlu de sustnere ancora n functie de modul de stCapt 3. Cao peer de sustnee a excavator odie! acd lungimea fgei peretelu este mica sau terenul de sub cota excavatil este deformabil (nisipun affnate, argle moi) atunci peretele se deformeaza ca ta Fgura 3-18a si se admite cd el este ,Jber’ 8 se roteascd gi st se deplaseze in ‘eren, sub cota excavate, terenul oferindus o rezemare simpia Daca lungimea fige este mare, sau terenul de sub cota excavate este rigid (sin ndesat, arg ta) atunci peretele poate fi considerat xa” In teren gi in zona 1 sub excavate apar doua reacfuni de semn contrar care asigura incastrarea (Figura 3-180), AG el simoly rezemat In Figura 2-19 sunt prezentate diagramele de presiun, momente si deplasri ‘ncazul peretelal simply rezemat. 4 | mn Figura 3-19. Diagramele de presiuni, moment si deplasan pentru cazu petal ‘simp razerat Dstanta a poate fcalculaté ca adéncimea la care presiunea nett se anuleazd: cain. bea) Eeuatia de moment fafa de punctul de ancora este: YR, <¥R, 48) Incuin reastana paavca R= =K,)5 yh ae a obi R= lk, KE (hy rade] (46) Rezotvarea ecuatiel anterioare conduce la aflarea cstanel x 9i dec! a gel peretelu Canto. Cou partir susie excavator dine D,-asx a7) Fora din ancora) poate i dedusa din acuatia de echilbru de fore arzontal: L=RL-R, (o48) In cazul in care terenul este pur coesv, iar diagrama de impinges este just fa 0 diagrama standard cu $ = 20%,> = 0 sau in cazul in care axisté 0 ‘succesiune do stratus: nisip pnd la cota excavate! garg pur coeziva sub cota ‘excavate, ezistenta pasiva a terenulu este daté numai de coeziune gi ecvaia 3-45, ovine: . R,y-D, afb, +, 2) (249) e unde se poate obtine direct valoarea fqei pete, Oy Din expresia rezistenel pasive se poate constata ca, In cazul terenurior pur coszive, peretele devine install dacd 4e,-a=0 (250) sn re stn fe 2 bots Pentru isipuri de Indesare media, Rowe (1952), propune reducerea ‘momentului maxim Tn perete datoité fenomenuii de bot (Figura 2-20). Ca rezuitat al deformari pereteli, dstibuja de presiuni se modifi fata de cea teocetic, asfel:creste deasupra ancorajui, scade sub acesta g crest In fata Petetell sub cota de excavate si In spatele acestuia la bazd. Cresterle de sub ‘excavate provoaca un cuplu arar care reduce moment din peree. Cresterea de us provoacal un moment antiorar care iardgi scade momentul din perete, In ne \descresteea dintrereazeme provoacd o reducere de moment 3 efetul este denut fect do bot aM, (exe dea noi) decent ten 2 feeomen debt) Y Tether own Dah texie besa) Figura 3-20. Eloctu! de bots 2