Guvernarea Ciolos masuri si declaratii criticabile

Cuprins:
ACTIUNI...................................................................................................................... 1
Domeniul sanatatii.................................................................................................. 1
Domeniul Justitiei.................................................................................................... 2
Domeniul muncii & fiscalizare................................................................................. 2
Domeniul fondurilor europene.................................................................................3
Domeniul agriculturii............................................................................................... 3
Domeniul transporturilor......................................................................................... 4
Debirocratizare........................................................................................................ 5
Aciuni ale guvernului.............................................................................................. 6
DECLARATII & GAFE.................................................................................................... 6
Ministerul Finanelor............................................................................................. 6
Ministerul Sntii.............................................................................................. 7
Ministerul Culturii................................................................................................. 8
Ministerul Justiiei................................................................................................. 8
Ministerul Agriculturii......................................................................................... 10
Ministerul Muncii................................................................................................ 10
Ministerul Mediului............................................................................................. 11
Ministerul Sportului............................................................................................ 11
Ministerul Energiei.............................................................................................. 12
Ministerul Comunicatiilor....................................................................................12

ACTIUNI
Domeniul sanatatii
1. Guvernul a ascuns starea privind infeciile intraspitaliceti i i-a minit pe
romni prezentnd o situaie denaturat. Fostul ministru al Sanatatii, Patriciu
Achima-Cadariu, a prezentat in aprilie primele rezultate ale anchetei
desfasurate dupa declansarea scandalului dezinfectantilor diluati produsi de
Hexi Pharma. Potrivit acestuia, 3526 de teste au fost facute si sub 5% din
acestea au fost neconforme.

In luna Mai, 50 de spitale din 22 de judete ale tarii si din

Capitala au folosit dezinfectant diluat, a anuntat Ministerul
Sanatatii, care a facut publica lista unitatilor sanitare la care,
in urma anchetei, s-au gasit probe neconforme. Toate aceste
spitale cu probleme au contract cu Hexi Pharma, acestea
reprezentand 18% din unitatile sanitare care lucreza cu
aceasta companie. Mai exact, unul din sapte spitale din
Romania a utilizat dezinfectant diluat, in conditiile in care, in
tara noastra, exista 425 de spitale. Noua din aceste spitale

sunt in Bucuresti.
Ciolos a cerut Ministerului Sanatatii sa demareze o ancheta
administrativa in ceea ce priveste biocidele, toate produsele
folosite in prezent la dezinfectie in fiecare spital din tara
urmand sa fie verificate din punct de vedere al concentratiei
si eficientei.

2. Nici pn astzi Guvernul NU:

A fcut o evaluare complet a strii spitalelor, astfel nct de la

sptmn la sptmn sunt descoperite noi i noi crize n sistem.

Nu exist un plan pentru a rezolva problemele, iar Guvernul
funcioneaz i acum cu strategia vznd i fcnd.

Domeniul Justitiei
3. Modificarea codurilor penale

Modificarea Codului Penal si a celui de procedura penala operata prin

Ordonanta de urgenta de cabinetul Ciolos a iscat un val de critici, care
merg

de

la

afectarea

unor

drepturi

fundamentale

pana

la

neconstitutionalitatea unor articole. In total au fost revizuite 151 de

articole, 132 in Codul de procedura si 19 in cel penal, pe motivul
punerii in acord a codurilor cu deciziile Curtii Constitutionale si
implementarii unor directive europene pentru care procedura de
infringement era iminenta. OUG a fost emisa in conditiile in care
Parlamentul a tot amanat sa-si exercite functia de legiuitor.
4. OUG privind interceptarile

Potrivit OUG, procurorii si organele de cercetare penala vor fi singurii in

masura sa puna in executare mandatele de supraveghere tehnica
dispuse in dosarele de cercetare penala, utilizand in mod nemijlocit si

independent infrastructura Serviciului Roman de Informatii.

Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a anuntat ca ordonanta adoptata de
Guvern modifica patru acte normative: Codul de procedura Penala,
Legea privind organizarea judiciara, Legea privind organizarea si
functionarea

DIICOT,

precum

si

Legea

privind

organizarea

si

functionarea SRI.

Domeniul muncii & fiscalizare

5. Legea salarizrii transformata in ordonan de urgenta. Rezultatul este
ncurajarea inechitilor i refuzul de a transfera beneficiile economice n
buzunarul romnilor.

Dacian Ciolos a declarat in noiembrie, la investire ca este nevoie de o

lege a salarizarii unice si una de functionare a administratiei publice,

dar acestea trebuie aprobate de Parlament.

Desi a lansat la inceputul anului in spatiul public ideea ca in patru
saptamani legea va fi gata, in conditiile in care Guvernul Ponta a lucrat
cel putin 10 luni pentru a scoate un proiect dezbatut si acceptat de
toate partile implicate, Guvernul Ciolos a ajuns sa adopte o OUG care
vizeaza doar 2 domenii sanatate si educatie, fara a rezolva toate
dezechilibrele.

6. dispreul fa de veterani eliminarea unor faciliti fiscale acordate

veteranilor i familiilor acestora

Domeniul fondurilor europene

7. Document oficial al Guvernului: Absorbtie ZERO a fondurilor europene
structurale pentru 2014-2020

Un memorandum discutat in sedinta de Guvern arata ca absorbtia

fondurilor structurale din ciclul financiar 2014-2020 este 0%. In acest
memorandum Executivul isi asuma niste previziuni de plati pe care sa
le trimita spre decontare Comisiei Europene in acest an. Este o
procedura pe care oficialii CE o cer tuturor statelor membre pentru a-si
calibra bugetul in funcsie de nevoile fiecarui stat.

Domeniul agriculturii
8. ntrzierea sau neplata subveniilor agricultorilor
8. Legea refacerii sistemului de irigatii din Romania nu va produce efecte

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat ca, din lipsa de resurse

financiare, Ministerul Finantelor nu va mai aloca, de anul viitor, fonduri
pentru investitii in infrastructura principala de irigatii.

'In afara de fondurile care le-am prevazut in bugetul pe acest an, in anii
viitori nu vom avea niciun fel de ban, pentru ca, la momentul adoptarii
Legii 269, Ministerul Finantelor nu si-a dat avizul pentru a avea acel
miliard. Miliardul este pe hartie, cu exceptia sumei prevazute pentru

acest an'
In iunie, premierul Dacian Ciolos i-a solicitat ministrului Agriculturii,
Achim Irimescu, sa pregateasca un plan de masuri pentru combaterea
efectelor secetei ce se anunta in acest an in Romania, iar Irimescu
solicita suplimentarea bugetului cu 30 milioane lei pentru refacerea
sistemului de irigatii.
o El a aratat ca a facut deja o informare in sedinta de Guvern de
marti cu privire la situatia sistemului de irigatii si si-a luat
angajamentul ca in doua saptamani sa informeze din nou
Executivul, referitor la masurile concrete.

Domeniul transporturilor
9. Ciolos i-a cerut ministrului Transporturilor, Sorin Buse, sa vina cat mai
repede, in Guvern, cu Master Planul pentru Transporturi si cu variantele
pentru reforma Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din
Romania (CNADNR).

Programul de Guvernare al cabinetului Ciolos propune la capitolul

Transporturi si Infrastructura un program de masuri dintr-o singura

fraza, si aceea vaga, iar trimiterile la investitii nu ating ceva concret.

Rectificare bugetara: Ministerul Transporturilor: -383 milioane de lei in
principal la proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile
aferente perioadei de programare bugetara a Uniunii Europene 20072013.

Compania de Drumuri nu a lansat nicio licitatie pentru noi autostrazi de

la numirea guvernului Ciolos, potrivit datelor publice din Sistemul
Electronic de Achizitii Publice (SEAP). Mai mult, si unele dintre licitatiile
mostenite de la fosta guvernare au fost suspendate sau se afla inca in
desfasurare.

Debirocratizare
10. Debirocratizarea genereaza haos la pasapoarte
Eliminarea CEC Bank de pe traseul platilor taxelor pentru pasapoarte a lasat
in aer multe persoane care n-au auzit de internet banking ori viramente
bancare.

Masura face parte din pachetul legilor debirocratizarii lansat de Guvern

iar cei interesati de innoirea documentului sau obtinerea primului
pasaport pot plati pentru aceste servicii prin internet banking, prin
virament de la orice banca unde au deschis un cont sau prin numerar
la casieriile unitatilor Trezoreriei Statului sau casieriile institutiilor

prefectului si prin mandat postal.

Cei care n-au aflat ca taxele nu se mai platesc la CEC (ieri s-a anuntat)
au plecat azi val-vartej spre un oficiu postal, o trezorerie sau o banca
pentru virament-cazurile cu internet-banking la purtator sunt reduse
numeric. Deruta, graba, nervi pentru ca multi se invoisera de la
serviciu un timp limitat.
o De ce nu s-a lasat si CEC-ul printre locatiile unde se platesc mai

nou taxele, macar temporar?

In al doilea rand, debirocratizarea costa. Daca la CEC sau trezorerie e
gratis depunerea de numerar in contul taxelor de pasaport, mandatul
postal costa 10 lei (la valori intre 200 si 500 lei) iar un virament bancar
mai scoate din buzunar cativa lei. Cine vrea sa nu plateasca
suplimentar fata de cei 261 lei taxa de emitere si 22 lei taxa de

eliberare a pasaportului trebuie sa mearga la sucursalele trezoreriei

(putine la numar) sau la prefecturt.
o Adica multa alergatura, spre deosebire de situatia anterioara
cand sucursalele CEC erau mult mai bine distribuite prin teritoriu.

Aciuni ale guvernului

11. Reactia tardiva a Executivului la problemele create de inundatii
Specialistii Administratiei Nationale de Meteorologie au lansat avertizari
repetate privind iminenta unor fenomene meteorologice extreme. In data de
3 iunie au fost inundatii devastatoare in nord-estul tarii. Viiturile au facut
prapad si au inundat sute de case. Mii de oameni au fost evacuati din calea
apelor. Din pacate, doua persoane si-au pierdut viata dupa ce au fost luate
de viituri.

Cu toate acestea, dincolo de interventia profesionista, desi cu mijloace

limitate, a reprezentantilor ISU, nu s-au prea vazut reactii pe masura
din partea Guvernului, inclusiv in ceea ce priveste acordarea unor
ajutoare de urgenta celor direct afectati de calamitati si ramasi fara

locuinte, sub cerul liber, impreuna cu familiile lor.

Nu s-a vazut aportul ministrului apelor si padurilor si bineinteles nici al
oficialilor Companiei Apelor Romane din subordine, pentru a nu mai
aminti de nivelele ierarhice superioare, incluzand Vice-prim-ministrii si
chiar Primul-ministru

DECLARATII & GAFE

Ministerul Finanelor

a) Ministrul Finanelor, Anca Dragu, cea care i indemna pe romni

s munceasc i pe doi lei

7.decembrie.2015 - Pe salariul minim vom analiza impactul creterii i,

eventual, vom recomanda ce creteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie
s fie ntr-adevr foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din cte tiu, i alte
instituii europene fac un studiu similar, pentru c aceast msur poate
afecta semnificativ competitivitatea Romniei", a declarat Dragu vineri
seara, la o ntlnire cu jurnalitii. Ea a dat exemplul statelor BRICS, care
cuprind Brazilia, Rusia, India, China i Africa de Sud, unde locuitorii sunt
sraci i muli i toi tiu s fac cte ceva pe doi lei, fac ceva ce romnul nu
mai face de ceva vreme".
b) Gabriel Biri, secretar de stat, i-a ironizat pe cei fr loc de
munc i i-a numit fantome care trebuie scoase la lumin
03.ianuarie.2016 - Vrem s mai scoatem un pic la lumin, ntr-un fel, partea
de <<fantome>>. Pentru c dac stai s te uii n toate cifrele statistice, ci
angajai, pensionari, elevi, romni emigrai n strintate, cu domiciliul acolo
sau nu nc, i scazi din numrul total de ceteni romni, oricum ar fi nu i
ies vreo trei milioane de aduli. Nu i ies. Nu vorbim de persoanele care
primesc ajutoare sociale. Vorbim de persoane care nu exist din punct de
vedere fiscal. Nu este posibil aa ceva. Este (depunerea declaraiei fiscale de
ctre persoanele fr venituri n.n.) una din metodele de a-i scoate la
lumin

Ministerul Sntii

a) Patriciu Achima, fost ministru al Sntii, a spus c romnii au

sistemul sanitar pe care l merit
31.ianuarie.2016 - "Daca ar fi sa raportez sistemul de sanatate la ansamblul
societatii, as spune ca e peste medie. Dar criticam fara sa ne uitam la noi
insine, fara sa ne gandim la ce ne raportam.
E foarte usor sa te raportezi la un sistem frumos, pe care il vezi la televizor,
si la performantele lui extraordinare, fara sa te gandesti cat costa acel
sistem. Nu ma refer doar la banii pentru dotari, ci si la banii pentru formarea

specialistilor. Scoala costa, medicina costa direct, prin plata, sau indirect,
prin taxe. Acesta e adevarul.
Sistemul este finantat corespunzator posibilitatii Romaniei din 2016 de a-l
finanta si corespunzator sistemului de valori in functie de care impartim din
sacul comun. Potrivit sistemului de valori din 2016 atata consideram ca
trebuie sa platim pentru sanatate"
b) Fostul ministru al Sntii, Patriciu Achima Cadariu, despre
problemele de comunicare n cazul copiilor cu sindrom hemoliticuremic
"Faptul c lucrurile, n acest moment, sunt amestecate ntre ceea ce s-a
ntmplat i ceea ce s-a comunicat n diverse moduri m depete i mi
pare ru. Dac urmrim comunicatele i tot ceea ce s-a ntmplat n aceast
perioad cred c adevrul iese la iveal"
c) Fostul ministru al Sntii, Patriciu Achima-Cadariu, a declarat
c, din punct de vedere statistic, supravieuirea n cazul Colectiv s-a
nscris n media european
25.martie.2016 - 'Acea analiz de supravieuire a cazurilor raportat la
gravitatea bolii a fost fcut de profesioniti (...) dincolo de drama i
tragedia deceselor i de faptul c nicio via nu are msur (...)i ne arat
c, din punct de vedere medical, supravieuirea n Romnia s-a nscris n
media european a acestui moment. Asta pot s afirm orict de dur ar suna
sau lipsit de sentiment: din punct de vedere statistic, lucrurile se nscriu aici.
Din nou, nu vreau s minimizez drama i dac mi este permis, mi exprim
compasiunea fa de fiecare pierdere din acel tragic eveniment n
momentul n care am preluat ministerul am preluat i pacienii i
recuperarea. Au fost i sunt susinui prin eforturile medicilor i prin toate
msurile pe care Guvernul Ciolo le-a luat pentru susinerea financiar a
acestora'
d) Ministrul Sntii, Vlad Voiculescu: Sistemul de sntate este o
feud de sus pn jos"

16.iunie.2016 - Primul cuvnt care mi vine n minte cnd m gndesc la

sistemul de sntate este feudal. Este o feud de sus pn jos. i ntr-un
sistem feudal este mai puin vorba despre oameni oameni buni, oameni
ri este vorba despre sistem, despre pstrarea privilegiilor. Este un sistem
feudal i sper ca, la sfritul acestui mandat, s tim cu toii c sistemul este
aa i s destructurm cteva lucruri

Ministerul Justiiei

a) Ministrul Justiiei, Raluca Prun, despre drepturi

OUG adoptat nu restrnge drepturi i liberti, ci tocmai le face efective.
Cu o urmrire penal i o combatere a infracionalitii slabe, discuia despre
drepturi e un lux teoretic.
b) Modificri periculoase fcute de guvernul Ciolo. Codul penal i
Codul de procedur penal au un iz anticonstituional
APADOR-CH consider c prin cele 151 de modificri ale noilor coduri sunt
afectate grav drepturi prevzute n Constituie. Avocatul Coltuc este
categoric: Modificrile sunt neconstituionale! Dup ce n martie era pus la
zid pentru declaraia c drepturile omului ar fi un lux teoretic fr
combaterea infracionalitii, ministrul Justiiei Raluca Prun st pe un butoi
de pulbere
Modificarea Codului Penal i a celui de procedur penal operat prin
Ordonan de urgen de cabinetul Ciolo a iscat un val de critici, care merg
de la afectarea unor drepturi fundamentale pn la neconstituionalitatea
unor articole. n total au fost revizuite 151 de articole, 132 n Codul de
procedur i 19 n cel penal, pe motivul punerii n acord a codurilor cu
deciziile Curii Constituionale i implementrii unor directive europene
pentru care procedura de infringement era iminent. OUG a fost emis n
condiiile n care Parlamentul a tot amnat s-i exercite funcia de legiuitor.
c) Ministrul Justiiei, Raluca Prun, nu cunoate legislaia i d
ordonane fr sens

Alineatul (1) al articolului 153 din Codul Penal se modific i va avea

urmtorul cuprins: (1) Procurorul poate solicita unei instituii de credit sau
oricrei alte instituii care deine date privind situaia financiar a unei
persoane comunicarea datelor privind existena i coninutul conturilor unei
persoane, n cazul n care exist indicii temeinice cu privire la svrirea unei
infraciuni i exist temeiuri pentru a se crede c datele solicitate constituie
probe.
"Ceea ce procurorul poate faca exclusiv fara un control judecatoresc este de
a intreba la o banca: 'are sau nu are Raluca Pruna un cont' si banca ii
raspunde: 'da, are' sau 'nu are'. Este singura informatie pe care procurorul o
poate primi fara un control judecatoresc. In rest, absolut tot ce inseamna
tranzactie intr-un cont este autorizat exclusiv de judecator. Asa ca, inainte de
a fi foarte critici, as dori sa invit pe toata lumea sa citim textele", a spus
Raluca Pruna.

Ministerul Agriculturii

a) Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, s-a grbit s arate cu

degetul firma romneasc Lactate Brdet n scandalul E.coli
"Este vorba despre branza proaspata de vaci, 25 de kilograme. Lotul nu a
mai fost gasit, intre timp s-a stopat activitatea. Este vorba de Lactate Bradet
din Curtea de Arges. De asemenea, s-a mai gasit in carne de pasare recoltata
din frigiderul unei familii din Bacau, era o pasare din gospodaria personala"
b) Ministrul agriculturii Achim Irimescu: Eu nu iau ciubuc, de aceea
deranjez. Din Romnia s-au scos n ultimii cinci ani 35 de miliarde de
euro cu camionul, n Elveia
31.martie.2016 - Cnd stinii fac o afacere cu statul i ctig, s zicem, un
milion de euro, banii ia nu-i duc ntr-o ar strin, s-mi iau casa sau s-i
pun n cont, ci i pstrez n Belgia (destinaie generic ntruct ministrul a
locuit mult vreme n Belgia n.red.) i fac o afacere, o firm, o fabricu, i
dau i la amrtul la s mnnce o pine. Voi scoatei banii din ar, i - mi
spunea el - s-au scos n ultimii 5 ani de guvernare, de pe vremea lui Bsescu

- c aa era atunci, nu c ar fi alii mai procopsii ca alii. Nu! Toi sunt

romni, toate partidele, s fim clari. S-au scos 35 de miliarde (de euro) din
Romnia, mi supuneau bieii, confidenial; din Romnia, cu camionul, s-au
dus n Elveia. Suntei att de tmpii, banii ia produceau pentru noi, n loc
s produc pentru Elveia. tii c acum, n Elveia, dac pui bani trebuie s
dai tu comision, nu i d el (...)
Aaaa, c m-a njurat lumea? Nu m-a aprat nimeni, de acord, aa este. Asta-i
Romnia. M-ai ntrebat de ce am venit? Pentru c eu sunt convins c exist
i oameni care merit s fie aprai n Romnia asta... i s se fac lucrurile
corect. Eu am venit pentru c sunt omul care nu ia ciubuc i nu d ciubuc, i
asta deranjeaz.

Ministerul Muncii

a) Ministrul Muncii, Ana Costea, a fcut o serie de declaraii

surprinztoare, referitor la cazul familiei Bodnariu
28.martie.2016 - "Nu tiu dac despre duritate este vorba. Eu a numi mai
degrab disciplin, s tii, nu neaprat duritate. O rigoare i o disciplin
cred c sunt necesare. Eu zic c n general n ntreaga activitate, pentru c
democraia, cel puin n concepia mea, nu nseamn haos, c oricine face ce
vrea, ci nseamn disciplin, rigoare i respectarea instituiilor statului. Eu
asta mi-a dori"
b) Ministrul Muncii, avertisment pentru parlamentarii care vor
reducerea CAS
20.iunie.2016 - Nu exist nicio ar n lume care s aib mai multe beneficii
din partea statului, salarii mai mari pentru funcionari i n acelai timp taxe
mai mici. Nu exist aa ceva. Deci trebuie s pstrm un echilibru, pentru c
la finalul zilei, dac nu ne mai ajung banii, va trebui s tiem de undeva i
vom tia iar din salariile publice. E un avertisment extrem de serios
c) Ministrul Muncii spune c nu e treaba Guvernului s se ocupe de
reforma educaiei i locurile de munc

"Nu trebuie s gseasc Guvernul soluia magic pentru a rezolva

problemele educaiei i a lipsei locurilor de munc. Dac vom gsi acea doz
de optimism, de solidaritate cu ce fac alii, s-ar putea s micm lucrurile.
Esenial nu este s ai o majoritate de profesori care s fie mai bine pregtii,
nu este s ai o majoritate statistic de elevi mai bine pregtii, ci o
minoritate care s aib un efect viral. E nevoie de oameni care vin n
administraia public pentru c simt nevoia s dea ceva inapoi, care vor s
profesionalizeze modul n care ne tratm categoriile vulnerabile, cu
preocupare pentru oameni n locul instituiilor. Abia atunci vom progresa ca
ar i vom avea o ocupaie a locurilor de munc", a spus Drago Pslaru.

Ministerul Mediului

a) Ministrul Mediului, Cristiana Paca Palmer, care a afirmat c

fenomenul tierilor ilegale de pdure nu este att de grav cum pare
24.martie.2016 - Fenomenul tierilor ilegale este real i trebuie s lum
msuri. Radarul pdurilor funcioneaz i exist acest sistem SUMAL de
trasabilitate a lemnului, la care anul acesta n mod foarte concret ncercm
s-l ntrim.

Ministerul Sportului

a) Ministrul Elisabeta Lip a interzis Imnul Naional pentru a nu-i

supra pe unguri
15.ianuarie.2016 - Scandalul a pornit dup un incident din Liga Naional de
Baschet Feminin. Pe 7 ianuarie 2016, la Sfntu Gheorghe, s-a disputat
partida dintre Universitatea Cluj i echipa local, din etapa cu numrul 17 a
campionatului.
n urma incidentului, Elisabeta Lip a trimis o circular ctre federaiile de
sport n care se precizeaz c imnul naional nu se intoneaz dect n
competiiile internaionale i c ar fi bine ca acesta s nu se mai aud pentru
evitarea incidentelor.

Ministrul Tineretului i Sportului este acuzat c nu a aprat atitudinea

atrenorului Universitii Cluj i, mai mult, nu face nicio precizare cu privire la
imnul inutului Secuiesc.

Ministerul Energiei

a) Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a confundat Complexul

Energetic

Oltenia

(CEO)

cu

cel

din

judeul

vecin,

Complexul

Energetic Hunedoara (CEH)

Dac banii nu s-ar fi pierdut n cine tie ce afaceri ndoielnice, am fi avut
probabil bani pentru salariaii CEH (n.r. - Complexul Energetic Hunedoara)
pentru un an de zile, dac m uit bine la situaia creanelor pe care CEH le
are de ncasat de la teri

Ministerul Comunicatiilor

a) Ministrul Comunicaiilor nu cunoate Constituia i jignete

profesorii
Eu vd prinii la coal. Eu sunt printe. Jumtate dintre ei nu se
intereseaz, nu cer calitate profesorului. Profesorii au salarii mici. Nici n
partea cealalt nu se cere calitate. Unii profesori pur i simplu i bat joc de
meseria lor i spun c au salarii mici. Domnule, mergi acas, d-i demisia.
Dar nu s i bai joc de viitorul copilului. Justificarea c am salariu mic e o
imbecilitate. Am salariu mic, mi dau demisia, m apuc de alt munc dac
nu mi place meseria asta. Vorbele mele poate sunt brutale. Dac fiecare
printe ar plti 100 de lei pe lun, nu mult, ceva simbolic, dar s simt c nu
e gratis...