UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZARE: COMUNICARE SI RELATII PUBLICE
CENTRUL DE INVATAMANT LA DISTANTA SI CU FRECVENTA REDUSA

Istoria comunicarii
Functiile Comunicarii; Autobruiajul psihologic

Profesor coordonator

Student

Fernanda Osman

Iordachi Iulia-Ramona

BUCURESTI 2016

Functiile comunicarii

Functia de baza este cea conativa; observam

prezenta modului imperativ, prin intermediul caruia
cititorul este indemnat sa apeleze la serviciile acestei
companii. A doua functie prezenta este cea referentiala,
intrucat afisul abunda in informatie - serviciile prestate
de catre agentia imobiliara si detaliile complete de
contact ale companiei. Functia poetica este si ea
prezenta, la nivelul mesajului iconic: imaginea parca ar
spune Veniti la noi si va oferim o casuta- inspira
generozitate, darnicie, prin pozitia mainilor;

Functia de baza in acest afis este cea

poetica - se pune foarte mult accent pe modul in
care informatia este transmisa, facandu-se apel, in
primul rand, la umor. Avem, de asemenea, si o
comparatie prezenta, menita, si ea, sa atraga
atentia cititorului/privitorului.
O alta functie prezenta este cea
referentiala, intrucat se ofera cateva informatii

cu privire la produsul vizat - cidrul este sec si

100% irlandez.

Aici avem ca
functie de baza functia
emotiva, atat prin traditia si
prestigiul brand-ului cat si
prin aniversarea a 210 de
activitate.
Este prezenta si functia poetica,
reprezentata prin imaginea propriu-zisa sursa acestei ape, care inspira puritate si
prospetime.

In acest print publicitar avem ca

functie de baza functia referentiala. Afisul
isi propune sa ofere cat mai multe informatii
cu privire la crema pe care o promoveaza.
O alta functie prezenta in afis este cea
fatica, intrucat se doreste crearea si
mentinerea contactului cu receptorul - Your
anti-aging cream works fast? Mine works
perfectly.
Observam si existenta functiei
emotive, facandu-se referire la propriul brand
- Our 1st anti-aging moisturizer - este
practic un prag ce a fost atins: lansarea
primei creme de acest gen de la crearea
brand-ului.

Din
in acest print este

zis

punctul meu de vedere, functia de baza

cea fatica - importanta contactului
primeaza. Afisul incurajeaza privitorul
sa creeze si sa mentina relatii cu
ajutorul cafelei Jacobs.
O alta functie prezenta este
cea poetica, prin mesajul iconic propriu- invaluirea celor doi in aburul
Alintaromei ce ia forma unei inimi Sugereaza apropierea dintre
protagonisti.

Functia principala in acest afis este cea metalingvistica. Reclama se adreseaza unui anumit public,
cunoscator al produsului pe care il promoveaza. Mai mult decat atat, codul folosit pentru a transmite informatia
trebuie descifrat de privitor - mesajul scris face referire la o piesa rock cunoscuta, Smells like teen spirit si,
prin extensie, la sentimentele si trairile pe care un pasionat de muzica le are sau ar trebui sa le aiba. Reclama
incurajeaza cumpararea unei chitare adevarate, brand-ul promovat fiind Sparrow.
O alta functie prezenta este cea poetica, prin imaginea propriu-zisa - chitara aruncata pe o canapea pe
care au fost lasate, neglijent, niste resturi de mancare, sugereaza un stil de viata haotic, dezordonat, caracteristic
unui rocker.
O a treia functie putin prezenta este cea conativa, afisul indemnand privitorul sa lase joaca deoparte si sa
cumpere o chitara reala - Stop playing games. Start playing guitar.

Autobruiajul psihologic

Autobruiajul reprezinta o bariera perceptiva cu caracter paradoxal, intrucat isi datoreaza

existenta nu unor limite organice sau functionale ale dispozitvelor noastre de receptie si prelucrare a
informatiilor primite din mediul inconjurator,ci dimpotriva, unei capacitati superioare de procesare a acestora.
Scoarta cerebrala umana dispune de capacitatea de a prelucra si interpreta un flux sonor de cel putin 800 de
cuvinte/minut, in timp ce debitul verbal al unui locuitor mediu atinge abia un sfert din aceasta valoare.
Cea mai frecventa situatie in care ma lovesc de autobruiajul psiholgic este gandirea in avans a
raspunsurilor la intrebari adresate de catre interlocutor. Daca acesta face o mica paranteza dupa adresarea
intrebarii, creierul meu incepe in mod automat sa gandeasca un posibil raspuns. In prima faza atentia imi este
distributiva, reusind atat sa formulez raspunsul, cat si sa imi ascult interlocutorul. Insa, daca se depaseste un
anumit interval, si mi se ofera, astfel, timp sa revin asupra raspunsului, care pare, tot timpul, prea simplu sau
prea vag, incerc sa il completez cu diverse informatii pe care nu le am neaparat la indemana. Este o situatie
destul de des intalnita in circumstante in care doresc sa impresionez interlocutorul - acesta poate fi angajatorul,
in timpul unui interviu, sau o persoana pe care o plac, in timpul unei intalniri. Personal, cred ca nevoia de a
pregati un raspuns, de a-l gandi si regandi pana cand suna cum trebuie vine fie din lipsa increderii in sine, din
nesiguranta, fie din existenta unei presiuni pe care ne-o creem singuri, din dorinta arzatoare de a obtine ceva fie ca este vorba de un job sau pur si simplu de aprecierea interlocutorului. Am reusit sa diminuez sau chiar sa
elimin, in unele situatii, acest tip de bruiaj, printr-un anevoios proces de auto-convingere, care a avut la baza o
serie de intrebari, in functie de situatie: Imi doresc chiar atat de mult asta? Care este cel mai rau lucru care se
poate intampla? Este singura oportunitate pe care o am? - mi-am setat, astfel, o atitudine pozitiva si am reusit sa
diminuez nivelul de asteptari. Pornind la drum cu o astfel de stare de spirit, am reusit sa ma relaxez in timpul
dialogului si sa ascult activ persoana care mi se adresa. Mi-am dat seama ca, in acest fel, conversatia este mai
placuta si mult mai fructuoasa.
Autobruiajul psihologic apare si atunci cand tema conversatiei nu este una care sa ma
acapareze, sau atunci cand interlocutorul nu imi este o persoana apropiata mie. Atat separat, dar mai ales
impreuna, cele doua mentionate imi pot afecta puterea de concentrare. Pentru a diminua acest tip de bruiaj, am
incercat, in primul rand, sa ma implic mai mult in conversatie, pornind de la ideea ca poate deveni interesanta
pe parcurs si ca prin comunicare ne dezvoltam, invatam lucruri noi, evoluam. Cred ca adresarea intrebarilor este
foarte importanta, intrucat prin intermediul lor reusim sa intelegem mai bine mesajul care ne este transmis. Mai

mult decat atat, tot intrebarile ne ajuta sa aflam mai multe lucruri despre cel cu care interactionam si sa
directionam, astfel, conversatia intr-o alta arie, daca ne dorim acest lucru - de preferat, pentru inceput, una
comuna.
Un alt exemplu de autobruiaj de care m-am lovit este declansarea unei amintiri. Aici sunt mai
multe situatii care se aplica: cel mai des mi s-a intamplat ca o anume melodie sau o anumita locatie sa ma faca
sa imi pierd partial atentia, ducandu-ma cu gandul la o anumita situatie din trecut sau la o anumita persoana. De
asemenea, o anumita idee exprimata de interlocutor ma poate departa de conversatia curenta. Desi ideea este
adusa in conversatie numai fugitiv, cel cu care interactionez continuandu-si discursul, mi se intampla uneori sa
pierd firul conversatiei. Pentru a diminua acest efect, incerc sa lucrez foarte mult la concentrare si sa acord
maximul de atentie persoanei cu care interactionez.