Termodinamic - Laborator

Msurarea presiunilor

MASURAREA PRESIUNILOR

1. PRESIUNEA. GENERALITATI SI UNITATI DE MASURA.

Presiunea este o mrime scalar ce caracterizeaz starea de tensiune din jurul unui
punct din interiorul unui fluid, fiind un parametru de stare care depinde direct de temperatur.
n cazul fluidelor n repaus presiunea poart numele de presiune static.
n cazul fluidelor n miscare, n jurul unui punct din fluid se exercit o presiune
(numit presiune total), care este egal cu suma dintre presiunea static si presiunea
dinamic (de impact):
ptot = pst + pdin

cu:
pdin =
unde:

w 2
2

- densitatea fluidului kg m 3 ;
w - viteza medie a fluidului [ m s] .

Din punct de vedere dimensional, presiunea are aceeai unitate de mrime cu un efort
unitar, si anume N m 2 (numit si Pascal (Pa), de la numele savantului francez Blaise Pascal).
Presiunea hidrostatic (presiunea exercitat de o coloan de fluid) este:
p = gh
unde:

g - acceleraia gravitaional m s2

h - nlimea coloanei de lichid [ m]

Dac ne raportm la originea scrilor presiunilor putem defini:

- presiunea absolut pabs , pentru care punctul zero al scrii de presiune este vidul
absolut;
- presiunea barometric B, reprezentand presiunea atmosferei;
- presiunea manometric pman , pentru care scara presiunilor are punctul zero la
valoarea presiunii baromerice.
Dac presiunea absolut este mai mare dect cea barometric, pabs > B , avem:
pabs = B + pman
Domeniul de presiuni mai mici dect presiunea barometric ( pabs < B ) poart numele
de domeniu de vacuum, iar in zona respectiv se utilizeaz presiunea manovacuummetric:
pabs = B pmvac

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea presiunilor

Factorii de transformare ntre unitile de msur a presiunii.

2

N/m (Pa)
mm H2O
mm Hg
at
bar
atm

N/m2 (Pa)
1
9.81
133.3
0.98 x 105
105
1.013 x 105

mm H2O
0.102
1
13.6
104
1.02 x 104
1.033 x 104

Mm Hg
0.75 x 10-2
0.736 x 10-1
1
735.6
750
760

at
1.02 x 10-5
10-4
1.36 x 10-3
1
1.02
1.033

bar
10-5
9.81 x 10-5
1.33 x 10-3
0.981
1
1.013

atm
0.987 x 10-5
0.968 x 10-4
1.316 x 10-3
0.968
0.987
1

De multe ori se utilizeaz submultiplii si multiplii unitilor de msur precizate (kPa,

MPa, mH2O etc.).
In sistemul anglo-saxon se utilizeaz unitile de msur corespunzatoare (unitatea
standard fiind 1 psi = 1 lbf/in2 = 6895 Pa).
Presiunea atmosferic normal este p0 = 1 atm = 101325 N m 2 = 760 mm Hg .
2. APARATE PENTRU MSURAREA PRESIUNII

Clasificarea aparatelor pentru masurarea presiunii:

Dup principiul de funcionare
Dupa scrile utilizate
- aparate cu coloan de lichid;
- manometre;
- aparate cu element elastic;
- barometre;
- aparate cu piston si greuti;
- vacuummetre;
- aparate electrice;
- manovacuummetre.
- aparate combinate.

Dupa clasa de precizie

- aparate etalon;
- aparate model;
- aparate de lucru.

2.1. Aparate cu coloana de lichid

Principiul de functionare a acestor aparate are la baz legea hidrostaticii. Presiunea

masurat este echilibrat de catre greutatea coloanei de lichid din aparat si poate reprezenta o
suprapresiune sau o depresiune (fata de presiunea mediului), sau o diferent intre dou
presiuni diferite.
Se construiesc pentru domenii de utilizare de la cativa mbar la circa 1.5 bar, iar ca
lichide de lucru se utilizeaz alcoolul si apa (pentru presiuni scazute), mercurul (pentru
presiuni mai mari, de pan la 1.5 bar). Se utilizeaz frecvent in masurri de laborator.
Din punct de vedere constructiv avem patru tipuri de aparate:
- cu tub in form de U;
- cu rezervor si tub inclinat;
- cu compensare cu dou rezervoare;
- aparate de tip balan inelar.
2.1.1. Aparate de tip U

Elemente constructive:
1 - suport
2 - tub transparent U
3 - scar gradat
Diferena de presiune va fi: pb pa = gh
Dac presiunea pa corespunde presiunii atmosferice,
atunci aparatul va msura presiunea manometric pb = gh .

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea presiunilor

Sacara este gradat n mm coloan de lichid, valoarea presiunii obinndu-se direct

prin citire.
Msurarea se face prin citirea denivelrii h. Citirea trebuie s fie fcut corect la baza
meniscului i la acelai nivel cu acesta.
2.1.2. Aparate cu rezervor i tub
Prezint avantajul efecturii unei singure citiri avnd o eroare de msur mai mic fa
de aparatele cu tub U unde citirea se efectueaz n dou locuri.

a) Aparate cu tub vertical

Funcioneaz dup acelai principiu ca i
aparatele cu tub U, ns datorit suprafeei mari a
rezervorului, nivelul lichidului va scadea foarte puin.
Aici scara gradat are reperul zero la partea
inferioar a tubului vertical. Umplerea cu lichid
manometric se face pn ce meniscul lichidului din
tub va ajunge n dreptul reperului zero pe scara
aparatului. Aparatele pot fi folosite att ca
manometre ct i ca vacuumetre, utilizndu-se
mercurul ca lichid manometric.
Se recomand ca diametrul tubului sa nu fie
mai mic de 5 mm, pentru evitarea erorilor datorate
fenomenului de capilaritate.

S
Presiunea real va fi: p = gh2 1 + 2
S1

unde: S2 seciunea tubului vertical;

S1 seciunea rezervorului;
densitatea lichidului din sistem.
S
Termenul k = 1 + 2 reprezint o mrime constant, caracteristic fiecrui aparat,
S1
deci: p = k gh2 .
b) Aparatele cu tub nclinat
Sunt utilizate pentru msurarea presiunilor mici si foarte mici, caz n care aparatele cu tub
vertical ar introduce erori relative mari. Prin nclinarea tubului se pot obine deplasri
importante ale lichidului chiar la presiuni foarte mici, iar pentru a obtine deplasri cat mai
mari ale lichidului in tub se utilizeaza lichide cu densitti mici (alcool, eter etc.).
Din punct de vedere constructiv aparatele pot avea tubul nclinat, fix sau mobil.

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea presiunilor

Presiunea real din aparat va fi dat de relaia: p = gh1 1 + .

S
Neglijnd ponderea raportului s S , se obine: p = gl sin .

Micromanometrul cu tub mobil:

1 - suportul aparatului
2 - rezervor
3 - racord presiune
4 - surub de reglaj
5 - sector circular
6 - brat inclinat
7 - scara gradata
8, 9 - suruburi de calare
10 - articulatie
11 - racord presiune
12, 13 - nivele de calare
Meniscul se aduce in dreptul diviziunii
zero de pe scara bratului inclinat 6 cu
ajutorul surubului 4.
Notand k = g sin se obtine
relatia: p = k l
unde constanta k se inscrie pe sectorul circular, fiind caracteristica unui anumit lichid. In cazul
utilizarii unui alt lichid, este necesar o corectie egal cu raportul densitatilor lichidelor.
2.1.3. Aparate cu compresoare cu dou
rezervoare (Askania)

Este un aparat destinat msurtorilor de

precizie din laboratoare sau pentru etalonri.
Cuprinde dou rezervoare 1 i 2 ce
comunic ntre ele prin tubul flexibil 3. Vasul 1
se poate deplasa pe vertical cu ajutorul
urubului micrometric 4 fixat de capacul 5.
Rezervoarele comunic cu exteriorul prin
racordurile 10 i 11.
In pozitia initial, de echilibru, nivelul
lichidului in cele dou rezervoare are aceeasi
cot, iar reperul 9 indic valoarea zero pe scara
vertical 12. In acelasi timp, varful 7 atinge
suprafata lichidului, astfel incat sistemul optic de
lentile si oglinzi permite vederea varfului cap la
cap cu imaginea sa rasturnat.
La aparitia unei diferente de presiuni,
varful 7 nu mai atinge suprafata apei, astfel incat
trebuie ridicat sau coborat rezervorul 1 pan la
obtinerea aceleiasi imagini cap la cap (varf in
varf).

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea presiunilor

2.1.4. Aparate de tipul balan inelar (tor oscilant)

Sunt aparate de precizie avnd o sensibilitate mai mare fa de celelalte aparate.

Componena aparatului
de tip balan inelar:
1- tub inelar
2- perete despritor
3- suport ascuit
4- prghia
5- reazem
6- racorduri
7- greutate de
echilibrare.

Relaia de echilibru: Glsin = (p1 p2)SR

sau

p1 p2 =

Gl
sin = ksin
SR

2.2. Aparate cu element elastic

Dup aspectul elementului elastic, aparatele sunt clasificate astfel:

- aparate cu tub
- cu tub simplu
- cu tub polispiralat
aparate cu membran - se utilizeaz n cazul mediilor cu vscozitate mare i
a celor agresive, fiind uor de protejat prin acoperiuri
de protecie.
aparate cu capsul
- au avantajul de a fi foarte puin sensibile la variaiile
de temperatur i de a putea fi utilizate pentru
msurtori de diferene de presiuni.
aparate cu burduf
- burduful, ca element elastic, poate fi utilizat att n
aparatele de msur ct i n aparatele pneumatice de
comand i reglare din sistemele de reglare automat.

2.3. Aparate cu piston i greuti

Sunt utilizate ca aparate etalon, eroarea lor de msur precum i scderea sensibilitii
fiind nensemnat.
Elementul de msurare al acestor aparate este ansamblul piston-cilindru, principiul de
funcionare avnd la baz legea lui Pascal.

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea presiunilor

2.4. Aparate electrice

Aparatele electrice se utilizeaz pentru msurtori de presiuni ridicate sau foarte mici,
precum i n cazul unor variaii rapide a presiunii, cuprinznd dou elemente principale:
- traductorul
- aparatul de msur.
Dup principiul de funcionare, traductoarele aparatelor electrice se pot clasifica n:
- traductoare rezistive - principiul de funcionare are la baz variaia rezistenei
electrice a unor conductoare, in funcie de presiune.
- traductoare inductive principiul de funcionare se bazeaz pe variaia inductanei
sau reductanei unui circuit magnetic, variaie provocat de schimbarea poziiei
unui conductor.
- traductoare tensometrice principiul de funcionare const n variaia rezistenei
electrice a unui fir metalic supus unei deformri elastice.
- traductoare piezoelectrice funcioneaz pe baza efectului piezoelectric de apariie
a unor sarcini electrice pe suprafaa unor cristale supuse unor eforturi de
comprimare sau ntindere.
- traductoare capacitive principiul de funcionare are la baz fenomenul de variaie
a capacitii electrice a unui condensator la variaia dintre armturile acestuia dup
legea: C = S/d

Ghiaus A.-G.