DREPTUL CONSTITUTIONAL

________________________________________________________________________________________
14. Notiunea, obiectul de reglementare si izvoarele dreptului constitutional.
Dreptul constitutional este ramura principala a dreptului care consacra si ocroteste cele mai importante
valori economice, sociale si politice.
Acesta este ramura de baza a sistemului de drept din R.M. constituita dintr-un ansamblu de norme juridice ce
au o forsta juridica suprema si care reglementeaza relatiile sociale din domeniile instaurarii, mentinerii si
exercitarii puterii de stat, exercitarea drepturilor, drepturile si obligatiunile omului etc. .
Obiectul de reglementare are diya categorii de relatii sociale:

Acelea care i-au nastere in legatura cu instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat ( normele
dreptului constitutional sunt preconizate sa asigure separarea puterilor in stat, ele prevad schema de
organizare a puterilor);
Relatiile sociale ce sunt generate in legatura cu definitivarea si exercitarea drepturilor si indatoriilor ale
omului;

Izvoarele dreptului constitutional se intelege forma specifica de exprimare a normelor.

Actul Normativ constituie primul si cel mai important izvor pentru dreptul constitutional (doar actele
normative care sunt adoptate de catre Parlament si care reglementeaza relatiile sociale ce tin de
obiectul de reglementare juridica constitutionala). Dat fiind faptul ca in R.M. sunt evidentiate 3 categorii
de legi (izvoare de drept constitutional pot fi toate legile constitutionale si unele legi organice, legile
ordinare nu pot fi izvoare de drept constitutional):
a) Legile constitutionale constitutia R.M. - ca lege suprema a statului si legile de revizuire a ei;
b) Legile organice din totalitatea legilor organice ce pot servi in calitate de izvor de drept
constitutional sunt doar cele ce reglementeaza:
- sistemul electoral;
- organizarea si desfasurarea referendumului;
- organizarea si functionarea Parlamentului;
- organizarea si functionarea Guvernului;
- organizarea si functionarea Curtii Constitutionale;
- organizarea administratiei locale;
Tratatele internationale pentru ca un tratat international sa fie izvor al dreptului constitutional el
trebuia sa aiba un caracter aplicativ direct, sa fie validat conform dispozitiilor constitutionale si sa
cuprinda reglementari ale relatiilor specifice dreptului constitutional.

15. Subiectele raporturilor de drept constitutional.

Raportul juridic constitutional relatia sociala reglementata de norma de drept constitutional ce apare in
procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat.
Subiectele raportului de drept constitutional:

Poporul conform art. 2 al Constitutiei, poporul este unicul generator al puterii. El poate exercita in
mod direct sau prin organele sale reprezentative;
Statul acesta apare ca subiect al raporturilor juridice constitutionale atit direct, cit si prin organele
sale;
Autoritatile publice organele statului;
Partidele si alte organe social-politice;
Cetatenii acestia pot fi:
- ca persoane fizice, in cazul realizarii drepturilor fundamentale;
- ca persoane investite cu anumite functii intr-un organ de stat (deputat, procuror, judecator, presedinte

etc.);
- sau pot fi organizatii pe circumscriptii electorale (electorat).
16. Drepturile si libertatile constitutionale ale cetatenilor R.M. .
Drepturile si libertatile esentiale in Constitutia R. M. include in mare parte drepturile proclamate in Carta
Internationala a Drepturilor Omului. Toate drepturile si libertatile fundamentale constituie un corp unic si nu pot
fi divizate dupa importanta. Totodata, drepturile si libertatile pot fi divizate in baza urmatoarelor categorii:
Categoria Inviolabilitatilor:

Dreptul la viata;
Inviolabilitatea persoanei si a domiciliului;
Dreptul la libera circulatie;
Dreptul la aparare;

Categoria Social-Economice si culturale:

Dreptul la munca;
Dreptul la odihna;
Dreptul la invatatura;
etc.

Categoria Politice:

Dreptul de a alege;
Dreptul de a fi ales;

Totodata, cetatenii R. M. au si indatoriri precum:

Devotament fata de tara;

Apararea patriei;
Contributii financiare;
Protectia mediului inconjurator si ocrotirea monumentelor;

17. Parlamentul R. M.: structura si organizarea interna, functiile, activitatea, dizolvarea.

Parlamentul constituie o institutie publica ce are un rol dublu:

De a fi organul reprezentativ suprem al poporului R. M.;

De a fi unica autoritate legislativa a statului.

Structura si organizarea interna:

Parlamentele existente astazi in sistemele constitutionale ale lumii sunt formate dintr-o singura camere, fie din
doua. Structura parlamentului este strins in strinsa legatura cu structura statului. De regula structura unitara a
statului presupune o structura unicamerala. Structura de stat federala impune existenta in parlament a doua
camere, una din care reprezinta interesele subiectilor federatiei.
Organizarea interna a parlamentului include: presedinte si vice-presedinte, biroul permanent, fractiuni
parlamentare, comisii parlamentare.
Presedintele Parlamentului este ales pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret, cu majoritatea
voturilor deputatilor alesi (51+). El poate fi revocat in orice moment prin vot secret de catre parlament cu cel
putin doua treimi din voturile tuturor deputatilor (68 de voturi). El are urmatoarele atributii:

Conduce lucrarile Parlamentului si ale Biroului permanent;

Asigura respectarea regulamentului Parlamentului si mentinerea ordinii in timpul sedintelor;

Semneaza legile si hotaririle adoptate de Parlament;

Reprezinta Parlamentul in tara si peste hotare;
Angajeaza si elibereaza din functie lucratorii aparatului Parlamentului, etc. .

Biroul permanent organul de lucru al Parlamentului. El se compune din deputati care reprezinta proportional
fractiunile parlamentare. Numarul de membri se stabileste prin hotarirea Parlamentului (7-9-11). Din el face
parte presedintele Parlamentului si vice-presedintii. Biroul permanent:

Propune Parlamentului data convocarii sesiunii si durata acesteia;

Pregateste si asigura desfasurarea lucrarilor Parlamentului;
Asigura publicarea legilor si alotr acte adoptate de Parlament etc. .

Fractiunile parlamentare sunt alcatuite din cel putin 5 deputati in baza listei ale partidelor, organizatiilor
social-politice si blocurilor electorale.
Comisiile parlamentare sunt organe interne si de lucru al Parlamentului, avind un rol deosebit in pregatirea
lucrarilor. Comisiile parlamentare se constituie pe domenii specializate in care se desfasoara o activitate
neintrerupta. In parlament activeaza in prezent 10 comisii.
Parlamentul exercita urmatoarele functii:

Functia legislativa care este imputernicirea primordiala a Parlamentului (Parlamentul este unica
autoritate legislativa a statului);
Functia de stabilire a directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice;
Functia de alegere, formare, numirea sau revocarea unor autoritati statale;
Functia de conducere in politica externa;
Functia de organizare interna a sa;
Functia de control etc. .

Functionarea Parlamentului:
Parlamentul R. M. este ales pe un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica in caz de razboi
sau catastrofa.
Parlamentul R. M. este conceput ca un organ de lucru permanent. Forma principala de activitate este
sesiunea, care pot fi atit ordinare cit si speciale. (Conform Art.67 (1) Parlamentul se intruneste in 2 sesiuni
ordinare pe an. ).
Sedintele Parlamentului sunt publice, dar in acelasi timp, acesta poate hotari ca anumite sedinte sa fie inchise.
O alta forma de activitate a Parlamentului este atcivitatea comisiilor permanente, care se intrunesc in sedinte,
de regula acestea sunt inchise.
Dizolvarea Parlamentului:

In cazul imposibilitatii alegerii Presedintelui R. M., formarii Guvernului sau al blocarii procedurii de
adoptare a legilor timp de 3 luni (prin decretul Presedintelui R. M.);
In cursul unui an Parlamnetul poate fi dizolvat o singura data;
Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui tarii si nici in timpul starii
de urgenta, asediu sau razboi.

18. Presedintele Republicii Moldova, atributiile.

Conform Constitutiei, puterea executiva in R. M. este organizata de 2 organe statale, are un caracte dualist.
Ca urmare atributiile puterii executive sunt repartizate nu numai guvernului, ci si sefului statului.
Presedintele R. M. este seful statului, reprezinta statul si este garantul suveranitatii, independentei nationale, al
unitatii si integritatii teritoriale a tarii.
Poate fi ales Presedinte cetateanul cu drept de vot care are 40 de ani impliniti, a locuit sau locuiesti permanent
pe teritoriul R. M. nu mai putin de 10 ani si poseda limba de stat. Rezultatul alegerilor pentru functia de

Presedinte este validat de Curtea Constitutionala, nu mai tirziu de 45 de zile dupa alegeri, noul Presedinte
depune in fata Parlamentului si Curtii Constitutionale juramintul.
Mandatul Presedintelui dureaza 4 ani. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte decit pentru cel
mult 2 mandate consecutive (mandatul poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa).
Presedintele R. M. se bucura de imunitate. El poate fi atras la raspundere juridica pentru opiniile exprimate in
perioada exercitarii mandatului. In cazul savirsirii unei infractiuni, Parlamentul poate hotari punerea sub
acuzare a Presedintelui, cu votul cel putin a doua treimi (68) din numarul deputatilor alesi. Competenta de
judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
Atributiile Presedintelui:

Poarta tratative si ia parte la negocieri, incheie tratate internationale in numele R. M. si le prezinta spre
ratificare Parlamentului;
Acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai R.M. (la propunerea Guvernului);
Este comandantul suprem al fortelor armate (poate declara stare de razboi, mobilizarea partiala sau
generala);
Promulga legi;
Emite decrete obligatorii pentru executare pe teritoriul statului;
Confera decoratii si titluri de onoare;
Solutioneaza problemele cetateniei R. M. si acorda azil politic;
Acorda grade militare superioare, ranguri diplomatice, gratiere individuala;
Numeste in functii publice;
Confera grade superioare de clasificare lucratorilor din: procuratura, judecatorii si altor categorii de
functionari.

19. Guvernul Republicii Moldova, atributiile:

Guvernul asigura realizarea politicii interne si extenrne a statului si exercita conducerea generala a
administratiei publice. Candidatul pentru functia de prim-ministru este desemnat de Presedintele R. M. .
Candidatul va cere in termen de 15 zile, votul de incredere al Parlamentului asupra programului de activitate si
a intregii liste a Guvernului. In baza votului de incredere acordat de Parlament, Presedintele numeste
Guvernul, care-si depune juramintul in fata Presedintelui. Guvernul adopta hotariri, ordonante si dispozitii.
Raporturile Parlamentului cu Guvernul:

Guvernul este responsabil in fata Parlamentului si prezinta informatiile si documentele cerute de

acesta, iar fiecare din membri sai sunt obligati sa raspunda la intrebarile formulate de deputati;
Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor
este obligatorie;
Parlamentul, la propunerea a cel putin o patrime din deputati, isi poate exprima neincrederea in
Guvern, cu votul majoritatii deputatilor.